SPECIALIZAREA:EVALUAREA IMPACTULUI ȘI RISCULUI PENTRU MEDIU [626416]

SPECIALIZAREA:EVALUAREA IMPACTULUI ȘI RISCULUI PENTRU MEDIU

RAPORT LA BILANȚ DE MEDIU NIVEL I

Coord. Ș.l. dr.ing Irina Smical

Masterand: [anonimizat]. Cristina Maria Pura

Baia Mare
2020

2

CUPRINS
Nr. pg.
Introducere 3
Cap. 1 Identificarea amplasamentului 55 5
1.1 Localizare și topografie 5
Cap. 2 Geologie și hidrogeologie 6
2.1 Geologia zonei 6
2.2 Hidrogeologia 7
2.3 Climatologie 8
2.4 Tipuri de soluri 8
2.5 Flora și fauna 9
Cap. 3 Activitatea desfășurată de SC DIANED SRL 10
Cap. 4 Instalațiile, măsurile și condițiile de protecție a
mediului 12
Cap.5 Monitorizarea mediului 13
5.1 Evidența gestiunii deșeurilor 13
5.2 Gospodărirea substanțelor și preparatelor pericloase 13
5.3 Protecția factorilor de mediu 14
5.4 Obligații de mediu 14
Concluzii și recomandări 15
Bibliografie 16

3

INTRODUCERE

Conform Ord. 184/1997 bilanțul de mediu de nivel 1 este definit ca fiind „studiu de
mediu constând din culegere de date și documentare (fără prelevare de probe și fără analize de
laborator privind factorii de mediu), care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor
de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potențial sau
efectiv de pe un amplasament ”. [1]
Prezentul Raport la Bilanț de Mediu Nivel I a fost solicitat beneficiarului S.C.
DIANED S.R.L.de către Agenția Județeană pentru Pr otecția Mediului Maramureș prin
îndrumarul nr. 2345/29.05.2015 pentru activitatea desfășurată în loc. Groși, nr. 410, jud
Maramureș.
Raportul la Bilanțul de Mediu nivel I s -a solicitat pentru revizuirea Autorizației de
Mediu nr. 15 -66 din 29.06.2015 și pen tru a se stabili obligațiile de mediu.
S-a solicitat de către titular revizuirea Autorizației de Mediu și s -a stabilit necesitatea
întocmirii prezentei documentații conform:
– Ord. nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizatiei de med iu,
modificat prin Ord. 1298/2011, art. 14, pct. 1;
– O.U.G. nr. 195/2005 privind Protectia Mediului, art. 10, pct. 11 ;
– Ord. nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu.
Bilantul s -a intocmit in conformitate cu metodo logia impusa prin Ordinul MAPPM nr.
184/1997 privind aprobarea procedurii de realizare a bilanturilor de mediu si conform
indrumarului emis de ANPMM si pus la dispozitie de că tre S.C. Dianed S.R.L.
Se urmareș te identificara aspectelor de mediu, situațiilor trecute ș i prezente care au
putut sau mai pot genera un impact asupra fact orilor de mediu, eventuale poluă ri remanente,
aspecte de neconf ormare pentru stabilirea obligaț iilor de mediu sau pentru rezolvarea
neconformităț ilor prezente identifica te. În aces t sens se va face o detaliere a situaț iei actuale a
amplasamentului .

Obiectivul supus autorizării:
S.C. DIANED S.R.L.

4

-Adresa: loc. Groși , nr. 410, Maramureș
– Activitate principala: -cod CAEN rev.2 – 1623 -fabricarea altor elemente de dulgherie și
tâmplărie pt. construcții
-cod CAEN rev.2 -3101 – fabricarea de mobilă pentru birouri și
magazine
-cod CAEN rev 2 -3109 – fabricarea de mobilă n.c.a.

-Certificat inregis trare: seria B, nr. 2094305
– R.C.: J 24/46/04.12.1999
– C.U.I.: 1154746
– Tel/Fax: 0262 253297
– Persoana de contact: dl. Nedeș Alexandru

5

CAPITOLUL 1
IDENTIFICAREA AMPLASAMENTULUI

1.1 Localizare și topografie
Obiectivul analizat este amplasat pe partea dreaptă de mers a DN 18 B, care face
legătura între mun. Baia Mare și orașul TG. -Lăpuș. Amplasamentul se află la aprox. 6 km S-E
de mun. Baia Mare.
Cadrul natural se prezină sub forma unor dealuri colinare cu a ltitudini de 250 m. Pe
teritoriul localității Satu Nou de Jos se produc cele mai mari diferențe de altitudine, întrucât
aici altitudinile dealurilor coboară de la 300 de m în est la 175 de m spre vest. Relieful deluros
prezintă pante între 5 -20 %, cu un gr ad avansat de eroziune atât ca suprafață câ și ca
adâncime, cu frecvente situații de alunecări de teren. Nota generală a reliefului este cea
caracteristică pentru Depresiunea Baia Mare.
Originea acestuia este tectono -erozivă, cu altitudini medii de 200 d e m, cu terase și
lunci largi. Terasa cu cea mai mare altitudine din întrega depresiune, cea de 50 – 60 m se află
pe teritoriul comunei Groși, între Satu Nou de Sus și Satu Nou de Jos, la nord de Dealul
Iezerului (330 m) și Dealul Groșilor (305 m). Teritor iul comunei se încadrează în zona
seismică F.
Terasele se întind pe teritoriul satului Groși în trei trepte, în jurul râului Lăpuș și a
pârâului Cărbuneasa care constituie hotar cu Baia Mare.
În vecinătatea halei și spațiilor aparținând S.C. D IANED S.R.D . se află Bella Resort și LIS
UNIC. O mare parte din terenurile din vecinătate sunt folosite în scopuri agricole. [2]

6

Fig. 1 Amplasarea în zonă [3]

2. GEOLOGIE ȘI HIDROLOGIE

2.1 Geologia zonei
Cadrul natural se prezină sub forma unor dealuri colinare cu altitudini de 250 m. Pe
teritoriul localității Satu Nou de Jos se produc cele mai mari diferențe de altitudine, întrucât
aici altitudinile dealurilor coboară de la 300 de m în est la 175 de m spr e vest. Relieful deluros
prezintă pante între 5 -20 %, cu un grad avansat de eroziune atât ca suprafață câ și ca
adâncime, cu frecvente situații de alunecări de teren. Nota generală a reliefului este cea
caracteristică pentru Depresiunea Baia Mare.
Origine a acestuia este tectono -erozivă, cu altitudini medii de 200 de m, cu terase și
lunci largi. Terasa cu cea mai mare altitudine din întrega depresiune, cea de 50 – 60 m se află
pe teritoriul comunei Groși, între Satu Nou de Sus și Satu Nou de Jos, la nord de Dealul
Iezerului (330 m) și Dealul Groșilor (305 m). Teritoriul comunei se încadrează în zona
seismică F.
Formele de relief sunt: Lunca Lăpușului, terase, platouri, versanți și văi între versanți.
Lunca râului Lăpuș se întinde de -o parte și de alta în sa tele Ocoliș ș i Satu Nou de Jos.
Terasele se î ntind pe teritoriul satului Groș i în trei trepte, în jurul râului Lăpuș și a pârâului
Cărbuneasa care constituie hotar cu Ba ia Mare.

7

Trecerea de la o terasă la alta se face brusc dar diferenț ele de n ivel sunt mici. Terenul
prezintă adâncituri unde adesea băltește apa. Platourile ocupă suprafețe mici în satele Ocoliș
și Satu Nou de Jos și prezintă un aspect plan.
Versanț ii cons tituie forma de relief dominantă pe teritoriul co munei și se gă sesc în
toate cele trei s ate componente ale comunei. După aspectul lor, se împart în două categorii:
lini și frământați. Versanții lini se întind pe o fâșie îngustă de la Satu Nou de Jos, trecând la
nord de Groș i spre localitatea Satu Nou de Sus.
Versanț ii frământaț i domină satele Groși, Ocoliș și Satu Nou de Jos și au în general
expoziții și pante diferite și abrupte, destul de fră mântat e, prezentând frecvent rupturi și
alunecări. Între versanți există văi care colectează apa din pâraie ș i torenți care seacă de regu lă
pe timp de vară .

2.2 Hidrogeologia
Pentru comuna Groși, rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Lăpuș, un afluent
pe care Someșul îl primește la Ardusat. Pe teritoriul comunei Groși curg apele râului Lăpuș și
ale afluenților săi: Valea Cărbune asa, Valea Groșilor și câteva pâraie cu șiroaie temporare,
mai abundente la topirea zăpezilor sau în urma ploilor. Aceste ape se includ regimului
carpatic vestic, având ca principală trăsătură apele mari de primăvară cu început relativ
timpuriu (martie -aprilie).
În ceea ce privește regimul hidrologic proveniența apelor curgătoare este de
aproximativ 47 % din ploi, 50 % din ploi și zăpezi și 3 % din zăpezi. Viiturile se produc de
obicei în perioada martie -iunie, uneori chiar în februarie.
Viiturile de primăvară dețin între 3 % și 50 % din total. Cele mai mari riscuri
hidrologice se înregistrează primăvara, la topirea zăpezilor, când riscul de producere a
inundațiilor este maxim.

8

2.3 Climatologia
Climatul local se încadrează în tipul de climă temperat – moderat – continentală.
Factorii care condiț ioneaz ă clima sunt: poziț ia zonei studiate în cadrul teritoriului țării,
influenț a sistemelor bar ice azoric, siberian, irlandez și mediteranean, precum ș i diversitatea
formelor d e relief.
Clima depinde de poziția comunei în județ, situarea județului Maramureș în N-V,
precum și de poziț ia Român iei pe continentul european. Alți factori determinanț i pentru
caracteristicile climei sunt: dispune rea formelor de relief, circulația generală a maselor de aer.
Caracteristicile climei în comuna Groși sunt condiț ionate îndeosebi de relief, mai ales prin
prezenț a formelor înalte situate pe marginile Depresiunii Baia Mare ș i orientarea lor, cu
influen ță hotărâtoare asupra distribuției maselor de aer ș i mersului vremii .
Lanțul muntos constituie o barieră de protecț ie pent ru depresiune de curenț ii mai reci
ai iernii dinspre N ș i E, asigurându -i un regim t ermic favorabil, fapt ce rezultă și din prezenț a
unor specii de plante termofile, cum este castanul dulce. Facto rii climato -genetici se grupează
în trei mari categorii:
 factori cosmici (radiativi),
 factori dinamici (circulația generală a maselor de aer și distribuț ia centrilor
barici) ,
 factori geografici locali (particularități și influențe introduse de specificitatea
fizionomiei geografice a suprafeței topografice).

2.4 Tipuri de soluri
Solurile podzolice argiloiluviale ocupă suprafețe relativ mari pe teritoriul comunei
Groși, ca și în întreaga Depresiune Baia Mare. Acestea se găsesc situate, în general, în
condițiil e unui relief orizontal sau puțin înclinat, pe versanții cu textură grosieră și un drenaj
destul de slab.
Depozitele de suprafață pe care s -au format aceste soluri sunt destul de variate: argile,
nisipuri, gresii etc. În general apa freatică se află la mar e adâncime. Un rol important în
formarea acestor soluri l -au avut factorii climatici: o temperatură medie anuală de 9,80 °C și o
cantitate de precipitații de 995 mm/an. Acest tip de sol apare de obicei sub păduri. Solurile

9

podzolice sunt supuse procesului de pseudogleizare, ce influențează negativ aerația solului,
datorită drenajului intern și extern slab.

Fig. 2 Structura solului podzolic [4]
2.5 Flora și fauna
Vegetația reprezintă un element reprezentativ în definirea peisajului, fiind condiționată
de climă, apă și sol. Aceasta ilustrează asocierea zonalității pe latitudine cu cea în altitudine,
ca și interferența sistemelor barice deasupra teritoriului.
Deoarece comuna este situată într -o zonă de contact a șesului, dealurilor cu munții, se
vor întâlni atât plante caracteristice pentru șes cât și pentru zona deluroasă, vegetația fiind
reprezentată prin asociaț ii lemnoase ș i ierboase.
În această zonă vegetația este reprezentată de : păduri de stejar (Quercus robus), arin
(Almus glutinosa), cer (Quercus cerris), gârniță, carpen, alun. Vegetația ierboasă este
reprezentată de : păiuț (Nardus stricta), iarba vântului (Agrostis tenuis), pipirig, rugină
(Juncus effusus)
Fauna pă durilor cuprinde specii de interes vânătoresc: vulpe, căprioară , iepuri; specii
mai strâns legate de p ăduri, reprezentate de veverițe și șoareci de pă dure. Dintre amfibieni pot
fi menționati: broasca râioasă, brotă celul.
Fauna de șes este reprezentată prin chițcanul de ogor (Sorex araneus), cârtița (Talpa
europaea), ariciul (Erinaceus eu ropaeus), dihorul (Putorius – putorius), șopârla cenușie
(Lacerta agilis), vrabia (Paser domesticus ) etc. [2]

10

CAPITOLUL III
ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE DE S.C. DIANED S.R.L.
Toate activitățile tehnologice desfășurate în acest areal, în special în hala interi oară se
desfășoară discontinuu în funcție de comenzile și contractele existene dar și de graficul de
livrare al materialelor utilizate, respectiv cherestea usca tă, PAL -cca. 100 buc. , baiț – aprox.
10 l, lac – aprox. 10 l, vopsea -12 l, adeziv de îmbinare, aracet – cca. 8 l, feronerie și sticlă în
cantități variabile, piese de schimb pentru utilajele folosite.
Activitatea se desfășoară într -o hală de producție cu sufrafața de 374,4 m2 ,
comp artimen tată după cum urmează:
-sală mașini
-sală asamblare
-atelier mecanic
-vestiar
-birou
-depozit produse finite
-spațiu cabină de vopsire
-hol acces.
Utilajele/instalațiile utilizate:
– mașină de rindeluit la grosime -1 buc.
– mașină de frezat -1 buc.
-mașină de rindeluit, îndreptat și găurit -1 buc.
-mașină de frezat și circular -1 buc.
-mașină de șlefuit cu bandă – 1buc.
-mașină de ascuțit -1 buc.
-presă hidraulică -1 buc.
-strung – 1 buc.
-compresor aer -1 buc.
-pistol de vopsit – 2 buc.
-diferite scule și unelte de mână specifice activității de tâmp lărie
-cabină de vopsire
-instalație de exhaustare prevăzută cu saci filtranți conectată la fiecare utilaj în parte.
Principalele faze ale activității desfășurate:

11

 aprovizionarea și depozitarea materiei prime (cherestea, PAL, feronerie etc.)
 debitarea prof ilelor din cherestea și PAL la difeite dimensiuni în funcție de
dimensiunile obiectelor mobilierului
 îmbinarea profilelor prin lipire cu adeziv de îmbinare
 șlefuirea obiectelor de mobilier
 vopsirea obiectelor de mobilier -dacă este cazul
 montarea feroneriei
 livrarea produselor finite la beneficiari.
 Cantitășile lunare de produse și subproduse finite variază lunar, după cum
urmează:
-scări interioare 2 -6 buc.
-uși cca. 8 -10 buc.
-garnituri mobilă de diferite tipuri cca 10 buc.
Programul de funcți onare este de 16 ore/zi, 6 zile/săptămână, 300 zile/an.
Întreaga hală este conectată la o centrală termică proprie, care funcționează pe
combustibil solid, lemn de foc și rumeguș, tip F240 cu puterea de 145 kW, încălzind întreg
spațiul halei.
Datorită tem peraturilor relativ joase din perioada toamnă -iarnă, centrala termică
funcționează la capacitate maximă, spațiul de lucru fiind relativ mare este nevoie de o
temperatura constantă și optimă pentru îmbinarea pieselor din lemn dar și pentru lăcuirea și
băițu irea acestora, astfel:
-îmbinarea lemnului 10 -120 C
-băițuirea/lăcuirea se face la temperaturi cuprinse între 15 -300C
-umiditatea încăperii de asemenea trebuie să fie aproximativ egală cu cea a lemnului de
prelucrat .

12

CAPITOLUL IV
INSTALAȚIILE, MĂSURILE ȘI CONDIȚIILE DE PROTECȚIE A
MEDIULUI

Instalațiile de exhaustare pentru colectarea rumegușului, prevăzută cu saci filtranți și
conectată la fiecare utilaj în parte. [5]
Acest tip de instalație este compus dintr -un electro -ventilato r centrifug cu rotorul
direct calat pe axul motorului, o unitate de filtrare compusă din filtre superioare din țesut
bumbac saunetesut -poliester și saci de colectare inferiori din PVC.
Filtrele și sacii colectori sunt prinse de carcasa cu coliere metalice pe garnituri
de etanșare. Datorită dimensiunilor relativ reduse, folosirea acestor sisteme duce la
economisirea spațiului. [6]
Coș pentru evacuarea noxelor rezultate de la centrala termică cu înățimea de 10 m și
diametrul de 250 mm.
Suprafețele spațiilor de producție și depozi tare sunt închise și betonate.
Concentrațiile și debitele masice de poluanți, nivelul de zgomot, radiații admise la evacuarea
în mediu, dep ășiri permise și în ce condiții:
 Zgomot, conform STAT 10009/1988
Aer , valorile emisiilor de poluanți în atmosferă se vor încadra în prevederile Ordinului
MAPPM 462/1993, pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și
Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de
surse staționare. [5]

13

CAPITOLUL V
MONITORIZAREA MEDIULUI
5.1 Evidența gestiunii deșeurilor
Evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu în parte pentru anul anterior,
conf. Art. 11 din Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, respectiv Anexa 1 la HG
856/2002, privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile,
inclusiv deșeurile periculoase.
Tabelul nr.1 Colectarea selectivă a deșeurilor
Tip de deșeu Cod CAEN Cantitatea /lună
Deșeuri menajere 20 03 01 cant. variabile 15 -20 kg
Deșeuri de PAL, lemn,
rumeguș 03 03 01
03 01 05 2,5 mc
Deșeuri de ambalaje de la
produsele utilizate în
procesul tehnologic (cutii de
vopsea, lac, baiț) 15 01 10 * cca. 10 kg

Colectarea deșeurilor se face pe categorii selective și se predau operatorilor economici
autorizați în vederea valorificării, reciclării sau eliminării.
Deșeurile valorificate, precum cheresteaua, PAL -ul și rumegușul sunt stocate temporar
în spațiul special amenajat, ulterior fiind utilizate în centrala termică proprie sau predate la
firme autorizate în vederea valorificării/eliminării acestora.
Deșeurile menajere se transportă cu mijloace auto ale operatorului de salubrizate, cu
respectarea tuturor măsurilor de prevenire a factorilor de mediu.
Ambalajele de la vopsea, lac și baiț sunt preluate de către furnizori sau operatori
autorizați în acest sens cu respectarea prevederilor HG 621/2005 privind gestionarea
ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare.

5.2 Gospodărirea substanțelor și preparatelor periculoase
Substanțele și preparatele periculoase folosite sunt: baiț- aprox. 10 l, lac – aprox. 10 l,
vopsea -12 l, adezi v de îmbinare, aracet – cca. 8 l. Modul acestora de utilizare se face conform

14

fișelor de securitate a substanțelor periculoase iar transportul se face cu autovehicule
autorizate. Depozitarea lor se face într -un spațiu special amenajat din magazie, în condiții
speciale conform fișelor de securitate a amestecurilor.
5.3 Protecția factorilor de mediu apă, aer, sol
În cadrul proceselor tehnologice care au loc în incinta halelor nu se utilizează flux de
apă, așadar apa utilizată din rețeaua de distribuție este strict pentru consumul propriu iar
aceasta este eliminată în sistemul de colectare a apei menajere.
Solul nu este poluat cu nicio substanță care îi poate afecta calitatea, deoarece nu există
riscul de deversări de substanțe toxice(lacuri, baițuri, vopsele) , întrucât acestea sunt
depozitate special, pe o platformă betonată în interiorul halei iar în cazul în car e acestea
expiră sunt colectate de o firmă autorizată sau chiar de către cea de distribuție.
Deșeurile lemnoase obținute în urma proceselor tehnologice sunt stocate temporar pe o
platformăbetonată, special amenajată în acest sens.
Întrucât se folosesc ut ilaje/instalații care degajă praf și particule în suspensie, titularul
a racordat fiecare dintre acestea la exhaustoare care rețin particulele și rumegușul produse. În
aer ajung doar cantități foarte mici care se încadrează în limitele legale impuse.

5.4 Obligații legale
OUG 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări de Legea 265/2006,
cu modificările și completările ulterioare
OUG 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea
prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea 19/2008, cu modificările și completările
ulterioare
Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată în 2014
OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea 105/2006 cu
modificările ulterioare
Legea Apelor 107/7996, cu modificările și completările ulterioare
HG 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, modificat prin HG 210/2007 pentru
modificarea și completar ea unor acte normative care transpun acquis -ul comunitar în
domeniul prtecției mediului

15

HG 2293/2004 privind gestionarea deșeurilor rezultate în urma procesului de obținere
a materialelor lemnoase, respectiv depozitarea temporară, în mod selectiv, a deșeu rilor
lemnoase pe platforme betonate, special amenajate
Legea 360/2003 privind regimul substanțelor și preparatelor chimice periculoase, cu
modificările și completările ulterioare. [5]

CONCLUZII ȘI RECOMADĂRI
Bilanțul de mediu efectuat pentru această hală de producție cuprinde toate aspectele
necesare pentru a concluziona următoarele:
-prevenirea poluă rii solului prin betonarea suprafețelor expuse pericolului de scăpă ri
accidentale de produse potenți al poluatoare;
-evacuarea apelor uzate menajere se fa ce în rețeaua de canalizare și se încadrează în
NTPA 001 și NTPA 002
-emisiile atmosferice sunt reduse și se încadrează în limitele legale stabilite de Legea
278/2013
În urma acestor concluzii se poate constata că S.C. DIANED S.R.L. nu constituie o
sursă de poluare a zonei și nu afectează terenurile agricole învecinate
.

16

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/OM -184-1997 -bilant -de-mediu -si-OM-756-1997 –
evaluarea -poluarii -mediului.pdf
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO -ECONOMICA COMUNEI GROȘI
(http://www.zmbm.ro/pdf/ grosi -768.pdf )
3. https://www.google.com/maps/@47.6307942,23.6099703,1163m/data=!3m1!1e3
4. https://wikivisually.com /wiki/Podzol
5.Autorizatie de mediu nr. 15 -66/2015
6. https://echipamenteexhaustare.ro/exhaustor -rumegus/