F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [626399]

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE
UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” TÂRGU MUREȘ
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
S P E C I A L I Z A R E A :
G E O G R A F I A T U R I S M U L U I

L U C R A R E D E L I C E N Ț Ă

EV ALUAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
DIN MUNICIPIUL TOPLIȚA ȘI VALORIFICAREA TURISMULUI

Coordonator științific, Absolvent: [anonimizat], 2020

Cuprins

Abstract …………………………………………………………………………………………………………….. ……1
Introducere ……………………………………………………………………………………2
Metodologia întocmirii lucrării de licenta
1. Încadrare geografico -politică a municipiului Toplița
1.1.Localizare geografică……………………………………………………………….3
1.2. Scurt istoric………………………………………………………………………………..4
1.3. Demografie ………………………………………………………………………7
1.4. Cadrul natural
1.4.1. Relieful ………………………………………………………………..9
1.4.2. Rețeaua hidrografică …………………………………………………10
1.4.3. Clima: regim termic, regimul precipitațiilor, vânturi………………….11
1.4.4. Vegetația și flora………………………………………………………12
1.4.5. Fauna …………………………………………………………………..13
1.5.Monumente ale naturii și rezervații naturale..…………………………… ………14
2. Potential turistic cultural al municipiului Toplița………………….…………………….17
2.1.Edificii culturale si istorice……….……………………………………………….18
2.2.Edificii religioase….. .. ………………………………………………………23
2.3.Edificii de agrement.……….……………………………………………… …. 29
2.4.Muzee, festivaluri,grupuri statuare……………………………………………… 38
3.Baza tehnico -materială a municipiului Toplița
3.1: Locuri de cazare, alimentație……………..……………………………………….44
4:Analiza SWOT și propuneri
4.1: Analiza SWOT………………………………………………………..….. .50
4.2: Propuneri…………………………………………………….. …………….51
4.3: Concluzii ………………………………………………… ………………..53
Bibliografie …………………………………….…………………………………………. 55

4

ABSTRACT

I chose to talk about Toplita in my bachelor's degree because it is my hometown and I know
it very well. From this perspective, I co nsider that it is not being promoted at its true value. In the
past few years, it has been promoted only as a point of connection between other counties with
touristic objectives. Due to the fact that it is perceived only as a transit city, I decided to co ntribute
at least in a minimal way to a more efficient and sustainable promotion of its natural and anthropic
touristic potential.

The town of Toplița has had a long and difficult history, but always uplifting, passing from
the status of " port of rafting on the Superior Mureș", in the middle of the 19th century, to that of a
municipality at the beginning of the 21st century. In this way, it has become a modern city and an
important center of Romanian tourism. It was this difficult journey, which the city h as undergone
over time, that determined me to make it better known by choosing it as the topic of my bachelor's
degree.

Toplita is a beautiful city and I recommend everyone to visit it. It has great touristic
potential, holding historical monuments, but also places of leisure and relaxation. Thus, leisure
offers a wide range of options, regardless of age and season.

The aim of the paper is to create a great strategy for the sustainable development of tourism.
At present, the municipality o f Toplița has great shortcomings, both from the point of view of the
infrastructure and of the efficient promotion of its touristic potential.

5

Introducere

“Aici, la Toplița – spune a odată ÎPS Arhiepiscop Ioan Selejan, al Covasnei și Harghitei –
nu se poate ca Dumnezeu să nu se fi oprit puțin mai mult decât în alte locuri, pe când umbla
pe Pământ, însoțit de Sfântul Petru, spre a se minuna de aceste minunate plaiuri românești.
Numai așa ne putem explica cum tocmai de aici, din Toplița Română, și -a ales slujitor un
simplu fiu de țăran, botezat de un simplu cioban din Săliștea Sibiului, spre a -l ridica pe
treapta cea mai înaltă bisericească .”
De la statutul de ''port al plutăritului la Mureșul Superior'', pe care îl avea la mijlocul
secolului 19, la cel de municipiu, pe care îl are la începutul secolului 21, orașul a parcurs un
drum lung și greu, dar mereu ascendent, astfel încât a devenit un oraș modern și un important
centru al turismului românesc. ( Șandru, Ilie; Man Felicia; Lazăr, C., 2010, p.6)
Datorită acestui drum anevoios parcurs de a lungul timpului, am ales să -l fac cunoscut în
această temă de licență.
Este un oraș frumos, și recomand oricui să -l viziteze, deținând monumente istorice, dar și
locuri de agrement și relaxare, astfel încât petrecerea timpului liber oferă o gamă variată,
indiferent de vârstă și anotimp.
Acest municipiu are un mare potențial turistic ținând cont de faptul că turismu l, după
profesorul elvețian W.Hunziker, “este ansamblul de relații și fenomene care rezultă din
deplasarea și sejurul oamenilor în afara domiciliului lor atâta timp cât deplasarea nu este
motivată printr -o stabilire permanentă și o activitate de câștig” ( Cristache, Silvia, 2009)
Motivația de turism se exprimă în principal prin scopul deplasării, cum ar fi: recreere,
divertisment, activități sportive, evenimente culturale, tratamente balneomedicale, congrese,
seminarii.
Am ales această temă deoarece To plița este orașul meu natal și consider că nu este
promovată la adevărata ei valoare, fiind văzută în ultimii ani doar ca un punct de legătură între
județe cu obiective turistice, văzută eronat doar ca un municipiu de tranzit, de aici dorința de
a aduce o contribuție la promovarea eficientă și durabilă a potențialului turistic natural și
antropic al orașului.
Scopul lucrării este acela de a crea o strategie de dezvoltare durabilă a turismului, la ora
actuală municipiul Toplița având mari carențe atât c a și infrastructură specifică domeniului
turismului precum și ca promovare eficientă a potențialului său turistic.

5

1.Încadrare geografico -politică a municipiului Toplița

1.1.Localizare geografică .

Localitate străveche, de un pitoresc deose bit, este încadrată de Munții Călimani (2100 m)
la nord și nord -vest; Munții Gurghiului (1776 m) la sud și Munții Giurgeului (1507 m) la est.
Aceștia fac parte din grupa centrală a Carpaților Orientali. Se întinde pe o suprafață de 338.3
kmp și are o altit udine între 650 – 800 m.
Toplița este un adevărat nod rutier, important punct de legătură între Transilvania,
Moldova și Muntenia. DN 15 (E 578) venind dinspre câmpia transilvană, urcând de -a lungul
Mureșului, prin defileul Toplița – Deda, spre Borse c (25 km), face legătura cu Moldova prin
pasul Tulgheș. De la km 14 (Podul Crengii), pe DJ 174 / A, se ajunge în Secu (cartier al
orașului) și mai departe în comuna Bilbor (26 km), situată la altitudinea de 1050 m,
considerată una din cele mai înalte așeză ri din țară, având numeroase izvoare de ape minerale.
Din centrul orașului pornește DN 12 (E 578) spre Gheorgheni și Izvorul Mureșului, apoi
pe valea Oltului spre Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Brașov și București. Prin Toplița
trece și o important ă magistrală CFR: Brașov – Satu-Mare.
De-a lungul văilor care străbat aceste unități de reliefale depresiunii, se găsesc înșirate
cartierele orșului: cartierul Vale, cel mai lung (8 km) situat pe Valea Topliței; cartierul
Moglănești, situat în lunca M ureșului, în amonte, pe DN 15 (E 578); cartierul Călimănel,
situat de -a lungul pârâului Călimănel, de la vărsarea lui în Mureș, până la confluența
Călimănelului Limpede cu cel Tulbure; cartierul Luncani, situat pe malul drept al Mureșului;
cartierul Măgher uș, spre izvoare, la poalele masivului Bătrâna, din Munții Gurghiului;
cartierul Zencani, situat pe Dealul Zencanilor și a Mășinețului, pe malul stâng al Mureșului;
cartierul Vâgani, situat pe malul stâng al Mureșului , aproape de intrarea acestuia în defi leu și
cartierul Secu, situat sub Dealul Secu pe DJ 174 / A, spre Bilbor, la o distanță de 14 km de
centrul orașului. ( Șandru, Ilie; Man Felicia; Lazăr, C. 2010, p.8)

6

1.2.Scurt istoric

Istoria Topliței se pierde în negura vremurilor din perioada civilizației fierului
( Hallstatt ). Este perioada civilizației dacice, din secolele XII – VII î.Hr., de când datează
cele mai vechi descoperiri arheologice. În 1856, cu ocazia construirii drumului de pe Valea
Mureșului, pe dealul Gruștâni s -au găsit două lame fragmentate de pumnal, un stilet de 15,5
cm, 6 securi și 5 fierăstraie, toate de proveniență dacică, aflate acum la Muzeul Astra din
Sibiu. Cu ocazia construirii drumului spre Borsec, pe muntele Creanga, s -au descoperit două
sarcofage și mai multe monede romane.(Rusu, I.I.,1996, p.41)
În urmă cu 2000 de ani, Carpații românești de azi erau plini de acele ''dave'' dacice. Una
dintre acestea a fost Sangidava, importantă așezare dacică, nedescoperită încă, dar localizată
pe Mureșul Superior, în zona Topliței. ''Sangidava era un oraș dac, amintit de Ptolemeu,
neatestat documentar, în epoca romană, situat pe Valea de Sus a Mureșului, cam prin părțile
Topliței.'' (C -tin și Dinu Giurăscu, 1971, p. 69). Traian D ușa afirmă că această așezare ar fi
fost pe dealul Gruștâni din Toplița, dar nu exclude nici dealul din spatele Stației CFR
Subcetate (Dușa, Traian, 2006, p.29)
Atestarea documentară a localității Toplița se spune că ar data din anul 1382, când numele
acesteia ar apărea pe o veche hartă, copiată și ea după o altă hartă romană, cuprinzând vechile
drumuri romane din Transilvania (Tabula Peutingeriana), aflată la Muzeul din Miercurea Ciuc.
(Pufulete,R; Dumitrescu, C.M., 1987, p. 29), însă e greu de preciza t dacă acolo se află
consemnat, în vreun fel, numele localității Toplița.
Istoricul Vasile Netea menționează anul 1606, când, după tradiția orală, ar fi avut loc o
luptă, la gura pârâului Călimănel, între toplițeni și un ciambul de tătari, care se înto rceau
dinspre Reghin, încărcați cu prăzi jefuite de la oameni. (Netea, V, 2006, p.19). Merită atenție
și răspunsul pe care protopopul ''unit'' al Giurgeului, Ilie Câmpeanu (1859 -1937), l -a dat
prefectului județului Ciuc, Kallay, istoric și el, care îi cere a, în 1907, date despre 45 de comune
din Protopopiatul Giurgeului. Protopopul a răspuns prin adresa nr. 593 / 1907, precizând că ''
Toplița Română (Olah Toplicza), care în 1658 exista ca și comună, avea lângă pârâu (pârâul
Doamnei) o parohie susținută de o doamnă nobilă din Moldova… '' ( Dușa, T, 2007, p.334).
Unii susțin că aceasta ar fi fost ''o boieroică din vremea lui Mihai Viteazul.'' ( D.Antal, 1925,
pag.93). Într -un document din 1891 se precizează ca an al construcției 1619, fiind ctitorită
''de o doamnă din orașul Piatra, din Moldova'' (Ana Grama – Prin Toplița Română, 1851 –
1903, contribuții documentare (manuscris)). S -ar părea însă că cea care a ctitorit această
biserică a fost doamna Safta, soția domnitorului moldovean Gheorghe Ștefan (1653 – 1658),
în anul 1658, când acesta a fost alungat de pe tronul Moldovei, de către Gheorghe Duca, fiind

7
nevoit să ia drumul pribegiei, în Transilvania. Aceasta este consemnată în pisania aflată pe
peretele din dreapta a naosului, fiind însușită și de istor icul Ștefan Meteș; ''Așezată pe pârâul
Doamnei, a fost clădită, după tradiție, de o doamnă română, pare a fi Safta, doamna lui
Gheorghe Ștefan, Domnul Moldovei, care a trecut pe aici în 1658 (…). Această Sfântă biserică
s-a acoperit și catapiteasma s -a zugrăvit pe cheltuiala și osteneala mai micului dintre frați și
smerit Nicodim, pentru păcatele sale – 1775, iunie, 25 zile și fiind zugrav Andrei Tot Sunfolu. ''
(Ștefan Meteș, 1936, p.136). Același Ștefan Meteș precizează: ''Deci în acel an (1775 nn)
erau aici călugări. În tinda femeilor se mai păstrează o icoană a Maicii Domnului, cu o
inscripție slavonă de la 1677' ' (Ștefan Meteș, 1935, p.433) Iată deci că anul 1658 nu mai
ridică semne de întrebare privitoare la edificarea bisericii Mănăstirii Doamnei, aducând și o
precizare importantă, anume că în acel an Toplița nu era o localitate oarecare, ci o comună
''ce avea o parohie''.
Evenimentele istorice petrecute în secolele următoare nu au rămas fără ecou în rândul
locuitorilor din Toplița. Când în 178 4 au izbucnit flăcările răscoalei țărănești condusă de
Horia, Cloșca și Crișan, în Toplița și în satele din jur s -au tras clopotele bisericilor ''într -o
dungă'', îndemnând lumea să se ridice la luptă. De altfel, în 1685, din Giurgeu, vicecomitele
Boros Ele j a confiscat de la românii din aceste așezări ''93 de flinte, 18 pistoale și o carabină,
bună parte dintre ele provenind din Moldova și Țara Românească'' ( I.Ranca, 2000, p.160)
În 1848 / 1849 mai mulți români din această zonă, inclusiv din Toplița, î ntre care se pare
și George Cristea, tatăl viitorului patriarh, au luat parte la revoluția românească din
Transilvania, condusă de Avram Iancu, făcând parte din Legiunea a XII -a Reghin, condusă
de prefectul –martir Constantin Romanu -Vivu.
Importante dat e despre Toplița, în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII -lea, ne oferă
lucrarea profesorului clujean David Prodan, ''Toplița la 1785 '', tipărită la Cluj, în 1947. Aflăm
astfel că la acea dată Toplița era una dintre cele mai importante așezări mon tane ale
Transilvaniei. Localitatea avea atunci 227 de gospodării țărănești și 255 de familii, însumând
o populație de 1275 suflete.
Despre Toplița și locuitorii săi, la mijlocul secolului XIX, destule date se găsesc și în
lucrarea istoriografului și etnografului secui Orban Balazs''A szekelyfold leirasa''
(Descrierea pământului secuiesc), tipărităla Budapesta, între 1868 -1872. Autorul numește
Toplița ''port al plutăritului la Mureșul Superior''. Dar mai importantă este sinceritatea cu ca re
el recunoaște realitatea din Toplița acelei vremi: ''Cea mai mare parte a locuitorilor din
Toplița sunt români, oameni frumoși, puternici și muncitori. Portul din Toplița este foarte
pitoresc, mai cu seamă hainele de sărbătoare ale femeilor (…). Deasup ra poartă suman de
blană frumos brodată. Sub suman poartă două -trei pieptare de piele sau postav, de mărimi

8
diferite, ca să se vadă sub suman. Este mare laudă ca să -și ia cineva de nevastă o fată cu trei
pieptare. Nevestele tinere poartă basmale brodate. F etele tinere umblă cu capul gol, purtând
cunună virginală. Bărbații poartă cămăși lungi și largi, frumos brodate, încinși cu serpar și
cu cojoc de piele. Feciorii de însurat poartă flori la pălărie .'' (Orban Balazs, 1868 -1872, p.
135)

Fig.1 Port popular al românilor din Toplița
( Sursa: Revista -Angvstia -02-1997 -arheologie -istorie -etnografie -sociologie)

În acest fel, Orban Balazs nu face altceva decât să confirme afirmațiile lui David Prodan,
când acesta scria că ''întreaga populație a satului, la 1785, era românească.''

9

1.3. Demografie

Conform recesământului efectuat în 2011,populația municipiului Toplița se ridică la 13.929
de locuitori, în scădere față de recesământul anterior din 2002, când se înregistraseră
15.880 de locuitori.

Fig.2 Evoluția demografică
( sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Ba )

Majoritatea locuitorilor sunt români (68,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari
(22,11%) și romi (3,64%). Pentru 5,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,51%), dar există
și minorități de romano -catolici (19,2%), reformați (3,91%) și penticostali (1,31%). Pentru
5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

10

Fig.3 Componența etnică și confesională a municipiului Toplița
( sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Ba )

11
1.4. Cadrul natural

1.4.1.Relieful
După cum am arătat deja, Toplița este înconjurată de jur -împrejur de trei masive
muntoase ale Carpaților Orientali, cu întinse păduri de conifere, cu bogate fânețe și pășuni
alpine. Astfel, din cele mai vechi timpuri, viața toplițenilor s -a aflat în strânsă legătură cu
această realitate a unui refief specific montan. Iar dacă aceste nesfârșite păduri le -au oferit, în
vremuri de restriște, adăpost și chiar hrană, nu este mai puțin adevărat că aceste păduri aveau
să se constituie, în timp, și într -o permanentă sursă de venituri, asigurându -le tra iul de fiecare
zi. Nu întâmplător s -a născut una dintre expresiile folclorice românești: ''codrul, frate cu
românul''!
Depresiunea Toplița are un aspect colinar. Din cele două masive vulcanice montane, de
la nord și sud, Călimanii și Gurghiul, cob oară culmi proeminente care se pierd spre apa
Mureșului, de -a lungul căruia, de o parte și de cealaltă, se află cea mai joasă terasă, lunca
Mureșului. Urmează: coastele, dealurile și culmile din jurul localității: Coasta Tarniței (900
– 1000 m), pe latur a nord -vestică; Dealul Crucii (731 m), în sudul depresiunii; Dealul
Mănăstirii, în estul orașului; Dealul Văii (680 m) și Dealul Runcului (902 m), în partea de
nord; Culmea Orozbicului (1076 m), în est. Pe partea superioară a acestor dealuri și culmi se
găsesc platouri întinse acoperite cu Fânețe, pășuni și păduri, formând etajele de trecere spre
zona montană: Platoul Dealului Văii, Platoul Runcului, Platoul Mănăstirii, Tabla Fătăciunii,
Tabla Mestecănișului și Tabla Staniștei. (Șandru, Ilie; Man Felicia; L azăr, C. 2010, p.8)

12

Fig.4 Harta relief Toplița

1.4.2 .Rețeaua hidrografică
Rețeaua hidrografică a depresiunii este tributară râului Mureș acesta își colectează apele de
pe versanți și chiar din munții care străjuiesc depresiunea. Pâraiele care își au obârșia în munții
Călimani: Lomașul, Voivodeasa, Valea Topliței, Călimănelul, sunt văi lungi, cu debit bogat,
repezi, cu pante accentuate ceea ce a contribuit de -a lungul timpul ui la modelarea reliefului
acestei depresiuni.Cele care își au obârșia în munții Gurghiului sunt văi scurte, ușor
suspendate, cu debite bogate, cum e Zăpodea, Măgherușul și Mășinețul, ca și cele care
izvorăsc de pe versantul sudic al munților Giurgeului, c um e pârâul Sec, pârâul Baicăului și
pârâul Doamnei.
Râul Mureș izvorăște din Hășmașul Mare și își culege apele pe un traseu de 72 km până la
Toplița. Nivelul apelor Mureșului variază în funcție de precipitații și aportul adus de afluenți,
astfel media anuală a nivelului apelor Mureșului e de 151 cm (1996).
După Mureș, debitul cel mai mare îl are pârâul Valea Topliței cu afluenții săi: Secu, Lomaș
și Voivodeasa.

13
Unicul lac existent pe teritoriul administrativ al orașului Toplița este lacul Iezer , un ochi de
apă limpede, situat la poalele masivului Rățițiș, din Munții Călimani, la altitudinea de 1730
m, fiind declarat rezervație geologică. După înființarea Parcului Național Călimani face parte
din Rezervația Peisagistică Iezerul Călimanilor.
Este un lac de baraj vulcanic, care s -a format prin alunecarea versantului sudic al Rățițișului
( 2021 m), de unde își are obârșia și pârâul Puturosu, afluent al Lomașului. Suprafața apei are
doar 0,13 hectare, adâncimea ei variind între 3și 5 metri. Are o formã triunghiularã, vârful
acestuia marcând și zona de evacuare a apei din lac.
(http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/arii -naturale-protejate/rezerva -ia-lacul -iezer -parc-na-
calimani/ )

Fig.5 .Lacul Iezer

Apele subterane au particularități hidrologice deosebite, cunoscute ca izvoare minerale și
termominerale, care au luat naștere ca manifestări postvulcanice .
Acestea sunt: izvoarele termominerale din microstațiunea Bradul (izvoarele Banffy) situate
la 600 m de centrul orașului și izvoarele de la Ștrandul Tineretului (izvoarele Urmanczy).
Asupra acestora se va reveni în partea a doua a lucr ării.

14
1.4.3 .Clima: regimul termic, regimul precipitațiilor, vânturile

Situată la altitudinea de 650 m, în mare parte pe terasele Mureșului și ale pâraielor adiacente,
Toplița are un climat temperat continental, de depresiune intramontană, rezultantă a
interdependenței factorilor geografici, care prezintă câteva caracteristici specifice datorită
fenomenului de feon , care se manifestă pe versanții lanțurilor muntoase și a variațiilor de
temperatură frecvente în vatra depresiunii, cât și a fen omenelor de inversiune de temperatură,
atât vara cât și iarna.
Cele mai importante caracteristici ale climei, în general, sunt regimul temperaturilor, al
precipitațiilor și circulația maselor de aer. Media lunii celei mai reci a anului – ianuarie, este
de -7.5 C. Cele mai scăzute temperaturi s -au înregistrat în 21 ianuarie 1963 -34.7 C și 15
ianuarie 1985 -38 C. Temperatura medie a celei mai calde luni – iulie- este de 17.3 C. Cele
mai ridicate temperaturi s -au înregistrat în 15 august 1954 +34.6 C și în 20 iulie 1987 + 34.8
C. (date preluate de la Stația Meteorologică Toplița)
Regimul precipitațiilor atmosferice constituie o caracteristică esențială a climei. Vântul
Vestic aduce marea parte a precipitațiilor din Depresiunea Topliței. Munții care înconjoară
depresiunea deseori deviază aceste vânturi, ca urmare precipitațiile sosesc din Sud -Vest sau
Nord -Vest. Munții Călimani datorită înălțimii lor primesc mai multe precipitații. Muntele
Bătrâna aflat în partea de Sud a depresiunii este mai ferit de vânt și mai scund ca munții
Călimani de aceea primește mai puține precipitații. Acest lucru se poate observa și prin
compararea debitului râurilor care izvorăsc din acești munți, râurile care vin dinspre Călimani
sunt considerabil mai mari decât cele care vin dinspre Bătrâna.
Depresiunea primește și mai puține precipitații ca munții care o înconjoară, anotimpurile cu
cele mai multe precipitații sunt primăvara și vara. Lunile cu cele mai puține precipitații sunt
decembrie, ianuarie, februarie și martie. Sun t ani în care activitatea anticiclonală este mai
accentuată, în acești ani precipitațiile sunt mai rare . În Depresiunea Topliței sunt în medie
95-110 zile cu precipitații pe an. Iarna precipitațiile cad în formă de ninsoare; anual sunt
aproximativ 30 -35 z ile cu ninsoare, iar zăpada tine aproximativ 100 -110
zile.( http://www.toplita.info/imprejurimi/depresiunea -toplitei )

15
1.4.4 .Vegetația și flora

Factorii geografici condiționați de un relief muntos specific zonei, au un rol important în
distribuția păturii vegetale. Vegetația depresiunii se încadrează în zona forestieră a țării,
incluzând suprafețele cuprinse între 650 – 800 m, începând din zona de luncă a Mureșului
(răchita, salcia, plopul, papura etc), pe dealuri, pe coaste și pantele muntoase ale munților.
Vegetația zonei forestiere este formată din păduri de conifere și amestec, care formează cel
mai important ecosistem al zonei Toplița și al împrejurimi lor sale.
Vegetația arborescentă este formată din numeroase specii de rășinoase și foioase, în
amestec cu multe specii de arbuști: fagul, bradul alb, molidul, mesteacănul, plopul, pinul etc.
În zonele înalte predomină jneapăn (Pinus mugo turra ) specie ocrotită, formează pâlcuri
care au un rol imens în a asigura echilibrul hidrologic în acea zonă.

Fig.6 Jneapăn Fig.7 Smirdarul

Smirdarul (Rhododendron myrtifolium ), denumit și bujor de munte, formează tufișuri
secundare pe o suprafață de circa 30 ha în masivul Rățițiș din Munții Călimani. Este un arbust
cu flori mari roșii – purpurii, sau rozacee; înflorește din iunie până în septembrie, dând acestei
zone un colorit atrăgător.
Este interesant de străbatut câmpul și pădurea în diferite anotimpuri, pentru a admira
primele flori trezite la viață, sau pe cele dorite mai târziu, printre care amintim: semnalul
primăverii – ghiocelul ( Galathus nivalis ) cu clopoțeii săi albi, măseaua ciutei ( Erythronium
dens-canis ), viorelele ( Scilla bifolia ), ciuboțica cucului ( Primula veris ), floarea paștilor
(Anemone nemorosa ), lăcrămioarele ( Convallaria majalis ), ghizdeiul ( Lotus cornic ulatus) etc.

16

1.4.5. Fauna

Vegetația din zona Topliței permite existența unui număr mare de mamifere de pădure,
păsări de diferite specii precum și numeroase specii de pești în apele de munte.
Dintre mamifere, cele mai reprezentative sunt: ursul (Ursus arctos ), cel mai mare carnivor
din țară și chiar din Europa, declarat monument al naturii, cerbul ( Cervus elaphus montanus ),
râsul ( Lynx lynx ), jderul de copac ( Martes martes ), vulpea ( Canis vulpes ), mistrețul ( Sus
scrofa ), lupul ( Canis lupus ), herm elină ( Mustela erminea ) etc. Dintre păsări: cocoșul de
munte ( Tetrao urogallus ), alunarul ( Nucifraga caryocatactes ), forfecuța ( Loxia curvirostra ),
acvila de munte (A quila chrysaetos ) – specie ocrotită, uliul porumbar ( Accipiter gentils ), uliu-
păsărar ( Accipiter nisus ) etc. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na tional_C alimani )
În apele repezi de munte se întâlnesc numeroase specii de pești: lostrița ( Hucho hucho )
păstravul de munte ( Salmo trutta fario ), păstravul curcubeu ( Salmo trutta irideu ), lipanul
(Thymallus thymallus ). În apele râului Mureș se întâlnesc frecvent: mreana (Barbus barbus ),
cleanul ( Leucissus soffia agassizi ), știuca ( Exos lucius).

Fig. 8 Hermelină Fig. 9 Vulpe

17
1.5. Monumente ale naturii și rezervații naturale

1.5.1.Monumente ale naturii :
Arbori și arbuști: zâmbrul (Pinus cembra ), tisa (Taxus baccata ), zada sau laricele (Larix
decidua ), smirdarul (Rododendron kotschyi ), jneapănul (Pinus mugo tura ); plante: sângele
voinicului (Nigritella rubra și Nigritella nigra ), angelica (Angelica archangelica ), laleaua
pestriță sau bibilica (Fritilaria meleagris ).

Fig.10 Ursul brun Fig.11 Cocoșul de munte
(Sursa:https://observatornews.ro/eveniment/) (Sursa:https://www.ecomagazin.ro)

Animale: râsul (Linx linx ), ursul brun (Ursus arctus ), cerbul carpatin (Cervus ealphus
montanus ). Păsări: acvila de munte (Aquila chrisaetus ), șorecarul comun (Buteo buteo ),
buha (Bubo bubo ), corbul (Corvus corax ), cocoșul de munte (Tetrao urogallus ).

1.5.2.Rezervații naturale :
1.Rezervația peisagistică Lacul Iezer din masivul Rățitiș din Munții Călimani : la
altitudinea de 1750 m, în sup rafață de 323 ha, deține specii rare de plante și animale, lacul
Iezer și peisaje mirifice.
2.Cascada de apă termală – staținea Bradul: cu o suprafață de 0.5 ha, tufurile calcaroase
formate la vărsarea pârâiașului care se alimentează din izvorul mezoter mal Banffi, care,
înainte de a se vărsa în râul Mureș, formează o cascadă de aproximativ 10 m înălțime.
3.Parcul Național Călimani , înființat prin Ordinul nr.7 din 1990, al Ministerului Apelor,
Pădurilor și Protecției Mediului (MAPPM), reconfirmat prin Legea nr. 137 din 1995 și Legea
nr.5 / 2000. Parcul Național Călimani ocupă mare parte din Munții Călimani pe o suprafață
de 24041 ha, cuprinzând fond forestier ( păduri, pășuni alpine și o parte din suprafața fostei
exploatări miniere de sulf, extinzându -se pe raza județelor Suceava, Mureș, Bistrița -Năsăud

18
și Harghita. Teritoriul care aparține județului Harghita se găsește în spațiul administrativ al
orașului Toplița, care este una din porțile de intrare în Parcul Național Călimani.

Fig.12 Cariera de sulf (panorama) Fig.13 Cariera de sulf (detaliu)

Accesul în parc este facilitat de prezența numeroaselor drumuri forestiere și trasee turistice.
În perimetrul parcului se află caldera , situată în partea de nord a masivului, cu un diametru
de circa 10 km ( cel mai mare din Europa ), care constituie obiectivul important al parcului.
Pe teritoriul Parcului Național Călimani se găsesc un număr impresionant de specii de plante
și animale, motiv pentru care în in teriorul parcului s -au delimitat trei rezervații naturale:
a) Rezervația științifică „Jnepeniș, cu Pinus Cembra” , pe o suprafață de 384.2 ha. Pinus
Cembra (zâmbrul sau regele pădurii ) este o relicvă glacială în masivul Rățitiș, Caracteristica
acestei re zervații este pădurea naturală de molid ( Picea abies ), în amestec cu relictul glaciar
zâmbrul ( Pinus cembra ), amestec mai surprinzător în vegetația cu jneapănul ( Pinus mugo )
care se întinde pe o mare suprafață deasupra pădurii compacte de molid. Au fost in ventariate
peste 7.000 exemplare de zâmbri, ceea ce este excepțional. Luminișurile din jnepeniș sunt
înviorate primăvara de roșul florilor de smirdar ( Rhododrendron myrtifolium ).
(https://www.infopensiuni.ro/cazare -saru-dornei/obiective -turistice -saru-dornei/rezervatia –
naturala -jnepenisul -cu-pinus -cembra )

b) Rezervația peisagistică Iezerul Călimanilor, este o arie protejată de interes național
care se întinde pe o suprafață de 322 ha, aflându -se integral pe administrativul
municipiului Toplița. Rezervația se întinde la poalele masivului Rățitiș și este
reprezentată de un lac glaciar (cu o suprafață de 1200 mp, o lungime de 45 m și lățimea
de 35 m), iar zona limitrofă adăpostește o vegetație diversă de arbuști și o faună variată
de mamifere. Adâncimea apei variază între 3 și 5 metri. Are o formă triunghiulară, vârful

19
acestuia marcând și zona de evacuare a apei din lac. Este alimentat de două izvoare, iar
apa din lac se varsă în pârâul Puturosul .
( https://visitharghita.com/places/rezervatia -lacul -iezer -iydzwf0kjblu6q )
c) Rezervația peisagistică 12 Apostoli , considerată rezervație geologică înainte de
legiferarea Parcului Național Călimani. Actualmen te este declarată rezervație peisagistică,
cuprinzând un complex de roci eruptive unice prin forma și frumusețea lor, formate prin
acțiunea agenților externi, formând o adevărată galerie de statui dispuse
aproape în cerc numite, după înfățișarea lor, „12 Apostoli” ( Moșul, Mareșalul, Godzila etc.)

Fig.14 Rezervația peisagistică 12 Apostoli
(Sursa: https://www.calebatuta.ro/creasta -muntilor -calimani )

20

2. Potential turistic cultural al municipiului Toplița

Privit ca un fenomen social -economic creator de beneficii, turismul a fost definit in
variante dintre cele mai felurite : "arta de a calatori pentru propria plăcere" (M. Peyromarre
Debord); " activitate din timpul liber care consta în a voiaja sau locui departe de locul de
reședință, pentru distracție, odihnă, îmbogățirea experienței și culturii, datorită cunoașterii
unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute " (Jan Medecin); " fenomen al timpurilor
noastre, bazat pe c reșterea necesității de refacere a sănătății și de schimbare a mediului
înconjurător, cultivare a sentimentului pentru frumusețile naturii ca rezultat al dezvoltării
comerțului, industriei și a perfecționării mijloacelor de transport "(Guy Freuler).
Turismul se desfășoară, prin toate formele sale, în mediul geografic mai mult sau mai puțin
umanizat, fiind totodată determinat sau influențat de factori geografici naturali, economici și
social ai acestuia. De aici legătura dintre turism și geografie, două d omenii diferite, dar care
se interferează, au ca obiect comun cercetarea și valorificarea unui teritoriu sub toate
componentele sale naturale sau antropice, ca resurse sau atracții turistice, precum și prispa
relațiilor ce se stabilesc între activitatea de turism (ca activitate economică) și mediul
geografic, precum și cu celelalte domenii economice din spațiul respectiv.
Turismul este o activitate ce are impact asupra vieții culturale, sociale și economice. Are
legătura cu numeroase domenii, printre car e: ocuparea forței de muncă, dezvoltarea regională,
educație, mediul înconjurător, protecția consumatorului, sănătate, noile tehnologii, transport,
finanțe, sisteme de taxare și cultură.
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de impor tantă ca și cele desfășurate
în alte sectoare ale economiei (industrie, agricultură, comerț). Tot aici trebuie menționată și
vocația ecologică a turismului, deoarece în strategia dezvoltării turistice, se impun măsuri de
protejare a mediului, a valorilor f undamentale ale existenței umane, a peisajului, apei, aerului,
florei etc.
Turismul se transformă cu timpul, în cel mai rafinat mijloc de utilizare al populației. De
altfel, el reprezintă una din principalele modalități de petrecere a week -end-ului , a concediilor
și a vacanțelor. Se asigură astfel recreerea, destinderea, dar și refacerea forței și potențialului
de muncă, prin odihnă, mișcare, tratamente balneo -medicale, contribuind la menținerea
sănătății fizice și psihice a omului zilelor noastre.

21
2.1 Edificii culturale și istorice
Turismul este tot mai mult urban și constituie un reper în cadrul politicilor de dezvoltare.
Turismul urban este o activitate economică importantă pentru orașe și a cunoscut o revigorare
puternică în ultimii ani.
Turismul din spațiul urban, comparativ cu celelalte forme de turism, este mult mai complex
și diversificat, datorită numărului mare de resurse disponibile. Prezența acestor resurse în
urban, dar mai ales includerea lor în diferite programe și circ uite turistice, aduc numeroase
beneficii orașelor, ce se traduc prin susținerea activităților economice locale și crearea de noi
locuri de muncă. În mediul urban, majoritatea activităților turistice legate de petrecerea
timpului liber sunt legate de domeni ul cultural. ( Bogdan, Elena 2019, p.7 )
Organizația Mondială a Turismului, în 1993 definește forma de turism cultural: ,, al cărui
scop principal este lărgirea orizontului de cunoștințe prin descoperirea patrimoniului cultural
artistic sau arhitectural și al teritoriilor în care acesta se inserează’’, știut fiind faptul că este
agreat de o anumită pătură socială a turiștilor, în cele ce urmează fiind prezentate cele mai
importante obiective culturale ale acestui oraș, edificii istorice, recunoscute ca f iind printre
cele mai răspândite, diverse și atractive obiective culturale, apoi edificii religioase, care sunt
tot de natură antropică, dar care au o altă conotație, având rolul nu doar de informare și
cunoaștere, ci și pentru a -și găsi sau regăsi liniște a interioară, locuri intime unde omul poate
comunica cu divinitatea.

Fig.15 Harta turistică a municipiului Toplița
(Sursa: https://www.google.com/maps/)

22

Fig.16 Castelul Baronului Urmanczy

Castelul Urmánczy a fost construit între anii 1903 -1906, pe malul râului Mureș.
Proprietarul de la acea dată a fost Urmánczy Jeromos, de origine armeană, iar arhit ectul clădrii
a fost Giacomuzzi Virgilio (Vigilio), de origine tiroleză. Castelul are un stil Art Nouveau,
combinat cu caracteristicile populare legate de numele lui Kós Károly, un stil special în
contextul arhitecturii castelelor din Transilvania. Element ul dominant al castelului este turnul
de apă din partea dreaptă a fațadei principale, cu intrarea principală de la parter. În interiorul
castelului, salonul principal cu o înălțime de două etaje oferă accesul spre restul camerelor,
spre camerele bărbăteșt i cu vedere spre grădină, accesul în sala de mese și apoi apartamentul
proprietarilor. La etaj se aflau camerele de copii și camerele de oaspeți, în subsol erau
camerele servitorilor, bucătăria, depozitele și pivnița.
Castelul intră în declin odată cu anul 1944, dobândind în timp o serie de diferite funcțiuni
și implicit mai multe modificări, mai ales în structura interioară a clădirii. În 1944 -1945,
marșul trupelor române și sovietice au ruinat reședința nobiliară. Începând cu 1952, pentru
câțiva ani, în castel și în anexele acestuia a funcționat spitalul orășenesc. Această nouă
funcțiune a adus castelului și cele mai multe schimbări de structură: holul central de ceremonii,
fiind înalt, a fost divizat, rezultând astfel două nivele. În castel func ționau secțiile de chirurgie
și maternitate, iar în anexele unde altădată erau grajdurile, s -au deschis secțiile de interne,
dermatologie, contagioase, stația de salvare și o farmacie. Familia Urmanczy deținea cai și
porci de rasă, precum și păsări. Fotogr afiile vechi arată și căprioare în curtea castelului, iar
numeroasele trofee de vânătoare dovedesc faptul că familia Urmanczy organiza multe sesiuni
de vânătoare.

23
(www.condeiulardelean.ro )
Între 1971 -1972, au avut loc modificări și mai drastice: intrarea principală de la baza
turnului a fost desființată, bolta fiind înfundată. Din acel moment intrarea principală a de venit
cea din spate, cum e și azi. Terasa nord -vestică dinspre grădină a fost închisă, acoperișul a
fost modificat, partea nord -vestică a acestuia fiind ridicată cu un nivel, schimbându -se astfel
volumetria sa inițială. În interior, scara ceremonială din l emn sculptat a fost înlocuită cu una
masivă din beton, care nu urmărește rampa celei originale. Ferestrele, grilajele de fier și
diferite elemente de lemnărie, cum sunt ușile ori terasa de la etaj, sunt și azi cele originale, la
fel și alte câteva elemente interioare, precum dale de gresie sau praguri de fier de inspirație
grecească. (www.condeiulardelean.ro)
Anul 1982 a rezultat cele mai mari ravagii asupra castelului, atunci când s -a construit
spitalul orășenesc: noua clădire a acoperit fațada princip ală a castelului și a lăsat castelul fără
funcție. În parcul care se extindea până în centrul localității Toplița s -au amenajat blocuri și
clădiri agricole. În 1998, clădirea castelului este preluată de Muzeul Județean Harghita. Cu
timpul, s -a realizat muz eul etnografic, apoi castelul a devenit locul unde își desfășura
activitatea Ansamblul de dans din localitate. Retrocedarea castelului și a clădirilor anexe
aflate în stare de ruină către moștenitorii legali s -a realizat în 2009. Statul Român a închiriat
clădirea până în anul 2013. După luarea în proprietate, au început activitățile de cercetare și
de renovări. În prezent, castelul este fără funcție, dar poate fi vizitat la cerere.
(coalitie.casteleintransilvania.ro)

Fig.17 Casa de Cultură a Mun.Toplița Fig.18 Biblioteca Municipală „George Sbârcea”

Edificiu impunător situat în centrul municipiului, început în urmă cu mai bine de 30 de ani,
și finalizat în anul 2010, datorită eforturilor deosebite depuse de primarul orașului, inginerul
Stelu Platon, sprijinit și de deputatul Mircea Dușa.

24
În această clădire funcționează în prezent Primăria Municipiului Toplița și Biblioteca
Municipală „George Sbârcea”.
Rețeaua școlară a municipiului Toplița, este formată din următoarele instituții școlare
preuniversitare
– Liceul Teoretic „O.C.Tăslăuanu” – care în prezent funcționează cu toate cele trei cicluri de
învățământ preuni versitar: primar, gimnazial și liceal
– Colegiul Național „M.Eminescu”
– Liceul Teoretic „Kemeny Janos” ( cu limba de predare maghiară )
– Școala Generală „Miron Cristea”, cu clasele I – VIII, având în subordine Școala din
Moglănești cu clasele I – IV;
– Școala Generală „Sfântul Ilie” cu clasele I – VIII, având în subordine Școala din Zencani cu
clasele I – IV;
– Școala Generală „Andrei Șaguna”, cu clasele I – VIII, formată prin contopirea administrativă
a Școlilor din Călimănel ( cu clasele I – VIII ) și d in Toplița – Vale ( cu clasele I – VIII )

Fig.19 Liceul O.C.Tăslăuanu Fig.20 Colegiul M.Eminescu

Fig.21 Școala Generală “Sfântul Ilie” Fig.22 Liceul Teoretic „Kemeny Janos”

25

Fig.23 Mausoleul Eroilor

Este situat pe șoseaua Toplița -Borsec, la ieșirea din localitatea Toplița.
Mausoleul din Toplița a fost construit din inițiativa Societății „Cultul Eroilor”, pe locul unui
cimitir de onoare construit în 1925. În 1939, din necesitatea centralizării osemintelor eroilor
înhumați, s -a decis desființarea cimitirului și construirea mausoleului, în criptele căruia să fie
depuse osemintele celor căzuți în această zonă, în campania din 1918. La baza mausoleului
se găsește osuarul care adăpostește osemintele a 771 militari români. Dintre aceștia, 25 sunt
identificați și dispuși în firide individuale. Monumentul a fost inaugurat în 1939 de către Elie
Miron Cristea.
Mausoleul se impune prin masivitate, fiind o construcție realizată din piatră mare, aparentă,
având o formă de prismă, dezvoltată în trei trepte. Pe zidurile construcției se află montate 18
plăci de marmură albă și neagră pe care sunt înscrise numele unor eroi. (mausoleedinroma-
nia.ro)

26

2.2:Edifi cii religioase
Dacă Toplița constituie, în acest perimetru geografic al Transilvaniei, o străbună vatră de
istorie românească, nu e mai puțin adevărat că ea este și o vatră a credinței noastre străbune.
Se poate deci afirma cu toată certitudinea, așa cum face și Traian Dușa: „Toplița Română –
vatră de istorie, vatră de ortodoxie”

Mănăstirea Doamnei

Fig.24 Mănăstirea Doamnei Fig.25 Biserica de lemn a Mănăstirii Doamnei

Este cel mai vechi așezământ monahal de pe Valea de Sus a Mureșului. Biserica de lemn
a mănăstirii, monument istoric din 1955, cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8
septembrie), se află în partea estică a localității, în cartierul Moglănești, la circa 1 km, nord,
de E57 8 (DN 12), pe dealul Mănăstirii, și la aproximativ 2 km depărtare de centrul orașului.
Sursele istorice spun că Doamna Safta , soția domnului Moldovei Gheorghe Ștefan (1653 –
1658) a cerut să fie construită o biserică, în această zonă. Astfel, la 1658 , pe locul unei mai
vechi așezări monahale, ale cărei ruine se mai vedeau pe la mijlocul secolului XIX, a fost
ridicată o biserică din lemn care există și astăzi. Etnograful Orban Balazs , în lucrarea
„Românii din Covasna și Harghita ” arată că la mijlocul seco lului al XIX -lea, în apropierea
municipiului Toplița „se află un munte numit Monasteria , unde se găsesc urmele unei
mănăstiri, construită de o doamnă bogată, care a stat în acest loc de refugiu la cumpăna dintre
secolele XVI -XVII, într -o epocă plină de num eroase evenimente politice și militare”.
( https://turistprinromania.com/2019/01/21/manastirea -doamnei -moglanesti -toplita -judetul –
harghita/ )
Construcția bisericii de lemn a Mănăstirii este modestă, având doar 9,5 metri lungime și
4,75 metri lățime, fiind declarată monument istoric și cunoscând mai multe etape de restaurare.

27
Potrivit sursei citate, „una dintre primele școli românești de pe Valea superioară a Mureșului
a fost cea de pe lângă Mănăstirea Doamnei din Moglănești -Toplița , organizată de călugărul
dascăl Vasile Sturzea , originar din județul Galați, care a trăit pe aceste meleaguri între 1680 –
1695 ”(www. turistprinromania.com )
Mănăstirea a fost resfințită de către PS Emilian Antal, nepotul Patriarhului Miron Cristea,
la 21 noiembrie 1958. Între 1994 -1999, Mănăstirea a funcționat ca schit sub oblăduirea
Mănăstirii „Sfântul Ilie” Toplița, egumen având u-l pe ieromonahul Viorel Victor Anton. În
anul 1999, schitul a fost declarat Mănăstire de maici, cu viață de obște, Preasfințitul Ioan
redând Mănăstirii Doamnei o nouă identitate.
Biserica de lemn a Mănăstirii este un valoros exemplar al arhitecturii de lemn din regiune.
Restaurat în ultimii ani, interiorul a fost complet repictat în anul 1984. S -a păstrat o bună parte
a vechiului iconostas, care a avut o veche inscripție: „Această sfântă biserică s -a acoperit și
catapeteasma s -au zugrăvit prin cheltui ala mai micului între frați și smerit Nicodim, pentru
iertarea păcatelor sale 1755, luna iunie 25 zile”. ( www.episcopiacvhr.ro ).

Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie”

Fig.26 Mănăstirea „Sfântul Prooroc Ilie”

Cel de -al doilea așezământ monahal al orașului Toplița este situat pe strada Ștefan cel Mare
nr.62.
Mănăstirea Sfântul Ilie din Toplița – monument istoric – continuă Sfânta Tradiție a
spiritualității românești care s -a manifestat perman ent pe aceste plaiuri strămoșești. Așezată
într-o gradină a cărei frumusețe naturală a fost desăvârșită de -a lungul anilor de harnicii ei
viețuitori, a cunoscut de la începuturile ei și până azi o permanentă și amplă
dezvoltare.( https://turistintoplita.wordpress.com/obiective -turistice )

28
Biserica a fost adusă din localitatea Stânceni , unde a fost înălțată în anul 1847 , în zilele
episcopului Vasile Moga, a protopopului Zaharia Matei, cu îndemnarea și osârdia preotului
Gheorghe Ujică și a fiilor săi. Biserica strămutată a fost așezată, în anul 1910 , în localitate
natală a primului patriarh al României reîntregite, Elie Miron Cristea , cel
care a creat așezământul monahal, sfințit la 21 octombrie 1928

Fig.27 Bustul ctitorului Miron Cristea

Pe lângă forma poligonală a pronaosului se mai remarcă și transpunerea în lemn a planului
trilobat (abside laterale poligonale), o inovație a meșterilor moldoveni din secolul XVIII.
Pronaosul este acoperit de o boltă pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr -o cheie
circulară și descarcă pe suprafețe plane; trecerea de la poligon la dreptunghi se realizează prin
intermediul unor colțare triunghiulare . În naos, bolta este semicilindrică, intersectată la capete
de fâș ii curbe. Bolta altarului, ca și cea a absidelor laterale, reiau structura poligonală.
Intrarea se află pe latura de sud și are un ancadrament sculptat (cu chenare geometrice,
frânghie, cruci, căni cu flori); ușa, cu stinghii dispuse în raze și un pano u central cu rozetă, se
aseamănă cu cele de la bisericile din Munții Apuseni (wikipedia.org ) In unele părți ( cupolele
absidelor ) se mai păstrează pictura originală, realizată în 1847 de zugravul Gligorie din
Târgul Pietrei (Piatra Neamț). Pictura actua la a fost realizată de cunoscutul pictor de biserici
Dumitru Belizarie. De -a lungul timpului așezământul monahal s -a dezvoltat cu noi construcții.
Astfel, între 1984 – 1994 s -a construit paraclisul în care se oficiază slujbele religioase, care
fac parte di ntr-un ansamblu de clădiri care adăpostesc biblioteca și muzeul.

29
Muzeul Manastirii “Sfantul Prooroc Ilie ” din Toplița a fost sfințit și inaugurat în 30 mai
1995. Expoziția permanentă cuprinde un important fond de icoane pe lemn din secolul al
XVIII -lea și fragmente ale vechii catapetesme de la biserica din lemn. In muzeu există de
asemenea o valoroasă colecție de icoane pe sticla , cărți religioase ortodoxe, obiecte liturgice.
Muzeul omagiază în mod deosebit memoria ctitorului mănăstirii din Topliăa, Dr. Elie Miron
Cristea, primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane .
(https://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/mitropolia -ardealului/manastirea -sfantul –
prooroc -ilie-toplita -68060.ht ml)

Schitul Gura Izvorului

Fig.28 Schitul Gura Izvorului
(Sursa: http://romanianturism.com/2014/05/18/schitul -gura-izvorului/ )

În primăvara anului 2000, din inițiativa arhimandriților Mihail Goia și Emilian Telcean,
cu binecuvântarea PS Ioan, s -a început construirea schitului de la Gura Izvorului – Secu. A
fost am enajat un paraclis cu hramul „Sfântul Simeon Stâlpnicul”. Tot în anul 2000, s -a pus
piatra de temelie a bisericii cu hramul „Duminica tuturor Sfinților”. Pe drumul ce duce la
schitul Gura Secului, s -a construit o capelă din piatră, în interior fiind picta tă în mozaic și s –
au montat 13 troițe din lemn sculptate. Starețul schitului este ieromonahul Ghenadie
Copiimulți din Basarabia. ( www.episcopiacvhr.ro )

30
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

Fig.29 Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”

A fost proiectată de către arhitectul italian Virgilio Giacomuzzi, din Bollzano în 1867 iar
construcția ei va dura până la începutul secolului 20.Au avut loc două sfințiri, prima în 1900,
iar cea de a doua în 1903 când au luat parte înalte oficialități ale BOR Transilvania.
Un eveniment deosebit a avut loc la 14 septembrie 1946 ( Înălțarea Sfintei Cruci ), când a
fost adusă Icoana Maicii Domnului, dăruită de părintele Ghevasie Coțcariu de la Mănăstirea
Durău.
Biserica „Sfântul Nicolae”

Fig.30 Biserica „Sfântul Nicolae”

31

Inițial biserică greco -catolică, datează din 1924 când a început construcția acesteia. În
1948 biserica a trecut la cultul ortodox, devenind Parohia Toplița 2.
Alături de acestea, alte biserici sunt: Biserica „Înălțarea Domnului” – Parohia Toplița -Vale,
Biserica „Tuturor Sfinților” – Parohia Toplița -Călimănel, Biserica „Întâmpinarea Domnului”
– Parohia Toplița -Zencan i de cult ortodox, Biserica „Sfinții ierarhi Vasile, Grigore și Ioan” –
Parohia Greco -Catolică, Biserica „ Sfinții Apostoli Petru și Pavel” – Parohia Romano -Catolică
și Parohia Reformată.

Fig.31 Biserica „Întâmpinarea Domnului” Fig.32 Biserica „Înălțarea Domnului”

32

Fig.33 Biserica„Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Fig.34 Biserica„Tuturor Sfinților”

2.3.Edificii de agrement

Ștrandul Urmanczy
Ștrandul Urmánczy este o mică oază în centrul orașului Toplița (jud. Har ghita), la câțiva
pași de gară. E situat pe malul drept al Mureșului, la o altitudine de 650 de metri și oferă
vedere spre munții Călimani, vârful Tarnița. Este alimentat de izvoare de apă minerală, cu
temperatura de 26 de grade la sursă. (http://urmanczy.ro/ )
Ștrandul Urmánczy a intrat în proprietatea familiei al cărei nume îl poartă în jurul anului
1870.
În anul 1948 băile au fost naționalizate. A primit și un nou nume: ștrandul Tineretului. În
vara anului 1964, s -a construit clădirea de la intrare, piscinele au fost modernizate, ridicându –
se pereți din beton. (http://urmanczy.ro/bemutatkozas/furdotortene t)
În primăvara anului 2008, ștrandul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Urmánczy, fiind
într-o stare a vansată de degradare. Acesta a fost rapid renovat și deschis publicului la sfârșitul
lunii iunie din același an.
Ștrandul Urmánczy are piscina de mărime olimpică mare(50×20 m), singura de acest fel din
zonă. O raritate adevărată e bazinul mic (1,40 m ad âncime) cu izvoare naturale ce încălzesc
ușor pietrele rotunde de pe fund . (http://urmanczy.ro/ )

33

Fig.35 Ștrandul Urmanczy
(Sursa: https://www.centruturistic.ro/toplita/strandul -urmanczy -toplita -id755.html )

Calitățile apei
Apa băii a fost analizată de profesorul Löbisch din Innsbruck în 1882. Componentele apei
minerale hidrogencarbonate, sodice, calcice, magneziene și carbogazoase au ieșit
asemănătoare celor din vestitele băi Rudas și Gellért din Budapesta. Calitățile curative ale
apei mezotermale, de 26.2 grade erau bine cunoscute. Băile Urmánczy au fost pomenite în
fiecare ghid turistic din jurul anului 1900. Bolnavii beneficiau și de sfatul unui medic din
stațiune . (http://urmanczy.ro/bemutatkozas/furdotortenet/ )
Efectul curativ al apei bogate în magneziu și calciu cu radioactivitate redusă a fost lăsat
uitării, deși vechile ghiduri turistice menționau astfel de calități. De exemplu în 1941 Sándor
Aba a prezentat apa ca fiind benefică de băut pentru tratarea afecțiunilor stomacale, intestinale,
și ale căilor respiratori i. De asemenea a descris un efectul benefic al băilor la boli ca anemie,
neurastenie sau stres, bolile organelor genitale feminine, reumatism, gută, răni, dureri osoase,
hipertranspirație, semipareze sau neuralgii. Temperatura moderată l -a făcut potrivită și pentru
bolnavii cu boli cardiace și vasculare, cărora apa fierbinte dăuneză.
Procedura de redobândire a calificativului de loc balnear e în curs, conform raportului de
încercări din 2017 al Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și
Balneoclimatologie apa minerală naturală poate fi valorificată în următoarele proceduri hidro –
kinetoterapeutice:
·Afecțiuni reumatismale degenerative cronice
·Afecțiuni reumatismale abarticulare cronice
·Afecțiuni posttraumatice cronice ale aparatului locomot or
· Afecțiuni neurologice periferice cronice ( http://urmanczy.ro/ )

34
Componente
analizate izvor mic izvor mare Metode de
analiză
pH 6,78 6,84 MSZ 448 –
22:1985
Conductivitate
20oC (us/cm) 1231 1279 MSZ 448-
32:1977
KOIps (mg/l) 0,24 0,32 MSZ 448 –
20:1991
Amoniac (mg/l) < 0,05 < 0,05 MSZ ISO
7150 –
1:1992
Nitriți (mg/l) < 0,05 < 0,05 MSZ 448 –
12:1982
Nitrați (mg/l) < 1 < 1 MSZ 448 –
12:1982
Cloruri (mg/l) 204 226 MSZ 448 –
15:1982
Sulfați (mg/l) 13 12 MSZ 448-
13:1983
PH(p/m)(mmol/l) 11,7 12,4 MSZ 448 –
11:1986
Duritate totală 305 313 MSZ 448 –
21:1986
Calciu(mg/l) 134 144 MSZ 448 –
3:1985
Magneziu (mg/l) 51 48 MSZ 448 –
3:1985
Fluor (mg/l) 0,40 0,25 MSZ 448 –
17:1986
Bor (mg/l) 1,36 1,53 MSZ
10889 –
2_1981
Fier (mg/l) 0,027 0,038 MSZ 448 –
4:1983
Mangan (mg/l) 0,020 < 0,02 MSZ 1484 –
2:1993
Natriu (mg/l) 166 169 MSZ 1484 –
3:2006
Potasiu (mg/l) 14,4 15,5 MSZ 1484 –
3:2006

35
Stațiunea „Bradul”
La o altitudine de 650 m, in imediata apropiere a orașului este situat izvorul "Bradul", cu
un debit de 10 l/sec., având o temperatura de 27,5° C. Apa acestui izvor este captată într -un
bazin, fiind de fapt o piscină publică cu o apă limpede.

Fig.36 Ștrandul "Bradul"
(Sursa: http://toplita.eu/ro/252.html )

Indicații terapeutice
Datorită conținutului mineral, apele minerale din Toplița sunt folosite în terapeutică sub
forma de cură internă și externș. În cura internă, izvoare le din Toplița sunt indicate în boli ale
tubului digestiv și ale glandelor anexe. În cura externă, izvoarele de aici sunt recomandate în
boli ale aparatului locomotor (în spondiloze, afecțiuni reumatice degenerative), în ale
sistemului nervos periferic (ne vrite, nevralgii, sechele postpoliomelitice, encefalopatii
sechelare) și în nevroze la adulți sau copii.
Aceste indicații au bineînteles un caracter general, recomandarea medicilor specialiști fiind
necesara pentru fiecare caz în parte. (www. uvisitromania .com)
Compoziția apei ștrandului Bánffy (1 lit/mg)
Anioni
Clor Cl- 247,4
Brom Br- urme
Iod I- urme
Sulfați SO4- 1,7
Hidrogencarbonatat HCO3- 828,4
Cationi
Natriu Na+ 200,2
Caliu K+ 17,7
Calciu Ca++ 178,6

36
Magneziu Mg++ 27,3
Fier Fe++ 7,7
––
Sodiu de metasalicilină H2SiO3 59,6
Bioxid de carbon CO2 309,1
––
Săruri minerale 1877,7

De la sfârșitul secolului XIX a fost principala atracție turistică a orașului. Mica stațiune
este situată pe partea stângă a râului Mureș, a fost cândva domeniul familiei Bánffy. După
revoluție stațiunea a pierdut din faima de odinioară. Reabilitarea stațiunii a ȋnceput deja,
ștrandul vechi cu apă asemănatoare ștrandului Urmanczy, a fost recent renovat. Bazinul are
30 m etri lungime. (www.urmanczy.ro)
În perimetrul stațiunii se găsesc mai multe pensiuni, asupra cărora se va reveni în capitolul
următor.
Lângă ștrandul vechi a fost construit un mic centru de wellnes, Băile Banffy Toplița .
Dispune de o piscină cu o suprafață de aprox. 400 mp și o adâncime a apei de la 1,25 m la
1,95m, jacuzzi cu o suprafata de aprox. 8mp si o temperatura de 37 -38 grade Celsius),
camera salina, saună umedă, uscată, cabinet masaj, sala fitness dotată cu aparate moderne
pentru întrețin ere corporală și exerciții de forță, piscină exterioară cu o suprafață de aprox.
200 mp și o adâncime a apei de la 1,55 m la 2,05 m.
(http://www.cabanapastravarul.ro/atractii/ )

Fig.37 Reclamă Băile Banffy Toplița
(Sursa: https://www.facebook.com/bailebanffy/ )

37

Fig.38 Băile Banffy Toplița

Amenajarea pentru sporturi de iarnă ( schi )
Pârtia de schi Toplița este situată la vărsarea pârâului Sec în pârâul Măgheruș, cica 2.5 km
depărtare de centrul orașului, aceasta dispune de două pârtii: pârtia „Bradul”, pentru
începători în lungime de 1200 m, diferență de nivel 140 m, lățime 6 m, cu o înclinație de 11%
și pârtia „Măgher uș”, pentru avansați, în lungime de 470 m, diferență de nivel 25 m, lățime
50 m, înclinație 23%. (www. partiatoplita.ro ) Dotări: teleschi, capacitate de 670 pers –
oră; mașină pentru bătătorit zăpadă, instalație pentru zăpadă artificială, centru pe ntru închiriat
echipament pentru schi, instalație nocturnă.
Tot aici se găsește o herghelie de cai pentru agrement, centru de echitație (lecții de călărie,
plimbări călare sau iarna cu sania, drumeții călare).

Fig.39 Pârtia de schi Toplița

38
(Sursa: https://www.romaniatv.net/ )
Altar cu belvedere Vf. Tarnița

Fig.40 Altar Belvedere Toplita

Situat în apropierea vârfului Tarnița (1.047 m) din rezervația Defileul Mureșului este un
simbol al orașului și reper pentru întreaga zonă. Construcția (2013) a fost executată din lemn
masiv, manual, în tehnica cioplirii lemnului din Transilvania și se de sfășoară pe o suprafață
de 50 mp, cu o înălțime de 22 m. Căile de acces spre acest obiectiv turistic sunt: dinspre
drumul european E 576 pe jos, pe traseul marcat, parcurgându -se aproximativ 1 km, sau cu
autoturismul, prin strada Călimani. Așezarea specta culoasă a altarului se dorește a fi un
simbol de marcare a municipiului Toplița și totodată un reper pentru întreaga zonă.
(https://ww w.transilvaniabusiness.ro/2019/09/05/toplita -destinatie -turistica -pentru -toate –
anotimpurile/ )

Cascada de apă termală (strada Cascadei, foarte aproape de gara CFR, semnalizată prin
indicator).
Declarată monument al naturii, cascada de apă termală Toplița este arie protejată de interes
național și rezervație naturală de tip geologic și peisagistic, cu o suprafață de 0,05 ha. Cascada
este o cădere de apă de aproximativ 10 m înălțime, cu izvoare termale (izvorul Banffy), printre
puținele din R omânia și din lume, deoarece cei doi termeni “cascadă“ și “apă termală“ nu se
potrivesc în mod obișnuit, fenomenul fiind unul destul de rar, întâlnit doar în Saturnia, Italia.
Apele cascadei îngheață foarte rar, în iernile geroase formează țurțuri cu aspec t de stalactite.
(www. transilvaniabusiness.ro)

39

Fig.41 Cascada cu apă termală

Apa cascadei ajunge la o temperatură de 27 de grade și este foarte bogată în calciu.
Aspectul deosebit al cascadei se datorează culorilor schimbătoare cu care -ți încântă privirea.
Culorile deosebite reflectate de apă (de la alb la brun închis) se explică prin prezența traver-
tinului din straturile inferioare, aflat într -un proces continuu de depunere.
Cascada este alimentată de izvoarele stațiunii Bradul.

Fig.42 Cascada cu apă termală (iarna)

Una dintre caracteristicile sale unice este că apa cascadei îngheață foarte rar sau chiar deloc,
păstrându -și temperatura caldă chiar și în mijlocul iernii.

40
Cu toate acestea, în iarna anului 2014, când în regiune s -au înregistrat -29 de grade Celsius,
cascada a înghețat, iar ulterior, pentru că a avut loc o creștere bruscă de temperatură, s -a rupt
o parte din stâncă, prăbușindu -se (https://visitharghita.com/ro/places/cascada -cu-apa-ter-
mala -toplita -zrz437b84s0cbw )
Trasee turistice din Toplița
Munții Gurghiului:
– Pe pârâul Măgheruș, până la gura pârâului Sec, la Complexul sportiv de iar nă de pe dealul
Crucii, cu două pârtii de schi ( începători – 450 m și avansați – 1000 m ), instalație electrică,
agregate de zăpadă artificială etc
– Pe pârâul Măgheruș, spre vârful Bătrâna (1634 m) și vârful Fâncelul (1684 m), cu coborâre
spre comunele St ânceni și Lunca Bradului, din Valea Mureșului.

Fig.43 Trasee turistice Toplița
(Sursa: https://sites.google.com/site/romanianatura68/home/carpatii -rasariteni -ghiduri -marcaje -)

41
Munții Călimani:
– Pe DN 15, până la Gura Secului (monument), pe valea Topliț a, până la Gura Izvorului
(schit), poiana Puturosu, pârâul Puturosu, Iezerul Călimanilor, vârful Răchitiș (2021 m).
Adăpost: refugiul Salvamont de la Iezer și Stația Meteo de pe vârful Răchitiș
– Pe DN 15, până la Gura Secului, valea Toplița, pârâul Voi vodeasa, vârful Călimani Izvor
(2032 m). Adăpost: : refugiul Salvamont de la Iezer
– Pe DN 15, până la Gura Secului, valea Toplița, pârâul Voivodeasa, pârâul Toplicioara, vârful
Păltiniș (1486 m), vârful Răcila (1839 m), cu posibilitatea de a coborî în comuna Bilbor.
– Pe DN 15 până la Podul Crengii, DJ 174 / A, comuna Bilbor, pârâul Iuteș, vârful Alunișul
Mare (1448 m), cu posibilitatea de a coborî în satul Glod din valea Neagra Broștenilor, în
șoseaua spre Vatra Dornei. ( Toplița – Repere monografice )

Trasee cicloturistice (Toplița -Gălăuțaș; Toplița -Călimani; Toplița -Călimănel; Toplița –
Tarnița și Toplița -Măgheruș -Bătrâna). Primul dintre ele este considerat de nivel mediu (are
10,9 kilometri lungime), iar celelalte sunt catalogate drept trasee difici le. În zona Toplița au
fost marcate cinci.
Fig.44 Trasee cicloturistice Toplița
(Sursa: https://www.pensiuneabanffy.ro/turism -montan/ )

42
2.4.Muzee, festivaluri, grupuri statuare

2.4.1 Muzeul de Etnografie
Muzeul de Etnografie și Folclor (la început) a fost inaugurat in anul 1 998 cu ocazia primei
ediții a „Zilelor Miron Cristea” având membrii fondatori pe profesor -doctor Dorel Marc, prof.
Zorel Suciu.
În cadrul Muzeului de Etnografie se găsesc o multitudine de obiecte adunate de -a lungul
vremii din satele ce împrejmuiesc Toplița, deosebite pentru arta și cultura românească, ce
reușesc să formeze o sinteză a bogăției istoriei și a meșteșugurilor.
Astfel expoziția permanentă a muzeului cuprinde colecția de etnografie locală, formată din
obiecte utilitare și d ecorative, piese ce alcătuiesc costumul popular al acestei zone, și colecția
de pictură.
Sunt exemplificate aspecte din viața țăranului român și sunt expuse instalații țărănești de
prelucrare a firelor textile, a produselor agricole, a lemnului, a meta lelor și a ceramicii. Mu-
zeul deține deci țesături, cusături și broderii ce atrag atenția prin coloritul lor dar și prin di-
versitatea motivelor decorative, deține unelte agricole din cele mai vechi până la cele din
materiale mai noi, reflectând astfel o evo luție în interiorul satului tradițional, deține icoane și
veșminte preoțești, obiecte decorative din lemn și ceramică.
Fig. 45 Muzeul de etnografie Toplița
( Sursa: http://www.informatii -romania.ro/listing/21803 -2/ )

Spațiul muzeal este împărțit în încăperi ce reflectă viața satului românesc cu toate aceste
obiecte selectate în funcție de modul lor de utilizare. Astfel avem un interior țărănesc ( o ,,casa
bunicii”), o bucătărie tradițio nală, o sală în care este desfășurat, drumul parcurs de firele ve-
getale până la produsul finit lucrat cu ajutorul războiului de țesut, o sală cu ceramică, o altă

43
sală unde este redat prin ateliere funcționale o fierărie, o tâmplărie tradițională, morăritul cas-
nic, prelucrarea primară a lemnului, un spațiu amenajat cu obiecte din lemn utilizate la prelu-
crarea laptelui în stânile tradiționale, un colț cu obiecte de vânătore și de transport cu tracțiune
animală.

Fig.46 Muzeul de etnografie Toplița
( Sursa: http://www.informatii -romania.ro/listing/21803 -2/)
Costumele tradiționale au spațiul lod de desfășurare, special amenajat unde regăsim
piese autentice dar și modele de prelucrare pentru o exemplificare comparativă. Casa scării
prezintă într -o expozitie valoroasă instrumente muzicale tradiționale începând de la
instrumente de suflat, mandoline, viori, până la țambal și contrabas. Există, de asemenea, o
sală amenajată după modelul unei săli de școală veche și o sală de artă plastică și galerie de
artă unde își desfășoară activitatea și elevii Școlii Populare de Arte.
Totalitatea acestor obiecte și documente reușesc să redea informații care întregesc
cunoașterea istoriei poporului român și diversitatea tradițiilor din această zonă etnografică
(http://centrulculturaltoplita.ro/ )

2.4.2.Grupuri statuare
Tot la acest capitol putem aminti și de grupurile statuare, municipiul Toplița având câteva
reprezentative, reamintindu -ne de o parte importantă a istoriei și credinței
Monumentul Lupa Capitolina
Statuia a fost realizată d in bronz ( fiind reprezentați Romulus și Remus, întemeietorii
Romei, alături de lupoaica -mamă) și pe soclu apar efigiile lui Traian și Decebal, iar pe o placă
de
marmură sunt inscripționate cuvintele: “ Ad perpetuam originis latinae memoriam ”.

44

Fig.47 Mon umentul Lupa Capitolina Toplița

În parcul central frumos amenajat, sunt amplasate busturile câtorva personalități ale
neamului românesc – este vorba despre Nicolae Bălcescu, Miron Cristea (primul Patriarh al
României), „poetul nepereche” Mihai Eminesc u și poetul Grigore Vieru (acesta din urmă a
fost declarat în anul 2005 „Cetățean de Onoare” al orașului Toplița).

Fig.48 Grup statuar la parcul central Toplița: G.Vieru, M.Cristea, M.Eminescu

45

2.4.3.Festivaluri
“Zilele Miron Cristea”
Fig.49 Afiș “Zilele Miron Cristea”
( Sursa: https://www.visitharghita.com/ro/events/zilele -miron -cristea )

Începând cu 1998, odată cu aniversarea a 130 de ani de l a nașterea întâiului Patriarh al
României, Dr. Elie Miron Cristea, festivalul se desfășoară anual, între 18 – 20 iulie; amplă
suită de manifestări științifice și religioase, care cuprinde sesiunea națională și internațională
de comunicări științifice „Isto rie, Cultură, Civilizație și Credință străbună”, expoziții tematice
și de artă plastică, lansări de carte, vizionări de filme documentare etc.
Fiecare ediție Zilelor Miron Cristea se încheie cu participarea la sărbătoarea hramului
Mănăstirii Sfântul Ilie, ctitoria patriarhului.
Festivalul „FOLK FAIN”
Festivalul Folk Fain Toplița, organizat de Asociația ”A FI ALTFEL”, a luat ființă din
dorința de a pune o amprentă culturală orașului nostru și nu numai.
S-a născut din nevoia de sporire a a ctivităților destinate promovării tinerilor cu aptitudini și
talente în domeniul cultural -artistic, având ca specific muzica folk.

46

Fig.50 „FOLK FAIN”
Timp de două zile, iubitorii acestui gen muzical vor avea ocazia să -i vadă și s ă-i asculte
live pe unii dintre cei mai îndrăgiți interpreți de muzică folk în recitaluri de excepție, dar și
tineri talentați în domeniu .
( https://www.eventyas.com/RO/Toplita/2128247197401431/Folk -Fain )

Festivalul Festivalul -Concurs Internațional al Cântecului Păstoresc „Miorița”
Fig.51 Afiș “Festivalul Miorița”
(Sursa: https://informatiahr.ro/toplita -festivalul -concurs -international -al-cantecului -pastoresc -miorita -editia -a-xxi-a/)

A fost inițiat în anul 1976, cu scopul de a pune în valoare tezaurul cântecului păstoresc,
lansarea de noi talente interpretative, stimularea interesului publicului pentru receptarea
creațiilor folclorice cu tematică păstorească, cultivarea gustului pentru adevăr atele valori ale
muzicii populare, valorificarea comorilor cântecului și portului popular românesc și
introducerea lor în circuitul valorilor spirituale. Festivalul -Concurs Național al Cântecului

47
Păstoresc „Miorița” de la Toplița este Festival Internațion al pentru faptul că românii, oriunde
s-ar afla, promovează frumusețea și unicitatea inegalabilului folclor românesc, de aceea este
deschis și pentru românii care trăiesc dincolo de granițele României.
(www.informatiahr.ro/toplita -festivalul -concurs -interna tional -al-cantecului -pastoresc –
miorita)

48

3.Baza tehnico -materială a municipiului Toplița

3.1. Locuri de cazare, alimentație
Locurile de cazare și alimentație publică – hotel, pensiuni, restaurante, baruri, cluburi –
sunt în plină înflorire pentru că turiștii își petrec o bună parte din timp consumând serviciile
lor.
Hotel Mureș

Fig.55 Hotel Mureș

Actualmente, singurul din oraș, s ituat în centrul orașului Toplița, la 100 de metri de băile
termale Urmanczy, Hotelul Mureș pune la dispoziția turiștilor 22 camere duble dotate cu baie
proprie, balcon, telefon, minibar, Tv, internet wirless, sală de confe rințe cu 50 de locuri, res-
taurant și un bar cu o capacitate de 80 locuri, terasă și parcare proprie.
Hotelul Mureș este situat la 1,5 km de Mănăstirea Sf. Ilie și la 3 minute de mers cu mașina de
pârtia de schi Toplița. Gara Toplița este la 1 km.

49
Pensiunea Baciu

Fig.53 Pensiunea Baciu

Situată la 2 km de centrul orașului Toplița, accesul se face pe drum asfaltat iar parcarea
este în imediata vecinătate a pensiunii. P une la dispoziție 14 camere spațioase și confortabile.
Toate camerele au băi proprii, televizor, cablu TV, uscător de păr, rețea WiFi.

Pensiunea Banffy

Fig.54 Pensiunea Banffy

50
Situată într -o zonă de poveste, lângă pădure, oferind o perspectivă calmă și liniștitoare
asupra Munților Călimani și asupra orașului, pune la dispoziția turiștilor 11 camere dintre care
8 duble și 3 tip “superior” cu 4 paturi, dotate cu tv, minibar, internet wireless, baie, balcon;
restaurant cu o capacitate de 40 de locuri, saună proprie, teren de sport, parcare.

Pensiunea Căprioara

Fig.55 Pensiunea Căprioara

Pensiune situată în defileul Toplița – Deda, la intrare în Toplița dinspre Reghin, într -un
cadru natural, la poalele munților, dispune de 24 locuri de cazare, în camere moderne, dotate
cu baie, tv, balcon. Pensiunea are parcare generoasă, lac de pescuit, bucătărie non -stop,
excelente posibilitati de petrecere a timpului liber, cum ar fi drumeții, partie de ski, pescuit
sportiv. În restaurantul cu bucătărie românească și internațională, cu o capacitat e de 300 locuri,
se pot organiza evenimente și mese festive. Unitatea se află lângă soșeaua națională.

51
Pensiunea Platon

Fig.56 Penasiunea Platon
( Sursa: https://www.turistinfo.ro/toplita/cazare -toplita/pensiunea_platon -c95216.html )

Pensiunea Platon se află în centrul Stațiunii Banffy, la 50m de Centrul Wellness ( două
bazine cu apă termală, saune etc.) Accesul la pensiune se face pe un drum asfaltat, distanta
din centrul orașului până în stațiunea Banffy fiind de aproximativ 2 km.
Pensiunea dispune de parcare privată, închisă, de terase exterioare amenajate, precum de un
cuptor special pentru gratare. În interior, sunt puse la dispoziția turi știlor, un salon cu șemineu
pe lemne, masa de biliard, acces internet wireless, bucatarie complet utilată; cele 7 camere,
sunt amenajate în stil modern și beneficiază de baie proprie, Tv cablu, apă caldă non -stop,
încălzire centrală.

Pensiunea “La doi paș i”

Fig.57 Pensiunea “La doi pași”

52
Situată în centrul orașului, pune la dispoziția turiștilor patru camere cu câte două paturi,
bucătărie utilată modern (cuptor cu microunde, frigider, aragaz, mașină de spălat), cameră de
zi spațioasă, parcare în cu rte, grătar, grădină.
Camerele sunt spațioase și confortabile, au grup sanitar propriu cu cabină de duș, pat dublu,
tv, încălzire centrală.

Pensiunea Bizonul
Amplasata lângă șoseaua (E60/DN15) ce leagă Toplița de orașul stațiune Borsec, departe
de zgomotul și praful orașului, în mijlocul naturii și înconjurată de păduri dese de brazi secu-
lari, cabana Toplița -Secu își așteaptă clienții cu 15 camere moderne, adică: trei camere cu pat
dublu, zece camere cu două paturi și două camere cu câte trei patur i; se mai pot închiria și 5
căsuțe cu câte trei paturi fiecare, totalizând 47 de locuri de cazare.

Fig.58 Pensiunea Bizonul Fig.59 Căsuțele de la Pensiunea Bizonul

Toate camerele pensiunii sunt dotate cu TV. De asemenea, camerele au baie privată cu duș
și articole de toaletă gratuite. Unitățile de cazare au frigider.
Cabana mai dispune și de un restaurant cu capacitate de 250 de persoane, deci serviciile includ
și organiza re de evenimente și mese festive.

53
Casa Daya

Fig.60 Casa Daya

Situată la 300 de metri de cascada termală Toplița, proprietatea Casa Daya oferă camere cu WiFi
gratuit. Sunt disponibile locuri de parcare publice gratuite. Oaspeții au la dispoziție o grădină cu fa-
cilități gratuite de grătar și un foișor. Există o zonă de luat masa în aer liber. La un cost suplimentar,
oaspeții au acces la o saună și la o cadă cu hidromasaj tradițională în aer liber. Pensiunea dispu ne de
un număr de 17 locuri de cazare (cu 1 loc suplimentar) în camere a câte 2 locuri și 2 apartamente.
Fiecare cameră include TV cu canale prin satelit și baie privată, dotată cu duș sau cadă și articole de
toaletă gratuite. De asemenea, are și zonă de r elaxare. Toate unitățile de cazare oferă vedere pitorească
la munte. Oaspeții au la dispoziție o bucătăria comună, complet utilată, și o zonă de living comună.

Alături de acestea, mai putem aminti Casa Mândru, Pensiunea Cristina, Pensiunea „La Gagea” etc.

54
4. Analiza SWOT, concluzii și propuneri

4.1 Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe
– diversitate culturală, cauzată de
conviețuirea mai multor etnii: români,
maghiari
– ansamblu de bunuri și valori culturale
variat
– acțiuni de promovare a turismului
cultural
– așezarea geografică centrală asigură
conexiuni cu orice locație a țării
– prezența resurselor naturale
– fonduri insuficiente uneori, alocate
turismului
– activități culturale reduse in rapor t cu
potențialul
– îmbătrânirea populației și spor
natural negativ
– lipsa locurilor de muncă
– poluare, datorită tranzitării orașului
– spații verzi puține in cartiere
– puține investiții de capital străin
– promovare turistică insuficientă

Tabel 1 – Puncte tari și puncte slabe ale orașului

Oportunități Amenințări
– promovare mai intensă prin programe
adecvate
– edificarea infrastructurii de profil si
consolidarea celei deja existente
– încurajarea si încheierea de
parteneriate între diferite instituții de
cultură
– poziționarea geografică deosebită
pentru includerea în circuite turistice
– valorificarea resurselor umane in
vederea extinderii turismului – creșterea vandalismului si degradării
patrimoniului cultural
– situația economică precară care duce
la plecarea tinerilor in străinătate

Tabel 2 -Oportunități și amenințări în ce privește turismul orașului

55
4.2. Propuneri

După cum am demonstrat în această lucrare, municipiul Toplița dispune de un bogat și
variat potențial turistic. Predominant ar fi turismul cultural, după cum spune și Antoine de
Saint – Exupery : ,,a oferi cultură înseamnă a oferi setea. Restul va fi o consecință ’’, datorită
multitudinii de locați incluse în acest ge n, urmat de turismul de recreere cu ajutorul traseelor
turistice, centrului de echitație de la Pensiunea Baciu, centrului spa din stațiunea Bradul.
Nu vreau să mă repet, să trec la concluzii tot ceea ce am evidențiat in tabelele de mai sus
( ,,puncte tari’’ și ,,oportunități’’ ) sau pe parcursul lucrării, mai bine aș încerca să mă axez
pe propuneri, legate de aspectele din ,,puncte slabe’’ si ,,amenințări’’, care sunt și ele în număr
semnificativ.
Astfel, după o scurtă analiză a lor, câteva idei ar fi:
– eliminarea birocrației pentru atragerea fondurilor europene, locale și a investitorilor locali și
străini mai ușor.
– crearea unei baze de date comună între toate instituțiile statului, firmele private și bănci.
– ajutor financiar proprietarilor/ locatarilor din clădirile istorice și de patrimoniu.
– sporirea numărului de activități culturale, valorificarea oricărui element ce constituie un
potențial turistic, crearea de broșuri și reclame în acest sens, poate chiar și implicarea mass –
mediei.
– anularea posibilității de muncă după vârsta pensionarii, astfel creând locuri de muncă pentru
tineri, și atragerea lor în număr cât mai mare în oraș, iar in timp acest lucru se va vedea și pe
statisticile sporului natural.
– demolarea tuturor anexelor si cent ralelor vechi care nu mai sunt folosite, creând spatii verzi.
– crearea unei infrastructuri în ce privește drumurile rutiere, stațiunea Bradul să rămână doar
pietonală, pentru a reduce poluarea măcar în această zonă.

56
4.3.Concluzii
Turismul a apărut la început ca o formă de relaxare, ca o formă de petrecere a timpului
liber într -un mod plăcut, departe de tot ceea ce ținea de viața cotidiană a fiecăruia. În timp,
turismul a început să capete diferite forme, oamenii fiind stimulați din ce în ce mai mult de
descoperirile geografice, istorice, științifice, descoperiri care au dezvăluit faptul că turismul
și în general migrația a avut loc încă din cele mai vechi timpuri și în același timp au deschis
și o cale mai rapidă către cunoașterea l umii, cunoaștere care a dezvăluit nenumărate secrete
despre biodiversitatea planetei, despre relația om -natură.
Efectule economic pe care îl are turismul asupra economiei nu a întârziat să apară, odată
cu apariția noilor forme de turism ( balnear, ecot urism, cultural ) a început să se dezvolte rapid
și industria ospitalității, au apărut unitățile de cazare, s -au dezvoltat rețelele de telecominicații
și transport, toate acestea având ca scop valorificarea potențialului touristic al zonei respective.
Însă nu a durat mult până să se vadă această exploatare a mediului înconjurător, a apărut
poluarea, care a căpătat mai multe forme ( a mediului, apei, solului, fonică ), au început
defrișările, numeroase specii de plante și animale au dispărut în urma bra conajului, influența
omului asupra mediului favorizând și producerea mai rapidă a factorilor de risc natural.
Dezvoltarea și promovarea turismului în zonele urbane trebuie să aibă susținerea agențilot
turistici și a autorităților urbane prin capacitate a acestora de a răspunde așteptărilor și nevoilor
crescânde ale turiștilor atrași de bogatele și variatele obiective cultural, de afaceri,
divertisment, sport. Autoritățile locale trebuie să se asigure că turismul este dezvoltat și
gestionat în așa fel înc ât beneficiile rezultate în urma îmbunătățirii facilităților pentru
menținerea turismului pe piața competitivă să nu contribuie la deteriorarea mediului urban, ci
mai degrabă la îmbunătățirea acestuia.
Pentru aceasta, planul de dezvoltare a zonei urba ne subliniază importanța utilizării
marketingului urban în crearea unei structuri economice eficiente în promovarea orașului ca
pe un pol de atracție turistică, dacă acesta este bine înțeles și exploatat reprezintă un punct
promițător de pornire pentru o a ctivitate turistică competitivă.
Alegerea temei pentru această lucrare s -a dovedit inspirată, municipiul Toplița are un cadru
pefect pentru dezvoltarea durabilă a turismului.
Municipiul Toplița are neapărată nevoie de o dezvoltare a turismului, c apitol unde nu stă
foarte bine, infrastructura de transport, cazare și agreement este insufficient dezvoltată. Pe
lângă faptul că odată cu dezvoltarea turismului începe și bunăstarea economic și social,
turismul deschide o nouă cale către cunoaștere, valor ificare, curiozitate, oferind totodată și
numeroase locuri de muncă noi, locuri de muncă ce au ca scop de această dată valorificarea
pozitivă a resurselor natural și antropice, principalele ocupații ale locuitorilor fiind la ora

57
actual cele, care, aduc pre judicii serioase mediului înconjurător: industria prelucrării lemnului
care a dus la defrișări massive, industria textilă care a dus la mari consumuri de energie
electric, ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri, contribuind decisive la
poluarea estetică.
Municipiul Toplița poate deveni unul dintre cele mai vizitate orașe a județului Harghita
dacă se va menține un nivel ridicat de atractivitate a obiectivelor turistice, prin implementarea
de strategii de dezvoltare, începând de la pote nțialul natural până la formarea și calificarea
oamenilor în industria ospitalității, având ca scop buna funcționare dintre om și mediul natural,
relație, care, dacă este efficient valorificată adduce beneficii pentru toți cei implicați.
Turismul topl ițean are nevoie de această strategie de dezvoltare pentru a putea evolua
economic și estetic pe harta turistică a României, fiind la ora actuală un municipiu ce nu este
valorificat așa cum ar trebui, nepăsarea fiind întâlnită de la simplii locuitori până la autoritățile
cu putere de decizie. Trebuie implementată idea construirii și promovării conștiente a
turismului, a tradițiilor, a sănătății pentru că toate aceste elemente reprezintă de fapt ceea ce
căutăm toată viața: cunoaștere, educație, bunăstare.

58
Bibliografie
Antal, D – Schituri și mănăstiri din Protopopiatul Reghinului, în ''Revista Teologică'' XVI/4, 1925,
Balazs,Orban – A szekelyfold leirasa, Budapesta, 1868 -1872, vol.II
Bogdan, Elena (2019), Turism urban.Note de curs, Ed.Universitara, Bucuresti
Cristache, Silvia (2009), Metode statistice cu aplicații în managementul turismului, Ed.ASE, Bucu-
rești
Dușa, Traian (2006), Toplița, vatră de istorie, vatră de ortodoxie, E d.Ansid, Tg.Mureș
Dușa, T (2007) , ''Sangidava'' (1) Ed.Ardealul, Tg.Mureș
Giurăscu C. și Giurăscu D (1971), Istoria Românilor, Ed.Albatros, București
Grama, Ana, Prin Toplița Română, 1851 – 1903, contribuții documentare (manuscris)
Meteș, Ș (1935), Istori a Bisericii Românești din Transilvania, ediția a II a, Sibiu
Meteș, Ș (1936), Mănăstiri românești din Transilvania și Ungaria, Sibiu
Netea, V(2006), Mureșul Superior vatră de cultură românească, Ed.Cuvântul, București
Pufulete,R; Dumitrescu, C.M.(1987), To plița, mic îndreptar turistic, Ed.Sport -Turism, București,
Ranca, I (2000), Românii din secuime și răscoala lui Horea , Edit.Pax Historica, Tg.Mureș
Rusu, I.I.(1996), Românii și secuii, Ed.Științifică,București
Șandru, I; Man Felicia; Lazăr, C. (2010), T oplita repere monografice, Ed.Nico, Târgu -Mureș

https://www.etur.ro/cazare -in-romania/hargita/toplita/cabana -secu.html
http://www.toplita.info/turism/cazare/pensiunea -la-doi-pasi
https://www.turistinfo.ro/toplita/cazare -toplita/pensiunea_platon -c9521 6.html
https://www.turistinfo.ro/toplita/cazare -toplita/pensiunea_caprioara -c36372.html
https://www.booking.com/hotel/ro/pensiunea -banffy.ro.html
https://www.romaniatonight.ro/ro/property/pensiunea -baciu -toplita
https://www.booking.com/hotel/ro/mures -toplita.ro.html
https://informatiahr.ro/toplita -festivalul -concurs -international -al-cantecului -pastoresc -miorita -edi-
tia-a-xxi-a/
https://www.eventyas.com/RO/Toplita/2128247197401431/Folk -Fain
https://www.visitharghita.com/ro/events/zilele -miron -cristea

59
http://dordeduca2011.blogspot.com/

Acasa

http://www.informatii -romania.ro/listing/21803 -2
https://www.pensiuneaba nffy.ro/turism -montan
https://visitharghita.com/ro/places/cascada -cu-apa-termala -toplita -zrz437b84s0cbw

Cascada termală

https://www.transilvaniabusiness.ro/2019/09/05/toplita -destinatie -turistica -pentru -toate -anotimpu-
rile/

https://www.centruturistic.ro/toplita/spa -wellnes -banffy -toplita -id642.html
http://www.uvisitromania.com/ro/tourist -attractions/harghita/spa -resort –toplita -id398
http://urmanczy.ro/
www.episcopiacvhr.ro