Diferențe cu privire la trăsăturile de personalit ate și stilurile de comunicare î n cazul [626377]

1
Universitatea din Bucureș ti
Facultatea de Psihologie și Științele Educaț iei
Departamentul de Psihologie

Diferențe cu privire la trăsăturile de personalit ate și stilurile de comunicare î n cazul
diferitelor specializări ale masteranzilor din domeniul psihologiei

Teza de licență

Andreea Nicoleta MATEI
Conferenț iar doctor Chraif Mihaela

2014

2
REZUMAT

Studiul realizat de Wicherts și Vorst din 20 10 a demonstrat pe de -o parte c ă
masteranzii care urmau specializarea „ Psihologia muncii și organizațional ă” au scoruri mai
mari la extraversie decât masteranzii de la alte spe cializări și pe de altă parte c ă masteranzii
de la „Psihologie clinică” au scoruri mai înalte la nevrotism . Cercetarea a fost realizată la
Universitatea d in Amsterdam, Olanda.
Studiul prezent a avut ca obiectiv principal identificarea și evidențierea variațiilor
trăsăturilor de personalitate (nevrotism, extraversie, deschidere, agreabilitate și
conștiinciozitate ) și frecvența încadrării într -o anumită categ orie a stilului de comunicare
(non-asertiv, agresiv, manipulator și asertiv) în funcție de specializarea urmată de
masterand. Obiectivul secundar al acestui studiu a fost de a identifica diferențele în ceea ce
privește trăsăturile de personalitate și frecv ența încadrării într -un anumit stil de comunicare
în funcție de genul masterand: [anonimizat].
Studiul a avut 164 de participanți (148 femei și 16 bărb ați), masteranzi în anul I sau II la
Facultatea de Psihologie și Stiindele Educației, de la Universitatea din Bucu rești, care au
completat doua chestionare: Chestionarul de personalitate IPIP și Chestionarul SC (Stilul
de comunicare).
Rezultatele nu au confirmat ipoteza c ercetării potrivit căreia exist ă o variație semnificativă
în ceea ce privește trăsăturile de pers onalitate în funcție de specializarea urmată de
masterand. De asemenea, nu s -a observat o diferență n ici în ceea ce privește frecven ța
încadrării într -o anumită categorie a stilului de comunicare în funcție de specializarea
urmată în prezent de masterand. Pe de altă parte, potrivit rezultatelor cercetării nici între
genul persoanei și încadrarea într -un anumit stil de comunicare nu s -a identificat o relație
semnificativă. Doar în ceea ce privește genul persoanei și scorurile la trăsăturile de
personalitate s-a observat o diferență semnificativă, în sensul că femeile au scoruri mai
înalte la extraversie și agreabilitate.
Descoperirea acestui studiu, conform căreia femeile au scoruri mai mari la extraversie și
agreabiulitate poate avea implicații în domeniul Psihologiei resurselor umane și
organizațională, mai exact în selecția de personal, deoarece cunoscându -se acest amănunt s –
ar putea evita discriminararile și diferențierile făcute la nivelul genului unei prsoane.

3
ABSTRACT

Wicherts and Vorst (2010) found that psychology majors at Work and
Organizational Psychology were on avarage more extraverted than psychology major of
other specialization. Also, they found tha t psychology majors at Clinica l Psychology were
on avarage more neurotic. This study was made at University of Amsterdam, The
Netherlands.
The aim of current study was to investigate differences in personality and social
communication style (non -assertive style, aggressive style, manipulative style and assertive
style) between psych ology major s in five specialties of psychology at the University of
Buchrarest. Anoth er aim of this study was to investigat e differences in personality and
social communication style between man and women.
First or second -year psychology majors (148 wome n and 16 man) responded to
measures of personality and social communication style. The Big Five personality factors
were measured with the Interna tional Personality Item Pool 50 (IPIP 50). The social
communication style were measured with Questionnaire SC (Analysis of Communication
style).
Results show that is no differences in personality and social communication style
between psychology majors in five specialities of psychology. Also, results show that is no
differences in social communication style bet weeen man and women. But results show that
women were on average more extraverted and agreeable than man.
Those findings are important to the field of personnel psychology, because it can
avoid discrimination.

4
INTRODUCERE

Principalul motiv pentru care am ales acest ă temă pentru studiul prezent a fost lipsa
cercetărilor în domeniu din țara noastră. Mi s -a părut interesant și relevant pentru domeniul
psihologiei resurselor umane, pentru cel al psihologiei organizaționale și pentru consi lierea
vocaționala ca o astfel de informație să fie furnizată de către un studiu.
În capitolul „Cadru teoretic” lucrarea de față, face o trecere în revistă a principalelor
abordări pe care personalitatea le -a avut de -a lungul timpului. De asemenea, se rel izeaza o
prezentare succintă a celor mai importante teorii ale alegerii vocaționale, pe de -o parte, iar
pe de altă parte sunt prezentate anumite elemente teoretice esențiale în ceea ce privește
comunicarea și stilurile de comunicare. Totodată, sunt prezent ate și anumite abordări
practice în ceea ce privește trăsăturile de per sonalitate, alegerea vocațional ă și stilurile de
comunicare. Aceste abordări practice reprezintă cercet ări în aceste domenii și au fos t
selectate în funcție de relevanț a și relația pe c are o au cu studiul prezent.
Obiectivul principal al acestui studiu a fost de a identifica și evidenția, pe de -o parte
varian ța diferențelor în ceea ce prive ște trăsăturile de personalitate (nevrotism, extraversie,
deschidere , agreabilitate și conștiincio zitate) în funcție de specializarea urmată în prezent
de mast eand, iar pe de altă parte de a observa frecven ța încadrării într -o anumită categorie a
stilului de comunicare (non -asertiv, agresiv, manipulator și asertiv) în funcție d e aceiași
variabilă indep endent ă. Un obiectiv secundar al studiului prezent a fost de a identifica
diferențe în ceea ce privește scorurile la trăsăturile de personalitate și frecvența încadrării
într-un anumit stil de comunicare în funcție de genul persoanei chestionate.
Multe ce rcetări din ultima vreme, precum cele prezentate în capitolul ce urmează,
încearcă să identifice diferențe în ceea ce privește trăsăturile de personalitate în funcție de
specializăril e diferite ale aceleiași profesii. Asfel, un studiu precum cel prezent a r putea
confirma/infirma ipoteza potrivit căreia masteranzii de la diferite specializări din cadrul
psihologiei, din România, sunt diferiți în ceea ce privește trăsăturile de personalitate și
frecvența încadrării într -un anumit stil de comunicare.
O cer cetare de acest tip ar putea avea implicații în domeniul consilierii vocaționale
și în selecția de personal, deoarece trăsăturile de personalitate sunt variabile individuale ce
influențează atât alegerea unei profesii cât și motivația și performanț a la loc ul de muncă.
De asemena, diferențele în ceea ce privește trăsăturile de personalitate, în funcție de genul
persoanei, ar putea avea implicații tot în domeniul selecție i de personal, prin cunoașterea
acestui amănunt ar putea să se evite anumite diferențieri și discriminări la nivelul unuia
dintre genuri.
Principalele dificultăți întâmpinate în realizarea acestui studiu au fost pe de -o parte
lipsa posibilității achiziționării unui instrument care să surprindă inclusiv fațetele celor
cinci trăsături de perso nalitate, iar pe de altă parte, populația ținta a fost alcătuită dintr -un
număr limitatat de persoane, astfel încât, numărul persoanelor care refuzau completarea
chestionarului sau nu erau prezente trebuia să fie cât mai redus . Astfel, a trebuit să fie găs ite
modalități prin care masteranzii să fie oarecum motivați pentru a completa cele două
chestionare folosite în cadrul acestui studiu, singura modalitate care să nu aducă cu sine un
cost adițional fiind cea prin care masteranzii care au dorit rezultatele celor două teste, să le
primească prin intermediul e -mail-ului.

5
Cuprins

CAPITOLUL 1. Cadrul teoretic………………………………………………………………………………… 7
1.1 Abordări teoretice privind personalitatea și trăsăturile de personalitate …………………….. 7
1.1.1 Abordarea psihanalitică a personalității ………………………….. ………………………….. . 8
1.1.2 Abordarea fenomenologică a personalității ………………………….. ……………………. 10
1.1.3 Abordarea comportamentală a personalității ………………………….. ………………….. 11
1.1.4 Abordarea social -cognitivă a personalității ………………………….. …………………… 11
1.1.5 Teoria trăsăturilor asupra personalității uman e ………………………….. ………………. 11
1.1.6 Modelul personalității modale ………………………….. ………………………….. …………. 18
1.2 Abordări teoretice privind alegerea vocaționala ………………………….. ……………….. 18
1.2.1 Definirea alegerii vocaționale ………………………….. ………………………….. ………….. 18
1.2.2 Clasificarea constructelor teoretice cu privire la carieră ………………………….. ….. 19
1.2.3 Teoria psihanalitica asupra alegerii vocaționale ………………………….. ……………… 19
1.2.3 Teoria elaborată de Anne Roe ………………………….. ………………………….. …………. 19
1.2.4 Teoria elaborată de Ginsberg, Ginzburg, Axelrad și Herma …………………………. 20
1.2.5 Teoria elaborată de Super ………………………….. ………………………….. ……………….. 20
1.2.6 Teoria circumscrierii și a compromisului el aborată de Gottfredson ……………….. 21
1.2.7 Teoria social -cognitiva elaborată de Mitchell și colaboratorii s ăi ………………….. 21
1.2.8 Modelul astept ărilor elaborat de Vroom ………………………….. ………………………… 22
1.2.9 Teoria elaborată de Holland ………………………….. ………………………….. …………….. 22
1.3 Abordări teoretice privind comunicarea ………………………….. ………………………….. . 24
1.3.1 Definirea comunicării ………………………….. ………………………….. …………………….. 24
1.3.2 Caracteristicile comunicării ………………………….. ………………………….. …………….. 24
1.3.3 Formele comunicării ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
1.3.4 Stilurile de comunicare ………………………….. ………………………….. …………………… 26
2. Abordări practice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 27
CAPITOLUL 2. Obiectivele și metodologia cercetării ……………………… …………………………34
2.1 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 34
2.2 Ipotezele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 34
2.2.1 Ipoteze generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 34
2.2.2 Ipotezele de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 34
2.3 Modelul cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
2.3.1 Variabilele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
2.3.2 Eșantionul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 35
2.3.3 Designul cercetării ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
2.4 Tehnici de investigatie -instrumente ………………………….. ………………………….. …….. 38
2.5 Proceduri de recoltare a datelor ………………………….. ………………………….. …………. 38
CAPITOLUL 3. Rezultatele cercetării ………………………….. ………………………….. …………….. 39
CAPITOLUL 4. Dicu ții ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 88
4.1 Specializarea urmată și trăsăturile de personalitate ………………………….. ………….. 88
4.2 Genul persoanei și trăsăturile de personalitate ………………………….. …………………. 89
4.3 Specializarea urmată, genul persoanei și încadrarea înt r-o categorie a stilului de
comunicare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 89
CAPITOLUL 5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 90
5.1 Limitele studiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 90
5.2 Direcții viitoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 90

6
5.3 Aplicabilitate practică ………………………….. ………………………….. ……………………… 91
Referințe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 92
Anexe……………………. ……………………………………………………………………. ……………………….99

7
CAPITOLUL 1. Cadrul teoretic
1.1 Abordări teoretice privind personalitatea și trăsăturile de personalitat e

Definirea personalității
De-a lungul istoriei sale , personalitatea a primit definiții variate. Ca urmare a
acestei varietăți și a ideii conform căreia nimeni nu poate să descrie personalitatea deși
majoritatea persoanelor știu ce este personalitatea, Allport realizează în lucrarea sa din anul
1981 o clasificare a definițiilor personalității. Astfel, el a împărțit multitudinea de definiții a
personalității în trei categorii după cum urmează:
• definițiile prin efectul extern sau acele definiții ce caracterizează personalitatea din
perspectivă sociologică. Acestea fac referire la amprenta pe care un individ o lasă asupra
societății, „deprinderile și acțiunile care influențează cu succes alți oameni; răspunsuri date
de alții, unui individ considerat că sti mul; ce cred alții despre tine” (ibidem , p.35). Allport
consideră că acestea sunt definițiile care „confundă personalitatea cu reputația; și cineva
poate avea mai multe reputații” ( ibidem, p. 36). O astfel de definiție a fost dată de Gray, ce
descrie personalitatea ca fiind „stilul general al persoanei de interacțiune cu lumea, în
special cu alți oameni” ( Gray apud Zlate, 2000, p. 240).
• definiții prin structura internă ce oferă personalității statutul de entitate obiectivă, cu
propria sa existen ță și pe de altă parte cu propria sa istorie. Însuși, definiția personalității
realizată de Allport se încadrează în această categorie. În anul 1961, el definește
personalitatea ca fiind „ organizarea dinamică în cadrul individului a acelor sisteme psiho –
fizice care determină gândirea și comportamentul său caracteristic ” (Allport, 1981, p. 40).
• definiții pozitiviste sau cele care văd personalitatea în termeni de operații, de
comportamente, axându -se pe aspectele personalității ce pot fi cunoscute sau o bservate.
Majoritatea behaviorsitilor sunt cei care împărtășesc acest tip de definiții.
Grupări sau clasificări ale definițiilor personalității au mai fost realizate și de
Lieury A., Bermudez J., dar scopul lucrării de față nu este de a realiza un demers
aprofundat pe tema neînțelegerilor privind definirea personalității.
Pentru a fi consistenta o definiție a personalității ar trebui să satisfacă criterii
precum: să integreze atât aspectul manifest cât și cel latent al personalității, să înglobeze
atât latura descriptivă cât și cea explica tiv-predictiv ă și nu în ultimul rând să facă referire la
aspectul dinamic al personalității, mai cu seamă la interacțiu nea persoanei cu mediul
înconjurător (Crețu, 2012). O astfel de definiție este cea dată de Benito în anul 2003
„Termenul de personalitate face referire la organizarea relativ stabilă a acelor caracteristici
structurale și funcționale, înnăscute și dobândite, prin condiții speciale ale dezvoltării, ce
adaptează comportamentul fiecărui individ în diferit e situații” (Benito,2003, p. 59).
În anul 2000, Carver și Scheier organizează în definiția lor o serie de idei despre ce
înseamnă personalitatea:
• personalitatea este o organizare din amică în interiorul individului ;
• personalitatea are baze fiziol ogice chiar dacă este un concept psihologic ;
• personalitatea își pune amprenta în modelele caracteristice unei persoane în ceea ce
privește comportamentul, gândurile și sentimentele ;
• personalitatea este ceea ce îl determină pe individ să aibă un a numit comportament;
• personalitatea este alcătuită din pattern -uri de răspuns consistente și permanente .

8
În ce privește studiul personalității, în timp s -au conturat nenumărate abordări, per spective,
modele și teorii, ace sta fiind un subiect controver sat. Potrivit lui Crețu (2012), acestea se
împart în abordarea psihanalitică, abordarea psihometrică, abordarea fenomenologică,
abordarea comportamentală a personalității și teoriile social cognitive. În cele ce urmează
vom face o prezentare succintă a ab ordărilor psihanalitica, fenomenologica,
comportamentală și a teoriilor social cognitive, pentru a înțelege modalitatea în care a fost
văzută personalitatea de -a lungul timpului, iar la final vom prezenta teori a trăsăturilor
asupra personalit ății, cea care prezintă un interes sporit în cercetarea de față.
1.1.1 Abordarea psihanalitică a personalității
Această abordare își are originea preponderent în activitatatea și operele lui
Sigmund Freud, considerat fondatorul psihanalizei, ce iși centrează studiul în jurul naturii
umane și totodată, a fost primul psiholog modern interesat de personalitatea umană. Teoria
dezvoltării psihosexuale oferă informații despre dezvoltarea personalității, Freud având ca
prezumție ideea conform căreia dezvoltarea din timpul c opilăriei timpurii, relațiile stabilite
de individ în această perioadă cu diferite persoane sau obiecte, determin ă structurarea
personalității adulte. Conform teoriei dezvoltării psihosexuale, copilul trece printr -o serie
de stadii (Freud, 2001). Potrivit lui Fernandez -Zoila (1996), aceste stadii mai sunt numite
și stadii psihosexuale deoarece sunt puse în relație cu manifestarea psihologică a unor
pulsiuni sexuale. Pentru a trece în stadiul următor, individul trebuie să rezolve anumite
conflicte de dezvol tare specifice fiecărui stadiu. Dacă individul nu trece de la un stadiu la
altul, conflictul nefiind satis făcut sau pur și simplu persoan a nu a dorit să treacă la stadiul
următor deoarece s -a lovit de „frustrare sau suprar ăsfățare” (Crețu, 2012), atunci ap are
fixația. Prin fixație înțelegem investirea unei părți a energiei psihice în stadiul la care s -a
produs fixația și existența unei cantități limitate de energi e ce ar mai putea fi reinvestit ă în
următoarele stadii (Freud, 2001). Potrivit lui Freud (2001 ) exis tă cinci stadii ale dezvoltării
psihosexuale. Stadiul oral, care se întinde de la naștere până la doi ani, în care zonă erogenă
este reprezentată de gură, iar principalul conflict este înțărcarea. Fixațiile din acest stadiu
pot duce la nevoi orale ex cesive sau la probleme în ceea ce privește relațiile cu ceilalți,
adultul fixat în acest stadiu va încerca să -i manipuleze și să îi controleze pe ceilalți. Stadiul
anal, de la 2 la 4 ani, este cel în care copilul învaț ă controlul sfincterian. Dac ă părinții sunt
duri și nu accept ă sentimentele de ostilitat e, furie sau ură prin care trece copilul în această
perioadă, acesta din urmă poate dezvolta mecanisme de sfidare a părinților, de manipulare.
Personalitatea anal agresivă, ce în copilărie sfida încercarea părinților de a regla procesul
defecării, la maturitate va manifesta comportamente de cruzime, ostilitate, și tendința de a
vedea oamenii ca pe niște obiecte. Pe de altă part e, personalitatea anal retensiv ă, este
descrisă de Freud ca având obsesii în cee a ce privește curățenia, rigidă și conștiincioasă.
Stadiul falic, se încheie în jurul vârstei de 6 ani, iar conflictul este, în viziunea lui Freud,
reprezentat de dorința incestuoasă a copilului față de părintele de sex opus. În cazul
băieților, acesta a fos t numit complexul Oedip, iar în cazul fetelor este numit complexul
Electra. Nerezolvarea conflictului din această perioadă va avea implicații în dezvoltarea
relațiilor sănătoase, dezvoltându -se ceea ce Fr eud numea personaliatatea falic ă. Aceste
persoane au nevoie de recu noaștere și apreciere pemanent ă. Schultz (1986) caracterizează
bărbații, cu acest tip de personalitate ca fiind nesiguri, iar pentru obținerea recunoașterii
celorlalți își vor etala cuceririle, iar femeile își vor folosi feminitatea într -un mod exagerat
pentru a cucerii bărbații. Conform lui Freud, 2001, stadiu de latență este cel cuprins între 6
și 12 ani, iar activitățile școlare, hobby -urile, sporturile, prietenia cu alte persoane de

9
aceiași vârstă reușesc să sublime instinctele sexuale. D acă nu există nicio fixație în stadiile
anterioare, Freud (2001) susține că în acest stadiu, individul va fi capabil să aibă o relație
heterosexuală normală.
În ceea ce privește structura personalității, inițial Freud (2004) a identificat trei
niveluri de conștientă ale minții umane: Conștient, Preconștient și Inconștient. Conștientul
este alcătuit din aspectele conștiente ce pot fi accesate în orice moment , acestea, fiind după
părerea lui Freud doar o mică parte din aspect ele vieții unei persoane. Pr econștientul este
constituit din aspecte care pot fi ușor accesibile, dar de care nu suntem conștienți, iar,
inconștientul, aflat în centrul teoriei psihanalitice, este alcătuit din forțe, instincte, dorințe
care deși ne ghidează comportamentul nu le putem v edea sau controla.
După 1920, Freud a revizuit teoria în ceea ce privește str uctura personalității,
componen ța acestei din urmă fiind alcătuită din: id, ego și superego. Id -ul este cel care se
ghidează după principiu l plăcerii, neputând să admită întârzieri sau amânări. Este
rezervorul tuturor instinctelor, conține actele reflexe, furnizează energia pentru ego și
supergo, iar atunci când se ajunge la un nivel de tensiune inconfortabil, energia psihică
acumulându -se, id -ul încearcă să o elibereze indifere nt de circumstanțele în care se află
persoana (Freud, 2004). Ego -ul este condus de principiul realității, încearcă să reducă
tensiunea, mediind conflictele dintre id și realitate. Tot ego -ul decide momentul în care
instinctele vor fi satisfăcute în funcție de cerințele realității, de momentele și situațiile
acceptate social (Freud, 2004). Superego -ul este cel care reprezintă latura morală a
personalității, reprezentatul valorilor sociale și parentale (Crețu, 2012). Scopul acestei
instante psihice este de a inhiba total imp ulsurile id -ului, deoarece lupt ă pentru perfecțiune
morală și nu pentru realitate ( ibidem).

Abordarea neo -psihanalitic ă
Neopsiha naliștii, sau „ psihologi ai eului ”, deși marcați de viziunea freudiană, au
adus în centrul atenției diversita tea motivațiilor umane, procesele emoționale și mentale, ce
au un rol important în dezvoltarea pesonalitatii, după încheierea primei copilării ( ibidem ).
Printre aceștia cele mai mari contribuții și cei mai cunoscuți sunt Jung C.G., Adler A.,
Fromm E., Eric kson H., Horney K., etc. Ne vom opri la prezentarea concepției lui Jung și
Adler.
Jung este reprezentantul psihologiei analitice. Structura personalității, potrivit lui
Jung (2006) este alcătuită din: e go-ul, inconștientul personal și inconștientul cole ctiv. Ego –
ul, a cărei mare parte era considerată de către Freud inconștientă, în viziunea lui Jung, este
instanță conștientă, partea care selec tează ceea ce poate sau nu să i ntre în conștient.
Inconștientul personal este alcătuit din percepții, gânduri, se ntimente ce au fost ignorate,
uitate sau reprimate. Cu toate acestea, ele sunt ușor accesibile. Inconștientul colectiv este
cel împărtășit, numit de Jung (2003) transpersonal, deoarece acesta se extinde dincolo de
individ. Conține pattern -uri comportamenta le, potențialități și imagini pe care toți membrii
speciei umane le împărtășesc. Aceste imagini, potențialități, modele de comportament au
fost numite de către Jung (2003) arhetipuri. Arhetipurile sunt predispoziții care vor fi
declanșate de evenimente di n viața unei persoane.
O altă contribuție a lui Jung este reprezentată de descri erea tipurilor psihologice. Orientar ea
libido -ului, spre exterior s au interior, influențează percepțiile și gândurile conștiente (Jung,
1997). Pentru a explica diferențele din tre oameni, Jung a dezvoltat un sistem de clasificare
pe baza funcțiilor psihologice: gândirea, emoția, simțul și intuiția. Primele două sunt
considerate a fi funcții raționale, ele realizând judecăți, evaluări, iar ultimele două sunt

10
iraționale, deoarece doar trăiesc, simt și nu evaluează ( ibidem ). Combinând orientările
către interior/exterior, și cele patru funcții, Jung obține opt tipuri psihologice: tipul gânditor
extravertit (își reprimă emoțiile, se conduce după reguli stricte, încearcă să fie cât ma i
obiectiv, logic), tipul emoțional extravetit (sensibil la ce spun alții despre el, reprim ă
gândirea, se conformează la normele și valorile învățate), tipul simțitor extravertit (este
orientat către realitate, se adaptează ușor, caut ă senzații și experien țe noi), tipul intuitiv
extravertit (creativ, ataș at de ceea ce e nou), tipul gânditor i ntrovertit (are dificultăți în a
relaționa cu ceilalți, în a exprima ceea ce -și dorește), tipul emoțional introvertit (nu acordă
importanță sentimentelor celorlalți, este liniștit, copilăros, modest), tipul simțitor introvertit
(detașat de ceea ce se întâmplă în jurul lui, irațional), tipul intuitiv introvertit (concentrat pe
lumea internă, nu acordă importanță, nu face contact cu lumea externă, sunt ciudați,
excentric i în viziunea celorlalți) (ibidem ).
Psihologia individuală a lui Adler are în centrul său constelația familial ă,
atitudinea parentală și sentimentul de in ferioritate. Adler (1996) afirm ă că două tipuri de
atitudini parentale marchează în mod nefavorabi l personalitatea viitorului adult: răsfățarea
excesivă și neglijarea copilului. De asemenea, el accentuează r olul pe care constelația
famial ă și poziția copilului în cadrul familiei influențează de zvoltarea personalității. Adler ,
susține că primul născut s e va simți în inferioritate și va dezvolta o atitudine protectoare, pe
când al doilea născut va avea tendința să intre în competiție cu fratele mai mare. O al tă
remarcă a lui Adler, este ac eea conform căreia, copilul singur la părin ți va fi foarte atașat d e
mama (ibidem).
Cât privește sentimentul de inferioritate, Adl er (1996) consider ă că acesta motivează în
dezvoltarea personalității. Cu toate acestea, dacă individul eșuează atunci când încearcă să
compenseze inferioritatea, acesta va dezvolta un complex de inferioritate.
1.1.2 Abordarea fenomenologică a personalității
Abordarea fenomenologică a personalității aduce în prim plan ideea potrivit c ăreia
orice experiență a unui individ va fi dependent ă de interpre tarea subiectivă (Crețu, 2012).
Rogers vor bește despre cunoașterea fenomenologică, adică înțelegerea personalității prin
cadrul intern de referință (Rogers, 1964 apud Crețu, 2012).
În centrul abordării fenomenologice se află două teorii: Teoria constructelor personale a lui
Kelly și teoria auto -actualizarii a lui Rogers.
Potrivit lui Kelly (1991), oamenii își formulează propriile constructe cu privire la
lumea în care trăiesc. Aceste constructe sunt folosite pentru a prezice și controla
evenimentele din viața unui individ și nu sunt altceva decâ t o reprezentare internă a
evenimentelor din exterior. Postulatul fundamental al teoriei lui Kelly (1955) este:
„procesele unei persoane sunt canalizate psihologic de modurile în care aceasta anticipează
evenimentele” ( ibidem, p.32), evidențiind astfel că nu este vorba despre o energie mentală.
De asemenea, teoria are și 11 corolare , după cum urmează: corolarul construcției, corolarul
alegerii, corolarul dihotomiei, corolarul spectrului, corolarul organizării, corolarul
experienței, modulației, fragmentarii , individualității, comunalitatii, socialității ( ibidem ).
Toate aceste corolare se bazează pe postulatul fundamental și oferă informații despre
constructele personale.
Teoria auto -actualizarii pune în centrul atenției modul subiectiv al unui individ de
a privi realiatatea la care incea rcă să se adapteze (Rogers, 1959 apud Crețu, 2012). Crețu
(2012), susține că teoria auto -actualizarii este fundamentată pe următoarele asumpții:

11
comportamentul uman este dirijat de tendința fiecăruia de auto -actualizare și n u în ultimul
rând că toți oamenii simt nevoia de considerație pozitivă.
1.1.3 Abordarea comportamentală a personalității
Abordarea comportamentală a personalității sau abordarea behavioristă definește
personalitatea umană ca fiind suma tuturor comportame ntelor observabile, adică
comportamentele manifeste (Watson, 1919). Lundin (1969) afirma că în viziunea
behavioriștilor compor tamentele sunt personalitatea. O altă asumpție a abordării
behavioriste, este aceea conform căreia comportamentul este determinat de evenimente
externe, fiind excluse forțele interne ale unui individ; se consideră că schimbând condițiile
de mediu se poate exercita o influență pozitivă asupra oamenilor și nu în ultimul rând, o
restructurare a comportamentelor, a personalității poate a părea în orice moment al vieții
unui individ (Opre, 2007).
1.1.4 Abordare a social -cognitivă a personalității
Teoria social -cognitiv ă respinge ideea comform căreia doar forțele interne au un
impact asupra persoanei, cât și ideea potrivit căreia se accen tuează factorii de mediu, astfel
încât factorii interni sunt excluși (Opre, 2007). Această abordare promovează interacțiunea
dintre persoană și mediu, individul având liberatate a de a alege cum să se comporte, chiar
dacă este influențat de factorii de med iu și pune accentul pe învățarea observațională și
autoreglare ( ibidem ).
1.1.5 Teoria trăsăturilor asupra personalității umane
Această teorie, încearcă să identifice dimensiunile de bază ale personalității unui
individ. Trăsătura este definită ca fiind o predispoziție generală de a te comporta sau a
răspunde într -un anumit fel (Opre, 2007). Un alt numitor comun al celor care împărtășesc
această abordare a personalității este acela conform căruia personalitatea și comportamentul
uman au o structură ierarh ică. Eysenck oferă un model în ceea ce privește structura
ierarhică, potrivit căruia personalitate a este o structură multinivelar ă, cu patru niveluri:
nivelul tipului, nivelul trăsăturilor, nivelul răspunsurilor habituale, nivelul răspunsurilor
specifice ( Eysenck, 1952).

1.1.5.1 Modelul explicativ al lui Gordon Allport
Allport este cel care a propus pentru prima dată conceptul de trăsătura, ca unitate
de bază a personalității umane (Crețu, 2012). În viziunea sa, personalitatea are caracter
dinamic, orga nizat, caracteristic și totodată, el susține psihofiziologia personalității adică
implicarea în mod egal atât a minții cât și a corpului ( Allport apud Engler, 1999). Prin
caracterul caracteristic al personalității, Allport se referă la unicitatea individul ui ce rezultă
din particularitățile ereditare și de mediu, combinația reieșită fiind unică pentru fiecare
individ (Engler, 1999).
În 1931 , în articolul său numit „What is a tr ait of p ersonality?”, Allport, clarific ă
și delimitează termenul de trăsătura de personalitate, enunțând astfel opt afirmații cu privire
la acesta: trăsăturile sunt dinamice și determinative pentru comportamentul unei persone,
ele pot fi determinat e în mod empiric, nu se confund ă și nu au aceiași semnificație cu
judecată socială sa u morală, trăsăturile sunt relativ independente de alte trăsături, ele pot fi
văzute atât din perspectiva personalității care le conține cât și din perspectiva distribuției lor
în ceea ce privește nivelul populației, au o existența mai mult decât nominală, sunt mai

12
generalizate decât habitudinile și obișnuințele și nu în ultimul rând, comportamentele,
actele, habitudinile care intră în conflict cu o anumită trăsătura nu demonstrează lipsa acelei
trăsături. În 1927, Allport oferă o serie de caracteristici es ențiale ale trăsăturilor de
personalitate, după cum urmează: nu sunt noțiuni care etichetează doar anumite
comportamente, ci existența lor este reală, în interiorul fiecărei persoane; nu sunt
condiționa te de anumiți stimuli; determin ă comportamentul unei p ersoane; pot fi
demonstrate empiric; nu sunt delimitate rigid una de cealaltă, ele pot corela una cu cealaltă
sau pot coincide parțial. Crețu (2012) adaugă la aceste caracteristici și faptul că nu sunt
mereu active, în unele cazuri putând fi latente; ele t rebuie descoperite, neputând fi
observate direct; ele sunt exprimate prin etichete lingvistice ce aparțin limbajului comun;
trăsăturile facilitează adaptarea unei persoane la mediu, iar gradul lor de organizare este
diferit de la o persoană la alta.
În ceea ce privește clasificarea trăsăturilor de personalitate, Allport (1937) le
clasează în două categorii: trăsături individuale și trăsături comune. Trăsăturile individuale
ce au fost denumite în final dispoziții personale sunt cele specifice fiecărei pers oane. Ele au
fost împărțite în trei tipuri. Astfel, trăsăturile cardinale sunt cele mai puternice, cele care
ghidează și infl uențează fiecare comportament s au act al unei persoane, ca o amprentă, de
exemplu: machiaveli sm, sadism, șovinismul ( ibidem ). Trăsă turile centrale sunt mai puțin
prezente în conduita unui individ, au un grad mai redus de generalitate în comparație cu
cele cardinale și nu în ultimul rând sunt mai numeroase în comparație cu acestea ( ibidem) .
Trăsăturile secundare sunt cele mai puțin pro eminente, consistente sau generalizate, sunt
exprimate aleatoriu, as tfel încât Schultz (1986) afirm ă că doar un prieten foarte apropiat, al
persoanei, le va putea observa și exprima. Trăsăturile comune, în schimb sunt împărtășite
de un număr mare de indivi zi, reflectând valorile sociale, în sensul că o comuni tate exercit ă
anumite prersiuni asupra membrilor săi de a se comporta într -un anumit mod. Acestea sunt
trăsături ce nu pot diferenția persoanele între ele, de suprafață (Allport, 1937).
Pe lângă trăs ături, Allport susține că și obișnuințele și atitudinile ghidează
comportamentul unei persoane. Astfel, în 1937, el realizează o delimitare între aceste
concepte și cel de tr ăsătură. Obișnuințele, spune el , au o influență îngustă, mărginită în
comparație c u trăsăturile. Acestea sunt explicate ca fiind răspunsuri specifice la stimuli, ce
sunt legate de o experiență sau o practică îndelungată. Prin inte grarea unor obișnuințe care
îndeplinesc aceiași funcție adaptativă pentru o persoană se formează trăsătură. Cât privește
aptitudinile, autorul consider ă că o diferențiere exactă între acestea și trăsături este mai greu
de realizat, deaorece anumite concepte pot fi în același timp și una și cealaltă. Cu toate
acestea, el susține că atudinile sunt legate întotdeau na de un obiect, de o valoare concretă,
au o sferă de acțiune mai limitată, pe când trăsăturile nu sunt dirijate atât de specific,
manifestându -se într -o varietate de situații. Pe de altă parte, atitudinile au o polaritate
negativă sau pozitivă, implicând evaluări subiective ale persoanei, iar în cazul trăsăturilor
neîntâmplându -se acest lucru ( ibidem ).

1.1.5.2 Modelul explicativ al lui Cattell
Cattell dezvolt ă nu numai o teorie a personalității în termeni de trăsături ci oferă și
o analiză și o descrier e detaliată a concep tului de trăsătură. Interesul s ău a fost focusat în
jurul predicției comportamentului unei persoane (Cattell, 1980). Aceasta observ ă lipsa de
obiectivitate a teoriilor personalit ății formulate până în vremea s a și încearcă să ofere o
abordare riguroasă în care să verifice empiric datele cantitative (Wiggins, 1984). Având în
vedere că scopul cercetărilor sale era de a descoperi caracteristici generale, valabile pentru

13
un număr cât mai mare de indivizi, metoda utilizată de Cattell presupu ne studiul unui grup
cât mai mare de participanți.
Trăsăturile de personalitate sunt în viziunea lui Cattell factorii de personalitate ce
au fost obținuți în urma analizei factoriale (Cattell, 1965). Fiind interesat de predicția
comportamentului, Catte ll afirma că putem spune ce va face o persoană într -o anumită
situație doar dacă îi cunoaștem trăsăturile ( idem , 1980). El vede aceste trăsături ca structuri
mentale și spre deosebire de Allport, Cattell vede trăsăturile ca pe niște construcții
ipotetice, ce pot fi inferate pe baza observării comportamentului manifestat de o perso ană
(ibidem ).
În ceea ce privește clasificarea trăsăturilor, Cattell păstrează delimitarea realizată
de Allport, între trăsăturile comune și cele specifice. Astfel, el susține c ă trăsăturile comune
sunt cele pe care toate ființele umane le posedă, mulțumită moștenirii genetice comune și
pe de altă parte dato rită presiunilor sociale asem ănătoare (Cattell, 1950). Trăsăturile
specifice sau unice sunt cele caracteristice unui individ sau unui grup de indivizi restrâns.
Cattell realizează și o altă clasificare a trăsăturilor, ce le clas a în trăsături de suprafață și
trăsături surs ă (sau de origine). Trăsăturile de suprafață sunt, în opinia au torului, „rezultatul
intercorel ării unor e lemente -trăsături variate” ( ibidem , p. 21). Acestea sunt o „simplă
colecție de elemente -trăsături”, care „merg împreună în cazul mai multor indivizi și
circumstanțe” ( ibidem, p. 21). Pe de altă parte, trăsăturile surs ă sunt pure, independente,
stabile, per manente. Fiecare trăsătură de origine este sursa unui comportament. Wiggins
afirma î n 1984 că doar trăsăturile surs ă pot explica trăsăturile de suprafață.
După părerea lui Cattell, scopul fundamental al cercetării în domeniul personalității trebuie
să fie identificarea trăsăturilor/f actorilor surs ă (Cattell, 1950). De -a lungul cercetărilor sale,
aceasta a ajuns la o variantă de 16 factori (tr ăsături-sursă) ai personalității. Acești factori
vor fi prez entați în subcapitolul „Princi palii factori ai persona lității”.

1.1.5.3 Modelul explicativ al lui Eysenck
Eysenck este un alt adept al teoriei personalității bazată pe trăsături și susține ideea
conform căreia, diferențele de personalitate sunt cauzate de moștenirea genetică diferită. În
ceea ce privește trăsăturile de personalitate Eysenck și Eysenck (1980) formulează
următoarele caracteristici: trăsăturile de personalitate sunt dispoziții semi -permanente care
determină diferențele dintre indivizi; în determinarea acestora, factorii ereditari au un rol
important; ele pot fi identificate prin studii corelaționale (analiza factorială); atun ci când
interacționează influen ța trăsăturilor și a situațiilor se produc stările, ce sunt definite în
termeni de condiții interne pasagere; atât trăsăturile cât și stări le pot fi măsurate cu ajutorul
chestionarelor; diferențele individuale în ceea ce privește comportamentul unei persoane
pot fi explicate prin intermediul trăsăturilor și al stărilor, cât timp acestea sunt integrate
într-un sistem teoretic coerent; relație dintre comportament pe de -o parte și stări și trăsături
pe de alta este una indirectă, deoarece este mediată de interacțiunile dintre trăsături și stări.
În viziunea lui Eysenck (1990) personalitatea este o organizare care determină o
adaptare unică la mediu a caracterului, temperamentului, intelectului și fizicului unui
individ, mai mult sau mai puțin stabilă și trainică.
Modelul s ău explicativ presupune organizarea personalității ca un sistem ierarhic, cu patru
niveluri de organizare ( idem , 1951). La b aza lui se afl ă răspunsurile specifice
(comportamentele specifice), ce pot fi sau nu caracteristice unei persoane și reprezintă
răspunsurile observabile ale indivizilor la experiențele cotid iene. La următorul nivel se afl ă
nivelul răspunsurilor habituale, acestea sunt comportamente specifice care apar repetat în

14
circumstanțe similare. Al treilea nivel și anume nivelul trăsăturilor reprezintă organizări ale
trăsăturilor habi tuale; acestea sunt similare tră săturilor surs ă identificate de Cattell. Prin
integra rea și intercorelarea trăsăturilor se organizează tipurile, dimensiuni mai vaste sau
superfactori ai personalității.
Cercetările lui Eysenck au vizat identificarea superfactorilor. Astfel , el distinge trei
superfactori ai personalității: nevrotism, extrav ersie, psihotism ( idem , 1967, 1997). Acestea
vor fi prezentate pe larg în subcapitolul „Princi palii factori ai personalității”.

1.1.5.4 Princi palii factori ai personalității
Folosirea termenului de trăsătură în psihologia personalității face referire l a
dimensiuni ample, așa cum sunt cele prezentate de modelul Big Five și cele din teoria
personalității elaborată de Eysenck. Cu toate acestea, o importanță deosebită o are și
modelul oferit de Cattell ce conține 16 fac tori primari sau trăsături surs ă ai pe rsonalității
umane.

1.1.5.4.1 Cei 16 factori primari ai personalității umane
Cu scopul de a elimina elementele inutile ce descriau personalitatea, Cattell
introduce analiza factorială în studiul personalității (Cattell, 1965). Pornind de la lexiconul
cuvintelor care descrie trăsături , al lui Allport și Odbert (1936) și reducând sinonimele,
Cattel ajunge la 171 de descriptori (Cattell, 1943). Acești descriptori au fost supuși la
rândul lor la o serie de tehnici după cum urmează: self -report, teste obiecti ve, peer -rating -ul
(evaluarea de către c eilalți). În urma intercorel ării datelor, extrage 36 de trăsături de
suprafață, adică elementele vizibile, manifestate ale trăsăturilor, la rândul lor fiind supuse
unor strategii de analiz ă factorială cu scopul de a extrage factorii care erau responsabili de
covariația trăsăturilor de suprafață. În cele din urmă, Cattell (1973) propune varianta celor
16 factori primari și împreună cu colaboratorii săi (Cattell, Eber și Tatsuoka, 1970)
realizează Chestionarul 16 PF.
Următorul table prezintă cei 16 factori primari și d escrierea lor atât în cazul sco rurilor
scăzute cât și în cazul scor urilor înalte atât în viziunea lui Cattell (1973) cât și în viziunea
Conn și Rieke 1994.

Trăsătură
Descrierea trăsăturii pentru
scoruri scăzute
Descrierea trăsăturii pentru
scoruri înalte
Căldură
A Distant în plan emoțional,
impersonal, rece, distant, rezervat,
detașat, formal. Afectuos, cald, atent la ceilalți,
amabil, participativ, sociabil,
tolerant.
Raționament
B Gândire concre tă, capacitate
mentală generală scăzută, puțin
inteligent, incapabil să rezolve
probleme abstracte. Gândire abstractă, capacitate mentală
generală î naltă, foarte inteligent,
învaț ă rapid.
Stabilitate
emoțională
C Schimbător în plan emoțional,
afectat de s entimente, se supără cu
ușurință. Stabil în plan emoțional, adaptativ,
calm.

15
Dominan ță
E Cooperativ, docil, credul,
respectuos, evit ă conflictele, umil,
obedient. Puternic, dominant, asertiv, agresiv,
competitiv, încăpățânat, autoritar.
Voiciune
F Serios, reținut, prudent, taciturn,
tăcut, introspectiv. Plin de viață, spontan, animat,
entuziast, vesel, expresiv, impulsiv.
Regul ă-
conștiință
G Superficial, neconformist, auto –
indulgent. Conștiincios, conformist, moralist.
Îndrăzneal ă
socială
H Timid, sen sibil la amenințare,
fricos, ezitant. Întreprinzător, îndrăzneț, curajos,
aventuros, fără inhibiții.
Sensibilitate
I Nesentimental, realist, dur,
încrezător în sine. Sentimental, sensibil, estetic, intuitiv,
rafinat.
Vigilen ță
L Încrezător, accepta co ndițiile. Bănuitor, sceptic, neîncrezător,
vigilent .
Detașare
M Practic, convențional, orientat spre
soluții. Axat pe idei, boem, abstract.
Caracter
privat
N Sincer, autentic, deschis, naiv,
modest . Ascuns, discret, diplomatic, viclean,
calculat.
Neliniște
O Încrezător în sine, mulțumit de sine. Temător, auto -îndoial ă, îngrijorat,
nesigur, sentimente de auto –
vinov ăție.
Deschidere
către
schimbare
Q1 Tradiționalist, conservator, atașat
de familie, Deschis la schimbări, liberal, flexibil,
critic.
Încredere în
sine
Q2 Dependent de grup, simte nev oia de
afiliere, prefer ă să urmeze decizii. Individualist, so litar, plin de resurse,
prefer ă să ia decizii personale.
Perfecționis
m
Q3 Tolerează dezordinea, impulsiv,
lipsit de grijile regulilor sociale,
neco ntrolat, flexibil. Perfecționist, organizat, auto –
disciplinat, compulsiv, puterea
voinței exagerată, precis.
Tensiune
Q4 Destins, relaxat, calm, liniștit,
leneș. Tensionat, nerăbdător, frustrat, auto –
control puternic.
Tabelul 1: Cei șaisprezece factori de personalitate identificați de Cattel (16 PF)

1.1.5.4 .2 Cei trei factori de personalitate ai lui Eysenck
Potrivit modelului explicativ al personalității formulat de Eysenck (1967, 1997)
personalitatea este a lcătuită din trei factori ampli : nevrotism , extraversie, psihotism.
Chestionarul EPQ (Eysenck Personality Questionnaire) care măsoară aceste dimensiuni a
fost realizat în anul 1975 (Nedelcea, 2012). Potrivit lui Eysenck și Eysenck (1991),
persoanele cu scoruri înal te la scala extraversiune -introve rsiune sunt sociabile, își asumă
riscuri, nu sunt persoane de nădejde întotdeauna, apreciază glumele și farsele, sunt flexibile
și adesea își pot ieși din fire. Pe de altă parte, persoanele care obțin scoruri mici la aceast ă
scală sunt descrise de aceeia și autori ca fiind: tăcuți, retrași, controlați în ceea ce privește

16
emoțiile, serioși, loiali, cu standarde etice înalte și nu în ultimul rând rezervaț i în privința
oamenilor (prefer ă cărțil e în locul lor). Scorurile înal te la scala nevr otism descriu persoan e
care las ă emoțiile să -i afecteze raționamentul, sunt pesimiști (se gândesc că lucrurile vor
merge rău), au tendința de a înclina spre depresie, anxietate, care se confruntă cu tulburări
psihosomatice, insomnii, sau dorm prost din cauza anumitor gânduri. Stabilul emoțional,
cel cu scoruri scăzute la această scală este calm, lipsit de griji și are capacitatea de a -și
reveni după o experiență cu impact emoțional puternic. În ceea ce privește ultima scal ă și
anume, nevrotismul, scorurile înalte descriu person e ce sunt adesea solitare, detașate,
dificile, agresi ve, cu gusturi neobișnuite, imp ulsive. Nedelcea (2012) adaugă lipsa de
empatie, egocentrism, comportament antisocial, și lipsa considerației față de normele
sociale. Același autor notează că persoanele c u un scor scăzut la această scală respect ă
drepturile celorlalți și în același timp au multe contacte sociale. Eysenck (1991) atrage
atenția asupra faptului că atât factorul nevrotism cât și psihotismul reprezintă trăsături ale
personalității normale, cu t oate că ele pot crea o predispoziție în cazul puținor persoane
către tulburări nevrotice sau psihotice.

1.1.5.4.3 Modelul cu cinci factori
Modelul cu cinci factori sau modelul Big Five derivă din abordările de tip lexical
în studiul personalității. Me toda lexicală a avut drept ipotez ă faptul că termenii relevanți
pentru descrierea personalității există în limbajul comun. Saucier și Goldberg (2001) sunt
cei care au formulat principalele premise ale acestei metode, după cum urmează: limbajul
în ceea ce p rivește personalitatea nu face referire la genotipuri, ci la fenotipuri; atributele
fenotipice importante sunt codific ate în limbajul comun; importan ța generală pe care o are
un atribut este direct proporțională cu gradul de reprezentare a sa; funcția adje ctivală este
cea care primează în descrierea persoanelor cât și în sedimentarea diferențelor importante
din limbaj; descrierea persoanelor prin intermediul expresiilor sau al propozițiilor este
strâns legată de cea care presupune utilizarea unui singur cuv ânt; dimensiunile cele mai
importante în evaluările globale ale personalității sunt cele care sunt constante și universale
(cele care sunt reproduse în toate limbile și în toate e șantionele țint ă).
Ideea conform căreia personalitatea este alcătuită din cinci factori a fost susținută
pentru prima oară de Fiske în anul 1949, dar nu poate fi considerat inițiatorul acestui model
din cauza faptului că nu și -a urmat cercetările. Goldberg (19 93) îl denumește pe acesta un
„descoperitor accidental al modelului B ig Five”.
Descoperirea modelului Big Five este legată de numele lui Tupes și Christal (1961 ). Pe
baza analizei intercorela țiilor celor 35 de grupări de factori extrași de Cattell, ei obțin cinci
factori ai personalității: extra versie, agreabilitate, depen dența, emoționalitate și cultur a.
Un alt nume important în istoria modelului Big Five este cel al lui Norman, care reușește
prin unul din studiile sale să ofere relevan ța și pregnan ța științifică (Nedelcea, 2012).
Modelul a fost consacrat de Goldberg și W iggins în 1990 respectiv 1995 ( ibidem ).
În prezent se cunosc , însă, două tipuri de modele Big Five (Zlate, 1999) . Unul este
cel care se bazează pe ipotezele lexicale și „opera ționalizat într -un set de factori proveniți
din studiile uno ra dintre autorii deja citați ( Norman, Peadbody, Digman, Goldberg)” (Zlate,
249) și celălalt este modelul dezvoltat de Costa și McCrae (1985, 1987). Goldberg , citat de
Zlate (2010) amintește printre asemănările dintre cele două modele faptul că ambele au un
număr egal de factori cât și conținutul acestor factori este identic. Pe de altă parte, Goldberg
susține că există și diferențe între aceste două modele cum ar fi: dacă în modelul lui Costa
& McCrae, căldură este o fațetă a extraversiei, în modelul derivat din ipoteza l exicală,

17
aceasta este o fațetă a agreabilit ății. O altă de osebire între cele modele const ă în denumirea
celui de -al cincilea factor. Astfel, acesta este numit „intelect” sau „imaginație” în modelul
lexical, pe când în cel a lui Costa & McCrae acesta este d enumit „deschidere la experiență”.
Așadar, există nenumărate variante de a denumi cei cinci factori ai personalității, dar cu
toate acestea există un consens în ceea ce privește conținutul lor psihologic.
Astfel, persoanele extraverte sunt caracterizat e ca fiind aventuroase, îndrăznețe, sociale,
asertive, energice și active (Costa & McCrae, 1992; Goldberg, 1992). Olakitan (2011)
amintește angajamentul pronunțat al acestora cu lumea exterioară, faptul că acestora le
place să interacționeze cu oamenii, c ă în cele mai multe cazuri sunt plini de energie, tind să
fie persoane orientate spre acțiune, entuziaști, de asemenea ei sunt observați într -un grup
vorbind foarte mult și afirmându -se. Pe de altă parte, persoanele cu scoruri mici la această
scală, adică c ele introverte sunt descrise ca având niveluri de energie și de implicare soc ială
mai scăzute decât extraver ții și totodată par să fie mai liniștiți, fără să iasă în evidență așa
cum se întâmplă în cazul extraver ților (Laney, 2002). Același autor susți ne c ă lipsa
implicării introver ților în lumea socială nu are legătură cu tristețea sau depresia, ci cu
independența lor față de lumea socială. Rothmann & Coetzer (2003) susț in că în comparație
cu extraver ții, introver ții au nevoie de mai puțină stimulare și au nevoie de mai mult timp
petrecut singuri, fapt ce denotă că aceste persoane sunt mai rezervate în situațiile sociale și
nu că sunt antisociale sau neprietenoase.
Persoanele cu scorurile mari la cel de al doilea factor și anume agreabilitatea sunt persoan e
dornice de a -i ajuta pe ceilalți, altruiste, pietenoase (Costa & McCrae, 1992). De asemenea,
agreabilitatea a fost pusă în legătură cu tendința persoanelor spre altruism, bunătate,
generozitate și nu în ultimul rând corectirudine (Goldber g, 1992). Costa și McCrae afirm au
în 1992 c ă persoanele cu scoruri mari la agreabilitate, înclină mai mult către cooperare
decât spre competiție. Rothm ann & Coetzer (2003) îi descri u ca fiind atenți, amabili, de
încredere și nu în ultimul rând dispuși să facă compromisur i pentru binele celorlalți. Cei cu
scoruri mici la această scală își plasează interesele personale în centru , fiind indiferenți la
probleme și la bunăstarea celorlalți . Uneori sunt excesiv de suspicioși, necooperanți sau
neprietenoși ( Goldberg, 1992).
Conștiinciozitatea, sau cel de -al treilea factor are în vedere modul în care o persoană
tratează sarcinile, activitățile sau probeleme din viață. Studiile leagă acest factor de
controlul impulsurilor și realizările prin strădanie (Digman, 1990; Watson, Qark &
Harkness, 1994). De asemenea, Costa și McCrae (1992) descriu persoanele cu scoruri mari
la conștiinciozitate ca fiind: ordonat e, muncito are, de încredere, auto -disciplinat e. Tot acești
autori susțin că aceste persoane au o preferință pentru a -și planifica acțiunile decât pentru
comportamente spontane.
Nevrotismul sau stabilitatea emoțională descrie diferențele individuale referitoate la
caracateristicile emoționale ale unei persoane și nu în ultimul rând la dificultățile de natură
emoțională ale oamenilor (Zlate, 1999). Astfel, persoanele cu scoruri mari l a această scală
sunt vulnerabil e la stres și reactiv e emoțional; este posibil ca aceste persoane să interpreteze
situații obișnuite ca fiind amenințătoare sau să perceapă frustrările minore ca fiind mult
prea dificile (toleranța redusă la stres sau la stimulii aversivi, conform Eysenck, 1967). Alți
autori descriu aceste persoane ca fiind ostile, anxioase, depresive, nesigure, vulnerabile
capricioase, conștiente de sine și impulsive (Costa & McCrae, 1992; Go ldberg, 1992). Pe
de altă parte, indivizii cu scoruri mici la această scală sunt mai puțin reactivi emoțional și
devin supărați mai greu. Aceștia sunt mai stabili emoționali, mai calmi și nu au sentimente
negative persistente.

18
Ultimul factor este cel care a avut cele mai multe denumiri de -a lung ul timpului (cultură,
intelect , curio zitatea intelectului, inteligen ță, etc). În prezent, potrivit modelului lui Costa
& McCrae acesta se numește deschidere către experiență. Persoanele cu scoruri mari dispun
de cu riozitate intelectuală, imaginație, originalit ate și în general sunt neconven ționale
(Costa & McCrae, 1992). Persoanele cu scoruri mici tind să aibă interese convenționale și
tradiționale ( idem , 1987). În ceea ce privește art a, aceiași autori susțin că ace știa pot vedea
cu suspiciune și dezin terest munca artiștilor, prefer ă lucrurile familiare în schimbul celor
noi, opun rezistentă la schimbare.

1.1.6 Modelul personalităț ii modale
Potrivit lui Chraif și Ani ței (2013) personalitatea modală descrie „trăsătu rile
comune specifice unei categorii, unor grupuri, care într -un anumit context și pe o perioadă
semnificativă de timp desfășoară activități comune” ( ibidem, p.112). Astfel exercitarea unei
anumite profesii, sau munca în sine pe care un individ o desfășoa ră are efecte și asupra
dezvoltării și structurii personalității, astfel încât mediul socio -profesional (oricare ar fi el)
„conduce la modularea trăsăturilor de personalitate ale celor care exercita profesii legate
direct de aceste medii. Aceste persoane p rezintă trăsături de personali tate comune –
personalitate modal ă- care îi diferențiază de persoanele care exercita alte profesii” ( ibidem,
p. 114).
1.2 Abordări teoretice privind alegerea vocaționala
Acest capitol își propune să ofere un ansamblu al per spectivelor în ceea ce privește
abordarea situației de alegere și dezvoltare a vocației. Potrivit lui Negovan (2013)
principalele probleme abordate în literatura de specialitate în legătură cu alegerea în carier ă
ar fi următoarele: factorii care determină alegerea vocației; interacțiunea acestor factori în
procesul alegerii voca ției; diferențierea conceptelor ; alegere, preferințe, interese
profesionale; procesul alegerii carierei; stadiile și perioadele acestui proces;
comportamentele specifice ale alegerii vocaționale; decizia în car ieră și tot ce implic ă
aceasta; categoriile de probleme care fac dificilă sau imposibilă luarea unei decizii în ceea
ce privește alegerea vocaționala.
1.2.1 Definirea alegerii vocaționale
De asemenea, aceiași autoare susține faptul că alegerea școlară și profesională este
mult mai cuprinzătoare decât preferințele ș i așteptările unui individ. Tom șa (1999)
definește alegerea profesională și școlară ca fiind „un ansamblu de răspunsuri sau afirmații
verbale prin care elevul își e xprim ă, în diferite etape ale orientării, intenția de a urma
anumite studii și de a exercita o profesiun e dată” ( ibidem, p. 104). Totodată, Tom șa
subliniază faptul că pentru a fi realistă, o alegere trebuie să corespundă atât cu posibilitățile
și aspirații le individului cât și cu cerințele societății. De asemenea, ea trebuie să întrunească
condiții precu m: să existe mai multe alternative; asigurarea libertății totală de a alege;
dezvoltarea unei motivații care să fie în concordanță cu scopul elevului și nu în ultimul rând
pregătirea comportamen tală și psihologică a acestuia. (Tomșa, 1999).
1.2.2 Clasificarea constructelor teoretice cu privire la carieră

19
Potrivit lui Osipow (1983) construcțiile teoretice cu privire la carier ă pot fi
împărțite în următoarele categorii: abordări din perspectiva teoriilor trăsăturilor și
factorilor; modelul sociologic privind dezvoltarea carie rei; teoria sinelui; perspectiva teoriei
personalității asupra carierei și abordarea behavioristă.
În ceea ce privește teoriile trăsătur ilor și factorilor, Osipow nota că acestea reprezintă cea
mai veche abordare de ordin teoretic ale carierei sau profesiunii. Acestea se conc entrează
pe alegerea vocațional ă sau și mai specific pe potrivirea abilitaților și interesele unei
persoane cu oport unitățile de care dispune în ceea ce privește mediul profesional. Modelul
sociologic privind dezvoltarea carierei se referă în viziunea aceluiași autor la rolul pe care îl
au situațiile sociale î n alegerea vocațional ă și la tehnicile de adaptare la mediul profesional
ale unui individ. Teoria sinelui sau teoria evolutivă a self -conceptului susține, în opinia
autorului mai sus citat, faptul că individul își alege profesia astfel încât să fie în
concordanță cu imaginea de sine. Cât privește abordarea dezvoltăr ii și alegerii carierei din
perspectiva teoriei personalității, în viziunea lui Osipow acestea sunt cele ce atribuie
alegerea vocației satisfacerii unor trebuințe individuale. În cele din urmă, Osipow susține
faptul că abordarea behavioristă a dezvoltării carierei se concentrează pe perspectiva teoriei
învățării sociale și rolul acesteia în de cizia alegerii unei profesiuni (ibidem).
1.2.3 Teoria psihanalitica asupra alegerii vocaționale
Psihanaliștii se focalizează, în conceptualizările lor asupra alegeri i vocaționale, pe
satisfacerea impulsurilor unui individ și reducerea anxietății. Ei consideră că aceștia sunt
factorii alegerii vocaționale, omițând interesele și abilitățile unei persoane. În opinia lor,
ocupația este cea care ar avea o influență în sati sfacerea impulsurilor. Astfel, individul își
va alege acea ocupație prin care va reuși să -și sublime impulsurile (Negovan, 2013)

1.2.3 Teoria elaborată de Anne Roe
Printre cele mai cunoscute teorii ale acestui domeniu este cea asupra alegerii
vocațional e elaborată de Roe în anul 1956 (Osipow, 1983). Cercetările sale au avut în prim
plan pe de -o parte trăsăturile de personalitate și pe cealaltă parte biografia unor oameni de
știință. Scopul cercetărilor sale a fost de a identifica relația dintre modul în care aceștia au
fost crescuți, ierarhia trebuințelor acestora și modelele de comportament în gener al și
orientarea lor vocațional ă în particular. Pe lângă delimitarea celor opt domenii din lumea
muncii (servicii, afaceri, organizare, activități în aer libe r, arte, diverstisment, cultura
generală, tehnologie), aceasta oferă și 6 niveluri de calificare corespunzătoare fiecărui
domeniu: profesion ist și managerial I; profesionist și managerial II; sem i-profesionist;
ajutor și intre ținere-calificat; ajutor și in treținere semi -calificat; ajutor și intre ținere –
necalificat. Concluziile cercetărilor sale au confirmat așteptările . Astfel ea descoperind că
factorii genetici împreună cu trebuințele unui individ îi configurează viața acestuia în
general și totodată și al egerea profesională în particular. Altă descoperire a autoarei este
aceea conform căreia condițiile de mediu de la vârstele fragede influențează intensitatea
trebuințelor individului, acestea din urmă putând crește motivația (Roe, 1957). Totodată, ea
susține ideea potrivit căreia tipul de activitate profesională aleasă de un individ este
influențat de climatul din familia de origine. De exemplu, ea a constat că biolo gii provin în
cea mai mare parte din familii disfuncționale sau din familii în care părinții au divorțat;
cercetătorii din domeniul științelor socio -umane, nu au avut parte de experiențe

20
traumatizante în familia de origine și păstrează relații satisfăcătoare cu părinții, spre
deosebire de fizicieni și biologi care au relații distan te cu familia d e origine. Tot pe acest lot
de participanți Roe observ ă diferențe în ceea ce privește momentul alegerii vocaționale. În
timp ce fizicienii și biologii se decid mai devreme, psihologii și antropologii iau decizia
mai târziu în privința carierei pe care o vo r urma ( idem , 1956).
Pe de altă parte, autoarea a constat că nivelul de realizare în munca depinde de modul de
consum al energiei psihice și de zestrea genetică.
Cu toate aceste, Osipow (1983) atrage atenția că una dintre cele mai semnificative limite
ale acestei teorii este lipsa ei de generalitate, imposibilitatea generalizării ei, rezultatele
cercetărilor lui Roe fiind valabile doar pentru populația din care făceau parte participanții.

1.2.4 Teoria elaborată de Ginsberg, Ginzburg, Axelrad și Herma
O altă teorie reprezentativă pentru aceast ă problematică este cea elaborată în anul
1951 de Ginsberg, Ginzburg, Axelrad și Herma în care sunt accentuați factorii emoționali și
rolul acestora în dezvoltarea carierei unui individ. Autorii mai sus menționați împart
personalitatea în două tipuri baz ale. Astfel, persoanele orienta te spre muncă sunt cele care
nu pot fi distrase din urmărirea și atingerea scopurilor profesionale pe când persoanele
orientate spre amuzam ent se abat cu ușurință de la atingerea sau di n procesul de atingere a
scopurilor profesionale și nu simt satifac ția provenită din desfășurarea muncii. Deși, pentru
început , autorii teoriei au văzut alegerea carierei ca un proces ireve rsibil, ce urmează etape
clare (etapa fanteziei, etapa tentativei, etapa realistă), în care individul face anumite
compromisuri între propriile dorințe și posibilități, în urma criticilor aduse de anumiți
autori, aceștia înlocuiesc conceptul de compromis cu cel de optimizare (prin care se
înțelege o căutare continuă a pot rivirii preferințelor cu oportunitățile mediului de muncă
disponibile) și totodată, renunț ă la caracterul ireversibil al celor trei stadii. Pe de altă pa rte,
cei patru autori identific ă variabilele , care spun ei , că sunt implicate semn ificativ în
alegerea vocațional ă: valorile personale; factorii emoționali și de personalitate ai
individului; tipul și ni velul de educație al persoanei și nu în ultimul rând realitatea obiectivă
care oblig ă individul să răspundă la presiunile mediului (Negovan, 2013).

1.2.5 Teoria elaborată de Super
Teoria „curcubeului vieții” elaborată de Super susține pe de -o parte caracterul
logitudinal și continuu al dezvoltării carierei, ce începe din copilărie, iar pe de altă parte
rolul elementelor contextuale, în sensul modificării statului profesional din cauza unor
variabile precum: condiții sociale, valori, interese, nevoi sau inteligența persoanei (Super,
1978). Concepția de sine este un alt element cheie al acestei teorii deoarece este esențială
pentru toate rolurile din viață, inclusiv pentru concepția asupra carierei și alegerea ei, astfel,
susține Super (1957) oamenii își vor alege vocația, care după părerea lor le va permite să se
auto-exprime la cel mai înalt nivel. De asemenea, o altă aserțiune a teoriei lui Super este
aceea conform căreia indivizii diferă între ei în ceea ce privește interesele, capacitățile,
trăsăturile, nevoile, concepția despr e sine și personalitatea (Super et al., 1996). În 1978,
Super include în teoria sa etapele cronologice ale vieții unei persoane, prin care își exprimă
concepția as upra dezvoltării vocaționale. Pornind de la ideea co nform căreia decizia
vocațional ă este luată în funcție de gradul de aut o-cunoa ștere, Super descrie cinci stadii ale
dezvoltării vocaționale. Primul stadiu descris de Sup er este Stadiul de creștere (până la 14

21
ani, în plin proces educativ), în care crește controlul asu pra propriei vieți, apar procup ări
pentru viitor, copilul conștientizează că trebuie să aibă anumite realizări școlare pentru a
obține anumite beneficii și n u în ultimul rând se formează anumite atitudini și deprinderi în
ceea ce privește munca. În al doilea stadiu, cel de explorarea (15-24 ani), adolescentul va
emite anumite preferințe în ceea ce privește alegerea vocațional ă. Chiar dacă aceste a sunt
de cele mai multe ori nerealiste, prin confrun tarea cu propriile nevoi, abili tăți, interese și cu
oportunitățile, acesta va restrânge cercul oportunităților, la cele realiste, iar spre sfârșitul
acestui stadiu, va încerca să exercite o ocupație, luând astfel deciz ia în ceea ce privește
alegerea vocaționala. În stadiul de implementare sau stabilizare (25-44 de ani), individul ia
contact cu experiența de muncă și s e confrunt ă cu necesitatea de a se supune anumitor
reguli ale unei organizații și în același timp să aib ă performanțele ne cesare postului pe care
îl ocup ă. Consolidarea poziției este o altă sarcină a individului aflat în acest stadiu, prin
acumularea de e xperienț ă și dexteritate pentru c a mai apoi să fie capabil de a avansa.
Stadiul de menținere (45-65 ani) este caracterizat de menținere a în poziția dobândită. Tot
acestui stadiu îi este specifică o evaluare a realizărilor și a atingerii scopurilor și a
obiectivelor. Pe de altă parte, acest stadiu presupune o trecere de la teoretic (învățare) la
practic (acțiu ne). Stadiul de declin sau dezangajarea (după 65 de ani) este acel stadiu în care
are loc pensionare și sfârșirea activității de muncă, apărând tendința de căutare a unor roluri
sau obligații profesionale cu mult simplificate și eventual reducerea responsa bilităților.

1.2.6 Teoria circumscrierii și a compromisului elaborată de Gottfredson
Teoria circumscrierii și a compromisului în dezvoltarea carierei elaborată de
Gottfredson (1996b) încearcă să identifice rolul pe care anumite diferențe individuale (g en,
rasă, clasa socială) îl au în alegerea carierei.
Autoarea susține ideea potrivit căreia o persoană face compromisuri în alegerea carierei. În
funcție de alternativele pe care le are în momentul respectiv, persoan a face compromisuri
mai mari sau mai mi ci. Dacă alternativele sunt red use sau în absența lor, persoan a nu va
ține cont de interesele sale, și va alege o carieră care să fie cel puțin congruen tă cu genul
său, pe când dacă alternativele sunt numeroase și atractive, compromisul făcut de acesta va
fi mai mic, acesta ținând cont de personalitatea și interesele s ale (1996a).
O altă ideea postulată de această teorie este aceea potrivit căreia grupurile sociale
împărtășesc o „hartă cognitivă a ocupațiilor”, adică o imagine comună a profesiilor.
Aceast ă „hartă cognitivă a ocupațiilor” îi ajută pe oamenii să utilizeze noi criterii în
eliminarea mai multor tipuri de ocupații disponibile în momentul respectiv. De asemenea, o
altă aserțiune a acestei teorii este cea conform căreia între compromisul privind prestigiul,
genul și domeniul de muncă, oamenii vor sacrifica , de obicei , domeniul de muncă. Se
atrage atenția că rezultatele cercetării diferă sau ar trebui să difere sistematic în funcție de
tipul de profesii sau de oameni (Negovan, 2013).
1.2.7 Teoria s ocial -cognitiva elaborată de Mitchell și colaboratorii s ăi
Teoria social -cognitiva a carierei este în opinia lui Osipow (1983) cea mai
semnificativă, după anul 1970. Potrivit acesteia interacțiunea dintre factorii personali și
factorii de mediu sunt cei care influențează alegerea carierei. Variabilele care țin de individ
și preocupă reprezen tanții acestei teorii sunt: ras a, genul, atributele fizice, intelectuale,
perceptuale și motorii. De cealaltă parte sunt factorii de mediu în care vari abilele persona le
se manifestă: climat social, r esurse familiale, rolurile soci ale, politicile sociale, experiențele

22
trăite de individ, oportunitățile și opțiunile făcute. Astfel, întărirea, fie că e directă sau e
printr -un model a comportamentelor de planificare a carie rei, a comportamentelor de
căutare a informațiilor și fixare de obiective, influențează pozitiv capacitatea de decizie a
individului. Pe de altă parte, sancționarea unor comportamente de tipul celor de mai sus au
un efect negativ asupra abilității decizion ale (Mitchell et al., 1979).

1.2.8 Modelul astep tărilor elaborat de Vroom
Modelul așteptărilor elaborat de Vroom în 1964 face referire la luarea deciziilor în
carieră. Potrivit acestui model indivizii încearcă să ia decizii astfel încât să obțină
rezul tatele dezirabile și să evite rezultatele nedorite. Astfel, individul decide asupra unei
opțiuni v ocaționale în funcție de: valen ța unui rezultat (ce importanță are pentru individ
rezultatul preconizat); instrumentalitate (probabilitatea ca o ocupație să d ucă la rezultatele
dorite); dezirabilitatile alternativei; așteptările unei persoane (convingerile acesteia în
privința posibilității alegerii unei ocupații ); persuasiunea sau forț a în ceea ce privește
alegerea unei anumite alternative (Vroom, 1964).

1.2.9 Teoria elaborată de Holland
Teoria lui Holland este în opinia lui Osipow (1983), nu numai o teorie a
preferinței/opțiunii vocaționale ci și o teorie generală a personalității. Pe de altă parte,
aceasta este și cea mai populară teorie a psihologiei voc aționale (Feldman, 2002).
Holland observă că lumea profesiilor este văzută de majoritatea indivizilor în termeni de
stereotipuri profesionale (Negovan, 2 013) și că drept consecință aceas ta împarte lumea
profesiilor în 6 categorii ocupaționale: realist, inv estigativ, artistic, social, convențional și
întreprinzător. De asemenea, Holland împarte orientările personale în aceleași șase categorii
în care a împărțit lumea profesiilor. Principala aserțiune a teoriei lui Holland (1963) este
cea potrivit căreia oame nii încearcă să găsească mediul care să le permită afirmarea
abilitaților, exprimarea propriilor valori și atitudini a orientării personale și nu în ultimul
rând autorul susține că oamenii evoluează cel mai bine în mediul adecvat orientării
personale. Orie ntările personale alcătuiesc șase tipuri de personalitate descrise de Holland
(idem, 1973) după cum urmează: tipul realist reacționează la mediu într -un mod obiectiv,
concret și manipulativ din punc t de vedere fizic. Ei evit ă să se implice în sarcini care
necesită calități artistice, intelectuale și sociale. Autorul îi caracterizează ca fiind
nesociabili, stabili em oțional, materialiști, conformi ști. Ca profesii corespunzătoare acestui
tip, amintim: cele tehnice, lucrul cu mașinile, lucrul care implică act ivitatea fizică, etc.
Tipul investigativ reacționeaz ă la mediu folosindu -și inteligen ța, este motivat de
cunoașt erea sinelui și a lumii. Prefer ă sarcinile teoretice, încearcă să înțeleagă cauzalitate a
și interdependen ța fenomenelor; de multe ori este cara cterizat ca fiind nesociabil,
introvertit. Prefer ă să-și desfășoare activitatea în medii academice sau științifice. Profesii
potrivite: psiholog, antropolog, cercetător, biolog, neurolog, etc.
Tipul artistic are preferințe pentru activități nestructurate, cu un grad mare de flexibilitate și
care permit un grad de libertate în ceea ce privește rezolvarea sarcinilor de muncă. Sunt
caracterizați de o creativitate peste nivelul mediu, feminitate, sensibilitate, impulsivitate și
introspecție. Prefer ă profesii c are să fie în co ncordan ță cu cele enumerate mai sus: pi ctor,
compozitor, dirijor, poet , fotograf, coregraf, etc.

23
Tipul soci al sau persoanele cărora le place să se afirme, să obțină succes, care caută
contactul social, care este atent la dezvoltarea relați ilor sociale și la modul în care ele
evoluează, orientat spre cooperare, cu comportamente prosociale. Este sociabil și vesel. Ca
profesii favo rizante pentru acest tip enumer ăm: psihoterapeut, psiholog clinician, antrenor,
profesor, etc.
Tipul întreprinzăt or este caracterizat prin inițiativa, enegie, extraversie. Sunt încrezători în
forțele proprii, au tendințe de dominare și conducere. Folosesc strategiile persuasive fără a
întâmpina dificultăți. Au nevoie să simtă că sunt puternici și că propriile calităț i sunt
recunoscute de cei din jur. Prefer ă profesiile în care pot domina și își pot exercita puterea:
inspector, funcții executive, agent imobiliar, etc.
Tipul convențional prefera stabilitatea în muncă, ch iar dacă desfășoară activități monotone,
sunt conf ormiști, loiali faț ă de putere, au nevoie de apro barea celor din jur și sunt corecți.
Prefera profesii de tipul: contabil, bibliotecar, operator PC, analist financiar, etc.
Pe lângă descrierea acestor tipuri Holla nd propun e dispunerea acestor tipuri de
personalitate, în ordinea R, I, A, S, E, C, pe laturile unui hexagon cu scopul identificării cu
ușurință a tipurilor compatibile pe de -o parte și cele mai puțin recomandate pe de alta.
Aceasta poziționare, spunea Holland este utilă în cazul reorientării pro fesionale. Cele
compatibile sau tipuril e învecinate ar putea fi opțiuni pentru persoana, pe când cele din
colțurile opuse sunt nerecomandate ca opțiuni (Negovan, 2013).
O altă observație a lui Holland este cea conform căreia potrivirea dintre tipul de
personalitate și categoria mediilor de muncă corespunzăto are va duce la perfor manță,
productivitate, satisfacți e în muncă, curiozitate profesională, creativitate, loialitate,
atașament, sau cu alte cuvinte , mediul îi va da individului șans a pentru „creșter e”. În cazul
nepotrivirii categoriei de mediu al muncii cu tipul de personalitate, individul va trăi stări
conflictuale, se va simți frustrat, nemulțumit și fără posibilități de realizare (ibidem).
Ierarhia orientărilor personale este un concept fundamenta l în această teorie. Autorul
vorbește de consistență și diferențierea ierarhiei orientărilor personale și spune că anumite
orientări ocupaționale sunt bine diferențiate pe când altele nu sunt atât de clar definite și pot
fi înțelese în termenii mai multor orientări (ibidem).
Consisten ța este văzută ca o compatibilitate între tipuri (Holland, 1966). Tipurile
consistente sunt cele situate unul lângă altul în hexagon, pe când cele situate la colțurile
opuse ale acestuia nu sunt la fel de consistente.
Potriv it lui Esbroeck (2001), diferențierea tipurilor la un nivel înalt are loc atunci
când individul prezintă majoritatea caracteristicilor unuia dintre tipuri, iar în cazul unei
diferenț ieri a tipurilor la un nivel sc ăzut, individul va prezenta în mod aproxima tiv egal
caracteristicile fiecărui tip (punctaje asemănătoar e la toate trei tipuril e). În cazul în care un
individ va avea scoruri asemănătoare la două orientări alegerea individului va oscila în
alegerea unui domeniu și factorii de mediu vor avea un impac t destul de mare în această
alegere.
Claritatea structurii ierarhiei orientărilor profesionale este conceptul, care după părerea lui
Osipow (1983) are impact asupra alegerii domeniului pe de -o parte, iar pe cealaltă parte,
asupra stabilității domeniului d e activitate.
Potrivit lui Negovan (2013) opțiunile unui individ vor deveni tot mai stabile, iar acesta va fi
rezistent la presiunile din exterior atunci când ierarhia or ientărilor personale se dezvolt ă și
atinge stabilitatea.

24
1.3 Abordări teoretice pri vind comunicarea
1.3.1 Definirea comunicării
Potrivit lui Ani ței (2010), comunicarea este „procesul de codare și transmitere a
informațiilor, în forma unui mesaj, de la un emițător la un receptor prin intermediul unui
canal” ( ibidem, p. 244). Aceasta es te o definiție care face referire la schema procesului de
comunicare și elementele sale.
Crețu (2005) definește comunicarea drept o condiție generală, necesară pentru apariția și
manifestarea vieții psihice.
Zlate (2006) susține că pentru actul comunic ării sunt esențiale următoarele
elemente: relația unor indivizi sau grupuri, sc himbul s au transmiterea și receptarea unor
semnificații, modificarea voluntară sau nu a celor angajați în comunicare. În acest sens vom
prezenta și definiția lui Baylon și Migno t (1991) care este în consens cu ce afirmă Zlate în
2006. Cei doi autori înțeleg prin comunicare și a comunica o punere în relație a spiritelor
umane sau a creierelor umane. Pe de altă parte, acești autori atrag atenția și asupra
caracterului finalizant al comunicării asupra receptorului, chiar dacă acesta îl
conștientizează sau nu.
Zlate este cel care face referire la cele trei tipuri de informații care se comunică în
general: cognitive, indiceale și injonctive sau conative. Informa țiile cognitive sunt
reprezentate de conținutul semnelor lingvistice; cele indiceale sunt cele centrate, în opinia
autorul ui, pe locutor în scopul controlării și definirii rolului pe parcursul comunicării, iar
cele conative sau injonctive au rol în progresarea comunicării spre atingerea unui scop și
sunt schimbate între cei care participă la comunicare ( Zlate, 2006).
Scopurile comunicării pot fi reduse la patru categorii, după cum urmează:
achiziționarea unor informații, procesarea lor, generare de informații și nu în ultim ul rând
diseminarea unor informații (Ani tei, 2010). Același autor afirm ă că acestea se pot modifica
în funcție de intențiile emițătorului și contextul în care are loc comunicarea.

1.3.2 Caracteristicile comunicării
În ceea ce privește comunicare, s -au identificat o serie de caracteristici, de
particularități distincte care în egală măsură reușesc să o definească. Printre acestea putem
aminti următoarele: comunicarea reușește să îi pună pe oameni în legătură cu ceilalți; prin
conținutul mesajului, comuni carea duce la realizarea unui scop sau transmiterea unor
semnificații; procesul comunicării este alcătuit din trei dimensiuni: comunicarea
exteriorizată, metacomunicarea și intracomunicarea; orice proces de comunicare se
desfășoară într -un anumit context; caracterul dinamic al procesului de comunicare;
caracterul ireversibil al procesului de comunicar e și nu în ultimul rând existen ța
conținutului latent și manifest al oricărui mesaj (Anitei, 2010).

1.3.3 Formele comunicării
Formele comunicării sunt clas ificate în general după trei criterii: numărul de
persoane, obiectivele comunicării și instrumentele comunicării (Zlate, 2006).
Astfel după numărul de persoane implicate în procesul comunicării, comunicare se poare
împărții în: comunicare interpersonală și comunicare de grup. Comunicarea interpersonală
are loc între două persone și po ate avea nuanțe personale sau profesionale. Comunicarea de

25
grup este văzută prin prisma opticii generale și este specifică și comună pentru toți indivizii
unui grup.
În cee a ce prinveste clasificare după obiectivele comunic ării distingem
următoarele tipuri de comunicare:comunicare incidentală, comunicarea consumatorie,
comunicarea instrumentală și comunicarea -comuniune. Comunicarea incidentală este cea
care deși individul nu are inte nția de a oferi o informație despre sine, acesta o face prin
anumite tipuri de indici. Com unicarea consumatorie este expresia unor stări motivaționale
sau emoționale puternice, apărând în urma acestora. Comunicarea instrumentală este cea
care se g hidează astfel încât să atingă un obiectiv bine stabilit, cu scopul modificării
conduitei celui care receptează mesajul. Comunicarea -comuniune este aceea care nu
urmărește un alt scop decât cel de a comunica reciproc anumite evenimente și se centrează
în mod special pe atmosferă emoțională care apare pe parcursul derulării sale (Zlate, 2006).
După instrumentele comunicării deosebim: comunicarea nonverbal ă și comunicarea
verbală.
Prin comunicare nonverbal ă înțelegem că aceasta se realizează prin
instrum ente/mijloace nonverbale, și de obicei es te cea care confirmă sau infirm ă mesajul
verbal al unui individ (Anitei, 2010). Cele mai cunoscute forme ale comunicării
nonverbale sunt: comunicarea prin corp, prin spațiu și teritoriu și cea prin imagini.
Comuni care prin corp este cea care face referire la: gesturi, aparenta fizică și mimică.
Potrivit lui Maisonneuve & Bruchon -Schweitzer (1981) această comunicare nu are doar un
caracter natural ci și unul voluntar prin îmbrăcăminte, machiaj, tatuaje sau dif erite forme de
mutilare. Aparen ța fizică este legată în principal de îmbrăcămintea persoanei, care, în acord
cu Zlate (2006), oferă informații credibile în legătură cu anumite caracteristici ale
indivizilor. Gesturile sunt alte elemente importante care oferă inf ormații despre o perso ană.
Expresia feței sau mimica este ce a care oferă informații cu privire la anumite sentimente și
intenții ale perso anei care comunica ceva (Zlate, 2006).
Omul comunic ă prin spațiu și teritoriul său, acesta fiind delimitat în funcție se anumite
nevoi și împrejurări. Prin acestea individul oferă o serie de informații cu privire la sine.
Hall (1990) delimitează patru tipuri de distanțe ce reglează comunicarea: distan ța intimă,
distan ța personală, distan ța socială și distan ța publică. În funcție de respectarea sau
încălcarea acestor distanțe comunicarea este reglată.
Comunicarea prin imagini este în p rezent reprezentată prin ne numărate mijloace: fotografii,
afișe, ilustrații, televiziune, etc. Deși unilate rală, într -un singur sens, ea an trenează un
număr extem de mare de indivizi, fiind astfel cea mai eficientă (Zlate, 2006). Pe de altă
parte, mesajul care însoțește conținutul imagistic și contextul în care apare imaginea au un
rol foarte important.
Comunicarea verbală este cea realiza tă prin intermediul limbajului, acesta din
urmă fiind cel mai folosit mijloc de comunicare interumană. Pe lângă faptul că este un
mijloc de transmisie a informațiilor ( Beauvois & Ghiglione, 1981), el este un tip de
conduită a unei persoane, conduita verbal ă ce integrează activități precum: vorbire,
ascultare, reținerea, reproducerea sau traducerea unor mesaje ve rbale, schimbul de idei
(Zlate, 2006). Comunicare verbală, presupune existența unor coduri verbale care ajută la
transmiterea și decodarea mesajului trimis/primit (Anitei, 2010). Același autor spune că
rolul esențial îl au înțelesurile unui cuvânt sau co nstrucți a verbal ă în cadrul unei limbi. De
asemenea, limba este cea care generează fluiditate procesului de comunicare.
Potrivit lui Wackenheim (196 9) comunicarea și limbajul întrunesc o serie de funcții atât în
raport cu individul cât și în raport cu grupul. În raport cu individul, comunicarea și limbajul

26
îndeplinește funcția de: integrare a unui individ într -un anumit mediu; funcția de
autodezvăluir e și de dezvăluire ; funcția de valorizare; funcția de reglare a conduitei
celorlalți și nu în ultimul rând îndeplinește o funcție terapeu tică. În raport cu grupul,
enum erăm următoarele funcții identificate de autorul mai su s citat: cea productiv -eficient ă;
funcția care facilitează coeziunea unui grup; funcția de valorizare a grupului; funcția
rezolvării problemelor unui grup.

1.3.4 Stilurile de comunicare
Potrivit lui Urea (2012), stilul de comunicare reprezintă totalitatea particularităților
de manifes tare specifice unei persoane în actul comunicativ. Aceiași autoare susține că
stilul de comunicare desemnează modalitățile specifice de recepționare, prelucrare și
exprimare a răspunsurilor unei persoane. Stilul de comunicare este o expresie a
personalităț ii umane, derivând din unicitate și individualitatea unei persoane ( ibidem ). Cele
trei elemente care alcătuiesc stilul de comunicare sunt: atitudinile persoanei, modelele de
comunicare învățate (asertiv, non -asertiv, agresiv cu varianta sa pasiv -agresivă,
manipulator) și temperamentul.
Stilul de comunicare este un indicator atât pentru modul în care individul își structurează
lumea relațiilor sociale cât și pentru modul de prelucrare și transformare al informațiilor în
comportamente sau judecați ( ibidem ).
Auto area descrie patru stiluri de comunicare: non -asertiv, agresiv, manipulator și
asertiv. Stilul non -asertiv descrie persoanele care preferă să fugă, să se ascunde decât să
înfrunte sau să se confrunte cu ceilalți. Persoanele cărora le corespunde acest stil de
comunicare pot fi caracterizate printr -un exces de amabilitate sau conciliere. De ce le mai
multe ori, aceste persoane se confruntă cu imposibilitatea luării unor decizii sau cu
amânarea luării acestora, în cele din urmă fiind tentate să cedez e altor persoane această
responsabilitate. Aceste comportamente au drept cauză o frică de eșec, de a nu fi criticat de
către ceilalți. Aceștia pot fi încercați de sentimente precum : ranchiună, mânie sau invidie
(ibidem).
Stilul agresiv desemnează o atitudi ne de atac, dorința de a avea ultimul cuvânt, de a fi
mereu primul, de impunere. Aceste persoane nu țin cont de faptul că ar putea să le supere
pe altele. Încearcă să domine și folosesc orice mijloc disponibil: răzbunare, umilire,
asumarea unor riscuri foa rte mari, etc. Acești indivizi trăiesc într -un cerc al agresivității,
deoarece atitudinea lor stârnește agresivitate și antipatie din rândul celorlalți, iar la rândul
lor indivizii răspund la aceste atitudini tot cu agresivitate (ibidem).
Stilul manipulato r corespunde indivizilor care au tendința de a sta în umbră și a aștepta
momentul oportun pentru de a se afirma și a se pune în val oare. De asemenea, aceștia evit ă
să spună ceea ce gândesc cu adevărat din teamă de a n u deveni vulnerabili. Își schim bă
atitudinile și discursul în funcție de cele ale interlocutorului pentru a nu fi judecați s au
marginalizați. Adesea prefer ă compania celor puternici deoarece sper ă să obțină benefi cii
de pe urma acestei relații (ibidem).
Persoanele care sunt încadrate în stilul asertiv sunt persoane care reușesc să se auto -afirme,
să comunice onest, direct ținând cont și respectându -i pe ceilalți. Reușesc să -și urmeze
propriile interese fără să le încalce pe ale celorlalți. Aceste persoane se bazează pe sine, știu
nu numai să îi asculte pe ceilalți, dar reușesc să îi și înțeleagă. Sunt persoane care reușesc să
stârnească simpatia celorlalți indivizi. ( idem , 2012, 2014).

27
2. Abordări practice

2.1 Personalitatea în relație cu diferite variabile
Ereditatea trăsăturilor de personali tate
Studiile efectuate pe gemeni precum cel al lui Jang, Livesley și Vermon (1996) au
demonstrat că toate cele cinci trăsături de personalitate sunt influențate în mod egal atât de
ereditatea cât și de factorii de mediu. Același studiu, atribuie eredi tății o proporție de 41%
pentru nevrotism, pentru de schiderea către experien ță 61%, agreabilitat e 41%, pentru
conștiinciozitate 44%, iar în cazul extraversiei aceasta este de 53%.

Trăsăturile de personalitate și vârsta
Autori precum Costa & McCrae susț in în 1990 că studiile longitudinale, care au
comparat nivelurile trăsăturilor de personalitate la diferite vârste au relevat faptul că
trăsăturile de personalitate au un grad mare de st abilitate în timpul maturității. Srivastava et
al. (2003) susțin că în medie, nivelurile c onștiinciozității și agreabilit ății cresc în timp pe
când cele ale extraversiei, deschiderii către experiența și ale nevrotismului tind să scadă.

Ordinea nașterii și trăsăturile de personalitate
În ceea ce privește or dinea nașterii, primul născut s au cel născut mai târziu,
părerile autorilor sunt împărțite. În timp ce, autori precum Paulhus, Trapnell și Chen au
descoperit în 1998 ca primii născuți au scoruri mai mari la conștiinciozitate, conservatorism
și la orientarea prin realizar e, iar cei născuți mai târziu au scoruri mai mari la deschidere
către experiență, agreabilitate și la spiritul de r evoltă, anumite cercetări relev ă faptul că nu
există o corelație semnificativă între ordinea nașterii și trăsăturile de personalitate ( Ernst &
Angst, 1983; Jefferson, Herbst & McCrae, 1998).

Diferențe culturale în ceea ce privește trăsăturile de personalitate
Cercetarea lui McCrae et al. (2005) a încercat să stabilească o relație între factorii
culturali ai lui Geert Hofstede și media sco rurilor la trăsăturile de personalitate din modelul
Big Five în anumite țări. Astfel au descoperit că țările în care este promovat
individualismul corelează cu un scor mediu la extraversie, pe când țările în care sunt
acceptate inegalit ățile tind să aibă î n componența oameni cu un nivel ceva mai mare de
conștiinciozitate.

Job outcomes și trăsăturile de personalitate
Barrick și Mount (1991) susțin că cei cinci factori au fost, de -a lungul timpului cei
mai buni predictori ai performanței în muncă.
Meta -analiz a lui Barrick și Mount a subliniat ideea conform căreia conștiinciozitatea se afla
în corelație puternică/reprezentativă cu toate crit eriile de performanță (competen țele job –
ului, competen ța de formare, datele personalului) indif erent de grupul profes ional (poliție,
manageri, vânzări, profesioniști/specialiști în diferite domenii de activitate, muncitori
califica ți și semi -califica ți). Același studiu arat ă că extraversia reprezintă un predictor
valabil pentru ocupațiile ce implică interacțiune socială (manageri, vânzări), iar deschiderea
către e xperienț ă și extraversia sunt predictori pentru variabila criteriului de perfo rmanță
reprezentată de competen ța de formare ( ibidem ).

28
Cercetările lui Caldwell și Burger în 1998 sugerează că persoanele cu scoruri mari la
scalele extraversie, deschidere către experienț ă și conștiinciozitate obțin mai ușor
recomandări și se descurcă cu ușurință în cazul interviurilor în comparație cu celelalte
persoane.
Viinikainen și Kokko realizea un studiu, în anul 2012, dorind s ă evidențieze relația dintre
trăsăturile de personalitate și șomaj. Rezultatele studiului lor au relevat faptul că un scor
mare la deschidere este asociat cu creșterea șomajului cumulativ în cazul primei vârste de
muncă, astfel aceste persoane intr ă mai de s în perioadele de șomaj.
Cercetarea lui Witt a dovedit că în ca zul angajaților cu scoruri înal te la constiinciozita te,
scorurile mai mar i la extraversie cresc perfoman ța, pe când în cazul persoanelor cu scoruri
scăzute la conștiinciozitate, scorurile mar i la extraversie au un efect invers în ceea ce
privește performanță.
Rezultatele studiului lui Van Hoye și Lootens din 2013 relev ă faptu l că deschiderea către
experien ță corelează negativ cu simțul scopului (sense of pourpose), în timp ce
conștiinciozitate a corelează pozitiv cu acesta, cu rutina struct urată, cu organizarea eficientă
și persistența. Pe de altă parte, nevrotismul corelează negativ cu simțul scopului și cu
orientarea în prezent.
În studiul lor, Logue și colaboratorii săi au descoperit o corel ație pozitivă între satisfacția
specializării și conștiinciozitate, stabilitate emoțională și extraversie (2007).
Judge, Heller, and Mount (2002) descoperă și ei aceleași rezultate, conform cărora,
nevrotismul, conștiinciozitatea și extraversia au cel mai înalt grad de corelație cu satisfacția
la job din cele cinci trăsături de personalitate.

Trăsăturile de personalitate și genul
Potrivit lui Costa, Terracciano și McCrae (2001), femeile obțin scoruri mai mari la
scale le nevrotis m, agrabilitate, căldură (fațet a extraversiei), pe când bărbații obțin scoruri
mai mari la asert ivitate (o fațetă a extraversiei) și la de schiderea în planul ideatic (o fațetă a
deschiderii) scale și fațete ale NEO -PI-R-ului.
Studiul realizat de Schmitt și colaboratorii săi în 20 08, pe 55 de națiuni a vizat descoperirea
diferențelor de gen prin utilizarea Inventarului Big Five. Ei au descoperit tendința femeilor
de a avea scoruri mai mari în ceea ce privește nevrotismul, extraversia, agreabiliatatea și
conștiinciozitatea. Diferenț ele de gen sunt mai remarcabile în culturile prospere și care
promovea ză egalitatea de gen. În regiun ile foarte dezvoltate, bărbații tind să aibă scoruri
mai mici la nevrotism, extraversie, agreabilitate și conștiinciozitate decât ceilalți bărbați din
lume . În ceea ce privește femeile, nu există diferențe semnificative între acestea în funcție
de regiunea de origine. Tot autorii acestui studiu susțin că mediile sărace, cu un n ivel scăzut
de dezvoltare inhib ă într-un anumit grad diferențele de gen, pe când m ediile bogate le
stimulează.
Femeile au scoruri mai mari la nevrotism și extraversie decât bărbații indiferent de profesia
avută (Rubinstein & Strul, 2007).

Alegerea vocaționala și trăsăturile de personalitate
Barrick și Mount susțin în anul 1991 fap tul că fiecare din trăsăturile de
person alitate a modelului Big Five al lui Costa și McCrae (1985) a fost pusă în legătură cu
diverse aspecte ale cari erei. Judge et al. (1999) spun că cei cinci factori sunt buni predictori
pentru alegerea vocaționala și a legerea în carieră. Phillips & Jome (2005) susțin și ei
legătura dintre trăsăturile de personalitate și alegerea vocaționala.

29
Digman (1990), Hoga n, Hogan și Roberts (1996) arat ă în studiile lor că trăsăturile de
personalitate (nevrotism, de schiderea către experiență, agreabilitatea, conștiinciozitatea)
sunt formate încă din copilărie și au o influență puternică asupra efortului depus pentru
obținerea succesului în carieră.
Studiile lui Holland din 1963 arat ă că tipul realist corelea ză cu masculinitat ea, extraversi a și
maturitate a; tipul investigativ corelează cu intro versia, persisten ța, autosuficiența; tipul
social corelează cu conservatorismul, sociabilitatea, feminitatea; tipul convențional
corelează înalt cu conformismul, extraversia, responsabilitatea ; tipul întreprinzător cu
sociabilitatea, extraversia, impulsivitatea, iar tipul artistic cu efeminarea și introversia
(Holland 1985). În acord cu Hol land au fost și rezultatele alt or studii care au relevat faptul
că există o corelație între in teresele pro fesionale de tipul întreprinzător și social și
extraversie, tipul convențional cu conștiinciozitatea, iar interesele de tip investigativ și
artistic cu deschiderea către experiență (Ackennan & Heggestad, 1997; Barrick & Gupta,
1997; De Fruyt & Mervielde, 1 999). Studiile realizate de Barrick și Gupta, 1997 și cel
realizat de De Fruyt și Mervielde în 1999 au indicat corelații semnificative între interesele
profesionale de tipul social și agreabilitate. Atât studiul lui Barrick și Gupta din 1997, cât și
studi ul lui Ackerman și Heggestad din același an nu a reușit să stabilească o c orelație între
stabilitatea emo ționala și orice tip de interes profesional.
Numeroase cercetări actuale s -au concentrat în jurul pro blematicii trăsăturilor de
personalitate și aleg erea specia lizarii în cazul cadrelor medicale. Astfel studiile au
demonstrat diferențe în ceea ce privește trăsăturile de personalitate și valori în ceea ce
privește medicii și specializările lor (Borges & Gibson, 2005; Borges & Osmon, 2001;
Hojat et al., 1998; Smith et al., 2007; Wasserman, Yufit, & Pollack, 1969; Xu et al., 1996 –
1997). Alte studii aduc în discuție legătura dintre personalitate, alegerea specializării și
selecția rezidenților (Borges & Savickas, 2002; Reed, Jernstedt & Reber, 2001; Wallic k,
Cambre & Randall, 1999).
Hoffman, Coons & Kuo analizează, în cercetarea lor din 2010, distribuția trăsăturilor de
personalitate, din modelul cu cinci factori, în rândul rezidenților de la chirurgie în
comparație cu rezidenții de la medicină internă și s tudenții de la medicină. Eșantionul lor a
fost alcătuit din două sute șaptezeci și patru de rezidenți în chirurgie, medicină internă,
pediatrie, anestezie și două sute șapte studenți la medicină, care au completat un inventar de
person alitate de tip Big Fi ve. Rezultatele au relevat faptul că rezidenții la chirurgie au
obținut scoruri mai mari la conștiinciozitate în comparație cu studentii la medicină din
primul an, studenții la medicină din anul patru și cu rezidenții la pediatrie. De asemenea,
rezidenții la chirurgie au scoruri mai ridicate în ceea ce privește extraversia în comparație
cu studenții la medicină din primul an și nu în ultimul rând, scorurile rezidenților la
chirurgie în ceea ce privește deschiderea sunt mai mici comparativ cu scorurile stude nților
din primul an.
Un alt studiu a avut drept obiectiv pe de -o parte investigarea trăsăturilor de personalitate ale
chirurgilor în comparație cu cele ale medicilor interniști, iar pe de altă parte dovedirea
existenței unor stereotipuri în ceea ce -i pri vește pe chirurgi, dar și tot personalul din
domeniul sănătății (Warschkow et al., 2010). Rezultatele lor, au confirmat existența unor
stereotipuri, membrii personalului de îngrijire consider ând că medicii chirurgi și interni ști
diferă în majoritatea trăsă turilor de personalitate. Chirurgii sunt considerați lipsiți de
orientare socială și de asemenea, se consideră că aceștia sunt excesiv de orientați către
realizare. De asemena, aceștia sunt judecați ca fiind lipsiți de inhibiție și mai excitabili,
agresivi și tensionați decât interniștii. Mai mult, chirurgii sunt caracterizați de un deficient

30
de sinceritate, comparativ cu interniștii, acestora din urmă fiindu -le atribuite nivele înalte
ale orientării sociale. În ceea ce privește auto -evaluarea chirurgilor ș i a interniștilor, s -au
identificat diferențe semnificative statistic doar în ceea ce privește orientarea către realizare,
agresivitate și extraversie. Pe baza datelor, s -a observat că ambele specializări au valori
scăzute la afectivitate. Interniștii au n ivele mai înalte în ceea ce privește satisfacția vieții
comparativ cu eșantionul de normare al Inventarului de personalitate Freiburg (FPI). Pe de
altă parte, ambele speci alizări au orientarea socială c a trăsătura de personal itate principală,
de departe de osebindu -se de eșantionul de normare al FPI. Orientarea către realizare este
mai puternică în cazul chirurgilor, comparativ cu medicii interniști. În ceea ce privește
excitabilitatea, agresivitatea și tensiunea, chirurgii au nivele normale. Interniștii pre zintă
nivele sub media populației în ceea ce privește agresivitatea. Cât privește si nceritatea,
interniștii au nivele inferioare în comparație cu media populației. Extraversia diferă în cazul
ambelor specializări în comparație cu media populației. Astfel, pentru interniști ea lipsește,
în sensul că are nivele foarte scăzute, iar scorurile chirurgilor depășesc media populației
(Warschkow et al., 2010).
Un alt studiu din domeniul medical care a dorit să prezică, în baza trăsăturilor de
personalitate și a valo rilor medicale, alegerea specializării medicale este cel al lui Taber,
Hartung și Borges (2011). Participanții studiului au fost studenți la facultatea de medicină
din primul an de studiu. După absolvire, alegerile participanților privind rezidențiatul au
fost identificate. Rezultatele cercetării lor au arătat că pe de -o parte trăsăturile de
personalitate prezic alegere a specializării medicale în fu ncție de orientarea spre tehnică sau
orientare a către persoane și totodată, c ă valorile medicale de lucru nu p rezic în mod
semnificativ alegerea specializării, indiferent că sunt aplicate împreună cu trăsăturile de
personalitate sau sunt aplicate ca atare. De asemenea, rezultatele lor au arătat că studenții la
medicină care au ales o speci alizare orientată către p ersoan ă au scoruri mai mari la
senzitivitate decât cei care au ales o spec ializare orientată către tehnic . Totodată, studenții
care urmează o speciali tate cu orientare către persoana au tendința de a afișa mai multă
cordialitate , căldura spre deosebir e de cei orientați către tehnic . Cerce tatorii au descoperit
totoda tă, că de regulă, persoanele care urmează specializări orientate către persoană sunt
mai conștiente și mai receptive în comparație cu celelalte speci alizări, orientate către tehnic .
Pe de altă pa rte, studenții care au optat pentru o specializare orientată către tehnic au
tendința de a fi mai dominanți, mai vigilenți și mai tensiona ți comparativ cu studenții de la
specializările orientate către persoane.
Studiul realizat de Buddeberg -Fischer și col aboratorii săi, în anul 2006, pe rezidenții
elvețieni are drept scop investigarea influenței genului, a trăsăturilor de personalit ate, a
motivației pentru carier ă și a scopurilor și aspirațiilor vieții asupra alegerii specializării
medicale. Eșantionul lor a fost alcătuit din rezidenți aflați în anul al patrulea, an în care
aceștia își aleg specializarea. Rezultatele cercetării lor, au relevat faptul că genul
rezid entului are cea mai semnificant ă și puternică influenț ă asupra alegerii specializării,
urmat f iind de motivația pentru cariera, trăsăturile de personalitate și scopurile și aspirațiile
vieții. Astfel, rezidenții de gen feminin tind să aleagă obstetrica ginecologică, pediatria sau
anesteziologia, în timp ce bărbații optează mai degrabă către special izările chirurgicale.
Participanții care aleg specializări chirurgicale sau anesteziologia au avut cele mai mari
scoruri în ceea ce privește coeren ța, stima de sine, în timp ce , cei ce optează pentru
psihiatri e au scoruri mici în ceea ce privește aceste tr ăsături.
Scopul studiului lui Larson et al. (2010) a fost de a examina rolul trăsăturilor de
personalitate în selecția educa țioanal ă a specializării. Obiectivul studiului a fost de a

31
determina dacă există o relație între trăsăturile de personalitate, sau d acă trăsăt urile de
personalitate determin ă alegerea unei specializări. Autorii considera că cele 11 trăsături de
pesonalitate măsurate cu ajutorul Chestionarului Multidimensional de Personalitate ar
discrimina semnificativ între cele nouă familii de speci alizări. Ei au descoperit că
trăsăturile de personalitate au contribuit în mod semn ificativ la discriminarea a nou ă familii
de specializări educaționale în cazul unui eșantion de 368 de studenți deciși. Atunci când la
trăsăturile de personalitate au fost adăugate și scalele de interese și de încredere rata de
succes a fost dublată.
În studiul lor longitudinal, Wicherts și Vorst (2010), realizat la Universitat ea din
Amsterdam au decoperit c ă studenții de la Psihologie socială, Psih ologia muncii și
organizaț ional ă au, în medie, scorurile la extraversie mai mari decât studenții de la alte
specializări. Tot ei au arătat că studenții de la specializarea Metode P sihologice și
Psihologie experimentală (în limba engleză “Psychological Methods and Psychonomics ”)
sunt relat iv mai deschiși către experienț ă decât ceilalți și nu în ultimul rând ca studenții de
la Psihologie Clinică au, în medie, scoruri mai mari la nevrotism decât ceilalți. În Olanda,
specializările de la psihologie sunt următoarele: Psihologia clinică, psihologia dezvoltării,
metode psihologice, psihologie experimentală, psihologie socială, psih ologia muncii și
organizațional ă. În ceea ce privește psihologia clinică aceasta se ocupă de îngrijirea
sănătății mintale, îngrijirea sănătății somatice, cercetar e clinică și dezvoltare clinică în
psihologie. Psihologia dezvoltării vizează cercetarea în acest domeniu și psihologia
dezvoltării clinice. Cei de la metode psihologice se ocupă de metodele psihologice generale
și psihometrie. Studenții de la psihologie e xperimentală sunt specializați în psihologie
fiziologică, studiul percepției și al memoriei, iar cei de la psih ologia muncii și
organizațională studiază și se preocupă de selecția de personal, procese le sociale în
organizație, munc ă și sănătate.
Multe cercetări din prezent s -au focalizat în jurul evidențierii trăsăturilor specifice
ale studenților de la diverse specializări. Astfel, unele studii au arătat existența unor
diferențe între studenții d e la specializările științifice , realiste și cei de la șt iințele umaniste
și cele sociale ((Banth & Mohan, 198 5; Sherrick, Davenport, & Colin a, 1971). Altele au
arătat diferențe între studenții de la specializările de inginerie (Nixon & Parsons, 1989) și
alte specializări.
Un astfel de studiu este cel al lui Ru binstein din 2005, a arătat că studenții de la drept au
scoruri semnificativ mai mici la agreabilitate și deschidere către experiența în comparație
cu studenții de la științele naturale, științele sociale și decât cei de la arte. Rezultatele
aceluiași stud iu au dovedit că studenții de la drept au scoruri mai mari la nevrotism în
comparație cu studenții de la științele naturale, în timp ce femeile care sunt studente la
științele naturale au scoruri mai mari decât bărbații de la aceiași specializare și decât
studenții de ambele genuri de la drept.
Un alt studiu a dorit să examineze trăsăturile de personalitate în rândul a patru grupuri de
bărbați și femei cu profesii diferite: doctori, avocați, psihologi clinicieni și artiști.
Rezultatele studiului a relevat faptul că artiștii au scoruri mai mari la nevrotism decât
celela lte grupuri profesionale. De asemenea, aceștia au scoruri mai m ari la deschidere a
către experienț ă în comparație cu doctorii (Rubinstein & Strul, 2007).
Alți cercetători și -au focalizat inte resul asupra tipurilor ocupaționale ale lui
Holland (Barrick, Mount & Gupta, 2003), intereselor vocaționale ale acestuia ( Costa,
McCrae & Holland, 1984; Gottfredson, Jones & Holland, 1993) și relația acestora cu
trăsăturile de personalitate.

32
Astfel studiu l realizat de Barrick, Mount & Gupta, realizat în 2003, a scos la iveală faptul
că există o relație pozitivă puternică între extraversie și tipul întreprinzător, dar o relație
pozitivă neînsemnată între extraversie și tipul social. În ceea ce privește, agr eabilitatea au
identificat o corelați e pozitivă scăzută între aceast a și tipul social. În cazul conștiinciozității,
studiul lor a arătat o corelație pozitivă moderată între aceast a și tipul convențional. De
asemenea, au observat o corelație pozitivă scăzut ă între conștiinciozitate și tipul
investigativ. Între stabilitatea emoțională (nevrotism) și tipul investigativ există o corelație
moderată. Cât privește dechidearea către experiență, autori i au descoperit că între aceast a,
tipul artistic și tipul investi gativ există o corelația pozitivă puternică. Însă, autorii atrag
atenția că în cazul anumitor corelații, relațiile pot fi moderate de alte variabile.
Costa, McCrae & Holland au examinat relația dintre tipologia vocaționala și modelul
personalității NEO (n evrotism, extraversie și deschidere) pe un eșantion compus din 217
bărbați și 144 de femei, cu vârste cuprinse între 21 și 89 de ani. Studiul a relevat corelații
puternice în ceea ce privește interesele investigative și artistice cu deschiderea către
exper iența și totodată corelații puternice între extraversie și interesel e sociale și
întreprinzătoare. Persoanele cu interes pentru ocupațiile convenționale sunt „închise la
experiența”, având scoruri mici la deschidere (1984).
Studiul efectuat de Gottfredson , Jones & Holland în 1993 a arătat că există o legătură între
Inventarul de preferințe profesionale și Inventarul de personalitate NEO. Astfel, preferințele
profesionale de tipul Social și Întreprinzător, au corelat pozitiv cu extraversia; preferințele
de tipul investigativ și artistic au corelat pozitiv cu deschiderea și preferințele pentru tipul
convențional au corelat cu conștiinciozitatea.
Studiul realizat de Carless în 1999, a evidențiat o corelație modestă între interesele realiste
și fațeta deschide rii în planul acțiunilor și în planul ideatic în rândul femeilor. În cazul
femeilor interesele investigative corelează modest cu deschiderea, pe când aceasta nu este
valabilă și în cazul bărbaților. Atât pentru bărbați cât și pentru femei, studiul a descop erit o
corelație moderată între interesele investigative și fațeta deschiderii în plan ideatic și o
corelație modestă în ceea ce privește același tip de interese și deschiderea în plan estetic. În
ceea ce privește interesele artistice autorul studiului a d escoperit că acestea corelează
moderat -puternic cu deschiderea, atât în cazul persoanelor de sex feminin cât și în cazul
persoanelor de sex masculin. O altă corelație moderată spre puternic există între interesele
sociale și extraversie în cazul ambelor ge nuri. De asemenea , există o corelație puternică
între același tip de interese și deschiderea către experiența și fațetele sale pe plan estetic și
pe cel ideatic. Același studiu arat ă că există o corelație negativă puternică între interesele de
tip social ș i nevrotism. În ceea ce privește interesele întreprinzătoare ele corelează puternic
cu extraversia în cazul femeilor. Există o corelație modestă între acest tip de interese și
conștiinciozitatea. În cazul intereselor convenționale acestea corelează negativ cu
deschiderea în cazul femeilor și pozitiv cu conștiinciozitatea în cazul bărbaților.

2.2 Abordări practice ale comunicării și stilului de comunicare

Studiul lui Gallois, Callan și Palmer (1992) a avut ca obiectiv examinarea
influen ței genului și a stilului de comunicare (agresiv, asertiv și non -asertiv) a candidatului,
precum și influența stereotipurilor cu privire la gen și sex -rol ale intervievaților în ceea ce
privește decizia de angajare. Intervievatorii a u vizualizat casete video ce co nțineau
interviuri în care candidații s imulau cele trei tipuri de comunicare. În ceea ce privește
stilurile de comunicare, angajatorii au fost tentați să angajeze mai multe persoane care se

33
încadrau în stilul de comunicare asertiv. În ceea ce privește candidații ca re dețin stilurile de
comunicare agresiv și non -agresiv, intervievatorii au luat deciziile de angajare în funcție de
similitudinea cu aceștia.
Un alt studiu, realizat de Sparks, Bradley și Callan realizat în anul 1997 a avut drept scop
investigarea efect ului pe care două dintre caracteristicile angajaților ( statu tul puterii
acestuia și stilul de comunicare) îl au as upra satisfacției clienților și modul în care ei percep
calitatea serviciilor. În timp ce parti cipantii vizualizau scenarii legate de anumite
caracteri stici ale angajaților și serviciilor, au fost rugați să noteze calitatea serviciilor și
satisfacția cumpărătorului. Astfel, cercetătorii au descoperit că angajații cu un statut al
puterii înalt produc mai m ultă satisfacție în rândul cump ărătorilor, doar în cazul în care
aceștia folosesc un stil al comunicării informal și personal. Atunci când angajații au folosit
un stil de comunicare formal și impersonal, statu tul puterii nu a mai produs diferențe în
rândul satisfacției cumpărătorilor.
Studiul re alizat de Schmid Mast, Hall și Roter în anul 2007 a investigat rolul pe care genul
medicului și stilul de comunicare al acestuia îl are asupra satis facției pacientului. Acești
cercetători au descoperit că în diada medic de gen masculin -pacient de gen masc ulin, stilul
de comunicare al medicului nu afectează satisfacția pacientului, în schimb în cea medic de
gen femin -pacient de gen femin in, pacienții au fost mai satisf ăcuți atunci când medicul a
adoptat un stil ce co municare preocupat, grijuliu fa ță de stil ul de comunicare non -grijuliu,
nepreocupat.
O cercetarea realizată de Urea (2012) studiază influența pe care stilul de comunicare îl are
asupra atitudinii elevilor în ceea ce privește procesul de învățare. Potrivit rezultatelor,
majoritatea profesorilor d e matematică și științe exacte se încadrează în stilul de
comunicare asertiv, în timp ce în cazul profesorilor de limba rom ână sau care predau alte
limbi s trăine stilul de comunicare pre dominant este cel non -asertiv. De asemenea
rezultatele studiului au m ai relevat că cei mai mulți studenți au o atitudine de cooperare în
procesul de învățare și că exista corelații semnificative între stilul de comunicare asertiv al
profesorului și atitudinea de colaborare, o corelație semnificativă între stilul de comunica re
non-asertiv al profesorului și o atitudine de potrivire a elevilor și nu în ultimul rând o
corelație semnificativă între stilul de comunicare agresiv al profesorulu i și o atitudine
competitivă fa ță de procesul de învățare al elevilor (ibidem).
Un alt s tudiu al aceleiași autoare examinează stilul de comunicare și atitudinea față de
procesul de învățare în cazul preadolescenților cu defici ențe mintale. Astfel ea decoper ă că
preadolescenții cu deficiențe mintale care se încadrează în stilul de comunicare a sertiv
manifest ă în timpul procesului de învățare o atitudine de compromis. Preadolescenții cu
deficiențe mintale care se încadrează în stilul de comunicare manipulator, în timpul
procesului de învățare dezvolt ă o atitudine de colaborare, pe când cei care au stilul de
comunicare non -asertiv prezintă în timpul procesului de învățar e o atitudine evitant ă (idem ,
2014).

34
CAPITOLUL 2. Obiectivele și metodologia cercetării
2.1 Obiectivele cercetării
Acest studiu a fost proiectat în scopul investigării și evidențierii diferențelor în ceea
ce privește trăsăturile de personalitate și stilurile de comunicare ale masteranzilor, de la
Facultatea de Psihologie, specializarea Psihologie, din cadrul Universității din București, în
funcție de specializarea de studi u urmată și genul acestora.

2.2 Ipotezele cercetării
2.2.1 Ipoteze generale
Ipoteza numărul 1: Trăsăturile de personalitate variază semnificativ în funcție de
specializa rea de studiu urmată în prezent de masterand.
Ipoteza numărul 2: Există diferențe s emnificative în ceea ce privește trăsăturile de
personalitate, în funcție de genul persoanei.
Ipoteza numărul 3: Încadrarea î ntr-o anumită categorie a stilului de comunicare variază
semnificativ în funcție de speci alizarea de studiu urmată în prezent.
Ipoteza numărul 4: Persoanele de gen masculin și cele de gen feminin sunt difer ite în ceea
ce privește frecven ța încadrării într -o anumită categorie a stil ului de comunicare.
2.2.2 Ipotezele de lucru
Nevrotismul variază semnificati v în funcție de specializare a de studiu urmată de masterand .
Extraversia variază semnificativ în funcție de specializarea de studiu urmată de masterand .
Deschiderea variază semnificativ în funcție de specializarea de studiu urmată de masterand .
Agrea bilitatea variază semnificativ în funcție de specializarea de studiu urmată de
masterand .
Conștiinc iozitatea variază semnificativ în funcție de specializarea de studiu urmată de
masterand .
Exist ă diferențe semnificative în ceea ce privește nevrotismul în funcție de genul persoanei.
Exist ă diferențe semnificative în ceea ce privește extraversia în funcție de genul persoanei.
Exist ă diferențe semnificative în ceea ce privește deschiderea în funcție de genul persoanei.
Există diferențe semnificative în ceea ce privește agreabilitatea în funcț ie de genul
persoanei.
Exist ă diferențe semnificative în ceea ce privește conștiinciozitatea în funcție de genul
persoanei.
Frecvența încadrării î n stilul de comunicare non -asertiv este diferită în funcție de
specializarea de studiu urmată.
Frecvența încad rării î n stilul de comunicare agresiv este diferită în funcție de specializarea
se studiu urmată.
Frecvența încadrării î n stilul de comunicare manipulator este diferită în funcție de
specializarea se studiu urmată.
Frecvența încadrării î n stilul de comunic are asertiv este diferită în funcție de specializarea
se studiu urmată.
Persoanele de gen masculin și cele de gen feminin sunt difer ite în ceea ce privește frecven ța
încadrării în categoria „non -asertiv” a stilului de comunicare.

35
Persoanele de gen masculin și cele de gen feminin sunt diferite în ceea ce pri vește frecven ța
încadrării în categoria „agresiv” a stilului de comunicare.
Persoanele de gen masculin și cele de gen feminin sunt difer ite în ceea ce privește frecven ța
încadrării în categoria „manipulat or” a stilului de comunicare.
Persoanele de gen masculin și cele de gen feminin sunt difer ite în ceea ce privește frecven ța
încadrării în categoria „asertiv” a stilului de comunicare.

2.3 Modelul cercetării
2.3.1 Variabilele cercetării
Variabilele depende nte ale studiului prezent sunt: trăsăturile de personalitate (nevrotism,
agreabilitate, deschidere, extraversie și conștiinciozitate) și stilurile de comunicare (asertiv,
non-asertiv, manipulator și agresiv).
Variabilele independente sunt: specializarea și genul. În ceea ce privește nivelurile primei
variabile independente, anume specializarea , acestea sunt: Psihodiagnoză, Psihoterapie
experiențială unificatoare (PEU) și dezvoltare personală; Psihologie clinică – evaluare și
intervenție terapeutică; Manag ementul formării psihologilor în psihologia muncii,
transporturilor și serviciilor și Psihologie organizațională și resurse umane; Psihologie
aplicată în domeniul securității naționale și cel de -al cincilea Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei. Ce -a de-a doua variab ilă independent ă, genul, are două niveluri:
feminin și masculin .
2.3.2 Eșantionul
Eșantionul acestui studiu a fost alcătuit din 164 de masteranzi atât din anul I, cât și din cel
de-al doilea an, cu vârsta cuprinsă între 22 și 48 de ani (med ia=24.80; abaterea standard =
4.80) ai Facultății de Psihologie din cadrul Universității din București.

Figura 1. Proporția participanților în funcție de categoria de vârstă.

În funcție de masterul pe care îl urmau, aceștia au fost împărțiți în cinci g rupuri. Astfel
grupul care urma masterul de Psihodiagnoză, psihoterapie experiențială unificatoare (PEU)
și dezvoltare personală a fost alcătuit din 34 de participanți. Grupul celor care urmau

36
masterul de Managementul formării psihologilor în psihologia mu ncii, transporturilor și
serviciilor sau masterul de Psihologie organizațională și resurse umane a fost format din 36
de participanți. Următorul grup a fost alcătuit din 34 de participanți care urmau progr amul
de master Psihologie aplicată în domeniul secu rității naționale. Cel de -al patrulea grup este
alcătuit din participanți care urmau masterul de Psihologie clinică – evaluare și intervenție
terapeutică, aceștia fiind în număr de 32. Ultimul grup este format din 32 de participanți,
care urmau programul d e master Consiliere școlară și dezvoltarea carierei.

Figura 2. Proporția participanților în funcție de masterul urmat .

De asemenea, considerăm că este necesară o descriere succintă a funcțiilor pe care
absolvenții le pot ocupa după teminarea fiecărui master.
Astfel, după terminarea Masterului de „Psihodiagnoză, psihoterapie experiențială
unificatoare (PEU) și dezvoltare personală”, absolvenții vor putea avea următoarele
profesiuni: „psihoterapeut (cu subcompetențe specifice – terapeut individual, terap eut de
grup, socioterapeut, dramaterapeut, art -terapeut, terapeut pentru copii, cuplu și familie,
terapeut în domeniul organizațional); consilier psiholog; consultant sau trainer în
dezvoltare personală în grup; consultant sau trainer în optimizare umană și dezvoltare
transpersonală; consultant sau trainer de optimizare a comportamentului profesional și
organizațional” (http://fpse.unibuc.ro) .
În ceea ce privește Masterul „Managementul formării psihologilor în psihologia muncii,
transporturilor și servici ilor”, absolvenții vor putea profesa în „domeniul psihologie i
traficului rutier, analizei cauzalității accidentelor de trafic rutier, naval, feroviar și aerian ,
cabinete de testare psih ologic ă, evaluare și avize psihologice, ONG -uri, instituții de stat și
private, societăți comerciale; absolvenții pot lucra , de asemenea , în domeniul resurselor
umane din diferite organizații sau în firme de recrutare, head -hunting, testare psihologică,
assesment center; de asemenea, ei mai pot lucra și c a psihologi practici eni autonomi,
specialiști și principali în psihologia mediului/enviromental ă, psihologia consumatorului,
reclamă și publicitate” (http://fpse.unibuc.ro). Masterul de „Psihologie organizațională și
resurse umane” oferă următoarele perspective pentru absolv enții săi: „specialist recrutare și
selecție de personal,consultant dezvoltare organizațională, evaluare de personal, training,
consultant HR, manager resurse umane, referent resurse umane, analist resurse umane,

37
cercetător în domeniul organizațional, alte posturi în domeniul organizațional/ de
management” (http://fpse.unibuc.ro).
În ceea ce privește programul de master „Psihologie aplicată în domeniul securității
naționale” absolvenții acestuia pot profesa în structuri ale statului cu atribuții în „domeniu l
securității naționale, companii private de transporturi valori speciale, firme de prestări
servicii de pază și protecție, firme de detectivi particulari, organizații guvernamentale și
ONG -uri, institute de cercetări de profil, civile sau militare, cabine te individuale de
psihologie, cabinete asociate de psihologie și societăți civile profesionale pentru furnizarea
serviciilor psihologice în domeniul securității private” (http://fpse.unibuc.ro).
Absolvenții m asterului de „Psihologie Clinic ă-Evaluare și Int ervenție Terapeutică vor putea
profesa ca „psihologi clinicieni sau consilier psiholog clinician în clinici și spitale de profil,
în cabinete individuale, în ONG -uri pentru asistarea și protecția persoanelor cu nevoi
speciale, handicap, boli cronice și in validante, maladii psihotice, familii patogene, violență
domestică , abuz fizic și sexual, în cadru l familiil or cu cop ii autiști, în rețeaua națională de
expertiză și recuperare a capacității de muncă a bolnavilor cu invaliditate; rețeaua națională
de expe rtiză medico -legală; penitenciare și DGP; rețeaua națională de Protecția copilului;
centre și societăți profesionale de medicină alternativă și complementară”
(http://fpse.unibuc.ro).
Nu în ultimul rând, absolvenții programului masteral „Consiliere școlară și dezvoltarea
carierei” pot ocupa următoarele funcții: „consilier școlar în unitățile școlare, consilier
academic în universități, consilier și consultant în carieră, referent resurse umane, cu
responsabilități în domeniul recrutării și dezvoltării profe sionale a personalului”
(http://fpse.unibuc.ro).

Potrivit Figurii 3, 9.61% dintre participanți au fost de gen masculuin (16) și 90.39% au fost
de gen femini n (148).

Figura 3. Proporția participanților în funcție de gen.

2.3.3 Designul cercetării
Designul cercetării este unul non -experimental, variabilele independente nefiind manipulate
și neexistând măsuri de control utilizate.

38
2.4 Tehnici de investigatie -instrumente
Pentru măsurarea trăsăturilor de personalitate a fost folosit Chestionarul de
personalitate IPIP (Interna tional Personality Item Pool) 50. Acesta are 50 de itemi care
constau în afirmații scurte la care participantul trebuie să răspundă pe o scală Likert în cinci
trepte, unde 1 înseamnă „Nu mă caracterizeaza deloc”, iar 5 înseamnă „ Mă caracterizează
aproape întotdeauna”. Chestionarul cuprinde câte 10 itemi pentru fiecare dintre cele cinci
dimensiuni ale personalității. Potrivit lui Rusu et al. (2012), Chestionarul IPIP -50 a fost
construit pentru identificarea markerilor de personalit ate prezentați de Goldberg în 1992.
Aceiași autori susțin că acest chestionar nu surprinde diferențele individuale la nivel de
fațete. În 2010, Rusu și colaboratorii săi realizează validarea chestionarului IPIP -50 pe
populația românească, pe un număr de 74 7 de studenți . În ceea ce privește consisten ța
internă, rezultatele autorilor au arătat că aceasta are valori acceptabile (între .73 și .84). În
ceea ce privește validitatea convergent ă IPIP-50, s -au descoperit corelații ridicate între
scalele acestui ches tionar și cele echivalente din inventarele NEO -FFI și DECAS (între .38
și .70). Cu toate acestea în ceea ce privește scala agreabilitate din IPIP -50, această regulă nu
se aplică, corelațiile cu scalele din NEO -FFI și DECAS înregistrând valori mai scăzute
(pentro NEO -FFI r=.248, iar pentru DECAS r=.320). În ceea ce privește validitatea
predictivă rezultatele lui Rusu și colaboratorii săi (2012), au arătat corelații semnificative
între IPIP -50 și o serie de comportamente specifice celor cinci dimensiuni ale p ersonalității.
Pentru stabilirea stilului de comnunicare s-a folosit Chestionarul S.C. (Stilul de
comunicare) , adaptat după Urea, 2008 . Proba a fost construită de Solomon M arcus. Conține
60 de itemi, care constau în afirmații la care participanții trebui e să răspundă într -o
modalitate dihotomică (adevărat/fals). Fiecărei categorii a stilului de comu nicare (non –
asertiv, manipulat or, agresiv și asertiv) îi corespund câte 15 itemi. Validarea chestionarului
a fost realizată pe eșantionul cercetării de 164 de participanți, valoarea lui Cronbach’s
Alpha fiind de 0.563.

2.5 Proceduri de recoltare a datelor
Participanții au completat cele două chestionare în mod voluntar, singura recompens ă
primită fiind rezultatele chestionarelor și al studiului, dacă doreau. De asemenea, aceștia au
semnat un formular de consimțământ în care erau înștiințați în legătură cu obiec tivele și
scopul cercetării, met odele folosite, detalii privind confidențialitatea datelor, dar și
posibilitatea de a se retrage din cercetare oricând doresc. Cele două chestionare au fost
aplicate consecutiv, fără un interval de timp între completarea primului și cel de -al doilea.
Totodată este important să menționăm că nu au existat condiții de laborator, chestionarele
fiind completate în sălile de cur s unde există factori perturbatori.

39
CAPITOLUL 3. Rezultatele cercetării

Pentru început s-a verificat dacă este respectată condiția de normalitate a distribuțiilor la
nivelul fiecărui grup din cele comparate, în ceea privește trăsăturile de persona litate. Având
în vedere că eșantionul cercetării este format din 164 de subiecți, se va folosi testul
Kolmogorov -Smirnov.

Tabel ul 2. Test de normalitate pentru grupurile specifice specializării
Specializare Kolmogorov -Smirnova
Statistic Df Sig.
Nevrotism PEU și dezvoltare persoanla ,136 33 ,130
Muncii și HR ,090 36 ,200*
Securitate națională ,101 31 ,200*
Psihologie clinică ,102 32 ,200*
Consiliere școlară și dezvoltarea carierei ,143 32 ,096
Extraversie PEU și dezvoltare perso nala ,130 33 ,171
Muncii și HR ,110 36 ,200*
Securitate națională ,100 31 ,200*
Psihologie clinică ,097 32 ,200*
Consiliere școlară și dezvoltarea carierei ,125 32 ,200*
Deschidere PEU și dezvoltare person ala ,142 33 ,088
Muncii și HR ,069 36 ,200*
Securit ate națională ,092 31 ,200*
Psihologie clinică ,158 32 ,042
Consiliere școlară și dezvoltarea carierei ,107 32 ,200*
Agreabilitate PEU și dezvoltare person ala ,126 33 ,199
Muncii și HR ,122 36 ,198
Securitate națională ,149 31 ,077
Psihologie cl inică ,125 32 ,200*
Consiliere școlară și dezvoltarea carierei ,174 32 ,044
Conștiinciozitate PEU și dezvoltare perso nala ,123 33 ,200*
Muncii și HR ,096 36 ,200*
Securitate națională ,143 31 ,106
Psihologie clinică ,141 32 ,103
Consiliere școla ră și dezvoltarea carierei ,104 32 ,200*

Rezultatele testului Ko lmogorov -Smirnov indică un p (S ig.) mai mare de 0.05 pentru toate
cele cinci grupuri în cazul următoarelor trăsături de personalitate: nevrotism, extraversie și
conștiinciozitate. În cazul deschiderii ș i agreabilitatii, p (S ig.) este mai mare de 0.05 în
cazul a patru grupuri. Pentru aceste grupuri se susține concluzia de normalitate. În cazul
grupului numit Psihologie clinică, trăsătura de schidere, nu respect ă condiția de n ormalitate
a distr ibuției, p (S ig.) fiind mai mic decât 0.05. De asemenea, în cazul grupului „Consiliere
școlară și dezvoltarea carie rei”, agreabilitatea nu respect ă condiția de n ormalitate a
distribuției, p (S ig.) fiind mai mic decât 0.05. Astfel , vom verifica si valo rile indicelui de
simetrie (skewness) si al indicatorului n umeric al aplatiză rii (ku rtosis) pentru aceste

40
variabile care potrivit rezultatului testului Kolmogorov -Smirnov nu întrunesc condiț ia de
normalitate a distribuției î n anumite grupuri.

Tabel ul 3. Skewn ess si Kurtosis pentru variabila de schidere, grupul Psihologie clinic ă
Specializare Statistic Std. Error
Deschidere Psihologie clinică Mean 39,3750 ,89098
95% Confidence Interval for Mean Lower Bound 37,5578
Upper Bound 41,1922
5% Trimmed Me an 39,5556
Median 41,0000
Variance 25,403
Std. Deviation 5,04016
Minimum 27,00
Maximum 47,00
Range 20,00
Interquartile Range 5,75
Skewness -,545 ,414
Kurtosis -,205 ,809

Tabel ul 4. Skewness si Kurtosis pentru variabila agreabilitate, gru pul Consilire școlară ș i dezvoltarea
carierei
Specializare Statistic Std.
Error
Agreabilitate Consiliere școlară ș i
dezvoltarea carierei Mean 40,3750 ,93082
95% Confidence Interval
for Mean Lower
Bound 38,4766
Upper Bound 42,2734
5% Trimmed Mean 40,3403
Median 39,0000
Variance 27,726
Std. Deviation 5,26553
Minimum 32,00
Maximum 49,00
Range 17,00
Interquartile Range 8,75
Skewness ,377 ,414
Kurtosis -,192 ,809

Având în vedere că atât indicele de simetrie cât și indicatorul numeric al aplatizării,
prezentate în tabelul 3 și tabelul 4 nu depășesc valorile de +1/ -1 vom accepta ipoteza de
norm alitate și pentru aceste două grupuri.
Potrivit acestor rezultate vom aplica testul ANOVA unifactorial pentru toate grupu rile.
În anexe se afla statistică descriptivă a celor cinci trăsături de personalitate la nivelul
grupului analizat.

41
Tabel ul 5. Testul Levene al similarității variantelor
Levene Statistic df1 df2 Sig.
Conștiinciozitate ,814 4 159 ,518
Nevrotism 1,444 4 159 ,222
Extraversie ,523 4 159 ,719
Deschidere 1,370 4 159 ,247
Agreabilitate 1,421 4 159 ,230

Valorile nesemnificative ale Testului Levene al similarității variantelor conduce la
concluzia că dispersiile în interiorul celor cinci grupuri sun t omogene ( p = 0.518 pentru
conștiinciozitate; p = 0.222 pentru nevrotism; p = 0.719 pentru extraversie; p = 0.247
pentru deschidere și p =0.230 pentru agreabilitate).

Tabel ul 6. ANOVA
Sum of Squares Df Mean
Square F Sig.
Conștiinciozitate Between Gr oups 231,493 4 57,873 1,497 ,206
Within Groups 6146,233 159 38,656
Total 6377,726 163
Nevrotism Between Groups 231,277 4 57,819 1,600 ,177
Within Groups 5745,034 159 36,132
Total 5976,311 163
Extraversie Between Groups 266,865 4 66,716 1,745 ,143
Within Groups 6077,940 159 38,226
Total 6344,805 163
Deschidere Between Groups 116,307 4 29,077 1,038 ,390
Within Groups 4454,541 159 28,016
Total 4570,848 163
Agreabilitate Between Groups 60,501 4 15,125 ,677 ,609
Within G roups 3551,371 159 22,336
Total 3611,872 163

Având în vedere rezultatul testului F, prezentat în Tabelul 6, a cărui valoare este de 1.497
pentru un prag p= 0.206 în cazul conștiinciozității, de 1.600 pentru un prag p= 0.177 în
cazul nevrotismului, 1.745 pentru un prag p= 0.143 în cazul extraversiei, de 1.038 pentru
un prag p= 0.90 în cazul de schider ii, de 0.677 pentru un pr ag p= 0.609 în cazul
agreabilit ății, ceea ce duce la acceptarea ipotezelor de nul și respingerea ipotezei conform
căreia trăsăt urile de personalitate variază semnificativ în funcție de specializarea de studiu
aleasa.

Pentru verificarea celei de -a două ipoteze generală, potrivit căreia exista diferențe
semnificative în ceea ce privește trăsăturile de personalitate în funcție de g enul persoanei,
vom verifica mai întâi normalitatea distribuției pentru cele două grupuri: „masculin” și
„feminin”.

42

Tabel ul 7. Test normalitate pentru grupurile specifice genului
Gen Kolmogorov -Smirnova
Statistic Df Sig.
Nevrotism Masculin ,104 16 ,200*
Feminin ,070 148 ,070
Extraversie Masculin ,159 16 ,200*
Feminin ,069 148 ,082
Deschidere Masculin ,139 16 ,200*
Feminin ,064 148 ,200*
Agreabilitate Masculin ,127 16 ,200*
Feminin ,081 148 ,018
Conștiinciozitate Masculin ,131 16 ,200*
Feminin ,105 148 ,000

Potrivit rezultatelor testului Kolmogorov -Smirnov, p > 0.05 în cele două grupuri pentru
trăsăturile de pesonalitate: nevrotism, extraversie, de schidere. În ceea ce privește
agreabilitatea și constii nciozitatea, p > 0.05 decât î n cazul grupului „masculin”. În urma
acestor rezultate se sus ține concluzia de normalitate p entru grupurile și trăsăturile
enumerate mai sus. În schimb, în ceea ce privește grupul „feminin”, trăsăturile agreabilitate
și conștiinciozitate nu respect ă condiț ia de normalitate a distribuției, rezultatul testului
Kolmogorov -Smirnov indicând un p < 0.05. Pentru grupul fe minin, atât în cazul
agreabilit ății cât și în cazul conștiinc iozității, vom verifica și valo rile indicelui de simetrie
(skewness) și al indicator ului numeric al aplatizării (kurtosis).

Tabelul 8. Skewness si Kurtosis pentru variabila agreabilitate, grupul „feminin ”
Gen Statistic Std. Error
Agreabilitate feminin Mean 40,9865 ,37331
95% Confidence Interval for
Mean Lower Bound 40,2487
Upper Bound 41,7242
5% Trimmed Mean 41,0075
Median 41,0000
Variance 20,626
Std. Deviation 4,54155
Minimum 29,00
Maximum 50,00
Range 21,00
Interquartile Range 6,00
Skewness -,032 ,199
Kurtosis -,542 ,396

Având în vedere valorile indicelui de simetrie ( skewness) și al indicatorului numeric al
aplatizării (kurtosis), prezentate în Tabelul 8 și 9, care se încadrează în intervalul +1/ -1 se
poate susține ipoteza de normalitate a distribuției și în cazul acestui grup pentru aceste
variabile.

Tabelul 9. Skewness si Kurtosis pentru variabila constiinciozitate, grupul „feminin”

43
Gen Statistic Std. Error
Conș tiinciozitate Feminin Mean 38,5338 ,50082
95% Confidence Interval
for Mean Lower Bound 37,5440
Upper Bound 39,5235
5% Trimmed Mean 38,8093
Median 39,0000
Variance 37,121
Std. Deviation 6,09273
Minimum 21,00
Maximum 50,00
Range 29,00
Interquartile Range 8,00
Skewness -,611 ,199
Kurtosis ,186 ,396

Având în vedere rezultatele testului Kolmogorov -Smirnov, și valorile indicelui de simetrie
și al indicatorului numeric al aplatizări, care susțin normalitatea distribuției se va aplica
testul T pentru eșantioane independente pentru toate grupurile.

Tabelu l 10 red ă statistica descriptivă a celor două grupuri: „masc ulin” și „feminin”.

Tabelul 10 . Statistică descriptivă pentu grupurile „femini n” și „masculin”
Gen N Mean Std. Deviation Std. Error Mean
Nevrotism Masculin 16 30,4375 5,65649 1,41412
Feminin 148 29,8108 6,11161 ,50237
Extraversie Masculin 16 31,875 0 7,01308 1,75327
Feminin 148 35,4324 6,07455 ,49932
Deschidere Masculin 16 39,8125 6,16678 1,54169
Feminin 148 38,9459 5,20960 ,42823
Agreabilitate Masculin 16 37,8125 5,38168 1,34542
Feminin 148 40,9865 4,54155 ,37331
Conștiinciozitate Masculin 16 35,5000 7,24799 1,81200
Feminin 148 38,5338 6,09273 ,50082

Potrivit Tabelului 11, probabilitatea testului Levene este > 0.05, ceea ce înseamnă că este
împlinită condiția de egalitate a varian țelor. Datele cercetării resping ipoteza de lucru,
conform căreia există diferențe semnificative în ceea ce privește nevrotismul între
persoanele de gen masculin și persoanele de gen feminin (m1 = 30.43 , m2 = 29.81, t =
.392, df = 162, p = .69 5). Totodată, indicii de mărime ai efectului nu indică o asociere într e
nevrotism și genul persoanei (omega pătrat = 0.00, eta pătrat = 0.00). Cât privește intervalul
de încredere (95%) pentru diferența dintre medii, e ste cuprins între valoarea inferioar ă -2.52
și valoarea superioară 3.78.

Tabelul 11 . Testul t pentru eș antioane independente „Nevrotism”

44
Levene's
Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. T df Sig.
(2-
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Nevrotism Equal
varianc es
assumed ,133 ,716 ,392 162 ,695 ,62669 1,59766 -2,52823 3,78161
Equal
variances
not
assumed
,418 18,994 ,681 ,62669 1,50071 -2,51439 3,76777

Tabelul 12 indic ă în primul rând probabilitatea testului Levene, ce este >0.005. În aceste
condiții, condiția de egalitate a varian țelor este împlinită. Datele cercetării permit
acceptarea ipotezei de lucru potrivit căreia femeile au scoruri la extraversie mai mari decât
bărbații (m1 = 35.43, m2 = 31.87, t = -2.19, df = 162, p = 0.030). Indicii de mărime a i
efectului indică o asociere scăzută între extraver sie și genul persoanei (omega -pătrat = 0.02,
eta-pătrat = 0.02).Intervalul de încredere (95%) pentru di ferența dintre medii e ste cuprins
între valoarea inferioară -6.76 și valoarea superioară -0.35.

Tabelul 12 . Testul t pentru eș antioane independente „Extraversie”
Levene's
Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t Df Sig.
(2-
tailed
) Mean
Difference Std.
Error
Differenc
e 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Extraversie Equal
variances
assumed 1,687 ,196 -2,192 162 ,030 -3,55743 1,62307 -6,76253 -,35233
Equal
variances
not
assumed
-1,951 17,520 ,067 -3,55743 1,82299 -7,39492 ,28005

În Tabelul 13 sunt prezentate în primul rând rezultatele testului Levene. Probabilitatea
acestuia este mai mare de 0.05 (p = 0.541), împlinindu -se astfel c ondiția de omogenitate a
varian ței celor două grupuri. Având în vedere datele prezentate în tabelul de mai sus,
ipoteza cercetării potrivit căreia există dif erențe semnificative în ceea ce privește scorurile
la deschidere în funcție de genul persoanei nu p oate fi acceptată (m1 = 39.81, m2= 38.94, t
= 0.62, df = 162, p = 0.53). Indicii de mărime a efectului nu indică o asociere între
deschidere și genul persoanei (omega -pătrat = 0.00, eta -pătrat = 0.00). Intervalul de

45
încredere (95%) pentru diferența dintre medii este cuprins între limita inferioară -1.89 și cea
superioară 3.62.

Tabelul 13 . Testul t pentru eș antioane independente „Deschidere”
Levene's
Test for
Equality of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t Df Sig.
(2-
tailed) Mean
Differ
ence Std.
Error
Differen
ce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Deschidere Equal
variances
assumed ,375 ,541 ,621 162 ,536 ,86655 1,39623 -1,89060 3,62371
Equal
variances
not
assumed
,542 17,393 ,595 ,86655 1,60006 -2,50348 4,23659

Tabelul 14 reprezint ă rezultatul testului t pentru eș antioane independente pentru nivelul
agreabilitate al variab ilei dependente. Acesta prezintă în primul rând probabilitatea asociată
testului Levene, potrivit că reia putem spune că este îndeplinită condiția de omogenitate a
varianț ei celor doua grupe (p = 0.646 > 0.05). Potrivit datelor prezentat e, putem accepta
ipoteza cercetării potrivit că reia femeile au scoruri mai mari în ceea ce priveș te
agreabilitatea (m1 = 37.81, m2 = 40.98, t = -2.607 , df = 162, p = 0.010). Indicii d e mărime
a efectului pentru diferența dintre medii indică o asociere scăzuta către medie între
agreabilitate și genul persoanei (omega -pătrat = 0.03, eta -pătrat = 0.04). Intervalul de
încredere (95%) pen tru diferența dintre medii este cuprins între valoare a inferioară -5.57 si
valoarea superioară -0.77.

Tabelul 14 . Testul t pentru eș antioane independente „Agreabilitate”
Levene's
Test for
Equality
of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t Df Sig.
(2-
tailed
) Mean
Differen
ce Std.
Error
Differe
nce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Agreabilitate Equal
variances
assumed ,21
2 ,646 -2,607 162 ,010 -3,17399 1,2173
4 -5,57790 -,77008
Equal
variances
not
assumed
-2,273 17,388 ,036 -3,17399 1,3962
5 -6,11482 -,23315

46
Tabelu l 15. Testul t pentru eșantioane independente „Conș tiinciozitate”
Levene's
Test for
Equality
of
Variances t-test for Equality of Means
F Sig. t df Sig.
(2-
taile
d) Mean
Difference Std.
Error
Differe
nce 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
Conștiinciozitate Equal
variances
assumed ,779 ,379 -1,857 162 ,065 -3,03378 1,6339
3 -6,26033 ,19277
Equal
variances
not
assumed
-1,614 17,3
69 ,125 -3,03378 1,8799
3 -6,99369 ,92612

Tabelul 15 prezintă rezultatele testului t pentru eș antioane independente în cazul
conștiinciozității pentru cele două grupuri „feminin” și „masculin”. Potrivit probabilității
asociate testului Levene (p = 0.379 > 0.05) se susține condiția de egalitate a vari anțelor
celor două grupuri. Datele cercetării nu perm it acceptarea ipotezei conform căreia există
diferențe semnificative în ceea ce privește scorurile la deschidere în funcție de genul
persoanei (m1 = 35.50, m2 = 98.53, t = -1.85, df = 162, p = 0.065). Indicii de mărime ai
efectului indică o asociere scăzut ă între conștiinciozitate și genul persoanei (omega -pătrat =
0.01, eta -pătrat = 0.02). Intervalul de încre dere (95%) pentru diferența din tre medii este
cuprins între limita inferioară -6.26 și limita superioară 0.19.

Pentru testarea celei de -a treia ipot eză generală și anume stilurile de comunicare variază
semnificativ în funcție de specializarea a leasă se va folosi testul Chi -pătrat deoarece natura
variabilei dependente (categorial ă) nu permite utilizarea testului parametric ANOVA
unifactorial. Dat fiind că unele celule au frecventa așteptată mai mică decât 5 s -a optat
pentru aplicarea testului pe perechi a câte două nivelu ri în ceea ce privește variabil a
independentă, pentru a se putea citi rezultatul testului exact Fisher în cazul celulelor pentru
care frecventa așteptată ia valori mai mici decât 5.

Tabelul 16 indic ă numărul celor de la fiecare specializare care au sau nu acest stil de
comunicare (27 de masteranzi de la „PEU și dezvoltare personală” nu au stilul de
comunicare non -asertiv, în timp ce 6 masteranzi au acest stil de comunicare; în ceea ce
privește masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” 31 dintre aceștia nu au acest stil de
comunicare pe când 5 dintre ei au). De asemenea, acest tabel prezintă procentul
masteranzilor de la specializar ea „PEU și dezvoltare personală” (18.2%) și al celor de la
„Muncii și HR” (13.9%) care prezintă acest stil de comunic are. Totodată, tabelul 30 indic ă
procentul masteranzilor de la „PEU și dezvoltare personală”(54.5%) și al celor de la
„Muncii și HR” (45.5% ) care prezintă acest stil de comunicare din totalul celor care au
acest stil de comunicare.

Tabelul 16 . Corespondenț a dintre specializare (PEU & Muncii si HR) și stilul non -asertiv

47
Non-asertiv Total
nu este este
Speciazlizare PEU si dezvoltare personală Count 27 6 33
% within special izare 81,8% 18,2% 100,0%
% within nonasertiv 46,6% 54,5% 47,8%
% of Total 39,1% 8,7% 47,8%
Residual -,7 ,7
Muncii si HR Count 31 5 36
% within specia lizare 86,1% 13,9% 100,0%
% within nonasertiv 53,4% 45,5% 52,2%
% of Total 44,9% 7,2% 52,2%
Residual ,7 -,7
Total Count 58 11 69
% within specia lizare 84,1% 15,9% 100,0%
% within nonasertiv 0100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 84,1% 15,9% 100,0%

Tabelul 17 . Rezultatele testului Chi -pătrat p entru specializare (PEU & Muncii si HR) și stilul non -asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,237a 1 ,627
Continuity Correctionb ,025 1 ,875
Likelihood Ratio ,237 1 ,627
Fisher's Exac t Test ,747 ,437
Linear -by-Linear
Association ,233 1 ,629
N of Valid Cases 69
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 5,26.
b. Computed only for a 2×2 table

Potrivit Tabelului 17 datele cercetarii (N = 69) nu confirma o frecventa mai mare a stilului
non-asertiv pentru unul dintre cele doua grupuri : „PEU si dezvoltare personală” ș i „Muncii
si HR”. (chi-pătrat = 0.237, df = 1, p = 0. 627 > 0.05).

Tabelul 18 indic ă numărul celor de la fiecare specializar e care au sau nu stilul de
comunicare agresiv (31 de masteranzi de la „PEU și dezvoltare personală” nu au stilul de
comunicare agresiv, în timp ce doar 2 masteranzi au acest stil de comunicare; în ceea ce
privește masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” 35 dintre aceștia nu au acest stil de
comunicare și doar 1 dintre ei se încadrează în acest stil). Pe de altă parte, acest tabel
prezintă procentul masteranzilor de la specializarea „PEU și dezvoltare personală” (6.1%)
și al celor de la „Muncii și HR” (2.8%) care prezintă acest stilul agresi v. Tabelul 30 indic ă
și procentul masteranzilor de la „PEU și dezvoltare personală”(66.7%) și al celor de la
„Muncii și HR” (33.3%) care prezintă stilul agresiv din totalul celor care au acest stil de
comunicare.

48
Tabelul 18 . Corespondenț a dintre specializare (PEU & Muncii si HR) și stilul agresiv
Agresiv Total
nu este Este
speciazlizare PEU si dezvoltare personală Count 31 2 33
% within speciazlizare 93,9% 6,1% 100,0%
% within agresiv 47,0% 66,7% 47,8%
% of Total 44,9% 2,9% 47,8%
Residual -,6 ,6
Muncii si HR Count 35 1 36
% within speciazlizare 97,2% 2,8% 100,0%
% within agresiv 53,0% 33,3% 52,2%
% of Total 50,7% 1,4% 52,2%
Residual ,6 -,6
Total Count 66 3 69
% within speciaz lizare 95,7% 4,3% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 95,7% 4,3% 100,0%

Tabelul 19 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Muncii si HR) ș i stilul agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,446a 1 ,504
Continuity Correctionb ,006 1 ,939
Likelihood Ratio ,452 1 ,501
Fisher's Exact Test ,603 ,467
Linear -by-Linear
Association ,440 1 ,507
N of Valid Cases 69
a. 2 cells (50,0%) have e xpected count less than 5. The minimum expected count is 1,43.
b. Computed only for a 2×2 table

Conform Tabelului 19, frecven ța așteptată ia valori mai mici decât 5 pentru două dintre
celule (50%) se vor citi rezultatele Testului exact Fisher. Datele ce rcetării (N = 69) nu
confirmă o relație semnificativă între specializare (PEU și dezvoltare personală & Muncii și
HR) și posesia stilului de comunicare agresi v (chi -pătrat = 0.446, df = 1, p = 0.603 > 0.05).

Potrivit tabelului 20, niciun masterand de la specializarea „PEU și dezvoltare personală” nu
prezintă stilul de comunicare manipulat or, în timp ce 4 masteranzi de la specializarea
„Muncii și HR” prezintă acest stil de comunicare. Procentul masteranzilor care prezintă
acest stil de comunicare este de 0.0% pentru specializarea „PEU și dezvoltare personală” și
de 11.1% pentru specializarea „Muncii și HR”. Totodată tabelul 34 indic ă procentul
masteranzilor de la „PEU și dezvoltare personală”(0%) și al celor de la „Muncii și HR”
(100%) care prezintă stilul agresiv din totalul celor care au acest stil de comunicare.

49
Tabelul 20 . Corespondenț a dintre specializare (PEU & Muncii si Hr) și stilul manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Specia lizare PEU ș i dezvoltare personală Count 33 0 33
% with in speciazlizare 100,0% 0,0% 100,0%
% within manipulator 50,8% 0,0% 47,8%
% of Total 47,8% 0,0% 47,8%
Residual 1,9 -1,9
Muncii ș i HR Count 32 4 36
% within speciazlizare 88,9% 11,1% 100,0%
% within manipulator 49,2% 100,0% 52,2%
% of T otal 46,4% 5,8% 52,2%
Residual -1,9 1,9
Total Count 65 4 69
% within speciazlizare 94,2% 5,8% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 94,2% 5,8% 100,0%

Tabelul 21 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Muncii si HR) ș i stilul manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 3,892a 1 ,049
Continuity Correctionb 2,124 1 ,145
Likelihood Ratio 5,430 1 ,020
Fisher's Exact Test ,115 ,068
Linear -by-Linear
Association 3,836 1 ,050
N of Valid Cases 69
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1,91.
b. Computed only for a 2×2 table

Potrivit Tabelului 21, frecven ța așteptată ia valori mai mici d e 5 în cazul a 50% din celule,
astfel rezultatele probabilității vor fi citite pentru testul exact Fisher. Datele ( N = 69) nu
indică faptul că masteranzii de la specializarea „PEU și dezvoltare personală” sunt diferiți
de cei de la specializarea „Munci i și HR” în ce privește frecven ța posedării stilului d e
comunicare manipulator (chi -pătrat = 3.892, df = 1, p = 0.115 > 0.05).

În Tabelul 22 ne este prezentat numărul masteranzilor care prezintă stilul de comunicare
asertiv atât pentru specializarea „PEU și dezvoltare personală” (25) cât și pentru
specializarea „Muncii și HR” (26). În ceea ce privește procentul masteranzilor care au
aceast stil de comunicare, acesta este de 75.8 % pentru masteranzii de la „PEU și dezvoltare
personală” și de 72% pentru cei de la „Muncii și HR”. Din totalul celor care prezintă acest
stil de comunicare, 49 % sunt masteranzi în cadrul specializării „PEU și dezvoltare
personală” și 51% în cadrul specializării „Muncii și HR”.
Potrivit Tabelului 23, datele cercetării (N = 69), nu i ndică o relație semnificativă între
specializare (PEU & Muncii și HR) și posesia stilul ui de comunicate asertiv (chi -pătrat =
0.112, df =1, p = 0.738 > 0.05)

50

Tabelul 22. Corespondenț a dintre specializare (PEU & Muncii si HR) și stilul asertiv
Asertiv Total
nu este este
Specia lizare PEU ș i dezvoltare personală Count 8 25 33
% within speciazlizare 24,2% 75,8% 100,0%
% within asertiv 44,4% 49,0% 47,8%
% of Total 11,6% 36,2% 47,8%
Residual -,6 ,6
Muncii ș i HR Count 10 26 36
% within s peciazlizare 27,8% 72,2% 100,0%
% within asertiv 55,6% 51,0% 52,2%
% of Total 14,5% 37,7% 52,2%
Residual ,6 -,6
Total Count 18 51 69
% within speciazlizare 26,1% 73,9% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 26,1% 73,9% 100,0%

Tabelul 23. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Muncii si HR) ș i stilul asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,112a 1 ,738
Continuity Correctionb ,004 1 ,952
Likelihood Ratio ,112 1 ,738
Fisher's Exact Test ,789 ,477
Linear -by-Linear
Association ,110 1 ,740
N of Valid Cases 69

Tabelul 24. Corespondenț a dintre specializare (PEU & Securita te națională) ș i stilul de comunicare non –
asertiv
Non-asertiv Total
nu este este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 27 6 33
% within specializare 81,8% 18,2% 100,0%
% within nonasertiv 49,1% 66,7% 51,6%
% of Total 42,2% 9,4% 51,6%
Residual -1,4 1,4
Securitate natională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within nonasertiv 50,9% 33,3% 48,4%
% of Total 43,8% 4,7% 48,4%
Residual 1,4 -1,4
Total Count 55 9 64
% within specializare 85,9% 14,1% 100,0%
% within nonasertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 85,9% 14,1% 100,0%

51

Tabelul 24 indic ă în primul rând numărul celor care prezintă stilul de comunicare non –
asertiv în rândul fiecărei specializări. Astfel 6 masteranzi de la „PEU și dezvoltare
personală” și doar 3 masteranzi de la specializarea „Se curitate națională” prezintă acest stil.
18.2% dintre masteranzii de la „PEU și dezvoltare personală” și 9.7% dintre masteranzii de
la „Securitate națională” prezintă stilul de comunicare non -asertiv. Din totalul celor care
prezintă stilul de comunicare n on-asertiv 66.7% sunt de la specializarea „PEU și dezvoltare
personală” și 33.3% de la „Securitate națională”.

Tabelul 25. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Se curitate naț ională) și stilul non –
asertiv
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 -sided) Exact Sig. (1 -sided)
Pearson Chi -Square ,957a 1 ,328
Continuity Correctionb ,382 1 ,536
Likelihood Ratio ,975 1 ,323
Fisher's Exact Test ,476 ,270
Linear -by-Linear
Association ,942 1 ,332
N of Valid Cases 64
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 4,36.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 25 indică o frecvență așteptată ce ia valori mai mici decât 5 pentru 50% dintre
celule. Astfel, probabilitatea va fi citită pentru testul exact Fisher. Potrivit datelor cercetării
(N = 64) masteranzii de la specializarea „PEU și dezvoltare personală” și cei de la
specializarea „Securitate națională” nu sunt diferiți în ceea ce privește frecventa posesiei
stilului de comunicare non-asertiv ( chi -pătrat = 0.957 df = 1, p = 0.476 > 0.05).

Tabelul 26 . Corespondenț a dintre sp ecializare (PEU & Securitate națională) ș i stilul de comunicare agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 31 2 33
% within specializare 93,9% 6,1% 100,0%
% within agresiv 53,4% 33,3% 51,6%
% of Total 48,4% 3,1% 51,6%
Residual 1,1 -1,1
Securitate națională Count 27 4 31
% within specializare 87,1% 12,9% 100,0%
% within agresiv 46,6% 66,7% 48,4%
% of Total 42,2% 6,2% 48,4%
Residual -1,1 1,1
Total Count 58 6 64
% within specializare 90,6% 9,4% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 90,6% 9,4% 100,0%

Potrivit tabelului 26 numărul masteranzilor care prezintă stilul de c omunicare agresiv este
de 2 pentru specializarea „PEU și dezvoltare personală” și de 4 pentru „Securitate

52
națională”. În cazul specializării „PEU și dezvoltare personală” 6.1% dintre masteranzi se
încadrează în stilul de comunicare agresiv, iar în cazul sp ecializării „Securitate națională”
procentul acestora este de 12.9%. Din totalul celor cu acest stil de comunicare 33.3%
provin de la specializarea „PEU și dezvoltare personală” și 66.7% de la „Securitate
națională”.

Tabelul 27 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Securitate națională ) și stilul agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,881a 1 ,348
Continuity Correctionb ,260 1 ,610
Likelihood Ratio ,893 1 ,345
Fisher's Exact Test ,419 ,306
Linear -by-Linear
Association ,867 1 ,352
N of Valid Cases 64
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,91.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 27 semnalează o frecve nță așteptată cu valori mai mici decât 5 pentru 50% din
celule. Așadar, probabilitatea va fi cea specifică Testului exact Fisher. Datele cercetării (N
= 64) nu confirmă existența unei relații semnificative între specializare ( PEU & Securitate
națională) și stilul de comunicare agresiv (chi -pătrat = 0.881, df = 1, p = 0.419 > 0.05).

Tabelul 28 . Corespondența dintre specializare (PEU & Securitate națională ) și stilul de comunicare
manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvolta re personală Count 33 0 33
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within manipulator 54,1% 0,0% 51,6%
% of Total 51,6% 0,0% 51,6%
Residual 1,5 -1,5
Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within manipulator 45,9% 100,0% 48,4%
% of Total 43,8% 4,7% 48,4%
Residual -1,5 1,5
Total Count 61 3 64
% within specializare 95,3% 4,7% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 95,3% 4,7% 100,0%

Potrivit Tabelului 28 niciunui masterand (0%) de la specializarea „ PEU și dezvoltare
personală” nu îi corespunde stilul de comunicare manipulator. În cazul masteranzilor de la
„Securitate națională” , 3 dintre aceștia (9.7%) posed ă acest stil de comunicare.

Tabelul 29 demonstrează că 50% din celule au frecven ța așteptată mai mică decât 5, astfel
se va citi probabilitatea indicată de Testul Fisher exact . Potrivit acestui tabel datele

53
cercetării (N = 64) nu confirmă că există o diferență între masteranzii de la specializarea
„PEU și dezv oltare personală” și de la „Securitate națională” în ceea ce privește frecventa
deținerii stilului de comunicare manipulator (chi -pătrat = 3.351, df =1, p = 0.108 > 0.05).

Tabelul 29. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Securitat e națională ) și stilul
manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 3,351a 1 ,067
Continuity Correctionb 1,535 1 ,215
Likelihood Ratio 4,507 1 ,034
Fisher's Exact Test ,108 ,108
Linear-by-Linear
Association 3,298 1 ,069
N of Valid Cases 64
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1,45.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 30 prezintă în primul rând numărul celor care se încadre ază în stilul de comunicare
asertiv în rândul masteranzilor de la specializarea „PEU și dezvoltare personală” (25) și de
la „Securitate națională” (21). Dacă în cazul masteranzilor de la „PEU și dezvoltare
personală”, procentul celor care se încadrează în acest stil de comunicare este de 75.8%, în
cazul celor de la „Securitate națională” este de 67.7%. Din totalul celor care se încadrează
în acest stil de comunicare, 54.3% sunt la „PEU și dezvoltare personală”, iar 45.7% sunt de
la „Securitate națională”.

Tabelul 30 . Corespondența dintre specializare (PEU & Securitate națională ) și stilul de comunicare asertiv
Asertiv Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 8 25 33
% within specializare 24,2% 75,8% 100,0%
% within aser tiv 44,4% 54,3% 51,6%
% of Total 12,5% 39,1% 51,6%
Residual -1,3 1,3
Securitate națională Count 10 21 31
% within specializare 32,3% 67,7% 100,0%
% within asertiv 55,6% 45,7% 48,4%
% of Total 15,6% 32,8% 48,4%
Residual 1,3 -1,3
Total Count 18 46 64
% within specializare 28,1% 71,9% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 28,1% 71,9% 100,0%

Potrivit datelor cercetării (N = 64) din Tabelul 31 masteranzii de la specializarea „ PEU și
dezvoltare personală” și cei de la „Securitate națională” nu sunt difer iți în ceea ce privește
frecven ța stilului de comunicare asertiv (chi -pătrat = 0.508, df = 1, p =0.581 > 0.05)

54
Tabelul 31 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Securitate națională ) si stilul asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,508a 1 ,476
Continuity Correctionb ,189 1 ,664
Likelihood Ratio ,508 1 ,476
Fisher's Exact Test ,581 ,332
Linear -by-Linear
Association ,500 1 ,479
N of Valid Cases 64
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 8,72.
b. Computed only for a 2×2 table

Conform Tabelului 32, 6 dintre masteranzii de la specializarea „ PEU și dezvoltare
personală” și 7 dintre masteranzii de la „Psihologie clinică” prezintă stilul de comunicare
non-asertiv. Astfel, procentul celor care prezintă acest stil de comunicare este de 18.2%
pentru cei de specializarea „ PEU și dezvoltare personală” și de 21.9% pentru cei de la
specializarea „Psihologie clinică”. Din totalul celor care se încadrează în acest stil de
comunicare, 46.2% sunt de la „PEU și dezvoltare personală” și de 53.8% sunt la
specializarea „Psihologie clinică”.

Tabelul 32. Corespondența dintre specializare (PEU & Psihologie clinică) ș i stilul de comunicare non -asertiv
Non-asertiv Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 27 6 33
% within specializare 81,8% 18,2% 100,0%
% within nonasertiv 51,9% 46,2% 50,8%
% of Total 41,5% 9,2% 50,8%
Residual ,6 -,6
Psihologie clinică Count 25 7 32
% within specializare 78,1% 21,9% 100,0%
% within nonasertiv 48,1% 53,8% 49,2%
% of Total 38,5% 10,8% 49,2%
Residual -,6 ,6
Total Count 52 13 65
% within specializare 80,0% 20,0% 100,0%
% within nonasertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 80,0% 20,0% 100,0%

Tabelul 33. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Psihologie clinică ) și stilul non –
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,138a 1 ,710
Continuity Correctionb ,004 1 ,951
Likelihood Ratio ,139 1 ,710
Fisher's Exact Test ,764 ,475
Linear -by-Linear
Association ,136 1 ,712
N of Valid Cases 65

55

Datele cercetării (N = 6 5) pre zentate în Tabelul 33 nu co nfirmă o relație semnificativ ă între
specializare (PEU și dezvoltare personală & Psihologie clinică) și posesia stilului de
comunicare non -asertiv (chi -pătrat = 0.138, df = 1, p = 0.710 > 0.05).

În Tabelul 34 este prezent at numărul celor care se încadrează în stilul de comunicare
agresiv. Astfel, 2 dintre masteranzii de la specializarea „PEU și dezvoltare personală”
(6.1%) Psihologie clinică și 3 dintre masteranzii de la specializarea „Psihologie clinică”
(9.4%) dețin aces t stil de comunicare. Din totalul celor care dețin acest stil de comunicare
40% sunt masteranzi la specializarea „PEU și dezvoltare personală” și 60% sunt de la
„Psihologie clinică”.

Tabelul 34. Corespondența dintre specializare (PEU & Psihologie clinică) și stilul de comunicare agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 31 2 33
% within specializare 93,9% 6,1% 100,0%
% within agresiv 51,7% 40,0% 50,8%
% of Total 47,7% 3,1% 50,8%
Residual ,5 -,5
Psihologie clinică Count 29 3 32
% within specializare 90,6% 9,4% 100,0%
% within agresiv 48,3% 60,0% 49,2%
% of Total 44,6% 4,6% 49,2%
Residual -,5 ,5
Total Count 60 5 65
% within specializare 92,3% 7,7% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 92,3% 7,7% 100,0%

Tabelul 35 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Psihologie clinică ) și stilul agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,251a 1 ,616
Continuity Correctionb ,001 1 ,971
Likelihood Ratio ,253 1 ,615
Fisher's Exact Test ,672 ,485
Linear -by-Linear
Association ,247 1 ,619
N of Valid Cases 65
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected coun t is 2,46.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 35 semnalează frecven ța așteptată mai mică de 5 pentru 2 celule, ceea ce implică
citirea probabil ității corespunzătoare Testului Fisher exact .

56
Datele cercetării (N = 65) nu indică o relație semnificativ ă între specializa rea urmată de
masterand (PEU și dezvoltare personală/psihologie clinică) și încadrarea în categoria
„agresiv” a stilului de comunicare, sau altfel spus masteranzii de la specializarea „PEU și
dezvoltare personală” și cei de la „Psihologie clinică” sunt difer iți în ceea ce privește
frecven ța deținerii stilului de comunicare agresiv (chi -pătrat = 0.251, df = 1, p = 0.672 >
0.05).

Conform Tabelului 36, niciun masterand de la specializarea „PEU și dezvoltare personală”
și doar doi de la „Psi hologi e clinică” posed ă stilul de comu nicare manipulator. Astfel, 6.2 %
dintre masteranzii de la sp ecializarea „Psihologie clinică” se încadrează în categoria
„manipulator” a stilului de comunicare.

Tabelul 36. Corespondența dintre specializare (PEU & Psi hologie clinică) ș i stilul de comunicare
manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 33 0 33
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within manipulator 52,4% 0,0% 50,8%
% of Total 50,8% 0,0% 50,8%
Residual 1,0 -1,0
Psihologie clinică Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 47,6% 100,0% 49,2%
% of Total 46,2% 3,1% 49,2%
Residual -1,0 1,0
Total Count 63 2 65
% within specializare 96,9% 3,1% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 96,9% 3,1% 100,0%

Tabelul 37 indică o frecvență așteptată ce ia valori mai mici de 5 pentru 50% dintre celule.
Astfel, este necesară citirea probabilității din dreptul Testului Fisher exact . Potrivit datelor
cercetării (N = 65) prezentate în acest tabel, între maste ranzii de la „PEU și dezvoltare
personală” și cei de la „Psihologie clinică” nu există difere nțe în ceea ce privește frecven ța
încadrării în stilul de comunicare manipulator.

Tabelul 37. Rezultatele testului Chi -pătrat specializare (PEU & Psihologie clinică ) și stilul manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 2,128a 1 ,145
Continuity Correctionb ,548 1 ,459
Likelihood Ratio 2,900 1 ,089
Fisher's Exact Test ,238 ,238
Linear -by-Linear
Association 2,095 1 ,148
N of Valid Cases 65
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is ,98.
b. Computed only for a 2×2 table

57

Tabelul 38. Corespondența dintre specializare (PEU & Psihologie clinică) ș i stilul de comunicare asertiv
Asertiv Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 8 25 33
% within specializare 24,2% 75,8% 100,0%
% within asert iv 40,0% 55,6% 50,8%
% of Total 12,3% 38,5% 50,8%
Residual -2,2 2,2
Psihologie clinică Count 12 20 32
% within specializare 37,5% 62,5% 100,0%
% within asertiv 60,0% 44,4% 49,2%
% of Total 18,5% 30,8% 49,2%
Residual 2,2 -2,2
Total Count 20 45 65
% within specializare 30,8% 69,2% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 30,8% 69,2% 100,0%

În tabelul 38 este prezentat numărul celor care se încadrează în stilul de comunicare asertiv.
După cum se poate observa sunt 25 de masteranzi din cadrul specializării „PEU și
dezvoltare personală” (75.8%) și 20 de la „Psihologie clinică” (62.5) ce dețin acest stil de
comunicare. Din totalul cel or care dețin acest stil de com unicare, 55.6% sunt de la „PEU și
dezvoltare personală” și 44.4% de la „Psihologie clinică”.

Tabelul 39. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Psihologie clinică ) și stilul asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 1,340a 1 ,247
Continuity Correctionb ,790 1 ,374
Likelihood Ratio 1,347 1 ,246
Fisher's Exact Test ,290 ,187
Linear -by-Linear
Association 1,320 1 ,251
N of Valid Cases 65
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 9,85.
b. Computed only for a 2×2 table

Datele cercetării (N = 65) prezentate în Tabelul 39, nu confirmă o relație semnificativă între
specializare („PEU și dezvoltare personală” & „Psihologie clinică”) și posesia stilului de
comunicare asertiv (chi -pătrat = 1.340, df = 1, p = 0.247 > 0.05).

Conform Tabelului 40, 6 dintre masteranzii de la „PEU și dezvoltare personală” și 4 dintre
cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” dețin stilul de comunicare non -asertiv.
În ceea ce privește proce ntul, 18.2% dintre cei de la „PEU și dezvoltare personală” și
12.5% dintre cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” poseda acest stil de
comunicare. În ceea ce privește totalul celor care se încadrează în stilul de comunicare non –
asertiv, 60% sunt de la „PEU și dezvoltare personală” și 40% sunt de la „Consiliere școlară
și dezvoltarea carierei”.

58

Tabelul 40. Corespondența dintre specializ are (PEU & Consiliere școlară ) și stilul de comunicare non -asertiv
Non-asertiv Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 27 6 33
% within specializare 81,8% 18,2% 100,0%
% within non -asertiv 49,1% 60,0% 50,8%
% of Total 41,5% 9,2% 50,8%
Residual -,9 ,9
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 28 4 32
% wit hin specializare 87,5% 12,5% 100,0%
% within non -asertiv 50,9% 40,0% 49,2%
% of Total 43,1% 6,2% 49,2%
Residual ,9 -,9
Total Count 55 10 65
% within specializare 84,6% 15,4% 100,0%
% within non -asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 84,6% 15,4% 100,0%

Tabelul 41. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializ are (PEU & Consiliere școlară ) și stilul non –
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,403a 1 ,526
Continuity Corr ectionb ,085 1 ,771
Likelihood Ratio ,406 1 ,524
Fisher's Exact Test ,733 ,387
Linear -by-Linear
Association ,397 1 ,529
N of Valid Cases 65
a. 1 cells (25,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 4,92.
b. Comput ed only for a 2×2 table

Având în vedere că T abelul 41 semnalează că frecven ța așteptată pentru una dintre celu le ia
valori mai mici decât 5, se impune citirea probabilității corespunzătoare Testului Fisher
exact . Datele cercetării (N = 65) nu confirmă ex istența unei diferențe semnificative între
masteranzii de la „PEU și dezvoltare personală” și cei de la „Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei”, în ceea ce privește frecven ța deținerii stilului de comunicare non –
asertiv (chi -pătrat = 0.403, df = 1, p = 0.733 > 0.05).

Potrivit Tabelului 42, 2 dintre masteranzii de la „PEU și dezvoltare personală” se
încadrează în stilul de comunicare, în timp ce niciun masterand de la specializarea
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” nu deține acest stil de c omunicare .

59
Tabelul 42 . Corespondența dintre specializare (PEU & Consiliere școlară ) si stilul agresiv

Agresi v Total
nu este Este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 31 2 33
% within specializare 93,9% 6,1% 100,0%
% within agres iv 49,2% 100,0% 50,8%
% of Total 47,7% 3,1% 50,8%
Residual -1,0 1,0
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 32 0 32
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within agresi v 50,8% 0,0% 49,2%
% of Total 49,2% 0,0% 49,2%
Residua l 1,0 -1,0
Total Count 63 2 65
% within specializare 96,9% 3,1% 100,0%
% within agresi v 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 96,9% 3,1% 100,0%
.

Tabelul 43 . Testul Chi-pătrat pentru specializare (PEU & Consiliere școlară ) și stilul agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 2,001a 1 ,157
Continuity Correctionb ,485 1 ,486
Likelihood Ratio 2,773 1 ,096
Fisher's Exact Test ,492 ,254
Linear -by-Linear
Association 1,970 1 ,160
N of Valid Cases 65
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is ,98.
b. Computed only for a 2×2 table

Având î n vedere că 2 celule au frecven ța așteptată mai mică decât 5, probabilitatea va fi
luată de pe linia Testu lui Fisher exact. Datele cercetării (N = 65), prezentate în Tabelul 43,
susțin că nu există diferențe între masteranzii de la „PEU și dezvoltare personală” și cei de
la „Consiliere școlară și dezvoltarea carier ei” în ceea ce privește frecven ța posesiei st ilului
de comunicare agresiv (chi -pătrat = 2.001, df = 1, p = 0.492 > 0.05).

Datele prezentate în tabelul 44 indică faptul că niciunul dintre masteranzii de la „PEU și
dezvoltare personală” nu prezintă stilul de comunicare manipulator, în timp ce doar do i
dintre masteranzii de la specializarea „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” se
încadrează în acest stil de comunicare. Asfel, procentele sunt de 0% pentru cei de la „PEU
și dezvoltare personală” și de 100% din totalul celor care prezintă acest st il de comunicare,
pentru cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Tabelul 44. Corespondența dintre specializ are (PEU & Consiliere școlară ) și stilul de comunicare
manipulator

60
manipulator Total
nu este este
Specializare PEU ș i dezvolt are personală Count 33 0 33
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within manipulator 52,4% 0,0% 50,8%
% of Total 50,8% 0,0% 50,8%
Residual 1,0 -1,0
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 47,6% 100,0% 49,2%
% of Total 46,2% 3,1% 49,2%
Residual -1,0 1,0
Total Count 63 2 65
% within specializare 96,9% 3,1% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 96,9% 3,1% 100,0%

Tabelul 45. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Consiliere școlară ) și stilul
manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 2,128a 1 ,145
Continuity Correctionb ,548 1 ,459
Likelihood Ratio 2,900 1 ,089
Fisher's Exact Test ,238 ,238
Linear -by-Linear
Association 2,095 1 ,148
N of Valid Cases 65
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is ,98.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 45 semnalează că 2 dintre celule iau valori mai mici decât 5, astfel, probabilitatea
va fi luată de pe linia Testului Fisher exact. Datele cercetării (N = 65) nu evidențiază o
diferenț ă între masteranzii de la specializarea „PEU și dezvoltare pe rsonală” și cei de la
„Consiliere școlară și dezvoltarea carier ei” în ceea ce privește frecven ța deținerii stilului de
comunicare manipulator (chi -pătrat = 2.128, df = 1, p = 0.238 > 0.05).

Conform Tabelului 46, 25 dintre masteranzii de la specializarea „PEU și dezvoltare
personală” și 26 dintre cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” se încadrează în
stilul de comunicare asertiv. Astfel, 75.8% dintre cei de la „PEU și dezvoltare personală” și
81.2% dintre cei de la „Consiliere școlară și d ezvoltarea carierei” se încadrează în acest stil
de comunicare . Dintre toți cei care prezintă stilul de comunicare asertiv, 49% sunt
masteranzi în cadrul specializării „PEU și dezvoltare personală” și 51% în cadrul
specializării „Consiliere școlară și dezv oltarea carierei”.

61

Tabelul 46 . Corespondența dintre specializ are (PEU & Consiliere școlară ) și stilul de comunicare asertiv
Asertiv Total
nu este este
Specializare PEU ș i dezvoltare personală Count 8 25 33
% within specializare 24,2% 75,8% 100,0%
% within asertiv 57,1% 49,0% 50,8%
% of Total 12,3% 38,5% 50,8%
Residual ,9 -,9
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 6 26 32
% within specializare 18,8% 81,2% 100,0%
% within asertiv 42,9% 51,0% 49,2%
% of Total 9,2% 40,0% 49,2%
Residual -,9 ,9
Total Count 14 51 65
% within specializare 21,5% 78,5% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 21,5% 78,5% 100,0%

Tabelul 47 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (PEU & Consiliere școlară) și stilul
manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,290a 1 ,590
Continuity Correctionb ,056 1 ,813
Likelihood Ratio ,291 1 ,590
Fisher's Exact Test ,764 ,407
Linear -by-Linear
Association ,286 1 ,593
N of Valid Cases 65
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 6,89.
b. Computed only for a 2×2 table

Datele cercetării (N=65), prezentate în Tabelul 47 nu indică o relație semnif icativă între
specializare (PEU și dezvoltare personală și Consiliere școlară și dezvoltarea carierei) și
deținerea stilului de comunicare asertiv (chi -pătrat = 0.290, df = 1, p = 0.590 > 0.05).

Conform Tabelului 48, 5 dintre masteranzii de la specializa rea „Muncii și HR” (13.9%) și 3
dintre cei de la „Securitate națională” (9.7%) se încadrează în stilul de comunicare non –
asertiv. Din totalul celor care se încadrează în acest stil de comunicare, 62.5% provin de la
specializarea „Muncii și HR” și 37.5% de la „Securitate națională”.

Tabelul 49 indică o frecvență așteptată mai mică de 5 pentru 5 0% dintre celule, ceea ce
oblig ă citirea probabilității de pe linia Testului Fisher exact. Datele cercetării (N = 67) nu
semnalează că masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” și cei de la „Securitate
națională” sunt difer iți în ceea ce privește frecven ța posedării stilului de comunicare non –
asertiv (chi -pătrat = 0.281, df = 1, p = 0.716 > 0.05).

62

Tabelul 48. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & Sec uritate națională ) și stilul non -asertiv
Non-asertiv Total
nu este Este
Specializare Muncii ș i HR Count 31 5 36
% within specializare 86,1% 13,9% 100,0%
% within non -asertiv 52,5% 62,5% 53,7%
% of Total 46,3% 7,5% 53,7%
Residual -,7 ,7
Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within non -asertiv 47,5% 37,5% 46,3%
% of Total 41,8% 4,5% 46,3%
Residual ,7 -,7
Total Count 59 8 67
% within specializare 88,1% 11,9% 100,0%
% within non -asert iv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 88,1% 11,9% 100,0%

Tabelul 49. Testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & Securitate națională ) și stilul non -asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Ch i-Square ,281a 1 ,596
Continuity Correctionb ,023 1 ,879
Likelihood Ratio ,284 1 ,594
Fisher's Exact Test ,716 ,443
Linear -by-Linear
Association ,277 1 ,599
N of Valid Cases 67
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The mi nimum expected count is 3,70.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 50. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & Securitate națională ) și stilul agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Specializare Muncii ș i HR Count 35 1 36
% within spe cializare 97,2% 2,8% 100,0%
% within agresiv 56,5% 20,0% 53,7%
% of Total 52,2% 1,5% 53,7%
Residual 1,7 -1,7
Securitate națională Count 27 4 31
% within specializare 87,1% 12,9% 100,0%
% within agresiv 43,5% 80,0% 46,3%
% of Total 40,3% 6,0% 46,3%
Residual -1,7 1,7
Total Count 62 5 67
% within specializare 92,5% 7,5% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 92,5% 7,5% 100,0%

63

Numărul masteranzilor de la specializarea „Muncii și HR”, care se încadrează în stilu l de
comunicare agresiv, este, potrivit Tabelului 50, egal cu 1, în timp ce numărul celor de la
„Securitate națională”, care dețin acest stil de comunicare este egal cu 4. Astfel, 2.8% dintre
cei de la „Muncii și HR” și 12.9% dintre cei de la „Securitate n ațională” poseda acest stil de
comunicare. Din totalul celor încadrați în acest stil de comunicare, 20% aparțin specializării
„Muncii și HR” și 80% provin de la „Securitate națională”.

Tabelul 51. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Munci i și HR & Securitate națională ) și stilul
agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 2,473a 1 ,116
Continuity Correctionb 1,224 1 ,269
Likelihood Ratio 2,589 1 ,108
Fisher's Exact Test ,174 ,135
Linear -by-Linear
Association 2,436 1 ,119
N of Valid Cases 67
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,31.
b. Computed only for a 2×2 table

Potrivit Tabelului 51, 2 dintre celule iau o valo are mai mică de 5, prin urmare,
probabilitatea va fi citită de pe linia Testului Fisher exact. Datele cercetării (N = 67) nu
indică o relație semnificativă între specializare (Muncii și HR și Securitate națională) și
deținerea stilului de comunicare agr esiv (chi -pătrat = 2.473, df = 1, p = 0.174 > 0.05).

Tabelul 52. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & Securitate națională ) și stilul de comunicare
manipulator
manipulator Total
nu este este
Specializare Muncii ș i HR Count 32 4 36
% within specializare 88,9% 11,1% 100,0%
% within manipulator 53,3% 57,1% 53,7%
% of Total 47,8% 6,0% 53,7%
Residual -,2 ,2
Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within manipulator 46,7% 42,9% 46,3%
% of Total 41,8% 4,5% 46,3%
Residual ,2 -,2
Total Count 60 7 67
% within specializare 89,6% 10,4% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 89,6% 10,4% 100,0%
Conform Tabelului 52, sunt 4 masteranzi de la specializarea „Muncii și HR” și 3 de la
„Securitate natioanala” care se încadrează în stilul de comunicare manipulator. Astfel, cei

64
care au acest stil de comunicare sunt în proporție de 11.1% pentru specializarea „Muncii și
HR” și de 9.7% pentru „Securitate natioanala”. Din to talul celor care dețin acest sti l de
comunicare, 57.1% provin d e la specializarea „Muncii și HR”, pe când ceilalți 42.9%
provin de la „Securitate natioanala”.

Tabelul 53. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & Securitate națio nală) și stilul
manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,037a 1 ,848
Continuity Correctionb ,000 1 1,000
Likelihood Ratio ,037 1 ,848
Fisher's Exact Test 1,000 ,585
Linear -by-Linear
Association ,036 1 ,849
N of Valid Cases 67
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 3,24.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 5 3 semnalează că 2 dintre celule (50%) au frecven ța așteptată ma i mică decât 5,
așadar, probabilitatea va fi citită de pe linia Testului Fisher exact. Datele cercetării (N =
67), prezentate în Tabelul 54, nu semnalează că masteranzii de la specializarea „Muncii și
HR” și cei de la „Securitate națională” sunt diferiți î n ceea ce privește frecven ța încadrării
în stilul de comunicare manipulator (chi -pătrat = 0.037, df = 1, p = 1.000 > 0.05)

Tabelul 54. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & Securitate națională ) și stilul de comunicare
asertiv
Asertiv Total
nu este Este
Specializare Muncii ș i HR Count 10 26 36
% within specializare 27,8% 72,2% 100,0%
% within asertiv 50,0% 55,3% 53,7%
% of Total 14,9% 38,8% 53,7%
Residual -,7 ,7
Securitate națională Count 10 21 31
% within specializare 32,3% 67,7% 100,0%
% within asertiv 50,0% 44,7% 46,3%
% of Total 14,9% 31,3% 46,3%
Residual ,7 -,7
Total Count 20 47 67
% within specializare 29,9% 70,1% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 29,9% 70,1% 100,0%

Numărul masteranzilor care se încadrează în stilul de comunicare asertiv este, potrivit
Tabelului 54, de 26 în cazul specializării „Muncii și HR” și de 21 în cazul celor de la
„Securitate națională”. Astfel, 72.2% dintre masteranzii de la „Muncii și HR” și 67.7%

65
dintre cei de la „Securitate națională” au acest stil de comunicare. Din totalul celor care au
stilul de comunicare asertiv, 55.3% sunt masteranzi în cadrul specializării „Muncii și HR”
și 44.7% provin de la „Securitate națională”.

Așa cum reiese din Tabe lul 55, din datele cercetării (N = 67) nu se poate concluziona că
există o relație semnificativă între specializarea persoanei (Muncii și HR și Securitate
națională) și stilul de comunicare pe care îl deține (chi -pătrat = 0.160, df = 1, p = 0.689).

Tabel ul 55 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & Securitate națională ) și stilul
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,160a 1 ,689
Continuity Correctionb ,017 1 ,895
Likelihood Ratio ,159 1 ,690
Fisher's Exact Test ,791 ,447
Linear -by-Linear
Association ,157 1 ,692
N of Valid Cases 67

Tabelul 56. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul de comunicare non –
asertiv
Non-asertiv Total
nu este este
Specializare Muncii ș i HR Count 31 5 36
% within specializare 86,1% 13,9% 100,0%
% within non -asertiv 55,4% 41,7% 52,9%
% of Total 45,6% 7,4% 52,9%
Residual 1,4 -1,4
Psihologie Clinică Count 25 7 32
% within specializare 78,1% 21,9% 100,0%
% within non -asertiv 44,6% 58,3% 47,1%
% of Total 36,8% 10,3% 47,1%
Residual -1,4 1,4
Total Count 56 12 68
% within specializare 82,4% 17,6% 100,0%
% within non -asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 82,4% 17,6% 100,0%

Din Tabelul 56 reiese că numărul celor care au stilul de comunicare non -asertiv este de 5
pentru masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” și de 7 pentru cei de la „Psihologie
clinică”. Astfel, 13.9% dintre masteranzii de la spec ializarea „Muncii și HR” și 21.9% de la
„Psihologie clinică” se încadrează în acest stil de comunicare. Din totalul celor care au
stilul de comunicare non -asertiv, 41.7% sunt de la „Muncii și HR” și restul de 58.3% sunt
de la „Psihologie clinică”.
Potriv it datelor cercetării (N = 68), prezentate în Tabelul 57, masteranzii de la
specializarea „Muncii și HR” și cei de la „Psihologie clinică” nu sunt diferiți în ceea ce

66
privește frecven ța încadrării în stilul de comunicare non -asertiv (chi -pătrat = 0.743, df = 1,
p = 0.389 > 0.05

Tabelul 57. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul non-
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,743a 1 ,389
Continu ity Correctionb ,295 1 ,587
Likelihood Ratio ,744 1 ,389
Fisher's Exact Test ,527 ,293
Linear -by-Linear
Association ,733 1 ,392
N of Valid Cases 68

Tabelul 58 prezintă pe de -o parte numărul masteranzilor care au stilul de comunicare
agresiv de la fiecare specializare. Astfel, doar un masterand de la „Muncii și HR” și 3 de la
„Psihologie clinică” prezintă acest stil de comunicare. Pe de altă parte, Tabelul 58 prezintă
procentul masteranzilor de la fiecare specializare care se încadrează în acest stil de
comunicare: 2.8% dintre cei de la „Muncii și HR” și 9.4% din cei de „Psihologie clinică”.
Din totalul celor care au acest stil se comunicare, 25.0% sunt de la „Muncii și HR” și
75.0% de la „Psihologie clinică”.

Tabelul 58. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul de comunicare agresiv
agresiv Total
nu este este
Specializare Muncii ș i HR Count 35 1 36
% within specializare 97,2% 2,8% 100,0%
% within agresiv 54,7% 25,0% 52,9%
% of Total 51,5% 1,5% 52,9%
Residual 1,1 -1,1
Psihologie Clinică Count 29 3 32
% within specializare 90,6% 9,4% 100,0%
% within agresiv 45,3% 75,0% 47,1%
% of Total 42,6% 4,4% 47,1%
Residual -1,1 1,1
Total Count 64 4 68
% within specializare 94,1% 5,9% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 94,1% 5,9% 100,0%

Tabelul 59 evidențiază că frecvența aș teptata pentru 2 dintre celu le (50%) ia valori mai mici
decât 5, ceea ce obligă citirea probabilității de pe linia corespunză toare Testului F isher
Exact. Conform datelor cercetării (N = 68), nu există nicio relație semnificativă î ntre
speci alizarea masterandului (Muncii ș i HR & Psihologie Clinică ) si stilul de comunicare al
acestuia (chi -pătrat = 1.332, df = 1, p = 0.336 > 0.05).

67

Tabelul 59. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 1,332a 1 ,248
Continuity Correctionb ,407 1 ,524
Likel ihood Ratio 1,374 1 ,241
Fisher's Exact Test ,336 ,263
Linear -by-Linear
Association 1,312 1 ,252
N of Valid Cases 68
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1,88.
b. Computed only for a 2×2 table

Numărul masteranzilor care prezintă stilul de comunciare manipul ator este, potrivit
Tabelului 60 de 4 pentru specializarea „Muncii ș i HR” si de 2 pentru „Psihologie clinică ”.
Prin urmare, 11.1% dintre cei de la „Muncii și HR” ș i 6.2% dintre cei de la „Psi hologie
clinică ” se incadrează în această categorie a stilului de comunicare. Din totalul celor care
prezintă această categorie, 66.7% sunt masteranzi în cadrul specializarii „Muncii ș i HR” si
restul de 33.3% sunt la „Psihologie clinică ”.

Tabelul 60 . Core spondența dintre specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul de comunicare
manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Specializare Muncii ș i HR Count 32 4 36
% within specializare 88,9% 11,1% 100,0%
% within manipulator 51,6% 66,7% 52,9%
% of Total 47,1% 5,9% 52,9%
Residual -,8 ,8
Psihologie Clinică Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 48,4% 33,3% 47,1%
% of Total 44,1% 2,9% 47,1%
Residual ,8 -,8
Total Count 62 6 68
% within s pecializare 91,2% 8,8% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 91,2% 8,8% 100,0%

Conform Tabelului 61, 2 dintre celule au frecven ța așteptată mai mică decât 5, astfel
probabilitatea va trebui luată de pe linia Testului Fisher Exac t. Datele cercetării (N = 68) nu
arată că masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” și cei de la „Psihologie clinică”
diferă în ceea ce privește frecve ța încadrării în categoria „manipulator” a stilului de
comunicare (chi -pătrat = 0.498, df = 1, p = 0.676 > 0.05).

Tabelul 61 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul
manipulator

68
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,498a 1 ,481
Continuity Cor rectionb ,077 1 ,782
Likelihood Ratio ,509 1 ,476
Fisher's Exact Test ,676 ,395
Linear -by-Linear
Association ,490 1 ,484
N of Valid Cases 68
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,82.
b. Compu ted only for a 2×2 table

Numărul celor care se încadrează în categoria „asertiv” a stilului de comunicare, potrivit
Tabelului 62 este de 26 pentru masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” și de 20
pentru cei de la „Psihologie clinică”. În ceea ce p rivește procentul celor care dețin acesta
categorie a stilului de comunicare, este de 72.2% pentru specializarea „Muncii și HR” și de
62.5% pentru cei de la „Psihologie clinică”. Din totalul celor încadrați în această categorie a
stilului de comunicare 56. 5% sunt masteranzi în cadrul specializării „Muncii și HR” și
restul de 43.5% provin de la specializarea „Psihologie clinică”.

Tabelul 62. Corespondența dintre specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul de comunicare asertiv
Asertiv Total
nu es te Este
Specializare Muncii ș i HR Count 10 26 36
% within specializare 27,8% 72,2% 100,0%
% within asertiv 45,5% 56,5% 52,9%
% of Total 14,7% 38,2% 52,9%
Residual -1,6 1,6
Psihologie Clinică Count 12 20 32
% within specializare 37,5% 62,5% 100,0%
% within asertiv 54,5% 43,5% 47,1%
% of Total 17,6% 29,4% 47,1%
Residual 1,6 -1,6
Total Count 22 46 68
% within specializare 32,4% 67,6% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 32,4% 67,6% 100,0%

Tabelul 63 . Testul Chi-pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & P. clinică ) și stilul asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,732a 1 ,392
Continuity Correctionb ,355 1 ,551
Likelihood Ratio ,731 1 ,392
Fisher's Exact Test ,444 ,276
Linear -by-Linear
Association ,721 1 ,396
N of Valid Cases 68

69
Datele cercetării (N = 68), prezentate în Tabelul 63, nu indică o relație semnificativă între
specializarea persoanei ( Muncii și HR/Psihologie c linică) și categoria „asertiv” a stilului de
comunicare (chi -pătrat = 0.732, df = 1, p = 0.392 > 0.05)
Tabelul 64. Corespondența dintre specializare (Munc ii și HR & Consiliere școlară ) și stilul non -asertiv
Non-asertiv Total
nu este Este
Specializa re Muncii ș i HR Count 31 5 36
% within specializare 86,1% 13,9% 100,0%
% within non -asertiv 52,5% 55,6% 52,9%
% of Total 45,6% 7,4% 52,9%
Residual -,2 ,2
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 28 4 32
% within specializare 87,5% 12,5% 100,0%
% within non -asertiv 47,5% 44,4% 47,1%
% of Total 41,2% 5,9% 47,1%
Residual ,2 -,2
Total Count 59 9 68
% within specializare 86,8% 13,2% 100,0%
% within non -asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 86,8% 13,2% 100,0%

Numărul celor care se încadrează în categoria „non -asertiv” (Tabelul 64) a stilului de
comunicare este de 5 pentru cei de la specializarea „Muncii și HR” (13.9%) și de 4 în cazul
celor de la „Consiliere școlară și dezvlotarea carierei” (12.5%). Prin urmanre, din totalul
celor care se încadrează în această categorie a stilului de comunicare, 55.6% sunt de la
„Muncii și HR” și restul de 44.4% provin de la specializa rea „Consiliere școlară și
dezv oltarea carierei”.

Tabelul 65. Rezultatele testului Chi -pătrat pentr u specializare (Muncii ș i HR & Consiliere școlară ) și stilul
non-asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,028a 1 ,866
Continuity Correctionb ,000 1 1,000
Likelihood Ratio ,029 1 ,866
Fisher's Exact Test 1,000 ,577
Linear -by-Linear
Association ,028 1 ,867
N of Valid Cases 68
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 4,24.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 65 semnalează că pentru două dintre celule (50%), frecven ța asteptat ă ia valori mai
mici decât 5, ceea ce înseamnă, că probabilitatea va fi citită de pe linia Testului Fisher
Exact. Potrivit datelor cercetării (N = 68), prezentate în același tabel, masteranzii de la
specializare a „Muncii și HR” și cei de la „Consiliere școlară și dezvo ltarea carierei” nu sunt
diferi ți în ceea ce privește frecven ța încadrării în categoria „non -asertiv”a stilului de
comunicare (chi -pătrat = 0.028, df = 1, p = 1.000 > 0.05).

70

Tabelul 66 . Corespon dența dintre specializare (Munc ii și HR & Consiliere școlară ) și stilul agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Specializare Muncii ș i HR Count 35 1 36
% within specializare 97,2% 2,8% 100,0%
% within agresiv 52,2% 100,0% 52,9%
% of Total 51,5% 1,5% 52,9%
Residual -,5 ,5
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 32 0 32
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within agresiv 47,8% 0,0% 47,1%
% of Total 47,1% 0,0% 47,1%
Residual ,5 -,5
Total Count 67 1 68
% within spe cializare 98,5% 1,5% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 98,5% 1,5% 100,0%

Potrivit Tabelului 66, nici un masterand de la specializarea „Consiliere școlară și
dezvo ltarea carierei” și doar unul de la „Muncii și HR” se încadrează în categoria „agresiv”
a stilului de comunicare. Prin urmare, doar 2,8% din masteranzii de la „Muncii și HR”
dețin acest stil de comunicare.

Tabelul 67 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & Consiliere școlară ) și stilul
agresi v
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,902a 1 ,342
Continuity Correctionb ,000 1 1,000
Likelihood Ratio 1,285 1 ,257
Fisher's Exact Test 1,000 ,529
Linear -by-Linear
Association ,889 1 ,346
N of Valid Cases 68
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is ,47.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 67 indică o frecvență așteptată mai mică decât 5 pentru 2 dintre celule, implicând
citirea p robabilității de pe linia Testului Fisher Exact. Datele cercetării (N = 68) nu indică o
relație semnificativă între specializarea urmată de masterand (Muncii și HR/ Consiliere
școlară și dezv oltarea carierei) și încadrarea în categoria „agresiv” a stilului de comunicare
(chi-pătrat = 0.902, df = 1, p = 1.000 > 0.05).

După datele din Tabelul 68, 4 dintre masteranzii de la „Muncii și HR” și 2 de la „Consiliere
școlară și dezvoltarea carierei” dețin stilul de comunicare manipulator. Procentul celor
încadrați în categoria „manipulator” a stilului de comunicare este de 11% pentru
masteranzii de la „Muncii și HR” și de 6.2% pentru cei de la „Consiliere școlară și

71
dezvoltarea carierei”. Din totalul celor care dețin acest stil de comunicare 66.7% sunt de la
„Munci i și HR”, iar ceilalți 33.3% de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Tabelul 68. Corespondența dintre specializare (Muncii și HR & Consiliere școlară ) și stilul manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Specializare Muncii ș i HR Count 32 4 36
% within specializare 88,9% 11,1% 100,0%
% within manipulator 51,6% 66,7% 52,9%
% of Total 47,1% 5,9% 52,9%
Residual -,8 ,8
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% withi n manipulator 48,4% 33,3% 47,1%
% of Total 44,1% 2,9% 47,1%
Residual ,8 -,8
Total Count 62 6 68
% within specializare 91,2% 8,8% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 91,2% 8,8% 100,0%

Pentru două dintre celule, pot rivit Tabelului 69, frecven ța așteptată ia valori mai mici decât
5, ceea ce implică citirea probabilității de pe linia Testului Fisher Exact. Conform datelor
cercetării (N = 68), masteranzii de la specializarea „Muncii și HR” și cei de la „Consiliere
școlară și dezvoltarea carierei” nu sunt difer iți în ceea ce privește frecven ța încadrării în
categoria „manipulator” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.498, df = 1, p = 0.676 >
0.05).

Tabelul 69. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Munci i și HR & Consiliere școlară ) și stilul
manipulator
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 -sided) Exact Sig. (1 -sided)
Pearson Chi -Square ,498a 1 ,481
Continuity Correctionb ,077 1 ,782
Likelihood Ratio ,509 1 ,476
Fisher's Exact Test ,676 ,395
Linear -by-Linear
Association ,490 1 ,484
N of Valid Cases 68
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,82.
c. Computed only for a 2×2 table

Din Tabelul 70 se poate observa că numărul celor care se încadrează în categoria „asertiv”
a stilului de comunicare este de 26 atât pentru masteranzii de la „Muncii și HR” cât și
pentru cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”. Prin urmare 72.2% dintre cei de
la „Muncii și HR” și 81.2% dintre cei d e la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”
prezintă stilul de comunicare asertiv. Din totalul celor cu acest stil de comunicare, 50% sun
de la „Muncii și HR”, iar ceilelati 50% provin de la „Consiliere școlară și dezvoltarea
carierei”.

72

Tabelul 70 . Corespondența dintre specializare (Muncii și HR & Consiliere școlară ) și stilul asertiv
asertiv Total
nu este este
Specializare Muncii și HR Count 10 26 36
% within specializare 27,8% 72,2% 100,0%
% within asertiv 62,5% 50,0% 52,9%
% of Tot al 14,7% 38,2% 52,9%
Residual 1,5 -1,5
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 6 26 32
% within specializare 18,8% 81,2% 100,0%
% within asertiv 37,5% 50,0% 47,1%
% of Total 8,8% 38,2% 47,1%
Residual -1,5 1,5
Total Count 16 52 68
% within specializare 23,5% 76,5% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 23,5% 76,5% 100,0%

Tabelul 71. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii ș i HR & Consiliere școlară ) și stilul
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,767a 1 ,381
Continuity Correctionb ,348 1 ,555
Likelihood Ratio ,775 1 ,379
Fisher's Exact Test ,408 ,279
Linear -by-Linear
Association ,756 1 ,385
N of Valid Cas es 68

Datele cercetării (N = 68), prezentate în Tabelul 71 nu indică o relație semnificativă între
specializarea urmată de masterand (Muncii și HR/ Consiliere școlară și dezvoltarea
carierei) și încadrarea în categoria „asertiv” a stilului de comunic are (chi -pătrat = 0.767, df
= 1, p = 0.381 > 0.05).

Din Tabelul 72 reiese că 3 dintre masteranzii de la „Securitate națională” și 7 de la
specializarea „Pihologie clinică ” se încadrează în categoria „non -asertiv” a stilului de
comunicare. Astfel, 9.7% din tre masteranzii de la „Securitate națională” și 21.9% din cei de
la „Pihologie clinică ” poseda stilul de comunciare non -asertiv. Prin urmare, din totalul
celor care se încadrează în acest stil de comunicare, 30% sunt de la „Securitate națională” și
70% de la „Pihologie clinică”.

Tabelul 72. Corespondența dintre specializare (Securitate națională & P. Clinică ) și stilul non -asertiv

73
Non-asertiv Total
nu este Este
Specializare Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within non -asertiv 52,8% 30,0% 49,2%
% of Total 44,4% 4,8% 49,2%
Residual 1,9 -1,9
Psihologie clinică Count 25 7 32
% within specializare 78,1% 21,9% 100,0%
% within non -asertiv 47,2% 70,0% 50,8%
% of Total 39,7% 11,1% 50,8%
Residual -1,9 1,9
Total Count 53 10 63
% within specializare 84,1% 15,9% 100,0%
% within non -asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 84,1% 15,9% 100,0%

Tabelul 73. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (Muncii si HR & P. Clinică ) și stilul non –
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 1,754a 1 ,185
Continuity Correctionb ,960 1 ,327
Likelihood Ratio 1,800 1 ,180
Fisher's Exact Test ,302 ,164
Linear -by-Linear
Association 1,727 1 ,189
N of Valid Cases 63

Tabelul 73 semnalează că una dintre celule are frecvența așteptată mai mică de 5, ceea ce
impune citirea probabilității pe linia Testului Fisher Exact. Datele cercetării (N = 63), nu
confirmă că masteranz ii de la specializarea „Securitate națională” și cei de la „Pihologie
clinică ” sunt difer iți în ceea ce privește frecven ța încadrării în categoria „non -asertiv” a
stilului de comunicare (chi -pătrat = 1.754, df = 1, p = 0.302 > 0.05).

Conform tabelului 74, numărul celor care se încadrează în stilul de comunicare „agresiv
este de 4 pentru masteranzii de la „Securitate națională” (12.9%) și de 3 pentru cei de la
„Psihologie clinică” (9.4%).
Din totalul celor care sunt încadrați în această categorie a stilulu i de comunicare, 57.1%
sunt masteranzi în cadrul specializării „ Securitate națională”, ceilalți 42.9% provenind de la
specializarea „Psihologie clinică”.

Tabelul 75 semnalează că frecven ța așteptată a două dintre celule ia valori mai mici de 5,
ceea ce ob liga citirea probabilității pe linia corespunzătoare Testului Fisher Exact. Potrivit
datelor cercetării (N = 63), prezentate în același tabel, masteranzii de la „Securitate
națională” și cei de la „Psihologie clinică” nu sunt diferiți în ceea ce privește frecve nța
încadrării în categoria „agresiv” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.198, df = 1, p =
0.708 > 0.05)

74
Tabelul 74. Corespondența dintre specializare (Securitate națională & P. Clinică ) și stilul agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Speciali zare Securitate națională Count 27 4 31
% within specializare 87,1% 12,9% 100,0%
% within agresiv 48,2% 57,1% 49,2%
% of Total 42,9% 6,3% 49,2%
Residual -,6 ,6
Psihologie clinică Count 29 3 32
% within specializare 90,6% 9,4% 100,0%
% within agresiv 51,8% 42,9% 50,8%
% of Total 46,0% 4,8% 50,8%
Residual ,6 -,6
Total Count 56 7 63
% within specializare 88,9% 11,1% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 88,9% 11,1% 100,0%

Tabelul 75 . Rezultatele testului C hi-pătrat pentru specializare (Muncii si HR & P. Clinică ) și stilul agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,198a 1 ,656
Continuity Correctionb ,002 1 ,964
Likelihood Ratio ,199 1 ,656
Fisher's Exact Test ,708 ,482
Linear -by-Linear
Association ,195 1 ,659
N of Valid Cases 63
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 3,44.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 76. Corespondența dintre special izare (Securitate națională & Psihologie Clinică ) și stilul
manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Specializare Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within manipulator 48,3% 60,0% 49,2%
% of Total 44,4% 4,8% 49,2%
Residual -,5 ,5
Psihologie clinică Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 51,7% 40,0% 50,8%
% of Total 47,6% 3,2% 50,8%
Residual ,5 -,5
Total Count 58 5 63
% within spe cializare 92,1% 7,9% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 92,1% 7,9% 100,0%

75

Numărul celor care se încadrează în categoria „manipulator” a stilului de comunicare este,
potrivit Tabelului 76, de 3 în cazul masteranzilor de la sp ecializarea „Securitate națională”
și de 2 pentru cei de la „Psihologie clinică”. Privind datele din tabelul de mai jos, 9.7%
dintre cei de la „Securitate națională” și 6.2% dintre cei de la „Psihologie clinică” dețin
acest stil de comunicare. Prin urmare, din totalul celor care pot fi încadrați în categoria
„manipulator” a stilului de comunicare, 60% provin de la specializarea „Securitate
națională”, în timp ce restul de 40% urmează specializarea „Securitate națională” .

Tabelul 77 . Rezultatele testului Ch i-pătrat pentru specializare (Muncii si HR & P. Clinică ) și stilul
manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,253a 1 ,615
Continuity Correctionb ,001 1 ,970
Likelihood Ratio ,254 1 ,614
Fisher's Exact Test ,672 ,485
Linear -by-Linear
Association ,249 1 ,618
N of Valid Cases 63
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,46.
b. Computed only for a 2×2 table

Potrivit Tabelului 77, 2 dintre celule au frecven ța așteptată mai mică decât 5. Această
observație impune citirea probabilității de pe linia Testului Fisher Exact. Datele cercetării
(N = 63) arată că masteranzii de la specializarea „Securitate nation ala” și cei de la
„Psihologie c linică” nu sunt difer iți în ceea ce privește frecven ța încadrării în categoria
„manipulator” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.253, df = 1, p = 0.672 > 0.05).

Tabelul 78 . Corespondența dintre specializare (Securitate națională & P. Clinică ) și stilul asertiv
Asertiv Total
nu este Este
Specializare Securitate națională Count 10 21 31
% within specializare 32,3% 67,7% 100,0%
% within asertiv 45,5% 51,2% 49,2%
% of Total 15,9% 33,3% 49,2%
Residual -,8 ,8
Psihologie clinică Count 12 20 32
% within specializare 37,5% 62,5% 100,0%
% within asertiv 54,5% 48,8% 50,8%
% of Total 19,0% 31,7% 50,8%
Residual ,8 -,8
Total Count 22 41 63
% within specializare 34,9% 65,1% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of To tal 34,9% 65,1% 100,0%

Tabelul 78 reprezinta corespondența dintre specializarea masterandului și categoria
„asertiv” a stilului de comunicare. Potrivit acestuia, 21 dintre masteranzii de la

76
specializarea „Securitate natioanla” și 20 dintre cei de la „Psi hologie clinică” se încadrează
în această categorie a stilului de comunicare. Exprimat în procente, acestea înseamnă că
67.7% dintre masteranzii de la „Securitate natioanla” și 62.5% dintre cei de la „Psihologie
clinică” poseda acest stil de comunicare. Pr in urmare, din totalul celor care se încadrează în
acest stil de comunicare, 51.2% provin de la specializarea „Securitate natio nala”, iar restul
de 48.8% urmează în prezent specializare „Psihologie clinică”.

Tabelul 79. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare ( Securitate națională & P. Clinică ) și stilul
asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,190a 1 ,663
Continuity Correctionb ,030 1 ,863
Likelihood Ratio ,191 1 ,662
Fisher's Exact Test ,793 ,432
Linear -by-Linear
Association ,187 1 ,665
N of Valid Cases 63

În ceea ce privește Tabelul 79, acesta descrie datele cercetării (N = 63), potrivit cărora nu
există o relație semnificativă între specializarea urmată (Mun cii și HR/Psihologie clinică) și
stilul de comunicare asertiv (chi -pătrat = 0.190, df = 1, p = 0.663 > 0.05).

Tabelul 80. Corespondența dintre specializare (Securitate națională & Consiliere școlară ) și stilul non-
asertiv
Nonasertiv Total
nu este Este
Specializare Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within nonasertiv 50,0% 42,9% 49,2%
% of Total 44,4% 4,8% 49,2%
Residual ,4 -,4
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 28 4 32
% withi n specializare 87,5% 12,5% 100,0%
% within nonasertiv 50,0% 57,1% 50,8%
% of Total 44,4% 6,3% 50,8%
Residual -,4 ,4
Total Count 56 7 63
% within specializare 88,9% 11,1% 100,0%
% within nonasertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 88,9% 11,1% 100,0%

Din Tabelul 80, reiese că 3 dintre masteranzii de la „Securitate națională” și 4 de la
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”se încadrează în categoria „non -asertiv” a stilului
de comunicare. Potrivit aceluiași tabel, procentul celor care dețin acest stil de comunicare
este de 9.7% în cazul masteranzilor de la „Securitate națională” și de 12.5% pentru cei de la
specializarea „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”. Astfel, din totalul celor care se
încadrează în această categorie a st ilului de comunicare, 42.9% masteranzi urmează în

77
prezent specializarea „Securitate națională” și restul de 57.1% provin de la specializarea
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Tabelul 81. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare ( Securitate națională & Consiliere școlară ) și
stilul non – asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,127a 1 ,722
Continuity Correctionb ,000 1 1,000
Likelihood Ratio ,127 1 ,721
Fisher's Ex act Test 1,000 ,518
Linear -by-Linear
Association ,125 1 ,724
N of Valid Cases 63
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 3,44.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 81 atenționează asupra faptulu i că 2 dintre celule au frecven ța așteptată mai mică
decât 5. Astfel probabili tatea trebuie luată de pe linia corespunzătoare Testului Fisher
Exact. Potrivit datelor cercetării (N = 63), prezentate în același tabel, masteranzii de la
specializarea „Muncii ș i HR” și cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” nu sunt
difer iți în ceea ce privește frecven ța încadrării în categoria „non -asertiv” a stilului de
comunicare (chi -pătrat = 0.127, df = 1, p = 1.000 > 0.05).

Tabelul 82. Corespondența dintre specializare (Securitate națională & Consiliere școlară ) și stilul agresiv
Agresiv Total
nu este este
Specializare Securitate națională Count 27 4 31
% within specializare 87,1% 12,9% 100,0%
% within agresiv 45,8% 100,0% 49,2%
% of Total 42,9% 6,3% 49,2%
Residual -2,0 2,0
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 32 0 32
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within agresiv 54,2% 0,0% 50,8%
% of Total 50,8% 0,0% 50,8%
Residual 2,0 -2,0
Total Count 59 4 63
% wi thin specializare 93,7% 6,3% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 93,7% 6,3% 100,0%

Din datele prezentate în Tabelul 82 reiese că nici un masterand de la specializarea
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” nu se încadrează î n categoria „agresiv” a stilului
de comunicare, în timp ce 4 masteranzi (12.9%) de la „Securitate națională” poseda acest
stil de comunicare.

Tabelul 83 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare ( Securitate națională & Consiliere școlară ) și
stilul agresiv

78
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 4,409a 1 ,036
Continuity Correctionb 2,506 1 ,113
Likelihood Ratio 5,954 1 ,015
Fisher's Exact Test ,053 ,053
Linear -by-Linear
Associ ation 4,339 1 ,037
N of Valid Cases 63
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1,97.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 83 semnalează că frecven ța așteptată ia valori mai mici decât 5 pentru două d intre
celule, probabilitatea fiind citită, în această situație de pe linia corespunzătoare Testului
Fisher Exact. Datele cercetării (N = 63), potrivit aceluiași tabel, nu indică o relație
semnificativă între specializarea urmată de masterand (Muncii și HR/ Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei) și încadrarea în categoria „agresiv” a stilului de comunicare (chi -pătrat
= 4.409, df =1, p = 0.053 > 0.05).

Tabelul 84 . Corespondența dintre specializare (Securitate națională & Consiliere școlară ) și stilul
manipulator
manipulator Total
nu este este
Specializare Securitate națională Count 28 3 31
% within specializare 90,3% 9,7% 100,0%
% within manipulator 48,3% 60,0% 49,2%
% of Total 44,4% 4,8% 49,2%
Residual -,5 ,5
Consiliere școlară si dezvoltarea
carierei Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 51,7% 40,0% 50,8%
% of Total 47,6% 3,2% 50,8%
Residual ,5 -,5
Total Count 58 5 63
% within specializare 92,1% 7,9% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 92,1% 7,9% 100,0%

După cum se poate observa din Tabelul 84, 3 dintre masteranzii de la „Securitate națională”
și 2 dintre cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” prezintă categoria
„manipulator” a stilulu i de comunicare. Prin urmare, un procent de 9.7% dintre masteranzii
de la „Securitate națională” și unul de 6.2% pentru cei de la „Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei” se încadrează în acest stil de comunicare. Din totalul celor care
prezintă acest stil de comunicare, 60% provin de la specializarea „Securitate națională” și
restul de 40% de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Potrivit Tabelului 85, frecven ța așteptată pentru două celule ia valori mai mici de 5, deci
probabilitatea citit ă va fi cea corespunzătoare liniei Testului Fisher Exact. Datele cercetării
nu confirmă că masteranzii de la „Securitate națională” și cei de la „Consiliere școlară și

79
dezvoltarea carierei” sunt difer iți în ceea ce privește frecven ța încadrării în categori a
„manipulator” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.253, df = 1, p = 0.672 > 0.05).

Tabelul 85. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare ( Securitate națională & Consiliere școlară ) și
stilul manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,253a 1 ,615
Continuity Correctionb ,001 1 ,970
Likelihood Ratio ,254 1 ,614
Fisher's Exact Test ,672 ,485
Linear -by-Linear
Association ,249 1 ,618
N of Valid Cases 63
a. 2 ce lls (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,46.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 86 . Corespondența dintre specializare (Securitate națională & Consiliere școlară ) și stilul asertiv
Asertiv Total
nu este Este
Specializare Securitate națională Count 10 21 31
% within specializare 32,3% 67,7% 100,0%
% within asertiv 62,5% 44,7% 49,2%
% of Total 15,9% 33,3% 49,2%
Residual 2,1 -2,1
Consiliere școlară și dezvoltarea
carierei Count 6 26 32
% withi n specializare 18,8% 81,2% 100,0%
% within asertiv 37,5% 55,3% 50,8%
% of Total 9,5% 41,3% 50,8%
Residual -2,1 2,1
Total Count 16 47 63
% within specializare 25,4% 74,6% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 25,4% 74,6% 100,0%

Din Tabelul 86, reiese că 21 dintre masteranzii de la specializare „Securitate națională” și
26 dintre cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” au stilul de comunicare
asertiv. P otrivit aceluia și tabel, 67.7% dintre masteranzii de la „Securitate națională” și
81.2% dintre cei ce sunt înscriși la specializarea „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”
se încadrează în categoria „asertiv” a stilului de comunicare. Prin urmare, din totalul celor
care prezintă acest stil de comunicare, 44.7% urmează în prezent specializarea „Securitate
națională”, restul de 55.3% provenind de la specializare „Consiliere școlară și dezvoltarea
carierei”.

Datele cercetării (N = 63), prezentate în tabelul 87, nu confirmă existența unei relații
semnificati ve între specializarea urmată în prezent (Securitate națională/Consiliere școlară
și dezvoltarea carierei) de masterand și încadrarea în categoria „asertiv” a stilului de
comunicare (chi -pătrat = 1.516, df = 1, p = 0.218 > 0.05).

80

Tabelul 87 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare ( Securitate națională & Consiliere școlară ) și
stilul asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 1,516a 1 ,218
Continuity Correctionb ,887 1 ,346
Likelihood Ratio 1,528 1 ,216
Fisher's Exact Test ,257 ,173
Linear -by-Linear
Association 1,492 1 ,222
N of Valid Cases 63
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 7,87.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 88 . Corespondența dintre specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul non-asertiv
Nonasertiv Total
nu este este
Specializare Psihologie clinică Count 25 7 32
% within specializare 78,1% 21,9% 100,0%
% within nonasertiv 47,2% 63,6% 50,0%
% of Total 39,1% 10,9% 50,0%
Residual -1,5 1,5
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 28 4 32
% within specializare 87,5% 12,5% 100,0%
% within nonasertiv 52,8% 36,4% 50,0%
% of Total 43,8% 6,2% 50,0%
Residual 1,5 -1,5
Total Count 53 11 64
% within specializare 82,8% 17,2% 100,0%
% within nonasertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 82,8% 17,2% 100,0%

Din Tabelul 88 reiese că 7 masteranzi de la specializarea „Psihologie clinică”(21.9%) și 4
de la „Consil iere școlară și dezvoltarea carierei” (12.5%) se încadrează în categoria „non –
asertiv” a stilului de comunicare. Din totalul celor care prezintă acest stil de comunicare
63.6% urmează în prezent specializarea „Psihologie clinică”, în timp ce 36.4% provin d e la
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Datele cercetării (N = 64) nu indică o relație semnificativă între specializarea urmată în
prezent de masterand (Psihologie clinică/Consiliere școlară și dezvoltarea carierei) și
încadrarea în categoria „ non-asertiv” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.983, df =1, p
= 0.320 > 0.05).

Tabelul 89 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul non –
asertiv

81
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,988a 1 ,320
Continuity Correctionb ,439 1 ,508
Likelihood Ratio ,999 1 ,318
Fisher's Exact Test ,509 ,255
Linear -by-Linear
Association ,973 1 ,324
N of Valid Cases 64

Tabelul 90. Coresp ondența dintre specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Specializare Psihologie clinică Count 29 3 32
% within specializare 90,6% 9,4% 100,0%
% within agresiv 47,5% 100,0% 50,0%
% of Total 45,3% 4,7% 50,0%
Residual -1,5 1,5
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 32 0 32
% within specializare 100,0% 0,0% 100,0%
% within agresiv 52,5% 0,0% 50,0%
% of Total 50,0% 0,0% 50,0%
Residual 1,5 -1,5
Total Count 61 3 64
% within specializare 95,3% 4,7% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 95,3% 4,7% 100,0%

Din Tabelul 90 reiese că niciunul dintre masteranzii de la „ Consiliere școlară și dezvoltarea
carierei” nu prezintă stilul de comunicare agresiv, în timp ce 3 masteranzi de la
specializarea „Psihologie clinică” (9.4%) se incadreaza în această categorie a stilului de
comunicare.

Tabelul 91. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul
agresiv
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 3,148a 1 ,076
Continuity Correctionb 1,399 1 ,237
Likelihood Ratio 4,306 1 ,038
Fisher's Exact Test ,238 ,119
Linear -by-Linear
Association 3,098 1 ,078
N of Valid Cases 64
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1,50.
b. Computed only for a 2×2 table

82
Tabelul 91 semnalează că două dintre celule au o frecvență așteptată mai mică decât 5,
implicând citirea probabilității corespunzătoare Testului Fisher Exact. Potrivit datelor
cercetării (N = 64), prezentate în același tabel, masteranzii de la „Psihologie clinică” și cei
de la „ Consiliere școlară și dezvoltarea carierei” nu sunt diferiți în ceea ce priveș te
frecven ța încadrării în categoria „agresiv” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 3.148, df =
1, p = 0.238 > 0.05).

Conform Tabelului 92, numărul celor care se încadrează în categoria „manipulator” a
stilului de comunicare este de 2 atât pentru specializa rea „Psihologie clinică” cât și pentru
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”. De asemenea, atât pentru o specializare cât și
pentru cealaltă 6.2% masteranzi se încadrează în acest stil de comunicare. Din totalul celor
care se încadrează în acest sti l de comunicare 50% provin de la „Psihologie clinică”,
cealaltă jumătate provenind de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Tabelul 92. Corespondența dintre specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul manipulator
manipulator Total
nu este Este
Specializare Psihologie clinică Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 50,0% 50,0% 50,0%
% of Total 46,9% 3,1% 50,0%
Residual ,0 ,0
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 30 2 32
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 50,0% 50,0% 50,0%
% of Total 46,9% 3,1% 50,0%
Residual ,0 ,0
Total Count 60 4 64
% within specializare 93,8% 6,2% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Tota l 93,8% 6,2% 100,0%

Tabelul 93 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul
manipulator
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,000a 1 1,000
Continuity Correctionb ,000 1 1,000
Likelihood Ratio ,000 1 1,000
Fisher's Exact Test 1,000 ,694
Linear -by-Linear
Association ,000 1 1,000
N of Valid Cases 64
a. 2 cells (50,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count i s 2,00.
b. Computed only for a 2×2 table

Conform Tabelului 93, frecven ța așteptată a două celule va lua valori mai mici de 5,
probabilitatea fiind citită în aceste condiții de pe linia Testului Fisher Exact. Potrivit datelor

83
cercetării (N = 64), mastera nzii de la „Psihologie clinică” nu sunt diferiți față de cei de la
„Consiliere școlară și dezvoltarea cariere i”, în ceea ce privește frecven ța inca drarii în
categoria „manipulator” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.000, df = 1, p = 1.000 >
0.05).

Din Tabelul 94, reiese că numărul celor care se încadrează în categoria „asertiv” a stilului
de comunicare este de 20 pentru masteranzii de la specializarea „Psihologie clinică” și de
26 pentru cei de la „Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”. Astfel, pentru 62.5% dintre
masteranzii de la „Psihologie clinică” și 81.2% dintre cei de la „Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei”, stilul de comunicare caracteristic este cel asertiv. Din totalul celor
care se încadrează în acesta categorie a stilului de comunicare, 43.5% urmează în prezent
specializarea „Psihologie clinică”, în timp ce restul de 56.5% provin de la specializarea
„Consiliere școlară și dezvoltarea carierei”.

Tabelul 94 . Corespondența dintre specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul asertiv
Asertiv Total
nu este este
Specializare Psihologie clinică Count 12 20 32
% within specializare 37,5% 62,5% 100,0%
% within asertiv 66,7% 43,5% 50,0%
% of Total 18,8% 31,2% 50,0%
Residual 3,0 -3,0
Consiliere școlară și
dezvoltarea carierei Count 6 26 32
% within specializare 18,8% 81,2% 100,0%
% within asertiv 33,3% 56,5% 50,0%
% of Total 9,4% 40,6% 50,0%
Residual -3,0 3,0
Total Count 18 46 64
% within specializare 28,1% 71,9% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 28,1% 71,9% 100,0%

Tabelul 95 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru specializare (P. clinică & Consiliere școlară ) și stilul
asertiv
Value df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 2,783a 1 ,095
Continuity Correctionb 1,932 1 ,164
Likelihood Ratio 2,824 1 ,093
Fisher's Exact Test ,164 ,082
Linear -by-Linear
Association 2,739 1 ,098
N of Valid Cases 64
a. 0 cells (0,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 9,00.
b. Computed only for a 2×2 table

Datele cercetării (N = 64), prezentate în Tabelul 95 nu indică o relație semnificativă între
specializarea urmată de masterand în prezent (Psihologie clinică/Consiliere școlară și

84
dezvolta rea carierei) și categoria „asertiv” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 2.783, df =
1, p = 0.095 > 0.05)

Pentru testarea ultimei ipoteze potrivit căreia, persoanele de sex feminin și persoanele de
sex masculin sunt diferiți în ceea ce privește stiluri le de comunicare se va folosi tot testul
Chi-pătrat deoarece variabilă dependentă (stilurile de comunicare) este de ordin categorial:
non-asertiv, agresiv, manipulator și agresiv.

Potrivit tabelului 96, 3 persoane de gen masculin și 22 de gen feminin se î ncadrează în
categoria „non -asertiv” a stilului de comunicare. Astfel, procentul persoanelor care se
încadrează în această categorie a stilului de comunicare este de 18.8% în cazul persoanelor
de sex masculin și de 14,9% în cazul persoanelor de sex feminin . Din totalul persoanelor
care se încadrează în categoria „non -asertiv” a stilului de comunicare, 12.0% sunt de gen
masculin, iar restul de 88.0% de gen feminin.

Tabelul 96. Corespondența dintre gen ș i stilul non -asertiv
Non-asertiv Total
nu este Este
Gen Masculin Count 13 3 16
% within gen 81,2% 18,8% 100,0%
% within non -asertiv 9,4% 12,0% 9,8%
% of Total 7,9% 1,8% 9,8%
Residual -,6 ,6
Feminin Count 126 22 148
% within gen 85,1% 14,9% 100,0%
% within non -asertiv 90,6% 88,0% 90,2%
% of Total 76,8% 13,4% 90,2%
Residual ,6 -,6
Total Count 139 25 164
% within gen 84,8% 15,2% 100,0%
% within non -asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 84,8% 15,2% 100,0%

Tabelul 97 . Rezultatele testului Chi -pătrat pentru gen ș i stilul d e comunicare non -asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,169a 1 ,681
Continuity Correctionb ,002 1 ,964
Likelihood Ratio ,160 1 ,689
Fisher's Exact Test ,714 ,454
Linear -by-Linear
Association ,168 1 ,682
N of Valid Cases 164
a. 1 cells (25,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 2,44.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 97, semnalează cazul uneia dintre celule ce are frecvența așteptată ma i mică de 5,
probabilitatea citindu -se de pe linia corespunzătoare Testului Fisher Exact. Datele cercetării

85
(N = 164) nu indică o relație semnificativă între genul persoanei și categoria „non -asertiv”
a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.169, df = 1, p = 0.714 > 0.05).

Tabelul 98. Corespondența dintre gen ș i stilul de comunicare agresiv
Agresiv Total
nu este Este
Gen Masculin Count 14 2 16
% within gen 87,5% 12,5% 100,0%
% within agresiv 9,1% 20,0% 9,8%
% of Total 8,5% 1,2% 9,8%
Resid ual -1,0 1,0
Feminin Count 140 8 148
% within gen 94,6% 5,4% 100,0%
% within agresiv 90,9% 80,0% 90,2%
% of Total 85,4% 4,9% 90,2%
Residual 1,0 -1,0
Total Count 154 10 164
% within gen 93,9% 6,1% 100,0%
% within agresiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 93,9% 6,1% 100,0%

Din tabelul 98, reiese că 2 dinte persoanele de gen masculin și 8 de gen feminin dețin stilul
de comunicare agresiv. Astfel, 12,5% dintre persoanele de gen masculin și 5.4% dintre
persoanele de gen feminin se încadrea ză în această categorie a stilului de comunicare. Din
totalul celor care dețin această categorie a stilului de comunicare 20% sunt de gen masculin
și restul de 80% sunt de gen feminin.

Tabelul 99. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru gen ș i stilul de co municare agresiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 1,269a 1 ,260
Continuity Correctionb ,333 1 ,564
Likelihood Ratio 1,023 1 ,312
Fisher's Exact Test ,253 ,253
Linear -by-Linear
Assoc iation 1,262 1 ,261
N of Valid Cases 164
a. 1 cells (25,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is ,98.
b. Computed only for a 2×2 table

Potrivit tabelului 99, una dintre celule are frecvența așteptată mai mică decât 5,
probabilitatea citindu -se de pe linia Testului Fisher exact. Potrivit datelor cercetării (N =
164), prezentate în același tabel, persoanele de gen feminin și cele de gen masculin nu
diferă în ceaa ce privește frecven ța încadrării în categoria „agresiv” a st ilului de comunicare
(chi-pătrat = 1.269, df = 1, p = 0.253 > 0.05).

Datele Tabelului 100 indică un număr de 2 persoane de gen masculin și unul de 9 de gen
feminin care se încadrează în categoria „manipulator” a stilului de comunicare. În procente

86
aceast a înseamnă, că 12.5% dintre persoanele de gen masculin și 6.1% dintre persoanele de
gen feminin dețin acest stil de comunicare. Din totalul celor care dețin acest stil de
comunicare, 18.2% sunt persoane de sex masculin și restul de 81.8% sunt persoane de g en
feminin.

Tabelul 100. Corespondența dintre gen ș i stilul de comunicare manipulator
Manipulator Total
nu este Este
Gen masculin Count 14 2 16
% within gen 87,5% 12,5% 100,0%
% within manipulator 9,2% 18,2% 9,8%
% of Total 8,5% 1,2% 9,8%
Residual -,9 ,9
feminin Count 139 9 148
% within gen 93,9% 6,1% 100,0%
% within manipulator 90,8% 81,8% 90,2%
% of Total 84,8% 5,5% 90,2%
Residual ,9 -,9
Total Count 153 11 164
% within gen 93,3% 6,7% 100,0%
% within manipulator 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 93,3% 6,7% 100,0%

Tabelul 101. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru gen ș i stilul de comunicare manipulator
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square ,951a 1 ,330
Continuity Correctionb ,202 1 ,653
Likelihood Ratio ,791 1 ,374
Fisher's Exact Test ,292 ,292
Linear -by-Linear
Association ,945 1 ,331
N of Valid Cases 164
a. 1 cells (25,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 1 ,07.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 101 indică o frecvență așteptată mai mică de 5 pentru una dintre celule,
probabilitatea citită, fiind ceea corespunzătoare Testului Fisher Exact. Datele cercetării (N
= 164) nu indică o relație semnificativă între genul persoanei și încadrarea în categoria
„manipulator” a stilului de comunicare (chi -pătrat = 0.951, df = 1, p = 0.292 > 0.05).

După cum se observă, din Tabelul 102, 9 dintre persoanele de gen masculin (56,2%) și 109
(73.6%) dintre persoanele de gen feminin se încadrează în categoria „asertiv” a stilului de
comunicare. Prin urmare, din totalul celor care dețin acest stil de comunicare 7.6% sunt
persoane de gen masculin, restul de 92.4% fiind de gen feminin.

87
Tabelul 102. Corespondența dintre g en și stilul de comunicare asertiv
Asertiv Total
nu este Este
Gen Masculin Count 7 9 16
% within gen 43,8% 56,2% 100,0%
% within asertiv 15,2% 7,6% 9,8%
% of Total 4,3% 5,5% 9,8%
Residual 2,5 -2,5
Feminin Count 39 109 148
% within g en 26,4% 73,6% 100,0%
% within asertiv 84,8% 92,4% 90,2%
% of Total 23,8% 66,5% 90,2%
Residual -2,5 2,5
Total Count 46 118 164
% within gen 28,0% 72,0% 100,0%
% within asertiv 100,0% 100,0% 100,0%
% of Total 28,0% 72,0% 100,0%

Tabelul 103. Rezultatele testului Chi -pătrat pentru gen ș i stilul de comunicare asertiv
Value Df Asymp. Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (2 –
sided) Exact Sig. (1 –
sided)
Pearson Chi -Square 2,166a 1 ,141
Continuity Correctionb 1,389 1 ,238
Likelihood Ratio 2,006 1 ,157
Fisher's Exact Test ,152 ,121
Linear -by-Linear
Association 2,153 1 ,142
N of Valid Cases 164
a. 1 cells (25,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 4,49.
b. Computed only for a 2×2 table

Tabelul 103 indică o frecvență mai mică de 5 pentru una dintre celule, probabilitatea fiind
citită în aceste condiții de pe linia Testului Fisher Exact. Potrivit datelor cercetării (N =
164), prezentate în același tabel, persoanele de gen masculin nu sunt diferite de persoane le
de gen femi nin în ceea ce privește frecven ța încadrării în categoria „asertiv” a stilului de
comunicare (chi -pătrat = 2.166, df = 1, p = 0.152 > 0.05).

88
CAPITOLUL 4. Dicu ții

Rezultatele studiului prezent arata că trăsăturile de personalitate nu variază
semnificativ în funcție de specializarea urmată de masterand. Astfel nu s -a observat nicio
diferență statistic semnificativă între cele cinci grupuri examinate (PEU și dezvoltare
persoanla; Muncii și Resurse Umane; Securitate națională; Psiholo gie clinică; Consiliere
școlară și dezvoltarea carierei).
În ceea ce privește genul persoanei, studiul prezent indică o diferență semnificativă în ceea
ce privește scorurile la trăsăturile de personalitate extraversie și agreabilitate. Astfel,
potrivit re zultatelor studiului prezent femeile au scoruri semnificativ statistic mai mari la
extraversie și agreabilitate, comparativ cu bărbații.
Conform rezultatelor prezentate în capitolul anterior nu există diferențe
semnificative nici în ceea ce privește încadr area masteranzilor într -o anumită categorie a
stilului de comunicare, în funcție de specializarea pe care o urmau și totodată rezultatele au
indicat faptul că persoanele de gen masculin și cele de gen feminin nu sunt difer ite în ceea
ce privește frecven ța incad rarii într -o categorie a stilului de comunicare. Prin urmare, se
poate afirma că atât între specializarea urmată de masterand și încadra rea într -o anumită
categorie a stilului de comunicare cât și între genul persoanei și încadrarea într -o categorie
a stilului de comunicare nu există o relație semnificativă.
4.1 Specializarea urmată și trăsăturile de personalitate
Conform cercetării lui Wicherts și Vorst (2010), masteranzii care urmau
specializarea „ Psihologia muncii și orga nizațional ă” au scoruri mai mari la extraversie
decât studenții de la alte specializări. Potrivit acelorași cercetători, masteranzii de la
Psihologie clinică au scoruri mai înalte la nevrotism. Participanții acestui studiu urmau
specializările la Universitatea din Amsterdam din Olan da. Însă, se pare că pentru România
aceste diferențe nu sunt valabile din cauza faptului că specializările din țara noastră, chiar
dacă poart ă aproximativ același nume sunt diferite în ceea ce privește programa urmată.
Astfel, specializările de la Universi tatea București, Facultatea de Psihologie și Științele
Educației presupun mai înainte de toate deținerea unor abilități științifice însemnate. Pe de
altă parte, majo ritatea masteranzilor de la ace ste specializări au un trecut comun în ceea ce
privește educ ația, formarea și studiile. Astfel, majoritatea celor incluși în cercetare au
terminat Facultatea de Psihologie și Științele Educației, specializarea Psihologie, toți au
trecut p rin procese riguroase de selec ție și nu în ultimul rând toți prezintă interese pentru
domeniul „Psihologie”, domeniu ce cuprinde toate cele cinci specializări. Potrivit
rezultatelor, acești masteranzi nu prezintă diferențe semnificative în funcție de specializarea
aleasă, poate tocmai pentru că au un trecut și o formare comună. De a semenea, această lipsă
a diferențelor între scorurile la trăsăturile de personalitate a masteranzilor de la diferite
specializări poate fi cauzată și de o oarecare suprapunere a unor materii în ceea ce privește
materiile studiate și de o gamă mai redusă de specializări comparativ cu specializările
urmate de masteranzii din Olanda. Pe de altă parte, sunt cazuri speciale care din anumite
motive urmează o anumită specializare, care chiar dacă nu este prima opțiune în ceea ce
privește preferințele, le va asigur a o sursă de venit. Totodată există cazuri în care
persoanele urmează mai multe specializări pentru a avea mai multe oportunități de
încadrare pe piața muncii.

89
4.2 Genul persoanei și trăsăturile de personalitate
În conformitate cu alte studii, rezultatel e studiului prezent au relevat că persoanele
de gen feminin au obținut scoruri mai mari la extraversie și agreabilitate. Studiul lui Costa,
Terracciano și McCrae din 2001 a arătat existența unor scoru ri mai mari în cazul
agreabilit ății și a nevrotismului pentru femei. Un alt studiu realizat de Schmitt și
colaboratorii săi în anul 2008 a descoperit tendința femeilor de a avea scoruri mai mari atât
în caz ul extraversiei și a agreabilit ății cât și în cazul nevrotismului și a conștiinciozității.
Rubinstein și Strul au subliniat și ei prin studiul lor din anul 2007 scorurile mai mari ale
femeilor în ceea ce privește nevrotismul și extraversia.
Potrvit studiului de față femeile nu înregistrează scoruri mai mari la trăsăturile nevrotism și
deschidere, așa cum au f ăcut-o cele anterioare. Aceste rezultate se pot datora faptului că toți
participanții acestui studiu sunt masteranzi ai aceleiași instituții, presiunile suportate fiind
aproximativ identice. În ceea ce privește deschiderea, potrivit cercetătorilor O’Connor și
Paunonen (2007), cercetările au arătat că această trăsătură corelează pozitiv cu realizările
școlare. Astfel, având în vedere că toți participanții studiului de față au același nivel de
educație, este greu să se înregistreze diferențe în ceea ce priveș te această trăsătură de
personalitate.
4.3 Specializarea urmată, genul persoanei și încadrarea într -o categorie a stilului de
comunicare
Potrivit rezultatelor studiului, nu au fost înregistrate diferențe semnificative în ceea
ce privește frec vența încad rării masteranzilor într -o anumită categorie a stilului de
comunicare nici în funcție de specializarea masterandului, dar nici în fun cție de genul
persoanei. Eviden țe în acest sens nu există în literatura de specialitate. Cu toate acestea,
cercetarea lui U rea (2012), deși nu a avut drept obiectiv de scoperirea unei diferențe între
profesorii de matematică și științe exacte și cei de limba romană și limbi str ăine în ceea ce
privește frecve nța încadrării într -o anumită categorie a stilului de comunicare, rezul tatele
acestui studiu au relevat că majoritatea profesorilor de matematică și științe exacte se
încadrează în categoria „asertiv” a stilului de comunicare, pe când majoritatea celor de
romană și limbi străine în categoria „non -asertiv” a stilului de comuni care. Astfel, această
cercetare, a dovedit că există diferen țe în ceea ce prinveste frecven ța încadrării într -o
anumită categorie a stilului de comunicare în funcție de specializarea aceleiași profesii. În
ceea ce privește specializările viitorilor psiholo gi, în conformitate cu rezultatele acestui
studiu, nu există diferențe în ceea ce privește frecventa încadrării într -un anumit stil de
comunicare. Acest rezultat este probabil cauza aceleiași omogenități în ceea ce privește
educația și formarea acestor mas teranzi și totodată, aceasta poate fi și cauza lipsei unei
relații semnificative cu privire la încadrarea într -un anumit stil de comunire in functie de
genul persoanei.

90
CAPITOLUL 5. Concluzii

Așa cum a fost precizat în unul din capitolele anterio are, obiectivul acestui studiu a
fost de a i dentifica și evidenția di feren țele cu privire la trăsăturile de personalitate și
stilurile de comunicare în funcție de specializarea urmată în prezent de masterand, pe de -o
parte și pe de altă parte în funcție de genul persoanei.
Pe scurt, studiul prezent a confimat încă o dată ca între femei și bărbați există
diferențe în ceea ce privește scorurile la două dintre trăsăturile de personalitate (extraversie
și agreabilitate). Așa cum spuneam în capitolul anterior trăsăturile de personalitate nu
variază semnificativ în cadrul celor cinci specializări incluse în studiu. De asemenea, nu s -a
observat o relație semnificativă nici în ceea ce privește specializarea urmată și încadrarea
într-un anumit stil de comunicare. T otodată, studiul nu a relevat că bărbații și femeile sunt
difer iți în ceea ce privește frecven ța încadrării într -o anumită categorie a stilului de
comunicare. Chiar dacă există diferențe, acestea nu au semnificative din punct de vedere
statistic.
5.1 Limi tele studiului
Una dintre limitele esențiale ale studiului este lipsa condițiilor de evaluare a
participanților, aceștia fiind testați în sălile de curs, astfel neputând fi cât se poate de
concentr ati și atenți. O altă limită a studiu lui, în ceea ce prive ște varian ța trăsăturilor de
personalitate în funcție de gen, este omogenitatea participanților în ceea ce privește
formarea și educația, astfel, diferențele în ceea ce privește trăsăturile precum
conștiinciozitatea, deschiderea și nevrotismul fiind oarecu m asemanantoare deoarece
participanții sunt supuși la presiunui ale mediului asemana toare. De asemenea, o altă limită
a cercetării este lipsa posibilității achiziționării unor instrumente care să surprindă fațetele
la nivelul trăsăturilor de personalitate.
5.2 Direcții viitoare
Printre cercetările viitoare, ar fi interesant să se observe varian ța trăsăturilor de
personalitate între masteranzii de la psihologie și cei de la o altă facultate, cu alt profil,
pentru populația românească. Un studiu de acest t ip a fost realizat de Rubinstein în 2005.
O altă cercetare ce ar putea fi realizată pornind de la aceasta ar pu tea avea ca
obiectiv identificarea și evidențierea diferențelor în ceea ce privește interesele profesionale
din tipologia lui Holland corespunz ătoare masteranzilor de la psihologie și o eventuală
identificare a corelațiilor dintre acestea și trăsăturile de personalitate.
În ceea ce privește stilurile de comunicare, acestea ar trebui studiate pe mai multe
grupuri de masteranzi, provenind de la a lte facultăți, cu alt profil.
De asemenea, î n ceea ce priveștea atât varian ța trăsăturilor de personalitate cât și
frecvența încadrării într -un anumit stil de comunicare în funcție de genul persoanei,
participanții studiului nu ar trebui să facă parte di ntr-o populație distinctă așa cum s -a
întâmplat în studiul de față, excluzându -se astfel efectul omogenității asupra acestor
rezultate.
Pe de altă parte, ar putea să se facă un studiu asemăn ător, cu aceiași populație țint ă,
dar aplicându -se un alt instru ment de personalitate care să identifice și fațetele trăsăturilor
de personalitate, astfel, rezultatele fiind mult mai amănunțite și putând u-se astfel identifica
diferențe semnificative.

91
O altă cercetare ar putea viza diferențele dintre studenții din anu l I și masteranzii din
anul II în ceea ce pr ivește frecven ța încadrării într -un anumit stil de comunicare, pentru a se
vedea dacă cei șase ani de studiu influențează în vreun fel acest stil de comunicare.
5.3 Aplicabilitate practică
Descoperirea potrivit căreia femeile și bărbații sunt diferiți în ceea ce privește
scorurile la trăsăturile de personalitate ar putea avea implicații în selecția de personal.
Știindu -se acest lucru ar putea să nu se facă diferențieri și discriminări în ceea ce privește
favoriz area unei anumite categorii, deoarece aceasta este tendința generală.

92
Referinț e

Ackennan, P. L. & Heggestad, E. D. (1997). Intelligence, personality, and interests:
Evidence for overlapping traits. Psychological Bulletin , 121, 219-245.
Adler, A. (1996). Cunoaș terea omului . Bucureș ti: Editura IRI.
Allport, G. W. (1927). Concepts of trait and personality. Psychological Bulletin , 24, 284 –
293.
Allport, G. W. (1931). What is a trait of personality? Journal of Abnormal and Social
Psycholo gy, 25, 368 -372.
Allport, G. W. (1937). Personality: A pshychological interpretation . New York: Henry
Holt and Company.
Allport, G.W. (1981). Structura și dezvoltarea personalităț ii. București: Editura Didactică
și Pedagogică .
Allport, G. W. & Odbert, H . S. (1936). Trait -names: A psycho -lexical study. Psychological
Monographs: General and Applied , 47, 171 -220.
Aniței, M. (2010). Fundamentele psihologiei . București: Editura Universitară .
Banth, S., & Mohan, V. (1985). Personality difference of arts, scien ce, and language
postgraduate students. Asian Journal of Psychology and Education , 16, 28 –31.
Barrick, M. R. & Mount, M. K. (1991). The Big Five personality dimensions and job
performance: A meta -analysis. Personnel Psychology , 44 (1), 1 -26.
Barrick, M. R. & Gupta, R. (1997). Examining the relationship between Big Five
personalitz factors and Holland's occupational types. Working paper, the
University of Iowa.
Barrick, M. R., Mount, M. K. & Judge, T. A. (2001). The FFM personality dimensions and
job perfor mance: Meta – analysis of meta -analyses. International Joumal of
Selection and Assessment, 9, 9-30.
Barrick, M., Mount, M. K. & Gupta, R. (2003). Meta -analysis of the relationship between
the Five -factor model of personality an Holland’s occupational types. Personnel
Psychology , 56, 45 -74.
Baylon, C. H. & Mignot, X. (1991). La communication . Paris: Nathan.
Beauvois, J. L. & Ghiglione, R. (1981). L’homme et son langage . Paris: P.U.F.
Benito, Y. (2003). Copii supradotaț i. Iași: Polirom.
Borges, N. J., & Osmo n, W. R. (2001). Personality and medical specialty choice:
Technique orientation versus people orientation. Journal of Vocational Behavior ,
58, 22−35.
Borges , N. J. & Savickas , M. L. (2002). Personality and medical specialty choice: a
literature review and integration. Journal Career Assessement , 10, 362-380.
Borges, N. J., & Gibson, D. D. (2005). Personality patterns of physicians in person -oriented
and technique -oriented specialties. Journal of Vocational Behavior , 67, 4−20.
Buddeberg -Fischer, B., Klaghof er, R., Abel, T. & Buddeberg, C. (2006). Swiss residents'
speciality choices – impact of gender, personality traits, career motivation and life
goals. BMC Health Services Research , 6 (137), 1 -9.
Caldwell , D. F. & Burger, J. (1998). Personality characterist ics of job applicants and
success in screening interviews. Personnel Psychology , 51, 119 -136.
Carless, S. A. (1999). Career Assessment: Holland's Vocational Interests, Personality
Characteristics and Abilities. Journal of Career Assessment , 7 (2), 125 -144.

93
Carver, C. S., & Scheier, M. F. (2000). Perspectives on personality (4th ed.) Boston: Allyn
and Bacon.
Cattell, R. B. (1950). Personality . New York: McGraw -Hill.
Cattell, R. B. (1965). The Scientific Analysis of Personality. Baltimore: Penguin.
Cattell , R. B. (1980). The separation and evaluation of personal and environmental
contributions to behavior by the person -centres model. Multivariate Behavioral
Research , 15(4), 371 -402.
Cattell, R. B. (1973). Personality and mood by questionnaire . New York: Jos sey-Bass.
Cattell, R. B., Eber, H. W., Tatsuoka, M. M. (1970). Handbook for the sixteen personality
factor questionnaire (16PF) . Champaign, IL: Instute for Personality and Ability
Testing.
Chraif, M. & Aniței, M. (2013). Psihologia î n transporturi . Bucure ști: Editura Universitară.
Conn, S.R., & Rieke, M.L. (1994). The 16PF Fifth Edition technical manual. Champaign,
IL: Institute for Personality and Ability Testing.
Costa, P. T., McCrae, R. R. & Holland, J. L. (1984). Personality and vocational interests in
an adult sample. Journal of Applied Psychology , 69 (3), 390 -400.
Costa, P. T. & McCrae, R. R. (1985). The NEO Personality Inventory manual. Odessa, FL:
Psychological Assessment Resources.
Costa, P. T., Jr. & McCrae, J. I. R. (1992). Revised NEO personal ity inventory (NEOPI -R)
and NEO five -factor inventory (NEO PPI) professional manual. Odessa, FL:
Psychological Assessment Resources.
Costa, P. T. & McCrae, R. R. (1997). Validation of the five -factor model of personality
across instruments and observers. Journal of Personality and Social Psychology ,
52, 81-90.
Costa, P.T. Jr., Terracciano, A. & McCrae, R.R. (2001). "Gender Differences in Personality
Traits Across Cultures: Robust and Surprising Findings". Journal of Personality
and Social Psychology , 81 (2), 322–331
Crețu, R. Z. (2005). Evaluarea personalității . Iași: Polirom.
Crețu, R. Z. (2012). Perspective clasice în psihologia personalității . București: Editura
Universitară .
De Fruyt, F. & Mervielde, I. (1999). RIASE C types and Big Five traits as predic tors of
employment status and nature of employment, Personnel Psychology , 52, 701-
727.
Digman, J. M. (1990). Personality structure: Emergence of the five -factor model. Annual
Review of Psychology , 41, 417-440.
Dolan, S. L. (2006). Stress, Self -Esteem, Heal th and Work , London: Palgrave Macmillan.
Engler, B. (1999). Personality Theories. An Introduction . Bos ton: Houghton Mifflin
Company.
Ernst, C. & Angst, J. (1983). Birth order: Its influence on personality . Springer.
Esbroek, R. V. (2001). Teorii ale dezv oltarii carierei. Bucuresti: Institutul de Stiinte ale
Educatiei.
Eysenck, H. G. (1952). The Scientific Study of Personality . London: Routledge and Kegan
Paul.
Eysenck, H. J. (1951 ). The organization of pers onality. Journal of Personality , 20 (1), 101 –
117.
Eysenck, H. J. (1967). The Biological Basis of Personality . Springfield: Thomas.

94
Eysenck, H. J. (1990). Biological di mensions of personality. Handbook of Personality:
Theory and Research. New -york: Guilford Press.
Eysenck, H. J. (199 7). Personality and e xperimental psychology: The unification of
psychology and the possibility of a paradigm. Journal of Personality and Social
Psychology , 73, 1224 -1237.
Eysenck, H. J. & Eysenck, M. W. (1980 ). Mischel and the concept of personality. British
Journal of Psych ology , 71, 191 -204.
Eysenck, H. J. & Eysenck, S. B. G. (1991). The Eysenck Personality Questionnaire –
Revised . Sevenoaks: Hodder and Stoughton.
Feldman, D. C. (2002). Stability in the Midst of Change: A developmental perspective on
the study of career. In D .C., Feldman (Coord.) Work Careers: A developmental
Perspective. F.O.: Jossey -Bass, John Wiley & Sons, Inc.
Fernandez -Zoila, A. (1996). Freud si Psihanalizele . Bucuresti: Editura Humanitas.
Fiske, D. W. (1949). Consistency of the factorial structures of pe rsonality ratings from
different sources. Journal of Abnormal and Social Psychology , 44, 329-344.
Freud, S. (2004). Opere 3 (vol. 3): Psihologia inconstientului . Editura Trei, Bucuresti.
Freud, S. (2001). Opere 6. Studii despre sexualitate . Editura Trei, B ucuresti.
Gallois, C., Callan, V. J. & Palmer, J. A. M. (19 92). The Influence of Applicant
Communication Style and Interviewer Characteristics on Hiring Decisions.
Journal of Applied Social Psychology , 22, 1041 –1060.
Ginsberg, E., Ginzburg, S. W., Axelra d, S. & Herma, J. L. (1951). Occupational choice.
An approach to a general theory . New York: Columbia University Press.
Gottfredson, G. D. (1996a). Some direct measures of career status: Putting multiple
theories into practice. IN M.L. Savicks & W.B. Wals, Handbook of career
counseling theory and practice (p 213 -236). Palo Alto, CA: Consulting
Psychologists Press.
Gottfredson, L. S. (1996b ). Gottfredson’s theory of circumscription and compromise. In D.
Brown & L. Brooks (Eds.), Career choice and developmen t: Applying
contemporary approaches to practice (3rd ed., pp. 179 -232. San Francisco, CA:
Jossey -Bass.
Gottfredson, G. D., Jones, E. M. & Holland, J. L. (1993). Personality and vocational
interests: The relation of Holland's six interest dimensions to five robust
dimensions of personality. Journal of Counseling Psychology , 40 (40), 518 -524.
Goldberg, L. R. (1992). The development of markers of the Big Five factor structure.
Psychological Assesment, 4, 26-42.
Goldberg, L. R. (1993). The Structure of Pheno tipic Personality Traits. American
Psychologist , 48 (1), 26-34.
Gray, J. A. (1987). The psychology of fear and stress. New York: Cambridge University
Press.
Hall, E. T. (1990). The Hidden Dimension . New York: Anchor Books Random House, Inc .
Hoffman, B. M., Coons, M. J. & Kuo, P. C. (2010). Personality differences between
surgery residents, nonsurgery residents, and medical students. Surgery , 148 (2),
187-193.
Hogan, R., Hogan, J. & Roberts, B. W. (1996) . Personality Measure ment and Employment
Decisions: Q uestions and Answers. American Psychologist , 51, 469 -477.
Holland, J. L. (1985). Making vocational choices: A theory of vocational personalities and
work environments (2nd ed.). Englewood Cliffs, NJ: Prentice -Hall.

95
Hojat, M., Brigham, T., Gottheil, E., Xu , G., Glaser, K., & Veloski, J. J. (1998). Medical
students' personal values and their career choices a quarter -century later.
Psychological Reports , 83, 243−248.
Jang, K. L., Livesley, W. J. & Vemon, P. A. (1996), Heritability of the Big Five Personality
Dimensions and Their Facets: A Twin Study. Journal of Personality , 64, 577–592.
Jefferson T., Herbst J. H. & McCrae R. R. (1998). Associations between birth order and
personality traits: Evidence from se lf-reports and observer ratings .Journal of
Research in Personality , 32 (4), 498–509.
Jones, G. B. & Krumboltz, J. D. (1979). Social learning and career decision making.
Crantson, R.I.: Carroll Press.
Judge, T., Higgins, C., Thoresen, C., & Barrick, M. (1999). The big five personality traits,
gene ral mental a bility, and career success across the life span. Personnel
Psychology , 52, 621 –652
Judge, T. A., Heller, D., & Mount, M. K. (2002). Five -factor model of personality and job
satisfaction:A meta -analysis. Journal of Applied Psychology , 87, 530 -541.
Jung, C.G . (1997). Tipuri psihologice . Bucureș ti: Editura Humanitas.
Jung, C.G. (2003). Opere complete (vol. 1) Arhetipurile si inconstientul colectiv . Bucureș ti:
Editura Trei.
Jung, C.G. (2006). Opere complete (vol. 17) Dezvolta rea personalităț ii. Bucureș ti: Edit ura
Trei.
Kelly, G. A. (1955). The psychology of personal constructs (vol I, II) . New York: Norton.
Kelly, G. A. (1991). The psychology of personal constructs . London: Routledge.
Laney, M . O. (2002). The Introvert Advantage. Canada: Thomas Allen & Son Limi ted.
pp. 28, 35.
Larson, L. M., Wu, T. F., Bailey, D. C., Gasser, C. E., Bonitz, V. S. & Borgen, F. H.
(2010). The role of personality in the selection of a major: With and without
vocational self -efficacy and interests. Journal of Vocational Behavior , 76, 211-
222.
Logue, C. T. , Lounsbury, J. W. , Gupta, A. & Leong, F. T. L. (2007). Vocational Interest
Themes and Personality Traits in Relation to College Major Satisfaction of
Business Students . Journal of Career Development . 33 (3), 269 -295.
Lundin, R. W . (1969). Personality: A Behavioral Analysis . New York, Macmillan.
Maisonneuve, J. & Bruchon -Schweitzer, M. (1981) Modèles du corps et psychologie
esthétique. Paris: P.U.F.
McCrae, R.R. & Costa, P.T., Jr. (1987). Validation of the five -factor model of per sonality
across instruments and observers. Journal of Personality and Social
Psychology , 52 (1), 81 –90.
McCrae, R. R. & Costa, P. T. (1990). Personality in adulthood . New York: The Guildford
Press .
McCrae R. R., Terracciano, A., & 79 Members of the Person ality Profiles of Cultures
Project. (2005). Personality Profiles of Cultures: Aggregate Personality
Traits. Journal of Personality and Social Psychology , 89 (3), 407 –425.
Nedelcea, C. (2012). Instrumente psihome trice de evaluare a personalitaț ii. București :
Editura Universitară .
Negovan, V. (2013). Psihologia carierei. București: Editura Universitară.

96
Nixon, S. J., & Parsons, O. A. (1989). Cloninger’s tridimensional theory of perso nality:
Construct validity in a sample of college students. Personality and Individual
Differences , 10, 1261 –1267.
O’Connor, M. C. & Paunonen , S. V. (2007). Big Five Personality Predictors Of Post –
Secondary Academic Performance. Personality And Individual Differences , 43,
971-990.
Olakitan, O. O. (2011). An Examination of the I mpact of Selected Personality Traits on the
Innovative Behaviour of Entrepreneurs in Nigeria. International Business and
Management , 3(2), 112 -121.
Opre, A. (2007). Introducere în teoriile personalităț ii. Cluj, AS CR.
Osipow, S. H. (1983). Theories of Care er Development , third edition. Englewood Cliffs,
New Jersey: Prentice -Hall, Inc.
Paulhus , D. L., Trapnell, P. D. & Chen, D. (1998). Birth order effects on personality and
achievement within families . Psychological Science , 10 (6), 482–488.
Phillips, S. D., & Jome, L. M. (2005). Vocational choices: What do we know? What do we
need to know?. Handbook of vocational psychology . NJ, Inc: Lawr ence Erlbaum
Associates.
Reed , V. A., Jernstedt , G. C. & Reber , E. S. (2001). Understanding and improving medical
student specialty choice: a synthesis of the literature using decision theory as a
referent. Teaching and Learning Medicine , 13, 117-29.
Roe, A. (1956). The classification of occupations . New York: Wiley
Rothmann, S. & Coetzer, E. P. (2003). The big five personal ity dimensions and job
performance. Journal of Industrial Psychology , 29 (1), 68 -74.
Rubinstein, G. (2005). The big five among male and female students of different faculties .
Personality and Individual Differences , 38, 1495 –1503 .
Rubinstein, G. & Strul , S. (2007). The Five Factor Model (FFM) among four groups of
male and female professionals . Journal of Research in Personality , 41, 931–937.
Rusu, S., Maricuțoiu, L. P, Macsinga, I., Vîrgã, D. & Sava, F. A. (2012). Evaluarea
personalității din perspectiv a modelului Big Five. Date privind adaptarea
chestionarului IPIP -50 pe un eșantion de studenți români . Psihologia Resurselor
Umane , 10(1), 39 -56.
Saucier, G. & Goldberg, L. R. (2001). Lexical studies of indigenous personlaity factor:
Premises, products an d prospects. Journal of Personality , 69, 847 -879.
Schmid , M., Hall, J. A. & Roter D. L., (2007). Disentangling physician sex and physician
communication style: Their effects on patient satisfac tion in a virtual medical visit.
Patient Education and Counseling , 68 (1), 16 -22.
Schmitt, D. P., Realo, A., Voracek, M. & Allik, J. (2008). Why can't a man be more like a
woman? Sex differences in Big Five person ality traits across 55 cultures . Journal
of Personality and Social Psychology , 94 (1), 168–182.
Schultz, D. (1986). Theories of Personality (3-rd edition). California: Pacific Grove,
Brooks/Cole Publishing Company.
Sherrick, M. F., Dave nport, C. A., & Colina, T. L. (1971). Flexibility and satisfaction with
college major. Journal of Counseling Psychology , 18, 487 –489.
Smith, A. W., Glenn, R. C., Williams,V., Kostova, F., Holden, K. R., Gillespie, C. F., et al.
(2007). What do future (fema le) pediatricians value? . The Journal of Pediatrics ,
151, 443−444.

97
Sparks, B. A., Bradley, G. L. & Callan, V. J. (1997). The impact of staff empowerment and
communication style on customer evaluations: The special case of service failure .
Psychology and M arketing , 14, 475–493.
Srivastava, S., John, O. P., Gosling, S. D. & Potter, J. (2003). Development of personality
in early and middle adulthood: Set lik e plaster or persistent change? Journal of
Personality and Social Psychology , 84 (5), 1041 –1053.
Super , D. E., (1957). The psychology of careers . New York: Harper Collins.
Super, D. E., (1978). Dezvoltarea carierei. In E.R., Davitz & S., Ball (Coord.). Psihologia
procesului educațional. București: E. D. P.
Super, D. E., Savickas, M. L. & Super, C. M. (199 6). The life -span, life -space approach to
careers. In D. Brown & L. Brooks (Eds.), Career choice and development (third
edition). San Francisco: Jossey -Bass Publishers.
Taber, B. J., Hartung, P. J. & Borges, N. J. (2011). Personality and values as predict ors of
medical specialty choice. Journal of Vocational Behavior , 78, 202 -209.
Tomș a, G. (1999). Orientarea ș i dezvoltarea carierei la elevi . București: Casa de Editură și
Presa Viața Romanească .
Tupes, E. C., & Christal, R. E., Recurrent Personality Factor s Based on Trait
Ratings . Technical Report ASD -TR-61-97, Lackland Air Force Base, TX:
Personnel Laboratory, Air Force Systems Command, 1961
Urea, R. (2012). The influence of the teacher’s communication style on the pupils’ attitude
towards the learning pro cess. Procedia -Social and Behavioral Sciences , 47, 41 –
44.
Urea, R. (2014 ). The Influence of Communication Style on the Reactivity to Social
Changes at Mental Deficiencies Preadolescent. Procedia -Social and Behavioral
Sciences ,78, 6 -10.
Van Hoye , G. & Loote ns, H. (2013). Coping with unemployment: Personality, role
demands, and time structure . Journal of Vocational Behavior , 82, 85 -95.
Viinikainen J. & Kokko, K. (2012). Personality traits and unemployment: Evidence from
longitudinal data . Journal of Economic Psychology , 33, 1204 -1222.
Vroom, V. (1964). Work and motivation . New York: Wiley.
Wackenheim, G. (1969). Communication et devenir personnel . Paris: L’Epi.
Wallick , M. M., Cambre , K. M. & Randall , H. M. (1999). Personality type and medical
specialty choi ce. The journal of the Louisiana State Medical Society , 151, 463-
469.
Warschkow, R., Steffen, T., Spillmann, M., Kolb, W., Lange, J. & Tarantino, I. (2010). A
comparative cross -sectional study of personality traits in internists and surgeons.
Surgery , 148 (5), 901 -907.
Wasserman, E., Yufit, R. I., & Pollack, G. H. (1969). Medical specialty choice and
personality: II. Outcome and post -graduate follow -up results. Archives of General
Psychiatry , 21, 529−535.
Watson, J. B. (1991 ). Psychology from the standpoint of a behaviorist . Philadelphia, PA:
Lippincott.
Watson, D., Clark, A. C. & Harkness, A. R. (1994). Structures of personality and their
relevanceto psychopathology. Journal of Abnormal Psychology , 103, 18-31.
Wicherts, J. M. & Vorst, H. C. M. (2010 ). The relation between specialty choice of
psychology students and their interests, personality, and cognitive abilities.
Learning and Individual Differences, 20, 494 –500.

98
Wiggins, J. S. (1984). Cattell’s system from the perspective of mainstream personality
theory. Multivariate Behavioral Research , 19(2 -3), 176 -190.
Witt, L. A. (2002). The Interactive Effects of Extraversion and Conscientiousness on
Performance . Journal of Management , 28 (6), 835 -851.
Xu, G., Veloski, J. J., Barzansky, B., Hojat, M., Diamond, J ., & Silenzio, V. M. B. (1996 –
1997). Comparisons among three types of generalist physicians: Personal
characteristics, medical school experiences, financial aid, and other factors
influencing career choice. Advances in Health Sciences Education , 1, 197−207 .
Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei . București: Editura pro Humanitate.
Zlate, M. (2006). Fundamentele psihologiei . București: Editura Universitară .

99
Anexe

Anexa 1. Statistică descriptivă nevrotism
N Mean Std.
Deviation Std.
Error 95% Confidence
Interval for Mean Minimum Maximum
Lower
Bound Upper
Bound
PEU și dezvoltare
perso nală 33 28,0000 5,38516 ,93744 26,0905 29,9095 14,00 36,00
Muncii ș i HR 36 30,5000 6,88477 1,14746 28,1705 32,8295 13,00 46,00
Securitate
națională 31 31,6452 7,02163 1,26112 29,0696 34,2207 20,00 48,00
Psihologie clinică 32 29,6563 5,55099 ,98129 27,6549 31,6576 20,00 39,00
Consiliere școlară
si dezvoltarea
carierei 32 29,5938 4,83175 ,85414 27,8517 31,3358 18,00 40,00
Total 164 29,8720 6,05512 ,47283 28,9383 30,8056 13,00 48,00

Anexa 2. Statistică descriptivă extraversie
N Mean Std.
Deviation Std.
Error 95% Confidence
Interval for Mean Minimum Maximum
Lower
Bound Upper
Bound
PEU și dezvoltare
person ală 33 33,8788 5,69955 ,99216 31,8578 35,8998 20,00 46,00
Muncii ș i HR 36 33,7778 6,21110 1,03518 31,6762 35,8793 17,00 47,00
Securitate
națională 31 37,1290 6,71685 1,20638 34,6653 39,5928 23,00 49,00
Psihologie clinică 32 34,9063 6,07671 1,07422 32,7154 37,0971 20,00 45,00
Consiliere școlară
și dezvoltarea
carierei 32 36,0000 6,19573 1,09526 33,7662 38,2338 17,00 50,00
Total 164 35,0854 6,23900 ,48718 34,1234 36,0474 17,00 50,00

Anexa 3 . Statistică descriptivă deschidere
N Mean Std.
Deviation Std.
Error 95% Confidence
Interval for Mean Minimum Maximum
Lower
Bound Upper
Bound
PEU ș i dezvoltare
perso nala 33 40,5152 4,58340 ,79787 38,8899 42,1404 30,00 49,00
Muncii ș i HR 36 38,3889 5,54090 ,92348 36,5141 40,2637 24,00 50,00
Securitate
națională 31 38,6774 4,67894 ,84036 36,9612 40,3937 28,00 48,00
Psihologie clinică 32 39,3750 5,04016 ,89098 37,5578 41,1922 27,00 47,00
Consiliere școlară
și dezvoltarea
carierei 32 38,2188 6,38413 1,12856 35,9170 40,5205 23,00 49,00
Total 164 39,0305 5,29547 ,41351 38,2140 39,8470 23,00 50,00

100
Anexa 4 . Statistică descriptivă agreabilitate
N Mean Std.
Deviation Std.
Error 95% Confidence
Interval for Mean Minimum Maximum
Lower
Bound Upper
Bound
PEU ș i dezvoltare
perso nala 33 40,6667 3,76386 ,65520 39,332 1 42,0013 33,00 49,00
Muncii ș i HR 36 39,7778 5,12758 ,85460 38,0429 41,5127 29,00 50,00
Securitate
națională 31 41,3548 5,11565 ,91880 39,4784 43,2313 29,00 50,00
Psihologie clinică 32 41,3438 4,14736 ,73316 39,8485 42,8390 32,00 48,00
Consiliere școlară
și dezvoltarea
carierei 32 40,3750 5,26553 ,93082 38,4766 42,2734 32,00 49,00
Total 164 40,6768 4,70731 ,36758 39,9510 41,4027 29,00 50,00

Anexa 5 . Statistică descriptivă conș tiinciozitate
N Mean Std.
Deviation Std.
Error 95% Confidence
Interval fo r Mean Minimum Maximum
Lower
Bound Upper
Bound
PEU ș i dezvoltare
person ala 33 36,0909 6,97479 1,21416 33,6178 38,5641 21,00 47,00
Muncii ș i HR 36 38,5556 5,42188 ,90365 36,7211 40,3901 24,00 48,00
Securitate
națională 31 38,5161 6,38681 1,14711 36,1734 40,8588 22,00 50,00
Psihologie clinică 32 38,3125 5,73297 1,01346 36,2455 40,3795 24,00 48,00
Consiliere școlară
și dezvoltarea
carierei 32 39,7500 6,52044 1,15266 37,3991 42,1009 24,00 50,00
Total 164 38,2378 6,25517 ,48845 37,2733 39,2023 21,00 50,00

Anexa 6. Chestionarul de personalitate IPIP 50

INSTRUCTAJ
În paginile următoare veți găsi anumite afirmații referitore la modul în care gândesc, simt
sau se poartă diferite persoane. Citiț i cu atenție fiecare propoziție. Notați pe o scală de la 1
la 5 cât de mult vă caracterizează fiecare afirmație.

1 Nu mă caracterizează deloc.

2 Mă caracterizează într -o mică măsură.

3 Mă caracterizează câteodată.

4 Mă caracterizează într -o mare măsură.

5 Mă caracterizează aproape întotdeauna.

103 1 Sunt r elaxat/ă mai tot timpul. 1 2 3 4 5
2 Sunt sufletul petrecerilor. 1 2 3 4 5
3 Am un vocabular bogat. 1 2 3 4 5
4 Mă interesează oamenii. 1 2 3 4 5
5 Mă pregatesc întotdeauna cu atenț ie. 1 2 3 4 5
6 Mă supăr cu ușurință . 1 2 3 4 5
7 Nu vorbesc prea mult. 1 2 3 4 5
8 Îmi este greu să înț eleg ideile abstracte. 1 2 3 4 5
9 Nu prea mă interesează celelalte persoane. 1 2 3 4 5
10 Îmi las lucrurile împrăș tiate (chei/portofel). 1 2 3 4 5
11 Rareori sunt melancolic/ă . 1 2 3 4 5
12 Mă simt confortabil în preajma celorlalț i. 1 2 3 4 5
13 Am multă imaginaț ie. 1 2 3 4 5
14 Sunt o persoană blandă . 1 2 3 4 5
15 Acord atenț ie detaliilor. 1 2 3 4 5
16 Mă enervez destul de des. 1 2 3 4 5
17 Prefer să nu mă implic prea mult î n mediul social. 1 2 3 4 5
18 Nu sunt interesat/ă de ideile abstracte. 1 2 3 4 5
19 Câteodată îi jignesc pe ceilalț i. 1 2 3 4 5
20 Nu țin prea mult la ordine sau disciplină . 1 2 3 4 5
21 Nu sunt deranjat/ă de lucruri minore. 1 2 3 4 5
22 Inițiez conversații cu ceilalț i. 1 2 3 4 5
23 Am multe idei. 1 2 3 4 5
24 Îmi fac timp și pentru ceilalț i. 1 2 3 4 5
25 Îmi place să î mi termin sarcinile la timp. 1 2 3 4 5
26 Dispoziția mea emoțională se schimbă des. 1 2 3 4 5
27 Nu am prea multe de spus. 1 2 3 4 5
28 Nu sunt o persoană cu o i maginație bogată . 1 2 3 4 5
29 Nu sunt interesat/ă de problemele celorlalț i. 1 2 3 4 5
30 Uit să pun lucrurile la locul lor. 1 2 3 4 5
31 Rareori devin iritat/ă . 1 2 3 4 5

105
32 Vorbesc mult cu diferite persoane la o petrecere. 1 2 3 4 5
33 Înțeleg reped e multe lucruri. 1 2 3 4 5
34 Simt emoțiile celorlalț i. 1 2 3 4 5
35 Îmi place ordinea. 1 2 3 4 5
36 Sunt stresat/ă . 1 2 3 4 5
37 Nu imi place să ies în evidenț ă. 1 2 3 4 5
38 Îmi este greu să lucrez cu lucruri teoretice. 1 2 3 4 5
39 Mă apropii greu de ceilalț i. 1 2 3 4 5
40 Amâ n anumite sarcini. 1 2 3 4 5
41 Mă enervez rar. 1 2 3 4 5
42 Nu mă deranjează să fiu în centrul atenț iei. 1 2 3 4 5
43 Îmi petrec timpul reflectâ nd asupra lucrurilor. 1 2 3 4 5
44 Oamenii se simt confortabil î n preajma me a. 1 2 3 4 5
45 Fac lucrurile cu atenț ie. 1 2 3 4 5
46 Îmi fac griji. 1 2 3 4 5
47 Sunt tăcut/ă în preajma oamenilor pe care nu î i
cunosc. 1 2 3 4 5
48 Nu îmi place să abordez î n profunzime anumite
subiecte. 1 2 3 4 5
49 Nu prea mă preocupă ceea ce se întamplă cu
ceilalț i. 1 2 3 4 5
50 Îmi irosesc timpul cu lucruri mă runte. 1 2 3 4 5

Anexa 7. Chestionar S .C. Stilul de C omunicare adaptat după Urea (2008)

Instructaj
Apreciați următoarele afirmații cu ADEVÃRAT/FALS , după cum vă este caracteristic.
Varianta de răspuns va fi marcată cu un “X”.

Nr.
item
ului Afirmații Adevă
rat Fals
1 Deși aș vrea să spun “nu”, spun adesea “da”.
2 Nu încalc drepturile altora atunci când mi le apar pe ale mele.
3 Atunci când nu cunosc o persoană foarte bine, pr efer să nu mă
expun (să spun ceea ce gândesc/ceea ce simt).
4 În majoritatea timpului sunt o persoană hotărâtă și autoritară.
5 Cred că este mai ușor să acționez prin intermediul altor persoane
(intermediari) decât direct.

105
6 Mă tem să spun oamenilor ceea ce gândesc și să îi critic.
7 Nu îndrăznesc să refuz sarcini, chiar dacă nu trebuie să fie în
atribuțiile mele.
8 Îmi exprim părerea chiar dacă de cele mai multe ori acest lucru
este primit cu ostilitate.
9 Înainte de a mă implica într -o dis cuție prefer să observ în ce
direcție se îndreaptă aceast a.
10 Mi se spune, adesea, că îmi place să mă contrazic.
11 Nu-mi face plăcere să ascult alte persoane.
12 Îmi place să stau în jurul persoanelor cu funcții înalte deoarece
consider că aș pu tea avea beneficii.
13 Ceilalți consider ă că sunt abil și descurcăreț în relațiile cu alții.
14 Relațiile mele sunt bazate pe încredere și cooperare și nu pe
dominare și calcul.
15 Atunci când nu știu să fac ceva prefer să nu cer ajutorul coleg ilor
pentru a nu fi considerat incompetent.
16 Atunci când trebuie să fac ceva nou sunt timid și neîncrezător.
17 Deși nu sunt descurcăreț, mă simt supărat și enervant atunci când
aud asta de la ceilalți.
18 Prefer contactele “fa ță în față”, nemi jlocite.
19 Adesea fac orice pentru a -mi atinge scopurile (mă prefac, joc
teatru).
20 Sunt vorbăreț și de multe ori retez vorb a celorlalți, fără să
realizez.
21 Fac totul pentru a reuși ce mi -am propus.
22 Știu când să fac apel și la cine pentr u a reuși.
23 Atunci când sunt în dezacord cu o persoană încerc să găsesc
compromisuri realiste pe baza unor int erese reciproce.
24 Prefer să joc corect, dechis, "cu cărțile pe față".

25 Am tendința de a -mi amâna sarcinile.
26 Adesea, mă apuc de un lucru și îl las neterminat.
27 De cele mai multe ori nu ascund ceea ce simt și mă manifest așa
cum sunt.
28 E greu ca alte persoane să mă intimideze.
29 Consider că a fi mai dur cu ceil alți este un mijloc bun pentru a
obține supunerea și ascultarea lor.
30 Dacă am fost prins “pe picior greșit”, atunci când voi avea ocazia
mă voi revanșa /răzbuna.
31 Pentru a determina pe cineva să fie de acord cu mine, consider că
este suficient să -i spun că nu -și urmează propriile principii.
32 Atunci când am ocazia, știu să profit de anumite relații.
33 Pot să fiu eu însumi și în același timp să fiu acceptat de
majoritatea oamenilor din jurul meu.
34 Chiar dacă nu sunt de acord cu cineva reușesc să i -o spun astfel
încât să mă fac înțeles.
35 Încerc să nu -i dezavantajez, supăr sau să -i plictisesc pe cei din
jurul meu.
36 Chiar dacă vreau să iau singur hotărâri, ezit și uneori evit să iau o

105
anumită decizie.
37 Dacă într -un grup nimeni nu mai are părerea mea, prefer să nu o
expun.
38 Nu întâmpin nicio problemă în a vorbi în public sau în cadrul
unor grupuri mai mari.
39 Consider că printre aspectele importante ale vieții se numără și
raporturile de forță și luptă.
40 Chiar și în situațiile periculoase îmi asum fără teama risc uri mari.
41 Consider că poți obține mai mult prin crearea unor conflicte decât
prin reducerea tensiunilor.
42 Consider că un mijloc bun de câștigare a încrederii cuiva este
disimularea, mimarea sincerității.
43 Îi ascult pe ceilalți cu răbdare, fără a le tăia vorba.
44 Atunci când hotărăsc să fac un lucru îl duc până la capăt.
45 Exprim ceea ce gândesc și ceea ce simt.
46 Știu cum să -i conving pe oameni să accepte și să preia ideile
mele.
47 Cred că un mod bun de a obține ceea ce vre i este să -i flatezi,
compl imen tezi și să -i măgulești pe cei de lângă tine.
48 Încerc să -mi impun punctul de vedere în toate conversațiile
avute.
49 Știu să folosesc sarcasmul și ironia aspră.
50 Uneori mă las exploatat și sunt ușor de influențat.
51 Prefer să stau și să observ evenimente și discuții decât să mă
implic.
52 Prefer să stau în umbră, decât să fiu proeminent, ușor de
remarcat.
53 Consider că orice s -ar întâmpla, manipularea și manevrarea unor
persoane nu sunt soluții.
54 De cele mai multe ori prefer să nu-mi spun de la bun început
intențiile deoarece consider că numai oamenii neîndemânatici fac
asta.
55 Adesea îi uimesc pe ceilalți prin ceea ce fac sau prin părerile
mele.
56 Consider că este mai bine să fii “lup” și să-i “mănânci” pe ceilalți
decât să fii “miel mâncat” de ații.
57 Consider adesea că în anumite situații singurele soluții de a
obține ceea ce -ți dorești este să -i manipulezi și manevrezi pe
ceilalți.
58 Știu să protestez în mod eficient fără să f olosesc agresivitatea.
59 Uneori, nu îmi rezolv probelemele nici în “al nouălea ceas”.
60 Încerc să evit situațiile care nu mă pun într -o lumină plăcută.