Considerații teoretice generale privind administrația publică locală [626359]
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA
FACULTATEA DE DREPT
NOTE DE CURS
ADMINISTRA REA PUBLICĂ
(Ciclul I)
AUTOR I:
Victor Mocanu
dr. în drept, conf . univ. ;
Valeriu Cerba
dr. în drept, lector superior
Aprobat la ședința Catedrei Drept public
din: 20.05.2013 , proces -verbal Nr. 10
Examinat de Consiliul facultății de Drept USEM
la 24.05.2013 , proces -verbal Nr. 5
Aprobat la ședința Senatului USEM
din: 01.07.2013 , proces -verbal Nr. 9
CHIȘINĂU – 2013
2
Cuprins
1. Considerații teoretice generale privind administrația publică locală
2. Organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova
3. Principiile de bază a administrației publice locale
4. Modalitățile formării organelor administrației publice locale
5. Constituirea, componența,funcționarea și atribuțiile consiliilor locale.
Secretarul consiliului local
6. Primarul. Primăria. Delegatul sătesc.
7. Consiliul raional. Președintele raionului.
8. Formele și metodele organizatorice de activitate a organelor administrației
publice locale.
9. Serviciile publice ale consiliului local.
10. Administrația publică a municipiului Chișinău.
11. Finanțele publice locale și administrarea lor. Bunuri și lucrări publice.
12. Controlul activității autorităților publice locale.
3
Tema : Considerații teoretice generale privind administrația publică locală
Administrația publică este știința care studiază modul cum funcționează organele
administrației publice, cum răspund ele cerințelor sociale, cum folosesc ele rațional mijloacele
materiale și financiare care li se încredințează, cum deservesc oamenii și totodată oferă soluții
pentru asigurarea unei funcționări optime a aparatului administrativ la toate nivelurile, pentru ca
acesta să poată rezolva într -un timp scurt cu c heltuieli minime problemele cu care se confruntă,
perfecționarea stilului, a metodelor și tehnicilor de conducere, a lucrului cu oamenii.
Termenul administrație provine din limba latină “administer” traducându -se prin: agent,
ajutor, servitor sau într -un alt sens instrument. Verbul “administro” înseamnă a da o mână de
ajutor, a conduce sau a dirija.
Noțiunea de administrație are trei accepțiuni principale:
administrația ca activitate de a administra, de a realiza administrația;
administrația ca structură s au organizare, indispensabilă în scopul înfăptuirii administrației;
administrația ca instituție, constituită din activitatea și structura sa, cu scopul de a putea
îndeplini sarcinile primite de la puterea politică, precum și de a satisface interesele gener ale, cu
respectarea drepturilor și intereselor legitime ale oamenilor.
Dicționarul limbii române reține pentru verbul “a administra” explicația: a conduce, a cârmui,
iar pentru “administrație” – totalitatea autorităților, administrative existente într -un st at, secții sau
servicii care se ocupă de probleme administrative ale unei instituții sau agent economic.
În limbajul curent termenul administrație este utilizat în mai multe sensuri. Astfel prin
administrație se poate înțelege: conținutul principal al act ivității puterii executive a statului;
sistemul de autoritate publică care înfăptuiesc puterea executivă; conducerea unui agent
economic sau a unei instituții social -culturale; un compartiment (direcție, secție, sector, serviciu)
din unitățile productive s au instituții social -culturale, care nu desfășoară nemijlocit o activitate
direct productivă.
Dar, dintre multiplele sensuri are termenului de administrație pe noi ne interesează cel al
administrației publice, ca formă de exercitare a puterii executive înt r-un stat, precum și modul
cum trebuie să fie organizată realizarea ei în practică.
Pentru a înțelege mai clar acest termen vom utiliza explicațiile de rigoare date de către
“Dictionary of American Gouvernment and Politics”, care atribuie termenului “publi c
administration” următoarele explicații:
Funcția executivă în guvern; executarea (aplicarea) politicii publice;
Organizarea și conducerea poporului și a altor resurse pentru atingerea obiectivelor
guvernării;
Arta și știința conducerii aplicată la sectoru l public (managementul public), pentru că aceasta
nu se limitează la management ci include împrejurările politice, sociale, culturale și legale care
afectează conducerea instituțiilor publice.
4
Deci prin managementul administrației publice înțelegem acea ac tivitate care constă în
principal în organizarea și executarea prevederilor Constituției, ale tuturor actelor normative și
ale celorlalte acte emise de autoritățile administrației publice. În activitatea managerială în
domeniul administrației publice despr indem două elemente componente esențiale și
indispensabile ale administrației publice și anume elementul structural -organic și elementul
funcțional
Tema: Organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova
Analizând probleme evoluției istorice a științei administrației publice, trebuie de la bun
început de subliniat că această problemă are două domenii de cercetare și anume: evoluția științei
administrației publice în ansamblu și evoluția modului de conducere a statului într -un teritoriu
dat, în cazul nostru Republica Moldova.
Știința administrației publice ca ramură a științei, s -a constituit treptat într -o perioadă de timp
îndelungată și în colaborare cu alte științe, ca urmare a preocupărilor pentru perfecționarea
administrației publice.
Managementul administrației publice sau managementul public, este doar o parte componentă
a administrației publice care cuprinde un spectru mai larg de probleme și include în sine pe lângă
management și împrejurările politice, sociale, culturale și legale care afectează conducerea
instituțiilor publice.
Primele începuturi ale unei științe a administrației datează din secolul al XVII -lea, noțiunea
"știința administrației" vine din secolul al XIX -lea, iar materia, domeniul pe care le denumește
sunt cu mult ma i vechi.
În secolul al XVII -lea unii profesori din Germania și Austria au ținut studenților, la
universitățile germane, cursuri privind științele camerale sau cameralistice. În germană
Kameralien se traduce "știința administrației" și cuvântul vine de la l imba latină camera care
înseamnă "camera" cu înțelesul de instituție financiară. La început științele camerale au studiat
administrația finanțelor publice, dar ulterior au cuprins toată administrația Statului.
Reprezentantul cel mai de seamă a fost Lorenz von Stein, autorul unea din primele lucrări în
acest domeniu "Teoria administrației".
În Franța baza științei administrației a fost pusă de Sarles -Jean Bonnin ("Principiile
administrației publice"). Tot aici apare prima lucrare reprezentativă "Studiile adm inistrative"
autorul este Alexandre Francois Vivien, care de rând cu Gerando, Cormentin, Macarel –
teoreticieni ai dreptului administrativ, î -și dau bine sama de insuficiența dreptului pentru a
cunoaște administrația și a forma funcționari.
Știința administ rației a cunoscut o dezvoltare practică deosebită. Această noțiune cuprinde
ansamblul activităților de organizare și conducere din întreprindere în scopul adoptării deciziilor
optime în proiectarea și reglarea proceselor microeconomice.
5
Noțiunea cuprinde a tât activitatea de conducere cît și funcția de conducere. Activitatea într -o
întreprindere constă în prevederea unei linii de conduită, în elaborarea programului și adaptarea
lui la resursele umane, materiale și financiare, în stabilirea normelor de activi tate precum și în
menținerea la maxim a randamentelor atelierelor, utilajului și a oamenilor. toate acestea având ca
scop final prosperarea întreprinderii. Această activitate ce se realiza în întreprinderile private s -a
dovedit valabilă și pentru serviciil e publice. Dacă noțiunea de eficiență a serviciilor publice se
substituie acelea de prosperitate a întreprinderii, activitatea organizatorului rămâne în linii mari
aceeași.
Deci administrația publică , reprezintă o aplicare practică a științei administrație i publice la
diferite nivele ierarhice.
Managementul administrației publice sau managementul public, s -a format în urma contopirii
a două științe mari cum este administrația publică și managementul, aceasta pentru prima dată au
înțeles -o în SUA la începutu l secolului XX, odată cu intensificare intereselor privind
raționalizarea muncii pe criterii tehnico -științifici, cercetate de "părintele științei despre
management", Taylor.
Un alt mare reprezentant al științei management Henri Fayol, creatorul termenului "doctrină
administrativă", care este președintele și fondatorul asociației "Centre dietudes administratives
de Paris", a făcut imposibilă orice îndoială privitor la utilitatea utilizării științei manageriale în
administrația publică.
Tema Principiile de bază a administrației publice locale
Principiile administrației publice rezultă din prevederile legislației în vigoare și ale științei
dreptului administrativ și ele pot fi clasificate în următoarele categorii:
a) Principii fundamentale ale administra ției publice;
b) Principii organizatorice și funcționale ale administrației publice.
Principiile fundamentale ale administrației publice rezultă din prevederile Constituției
Republicii Moldova. Aceste principii servesc în același timp ca principii și pentr u alte ramuri de
drept, având un caracter interramural, iar unele din ele sunt, în același timp, principii generale
pentru toate ramurile de drept (principiul legalității).
În calitate de principii fundamentale se identifică:
a) Principiul legalității (în cadrul administrației publice)
b) Principiul democratismului și pluralismului politic (art. 5 din Constituție)
c) Principiul egalității în drepturi a tuturor cetățenilor în procesul administrării publice (art. 16
din Constituție)
6
d) Principiul descentrali zării serviciilor publice (în raport cu principiul desconcentrării
serviciilor publice)
e) Principiul autonomiei locale
Principiul legalității în administrația publică nu este expres prevăzută în Constituție. Acest
principiu rezultă din conținutul articol ului 15 din Constituția Republicii Moldova conform căruia
„cetățenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin
Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”.
Conform acestui principiu administra ția publică se organizează și funcționează în
conformitate cu normele de drept, care exprimă voința poporului, în conformitate cu legea. În
conformitate cu principiul legalității orice autoritate publică (factor de decizie), organizație sau
persoană este o bligată să se supună legii (statul prin intermediul autorităților publice poartă
răspundere în fața cetățenilor, iar cetățenii în fața statului.
Cele mai importante raporturi, potrivit principiului legalității, care apar în cadrul
administrației publice t rebuie să fie reglementate prin lege. Organele administrației publice au
obligația de a executa întocmai legea, inclusiv de a funcționa și emite acte administrative în
limitele prevăzute de lege.
Principiul democratismului și pluralismului politic în admin istrația publică . Conform art.
5 din Constituția Republicii Moldova „democrația în Republica Moldova se exercită în condițiile
pluralismului politic”. Principiul respectiv se manifestă în mod direct în cadrul organizării și
funcționării autorităților publi ce locale, și indirect în procesul organizării și funcționării
administrației publice centrale.
Principiul egalității în drepturi a tuturor cetățenilor în procesul administrării publice.
Egalitatea în drepturi a tuturor cetățenilor este un principiu gener al a dreptului care rezultă din
prevederile art. 16 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova.
În ceea ce privește administrația publică, realizarea principiului respectiv include anumite
aspecte:
– Autoritățile administrației publice sunt obligate să r especte drepturile și interesele legitime
ale cetățenilor și altor persoane, conform legii, indiferent de rasă, naționalitate, origine etnică,
limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.
– Cetățenii pot participa la org anizarea (constituirea), precum, și funcționarea (activitatea)
organelor (autorităților) administrației publice în mod egal.
– În caz de încălcare a drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor acestea au dreptul să
depună petiții organelor administ rative ierarhic superioare, precum să reacționeze la fapte.
Principiul descentralizării serviciilor publice . Pentru examinarea acestui principiu este
necesar a fi luate în considerație prevederile articolului 1 din Constituția Republicii Moldova,
conform căruia, „Republica Moldova este un stat suveran și independent, unitar și indivizibil”.
Acest principiu rezultă din prevederile articolului 109 alin.(1) din Constituția Republicii
Moldova și este strâns legat cu principiul autonomiei locale.
Dacă descentra lizarea serviciilor publice se referă la sistemul administrației publice (la
7
raporturile dintre administrația publică locală și administrația publică centrală), autonomia locală
se referă la dreptul colectivităților locale de a soluționa în mod independent o parte din treburile
publice locale.
Principiul autonomiei locale rezultă din prevederile articolului 109 a Constituției Republicii
Moldova. În literatura de specialitate acest principiul este numit principiul autonomiei
administrative. Prin autonomie lo cală se înțelege dreptul autorităților publice locale de a dispune
de toate măsurile pentru realizarea la nivel local a intereselor generale ale locuitorilor din
teritoriul respectiv.
Autoritățile administrative în statele unitare urmează a fi deosebită d e administrația statelor
sau formațiunilor statale ce formează federația. Autoritățile administrative în statul unitar se
manifestă uniform luându -se în considerație doar nivelul unității administrativ -teritoriale.
Principiile organizatorice și funcționale ale administrației publice (sunt și principii ale
dreptului administrativ). Sunt caracteristice exclusiv organizării și func ționării (activită ții)
administrației publice, fiind principii ramurale a dreptului administrativ. În calitate de asemenea
principi i pot fi menționate următoarele:
a) principiul diferențierii și fixării funcțiilor și atribuțiilor autorităților administrației publice
b) principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul
funcționării administrației publice .
c) principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale și teritoriale
d) principiul răspunderii în limitele competenței
Principiul diferențierii și fixării funcțiilor și atribuțiilor autorităților administrației
publice presupune delimitarea strictă a competenței fiecărei autorități administrative astfel ca
acestea să nu se dubleze sau să contravină competenței administrative deja existente. Ulterior
funcțiile și competențele respective trebuie să fie fixate în lege sau conform legii. Realizând
acest principiu se va ști de ce funcționari este nevoie pentru ca autoritatea administrativă
respectivă să -și exercite funcțiile și atribuțiile.
Principiul îmbinării conducerii colegiale cu conducerea unipersonală în procesul
activității administrației publice. Conducerea colegială și conducerea unipersonală reprezintă 2
forme de organizare a activității oricărei autorități publice.
Conducerea colegială presupune că organul respectiv este format dintr -un colegiu sau în
fruntea autorității respective se află un grup de persoane. Conducerea unipersonală presupune că
în fruntea organului se află un conducător unic. În administrația publică are loc îmbinarea acestor
forme de conducere, punându -se accent pe conducerea colegială. Astfel, cele mai importante
probleme d in domeniul administrației publice sunt soluționate în mod colegial, iar problemele
urgente și operative sunt soluționate în mod unipersonal.
Principiul îmbinării conducerii ramurale, interramurale și teritoriale. Reieșind din faptul
că societatea reprezi ntă un organism integru și diferitele probleme care apar în procesul
administrației publice trebuie să fie soluționate ținându -se cont de principiul respectiv.
Conducerea ramurală permite de a evidenția toate particularitățile unui domeniu, însă nu poate
8
funcționa izolat și urmează a fi luate în considerație legăturile cu alte domenii conexe, precum și
specificul teritorial.
Principiul răspunderii în limitele competenței. Acest principiu este foarte important în
aspect de realizare practică a administrație i publice. De fiecare dată când este luată o decizie
trebuie să fie destul de clar cine va purta răspundere pentru eventualele consecințe negative a
deciziei respective.
Conform prevederilor Comisiei Consiliului Europei au fost elaborate un șir de princip ii de
perspectivă cu caracter material și procedural în domeniul dreptului administrativ. Aceste
principii poartă un caracter de recomandare pentru statele membre ale Consiliului Europei,
inclusiv Republica Moldova.
În afară de principiile legalității și egalității în fața legii sunt recomandate următoarele
principii cu caracter material:
a) principiul proporționalității;
b) principiul respectării scopului și a obiectivelor trasate de lege;
c) principiul obiectivității;
d) principiul imparțialității;
e) principiul bunei credințe;
f) principiul transparenței;
g) principiul emiterii deciziei în interesul persoanei private (regula de favorizare a persoanei
private).
Principiile procedurale:
a) principiul dreptului de a prezenta reclamații sau cereri organel or administrative (dreptul la
petiționare);
b) principiul de a fi reprezentat (asistat);
c) principiul operativității (promptitudinii) în executare;
d) dreptul de a fi auzit;
e) principiul obligativității autorității administrative de a informa persoanele interesate despre
procedura administrativă și dreptul lor de a fi ascultate sau auzite;
f) principiul procedurii colective;
g) principiul accesului la informație;
h) principiul obligativității de a lua o decizie.
9
Tema Modalitățile formării organelor administrației publice locale
Municipiul Chișinău este organizat în subdiviziuni administrativ -teritoriale numite sectoare,
orașe și sate (comune).
Administrarea publică a municipiului Chișinău se realizează de către consiliul municipal,
consiliile sectorale, orășenești și sătești (comunale), ca autorități deliberative, și de către primarul
general al municipiului Chișinău, primarii sectoarelor, sate lor (comunelor) și orașelor, ca
autorități executive.
Organizarea și funcționarea autorităților administrației publice ale municipiului Chișinău se
reglementează, în mod corespunzător, de prevederile prezentei legi referitoare la autoritățile
administ rației publice locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și de prevederile Legii privind
statutul municipiului Chișinău.
Consiliul municipal Chișinău, consiliile sectorale, orașenești și sătești (comunale), primarul
general al municipiului Chiși nău și primarii sectoarelor, orașelor și satelor (comunelor) se aleg în
condițiile Codului electoral.
Consiliul municipal Chișinău se constituie din 51 de consilieri.
Consiliile sectorale ale municipiului Chișinău se constituie din următorul număr de consilieri:
Botanica – 25, Buiucani – 23, Centru – 23, Ciocana – 23, Rîșcani – 25.
Municipiul Chișinău are un primar general și 4 viceprimari. Viceprimarii se aleg în condițiile
art.14 și 26.
Sectoarele municipiului Chișinău au cîte un pri mar și doi viceprimari. Viceprimarii
sectoarelor municipiului Chișinău se aleg în condițiile art.31.
Consiliul municipal și consiliile sectorale ale municipiului Chișinău se constituie,
funcționează și pot fi dizolvate în condițiile art.13, ale capito lului II secțiunea a 3 -a, ale art.25 și
48, care se aplică în mod corespunzător.
Consiliul municipal Chișinău coordonează activitatea consiliilor unităților administrativ –
teritoriale din componența municipiului în vederea prestării serviciilor publice de interes
municipal.
Consiliul municipal Chișinău realizează, în mod corespunzător, competențele prevăzute de
prezenta lege pentru consiliile locale, precum și de Legea privind statutul municipiului Chișinău.
Consiliile sectorale ale municipiului Chișinău realizează, în mod corespunzător, competențele
prevăzute de prezenta lege pentru consiliile unităților administrativ -teritoriale de nivelurile întîi
și al doilea, precum și de Legea privind statutul municipiului Chișinău.
Primaru l general și viceprimarii municipiului Chișinău exercită, în mod corespunzător,
atribuțiile prevăzute de prezenta lege pentru primarii unităților administrativ -teritoriale de nivelul
întîi, precum și de Legea privind statutul municipiului Chișinău.
Primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului Chișinău exercită atribuțiile prevăzute de
prezenta lege pentru autoritățile locale executive de nivelul întîi, cu excepția celor exercitate de
primarul general al municipiului Chișinău. Primarul sectorului municipiului Chișinău poate
propune consiliului sectoral consultarea populației, prin referendum local, privind problemele
locale de interes deosebit.
Consiliul municipal Chișinău se întrunește în ședință ordinară, cu ordinea de zi propusă, o dată
la 3 luni, la convocarea primarului general.
Consiliul municipal Chișinău se poate întruni în ședință extraordinară în cazul unor probleme
de neamînat sau de cîte ori este necesar, la inițiativa primarului general sau la cererea scrisă a cel
puțin o treim e din numărul consilierilor aleși.
Un grup de cel puțin o treime din numărul consilierilor aleși este în drept să convoace de
sine stătător în ședință, cu ordinea de zi propusă, Consiliul municipal Chișinău în cazul în care
primarul general:
a) nu a convocat în ședință ordinară consiliul în decurs de 15 zile după expirarea termenului
de convocare; ori
10
b) refuză sau se află în imposibilitate de a convoca în ședință extraordinară consiliul la cererea
consilierilor, conform prevederilor alin. (2).
Consiliul municipal Chișinău alege prin vot deschis, cu votul majorității consilierilor prezenți,
pentru durata unei ședințe, un președinte care o prezidează. Președintele ședinței este asistat de
secretarul consiliului municipal
Convocarea ședințelor consiliului sectoral al municipiului Chișinău se face în condițiile
art.16.
În fiecare sector al municipiului Chișinău, primarul general numește, în condițiile legii, un
pretor, care este reprezentant al primarului general.
Pretorul este asistat de un aparat de lucru, denumit pretură. Personalul preturii este compus
din funcționari publici, supuși reglementărilor Legii nr.158 -XVI din 4 iulie 2008 cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public, și personal contractua l, care desfășoară activități
auxiliare, supus reglementărilor legislației muncii..
Organigrama, statele de personal ale subdiviziunilor instituite în sectoare, precum și
regulamentele preturilor se aprobă de Consiliul municipal Chișinău, la propun erea primarului
general.
În activitatea sa, pretorul se conduce de legislația în vigoare, de dispozițiile primarului
general și de regulamentul preturii.
Tema Constituirea, componența,funcționarea și atribuțiile consiliilor locale.
Secretarul consili ului local
Durata mandatului consiliului local este stabilită de Codul electoral.
Consiliul local își exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data
constituirii legale a consiliului nou -ales.
Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau
catastrofă.
Consiliul local se întrunește în ședință ordinară o dată la 3 luni, la convocarea primarului, cu
excepția primei ședințe.
Consiliul local se poate întruni în ședință extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de cîte
ori este necesar, la cererea primarului sau a cel puțin o treime din numărul consilierilor aleși.
Convocarea consiliului local se face cu cel puțin 5 zile înainte de ședința ordinară și cu cel
puțin 3 zile înainte de ședința extraordinară.
În cazuri de maximă urgență – calamități naturale, catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii,
epizootii și alte situații excepționale similare – determinată de interesele locuitorilor satului
(comunei), oraș ului (municipiului), convocarea consiliului local se poate face de îndată.
Convocarea consiliului local se face prin dispoziție a primarului sau, în cazul în care acesta se
află în imposibilitatea de a convoca consiliul, a viceprimarului. Dacă primar ul sau viceprimarul
refuză convocarea consiliului local, cu ordinea de zi propusă, acesta este convocat de un grup de
cel puțin o treime din consilierii aleși. În înștiințarea convocării în ședință, care se expediază
consilierilor, se indică ordinea de zi, data, ora și locul desfășurării ședinței.
Ordinea de zi se aduce la cunoștință locuitorilor satului (comunei), orașului (municipiului)
prin presa locală sau prin alte mijloace de informare, inclusiv prin afișare.
Consiliul local alege prin vot d eschis, cu votul majorității consilierilor prezenți, pentru durata
unei ședințe, un președinte care o prezidează. Președintele ședinței este asistat de secretarul
consiliului local.
Ședințele consiliului local sînt publice.
Orice persoană intere sată poate asista la ședințele consiliului local.
Cetățenii, asociațiile constituite în corespundere cu legea și alte părți interesate au dreptul :
a) de a participa, în condițiile legii, la orice etapă a procesului decizional;
11
b) de a avea acces la informațiile privind bugetul localității și modul de utilizare a resurselor
bugetare, la proiectele de decizii și la ordinea de zi a ședințelor consiliului local și ale primăriei;
c) de a propune inițierea elaborării și adoptării unor decizii;
d) de a prezenta autorităților publice locale recomandări, în nume propriu sau în numele unor
grupuri de locuitori ai colectivităților respective, privind diverse proiecte de decizie supuse
dezbaterilor.
Autoritățile publice locale și func ționarii publici ai unităților administrativ -teritoriale
respective sînt obligați să întreprindă măsurile necesare pentru asigurarea posibilităților efective
de participare a cetățenilor , a asociațiilor constituite în corespundere cu legea și a altor părț i
interesate la procesul decizional, inclusiv prin intermediul:
a) informării adecvate și în timp util asupra subiectelor dezbătute de consiliul local;
b) recepționării și examinării, în timp util, a tuturor recomandărilor, sesizărilor, scrisori lor,
adresate de către cetățeni autorităților lor reprezentative, la elaborarea proiectelor de decizii sau a
programelor de activitate;
c) promovării unei politici de comunicare și dialog cu cetățenii;
d) publicării programelor, strategiilor, agend ei ședințelor pe diverse suporturi informaționale.
Împiedicarea accesului liber la ședințele consiliului local sau compromiterea procesului
decizional prin acțiuni deliberate de ascundere a informației de interes public se sancționează
conform legislaț iei în vigoare.
Ședința consiliului se desfășoară conform ordinii de zi propuse de primar sau de consilierii
care, în condițiile art.16, au cerut convocarea lui.
Modificarea sau completarea ordinii de zi se admite numai la începutul ședinței și se
efectuează cu votul majorității consilierilor prezenți, respectîndu -se prevederile art.22 alin.(1).
Prezența consilierilor la ședința consiliului local este obligatorie.
Ședința consiliului local este deliberativă dacă la ea sînt prezenți maj oritatea consilierilor aleși.
În realizarea competențelor sale, consiliul local adoptă decizii cu votul majorității consilierilor
prezenți, cu excepția cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un număr mai mare
de voturi. În cazul par ității de voturi, nu se adoptă nici o decizie, dezbaterile fiind reluate în
ședința următoare.
Deciziile privind aprobarea bugetului local, administrarea bunurilor proprietate a satului
(comunei), orașului (municipiului), stabilirea cuantumului taxelo r și impozitelor locale,
planificarea dezvoltării localităților și amenajării teritoriului, asocierea cu alte consilii, instituții
publice din țară sau din străinătate se adoptă cu votul majorității consilierilor aleși.
Deciziile privind inițierea revocării primarului se adoptă cu votul a două treimi din numărul
consilierilor aleși.
Consiliul local poate stabili adoptarea unor decizii prin vot secret sau prin vot nominal.
Proiectele de decizii sînt propuse de consilieri și/sau de primar.
Deciziile consiliului local se semnează, în cel mult 5 zile de la data desfășurării ședinței lui,
de președintele acesteia și se contrasemnează de secretarul consiliului. Deciziile privind numirea
și încetarea raporturilor de serviciu ale secretarului consiliului nu se contrasemnează. Pentru
fiecare ședință, consiliul desemnează un consilier care va semna decizia consiliului în cazul în
care președintele ședinței se va afla în imposibilitatea de a o semna.
În cazul în care secretarul consiliului consideră că decizia consiliului este ilegală, el este în
drept să nu o contrasemneze și să solicite consiliului reexaminarea acestei decizii.
Secretarul consiliului va remite decizia consiliului local primarului și, în cazurile prevăzute de
lege, of iciului teritorial al Cancelariei de Stat în cel mult 5 zile după data semnării.
În cazul în care consideră că decizia consiliului local este ilegală, primarul sesizează oficiul
teritorial al Cancelariei de Stat și/sau instanța de contencios administr ativ.
Deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoștință publică prin
publicare sau prin afișare în locuri publice, iar cele cu caracter individual – la data comunicării
persoanelor vizate.
12
Consilierul poate fi prezent la ședința consiliului, însă nu participă la adoptarea deciziilor în
condițiile existenței unui conflict de interese, atunci cînd:
a) el personal, soția (soțul), copiii, părinții săi au un interes patrimonial în problema supusă
dezbaterii;
b) este conducător sau membru al organelor de conducere ale întreprinderii, instituției,
organizației sau ale filialelor și reprezentanțelor acestora, în a căror privință se adoptă decizia;
c) se află în situație de incompatibilitate, conform prezentei legi ș i Legii privind statutul
alesului local, iar incompatibilitatea durează mai mult de 30 de zile de la data apariției.
Deciziile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispozițiilor alin.(1) pot fi declarate nule, în
condițiile legii, de către instan ța de contencios administrativ.
Problemele de pe ordinea de zi a ședinței consiliului local se examinează de către acesta dacă
sînt însoțite de avizul sau raportul comisiei de specialitate a consiliului și, după caz, de raportul
sau avizul primăriei ș i/sau al subdiviziunii de resort a serviciului public descentralizat sau a celui
desconcentrat, precum și de sinteza recomandărilor recepționate în cadrul consultării publice.
Prin derogare de la prevederile alin.(1), problemele înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului
local, în cazurile prevăzute la art.16 alin.(4), se examinează și asupra lor se adoptă decizii în lipsa
materialelor indicate la alin.(1).
Dezbaterile din ședința consiliului local se consemnează într -un proces -verbal.
Proce sul-verbal și documentele examinate în ședință se depun într -un dosar special,
numerotat, sigilat și semnat de președintele ședinței și de secretarul consiliului local.
Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului local și pentru deci ziile acestuia pe
care le -au votat.
Fiecare consilier poartă răspundere juridică, conform legislației în vigoare, pentru propria
activitate desfășurată în exercitarea mandatului.
La cererea consilierului, votul și opinia lui separată pot fi conse mnate în procesul -verbal al
ședinței. În aceste cazuri, față de consilierul care și -a consemnat opinia separată și dezacordul cu
decizia adoptată de consiliu nu se aplică prevederile alin.(1).
Mandatul consilierului se ridică de către consiliu în caz de:
a) încălcare de către consilier a Constituției, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească
definitivă;
c) intrare în vigoare a sentinței de condamnare la privațiune de libertate sau a sentinței prin
care se interzice de a ocupa funcția de consilier;
e) absență fără motive întemeiate de la trei ședințe consecutive ale consiliului.
Consilierul poate ataca deci zia de ridicare a mandatului în instanța de contencios
administrativ.
În caz de deces al consilierului, secretarul consiliului local, în termen de 15 zile
calendaristice, informează Comisia Electorală Centrală care declară vacant mandatul
consilierulu i decedat.
Mandatul se consideră vacant de îndată ce decizia cu privire la ridicarea lui în condițiile
alin.(1) a fost adusă la cunoștință consilierului vizat. În cazul în care comunicarea deciziei este
imposibilă, mandatul se consideră vacant din momentul adoptării deciziei.
Consiliul local poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului dacă:
a) acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeași materie, care au fost anulate de
către instanța de contencios administrativ, prin hotărîri definitive, întrucît încălcau grav
prevederile Constituției sau ale legislației în vigoare;
b) numărul consilierilor s -a redus sub jumătate din numărul stabilit la art.11;
c) acesta nu a adoptat nici o decizie timp de 6 luni consecutiv, indiferent de numărul
ședințelor.
În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau, după caz,
primarul ori Guvernul este în drept să se adreseze în instanță de judecată pentru constatarea
circumstanțelor care justifică dizolvarea consiliului local.
13
Dizolvarea de drept a consiliului local în condițiile alin.(1) lit.b) și c) se constată de către
primar și se notifică în scris, în termen de cel mult 10 zile de la data dizolvării, Comisiei
Electorale Centrale, care stabilește data desfășurării alegerilor locale noi.
Parlamentul dizolvă consiliul local, la propunerea motivată a primarului sau a Guvernului, în
temeiul unei hotărîri judecătorești definitive, pronunțate în condițiile alin.(2), prin care au fost
constatate circumstanțele care justifică dizolvarea.
Data desfășurării alegerilor pentru noua componență a consiliului local se stabilește de
Comisia Electorală Centrală, în condițiile Codului electoral.
Pînă la constituirea unui nou consiliu, primarul va soluționa problemele curente al e unității
administrativ -teritoriale.
Tema Primarul. Primăria. Delegatul sătesc.
Primarul este șeful administrației publice locale. Primarul participă la ședințele consiliului
local și are dreptul să se pronunțe asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.
Primarul și viceprimarii cad sub incidența Legii privind statutul alesului local.
Consiliul local, la propunerea primarului, decide instituirea funcției de viceprimar și
stabilește numărul de viceprimari care vor asista primarul în exercitarea atribuțiilor sale.
În funcția de viceprimar poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rîndul consilierilor.
Viceprimarii exercită atribuțiile stabilite de primar și poart ă răspundere în conformitate cu
legislația în vigoare.
Confirmarea legalității alegerii primarului și validarea mandatului acestuia se fac în condițiile
Codului electoral.
Validarea sau invalidarea mandatului de primar se aduce la cunoștință publică, se comunică
oficiului teritorial al Cancelariei de Stat și se prezintă de către un judecător la prima ședință sau,
după caz, la o ședință extraordinară a consiliului.
În caz de invalidare a mandatului de primar, se organizează alegeri noi în condițiile Codului
electoral.
Primarul își exercită atribuțiile de la data validării mandatului pînă la data validării
următorului mandat de primar, cu excepția cazurilor cînd mandatul încetează înainte de termen.
Prelungirea, prin lege organică, a mandatului pr imarului poate avea loc numai în caz de război
sau catastrofă.
Mandatul primarului încetează înainte de termen în caz de:
a) demisie;
b) incompatibilitate a funcției;
c) imposibilitate de a -și exercita atribuțiile pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive,
inclusiv pe motiv de boală;
d) intrare în vigoare a sentinței de condamnare;
e) deces.
Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul
întîi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, primarul exercită
în teritoriul administrat următoarele atribuții de baz ă:
a) asigură executarea deciziilor consiliului local;
b) propune, în condițiile legii, organigrama și statele primăriei, schema de salarizare a
personalului acesteia și le supune aprobării consiliului local;
c) numește, stabilește atribuțiile și încetează raporturile de serviciu sau de muncă cu șefii de
subdiviziuni, de servicii, de întreprinderi municipale din subordinea autorității administrației
publice locale respective, personalul primăriei, conduce și controlează activitatea acestora,
14
contribuie la formarea și reciclarea profesională;
d) stabilește atribuțiile viceprimarului (viceprimarilor);
e) asigură elaborarea proiectului de buget local al unității administrativ -teritoriale pe următorul
an bugetar și a contului de încheiere a exercițiului bugetar și le prezintă spre aprobare consiliului
local;
f) exercită funcția de ordonator principal de credite al satului (comunei), orașului
(municipiului); verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea și cheltuirea mijloacelor de la bugetul
local și informează consiliul local despre situația existentă;
g) răspunde de inventarierea și administrarea bunurilor domeniului public și celui privat ale
satului (comunei), orașului (municipiului), în limitele competenței sale;
h) exerci tă, în condițiile legii, supravegherea activităților din tîrguri, piețe, oboare, parcuri,
spații verzi, locuri de distracție și agrement și ia măsuri operative pentru buna lor funcționare;
i) propune consiliului local schema de organizare și condiții le de prestare a serviciilor publice
de gospodărie comunală, ia măsuri pentru buna funcționare a serviciilor respective de gospodărie
comunală;
j) conduce, coordonează și controlează activitatea serviciilor publice locale, asigură
funcționarea serviciu lui stare civilă, a autorității tutelare, contribuie la realizarea măsurilor de
asistență socială și ajutor social;
j1) asigură elaborarea studiilor de fezabilitate și propune spre aprobare listele bunurilor și
serviciilor de interes public local pentr u realizarea proiectelor de parteneriat public -privat;
j2) asigură monitorizarea și controlul realizării proiectelor de parteneriat public -privat în care
autoritatea administrației publice locale participă în calitate de partener public;
k) eliberează autorizațiile și licențele prevăzute de lege;
l) asigură securitatea traficului rutier și pietonal prin organizarea circulației transportului, prin
întreținerea drumurilor, podurilor și instalarea semnelor rutiere în raza teritoriului admini strat;
l1) asigură înregistrarea și evidența troleibuzelor, a ciclomotoarelor, a mașinilor și a utilajelor
autopropulsate utilizate la lucrările de construcții sau agricole, care nu se supun înmatriculării,
precum și a vehiculelor cu tracțiune animală, în corespundere cu regulamentul -tip aprobat de
Guvern;
m) asigură repartizarea fondului locativ și controlul asupra întreținerii și gestionării acestuia în
unitatea administrativ -teritorială respectivă;
n) reprezintă colectivitatea locală în relaț iile cu alte autorități publice, persoane fizice sau
juridice din țară sau din străinătate, precum și în instanțele judecătorești, în condițiile legii;
semnează actele și contractele încheiate în numele colectivității locale, cu excepțiile prevăzute de
lege;
o) prezintă consiliului local, anual și ori de cîte ori este necesar, rapoarte cu privire la situația
social -economică a satului (comunei), orașului (municipiului);
p) înregistrează asociațiile obștești care intenționează să activeze în unitatea administrativ –
teritorială respectivă;
q) exercită, în numele consiliului local, funcțiile de autoritate tutelară, supraveghează
activitatea tutorilor și a curatorilor;
r) coordonează activitatea de asistență socială privind copiii, persoanele în etate, invalizii,
familiile cu mulți copii, familiile afectate de violență intrafamilială, alte categorii de persoane
socialmente vulnerabile, sprijină activitatea asociațiilor obștești de utilitate publică din teritoriul
satului (comunei), orașului (muni cipiului);
s) asigură elaborarea planului general de urbanism și a documentației de urbanism și
amenajare a teritoriului și le prezintă spre aprobare consiliului local, în condițiile legii;
t) constată încălcările legislației în vigoare comise de persoane fizice și juridice în teritoriul
administrat, ia măsuri pentru înlăturarea sau curmarea acestora și, după caz, sesizează organele
de drept, acestea fiind obligate să reacționeze cu promptitudine, în condițiile legii, la solicitările
primarului;
15
u) ia măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentațiilor sau altor
manifestări publice care contravin ordinii de drept sau bunelor moravuri, care atentează la
ordinea și liniștea publică;
v) propune consiliului local consul tarea populației prin referendum în probleme locale de
interes deosebit, ia măsuri pentru organizarea acestor consultări;
x) ia, în comun cu autoritățile centrale de specialitate și cu serviciile publice desconcentrate
ale acestora, măsuri de preven ire și diminuare a consecințelor calamităților naturale,
catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, epifitotiilor și epizootiilor și, în acest scop, dispune, cu
titlu executoriu, mobilizarea, după caz, a populației, agenților economici și instituțiilor publi ce
din localitate;
y) sprijină colaborarea cu localități din alte țări, contribuie la extinderea cooperării și a
legăturilor directe cu acestea.
Primarul, în calitatea sa de autoritate publică locală executivă, exercită și alte atribuții
prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de consiliul local.
Primarul prezintă, la cererea consiliului local, informații despre executarea deciziilor
adoptate de consiliu , alte informații despre activitatea sa de exercitare a anumitor atribuții ce îi
revin potrivit legii.
Viceprimarii sînt aleși, la propunerea primarului, prin decizie a consiliului, adoptată cu votul
majorității consilierilor aleși. În cazul în care ca ndidatura propusă nu întrunește numărul necesar
de voturi la 2 ședințe consecutive, primarul propune consiliului o altă candidatură.
Eliberarea din funcție a viceprimarului se face, la propunerea primarului, prin decizie a
consiliului local, adoptată cu votul majorității consilierilor aleși.
În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ și individual.
Proiectele de dispoziții ale primarului în problemele de interes local care pot avea impact
economic, de mediu, soc ial (asupra modului de viață și drepturilor omului, asupra culturii,
sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților locale, serviciilor publice) se consultă public,
în conformitate cu legea, cu respectarea procedurilor stabilite de către fiecare autoritate
reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ -teritoriale de nivelul întîi sau al
doilea, după caz.
Dispozițiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului
teritorial al Cancelariei de Stat și intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoștință publică.
Dispozițiile cu caracter individual devin executorii după ce sînt aduse la cunoștință
persoanelor vizate.
În cazul în care a fost deferit justiției pentru săvîrșirea unei in fracțiuni, primarul poate fi
suspendat din funcție pînă la soluționarea definitivă a cauzei. Organizarea de noi alegeri pentru
funcția de primar nu se admite pe întreaga durată a suspendării.
Suspendarea poate fi dispusă numai de către instanța de jud ecată, în condițiile legii.
Dacă a fost achitat sau dosarul său penal a fost clasat, cu excepția cazurilor de amnistie,
primarul suspendat din funcție are dreptul la reparare, în condițiile legii, a prejudiciului cauzat.
Primarul este restabilit în fu ncție pentru perioada pînă la expirarea mandatului său.
Prevederile prezentului articol se aplică, în modul respectiv, și viceprimarilor.
În cazul încetării înainte de termen a mandatului, al sus -pendării din funcție sau al
imposibilității pri marului de a -și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de drept de către un
viceprimar.
Dacă viceprimarul, din motive obiective, refuză interimatul funcției de primar sau dacă
primarul și viceprimarul sînt suspendați din funcție concomitent, sau , din anumite cauze, aceste
funcții devin vacante, consiliul local împuternicește, în termen de 5 zile, o altă persoană să
exercite temporar atribuțiile primarului.
În caz de absență temporară, primarul poate delega, sub proprie răspundere, exercitare a
atribuțiilor sale viceprimarului sau, după caz, secretarului consiliului pe întreaga durată a
absenței sale.
16
În exercitarea temporară a atribuțiilor de primar, secretarul consiliului nu este exonerat de
exercitarea atribuțiilor sale de bază.
Satul din care nu au fost aleși consilieri în consiliul local alege un delegat sătesc, care apără
și reprezintă interesele satului în autoritățile administrației publice locale, precum și în alte
autorități.
Delegatul sătesc este ales la adunarea generală a locuitorilor cu drept de vot ai satului, cu
votul majorității celor prezenți.
Alegerea delegatului sătesc se face în prezența primarului sau a viceprimarului unității
administrativ -teritoriale respective. La adunarea gener ală trebuie să participe cel puțin o treime
din locuitorii cu drept de vot ai satului.
Alegerea delegatului sătesc se face pe durata mandatului consiliului. Adunarea generală a
locuitorilor satului, în condițiile alin.(2) și (3), poate accepta demisia sau poate hotărî revocarea
delegatului sătesc.
La decizia consiliului local, delegatul sătesc poate fi remunerat din bugetul local.
Delegatul sătesc exercită următoarele atribuții principale:
a) participă la ședințele consiliului local;
b) aduce la cunoștință locuitorilor satului deciziile consiliului și dispozițiile primarului;
c) acordă sprijin autorităților administrației publice locale în realizarea măsurilor ce țin de
interesele satului respectiv;
d) prezintă propuneri de realizare a unor obiective economice, social -culturale și de rezolvare
a altor probleme ce țin de interesele satului;
e) urmărește modul în care administrația publică locală rezolvă problemele satului care l -a
delegat și informează despre aceasta popul ația.
În cazul în care consiliul sau primarul preconizează să emită acte care, în viziunea delegatului
sătesc, contravin intereselor satului din a cărui parte a fost ales, delegatul poate propune
amînarea adoptării lor pentru a se consulta cu locuitor ii satului.
Tema Consiliul raional. Președintele raionului.
Consiliul raional este autoritatea reprezentativă a populației raionului.
Consiliul raional se compune din consilieri, aleși în condițiile Codului electoral. Numărul de
consilieri se stabilește în funcție de numărul de locuitori ai raionului la data de 1 ianuarie a
anului în care au loc alegerile, conform datelor statistice, în modul stabilit la art.11.
La constituirea consiliului raional și la desfășurar ea șe -dințelor lui se aplică, după caz,
dispozițiile art.13, 16, 17 și 19.
Consilierii raionali se convoacă în primă ședință prin hotărîre a Comisiei Electorale Centrale.
Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației p ublice locale de nivelul
al doilea stabilite la art.4 alin.(2) din Legea privind descentralizarea administrativă, consiliul
raional realizează în teritoriul administrat următoarele competențe de bază:
a) aprobă organigrama și statele de personal ale ap aratului președintelui raionului, ale
direcțiilor și ale altor subdiviziuni subordonate consiliului raional, precum și suma totală a
cheltuielilor necesare pentru asigurarea activității lor;
b) aprobă bugetul raional, contul de încheiere a exercițiului bugetar, precum și modul de
utilizare a fondurilor speciale;
c) decide privind administrarea bunurilor domeniilor public și privat ale raionului;
d) decide, în condițiile legii, darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori
locațiune a bunurilor domeniului public al raionului, precum și a serviciilor publice de interes
raional;
17
e) decide, în condițiile legii, vînzarea, privatizarea, concesionarea, darea în arendă ori
locațiune a bunurilor domeniului privat al raionului;
f) decide efectuarea auditului intern;
g) decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor,
podurilor, fondului locativ în condițiile Legii cu privire la locuințe, precum și altor obiective din
domeniul economic, s ocial, comunal și de agrement de interes raional;
h) decide punerea la evidență a persoanelor socialmente vulnerabile care au nevoie de
îmbunătățirea condițiilor locative în conformitate cu Legea cu privire la locuințe;
i) decide organizarea, în limitele competenței sale, a serviciilor publice de interes raional și
aprobă tarifele la serviciile cu plată, prestate de acestea;
j) aprobă strategii, prognoze, planuri și programe de dezvoltare social -economică a raionului,
programe de refacere și p rotecție a mediului înconjurător, programe de utilizare a forței de
muncă în teritoriu, monitorizează realizarea acestora;
k) alege din rîndul consilierilor, în condițiile prezentei legi, președintele raionului;
l) alege, la propunerea președintel ui raionului, vicepreședinții și îi eliberează din funcție, în
condițiile prezentei legi; m) desemnează reprezentantul său în instanța de judecată în litigiile
privind legalitatea deciziilor adoptate și în cele care rezultă din raporturile cu alte autor ități
publice;
n) numește, pe bază de concurs desfășurat conform legislației în vigoare, secretarul consiliului
raional și conducătorii instituțiilor și subdiviziunilor din subordine; o) aprobă regulamentul
consiliului raional;
p) decide sau, d upă caz, propune înființarea, în condițiile legii, de instituții publice și
întreprinderi de interes raional, precum și participarea la fondarea societăților comerciale;
q) aprobă, în condițiile legii, norme specifice pentru structurile autonome și pe ntru instituțiile
publice pe care le înființează;
r) decide înființarea, reorganizarea și lichidarea instituțiilor social -culturale de interes raional
și asigură buna lor funcționare, în limita alocațiilor prevăzute la bugetul respectiv;
s) decide organizarea și desfășurarea de activități științifice, instructiv -educative, cultural –
educative, sportive și de tineret, de interes raional;
t) decide, în condițiile legii, asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale,
inclusiv cooper area transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public,
promovarea și protejarea intereselor autorităților administrației publice locale, precum și
colaborarea cu agenți economici și asociații obștești din țară și din străinăta te, în scopul realizării
unor acțiuni sau lucrări de interes comun;
u) aproba simbolica raionului.
v) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de decizii în problemele
de interes local care pot avea impact economic, de med iu și social (asupra modului de viață și
drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților locale,
serviciilor publice), precum și în alte probleme care preocupă populația sau o parte din populația
unității admin istrativ -teritoriale.
Consiliul raional poate realiza și alte competențe în condițiile legii, cu condiția asigurării
surselor de finanțare pentru acoperirea integrală a costurilor realizării lor.
Durata mandatului consiliului raional este stabilită de Codul electoral.
Consiliul raional își exercită mandatul de la data declarării ca legal constituit pînă la data
constituirii legale a consiliului nou -ales.
Mandatul consiliului raional poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau
catastrofă.
Consiliul raional se întrunește în ședințe ordinare o dată la 3 luni.
Consiliul raional se poate întruni în ședință extraordinară, cu ordinea de zi propusă, ori de cîte
ori este necesar, la cererea președintelui raionului sau a cel puțin o treime din numărul
consilierilor aleși.
18
Convocarea consiliului raional se face, prin dispoziție a președintelui raionului, cu cel puțin
10 zile înaintea ședințelor ordinare și cu cel puțin 3 zile înaintea celor extraordinare. În temeiul
dispoziției, fiecărui consilier i se expediază o înștiințare în care se indică ordinea de zi, data, ora
și locul desfășurării ședinței. Înștiințarea este semnată de secretarul consiliului raional.
În ca zul în care președintele raionului refuză convocarea ședinței extraordinare a consiliului
raional, cerută de cel puțin o treime din numărul consilierilor aleși, aceștia sînt în drept:
a) să convoace ședința consiliului raional de sine stătător, în cond ițiile prezentei legi; și/sau
b) să atace refuzul în instanța de contencios administrativ.
Consiliul raional alege prin vot deschis, cu votul majorității consilierilor prezenți, pentru
durata unei ședințe, un președinte care o prezidează. Președin tele ședinței este asistat de
secretarul consiliului raional.
În realizarea competențelor sale, consiliul raional adoptă decizii cu votul majorității
consilierilor prezenți, cu excepția cazurilor în care legea sau regulamentul consiliului cere un
numă r mai mare de voturi.
Deciziile se semnează de președintele ședinței și se contrasemnează de secretarul consiliului.
Prevederile prezentei legi referitoare la organizarea și funcționarea consiliului local, cu
excepția celor referitoare la compete nțe, se aplică, în mod corespunzător, consiliului raional.
Consiliul raional poate fi dizolvat înainte de expirarea termenului dacă:
a) acesta a adoptat în mod deliberat decizii repetate în aceeași materie, care au fost anulate de
către instanț a de contencios administrativ, prin hotărîri definitive întrucît încălcau grav
prevederile Constituției sau ale legislației în vigoare;
b) numărul consilierilor s -a redus sub jumătate din numărul stabilit la art.11;
c) acesta nu a adoptat nici o d ecizie timp de 6 luni consecutiv, indiferent de numărul
ședințelor.
În cazul prevăzut la alin.(1) lit.a), oficiul teritorial al Cancelariei de Stat sau Guvernul este în
drept să se adreseze în instanță de judecată pentru constatarea circumstanțelor car e justifică
dizolvarea consiliului raional.
Dizolvarea de drept a consiliului raional în condițiile alin.(1) lit.b) și c) se constată de către
președintele raionului și se notifică în scris, în termen de cel mult 10 zile de la data dizolvării,
Comisiei Electorale Centrale, care stabilește data desfășurării alegerilor noi.
Parlamentul dizolvă consiliul raional, la propunerea motivată a președintelui raionului sau a
Guvernului, în temeiul unei hotărîri judecătorești definitive, pronunțate în cond ițiile alin.(2), prin
care au fost constatate circumstanțele care justifică dizolvarea.
Data desfășurării alegerilor pentru noua componență a consiliului raional se stabilește de
Comisia Electorală Centrală, în condițiile Codului electoral.
Pînă la constituirea unui nou consiliu, președintele raionului va soluționa problemele curente
ale unității administrativ -teritoriale.
Consiliul raional alege președintele raionului, la propunerea a cel puțin o treime din consilierii
aleși, cu votul majorității consilierilor aleși. În cazul în care candidatura propusă nu întrunește
votul majorității consilierilor aleși, în termen de 8 zile se convoacă o nouă ședință în vederea
efectuării votării repetate. Dacă și după votarea repetată nici una din can didaturile propuse nu
întrunește votul majorității consilierilor aleși, în termen de 3 zile se organizează o votare
suplimentară, în urma căreia se consideră ales candidatul care întrunește cel mai mare număr de
voturi.
Președintele raionului este asi stat de vicepreședinți. Numărul vicepreședinților se stabilește de
consiliul raional, la propunerea președintelui raionului.
Vicepreședinții raionului se aleg de consiliul raional, la propunerea președintelui raionului,
conform procedurii prevăzute la alin.(1).
În funcția de vicepreședinte poate fi aleasă orice persoană, inclusiv din rîndul consilierilor.
Consiliul raional îl poate elibera din funcție pe președintele raionului înainte de termen, cu
votul a două treimi din numărul consilieril or aleși, la propunerea a cel puțin o treime din
consilierii aleși.
19
Vicepreședintele raionului poate fi eliberat din funcție înainte de termen, cu votul majorității
consilierilor aleși, la propunerea președintelui raionului sau a unei treimi din consil ierii aleși.
Președintele și vicepreședintele raionului își prezintă demisia în fața consiliului raional.
Mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui raionului încetează odată cu mandatul
consiliului raional.
În cazul în care mandatul consiliului raional încetează înainte de termen, președintele și
vicepreședintele raionului își exercită atribuțiile și soluționează problemele curente ale raionului
pînă la alegerea de către consiliul raional nou -constituit a unui alt președinte al raionu lui.
Aparatul președintelui raionului se organizează și funcționează în baza unui regulament
aprobat de consiliul raional.
Aparatul președintelui raionului, ca structură funcțională, are următoarele atribuții:
a) întocmește proiectele de decizi i ale consiliului raional și proiectele de dispoziții ale
președintelui raionului;
b) asigură consultarea publică a proiectelor de decizii ale consiliului raional și de dispoziții
normative ale președintelui raionului și informarea publicului referitor la deciziile adoptate și la
dispozițiile emise;
c) colectează și prezintă președintelui raionului informații pentru raportul anual privind
starea economică și socială a raionului;
d) prezintă președintelui raionului, în comun cu serviciile publi ce, informații despre
funcționarea acestora, precum și a întreprinderilor create de consiliul raional;
e) supraveghează executarea măsurilor dispuse de președinte în teritoriul administrat;
f) contribuie la elaborarea proiectului de buget al unităț ii administrativ -teritoriale pentru
următorul an bugetar și a proiectelor de modificare a bugetului, care urmează să fie prezentate de
președintele raionului spre examinare consiliului raional;
g) asigură executarea bugetului unității administrativ -teritoriale, în conformitate cu deciziile
consiliului raional, și respectarea prevederilor legale;
h) întocmește contul de încheiere a exercițiului bugetar al unității administrativ -teritoriale;
i) asistă secretarul consiliului raional în îndeplinirea atribuțiilor lui conform legii.
Condițiile numirii, angajării, promovării, sancționării și încetării raporturilor de serviciu sau
de muncă ale personalului aparatului președintelui raionului, drepturile și obligațiile lui sînt
stabilite de legislația în vigoare și de regulamentul aprobat de consiliul raional.
Președintele raionului numește în funcții publice, modifică, suspendă și încetează, în
condițiile legii, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici din aparatul președintelui,
încheie și reziliază contractele individuale de muncă cu personalul aparatului fără statut de
funcționar public, administrează personalul, stabilește atribuțiile acestora.
Președintele raionului ia măsuri și este responsabil pentru instruirea și pregătir ea profesională
a funcționarilor din aparatul său.
Președintele raionului exercită conducerea operativă a serviciilor publice de interes raional.
Președintele raionului reprezintă raionul în raporturile cu Guvernul, cu alte autorități publice
centrale, cu persoane fizice și juridice din țară și din străinătate, precum și în instanțe
judecătorești.
Președintele raionului este coordonator al serv iciilor publice descentralizate din cadrul
raionului și exercită atribuțiile de președinte al comisiei pentru situații excepționale.
Președintele și vicepreședinții raionului cad sub incidența Legii privind statutul alesului local.
Vicepreședinți i raionului exercită atribuțiile stabilite de președintele raionului și poartă
răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.
Pornind de la domeniile de activitate ale autorității publice raionale, președintele raionului
exercită în teritoriu l administrat următoarele atribuții de bază:
a) asigură executarea deciziilor consiliului raional;
b) asigură, în limitele competenței sale, respectarea Constituției, a legilor și altor acte
normative;
20
c) contribuie la menținerea ordinii publi ce, asigurarea securității și apărarea drepturilor
cetățenilor;
d) contribuie la buna colaborare a serviciilor publice desconcentrate în soluționarea
problemelor de interes raional;
d1) asigură elaborarea studiilor de fezabilitate și propune spre aprobare listele bunurilor și
serviciilor publice de interes raional pentru realizarea proiectelor de parteneriat public -privat;
d2) asigură monitorizarea și controlul realizării proiectelor de parteneriat public -privat în care
autoritatea administraț iei publice locale participă în calitate de partener public; e) înregistrează
asociațiile obștești de interes raional care intenționează să activeze în unitatea administrativ –
teritorială respectivă, remite informația de rigoare autorităților abilitate;
f) convoacă ședințele consiliului raional și asigură prezența consilierilor;
g) semnează actele și contractele încheiate în numele raionului sau al consiliului raional;
h) asigură elaborarea proiectului bugetului raional și a contului de închei ere a exercițiului
bugetar și le supune aprobării consiliului raional;
i) exercită funcția de ordonator principal de credite al raionului;
j) verifică, din oficiu sau la cerere, încasarea mijloacelor la bugetul raional și cheltuirea lor,
informează operativ consiliul raional despre situația existentă;
k) coordonează și controlează activitatea serviciilor publice ale consiliului raional; audiază
rapoartele și informațiile șefilor acestor servicii și propune soluții pentru îmbunătățirea activități i
acestora;
l) prezintă consiliului raional, spre examinare și aprobare, contul de încheiere a exercițiului
bugetar pe semestrul I, pe 9 luni și cel anual;
m) contribuie la realizarea, la nivel raional, a măsurilor de protecție a populației în caz de
calamități naturale și tehnogene, de catastrofe, incendii, epidemii, epifitotii și epizootii, ia măsuri
de prevenire a situațiilor excepționale, de reducere a prejudiciului și de lichidare a consecințelor;
n) propune consiliului raional să consult e, prin referendum, populația în probleme locale de
interes deosebit și, în temeiul deciziei consiliului, ia măsuri în vederea organizării
referendumului;
o) contribuie la desfășurarea, pe teritoriul raionului, în conformitate cu legislația electorală, a
alegerilor autorităților administrației publice reprezentative de toate nivelurile și a
referendumurilor;
p) asigură colaborarea raionului cu alte unități administrativ -teritoriale, inclusiv din alte țări;
q) prezintă, la solicitarea consiliului raional, informații despre activitatea sa și a serviciilor
publice din subordine.
Președintele raionului, în calitatea sa de autoritate publică executivă, poate îndeplini și alte
atribuții prevăzute de legislația în vigoare sau încredințate de consiliul raional.
În exercitarea atribuțiilor sale, președintele raionului emite dispoziții cu caracter normativ și
individ ual.
Dispozițiile cu caracter normativ se remit, în termen de 5 zile după semnare, oficiului teritorial
al Cancelariei de Stat și intră în vigoare la momentul aducerii lor la cunoștință publică.
Dispozițiile cu caracter individual devin executorii după ce sînt aduse la cunoștință
persoanelor vizate în ele.
Președintele raionului este în drept să emită dispoziții numai în chestiuni ce țin de competența
sa. Dispozițiile președintelui raionului sau, după caz, ale vicepreședintelui raionului se
consemnează într -un registru special.
La emiterea dispozițiilor, președintele raionului are dreptul să consulte oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat, conducătorii sau reprezentanții autorităților administrației publice atît locale,
cît și central e.
21
Tema Formele și metodele organizatorice de activitate a organelor administrației
publice locale.
Activitatea autorităților administrației publice locale de nivelurile întîi și al doilea, precum și
a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului
administrativ în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative.
Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale vizează
respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte, a
prezentei legi și a altor acte norm ative atît de către autoritățile administrației publice locale de
nivelurile întîi și al doilea, cît și de către funcționarii acestora.
Controlul administrativ include controlul legalității și controlul oportunității activității
autorităților administ rației publice locale.
Controlul administrativ se efectuează din oficiu sau la cerere.
Controlul administrativ se întemeiază pe următoarele principii:
a) exercitarea acestuia numai potrivit procedurilor și în cazurile prevăzute de legislați a în
vigoare;
b) respectarea proporționalității între amploarea intervenției autorității de control și importanța
intereselor pe care le protejează;
c) neadmiterea limitării dreptului autorității administrației publice locale de a administra în
mod autonom, în condițiile legii, afacerile ce țin de propria competență.
Controlul administrativ vizează, în principal, legalitatea activității autorităților administrației
publice locale.
Exercitarea controlului administrativ de oportunitate de căt re autorități de nivel superior se
admite doar în cazul realizării competențelor delegate de către stat autorităților administrației
publice locale.
De organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice
locale es te responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat
sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu.
Regulamentul, structura și efectivul -limită ale oficiului teritorial al Cancelariei de Stat se
aprobă prin hotărîre de Guvern.
Subiecți ai controlului de oportunitate sînt Guvernul, autoritățile de specialitate ale
administrației publice centrale, alte autorități administrative, care acționează în unitățile
administrativ -teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit
competențelor ce le revin în condițiile legii.
Controlului obligatoriu sînt supuse următoarele acte ale autorităților administrației publice
locale:
a) deciziile consil iilor locale de nivelurile întîi și al doilea;
b) actele normative ale primarului, ale președintelui raionului și ale pretorului;
c) actele privind organizarea licitațiilor și actele privind atribuirea de terenuri;
d) actele de angajare și cele de încetare a raporturilor de serviciu sau de muncă ale
personalului administrației publice locale;
e) actele care implică cheltuieli sau angajamente financiare de peste 30 mii lei – în unitatea
administrativ -teritorială de nivelul întîi și de pest e 300 mii lei – în unitatea administrativ –
teritorială de nivelul al doilea;
f) actele emise în exercitarea unei atribuții delegate de stat autorităților administrației publice
locale.
O copie de pe orice act menționat la alin.(1) se expediază oblig atoriu, din contul emitentului,
oficiului teritorial al Cancelariei de Stat în termen de 5 zile de la semnarea actului. Responsabil
de această obligație este secretarul consiliului, care transmite, de asemenea, subiectului
22
controlului administrativ procesu l-verbal al fiecărei ședințe a consiliului în termen de 15 zile de
la ședință.
Pînă la data de 10 a fiecărei luni, secretarul consiliului transmite oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat lista actelor emise de primar sau de președintele raionului în luna precedentă.
Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate supune controlului legalității orice act care nu
constituie obiectul unui control obligatoriu în termen de 30 de zile de la data primirii listei
menționate la alin.(1).
Consiliul local de nivelul întîi sau al doilea poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei de
Stat să verifice legalitatea oricărui act adoptat de autoritatea executivă respectivă în cazul în care
consideră că acesta este ilegal.
În cazul în care consid eră că decizia consiliului local este ilegală, primarul, președintele
raionului sau secretarul poate solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat efectuarea unui
control al legalității.
Cererea de efectuare a controlului legalității este depusă în termen de 30 de zile de la data
emiterii actului, cu indicarea prevederilor legislației ce se consideră a fi încălcate.
În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat va lua
una din următoarele deci zii:
a) declanșarea procedurii controlului de legalitate, prevăzute la art.68;
b) respingerea cererii și încunoștințarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii.
Orice persoană fizică sau juridică ce se consideră vătămată într -un drept al său printr -un act
administrativ emis de o autoritate a administrației publice locale poate solicita oficiului teritorial
al Cancelariei de Stat controlul legalității actului.
Cererea de efectuare a controlului l egalității se depune în termen de 30 de zile de la data
publicării sau comunicării actului. În ea se indică prevederile legislației ce se consideră a fi
încălcate.
În termen de 30 de zile de la data primirii cererii, oficiul teritorial al Cancelariei d e Stat va lua
una din următoarele decizii:
a) declanșarea procedurii controlului de legalitate, prevăzute la art.68;
b) respingerea cererii și încunoștințarea solicitantului, cu indicarea motivelor respingerii.
Exercitarea dreptului prevăzut î n prezentul articol nu lipsește solicitantul de dreptul sesizării
directe a instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.
În cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal,
oficiul teritori al al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului
controlat, cerînd modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială.
În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al
Cancelariei de Stat trebuie făcută într -un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act.
În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să
modifice sau să abroge actul contestat.
În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă și -a menținut poziția
sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța
de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a
modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen
de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.
În cazul în care co nsideră că actul poate avea consecințe grave, în scopul prevenirii unei
pagube iminente, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza direct instanța de contencios
administrativ după primirea actului pe care îl consideră ilegal, încunoștințînd de îndată
autoritatea locală emitentă.
Odată cu sesizarea instanței de contencios administrativ, oficiul teritorial al Cancelariei de
Stat poate cere acesteia suspendarea actului contestat sau dispunerea unor alte măsuri provizorii.
În termen de 3 zile de la primirea sesizării, instanța de contencios administrativ, după
audierea părților vizate, decide asupra suspendării actului și/sau dispunerii unor alte măsuri
provizorii solicitate de oficiul teritorial al Cancelariei de Stat.
23
Pentru ca auto ritățile administrației publice locale să -și exercite atribuțiile delegate de stat,
subiecții controlului de oportunitate sînt în drept să modifice ori să abroge actul, în termen de 15
zile de la data primirii lui, pe motiv de oportunitate. În caz de inacț iune a autorității
administrației publice locale chiar și după avertismentul subiectului controlului de oportunitate,
acesta poate să emită actul respectiv în locul autorității incapabile de a lua decizia.
În toate cazurile prevăzute la alin.(1), subi ectul controlului de oportunitate notifică decizia sa
autorității administrației publice locale în termen de 5 zile de la data adoptării.
În cazul în care consideră că decizia subiectului controlului de oportunitate este ilegală,
autoritatea administr ației publice locale este în drept să atace decizia în instanța de contencios
administrativ în termen de 30 de zile de la data notificării, încunoștințînd de îndată subiectul
controlului de oportunitate care a emis decizia.
Autoritatea administrației publice locale poate cere instanței de contencios administrativ
suspendarea de urgență a deciziei subiectului controlului de oportunitate sau adoptarea unor alte
măsuri provizorii dacă există pericolul unor pagube iminente. Despre măsurile solicitate insta nței
de contencios administrativ, autoritatea administrației publice locale comunică de îndată
subiectului controlului de oportunitate care a emis decizia.
Instanța de contencios administrativ, în termen de 3 zile de la primirea sesizării, decide, după
audierea părților vizate, asupra suspendării actului și/sau asupra dispunerii unor alte măsuri
provizorii solicitate.
La cererea subiectului controlului administrativ, autoritatea administrației publice locale este
obligată să -i furnizeze, în termen de 10 zile, copiile de pe toate documentele solicitate și alte
informații. Secretarul consiliului local este responsabil de această obligație.
Autoritățile administrației publice locale și funcționarii acestora sînt obligați să permită
accesul în sediile lor și ale subdiviziunilor, să răspundă la întrebări, să dea explicații și să
prezinte documentele solicitate funcționarilor subiectului controlului administrativ.
În timpul exercitării controlului, funcționarii subiectului controlului administrativ nu pot da
ordine directe funcționarilor autorității administrației publice locale. Orice solicitare de
documente trebuie să fie adresată autorității locale vizate. Transmiterea documentelor va fi
efectuată de secretar în condițiile alin.(1).
Anual, pînă la sfîrșitul lunii martie, Cancelaria de Stat elaborează și prezintă Guvernului un
raport privind controlul actelor autorităților administrației publice locale din anul precedent.
Rapoartele oficiilor teritorial e al Cancelariei de Stat se vor publica periodic în presa locală. În
același mod este publicată lista actelor administrative abrogate ale autorităților publice locale.
Tema Serviciile publice ale consiliului local.
Serviciile publice locale se organizează de către consiliul local, la propunerea primarului, în
domeniile de activitate descentralizate stabilite pentru unitățile administrativ -teritoriale de
nivelurile întîi și al doilea, în limita mijloacelor financiare disponibile.
Consiliul lo cal poate decide contractarea anumitor servicii publice de interes local de la
persoane fizice și juridice de drept privat, în condițiile legii.
Numirea și eliberarea din funcție în serviciile publice locale se fac de către conducătorii
acestora în c ondițiile legii.
Serviciile publice locale activează în condițiile legislației în vigoare.
Consiliul local are drept de inițiativă și decide, în condițiile legii, în toate problemele de
interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice.
Pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul
întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează
următoarele competențe:
24
a) decide punerea în aplicare și modificarea, în limitele competenței sale, a impozitelor și
taxelor locale, a modului și a termenelor de plată a acestora, precum și acordarea de facilități pe
parcursul anului bugetar;
b) administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului
(municipiului);
c) decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor
domeniului public al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, precum și a serviciilor
publice de interes local, în condițiile legii;
d) decide vînzarea, privatizarea, concesionarea sau darea în arendă ori în locațiune a bunurilor
domeniului privat al satului (comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legi i;
e) decide atribuirea și propune schimbarea destinației terenurilor proprietate a satului
(comunei), orașului (municipiului), după caz, în condițiile legii;
f) decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și modernizare a dr umurilor,
podurilor, fondului locativ în condițiile Legii cu privire la locuințe, precum și a întregii
infrastructuri economice, sociale și de agrement de interes local;
f1) decide, în condițiile legislației în vigoare, asupra tăierii, defrișării arbor ilor și arbuștilor din
spațiile verzi proprietate publică a unității administrativ -teritoriale și/sau asupra strămutării lor;
g) decide efectuarea auditului intern;
h) decide înființarea instituțiilor publice de interes local, organizează servi ciile publice de
gospodărie comunală, determină suportul financiar în cazul cheltuielilor bugetare, decide asupra
regulilor de asigurare a curățeniei în localitate;
i) decide, în condițiile legii, înființarea întreprinderilor municipale și societăți lor comerciale
sau participarea la capitalul statutar al societăților comerciale;
i1) decide asupra atribuirii terenurilor pentru amplasarea stupinelor;
j) decide, în condițiile legii, asocierea cu alte autorități ale administrației publice locale,
inclusiv din străinătate, pentru realizarea unor lucrări și servicii de interes public, pentru
promovarea și protejarea intereselor autorităților administra ției publice locale, precum și
colaborarea cu agenți economici și asociații obștești din țară și din străinătate în scopul realizării
unor acțiuni sau lucrări de interes comun;
k) decide stabilirea de legături de colaborare, cooperare, inclusiv transf rontalieră, și de
înfrățire cu localități din străinătate;
l) aprobă, la propunerea primarului, organigrama și statele primăriei, ale structurilor și
serviciilor publice din subordine, precum și schema de salarizare a personalului acestora;
m) aprobă statutul satului (comunei), orașului (municipiului) și regulamentul consiliului pe
baza statutului -cadru și a regulamentului -cadru, aprobate de Parlament; aprobă alte regulamente
și reguli prevăzute de lege;
n) aprobă bugetul local, modul de utili zare a fondului de rezervă, precum și a fondurilor
speciale, aprobă împrumuturile și contul de încheiere a exercițiului bugetar; operează modificări
în bugetul local;
o) aprobă , în condițiile legii, planurile urbanistice ale localităților din componența unității
administrativ -teritoriale respective, precum și planurile de amenajare a teritoriului;
p) aprobă studii, prognoze și programe de dezvoltare social -economică și de a ltă natură;
q) aprobă, în condițiile legii, norme specifice și tarife pentru instituțiile publice și serviciile
publice de interes local din subordine, cu excepția tarifelor pentru serviciile publice de
alimentare cu energie termică, inclusiv aprobă r egimul de lucru al întreprinderilor comerciale și
de alimentație publică, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, precum
și al persoanelor fizice care practică comerțul.
r) aprobă limitele admisibile de utilizare a resurselor naturale de interes local;
s) aprobă simbolica unității administrativ -teritoriale, atribuie sau schimbă denumirile de străzi,
piețe, parcuri și de alte locuri publice în aer liber, stabilește data celebrării hramului localității
respective, conferă c etățenilor Republicii Moldova și celor străini cu merite deosebite titlul de
cetățean de onoare al satului (comunei), orașului (municipiului), în condițiile legii;
25
s1) aprobă regulile de întreținere a cîinilor, a pisicilor și a altor animale domestice; t) alege,
la propunerea primarului, viceprimarul (viceprimarii), precum și îl (îi) eliberează din funcție, în
condițiile prezentei legi;
u) numește, în bază de concurs desfășurat în condițiile Legii nr.158 -XVI din 4 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public, secretarul consiliului, modifică,
suspendă și încetează, în condițiile legii, raporturile de serviciu ale secretarului, deleagă
primarului competența evaluării performanțelor lui profesionale;
v) contribui e la organizarea de activități culturale, artistice, sportive și de agrement de
interes local; înființează și organizează tîrguri, piețe, parcuri și locuri de distracție și agrement,
baze sportive și asigură buna funcționare a acestora;
w) desemnează reprezentantul său în instanțele de judecată, în litigiile privind legalitatea
deciziilor adoptate și în cele care rezultă din raporturile cu alte autorități publice; formează, din
rîndul membrilor săi, în funcție de specificul și necesitățile locale, comi sii consultative de
specialitate pentru diferite domenii de activitate, modifică componența acestora;
w1) formează comisii administrative conform legislației în vigoare;
x) contribuie, în condițiile legii, la asigurarea ordinii publice, adoptă deci zii privind activitatea
poliției municipale, a pompierilor și formațiunilor de protecție civilă de interes local, propune
măsuri de îmbunătățire a activității acestora;
y) contribuie la realizarea măsurilor de protecție și asistență socială, asigură pr otecția
drepturilor copilului; decide punerea la evidență a persoanelor socialmente vulnerabile care au
nevoie de îmbunătățirea condițiilor locative; înființează și asigură funcționarea unor instituții de
binefacere de interes local;
y1) decide institu irea funcției de mediator comunitar în localitățile compact sau mixt populate
de romi;
z) examinează informațiile consilierilor, ia decizii pe marginea lor; audiază dările de seamă și
informațiile primarului, ale conducătorilor de subdiviziuni, întrepr inderi municipale și instituții
publice din subordine; ridică mandatul consilierilor în condițiile legii; inițiază, după caz, și
decide desfășurarea referendumului local;
z1) dispune consultarea publică, în conformitate cu legea, a proiectelor de deciz ii în
problemele de interes local care pot avea impact economic, de mediu și social (asupra modului
de viață și drepturilor omului, asupra culturii, sănătății și protecției sociale, asupra colectivităților
locale, serviciilor publice), precum și în alte pr obleme care preocupă populația sau o parte din
populația unității administrativ -teritoriale.
Consiliul local realizează și alte competențe stabilite prin lege, prin statutul satului
(comunei), orașului (municipiului) ori prin regulamentul consiliul ui.
Consiliul local nu poate adopta decizii care implică anumite cheltuieli fără indicarea sursei de
acoperire a costului realizării deciziilor respective.
Tema Administrația publică a municipiului Chișinău.
Administrația publică constituie un sistem cu o structură bine determinată, această structură
reprezintă ansamblu conexiunilor dintre toate elementele sale, ordinea și poziția lor ce compun
sistemul cu un tot întreg. Astfel, prin structură subînțelegea modul în care sunt ordonate
elementele unui sistem precum și relațiile ce se stabilesc între acestea în procesul realizării
funcțiilor sistemului respectiv de administrare. Sistemul administrației publice se constituie în
baza a două criterii principale – teritorial, căruia îi corespunde struct ura ierarhică, și funcțional,
căruia îi corespunde structura funcțională. De aceea întregul sistem ai administrației publice este
26
amenajat sub forma unei structuri mixte, ierarhic funcționale. Din punct de vedere al competenței
teritoriale structura organi zatorică a sistemului autorităților administrației publice se divizează în
două categorii: cea a autorităților centrale (Guvernul, ministerele departamentele și celelalte
organe centrale), competența cărora se extinde asupra întregului teritoriu al țării ș i cea a
autorităților locale, când competența lor se răsfrânge asupra unei unități administrativ -teritoriale
sau doar a unei părți din teritoriul național. De rând cu consiliile locale respective și primării,
astfel de autorități mai sânt de asemenea și se rviciile publice descentralizate ale ministerelor și
celorlalte organe centrale de specialitate.
Constituirea structurilor autoconducerei locale și mecanismul activității lor sunt determinate
de un cadru legislativ adecvat cerințelor actuale. În Republica Moldova acest suport juridic este
reprezentat de constituția țării și de următorul set de legi, adoptate de Parlament: Legea privind
organizarea administrativ -teritorială a Republicii Moldova, Codul electoral, Legea privind
administrația publică locală, Le gea privind statutul special al Găgăuzei, Legea privind statutul
municipiului Chișinău. Legea serviciului Public, Legea privind statutul – cadru al satului
(comunei) și orașului (municipiului).
Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, prin articolele sale nr. 109-113
stabilește principiile de bază ale administrației publice locale, organizarea administrativ –
teritorială, modul de formare și activitate a autorităților publice sătești, urbane, raionale precum
și formula legislativă de atribuire a unor forme și condiții speciale de autonomie a localităților
din stânga Nistrului și a unora din Sudul republicii conform statutelor speciale adoptate prin legi
organice.
Structura sistemului administrației publice locale sunt determinate prin legea pri vind
organizarea administrativ -teritorială a Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 7 decembrie
1994 și promulgată prin decretul Președintelui țării la 4 ianuarie 1995. Această lege formează
cadrul Juridic al organizării administrativ -teritoriale a ț ării noastre, teritoriul căreia se divizează
în următoarele unități: raioanele, orașe și sate. Statutul fiecăreia din aceste trei tipuri se stabilește
de către Parlament. Legea respectivă determină principiile organizării și unitățile administrativ –
teritoriale concrete, modul formării și desființării acestor unități, precum și mecanismul
modificării hotarelor lor.
Conform art. 9 al acestei legi raionul – unitate administrativ – teritorială alcătuită din sate
(comune) și orașe, unde prin teritoriu, relații economice și social – culturale, în centrul căruia este
situat sediul consiliului raional ce se numește oraș -reședință și denumirea raionului poartă
numele acestui oraș. Inițial legea stabilea 40 raioane, dar foarte curând, doar peste 10 zile au
survenit s chimbări de structură în legătură cu adoptarea ulterioară a legii privind statutul juridic
special al Găgăuzei.
În această ordine altă unitate administrativ -teritorială conform art. 4 ai Legii respective este
satul care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, relații economice, social – culturale,
tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni și forma o comună.
Orașul este o unitate administrativ -teritorială mai dezvoltată decât satul din punct de vedere
27
economic și social având datorii e dilitar -gospodărești cu funcție administrativă, industrială,
comercială, politică și culturală, a cărei populație, în mare parte este încadrată în industrie, în
sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală. Orașele care au un rol
deosebit în viața economică, social – culturală, științifică și administrativă a țării primesc statutul
de municipiu. Legea a atribuit acest statut și au devenit municipii orașele Chișinău, Bender, Bălț
și Tiraspol. Municipiile pot avea în componența lor și unități administrativ – teritoriale autonomi,
inclusiv orașe, sate (comune) și alte localități rurale.
În limitele teritoriale ale acestor structuri administrative se instituie autoritățile publice locale.
Astfel, Legea privind administrarea publică locală, adoptată de Parlament la 7 decembrie 1994,
determină că administrația publică locală este autoritatea reprezentativă, organizată, de populația
unității administrativ -teritoriale pentru soluționarea problemelor de importanță locală, pornind de
la interesele și necesitățile sale, în conformitate cu Constituția.
În domeniul reformării acestui nivel structural deja s -a acumulat o anumită experiență. Sub
aspect legislativ reforma administrației publice locale în Republica Moldova are o istorie relativa
a sa. Fiind declanșată acum 8 ani prin adoptarea la 10 iulie 1991 de Parlament a Legii "Cu privire
la bazele autoadministrării locale ". concomitent în același an, Guvernul a adoptat Regulamentul
provizoriu pentru perioada de tranziție la noua delimitare ad ministrativ -teritorială. Conform
acestor două acte normative fostele soviete sătești din perioada regimului sovietic au fost
înlocuite prin primării, iar președintele lor au fost numiți primari. A fost întreprinsă o tentativă de
a alege secretarul primărie i numai din rândul consilierilor. Concomitent s -au lichidat comitetele
executive sătești ca organe executive, permițând primarilor să decidă de sinestătător.
Într-o societate modernă este absolut necesar să se stabilească o structură optimală a
administra ției publice locale, ce ar permite atât evitarea suprademensionării aparatului
administrativ, cât și subdemensionarea acestui aparat. Cadrul legislativ nu numai permite, ci și
obligă constituirea unei structuri administrative progresiste. Conform Constituț iei Republicii
Moldova, administrația locală să fie realizată prin voința poporului executată prin forme ale
democrației directe și reprezentative prin participarea populației la discutarea și rezolvarea celor
mai importante probleme, inclusiv alegerea org anelor respective, participarea la rezolvarea
deciziilor adoptate și executarea controlului asupra activității organelor administrării locale.
Legea privind administrația publică locală determină ca autoritățile autoconducerii locale se
instituie în sate ( comune), orașe (municipii) și raioane (județe). Toate aceste unități administrativ
teritoriale sunt persoane juridice.
Autonomia locală se realizează prin următoarele autorități ale administrației publice locale: de
o parte, consiliile ca autorități delibe rative și pe altă parte – primăriile sătești (comunale),
orașelor (municipiilor).
Formele tradiționale moldovenești au evoluționat pe parcursul istoriei. În prezent consiliile
locale sunt organe colegiale de administrare în Republica Moldova.
Alt princip iu de bază, înscris în Constituție și în legea respectivă, este descentralizarea
teritorială. Ea are menirea principală să permită colectivităților umane sau serviciilor publice, să
28
se autoadminstreze, dar sub controlul organelor centrale de specialitate. Esența descentralizării
administrative constă în transferarea unor autorități în unitățile administrativ – teritoriale pentru
ca problemele care interesează populația să fie soluționate la nivelul acestor unități în condițiile
de oportunitate și operativit ate.
Astfel, descentralizarea înseamnă transmiterea unor funcții ale organelor centrale autorităților
conducerii locale. În scopul descentralizării unor subdiviziuni teritoriale sau a unor servicii
speciale trebuie recunoscută mai întâi personalitatea lor juridică. Aceasta înseamnă că
subdiviziunea sau serviciile respective inițial li se recunoaște disponibilitatea unui patrimoniu
distinct de acel al statului, încât să dispună de mijloacele necesare pentru satisfacerea intereselor
lor locale atribuite lor.
Tema Finanțele publice locale și administrarea lor. Bunuri și lucrări publice.
Administrația publică fie centrală fie locală există pentru a oferi servicii, pe care sectorul
privat nu le poate sau nu dorește să le ofere. După opinia economistului ameri can Richard
Musgrave, administrația publică exercită trei funcții:
stabilizarea (stabilization), care presupune menținerea creșterii economice, stoparea șomajului
și a inflației și ridicarea nivelului de trai;
distribuirea (distribution), presupune distrib uirea bogății națiunii pentru asigurarea uni nivel
minim de trai;
alocarea (allocation), constă în oferirea serviciilor necesar comunităților locale.
Primele două funcții sunt realizate de organele administrației centrale, cea de a treia de către
administr ația locală. Nu poți conta pe sectorul privat, în acordarea a așa servicii ca; ordinea
publică, protecția contra incendiilor, serviciilor de transport în comun, deoarece efectuarea lor nu
le-ar aduce întreprinderilor private venituri satisfăcătoare.
Servi ciile publice au două proprietăți distincte:
utilizarea lor poate fi și fără plata respectivă (spre exemplu plimbările prin alei și parcuri);
de ele se pot folosi concomitent un număr mare de oameni (spre exemplu pe stradă pot circula
în același timp și pi etoni și automobile).
Dacă ambele proprietăți sunt specifice unui serviciu atunci el este pur “public”, iar cheltuielile
legate de prestarea lui de obicei sunt finanțate din impozite. În cazul când este respectată doar o
condiție atunci finanțarea lui poat e avea loc din contul plății achitate de către beneficiar, dar î -și
păstrează caracterul său public.
Dintre toate tipurile de activități asigurarea tehnico -materială este unica care permite tuturor
departamentelor și serviciilor din interiorul administrați ei publice să facă economii de resurse
financiare fără a micșora volumul serviciilor acordate. Posibilitățile sunt esențiale ținând cont de
faptul că în jur la 40% din bugetul anual al majorităților organelor administrației publice locale
29
sunt legate de ch eltuielile pentru asigurarea tehnico -materială.
Termenul asigurarea tehnico -materială este utilizat pentru a descrie procesul de asigurare cu
materiale și serviciile necesare subdiviziunile administrației locale. Pentru ridicarea eficacității
acestei activ ități în practică are loc centralizarea ei într -o secție aparte, care are funcția de a
satisface cererile subdiviziunilor la timp și cel mai eficient în conformitate cu normele legislative
și administrative în vigoare.
Secția de aprovizionare tehnico -materială are următoarele funcții:
Acumularea cererilor la aprovizionarea tehnico -materială. Aprovizionarea centralizată permite
micșorarea cheltuielilor legate de procurarea bunurilor și serviciilor, deoarece sunt procurate la
prețuri an -gross. De asemenea secția dată are funcția de a analiza periodic cererile din punct de
vedere a dinamicii consumului diferitor mărfuri și servicii, frecvența comenzilor, prețul unitar,
etc. în rezultatul analizelor trebuie să propună subdiviziunilor grafice de proc urare a diferito
bunuri, care ar asigura optimizarea cheltuielilor.
Administrarea rezervelor tehnico -materiale are ca scop asigurarea la timp cu materialele
necesare a subdiviziunilor administrației locale, minimizarea cheltuielilor legate de procurarea,
păstrarea și acordarea lor.
Studierea peții constă în colectarea și prelucrarea informației referitor la piața de mărfuri și
servicii, pentru a determina dinamica prețurilor, oscilațiile sezoniere, cheltuielile de transport,
noi mărfuri și servicii, etc.
Analiza costurilor suportate , se referă la activitatea propriu zisă a sistemei de asigurare
tehnico -materială. Analiza costurilor suportate poate fi efectuată în diverse domenii de activitate,
pentru evaluarea ofertelor de asigurare tehnico -materială, cheltu ielile suportate ținând cont de
ciclul de viață al produsului, efectuarea tenderului și selectarea pretendenților, eficacitatea
contractului ca document ce stimulează întreprinzătorii să economisească resursele bugetului
local, alegerea dintre arendă și pr ocurarea obiectelor necesare, etc.
Alcătuirea graficului de asigurare tehnico -materială, trebuie să fie efectuat de subdiviziunile
administrației publice locale anual, cu divizarea pe compartimente a mărfurilor și serviciilor de
care vor avea nevoie. În gr afic trebuie să fie indicată data livrării mărfurilor, data încheierii
contractului, data limită de primire a ofertelor pentru tender, data limită a livrării, descrierea
mărfii.
Organizarea concursurilor pentru deservirea tehnico -materială care include în sine colectarea
cererilor de participare și crearea listei partenerilor de afaceri. În lista celor incluși pentru
participarea la tender sunt incluși: 1) toți furnizorii; 2) doar furnizorii care, au trecut un concurs
preventiv. Concursul preventiv se organ izează pentru a crea o listă optimă de concurenți.
Primirea cererilor de participare se face în dependență de forma concursului. Deosebim:
concursuri de cereri închise; concursuri de oferte închise; și concursuri ne formale.
Concursurile de cereri închise sunt organizate de către organele publice locale pentru
procurarea bunurilor, serviciilor și construcții. Contractul este dat pretendentului care propune
cel mai mic preț.
30
Concursurile de ofertă sunt organizate când se dorește procurarea unei noi tehnologi i.
Ambele tipuri de concursuri sunt organizate când se preconizează procurarea unor bunuri sau
servicii în volum foarte mare. În cazul când se dorește procurarea unei cantități mici și
concomitent se tinde de a micșora prețul produsului sau serviciului pro curat, organizarea
primelor două tipuri de concursuri este ne dorită deoarece ele sunt costisitoare și durează în timp.
Pentru soluționarea acestei probleme se organizează concursuri neformale. Ofertele
pretendenților sunt primite în scris sau la telefon, astfel este asigurată concurența între furnizori.
Un rol important în asigurarea tehnico -materială î -l joacă alcătuirea corectă a cererilor și
cerințelor tehnice față de mărfurile sau serviciile pe care dosresc să le procure organele publice
locale. Specif icarea cerințelor minime, permite organizarea concursurilor și asigură controlul
corespunderii cerințelor a mărfurilor și serviciilor procurate.
Etapa finală a asigurării tehnico -materiale este administrarea contractelor. Funcția acestei
activități este de a asigura îndeplinirea obligațiilor de către ambele părți, inclusiv și livrarea la
termen a mărfurilor și serviciilor. Totodată administrarea contractelor presupune primirea și
testarea mărfurilor și serviciilor livrate conform contractului, cât și efectu area plăților după
contract în corespundere cu procedurile aprobate.
Tema Controlul activității autorităților publice locale.
În orice stat indiferent de forma de organizare, este necesar de efectuat controlul asupra
administrației publice. Controlul asupra activității organelor administrative poate urmări diferite
scopuri cum ar fi: activitatea normală a administrației pentru binele conducerii politice și a
aparatului de stat, sau spre binele tuturor. În dependență de tipul statului se utilizează unul sau
ambele din aceste principii de control.
Desfășurând activitatea sa administrația publică, deseori este nevoită să afecteze drepturile
administraților atât a persoanelor fizice, cetățenilor, cât și a persoanelor juridice, diverse
organizații. La rândul lor administrații intră în contact cu administrația în urma desfășurării
activității lor individuale sau colective, pe parcursul cărora ei întreprind diverse măsuri sau se
adresează administrației cu diverse cerințe. În sfârșit între diverse organe ale ad ministrației
publice uneori pot apărea situații de conflict de diferite ordine.
Atât pentru asigurarea soluționării legale a conflictelor care pot apărea în interiorul
administrației publice, cât și pentru protecția administraților de la greșelile comise d e către
diverse organe ale administrației publice, care le -ar putea liza drepturile, este necesar de efectuat
controlul administrației publice.
Funcția de control este o componentă a noțiunii de administrație și are drept scop verificarea
dacă activitatea și structura administrației publice corespunde normelor și necesităților dictate de
cerințele societății.
Scopurile puse la efectuarea controlului activității administrației publice sunt multiple:
31
Verificarea dacă și cum se îndeplinesc deciziile organelor administrației publice;
Corectarea deciziilor deja primite pentru concordanța loc cu noile realități sociale care sunt în
continuă mișcare;
Verificarea dacă sunt utilizate toate mijloacele de care dispun organele administrației publice,
pentru îndeplinirea sarcinilor sale, cât și modul de utilizare a lor;
Evaluarea calității funcționarilor publici, pentru a aprecia posibilitățile acestor, cât și pentru
optimizarea repartizării lor;
Determinarea deciziilor necesare de primit în scopul soluționării problemelo r care apar mereu
în fața administrației publice.
Se poate de spus că controlul în cazul dat servește și punct de plecare pentru procesul
decizional. De asemenea controlul permite scoaterea în evidență a celor mai adecvate metode de
lucru utilizate în inte riorul administrației publice atât la nivel local cât și central. Această din
urmă posibilitate permite stabilirea cauzelor care frânează sau generează activitatea organelor
administrative.
Este bine cunoscut faptul că orice purtător al puterii este înclin at să facă abuz de ea,
persoanele de conducere, indiferent de postul ocupat, sunt obligați să se supună unor anumite
norme și principii de activitate, care ar garanta eficacitate și legalitatea acțiunilor lor.
Concomitent asupra lor este necesar de efectua t controlul și această sistemă trebuie să fie abilă
de a scoate la iveală toți vinovații acțiunilor nelegitime posibile și în măsura maxim posibilă de a
obliga aceste persoane de a compensa daunele pricinuite jertfelor acțiunilor lor.
Conceptul controlului depinde de tipul statului și a administrației publice aleasă de țara dată.
În modelul “satului polițist”, caracteristic pentru regimurile autoritare, dar arar întâlnit și în
unele state democratice, administrația publică se supune doar unor reguli “intern e”, unui
regulament intern în activitatea sa. În cazul dat conducătorii din aparatul administrativ, care au
efectuat o încălcare sau au făcut abuz de putere ori alte acțiuni ne legale, pot fi pedepsite
administrativ, în interiorul acestei instituții și con form regulilor interne de joc, dar însuși
păgubașul acțiunilor lui foarte greu poate trage la răspundere pe încălcător.
În modelul “statului de drept” administrația este supusă nu numai regulamentului intern, dar și
unui sistem de drept la care în orice m oment poate apela orice jertfă a acțiunilor lor. Anume
acest model permite protecția deplină a administraților. Relațiile dintre persoanele particulare și
administrația publică se alcătuiesc ca și dintre două persoane particulare.
În linii generale control ul activității administrației publice verifică următoarele elemente de
bază: eficiența și raționalitatea activității organelor administrație publice, legalitate și
legitimitatea activității ei.
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
32
a) Literatură normativ ă minimală :
1. Constituția Republicii Moldova, (adoptată la 29 iulie 1994 și în vigoare de la 27 august 1994).
2. Carta Europeana a autonomiei locale, Strasbourg , 15 octombrie 1985
3. Codul electoral adoptat prin Legea nr.1381 -XIII din 21 noiembrie 1997 (Mon. Of. al RM din 8 decembrie 1997, nr. 81, art.
667).
4. Lege nr.64 -XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (Veștile Sovietului Suprem și ale Guvernului R.S.S. Moldova, 1990,
nr. 8, art.191; republicată în Mon. Of. al RM) din 26 septembrie 2002, nr. 131 -133, a rt. 1018).
5. Lege nr.764 -XV din 27 decembrie 2001 privind organizarea administrativ -teritorială a Republicii Moldova (Mon. Of. al RM
din 29 ianuarie 2002, nr. 16, art. 53).
6. Lege nr.435 -XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, (Mon . Of. al RM din 2 martie 2007, nr.
29-31, art. 91).
7. Lege nr.436 -XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală (Mon. Of. al RM din 9 martie 2007, nr. 32 -35,
art. 116).
8. Lege nr.438 -XVI din 28 decembrie 2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova, (Mon. Of. al RM din 16
februarie 2007, nr. 21 -24, art. 68).
9. Lege nr.344 -XIII din 23 decembrie 1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz -Yeri) (Mon. Of. al RM din 14
ianuarie 1995, nr. 3 -4, art. 51).
10. Lege nr.431 -XIII din 19 aprilie 1995 privind statutul municipiului Chișinău (Mon. Of. al RM din 9 iunie 1995, nr. 31 -32,
art. 340).
11. Lege nr.457 -XV din 14 noiembrie 2003 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind constituirea și funcționarea
consiliilor locale și rai onale (Mon. Of. al RM din 19 decembrie 2003, nr. 248 -253, art.998).
12. Lege nr.768 -XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local (Mon. Of. al RM din 24 martie 2000, nr. 34, art.231).
13. Lege nr.436 -XV din 6 noiembrie 2003 privind Statutul -cadru al s atului (comunei), orașului (municipiului) (Mon. Of. al RM
din 12 decembrie 2003, nr. 244 -247, art. 972).
14. Lege nr.741 -XIII din 20 februarie 1996 despre Regulamentul cu privire la modul de soluționare a chestiunilor organizării
administrativ -teritoriale a R epublicii Moldova (Mon. Of. al RM din 4 aprilie 1996, nr. 20 -21, art. 216).
15. Lege nr. 158 -XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public (Mon. Of. al RM din 23
decembrie 2008, nr. 230 -232, art. 840)
16. Lege nr. 25 -XVI din 22 februarie 2008 privind Codul de conduită a funcționarului public ( Mon. Of. al RM din 11 aprilie
2008, nr. 74 -75, art. 243)
17. Lege nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică (Mon. Of. al RM din 5
octombrie 2010, nr.194 -196, art. 637 )
18. Lege nr. 80 din 7 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică
(Mon. Of. al RM din 9 iulie 2010, nr. 117 -118, art. 357)
19. Lege nr. 271 -XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice (Mon. Of. al RM
din 24 februarie 2009, nr. 41 -44, art. 118)
20. Lege nr. 16 -XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (Mon. Of. al RM din 30 mai 2 008, nr. 94 -96, art.
351)
21. Lege nr.90 -XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea și combaterea corupției (Mon. Of. al RM din 13 iunie 2008, nr.
103-105, art. 391).
33
22. Lege nr.1264 -XV din 19 iulie 2002 privind declararea și controlul veniturilor și al p roprietății demnitarilor de stat, judecătorilor,
procurorilor, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere (Mon. Of. al RM din 5 septembrie 2002, nr. 12 4-
125, art. 991).
23. Legea nr. 294 -XVI din 21.12.2007 privind partidele politice ( Mon. Of. al RM din 29.02.2008, nr. 42 -44, art. 119)
24. Lege nr.837 -XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociațiile obștești (Mon. Of. al RM din 23 ianuarie 1997, nr. 6, art. 54).
25. Lege nr.523 -XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unitățil or administrativ – teritoriale (Mon. Of. al RM
din 11 noiembrie 1999, nr. 124 -125, art. 611).
26. Legea învățământului nr. 547 -XIII din 21 iulie 1995 (Mon. Of. al RM din 9 noiembrie 1995, nr. 62 -63, art. 692).
27. Lege nr. 26 -XVI din 22.02.2008 privind întrunirile, (Mon. Of. al RM din 22 aprilie 2008, nr. 80, art. 261):
28. Lege nr.317 -XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice
centrale și locale (Mon. Of. al RM din 3 octombrie 2003, nr. 208 -210, art. 783).
29. Lege nr.416 -XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție (“Moldova Suverană” nr. 22 -23 din 30 ianuarie 1991; Veștile
Sovietului Suprem și ale Guvernului R.S.S. Moldova, 1990, nr. 12; republicată în M on. Of. al RM din 31 ianuarie 2002, nr.
17-19, art. 56).
30. Lege nr.190 -XIII din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare (Mon. Of. al RM din 8 septembrie 1994, nr. 4, art. 47;
republicată în Mon. Of. al RM din 24 ianuarie 2003, nr. 6 -8, art. 23).
31. Legea C urții de Conturi, nr. 261 -XVI din 5 decembrie 2008 (Mon. Of. al RM din 31
decembrie 2008, nr. 237 -240, art. 864).
32. Legea contenciosului administrativ nr.793 -XIV din 10 februarie 2000 (Mon. Of. al RM din 18 mai 2000, nr. 57 -58, art.
375).
Hotărâri ale Parlame ntului :
33. Concepția cu privire la politica de personal în serviciul public, aprobată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova
nr.1227 -XV din 18 iulie 2002 (Mon. Of. al RM din 29 august 2002, nr. 122 -123, art. 985).
34. Regulamentul comisiei administrative, aprobat prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 25 martie 2010
(Mon. Of. al RM din 21 mai 2010 , nr. 78 -80, art. 225).
35. Concepția controlului de stat în Republica Moldova, aprobată prin Hotărârea Parla mentului Republicii Moldova nr.189 -XIII
din 19 iulie 1994 (Mon. Of. al RM din 22 septembrie 1994, nr. 6, art. 57).
Hotărâri ale Guvernului:
36. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 34 din 17 ianuarie 2001 „Despre aprobarea Regulamentului Guvernului
Republicii Moldova” ( Mon. Of. al RM din 25 ianuarie 2001, nr. 8 -10, art. 73
37. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 657 din 6 noiembrie 2009 pentru aprobarea
Regulamentului privind organizarea și funcționarea, structurii și efectivului -limită ale
Cancelariei de Stat (Mon. Of. al RM din 10 noiembrie 2009, nr. 162, art. 724).
38. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 845 din 18.12.2009 cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat
(Mon. Of. al RM din 22 decembrie 2009, nr.189 -190, art.92 3).
39. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 201 din 11.03.2009 privind punerea în aplicare
a prevederilor Legii nr.158 -XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public (Mon. Of. din 17 martie 2009, nr.55 -56, art. 249).
34
40. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 845 din 26 iulie 2 004 “Cu privire la perfecționarea profesională a
funcționarilor publici” (Mon. Of. al RM din 6 august 2004, nr. 132 -137, art. 1043).
41. Programul (măsurile) de activitate al Guvernului Republicii Moldova.
b) Literatură generală teoretică :
1. Alexandru Ioan, Administrația publică: teorii, realități, perspective, București: editura: Lumina Lex, 1999, 2000, 2001, 2002
2. Alexandru Ioan, Drept administrativ comparat, București: editura Lumina Lex, 2000.
3. Alexandru Ioan, Structuri, mecanisme și instituții administra tive, (școala națională de studii politice și administrative),
București, 1992; V. I și V. II (note de curs), editura Sylvi, 1996.
4. Bălan Emil, Drept administrativ și procedură administrativă, București: București: editura Universitară, 2002.
5. Creangă Ion, Curs de drept administrativ, Vol. II, Chișinău: Editura Epigraf, 2005.
6. Dvoracek Maria V., Drept administrativ. Noțiuni introductive, Iași, 1993.
7. Iorgovan Antonie, Drept administrativ, partea I și a II, București: editura Nemira, 1996.
8. Iorgovan Antonie , Tratat de drept administrativ, volumul I, București: editura ALL BECK, 2001; volumul II, București:
editura “ALL BECK”, 2002.
9. Manda Corneliu, Drept administrativ, București: editura Victor, 2000.
10. Negoiță Alexandru, Drept administrativ și știința administrației, București, 1993.
11. Orlov Maria, Belecciu Ștefan Drept administrativ, Chișinău: editura Elena V.I., 2005
12. Popa Eugen, Autonomia locală în România”, București: editura ALL BECK, 1999.
13. Popa Victor, Manole Tatiana, Mihăiluță Ion, „Administraț ia publică locală a Republicii Moldova ”. Comentarii legislative,
Chișinău: editura Museum, 2000.
14. Popa Victor. Dreptul public. Chișinău: editura AAP, 1998.
15. Popescu Corneliu -Liviu, „Autonomia locală și integrarea eupeană”, București: editura ALL BECK, 199 9.
16. Preda Mircea, Tratat elementar de drept administrativ român, București: editura Lumina Lex, 1999.
17. Prisăcaru Valentin I., Tratat de drept administrativ român, partea generală, ediția II -a revăzută, București: editura “ALL”,
1996.
18. Trăilescu Anton, Drep t administrativ. Tratat elementar, București: editura ALL BECK, 2002.
19. Алёхин А. П., Кармолицкий А. А., Козлов Ю. М., Административное право Российской Федерации, Москва, 1998 г;
2000; 2001 г.
20. Алёхин А. П., Козлов Ю. М., Административное право Российской Федерации, 1 и 2 часть, МГУ, 1995 г.
21. Баранчинков В. А, Правовые проблемы становления и развития. местного самоуправление в Российской
Федерации”, Москва, 2005
22. Бахрах Д. Н., Административное право, общая и особенная часть, Москва, 1997; 2000 г.
23. Игнатов В. Г., Рудой В. В., Местное самоуправление, Москва: изд -во «Феникс»2003
24. Козлов Ю. М., Попов Л. Л., Административное право, Москва, 1999 г.
25. Козырин А. Н., Административное право зарубежных стран, Москва, 1996 г.
35
26. Овсянко Д. М., Административное право, Мос ква, 1996 г и др.
SUBIECTE PENTRU EXAMEN
1. Conceptul administrației publice locale.
2. Administrația publică locală în structura organelor cu puterea de stat.
3. Raportul dintre administrația publică locală și alte ramuri ale dreptului național.
4. Clasificarea autorităților publice.
5. Trăsăturile specifice și funcțiile administrației publice locale.
6. Esența și etapele reformei teritoriale după 1990 în Republica Moldova.
7. Unitățile administrativ teritoriale și structura lor.
8. Structura unității teritorial autonome Gă găuzia.
9. Formarea desființarea și schimbul statutului unității administrativ teritoriale.
10. Noțiunea de principii a administrației publice locale .
11. Principiile generale ale administrației publice locale.
12. Principiile constituționale ale administrației public e locale.
13. Considerații generale privind formarea administrației publice locale.
14. Sistemul organelor electorale.
15. Organizarea și desfășurarea alegerilor locale.
16. Componența și constituirea consiliului local.
17. Durata mandatului consiliului local.
18. Atribuțiile con siliului local.
19. Secretarul consiliului local.
20. Atribuțiile secretarului consiliului local.
21. Desemnarea și alegerea primarului.
22. Mandatul și statutul primarului și viceprimarului.
23. Atribuțiile primarului.
24. Primăria, statutul juridic al personalului primăriei
25. Delegatul sătesc.
26. Noțiunea consiliului raional.
27. Componența și constituirea consiliului raional.
28. Atribuțiile consiliului raional.
29. Președintele și vice -președintele raionului.
30. Mandatul, statutul și atribuțiile președintelui raionului.
31. Comisiile de lucru ale consiliului local.
32. Ședințele – formă principală de activitate a organelor administrației publice locale.
33. Organizarea și desfășurarea ședințelor.
34. Adoptarea deciziilor și conținutul lor.
35. Procesul verbal al ședințelor.
36. Profesionalism trăsătura principală a s tilului de lucru.
37. Noțiunea serviciului public.
38. Clasificare serviciilor publice.
39. Organizarea și conducerea serviciilor publice.
40. Numirea și destituirea din func ție a personalului din serviciile publice.
41. Autoritățile administrației publice ale municipiului Chișinău.
42. Consiliul municipal. Atribuțiile.
43. Primarul general. Atribuțiile.
44. Pretorul. Atribuțiile. Pretura.
45. Serviciile publice ale municipiu Chișinău.
46. Noțiunea de autonomie financiară locală.
47. Venituri și cheltuieli ale bugetelor locale.
48. Întocmirea aprobare a și executarea bugetelor locale.
49. Fondurile extrabugetare. Subvențiile.
50. Natura juridică a controlului activității autorităților publice locale.
51. Formele controlului activității organelor administrației publice locale.
52. Controlul administrativ.
53. Controlul de l egalitate.
54. Controlul de oportunitate.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Considerații teoretice generale privind administrația publică locală [626359] (ID: 626359)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.