Cuvânt înainte…… 3 [626343]

Cuprins
Cuvânt înainte..……………………………………………………………. 3
Capitolul I
Conceptualizarea șomajului între clasic și modern …………………….. 4
1.1 Teorii tradiționale și moderne privind șomajul ………………………… 4
1.2 Cauzele și formele șomajului contemporan ……………………………..7
1.3 Factori specifici ce determină rata șomajului …………….…………… 12
Capitolul II
Efectul crizei economice asupra șomajului …………………………….. 16
2.1 Consecințele șomajului la nivel microeconomic și la nivel
macroeconomic……………………………………………………………… 16
2.2 Migrația forței de muncă și impactul său asupra ocupării și
șomajului……………………………………………………………………. 21
2.3 Șomajul în contextul crizei economice ………………………………….
23
Capitolul III
Politici de reducere a șomajului și de creștere a gradului de ocupare în
România …………………………………………………………………… 34
3.1 Măsuri de diminuare a șomajului si de creștere a gradului de ocupare…. 34
3.2 Creșterea economică și investițiile – premisele combaterii șomajului….. 39
Capitolul IV
Șomajul în Județul Argeș. Studiu de caz ………………………………… 47
4.1 Profilul socio-economic al regiunii…………………………………….. 47
4.2 Ocuparea și șomajul în Județul Argeș…………………………………… 50
4.3 Percepția șomerilor din județul Argeș referitoare la efectele șomajului… 56
Concluzii ……………………………………………………………………. 69
Anexe ………………………………………………………………………. 74
Bibliografie ……………………………………………………………..…. 81

2

Cuvânt înainte
Șomajul este o cauză a pierderii unei părți din producția potențială a
societății, mai ales că ajutorul de șomaj este suportat din veniturile societății, din
munca celor care lucrează, devenind astfel o povara foarte grea pe umerii
societății, fiind repartizată inegal pe umerii populației.
Consider că șomajul are un impact mare în special asupra persoanelor cu
un nivel de trai scăzut deoarece ajutorul de șomaj fiind net inferior salariilor
practicate de angajatori, nu acoperă în întregime cheltuielile pentru un trai
decent, situație ce duce la deteriorarea propriilor standarde de viață. Este
important de menționat faptul că atunci când singurul susținător financiar al
familiei pierde slujba va pierde și asigurarea medicală iar relațiile familiale
devin tot mai tensionate.
Totodată, individul șomer dezvoltă efecte psihologice negative care
conduc la adevărate drame; pe acest fond se dezvoltă un sentiment de inutilitate
care îl afectează profund.
Cele menționate anterior au fost principalele considerente pentru care am
ales această temă deoarece, din nefericire am putut să vad îndeaproape aceste
modificări.
Am ales să fac prezenta cercetare pentru a cunoa te toate aspectele ș
referitoare la acest flagel economic și totodată pentru a căuta soluții
premergătoare stabilizării pieței muncii, precum și politici de combatere și
ameliorare a șomajului.
Studiul de caz va viza evoluția șomajului în județul Argeș în contextul
crizei economice și totodată va releva efectele șomajului asupra omului de rând,
aspect realizat prin intermediul unei cercetări de marketing. Aceasta va avea ca
obiectiv principal cunoașterea nivelului de trai și perspectiva de viitor a
locuitorilor șomeri de pe raza județului Argeș.

3

Capitolul I
Conceptualizarea șomajului între clasic și modern
1.1 Teorii tradiționale și moderne privind ocuparea și șomajul
Teoriile sau doctrinele privind aceste subiecte au o geneză îndepărtată în
timp și s-au cristalizat treptat, ca etape ale cunoașterii științifice economice și ca
expresii ale capacității de analiză, interpretare și generalizare proprie
specialiștilor din diferite perioade ale dezvoltării social – economice.1
În viziune preclasică, noțiunea de șomaj a început să se desprindă de
teoria anterioară, de tip agricol, în care crizele de supraproducție, urmate de
penurie, aduceau fluctuații în angajarea forței de muncă. De pildă, mercantiliștii
au fost preocupați mai cu seamă de repercusiunile sociale ale problemei, cum
erau: riscul inactivității, al vagabondajului, al dezorganizării societății iar
remediile propuse de ei gravitau în jurul impunerii unor munci colective, de
tradiție agricolă, celor fără ocupație.2
Teoriile clasice și neoclasice susțin că în condițiile economiei în care
piața funcționează bine, nu se poate forma șomaj involuntar, însă apar șomajul
structural și cel fricțional.
În situația în care ar exista șomaj involuntar, acestea se explică doar prin
“înghețarea” salariilor la un nivel prea înalt, adică prin inelasticitatea salariilor la
reducere. Rigiditatea ofertei de muncă și excedentul persistent al acesteia se
explică prin nivelul prea ridicat al indemnizației sau ajutorului de șomaj, prin
acțiunile organizațiilor de sindicat sau prin erori de predeterminare a numărului
de salariați, ceea ce duce la accentuarea ecartului dintre oferta și cererea de
muncă.3
11 Colectiv UCB,Teorii și doctrine economice,,Editura Independența economică Pitești 2004,pag 2512 Bodea Gabriela Sistemul Economic între dezechilibru și dezvoltare,,Editura.Dacia,Cluj Napoca 1999 pag.693Idem 1
4

Clasicii englezi (Adam Smith, David Ricardo, alături de Thomas
R.Malthus și J.B Say), au studiat chiar „legile asupra săracilor”. Deși abordau cu
precădere șomajul involuntar, exista -potrivit lor- și șomaj voluntar, în condițiile
în care mărimea salariului nu era suficientă. De aceea, ideea autoreglării
economiei (a ocupării depline) și-a găsit formularea în: ,,legea debușeelor” a lui
J.B Say, în sensul că orice producție, creându-și automat cererea
corespunzătoare, nu exista motiv pentru a reduce imboldul la investiții și la
crearea de noi locuri de muncă.
În principiu însă, în teoria clasică,în același timp, utilizarea la maxim a
capacităților de producție rentabile și flexibilizarea salariilor asigurau echilibrul
pieței muncii (în ideea atingerii ocupării depline); șomajul nu putea rezulta,
astfel, decât în urma unui cuantum prea ridicat al salariilor. Caracteristica
situației fiind aceea că nivelul salariului real limita atât producția, cât și gradul
de ocupare, diminuarea lui părea a fi soluția reducerii ratei șomajului.
Neoclasicii au integrat problema ocupării în aceea, mai amplă, a
echilibrului general. Pentru Vilfredo Pareto sau Leon Walras, munca era -de
pildă- o marfa ce răspundea legilor generale ale economiei de piață, iar piața
forței de munca avea același tip de comportament cu cea a mărfurilor
(păstrându-și însă specificul).
Teoria lui K.Marx susține că șomajul apare ca un surplus relativ de
populație ce se formează datorită condițiilor specifice de valorificare a
capitalului tehnic.
Teoria lui J.M.Keynes susține că șomajul se formează îndeosebi datorita
nivelului scăzut al cererii agregate și se menține atâta vreme cât aceasta nu se
schimbă. El arată că formarea și persistența șomajului se corelează cu
„psihologia incontrolabila și refractară a lumii de afaceri”, de impactul mediului
de afaceri și al politicii monetare asupra investițiilor, inclusiv cele pentru
folosirea mâinii de lucru.
5

Teorii privind șomajul bazate pe concurența imperfectă și pe
caracterul imperfect și asimetria informației.
Acestea susțin că o cauză importantă a formării și accentuării șomajului o
constituie existența randamentelor crescătoare de scară, care restricționează
intrarea pe piață a întreprinderilor micii și mijlocii și, deci, limitează ocuparea
de resurse de muncă. O asemenea cauză se corelează cu alta constând în
economia costurilor de tranzacții, care devine tot mai semnificativă în condițiile
extinderii negocierilor în procesul de angajare a forței de muncă. Totodată, unele
din aceste teorii explică ocuparea și șomajul prin modelul numit „interni-
externi”, adică relația între costurile interne și cele externe de circulație a forței
de muncă în care se include costurile de negociere a contractelor de muncă,
precum și costurile de instruire a forței de muncă și cele de publicitate. În
asemenea condiții, firmele acceptă uneori să plătească salarii mai ridicate, pentru
a evita sau a nu suporta aceste costuri.
Teoria incitațiilor . Este folosită în prezent în prezent în contextul
problemei de notorietate în managementul resurselor umane, aceea denumită
generic „Principalul agent”.
Această teorie susține că angajatul apare în postura de „prim – agent”, ce
beneficiază de o informație privilegiată, pe care angajatorul nu o are dar este
interesat să o obțină. Angajatul își cunoaște exact capacitățile de muncă pe care
le are, dar angajatorul nu posedă aceste informații complete și are interesul să le
dobândească pentru a-l motiva pe angajat să lucreze cât mai eficient.
Teoria salariului de eficiență susține că în scopul atragerii de salariați
capabili să realizeze randamente mari, patronatele plătesc un salariu de eficiența
mai ridicat decât ce ar fi plătit în împrejurările unei informații complete despre
noul angajat.
Teoria modelului de ocupare sectorială a resurselor de muncă susține
necesitatea flexibilizării mecanismului de funcționare a pieței muncii. În acest
sens se trece la testarea și apoi la extinderea formelor atipice de ocupare a
resurselor de muncă.
6

În acest fel se reduce presiunea exercitată asupra pieței muncii de către:
costurile mari generate de protecția socială; mobilitatea diminuată a muncii;
schimbările intervenite în oferta de muncă.
Teoria planurilor naționale de acțiune în domeniul ocupării resurselor de
muncă susține nevoia de modelare a comportamentelor operatorilor care
acționează pe piața muncii, de compatibilizare a acțiunilor din plan național cu
cele din plan comunitar, internațional pe piața muncii, asigurându-se astfel
îmbunătățirea capitalului uman.4
1.2 Cauzele și formele șomajului contemporan
Problematica ocupării și șomajului constituie o latură importantă a
echilibrului macroeconomic și o componentă indispensabilă a politicilor
macroeconomice și macrosociale.
Șomajul este un proces foarte ramificat, sub aspectul cauzelor, ca și al
efectelor, și trebuie înțeles, în primul rând din punctul de vedere al substratului
economic, genezei, costului și efectelor sale.
Șomajul în economia de piață apare ca un fenomen inevitabil. El este un
parametru caracteristic unui spațiu și unui interval de timp dat, rezultat al
ajustării cererii și ofertei forței de muncă. Dimensiunile și evoluția lui denotă
atât nevoi ale ajustării și stabilizării macroeconomice, cât și stări concrete,
individuale sau de grup cauzate de modelarea relațiilor de muncă.
În fapt, șomajul se produce la nivel microeconomic, dar se manifesta la
nivelul tuturor disponibilizărilor însumate la nivel macroeconomic. Necesitatea
implicării structurilor organizatorice și de conducere ale statului, în procesul
amplu și complex de evaluare și limitare, în spiritul legilor economiei de piață, a
șomajului, este argumentul cel mai mult invocat.5
Șomajul este o stare negativă a populației active disponibile,care nu
găsește locuri de muncă, din cauza dereglării relației dintre dezvoltarea
4 Idem 15Bica Gheorghe, Gheorghe Mihail, Piața muncii,,Editura.Sitech, Craiova 1999,pag188-189
7

economiei, ca sursă a cererii de muncă și evoluția populației, ca sursă a ofertei
de muncă.
În condițiile contemporane, șomajul este considerat ca un dezechilibru al
pieței muncii naționale, adică dezechilibru între cererea globală de muncă și
oferta globală de muncă. Acest dezechilibru reflectă un excedent al ofertei de
muncă față de cererea de muncă, având niveluri și sensuri de evoluție diferite pe
țări și perioade. El a înregistrat inițial un caracter temporar, pentru ca în prezent
să fie permanent, fără să excludă însă total și definitiv existența unei stări de
ocupare optimală a forței de muncă. Șomajul, ca și creșterea economică, tinde să
urmeze un, model ciclic.6
Șomerii, în conformitate cu criteriile Biroului Internațional al Muncii
(BIM) sunt persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință
îndeplinesc simultan următoarele condiții: nu au un loc de muncă și nu
desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri;sunt în căutarea unui loc
de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi:
înscrierea la agenția de ocupare și formare profesională sau la agenții particulare
de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de
anunțuri și răspunsuri la anunțuri, apel la prieteni, rude, colegi,sindicate etc.;
sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă și-ar găsi imediat
un loc de muncă.7
Fiind un dezechilibru macrosocial,șomajul are multiple cauze care
pornesc de la statutul economico-social al angajatorilor dar și al celor care oferă
forță de muncă în condițiile pieței.
Analizând fenomenul,specialiștii au grupat cauzele șomajului în: cauze
generatoare de șomaj de echilibru și cauze generatoare de șomaj de dezechilibru.
Cauzele generatoare de șomaj de echilibru se formează la nivel
microeconomic și provin din starea activităților economice la nivelul de baza.
6Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur,Teorie economică generală vol 2 Macroeconomie,, Editura
Ase,București 2005 pag 5677Colectiv ASE,op.cit, pag 569
8

Șomajul de echilibru apare în momentul când există un echilibru în
activitatea economică de ansamblu,cu toate acestea, o parte din populația activă
disponibilă nu găsește imediat un loc de muncă. Un număr de persoane active
disponibile continuă să caute locuri de muncă pentru care să se obțină salarii mai
mari, astfel că apare o ofertă suplimentară de forță de muncă.
Această formă de șomaj mai poartă denumirea de șomaj natural întrucât
este determinat de cauze ce țin de șomajul voluntar,cât și de alte cauze apreciate
ca normale într-o economie cu piață concurențial-funcțională.
Cauzele generatoare de șomaj de dezechilibru țin de cererea și oferta
agregate de muncă și de modul specific în care cele două intercondiționează.
Curba cererii agregate de muncă relevă interesul patronului de a angaja un
număr mai redus de persoane sau de a înlocui personalul cu alți factori de
producție, pe măsură ce salariul practicat este mai mare decât salariul de
echilibru.
Curba ofertei agregate de muncă se referă la numărul persoanelor dispuse
să se angajeze,în funcție de evoluția salariului. În momentul când salariul
practicat este la un nivel mai ridicat decât salariul de echilibru,înseamnă că piața
muncii se află în dezechilibru deoarece apare un excedent de forță de muncă.
Așadar, șomajul de dezechilibru reprezintă excedentul de forță de muncă ce
apare când salariul practicat se află deasupra salariului de echilibru.
Cererea de muncă, relativ inelastică la modificarea salariului, se explică
prin mai mulți factori de influență,între care acționează: costul marginal;
folosirea tehnicii noi în cadrul unităților economice;modul în care se realizează
combinarea factorilor de producție prin substituirea factorului de producție
capital etc.
9

Tabelul 1.0
Cauzele generatoare de șomaj de echilibru, dezechilibru
•Evoluția nefavorabilă a activităților
economice sau substituirea muncii prin
capital;
•Presiuni din partea organizațiilor
sindicale privind sporirea salariului
minim;
•Creșterea ofertei de muncă îndeosebi
din partea noilor generații care au ajuns
la vârsta legală de muncă,creșterea ce
nu se corelează cu nivelul salariului;
•Creșterea ofertei de muncă din partea
unor persoane de vârsta a doua;•În desfășurarea anumitor activități;
•În ocuparea unor locuri de muncă;
•În dezvoltarea unor entități teritoriale;
•În angajarea pe diferite locuri de
muncă a persoanelor care nu au
calificarea corespunzătoare;
•În transmiterea informațiilor necesare
privind existența diferitelor locuri de
munca;
Sursa: informații prelucrate din cartea “Macroeconomie”, Colectiv U.C.B.,
Editura Independența economică, Pitești 2010 (pag 116-117)
Principalele forme ale șomajului sunt:
Șomajul voluntar reprezintă persoanele care refuză salariul oferit sau se
află în imposibilitatea de a accepta acest salariu. Un asemenea șomaj arată că
sunt și persoane care nu pot să se angajeze într-o activitate deoarece nivelul
ridicat al salariilor,determinat prin negocieri colective,generează diminuarea
cererii de muncă.
Șomajul involuntar reprezintă persoanele neocupate care ar fi dispuse
să lucreze, acceptând chiar un salariu nominal mai mic decât salariul existent,
sperând ca atunci când cererea efectivă de muncă se va mări va crește și nivelul
ocupării.
Șomajul fricțional este șomajul în care o persoană sau un grup de
persoane părăsesc în mod voluntar sau prin concediere locul de muncă,devenind
șomeri, pentru un anumit timp. Aceste persoane preferă să nu lucreze decât să
accepte un salariu a cărui mărime pentru ei s-ar situa sub un anumit nivel minim.
Persoanele care caută de lucru urmăresc un loc de muncă retribuit cu un salariu
mai mare, iar patronul nu dorește să angajeze persoanele respective.
Șomajul structural este acela care se formează din cauze de natură
economică,ce acționează în fază descendentă a unui ciclu economic pe termen
lung,atunci când nu se pot crea locuri de muncă durabile în acord cu creșterea Cauzele generatoare de șomaj de
dezechilibruCauzele generatoare de șomaj de
echilibru – provin din necorelarea
cererii cu oferta de muncă în:
10

ofertei de forță de muncă. O bună parte a șomerilor este formulată din tineri și
femei, iar rata șomajului la aceste categorii a crescut în decursul timpului.
Șomajul tehnologic este șomajul generat de modernizarea vechilor
tehnici și tehnologii de fabricație. Aceasta se realizează prin evoluția ramurilor
propulsatoare ale unui nou mod tehnic de producție și prin accentuarea
procesului de concentrare a producției și capitalului.
Șomajul sezonier depinde de factorii naturali ce influențează puternic
activitatea din anumite ramuri economice (agricultura, construcțiile, turismul,
etc.) dar și de obiceiul populației de a cumpăra,obicei care la rândul lui este
corelat cu schimbările anotimpului într-un an. Acesta este un șomaj de durată
relativ mică și poate fi resorbit mai ales prin pregătirea persoanelor respective
pentru o activitate complementară,ce ar putea fi efectuată în perioada critică.
Șomajul intermitent e generat de mobilitatea insuficientă a forței de
muncă, de inegalitățile între calificările persoanelor care vor să se angajeze și
calificările pe care le solicită patronatul, folosirea contractelor de angajare a
forței de muncă pe perioade de timp scurte,consecința nesiguranței unor afaceri
economice, precum și a interesului patronatului de a face presiuni asupra
angajaților și asupra organizațiilor sindicale în anumite condiții de timp și spațiu.
Șomajul de conversiune este acela care afectează îndeosebi salariații ce
aveau locul de muncă stabil până la concediere,fără vechime mare în muncă,însa
sunt posesori ai unei calificări ce le poate favoriza o stabilitate mai mare și
dreptul la un ajutor de șomaj mai avantajos.
Șomajul repetitiv include persoanele care cunosc o alternanță de
perioade de activitate și de șomaj,afectând mai ales tinerii și persoanele cu o
calificare slabă,degradând competența profesională și statutul lor social.
Șomajul de excluziune cuprinde populația activă formată din persoanele
în etate, cele mai puțin calificate,cele aflate în șomaj o perioada lungă, indiferent
dacă primesc sau nu ajutorul de șomaj.
11

Aceste din urmă trei forme ale șomajului sunt apreciate de către
specialiști ca fiind formele predominante în condițiile actuale 8.
1.3 Factori specifici ce determină rata șomajului
Pentru a dezvolta această temă am utilizat șapte puncte de vedere și anume:
a)structura și migrația populației din țara respectivă reprezintă poate unul
dintre cei mai importan i factori;este binecunoscut faptul că în orice stat rata ț
naturală a șomajului se calculează sub forma unei medii ponderate a ratelor
naturale ale șomajului diferitelor grupuri demografice. A adar și cea mai mică ș
modificare în structura acestor grupuri pe piața muncii va afecta rata naturală a
șomajului din economia respectivă. Un exemplul elocvent reprezintă rata
șomajului mai ridicată la populația de culoare în țările dezvoltate cum ar fi SUA;
rata șomajului la rromii din țările europene,țările din fostul bloc comunist;rata
șomajului mai ridicată în rândul tinerilor în multe țări.
b)salariul minim pe economie, existența lui determină rata naturală a
omajului. Acesta are ca scop principal asigurarea unui nivel al remunerăriiș
decent pentru forța de muncă fiind reglementat prin legislația fiecărei ări. ț
Existen a salariului minim pe economie,alături de anumite caracteristici ț
demografice (de exemplu vârsta tânără) împreună pot duce la creșterea
șomajului natural întrucât nivelul ridicat al salariului minim poate avea efecte
negative în ceea ce privesc oportunitățile de muncă pentru tineri, indiferent dacă
va avea sau nu va avea efecte mai mici asupra celorlalte grupuri de forță de
muncă.
c)rata de creștere economică – chiar dacă rata de creștere economică într-o
economie este constantă,sectoarele cu rate de creștere mai mari vor absorbi mai
multă forță de muncă iar cele ce-și diminuează ritmul de creștere vor respinge
forța de muncă. Deoarece disponibilitățile de muncă au o mobilitate redusă și nu
pot fi mutate dintr-un sector/teritoriu în altul fără costuri ridicate, cu cât va fi
8 Colectiv UCB Macroeconomie Editura Independenta economica Pite ti 2010 pagina 118 ș
12

mai mare variația creșterii diferitelor sectoare de activitate, cu atât va fi mai
ridicat nivelul general al ratei omajului. Variabilitatea de creștere pe sectoare ș
de activitate este influențată șocuri economice cum ar fi șocuri ale ofertei sau ale
cererii, acestea provocând reacții diferite pe sectoare și în rata șomajului
d)ajutorul de șomaj – este un factor important care influențează rata naturală
a șomajului, acest lucru datorându-se faptului că în funcție de prevederile
legislației fiecărei țări nu toți șomerii au dreptul la șomaj iar ajutorul de șomaj
poate fii acordat pe o perioada limitată de timp. De obicei lucrătorii iau în
considerare raportul de înlocuire al venitului (raportul dintre venitul disponibil
pe timpul perioadei de șomaj și venitul disponibil în timpul perioadei de
angajare) și cu cât acest raport este mai mare cu atât crește înclinația lucrătorilor
spre prelungirea duratei de omaj. Cre terea înclinației șomerilor pentru ș ș
încadrarea în muncă va avea loc în situația când acest raport va scădea.
Durata acordării ajutorului de șomaj care diferă de la o țară la alta poate
influența mărimea ratei șomajului pe termen lung dintr-o economie. Practica
economiei mondiale dovedește că ările cu sisteme mai generoase de șomaj (în ț
privința duratei acordării ajutorului de șomaj) au o proporție mai ridicată a
șomajului pe termen lung în totalul șomajului (exemplul Olandei și Belgiei) în
comparație cu sistemele mai puțin generoase de șomaj (SUA, Elveția, Japonia).
S-a constatat că în țările cu experiență în studiul șomajului, extinderea duratei
potențiale a șomajului determină un șomaj pe termen lung mai ridicat decât
creșterea valorii ajutorului de șomaj fără a modifica durata.
e)puterea sindicatelor – diferă în funcție de fiecare țară și poate influența
rata naturală a șomajului prin puterea lor de negociere. Sindicatele a tendința să
crească salariul real al membrilor ce aparțin sindicatului și să scadă nivelul
angajărilor în sectoarele nesindicalizate. Totodată sindicatele vor păstra locurile
de muncă și salariile membrilor de sindicat cu costul unei mai mari fluctuații în
rata ocupării celor ce nu sunt membrii de sindicat. Un aspect important privind
sindicatele este ca influența acestora asupra șomajului depinde atât de natura
organizațiilor de sindicat cât și a negocierilor salariale. Un exemplu elocvent
13

este acela când sindicatele acoperă cu aproximație întreaga forța de muncă iar
negocierile au loc la nivel național,sindicatul va încerca să obțină un nivel al
salariului care să fie compatibil cu o rată mai scăzută a șomajului.
f)impozitele sunt importante deoarece determină creșterea modestă a
sectorului privat și reducerea performanțelor sale. Totodată încurajează
economia subterană(clandestină) și nedeclararea veniturilor pentru a scăpa de
impozite,fapt ce duce la o rată măsurată a șomajului mai mare decât rata reală.
Pentru determinarea cererii de muncă a patronilor este mai important
salariul brut și nu cel net(salariul pe care îl primesc efectiv angajații);diferența
între acestea două fiind impozitul pe venit,fiind în creștere în ultimii ani în toate
ările. Fenomenul a influențat într-o mare măsură oferta de muncă,mărindț
inflexibilitatea pieței muncii întrucât costurile salariale reale au crescut în
comparație cu productivitatea.
g)fenomenul histeresis-cuvântul provine din fizică iar situația apare
când o variabilă care este temporar influențată de o forță externă nu mai
revine la nivelul său inițial chiar dacă acțiunea acestei forțe externe dispare. Rata
naturală a șomajului poate fi influențată de modificări temporare în rata actuală a
șomajului (ex. lucrătorii care devin șomeri pot suferi o deteriorare a capitalului
uman devenind astfel neangajabili chiar și după ce șocul ce a cauzat șomajul a
trecut).
Funcționarea normală a pieței muncii are loc atunci când există un șomaj
natural a cărui rată corespunde folosirii integrale,depline a forței de muncă. Rata
naturală a șomajului este deci o rată care asigură echilibrul macroeconomic.
omajul,în orice țară,poate fi considerat ca fiind excesiv numai dacă acestaȘ
depă e te nivelul său natural. ș ș
Se pune însă problema:cum poate să existe șomaj în cazul folosirii
„depline” a forței de muncă? Răspunsul este evident. Nu este posibil ca la un
moment dat șomajul să fie zero deoarece, din motive firești, o parte a forței de
muncă intră sau iese continuu din rândul șomerilor. În plus, noile generații de
lucrători intră continuu în rândul forței de muncă,așa cum,în mod continuu
14

există lucrători care părăsesc slujba pentru a căuta alta. Chiar și în perioadele de
boom economic pot exista dezechilibre între cei ce caută de lucru și aptitudinile
de care au nevoie sau locul unde se află companiile care caută lucrători.
În general, diferența dintre rata șomajului actual și rata șomajului natural
este denumită șomaj ciclic, adică șomajul care poate fi redus printr-o politică
macroeconomică expansionistă fără a determina o creștere nesfârșită în rata
inflației. Orice guvern poate reduce rata naturală a șomajului dar nu prin politici
macroeconomice convenționale,ci prin politici structurale, cum ar fi:
recalificarea, stimulente pentru a îmbogăți mobilitatea sau taxe stimulative
pentru a accepta o slujbă și a renunța la șomaj.9

Capitolul II
Efectul crizei economice asupra șomajului
9 Băcescu Marius, Băcescu Cărbunaru Angelica Macroeconomie și politici macroeconomice,,Editura.All
Educational,București 1998,pagina732
15

2.1 Consecințele șomajului la nivel microeconomic și la
nivel macroeconomic
Deși creșterea economica reprezintă obiectivul economic principal,atunci
când economia intra în recesiune,șomajul devine o sursă de îngrijorare. Pentru
un economist,șomajul reprezintă o subutilizare a resurselor. Indivizii apți și care
doresc să lucreze la nivelul curent de piață al salariilor nu sunt utilizați în mod
productiv. Pentru cei aflați în stare de șomaj și pentru familiile acestora, șomajul
reprezintă o perioadă de greutăți și de schimbări în modul de via ă. Dacă o ț
persoană este în șomaj o perioada îndelungată aceasta nu va fi capabilă să-și
finanțeze cheltuielile curente-precum plata utilităților sau a chiriei-și va fi
nevoită să se mute în apartamente mai puțin costisitoare, reducându-și astfel
nivelul de trai.
Șomajul creează probleme diferite pentru fiecare grup de lucrători. Pentru
cei tineri, a avea o slujba este o precondiție pentru dezvoltarea aptitudinilor de
muncă, fie că este vorba despre aptitudini de ordin tehnic, fie despre valori mult
mai generale precum punctualitatea și responsabilitatea. omajul persistent nu Ș
numai că determină epuizarea unor resurse umane de valoare,dar duce și la
scăderea productivității viitoare a acestora. Ace ti indivizi nu vor fi capabili să ș
beneficieze de pregătirea la locul de muncă menită să le perfecționeze
calificarea, nereușind să-și dezvolte aptitudini care să conducă la creșterea
productivității la locul de muncă. Mai mult, tinerii care devin șomeri o perioadă
îndelungată sunt în mod deosebit predispuși la alienare față de societate, ceea ce
îi poate conduce la atitudini antisociale, cum ar fi activitățile criminale sau
consumul de droguri.
Pentru lucrătorii între două vârste și cei bătrâni,pierderea locului de
muncă generează probleme diferite. În pofida reglementărilor federale și statale
care interzic discriminarea în funcție de vârstă,angajatorii ezită întotdeauna
16

înainte de a se decide să utilizeze persoane în vârstă. Principala problemă este
legată de riscul acestora de a se îmbolnăvi sau de a deveni incapabile de muncă.
Dacă lucrătorii bătrâni sunt în șomaj o perioadă îndelungată,aceștia își pot pierde
o parte a aptitudinilor. Chiar dacă șomerii în vârstă reușesc să-și găsească de
lucru, aceste locuri de muncă vor fi însoțite de regulă de un nivel mai redus al
salarizării și de un statut inferior față de anterioarele locuri de muncă,astfel încât
aptitudinile acestora vor fi subutilizate. Costurile acestor modificări sunt date de
povara efectelor negative pe care le suportă șomerii și familiile acestora.10
Indiferent de formele sub care se manifestă, șomajul are consecințe
multiple, atât pentru individ, cât și pentru economia și societatea românească în
ansamblu.
Consecințele economico-sociale multiple,asemănătoare,în general cu cele
care au fost arătate anterior, se îmbina organic cu costul social al șomajului și
afectează puternic esența, proporțiile, ritmul și eficiența dezvoltării economiei
române ti pe termen lung. ș
Impactul imediat al șomajului cu indivizii este o pierdere de venit asociată
cu muncă. Pentru muncitorii care ar fi șomeri pe perioade lungi de timp,astfel de
pierderi pot duce la dezastru financiar. În acest caz, un șomer trebuie să se bizuie
pe o combinație de economii, venitul altor membrii ai familiei, și beneficiile
șomajului prin sprijinul financiar al guvernului. Dacă aceste surse de ajutor sunt
epuizate, bunăstarea publică este eventual ajutorul social.11
Ne vom opri puțin asupra uneia dintre cele mai defavorabile consecințe
ale fenomenului studiat: aspectul lui psihologic.
Un studiu realizat de Alina Garai și publicat în Revista de Psihologie,12
menționează că „pierderea locului de muncă reprezintă o bulversare a
echilibrului stabilit anterior între persoană și mediul său. Ca urmare, sistemul de
personalitate va încerca o nouă echilibrare,se va mobiliza într-un efort de
adaptare la noile condiții prin declanșarea a două procese,în sine opuse și
10.Stiglitz E Joseph,Walsh E Carl,Economie,,Editura Economică București 2005 pagina 437 11 Băcescu Marius, Băcescu Cărbunaru Angelica op.cit,pag 72512 Garai Alina,Revista de Psihologie, Editura Academia Română,iulie-decembrie 2001, pag
262
17

contradictorii, dar cu intervenție complementară în dinamica adaptativă:
asimilarea și acomodarea”.
În plus față de aceste pierderi de ordin personal,șomajul ridică probleme și
la nivelul comunită ii. Dacă persoane din mediul urban ajung în șomaj-de pildă ț
ca urmare a închiderii unor firme mari sau a deciziei acestora de a se muta în
alte zone – toți ceilalți locuitori vor avea de suferit, deoarece suma veniturilor
care circulă în aceea comunitate și care permit realizarea achizițiilor,de la
automobile la locuințe, va fi mai mică. Deoarece un număr ridicat de șomeri
înseamnă mai puține persoane care își plătesc impozitele locale, calitatea
serviciilor oferite de școli, biblioteci, parcurile publice și poliție va fi serios
afectată.
Șomajul nu lovește numai indivizii. Peste o anumită limită el subminează
întreaga societate. Munca nu este doar mijlocul de a-ți câștiga viața ci este și un
mod de a te identifica. Șomerul poate oricând să-și ocupe timpul,dar el nu mai
are un loc definit în societate. Victima unei concedieri economice se consideră
adesea și victima a unei concedieri sociale. Teama de șomaj bulversează
comportamentele noastre sociale și atitudinea față de muncă. Asociind munca
unei reprezentări negative a viitorului ea creează reflexe de îngrijorare,de
introvertire de protejare a situațiilor deja cucerite și conduce la creșterea
suplimentară a rigidității economiei care contribuie și mai mult la creșterea
șomajului.
Utilizarea resurselor este o chestiune vitală societății din două motive.
Înainte de toate nevoile particulare și publice rămân într-o oarecare măsură
nesatisfăcute, deși avem o utilizare socială pentru toate resursele. Poate că avem
deja destule mașini pe străzi,dar ce putem spune despre alte bunuri și servicii?
Avem noi destule parcuri, școli și râuri curate? Dacă nu, putem utiliza unele
dintre resursele noastre neocupate pentru a realiza aceste lucruri. Neutilizând
toate resursele noastre –nu utilizăm în totalitate posibilitățile noastre
instituționale de producție – și părăsim venitul potențial. Chiar dacă considerăm
că toate nevoile noastre private și publice erau satisfăcute, putem însă să
18

utilizăm factorii de producție ca să ajutăm restul lumii. Standardul mediu este
destul de scăzut. Dacă utilizăm de fapt resursele noastre pentru aceste scopuri,
este o problemă de alocare a resurselor și ea depinde de deciziile private și
publice pe care le luăm pe pia ă. Acele decizii ar fi insuficiente să utilizeze toate ț
resursele de care dispunem.13
Șomajul este -în fapt- o formă de inutilizare a factorului de producție
muncă, de aici decurgând risipă și pierderi, mai ales din punct de vedere social.
Fenomenul induce cu sine noțiunea de sărăcie, întrucât provoacă scăderea
drastică a nivelului de trai, a standardului de viață, a calității traiului.
Sunt lezați -direct- indivizii care fac parte din populația activă subocupată,
oameni care își manifestă dorința și capacitatea de a lucra, dar nu au unde.
Fiind un dezechilibru macroeconomic, nu afectează doar compartimentele
materiale ale economiei naționale,ci mai ales elementele sale umane.
Populația ocupată este cea care suportă din plin,gravele costuri sociale ale
fenomenului.
Apare și se dezvoltă munca pe piața neagră (desfășurată,de obicei,în
condiții salariale inferioare prețului minim pe economie în privința mâinii de
lucru, fără contract de muncă).
Prin coordonatele lui, șomajul exercită presiuni asupra salariilor
lucrătorilor ocupați.
Concedierile consistă într-un puternic obstacol în calea relansării
activității economice a unei țări.
Se generează sau se amplifică stările de dezacord dintre populația care
muncește și cea cu un anumit grad de ocupare (ele fiind sursă de conflicte
sociale).
Totodată în afara acestor elemente evidente, pierderea locului de muncă
se asociază unei serie de alte efecte negative, care se pot traduce prin costuri
suplimentare,determinate de situații precum: îmbolnăviri,decese,neînțelegeri în
13 Băcescu Marius, Băcescu Cărbunaru Angelica op.cit, pag724
19

familie, abandon școlar, plecarea copiilor de acasă .a. – toate provocând ș
cheltuieli nu doar pentru persoanele afectate, ci și pentru societate.
Există și anumite consecințe pozitive ale șomajului:
-prin ceea ce presupune(muncitori disponibilizați),fenomenul creează o
rezervă (mai mult sau mai puțin sigură ) de persoane potențial dispuse să
lucreze,în vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de forță de
muncă.
-principial, are loc creșterea productivității muncii dar mai ales a
disciplinei și punctualității celor angajați (de teama concedierii);
-ca factor psihologic – presupunând că,de obicei sunt disponibilizați cei
mai puțin pregătiți sau cei slabi calificați – apare ridicarea interesului
pentru muncă, dar mai ales sporirea competitivității lucrătorilor existenți;
-recurgerea la a trimite anumite persoane în șomaj permite – pentru firme –
menținerea salariilor la cote relativ scăzute.14
2.2 Migrația forței de muncă și impactul său asupra
ocupării și șomajului

Procesul migrației15 se desfǎșoarǎ dintotdeauna, simultan în toate statele
lumii, fiind caracterizat ca normal și structural de-a lungul istoriei.
Dupǎ eliberarea de sub fostul regim comunist, în 1989, în România a
apǎrut fenomenul migrației, o realitate complexǎ prin motivațiile și formele sale.
Acest fenomen se pǎstreazǎ în continuare și ca rezultat al unei sărăcii provocate
14Bodea Gabriela op.cit, pag83-8415 http://www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/pdf/39_Tugui_ro.pdf
20

de perioada de tranziție pe care o traversează Romania și al unor factori de
atracție pe care o exercită țările vest europene.
Începând cu anul 2001, an care a corespuns cu desființarea vizelor de
intrare în majoritatea țărilor din Europa, mii de romani au ales sǎ pǎrǎseascǎ
România, în favoarea țǎrilor Europei de sud și vest, în cǎutarea unei vieți mai
bune. Având în vedere cǎ se vehiculeazǎ o cifrǎ de peste 1,5 milioane de
persoane, provenite din toatǎ țara, putem vorbi de un adevărat fenomen național.
Producerea acestui fenomen în România, a dus la evitarea unei crize economico-
sociale cu urmǎri serioase asupra întregii societǎți și cu efecte negative asupra
procesului aderǎrii României la UE.
Migrația forței de muncǎ în strǎinǎtate a constituit temelia transformǎrilor
sociale ale României.
Munca în strǎinǎtate este de cele mai multe ori o strategie temporarǎ,
majoritatea cetǎțenilor români alegând sǎ se întoarcǎ în țarǎ.
Pânǎ la eliminarea vizelor pentru spațiul Schengen, începând cu anul
2002, principalele țǎri de destinație cǎtre care s-au îndreptat emigranții români
au fost Germania (jumǎtate din totalul emigranților), Ungaria, Italia,Spania,
SUA și Canada. Eliminarea vizelor pentru spațiul Schengen începând cu 1
ianuarie 2002 a determinat creșterea semnificativă a numărului de emigranți.
În 2004 fenomenul migrației externe definitive de la începutul anilor 1990
a fost înlocuit cu o migrație externă temporară, fără schimbarea rezidenței,
având motivație economică.
O situație îngrijorătoare a reprezentat-o insǎ creșterea continuă a migrației
externe a populației înalt calificate și pregătite. România se confrunta din ce în
ce mai mult cu așa numitul fenomen al „migrației creierelor”, peste un sfert din
forța de muncă emigrantă având studii superioare.
Categoriile cele mai reprezentate în cadrul forței de muncǎ emigrante erau
în primul rând muncitorii, asistenții medicali, doctorii,economiștii, inginerii,
arhitecții, specialiști IT, profesii solicitate și pe piața muncii din România însǎ la
nivele de salarizare mult mai mici.
21

Odată cu integrarea României în UE, s-a pus și mai mult problema
migrației forței de muncă. Pe de o parte este problema efectelor asupra
economiei românești pe care o va avea un presupus exod al capitalului uman
către alte țări europene (în special a celui calificat și înalt calificat), de cealaltă
parte este problema invaziei de forță de muncă ce va avea efecte negative asupra
pieței muncii și nu numai, din propria țară. Toate acestea sunt generate de o
viziune diferită asupra beneficiilor și costurilor pe care le aduce migrația forței
de muncă pentru ambele țări, și au un efect implicit asupra barierelor care vor fi
elaborate în legătură cu acest fenomen.
România a înregistrat o dinamica semnificativă pe pia a muncii in ceea ț
ce prive te mobilitatea geografică internă și cea ocupa ionala și își asumă ș ț
gestionarea eficientă a fluxurilor de emigranți în scop de muncă și prin
implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare a acestora. De asemenea
vor fi negociate noi acorduri bilaterale în domeniul reglementării și organizării
circulației forței de muncă și vor fi întreprinse demersurile necesare în vederea
limitării perioadelor de tranziție impuse de statele membre în domeniul liberei
circulații a lucrătorilor.
Pe măsură însǎ ce economia se va dezvolta și va fi nevoie de mai multă
forță de muncă, și în condițiile în care cei plecați azi nu vor începe să se întoarcă
în țară, România se va transforma treptat și într-o țară de imigrație. Din țară-
sursă sau de tranzit, România va deveni destinație pentru cetățenii țărilor din est,
inclusiv din Asia Centrală, care vor căuta condiții de muncă și salarii mai bune
decât în țara de origine.
Se estimează că în următoarele două decenii principalele tendințe ale
migrației din România vor fi:
– creșterea fluxurilor de forță de muncă către spațiul UE
– o migrație circulara pentru munca comparativ cu cea permanenta
– diminuarea migrației ilegale sau necontrolată, în favoarea celei legale care
asigură o mai mare siguranța a câștigurilor
22

Este extrem de importantă elaborarea unei strategii pe termen mediu și
lung privind imigrația, un proces social iminent și cu consecințe majore pe
termen mediu și lung. Experiența țărilor UE este foarte semnificativă pentru ce
va urma în România.

2.3 Șomajul în contextul crizei economice
Criza mondială a produs și în România importante mutații pe piața
muncii,între care și creșterea ratei șomajului Rigiditatea pieței muncii și
restrângerea activităților industriale și cele ale serviciilor nu mai oferă cadrul
necesar întâlnirii cererii cu oferta de muncă.
Până în 2008, România se confrunta cu deficit de forțǎ de muncă, motiv
pentru care angajatorii erau nevoiți să apeleze la forțǎ de muncă străină din țări
precum Turcia, China, Pakistan, Ucraina sau Moldova.
Întreprinderile mici si mijlocii, ducând lipsa de oameni calificați, au cerut
facilitǎți Guvernului pentru a angaja strǎini.
Autoritǎțile române au făcut, mai ales pentru românii plecați în Spania și
Italia campanii de informare referitoare la locurile vacante din țarǎ.
Perspectivele însǎ nu au fost favorabile pentru cǎ salariile continuau sǎ fie mult
mai mici decât cele câștigate de aceștia în țǎrile din UE.
Majoritatea românilor au pǎrǎsit România cu scopul de a beneficia de o
situație financiară care să le permită un trai decent. O parte dintre ei au ajuns în
alte țări pentru a fi alături de familie, iar un procent redus au plecat din dorința
de a încerca ceva nou.
Acum, ca urmare a recesiunii ce a cuprins aproape întreaga lume, aceștia
se confruntă cu dilema situației de a reveni în România și în cadrul căreia se
anunță dificultăți similare în obținerea unui loc de muncă.
Piața muncii se aflǎ în fața unei situații tensionate, aceea în care alǎturi de
angajații care-și pierd locurile de muncǎ din România se aflǎ și românii ce revin
din strǎinǎtate.
23

Deja multe alte state se confruntă cu problema șomajului. Șomajul din
Spania, de exemplu, o țară în care comunitatea de români este de aproximativ un
milion de persoane, a atins aproape toate sectoarele din economie. Dintre
acestea, serviciile au fost cele mai afectate, urmate de construc ii, industrie si ț
agricultură. Cel mai mult vor avea de suferit imigranții.
În aceste condiții, șomerii români care se gândesc sǎ plece în strǎinǎtate
vor avea de asemenea dificultǎți în gǎsirea unui loc de muncǎ.
Șomajul a început să crească în Spania din 2009, luna în care s-a
înregistrat cea mai mare majorare a disponibilizărilor fiind ianuarie(2009).
Numărul de șomeri din Spania a crescut în ianuarie 2009 cu 6,35% față de
decembrie 2008, la un total de 3,327 milioane persoane, cel mai ridicat nivel din
ultimii 12 ani. Spania a înregistrat cea mai mare rată a șomajului din UE, de
17,4% în martie, comparativ cu media UE de 8,3%.
Rata ridicatǎ a șomajului a înregistrat și Ungaria, aceasta ajungând la
9,7%, situația devenind criticǎ pe mǎsurǎ ce recesiunea se va adânci.
Economia Germaniei a intrat puternic în recesiune începând cu trimestrul
I al anului 2009, aceasta înregistrând un nivel scǎzut al produsului intern brut.
Franța, de asemenea lovitǎ de recesiune, preconizeazǎ o scǎdere cu 0,5% a
produsului intern brut în trimestrul IV al anului 2009.
Reorientarea strategiilor de pe piața de muncǎ a țǎrilor membre UE, prin
acordarea prioritǎții muncitorilor autohtoni, au influențat negativ situația
românilor din țǎrile respective.
Românii care, din nefericire, au intrat în statisticile șomajului din diferite
state, au ales să aștepte ajutorul social, care să le permită o sursă sigură de venit
pentru câteva luni.
Alții încep să ia în considerare alternativa revenirii în țară, sperând cǎ
veniturile obținute peste hotare sǎ-i ajute sǎ-și dezvolte o afacere.
Numărul celor care caută să revină în țarǎ crește și datoritǎ piețelor
internaționale de joburi și condițiilor de muncă unde se află la momentul curent.
24

Guvernul român caută acum surse de venit pentru a acoperii plățile sub
forma ajutorului de șomaj acordat oamenilor ce-și pierd locurile de muncă ca
urmare a recesiunii16.
Cauzele crizei economice și financiare sunt numeroase și complexe,
identificabile la nivel macro și micro-economic, o clasificare analitică a acestora
evidențiind factori structurali (creatori ai condițiilor generale favorabile
generării crizei) și ciclici (care contribuie la aplanarea crizei). Criza economică
mondială actuală își are începutul în SUA, unde s-au înregistrat primele semne
încă din iunie 2007.
România a intrat în actuala criză încă din ultimul trimestru al anului 2008
fără o pregătire adecvată care să-i permită cel puțin atenuarea efectelor atât în
plan economic și, îndeosebi, în plan social.
Rata șomajului înregistrat în luna decembrie 2008 a fost de 4,4%, față de
4,1% în luna noiembrie 2008 și 4,1% în aceeași lună a anului 2007 așa cum se
poate vedea în graficul 2.3.1:
Graficul 2.3.1
16 http://www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/pdf/39_Tugui_ro.pdf
25

3,54,55,56,57,58,5Rata somajului(%)
20038,68,88,68,07,67,37,26,86,77,07,27,4
20047,77,87,87,46,96,66,36,26,16,16,26,3
20056,46,36,15,85,65,65,65,75,65,75,75,9
20066,16,26,15,85,45,25,05,04,95,15,15,2
20075,35,14,84,54,143,83,93,94,14,24,1
20084,24,24,13,93,73,73,73,83,94,04,14,4ianfebrmartaprmai iuniulaugseptoctnovdec
Sursa: www.anofm.ro

Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene
pentru ocuparea forței de muncă a fost de 403.441 de persoane, din care 187.229
femei. În următoarele județe rata șomajului a fost sub procentul înregistrat la
nivel național: Ilfov (1,4%), Timiș (1,6%), București (1,7%), Bistrița (2,8%),
Cluj (2,9%), Arad, Bihor și Satu Mare (cate 3%), Constanța și Sibiu (câte 3,1%),
Botoșani (3,5%), Maramureș (3,7%), Prahova (3,8%), Neamț (4,0%), Brașov și
Suceava (câte 4,3%).
Cea mai mare rata a șomajului s-a înregistrat în județele Vaslui (10,2%),
Mehedinți (9,3%), Dolj (8,4%), Teleorman (8,0%), Gorj (7,4%), Covasna
(7,2%), Alba (7,0%), Galați, Harghita și Hunedoara (câte 6,6%).
Figura 2.3.1 arată această evoluție.
Nivelul ratei șomajului la data de 31.12.2008
26

Figura 2.3.1
Sursa: www.anofm.ro
Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 143.549 sunt șomeri
indemnizați iar 259.892 neindemnizați. De asemenea, menționam că rata
șomajului în rândul femeilor a fost de 4,4% iar numărul mediu de șomeri a fost
de 362.429.
Rata șomajului înregistrat la sfâr itul lui ș 2009 a fost de 7,8%, față de 7,5%
în luna noiembrie 2009 și 4,4% în aceeași luna a anului 2008. Numărul total al
șomerilor înregistra i în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de ț
muncă a fost de 709.383 de persoane, din care 302.124 femei.
27

Graficul 2.3.2
Evolutia ratei s omajului in perioada 2003 – 2009
3,54,55,56,57,58,5Rata somajului(%)
20038,68,88,68,07,67,37,26,86,77,07,27,4
20047,77,87,87,46,96,66,36,26,16,16,26,3
20056,46,36,15,85,65,65,65,75,65,75,75,9
20066,16,26,15,85,45,25,05,04,95,15,15,2
20075,35,14,84,54,143,83,93,94,14,24,1
20084,24,24,13,93,73,73,73,83,94,04,14,4
20094,95,35,65,75,866,36,66,97,17,57,8ianfebrm artaprm ai iuniulaugseptoctnovdec
Sursa: www.anofm.ro
În următoarele județe rata șomajului a fost sub procentul înregistrat la
nivel național: București (2,3%), Ilfov (2,4%), Timiș (4,4%), Bihor (5,9%),
Constanța și Cluj (câte 6,3%), Satu Mare și Maramureș (câte 6,5%), Arad
(6,8%), Giurgiu (7,2%), Botoșani și Iași (7,3%), Vrancea (7,4%).
Cea mai mare rată a șomajului s-a înregistrat în județele: Brăila, Neamț și
Suceava (câte 8,0%), Mureș și Vâlcea (8,1%), Sibiu (8,2%), Bistrița (8,4%),
Dâmbovița (8,6%), Brașov (8,7%), Olt și Tulcea (8,8%), Bacău (8,9%), Prahova
(9,0%%), Călărași (9,2%), Argeș (9,4%), Buzău (9,5%), Caraș Severin (10,4%),
Sălaj (10,5%), Harghita, Hunedoara (10,6%), Gorj (10,9%), Covasna și Galați
(11,1%), Dolj (11,2%), Ialomița (11,6%), Teleorman (11,9%), Alba (12,6%),
Vaslui (14,0%), și Mehedinți (14,1%), informații ce reies din figura 2.3.2.
Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 435.497 sunt șomeri
indemnizați iar 273.886 neindemnizați. De asemenea, menționăm că rata
șomajului în rândul femeilor a fost de 7,1% .
Nivelul ratei șomajului la data de 31.12.2009
28

Figura 2.3.2
Sursa: www.anofm.ro
Rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii decembrie 2010 la nivel
național a fost de 6, 87%, mai mică cu 0,08 pp decât cea din luna noiembrie a
anului 2010 și mai mică cu 0,9 pp decât cea din luna decembrie a anului 2009.
Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene
pentru ocuparea forței de muncă a fost de 629.960 de persoane, cu 6.516
persoane mai puține față de finele lunii anterioare.
În ceea ce privește rata șomajului înregistrat pe sexe, în luna decembrie
2010, comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a crescut de la
valoare de 7,44% în luna noiembrie, la valoarea de 7,47%, iar rata șomajului
feminin a scăzut de la 6, 38% la 6, 20% așa cum se observă în graficul 2.3.3.
Graficul 2.3.3
29

E vo lutia ratei somajului inregistrat, a ratei somajului feminin si a ratei somajului mascului in anul 2010
6,006,507,007,508,008,509,009,50
Rata somajului inregistrat8,108,338,368,077,677,447,437,397,357,086,956,87Rata somajului feminin7,267,367,437,206,906,706,776,846,786,546,386,20Rata somajului masculin8,829,169,178,808,408,087,997,857,857,557,447,47ianuariefebruariemartieapriliemai iunie iulieaugustseptoctombrienoiembriedecembrie
sursa:www.anofm.ro
În 21 de județe și în municipiul București s-au înregistrat scăderi ale ratei
șomajului, cele mai importante fiind în Vâlcea cu 0,91 pp, Prahova cu 0,60 pp,
Mureș cu 0,46 pp, Satu Mare cu 0,36 pp și Maramureș cu 0,32 pp . În municipiul
București, rata șomajului a scăzut cu 0,24 %.
Cele mai mari rate ale șomajului s-au înregistrat în județele Vaslui
(11,42%), Teleorman (10,76%), Galați (9,84%), Mehedinți (9,81%), Dolj
(9,80%), Buzău (9,73%), Gorj (9,62%), Covasna și Alba (9,58%), Ialomița
(9,55%) și Călăra i (9,03%). ș
Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 329.640 sunt șomeri
indemnizați și 297.320 neindemnizați. Numărul șomeri lor indemnizați a crescut
cu 4.990 persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 11.506
persoane față de luna precedentă. Informa iile enunțate se regăsesc în ț anexa 1.
La finele lunii mai 2011, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost
de 4,97%, mai mică cu 0,44 pp decât cea din luna aprilie a anului 2011 și mai
mică cu 2,73 pp decât cea din luna mai a anului 2010.
Numărul total de șomeri la finele lunii mai, de 453.067 persoane, a scăzut
cu 40.371 persoane față de cel de la finele lunii anterioare.
Din totalul șomerilor înregistrați, 172.733 au fost șomeri indemnizați și
280.334 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut cu 27.900
30

persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 12.471 persoane față
de luna precedentă.
Ponderea șomerilor neindemnizați în numărul total al șomerilor ( 61,87%)
crește față de luna precedentă cu 2,53 pp.
Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, în luna mai 2011, comparativ cu
luna precedentă, rata șomajului masculin a scăzut de la valoarea de 5,90% în
luna aprilie, la valoarea de 5,35% iar rata șomajului feminin a scăzut de la
4,85% la 4,53%. În graficul următor este prezentată evoluția numărului
șomerilor înregistrați în perioada 2008 – mai 2011:
Graficul2.3.4
Evolutia num arului de som eri inregistrati in perioada 2008-2011
300.000350.000400.000450.000500.000550.000600.000650.000700.000750.000800.000
2008 383.989 379.779 374.050 352.466 338.298 337.084 340.462 345.510 352.912 364.183 376.971 403.441
2009 444.907 477.860 513.621 517.741 526.803 548.930572.562 601.673 625.140 653.939 683.123 709.383
2010 740.982 762.375 765.285 738.187 701.854 680.782679.495 675.790 670.247 645.453 633.476 626.960
2011 614.976 600.308 539.666 493.438 453.067 ian.feb.m artieapriliem aiiunieiulieaugustsept.oct.nov.dec.Sursa: www.anofm.ro
În luna mai atât rata șomajului cât și numărul șomerilor au urmat trendul
descrescător început în luna aprilie a anului precedent.
La nivel teritorial, numărul de șomeri a scăzut în majoritatea județelor și
în municipiul București, cele mai mari scăderi înregistrându-se în județele Dolj
(cu 3106 persoane), Constanța (cu 2529 persoane), Bacău (cu 2487 persoane),
Bihor (cu 2134 persoane), Bistrița (cu 1608 persoane) și Galați (cu 1572
persoane). În Municipiul București numărul de șomeri a scăzut cu 14 persoane.
31

Singura creștere a numărului de șomeri se înregistrează în județul Covasna, unde
numărul de șomeri a crescut cu 94 de persoane, reprezentând 0,10 pp din totalul
numărului de șomeri.
Referitor la structura șomajului pe grupe de vârstă, reprezentative sunt
ponderile pentru grupele de vârstă 40-49 ani (29%) și 30-39 de ani (26 %).
Județele cu cea mai mare pondere a șomerilor neindemnizați în numărul
total al șomerilor sunt: Brăila (79,06%), Teleorman (77,74%), Iași (77,32%) și
Vrancea (76,18%).
Rata șomajului a scăzut în majoritatea județelor, cele mai importante
scăderi ale ratei șomajului înregistrându-se în județele: Bistrița (cu 1,19pp),
Bacău (cu 1,05 pp), Dolj (cu 1,04 pp), Harghita (cu 0,82 pp), Gorj (cu 0,80 pp)
și Constanța (cu 0,79pp).
Cele mai ridicate niveluri ale ratei șomajului au fost atinse în județele
Vaslui (9,52%), Teleorman (8,83%), Mehedinți (8,81%), Dolj (8,32%) urmate
de județele: Covasna (8,05%), Buzău (7,91%), Alba (7,22%), Ialomița (7,02%)
și Galați (6,51%).
Nivelul minim al ratei șomajului în luna mai, de 1,90%, se înregistrează în
județul Timiș. Amplitudinea dintre nivelul de maxim și cel de minim al
șomajului (7,62 pp) este mai mică cu 0,55 pp decât cea din luna precedentă
(8,17 pp).
Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire, șomerii cu nivel
de instruire primar, gimnazial și profesional constituie ponderea cea mai mare a
persoanelor care se adresează agențiilor județene pentru ocuparea forței de
muncă în vederea găsirii și ocupării unui loc de muncă, aceasta fiind de 78 ,09%.
Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 16,18%, iar cei cu
studii universitare doar 5,73%.
Din punct de vedere al structurii șomerilor pe grupe de vârstă,
reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vârstă 40-49 ani (28,98 %) și
30-39 ani (25,81%).
32

În ceea ce privește șomajul de lungă durată, la finele lunii aprilie, se aflau
înregistrați în evidențele agenției 15.892 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de
peste 6 luni (ceea ce reprezintă 36,93% din totalul șomerilor sub 25 de ani) și
101.273 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (adică 24,70% din totalul
șomerilor adulți), ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de șomeri
fiind de 25,86%.

Capitolul III
33

Politici de reducere a șomajului și de creștere a
gradului de ocupare în România
3.1. Măsuri de diminuare a șomajului si de creștere a gradului de
ocupare. Politici de combatere și ameliorare a șomajului
Piața muncii a suferit schimbă ri puternice în ultimul deceniu. Modificările
apărute au creat nevoia unei noi instituții. Una moderna, flexibilă cu capacitatea
de a răspunde acestor provocări.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forț ei de Munca (ANOFM), împreuna
cu cele 41 de agenții județene, cu Agenția Municipiului București și cu cele 88
de agenții locale și 156 puncte de lucru, răspunde acestor provocări.
Serviciile sale se adresează șomerilor și agenților economici.
Principalul său obiectiv este creșterea gradului de ocupare a forței de
muncă și implicit scăderea ratei șomajului.
Obiectivele principale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței
de Muncă sunt:
• Instituționalizarea dialogului social în domeniul ocupării și formării
profesionale;
• Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării și formării profesionale;
• Aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neîncadrate în
muncă.
Prezentăm paleta de mă suri active cuprinse în noua lege, care au influență
directă asupra ocupării:
A. Măsuri de prevenire a șomajului:
a) servicii de informare și consiliere privind cariera oferite viitorilor
absolven i de învă ământ profesional și liceal, în cadrul unor acțiuni desfășurate ț ț
în școli de către consilierii de orientare profesională din rețeaua centrelor de
consiliere aparținând ANOFM;
34

b) servicii de preconcediere, care cuprind în principal următoarele
activități:
– informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și
serviciile de care pot beneficia conform legii;
– consiliere profesională: modalități de căutare a unui loc de muncă, prezentarea
sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) și inițiere în accesarea
acestuia, etc.;
– servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de agenție și condiții
de acces;
– prezentarea posibilităților de reorientare profesională în cadrul unității sau de
participare la cursuri de formare de scurtă durată;
– plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local.
B. Măsuri de combatere a șomajului:
a) stimularea agenților economici să angajeze tineri absolven i ai ț
instituțiilor de învățământ;
b) acordarea de facilități fiscale angajatorilor prin reducerea contribuției
datorate bugetului asigurărilor pentru șomaj, dacă încadrează cu contract
individual de muncă persoane din rândul șomerilor pe care le mențin în
activitate cel pu in 6 luni; ț
c) stimularea creării de noi locuri de munca prin acordarea de credite din
bugetul asigurărilor pentru omaj, în condiții avantajoase; ș
d) stimularea persoanelor aflate în șomaj să se angajeze înaintea expirării
perioadei de indemnizație de șomaj;
e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;
f) stimularea mobilității forței de muncă ;
g) angajatorii care încadrează tineri absolvenți pe durată nedeterminată,
primesc pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajată, o suma
lunara reprezentând un salariu minim brut pe țară; angajatorii care încadrează
absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni,
35

pentru fiecare absolvent angajat, o suma lunara reprezentând 1,5 salarii minime
brute pe țară.
Programul de ocupare a forței de muncă
pentru anul 2011 al A.N.O.F.M.
Anual Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește
Programul de ocupare a forței de muncă având în vedere atribuțiile conferite
de legislația în vigoare.
Pentru anul 2011, proiectarea programului de ocupare a avut la bază
Programul de Guvernare pentru perioada 2009–2012 și obiectivele strategice ale
Uniunii Europene în materie de ocupare în perspectiva Europa 2020.
Principalele obiective generale ale Programului de ocupare a forței de
muncă pentru anul 2011, care corespund și cu documentele mai sus menționate,
sunt:
•Creșterea gradului de ocupare și promovarea incluziunii sociale,
•Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,
•Consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc de
muncă.
Printre obiectivele specifice ale programului putem enumera, în principal:
•combaterea efectelor șomajului;
•incluziunea socială a grupurilor vulnerabile pe piața forței de muncă;
•grad ridicat de adaptabilitate a forței de muncă la cerințele pieței muncii;
•asigurarea egalității de șanse pe piața muncii;
•păstrarea unui nivel redus al șomajului în condițiile continuării
restructurărilor prin creșterea calității ocupării și a siguranței locului de
muncă, simultan cu crearea de oportunități de pregătire profesională adaptată
la cerințele pieței muncii.
36

Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2011 s-a elaborat
pe baza propunerilor agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă și a
agenției municipiului București, propuneri fundamentate pe baza analizei
situației economico – sociale înregistrate la nivel teritorial .
Măsurile prevăzute a se implementa prin Programul de ocupare a forței
de muncă în anul 2011 au în vedere ambele segmente ale pieței muncii și
constau în:
•acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau
nou create prin furnizarea de informații privind locurile de muncă
disponibile și punerea în legătură a persoanelor în căutarea unui loc de muncă
cu angajatorii, întocmirea pentru fiecare persoană a unui plan individual de
mediere, organizarea bursei generale a locurilor de muncă sau a burselor
specializate pentru anumite grupuri țintă în funcție de nevoile pieței muncii.
Pentru aceasta agențiile teritoriale vor acționa pentru dezvoltarea relațiilor
personalizate cu angajatorii, punându-se accent pe calitatea selecțiilor și
repartițiilor de personal în conformitate cu cerințele locurilor de muncă;
•acordarea de servicii gratuite de informare și consiliere profesională
persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prin furnizarea de informații
privind piața muncii și evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluare
personalității în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilității și
încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, precum și
instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă;
•stimularea reîncadrării în muncă prin acordarea de alocații pentru șomerii
care se încadrează înainte de expirarea șomajului, încercându-se astfel
prevenirea șomajului de lungă durată în rândul tinerilor până în vârstă de 25
ani și a celorlalte categorii de șomeri, supuși riscului rămânerii în șomaj mai
mult de 6 luni, respectiv 12 luni;
•stimularea mobilității forței de muncă prin acordarea de prime de încadrare
sau instalare, după caz;
37

•organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă în vederea ridicării gradului de calificare sau
dezvoltarea de competențe, urmărindu-se ca la absolvire rata de succes,
respectiv încadrarea în muncă să fie cât mai ridicată;
•acordarea gratuită de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei
activități independente sau inițierea unei afaceri, în scopul creșterii gradului
de ocupare prin înființarea propriei afaceri;
•acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea persoanelor aparținând
unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piața muncii: șomeri de
peste 45 de ani, omeri care sunt părinți ș unici sus inătoriț ai familiilor
monoparentale, persoane care mai au 3 ani până la îndeplinirea condițiilor de
pensionare, absolvenți de învățământ și absolvenți cu dezabilită i corelată cu ț
o consiliere profesională de calitate în rândul tinerilor, persoane cu handicap;
•acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de marginalizare
socială prin încheierea de contracte de solidaritate și oferirea de servicii
specifice, inclusiv prin acordarea de subvenții angajatorilor de inserție care
încadrează persoane din această categorie.
Programul de ocupare a fost proiectat astfel încât măsurile ce vor fi
implementate să fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor
categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, punându-se accent
pe măsurile de mediere, de informare și consiliere/orientare profesională,
furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea
relațiilor cu partenerii sociali. 17
17 www.anofm.ro
38

3.2 Creșterea economică și investițiile – premisele
combaterii șomajului
Una dintre politicile economice a statului reprezintă stabilizarea și
echilibrul macroeconomic,prin care se urmărește realizarea următoarelor patru
obiective –considerate multă vreme „Patrulaterul magic”.18
a)Creșterea economică;
b)Combaterea inflației, stabilirea prețurilor și a puterii de cumpărare a bunurilor;
c)Ocuparea forței de muncă;
d)Echilibrul balanței de comerț exterior
a)Cre terea economicaș continuă și susținută este principala cale de
reducere a șomajului căreia trebuie să i se acorde maximă importanță. Dar nu o
creștere economică artificială, obținută prin umflarea cheltuielilor publice. Este
durabilă numai creșterea spontană, care este rezultatul inițiativei oamenilor.
Deoarece recesiunile europene prelungite au crescut rata naturală europeană a
șomajului, în SUA se consideră că ar trebui să se păstreze un înalt nivel al PNB,
numai în acest caz rata naturală corespunzătoare fiind aproape de cea optimală.
O economie de înalta presiune care operează la capacitatea ei completă ar ajuta
la mărirea gradului de ocupare a forței de muncă. În mod particular o astfel de
economie este benefică pentru muncitorii femei și pentru grupurile demografice
minoritare care sunt, de regulă, ultimii angajați și primii concediați. Crearea de
slujbe publice pentru muncitorii concediați și-ar atinge țelul dacă aceste slujbe
s-ar adresa în mod special grupurilor demografice cu grad înalt de șomaj:
adolescenți, femei.
În condițiile actuale, când România încearcă să-și definească rolul și locul
său în lume, când se dorește identificarea și încurajarea acelor ramuri și
subramuri ale economiei naționale care pot fi dezvoltate în cadrul economiei
18 Crețoiu Gheorghe Economie politică– Editura. rev. – București Editura
Universității Titu Maiorescu 2007 pagina 254
39

mondiale, se impune folosirea unor pârghii fiscale în concordanță cu cerințele
Uniunii Europene și ținând cont și de celelalte politici macroeconomice ce pot
fi adoptate pentru a depăși situația economică actuală. Astfel, este consacrată
teoria conform căreia, în perioada de criză este de preferat să se asigure o
creștere a cheltuielilor bugetare care să aibă drept obiectiv o relansare a
activității economice, care să contribuie la creșterea ocupării forței de muncă și
la reducerea șomajului.
Modelul creșterii economice trebuie reanalizat, având în vedere experiența
anilor trecuți, în care creșterea economică în țara noastră a avut la bază
consumul, ceea ce nu a permis atingerea unei creșteri economice sustenabile, și
trebuie să vizeze investiția în sectoare cu valoare adăugată înaltă.
„Prin conținutul său, creșterea economică înseamnă o evoluție
pozitivă,ascendentă a economiei naționale, pe termen mediu și lung,dar
care nu exclude oscilații conjuncturale chiar și regrese economice
temporare. Aprecierea că o economie națională înregistrează o creștere
economică se bazează pe existența tendinței creșterii pozitive reale,în cadrul
unui orizont de timp corespunzător”.19
Pentru a înțelege procesul creșterii economice este necesar luarea în
considerare a următoarelor elemente:
a)Creșterea economică este dependentă de dinamica
macroeconomică,determinată de factori specifici și de dinamica
demografic, determinată de factori biologici și sociali;
b)Dinamica rezultatelor macroeconomice trebuie privită pe o
perioadă suficient de lungă pentru a se delimita expansiunea
conjuncturală pe termen scurt din cadrul ciclului de afaceri de
creștere economică propriu zisă, ce se manifestă ca tendință
dominantă în cadrul unei perioade mai mari de timp
c)Creșterea economică are în vedere rezultatele macroeconomice
reale, cele corectate cu mărimea deflatorului;
19 Ciucur Dumitru. Economie Ediția a II a Editura Economică București 2001 pagina 451
40

d)Din punct de vedere cantitativ, expresia sintetică a creșterii
economice este ritmul PNB sau PIB/locuitor. Acest indicator
prezintă și o serie de limite care țin de faptul că el apare ca o
valoare medie nefurnizând informații cu privire la repartizarea
efectivă a veniturilor diferitelor categorii ale populației. În acest
scop,se apelează și la alți indicatori,mai relevanți fiind durata
timpului liber și speranța medie de via ă. ț
Un element deosebit de important în înfăptuirea unei creșteri
economice,însoțite de mărimea nivelului ocupării,îl reprezintă „rata
investițiilor”, în special a investițiilor în capital fix.
Investițiile reprezintă cea mai importantă destinație a economiilor și au
efecte benefice atât la nivel micro cât și macroeconomic. Înainte de căderea
regimului comunist,sursa investițiilor din România era proprie,internă,de la
Bugetul de Stat. După trecerea la economia de piață aceste surse s-au
diversificat, apar: Fondul Monetar Internațional, bănci și firme multinaționale și
mai târziu cele ale Comunității Europene (înainte și după aderare).
După 1989, în România au fost create condiții pentru investiții străine de
capital, proces anevoios datorită instabilității legislației românești care nu crea
încredere investitorilor străini. În prezent, situația investițiilor directe în
România este dezvăluită în cele ce urmează.
Investi iile ț străine directe au scăzut la 1,83 de miliarde de euro, în primul
semestru din anul 2010, comparativ cu perioada similară din 2009, când se
situau la nivelul de 2,58 de miliarde de euro.
Astfel, deficitul de cont curent al României s-a majorat cu 50 la suta în
semestrul întâi din acest an, comparativ cu semestrul anterior, ajungând la 3,64
de miliarde de euro.
41

Cea mai mare influență asupra deficitului de cont curent au avut-o
transferurile curente, care au scăzut cu 49,9 la sută, față de primele șase luni din
2009.
La 30 iunie 2010, datoria externă pe termen mediu și lung a României era
de 71,2 miliarde de euro, în creștere cu 8,4 la sută față de 31 decembrie 2009,
reprezentând 81,8 la sută din totalul datoriei externe.
De asemenea, datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 8,3 la sută,
ajungând la nivelul de 15,8 miliarde de euro.
Investitorii străini au retras, din țara noastră, proiecte în valoare de 800 de
milioane de euro, numai anul trecut.
Retragerile au avut loc din cauza lipsei de predictibilitate în politicile
economice ale României, susțin specialiștii.
Pe de altă parte, însa, România intenționează să atragă investiții
străine directe în valoare de 25 de miliarde de euro până în 2015. Din această
sumă, 10 miliarde de euro ar putea să investească doar companiile prezente în
acest moment pe piață.
Investitorii sus in că au nevoie de o prioritizare a investițiilor publice, ț
pentru că nu pot fi susținute toate cele 45.000 de proiecte în lucru. Mai mult
decât atât, investitorii străini vor garanții de la politicieni că aceste priorități
rămân valabile, indiferent de cine formează Guvernul. Primele cinci domenii ca
prioritate pentru investiții publice sunt infrastructura rutieră, agricultura
și industria alimentară, energia regenerabilă, IT&C și industria auto.
Repartizarea investițiilor străine directe pe principalele activități
economice.20 Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri
economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat cu precădere în industria
prelucrătoare (31,1 la sută din total), în cadrul acesteia cele mai bine
reprezentate ramuri fiind: prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase
plastice (6,3 la sută din total), metalurgia (5,2 la sută), industria mijloacelor de
transport (4,7 la sută), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (4,1 la
20 www.bnr.ro
42

sută)și ciment, sticlă, ceramice (3,3 la sută). Există domenii cu o pondere redusă
față de potențial, cum ar fi textile, confecții și pielărie (1,4 la sută).
Pe lângă industrie, activități care au atras importante ISD sunt
intermedierile financiare și asigurările, care cuprind activitatea bancară, a
instituțiilor financiare nebancare și de asigurări și reprezintă 19 la sută din
totalul ISD, construcții și tranzacții imobiliare (12,9 la sută), comerțul cu
amănuntul și cu ridicata (12,3 la sută), tehnologia informației și comunicații (6,5
la sută).
Figura 3.2.1
Sursa: www.bnr.ro
În România, rata șomajului este aproape dublă față de nivelul existent
înainte de criză. Aceasta înseamnă că rata șomajului a crescut repede când
cererea agregată a scăzut. Dar nu înseamnă că va scădea la fel de repede, cum
spun unii politicieni, odată cu reluarea fermă a creșterii economice. Pe termen
43

scurt, economia ar putea chiar să crească fără ca rata șomajului să scadă, așa
cum se întâmplă în SUA de 12 luni. Iar ocuparea sau rata șomajului ar putea să
nu mai atingă nivelurile pre-criză pentru o lungă perioadă. Trei cauze ar putea
determina această evoluție în România. Prima cauză o reprezintă corecțiile
necesare pentru reducerea deficitul bugetar la niveluri care să nu degenereze
într-o problemă a datoriei publice. Corecțiile sunt inevitabile și se vor derula pe
mai mulți ani, influențând negativ creșterea economică și rata șomajului. În
sectorul public, eventuale creșteri de salarii în 2011 și 2012 vor trebui
compensate de reducerea supraocupării. A doua cauză este amplificarea
problemelor structurale ale pieței muncii de către boom-ul economic și de către
politica socială. Eficiența (și așa redusă) cu care piața muncii potrivește oferta
celor care caută de lucru cu cererea de forță de muncă a scăzut mai ales datorită
boom-ului imobiliar. Oferta de forță de muncă vine în mare parte de la
persoanele cu calificări joase sau medii, preponderent din construcții, dar cererea
de forță de muncă este mai mare în aria calificărilor înalte din industriile
exportatoare. Această nepotrivire nu va fi eliminată pe termen scurt. Paradoxal,
în perioada boom-ului, numărul de ajutoare sociale și al celor care le primesc a
crescut, tot mai mulți devenind dezinteresați de căutarea unui loc de muncă.
Apoi, criza a făcut necesară extinderea perioadei de acordare a ajutorului
de șomaj, slăbind stimulentul de a găsi mai repede un job. Iar perioadele lungi
de neocupare reduc calitatea capitalului uman și șansa de a mai fi ocupat.
A treia cauză pentru reducerea lentă a ratei șomajului în răspuns la
reluarea creșterii economice o constituie normele1 (valori morale, preconcepții)
pe care firmele le au în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Datorită
normelor, există persoane cu munci auxiliare angajate în exces față de numărul
cerut de tehnologie. Acestea sunt rezerve de eficiență ale firmelor.
Firmele au stabilit normele pe faza ascendentă a ciclului de afaceri,
înainte de criză, când încrederea creștea și cererea agregată era suficient de mare
pentru ca rata șomajului să scadă sub un nivel relevant. Dată fiind producția, în
prezența normelor, rata șomajului a fost relativ mică deoarece exista personal în
44

exces. În lipsa normelor nu ar fi existat personal în exces și rata șomajului ar fi
fost mai mare. Normele au fost înlăturate în timpul crizei, când cererea agregată
a scăzut suficient pentru ca rata șomajului să crească peste nivelul relevant.
Dată fiind productivitatea muncii, atât timp cât rata șomajului rămâne mai
mare ca nivelul relevant, creșterea cererii va produce scăderi relativ mici ale
neocupării și ale ratei șomajului.
Scăderile mai mari vor apărea abia atunci când cererea va atinge din nou
nivelul care va face ca rata șomajului să fie mai mică decât nivelul relevant. Nu
avem încă date pentru România, dar ipoteza noastră privind normele și rezervele
de eficiență pare să fie validată de economia SUA.
Acolo, scăderea cererii agregate în 2008 a fost însoțită de o creștere relativ
rapidă a ratei șomajului, iar creșterea economică în ultimele patru trimestre nu a
fost acompaniată de scăderea ratei șomajului.
Această evoluție și cauzele enumerate readuc în discuție măsurile ce ar
trebui luate pentru a reduce rata șomajului. Când economia funcționează sub
potențial, stimularea cererii pare să fie o soluție. Totuși, în cazul României, din
moment ce stimulii fiscali nu pot fi utilizați fără a genera problema datoriilor,
pentru o bună perioadă guvernul nu va putea contribui la întărirea cererii
agregate. Stimuli rămân în aria monetară, dar și aici posibilitățile sunt limitate.
Dar chiar dacă stimulii ar fi disponibili și ar putea fi folosiți, contribuția
lor ar fi limitată comparativ cu perioada pre-criză. Atât apariția unor noi
probleme structurale ale pieței muncii, cât și eliminarea normelor de către firme
au determinat creșterea ratei naturale a șomajului, astfel limitând spațiul pentru
stimularea neinflaționistă a cererii agregate. Cu spațiul restrâns, stimulii ar ajuta
cererea agregată, dar ar rămâne insuficienți în raport cu obiectivul readucerii
ratei șomajului la nivelul pre-criză. De asemenea, dacă rata naturală a șomajului
a crescut peste nivelul relevant pentru norme, firmele au nevoie de un nou nivel
relevant înainte de a adopta norme și a angaja personal în exces. Reluarea fazei
ascendente a ciclului de afaceri va avea un efect scăzut asupra ocupării atât pe
ruta stimulilor, cât și pe cea a normelor.
45

Datorită nivelului mic al economisirii interne, creșterea economică
rămâne dependentă de reluarea intrărilor de capitaluri, iar acestea din urmă
depind de coerența politicilor. Dar cu o rată naturală a șomajului crescută, doar o
cantitate relativ redusă de capitaluri poate fi absorbită fără a produce
dezechilibre nesustenabile. Astfel, economia a devenit mai vulnerabilă în fața
intrărilor de capital. Aceasta pune într-o lumină specială importanța măsurilor
specifice de flexibilizare a pieței muncii și de creștere a ocupării.

Capitolul IV
46

Șomajul în Județul Arge . Studiu de caz ș
4.1 Profilul socio-economic al regiunii
Județul Argeș este situat în partea central-sudică a țării,având suprafața
de 6801 kmp(2,9% din suprafața României, al 10-lea județ în ordinea mărimii).
Relieful este proporțional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud,
cuprinzând toate unitățile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la
altitudinea de peste 2500 m până la 160 m. Predomină ținuturile deluroase, care
ocupă 55% din suprafața județului, munții 25% și câmpiile 20%.
Clima este temperat continentală, temperatura medie anuală variind între
2° C și 10,5°C.
Populația este de aproximativ 652625 locuitori dintre care români
98,41%. Aceștia sunt distribuiți în trei municipii (Pitești, Câmpulung-Muscel și
Curtea de Argeș), patru orașe (Mioveni, Topoloveni, Costești și Ștefănești) și 95
de comune.
Resurse Naturale : Zăcăminte de hidrocarburi(țiței și gaze de sondă),
cărbune(lignit), calcar, ape minerale, sare, ghips, resurse hidroenergetice, păduri,
fânețe și pășuni.
Județul Argeș dispune de o economie bine dezvoltată și diversificată,
rezultat al eforturilor depuse de autoritățile locale pentru modernizare și
performanța, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.
A fost astfel atras un flux substanțial de investiții, atât din sectorul privat
intern, cât și din cel extern, care a vizat deopotrivă industria, agricultura și
serviciile.
La nivel național, județul Argeș ocupă locul patru, din punctul de vedere
al creșterii economice.
– Industria: deține rolul principal în economia județului. Dominante sunt ramuri
ale industriei grele, construcții de mașini, petrochimia, exploatări forestiere,
prelucrarea lemnului.
47

În industrie, activitatea economică se desfășoară în 22.602 societăți
comerciale active pe forme de proprietate, dintre care:
– 12.526 societăți comerciale active
– 3.629 asociații familiale
– 6.447 persoane independente
Structura export urilor: mașini, aparate și echipamente electrice, mijloace
de transport rutier, materiale și articole textile.
Agricultura constituie o componentă importantă a economiei argeșene, în
sectorul rural fiind introduse constant măsuri de reformare, inclusiv prin
aplicarea legislației actuale în domeniu și a programelor Uniunii Europene.
Una din principalele zone agricole ale țării, județul Argeș este bine cunoscut
pentru culturile sale de cereale, plante industriale și fructe.
Un domeniu cu o îndelungată tradiț ie în județ este cel al viticulturii,
podgoriile argeșene fiind menționate în documente istorice încă din secolul XIV.
Principalele centre viticole, Valea Mare și Ștefănești, sunt situate în
apropierea orașului Pitești.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație
Ștefănești, înființată în anul 1959, se identifică cu Podgoria Ștefănești, ce se
întinde pe o lungime de 30 km.
Eforturile autorităț ilor pentru dezvoltarea județului Argeș s-au concentrat
și asupra altor domenii de interes, între care infrastructura rutieră și
transporturile feroviare, în acest din urmă sector remarcându-se atenția acordată
îmbinării armonioase a tehnologiei moderne cu elemente arhitectonice clasice,
specifice regiunii.
Câștigul salarial mediu brut realizat în luna februarie 2011 în județul
Argeș a fost de 1848 lei, înregistrând o cre tere cu 91 lei față de nivelul ș
realizărilor salariale din aceeași lună a anului precedent. Evoluția ascendentă a
fost cauzată de dinamica pozitivă a câștigurilor salariale din toate sectoarele de
activitate: sectorul industrie și construcții, și sectorul agricultură, vânătoare și
48

servicii anexe, silvicultură și pescuit, mai pu in din sectorul de servicii unde s-a ț
înregistrat o scădere de 77 lei, după cum reiese din tabelul următor:

Câștigul salarial mediu brut
Tabelul 4.1.1
2010 2011
feb.mar
.apr.maiiun.iul.aug
.sep
t.oct.nov.dec.ian.feb.
Total județ175
7190
4191
5190
5180
5177
4177
9176
3175
9174
1200
0188
4184
8
Agricultură, vânătoare
și servicii anexe,
Silvicultură și Pescuit128
1133
9126
9131
0129
2122
2122
4122
9139
1126
9144
4143
81498
Industrie și construcții
*)183
3195
6209
1208
2194
8203
7206
9206
2203
4201
4238
3208
02038
Servicii *)168
7186
6173
1171
2165
0147
1144
0141
0142
7141
9154
4164
61610
Sursa: www.arges.insse.ro
La finele anului 2010 populația județului era de 640484 persoane fiind
repartizate aproximativ egal în cele doua medii de rezistenta. Dintre acestea
311722 sunt de sex masculin iar restul de 328762 de sex feminin.
49

Populație și structură demografică
Tabelul 4.1.2
Sursa: www.arges.insse.ro
4.2 Ocuparea și șomajul în Județul Argeș
În ultimii ani s-au produs schimbări radicale în structura forței de muncă
din județul Argeș. Numărul salariaților a scăzut dramatic, aproape
înjumătățindu-se, în schimb, numărul pensionarilor a crescut. Pe de altă parte,
50

restructurările din economia argeșeană au determinat concedierea sau
disponibilizarea a mii de salariați. În general însa, Argeșul a avut o rată a
șomajului care s-a situat sub media națională.
Numărul persoanelor ocupate în 2009 erau de 403,7 mii, – dintre care
208,7 mii de sex masculin și restul de 195 mii de sex feminin în creștere față de
anul anterior când s-au înregistrat 399,9 mii persoane, 207,7 mii bărbați și 192,2
femei.
Resurse de muncă pe sexe
Tabelul 4.1.3
Sursa: www.arges.insse.ro
Din datele prezente în tabelul următor analizând perioada 2008-2010
observăm următoarele:
– la începutul crizei economice exista un număr de șomeri de 13.131
dintre care,cea mai mare pondere se situa la persoanele cu pregătire școlară
primară,gimnazială și profesională și anume 10.365 persoane și cel mai puțin
-608 –la absolvenții universitari.
– din totalul șomerilor cei care erau beneficiari de indemnizație de șomaj
erau în număr de 6.278 mii persoane,mai mult de jumătate din aceștia având
studii primare, gimnaziale și profesionale 4.108 mii persoane și cei mai
puțini,388 cu pregătire universitară.
– persoanele neindemnizate dețin un număr de 6.853 mii persoane dintre
care cu pregătire primară, gimnazială și profesională 6.257, cu pregătire liceală
și postliceală 376 și nu în cele din urmă cu pregătire universitară 220 persoane.
A adar la nivelul anului 2008 observăm că persoanele care nu-și găsesc un locș
de muncă sunt cele fără pregătire școlară, principalele cauze ale acestui fenomen
fiind: lipsa de pregătire profesională,condiția socială,mediul de rezidență și
51

nivelul cultural al fiecăruia. La polul opus, cei mai pregătiți sunt universitarii, ca
dovada a calificării la cel mai înalt nivel.
În 2009 când deja se instalase criza mondială și la noi în județ, observăm
o agravare a situației șomerilor întrucât de la 13.131mii șomeri s-a ajuns la
25.229 când mari companii din județ și-au redus activitatea, unele chiar
falimentând. Cei mai mulți dintre aceștia au studii primare gimnaziale și
profesionale –18.625mii persoane – urmați de cei cu studii liceale și postliceale
5.214 mii persoane și apoi cei cu studii superioare având un număr de 1.390
persoane.
Beneficiari de indemnizație de șomaj fiind 11.394 mii persoane restul de
8.327 fiind neindemnizați.
La nivelul anului 2010 observăm o scădere a numărului de șomeri când se
fac eforturi pentru ieșirea din criză, prin măsurile adoptate la nivel național și
local. De la 25.229 se ajunge la 19.721 mii persoane, cu pregătire universitară
1.640, liceală și postliceală 5.230 mii pers și restul de 12.851 având pregătire
primară gimnazială și profesională. omerii indemnizați sunt în număr de Ș
11.394, 8.327 nebeneficiind de drepturi băne ti. ș

Șomeri înregistrați pe categorii de șomeri, sexe
Tabelul 4.1.4
52

Sursa: www.arges.insse.ro
În ceea ce privește rata șomajului, cea mai mare rată o avem în 2009
9,5%, în 2010 aceasta scade cu aproximativ 2 puncte procentuale ajungându-se
la 7,4 % iar în 2008 având un procentaj de 4,9.
Rata șomajului pe sexe
Tabelul 4.1.5
Sursa: www.arges.insse.ro
În perioada analizată s-a produs un val foarte mare de concedieri atât în
sectorul privat cât și în cel public. În prima parte a perioadei, cei mai afectați de
valurile de disponibilizări au fost angajații din sectorul privat,în a doua parte
sunt vizați în principal salariații de la stat.
53

Atât la nivel național cât și local s –a realizat o situație negativă la nivelul
pieței imobiliare. Blocajul imobiliar în registrat la nivel național nu a ocolit
județul Argeș, elocvent fiind în acest sens modul în care au evoluat prețurile
pentru locuințe, terenuri și chirii.
Zeci de proiecte imobiliare au fost abandonate astfel că mai mulți
constructori sunt în pragul falimentului.
Scăderea prețurilor atât în cazul apartamentelor, cât și al te renurilor este și
o consecință a diminuării veniturilor populației, precum și a înăspririi condițiilor
bancare. Băncile au început să acorde din ce în ce mai greu împrumuturi. Una
dintre soluțiile de salvare și de deblocare a pieții imobiliare s-a dovedit a fi
relaxarea condițiilor de creditare.
Din datele statistice ale lunii aprilie 2011 se constată că numărul total al
șomerilor înregistrați la A.J.O.F.M. Argeș a fost de 15.080 persoane (6.937
șomeri indemnizați și 8.143 șomeri neindemnizați), în scădere cu 1.597 persoane
(-9,58%) față de luna martie 2011 și în scădere cu 11.191 persoane (-42,6%)
comparativ cu luna aprilie 2010. Această scădere se înregistrează atât la
categoria beneficiarilor de indemnizație de șomaj (-12,5%), cât și la categoria
persoanelor care nu beneficiază de indemnizație de șomaj (-6,93%) și se
datorează, în principal, nereînnoirii cererilor de loc de munca după expirarea
perioadei de șomaj.
La sfârșitul lunii aprilie 2011, rata șomajului înregistrat în județul Argeș a
fost 5,7%, înregistrând o scădere cu 0,6% față de luna precedentă și o scădere cu
4,1 puncte procentuale față de luna aprilie 2010.
Analiza situației beneficiarilor de drepturi conform Legii 76/2002 a arătat
că, ponderea cea mai mare în totalul persoanelor înregistrate o dețin în
continuare persoanele cu vârste cuprinse între 30 – 39 ani (27,2%) și 40 – 49 ani
(30,6%). Din punct de vedere al pregătirii profesionale aceste persoane se
structurează astfel: persoane cu nivel de instruire primar, gimnazial și
profesional – 73,9%, persoane cu nivel de instruire liceal și post liceal – 20% și
persoane cu nivel de instruire universitar – 6,1%.
54

Analizând structura șomerilor pe sexe, femeile reprezintă o medie de
42,1% (6.345 persoane) din numărul total al șomerilor înregistrați, înregistrând o
ușoară creștere cu 0,4% față de ponderea în totalul șomerilor înregistrați din
luna precedentă.
În luna aprilie au fost puse la dispoziția solicitanților 742 locuri de muncă
vacante nou create, din care 521 (70,2%) oferte pentru muncitori.
Structura șomerilor înregistrați la A.J.O.F.M. Argeș pe grupe de
vârstă și nivele de studii la data de 30.04.2011
Tabelul 4.1.6
Grupe de vârstă
TOTALSub 25
ani 25-29
ani30-39 ani40-49
ani50-55
aniPeste
55 ani
01234567
1. Total, din care: 15080148512224103462119731676
– femei 634548650518872117832518
-cu niv. instruire
primar, gimnazial,
profesional, din
care111459678073046336315301432
– femei 416324825512081387614451
-cu niv. de
instruire liceal si
post liceal, din
care30164452087801053350180
– femei 163018811449160717951
-cu niv. de 919732072772059364
55

instruire
universitar, din
care
– femei 552501361881233916
Sursa: www.arges.anofm.ro
Situația persoanelor aflate în evidența Agenției Județene pentru
Ocuparea Forței de Muncă Argeș în anul 2011
Tabelul 4.7
Anul
2011Nr. total
persoane
aflate in
evidenta
AJOFMRata
omajuluiș
%omeriȘ
indemniza i țomeriȘ
neindemnizați
Ianuarie 18.825 7,1 10.870 7.955
Februarie 18.842 7,1 10.042 8.800
Martie 16.677 6,3 7.928 8.749
Aprilie 15.080 5,7 6.937 8.143
Sursa: www.arges.anofm.ro
4.3 Percepția șomerilor din județul Argeș referitoare
la efectele șomajului
Tehnica cercetării folosită: ancheta cu chestionar (anexa 2)
Eșantionul: a fost selectat dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 și
45 de ani din localitățile județului Argeș.
Perioada în care s-a desfășurat ancheta: 15 martie – 30 martie 2011
Locul desfășurării: Pitești, Topoloveni
Prezentul proiect de cercetare are ca scop cunoașterea opiniilor șomerilor
cu privire la statutul de șomer, perspectivele de viitor, cauzele șomajului,
motivația fiecăruia privind formarea profesională. Obiectivele centrale sunt
următoarele
-determinarea numărului de persoane indemnizate și neindemnizate;
56

-stabilirea nivelului de experiență profesională;
-stabilirea funcției deținute la ultimul loc de muncă;
-stabilirea duratei șomajului;
-stabilirea duratei de muncă,vechime;
-determinarea cauzei șomajului;
-cunoașterea interesului privind găsirea unui loc de muncă;
-determinarea dezinteresului pentru angajare;
-cunoașterea concepției șomerilor privind dificultatea găsirii unui loc de
muncă;
-determinarea optimismului privind găsirea unui loc de muncă;
-determinarea interesului privind perfecționarea continuă prin cursuri de
formare profesională;
-determinarea ofertelor de muncă primite pe durata șomajului și
cunoașterea motivelor acceptării/neacceptării postului;
-cunoașterea opiniilor șomerilor privind modalitățile de acțiune în cazul
negăsirii job-ului dorit;
-cunoașterea preferințelor șomerilor privind locurile de muncă;
-cunoașterea intensită ii aspectelor negative determinate de șomaj; ț
Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării și conține 28 de
întrebări. În cadrul chestionarului predomină răspunsurile închise, deoarece în
cadrul acestora se poate alege unul sau mai multe răspunsuri din variantele
propuse, răspunsurile sunt mai ușor de dat, iar prelucrarea și interpretarea
datelor obținute se simplifică. Acest chestionar conține atât întrebări cu alegere
simplă cât și întrebări cu alegere multiplă.
Pentru formularea întrebărilor s-au ales cuvinte simple, ușor de înțeles,
evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri.
Chestionarul începe cu întrebări simple, întrebări generale, iar după aceea
urmează întrebările care ating direct problematica cercetării și care intercalează
întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai
ușoare.
57

La sfârșitul chestionarului au fost plasate întrebări de identificarea a
subiecților, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii
precum: vârsta, nivelul de educa ie, ocupa ia, venitul, sexul. ț ț
Pentru tema aleasă, metoda de eșantionare potrivită este eșantionarea pe
loc.
Graficele sunt realizate prin prelucrarea datelor obținute în urma
cercetării.
Potrivit datelor sondajului am constatat următoarele:
1. dintr-un număr de 30 responden i ț, doar 18 dintre aceștia sunt șomeri
neindemnizați,reprezentând mai mult de 50% din totalul persoanelor
intervievate. Restul de 12 persoane au afirmat că primesc indemnizație de
șomaj;
Graficul 4.4.1
2.8 persoane, au afirmat faptul că nu au lucrat vreodată ca angajat;
responden ii rămași – ț22 persoane confirmă faptul că au lucrat ca angajat
Graficul 4.4.2
5802468101214161820
1Ponderea somerilor indemnizati/neindemnizati din total
somer indemnizat
somer neindemnizat
0510152025
1"Anterior ati lucrat vreodata ca angajat?"
da
nu

3.Cei care au lucrat de in funcții: în comerț și servicii ( ț 9 persoane din 22),
de natură intelectuală ( 5 persoane), funcționar (1 persoană), zilieri (2
persoane ) și doar 3 persoane au menționat că au lucrat ca șofer, mecanic
respectiv presator.
Graficul 4.4.3
4.în legătură cu întrebarea „de cât timp nu mai aveți loc de muncă” 12
persoane nu mai muncesc de mai puțin de 1 an; 8 persoane nu mai
59"Ce ocupatie,functie ati avut la ultimul loc de munca?"
patron/manager
ocupatii intelectuale
tehnician/maistru
functionar
lucrator in comert/servicii
agricultor
lucratorMAPN
zilier
alta meserie

muncesc de până în 2 ani; iar un număr de 2 persoane nu au mai lucrat de
peste 2 ani;
Graficul 4.4.4
5.în legătură cu întrebarea legată de vechimea la ultimul loc de munca, 4
persoane cu vechimea de peste 20 ani au aceeași vechime la ultimul loc de
munca deoarece a fost primul și singurul serviciu. Restul de 18 persoane
au o durată de muncă aproximativ egală cu jumătate din vechimea lor
totală.
6.Principalele motive pentru care nu mai au un loc de munca sunt
următoarele: disponibilizare-concediere colectiva,finalizarea contractului
de munca, concediere individuală;
Graficul4.4.5
60"De cat timp nu mai aveti loc de munca?"
02468101214
1de mai putin de 1 an
de pana in 2 ani
de peste 2 ani
"Care este motivul pentru care nu mai aveti loc de munca?"
concediere colectiva
demisie
concediere individuala
incetarea activitatii de comun
acord
finalizarea contractului de
munca
intreruperea contractului de
munca din motive medicale
alt motiv

7.doar un număr de 24 de persoane au afirmat că au căutat un loc de
muncă, restul de 6 persoane nu au dorit să caute.
Graficul 4.4.6
8.Cele 24 persoane susțin că au căutat un loc de muncă prin toate metodele
cunoscute (prin agenția județeana /locală pentru ocuparea forței de muncă;
AJOFM, ANOFM, printr-o organizație neguvernamentală, prin anunțurile
de presă, am fost direct la angajatori, cu ajutorul cunoștințelor, pe internet,
prin firme de recrutare/resurse umane).
Graficul 4.4.7
61051015202530
1"Pana in prezent ati cautat un loc de munca?"
nu
da
"Prin ce mijloace v-ati cautat un loc de munca?"
prin AJOFM/ANOFM
printr-o org
neguvernamentala
prin anunturi de presa
am fost direct la
angajatori
prin cunostinte
pe internet
prin firme de recrutare

9. 6 persoane afirmă ca nu și-au căutat un serviciu întrucât au
responsabilități familiale și nu î i permit să se angajeze( ș 2 persoane), vor
să-și deschidă o afacere pe cont propriu și se ocupă de asta acum ( 1
persoană), parcurg o formă de învățământ ( 1 persoană) ,așteaptă decizia
de pensionare în perioada următoare ( 1 persoană), așteaptă reangajarea la
ultimul loc de muncă ( 1 persoană).
Graficul 4.4.8
10. principalele motive pentru care nu au reușit până acum să își găsească un
loc de muncă sunt: au căutat și altă dată și nu au găsit, nu știu unde să
caute, vârsta reprezintă un impediment, nu se fac angajări în perioada
aceasta din cauza crizei economice.
Graficul 4.4.9
62"Din ce cauza credeti dvs ca nu va gasiti un loc de
munca?"
nu se fac angajari din cauza
crizei
nu stiu unde sa caut
nu ma simt pregatit profesional
varsta este un impediment
am cautat si in alta parte si nu
am gasit
alt motiv"Care este principalul motiv pentru care nu ati
cautat de lucru?"intentionez sa -mi deschid
o afacere
parcurg o forma de
invatamant
astept decizia de
pensionare
astept reangajarea la
ultimul loc de munca
urmez cursuri de
perfectionare
am responsabilitati
familiale
primesc beneficii sociale
prefer sa ma intretin in
gospodaria proprie
am probleme medicale

11. mai mult de jumătate din responden i sunt pesimiști în ceea ce privește ț
găsirea unui loc de muncă în viitorul apropiat; 21 persoane au răspuns
că,după părerea lor își vor găsi un loc de muncă în foarte mică măsură, pe
când restul de 9 persoane consideră că în mică măsură își vor găsi.
Graficul 4.4.10
12. în legătură cu participarea la cursuri de calificare profesională, 20
responden i țnu au participat niciodată, 6 – cu mai mult de un an în urmă
iar 3 în mai puțin de 6 luni și în cele din urma 1 persoană a participat
între 7 luni și un an.
Graficul 4.4.11
63"In ce masura credeti ca este posibil sa va gasiti un
loc de munca?"
0510152025
intr-o foarte
mare masurain mare
masurain mica masurain foarte mica
masuraSerie1
05101520
1"Cand ati participat ultima data la un curs de formare
profesionala?"
in ultimele 6 luni
in ultimele 7-12 luni
acum mai mult de 1 an
nu am participat
niciodata
nu-mi amintesc

13. toate persoanele intervievate și-au exprimat dorința de a participa în
viitor la cursuri de formare continua /calificare profesională.
Graficul 4.4.12
14. 20 persoane au primit oferte de angajare iar 10 persoane nu.
Graficul 4.4.13
64051015202530
1"In ce masura v-ati dori sa participati in perioada
urmatoare la un curs de formare perfectionare?"
intr-o foarte mare
masura
in mare masura
in mica masura
in foarte mica masura
"In perioada de timp de cand nu mai lucrati ati primit
vreo oferta de munca?"
0510152025
da nuSerie1

15. cele 20 persoane nu au acceptat locurile de muncă oferite
Graficul 4.4.14
16. motivele pentru care nu au acceptat locul de muncă întrucât erau
inferioare calificării lor ( 17 persoane),cu salarii foarte mici ( 20
persoane) și la distanța mare de casa ( 3 persoane); responden ii au ț
confirmat faptul că nu se aștepta să urmeze o adevărată criză a pieței
muncii.
Graficul 4.4.15
6505101520
danu"Ati acceptat acest loc de munca?"
Serie1
"Din ce motive nu ati acceptat acest loc de munca?"
distanta mare de casa
pozitie sub calificarea
mea
programul era prea
incarcat
salariu si beneficii
reduse
conditii de lucru dificile
alta situatie

17. totodată,dacă în prezent li s-ar mai oferi un post ar accepta orice condi ie. ț
To i responden iiț ț ar accepta un loc de muncă de o calificare inferioară,
sau la mare distanță de casă, un loc de muncă temporar, sau prost
plătit,chiar și condiții de lucru dificile. Doar o persoană preferă să
rămână fără ocupație.
Graficul 4.4.16
18. în cazul primirii unei oferte de muncă, 23 persoane preferă să muncească
la o întreprindere privată pe când restul de 7 persoane sunt neutre.
Graficul 4.4.17
66"Daca nu gasiti locul de munca dorit ce veti
face?"prefer sa raman somer
accept un loc de munca
de o calificare inferioara
accept un loc de munca
la mare distanta de casa
accept un loc de munca
temporar
accept un loc de munca
prost platit
accept si conditii de
lucru dificile
incerc sa ma pensionez
alta situatie
"In cazul in care ati avea o oferta de munca ,ce ati
alege mai degraba?"
0510152025
1loc de munca la stat
loc de munca la patron
imi e indiferent

19.toți respondenții au afirmat că salariul minim pe care l-ar accepta este cel
minim pe economie.
20. mai puțin de jumătate din responden i consideră că șomajul le-a ț
influențat în mică măsură încrederea în for ele proprii și starea de ț
sănătate, însă prelungirea șomajului pe termen foarte lung poate duce la
deteriorarea ultimelor aspecte enun ate. To i responden ii au confirmat că ț ț ț
nivelul de trai a scăzut semnificativ, iar relațiile în familie au fost foarte
afectate.
Tabelul 4.4.1
In foarte mare
măsura In mare măsura In mica măsura In foarte mica
măsura
Nivelul de trai 430
persoane3-2-1-
Rela iile inț
familie 430
persoane3-2-1-
Încrederea in
for ele propriiț4-3-214
persoane1-
Starea sănătății
dvs.4-3-211
persoane1-
21. Datele socio-demografice relevă că eșantionul a fost de un număr de 30
persoane dintre care 5 de sex masculin iar 25 de sex feminin. Vârsta
intervievaților s-a situat între 20 – 45 ani .
Graficul 4.4.18
67
0510152025
masculinfeminin"Sex"
Series1

În urma studiului sociologic realizat pe un eșantion de 30 de persoane cu
domiciliul în orașele Pitești, Topoloveni,Mioveni și tefăne ti s-a ajuns la Ș ș
concluzia că nevoia de dezvoltare din punct de vedere economic este urgentă
atât pentru sprijinirea dezvoltării durabile a județului cât și pentru creșterea
nivelului de trai a populației orașului.
Faptul că șomajul este atât de mare în județ trebuie sa îndemne
administrațiile locale în căutarea de soluții pentru rezolvarea acestuia. Pentru
acești locuitori ai orașelor trebuie să se creeze noi locuri de muncă astfel încât
să fie încadrați într-un sistem de plată și asigurări.
Concluzii cercetare
Responden ii au mărturisit că la momentul rămânerii fără loc de muncă,nu ț
se așteptau să nu găsească rapid un loc de muncă și chiar nu își făceau griji în
legătură cu acest aspect.
Cele mai folosite metode de găsire a unui serviciu sunt: anunțurile de
presă, internetul, cuno tin ele; agențiile județene pentru ocuparea forței de ș ț
muncă sunt mai puțin solicitate întrucât personalul de acolo tratează superficial
această problemă și prezintă un grad foarte scăzut de încredere pentru omeri. ș
Consider că agențiile sus amintite cât și celelalte instituții ale statului să se
implice mult mai intens în problemele cu care se confruntă societatea, mai ales
în momente de dezastru social, politic, economic, etc.
Realitatea economică, socială și politică cu care se confrunta România în
ultimii ani îi determină pe conaționali sa fie mai pesimiști în privința nivelului
de trai.
Chiar dacă au participat sau nu până la momentul chestionării la un curs
de perfecționare/calificare profesională, de remarcat este ca toți intervievații și-
au exprimat dorința de a se înscrie la unul întrucât au observat rigurozitatea cu
care angajatorii își selectează personalul sau doresc să se recalifice deoarece
meseria pe care au practicat-o, nu mai este solicitată.
68

Unii dintre responden i au avut ocazia să se angajeze la un moment dat ț
însă au refuzat pentru că,la vremea respectivă, unii dintre aceștia își puteau
permite să aibă pretenții în alegerea unui loc de muncă, pe când în prezent,
angajatorii caută un personal mai calificat, fenomen ce se regăsește în competiția
acerbă a solicitanților pentru angajare.
Foarte multe persoane au tendința de a refuza un post într-o instituție
publică, în special datorită salariilor foarte mici. De aceea aleg o întreprindere cu
capital privat pentru că acestea au șanse mult mai mari să “prospere” iar
angajații să avanseze.
Un aspect deosebit de important îl reprezintă efectele pe care le produce
șomajul la nivel de individ. omajul a influențat negativ la toate persoanele Ș
intervievate atât nivelul de trai cât și relațiile în familie. Mai puțin de jumătate
din responden i consideră că șomajul le-a influențat în mică măsură încrederea ț
în for ele proprii și starea de sănătate, însă prelungirea șomajului pe termen ț
foarte lung poate duce la deteriorarea ultimelor aspecte enunțate.

Concluzii
Problematica ocupării și șomajului constituie o latură importantă a
echilibrului macroeconomic și o componentă indispensabilă a politicilor
macroeconomice și macrosociale.
Șomajul în economia de piață apare ca un fenomen inevitabil. El este un
parametru caracteristic unui spațiu și unui interval de timp dat,rezultat al
ajustării cererii și ofertei forței de muncă. Dimensiunile și evoluția lui denotă
atât nevoi ale ajustării și stabilizării macroeconomice,cât și stări
concrete,individuale sau de grup cauzate de modelarea relațiilor de muncă.
Șomajul este o stare negativă a populației active disponibile,care nu
găsește locuri de muncă,din cauza dereglării relației dintre dezvoltarea
69

economiei,ca sursă a cererii de muncă și evoluția populației,ca sursă a ofertei de
muncă.
În condițiile contemporane,șomajul este considerat ca un dezechilibru al
pieței muncii naționale,adică dezechilibru între cererea globală de muncă și
oferta globală de muncă. Acest dezechilibru reflectă un excedent al ofertei de
muncă față de cererea de muncă,având niveluri și sensuri de evoluție diferite pe
țări și perioade.
Șomerii, în conformitate cu criteriile Biroului Internațional al Muncii
(BIM) sunt persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință
îndeplinesc simultan următoarele condiții: nu au un loc de muncă și nu
desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri; sunt în căutarea unui
loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi:
înscrierea la agenția de ocupare și formare profesională sau la agenții particulare
de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de
anunțuri și răspunsuri la anunțuri,apel la prieteni,rude, colegi, sindicate etc.; sunt
disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă și-ar găsi imediat un
loc de muncă.
Cauzele generatoare de șomaj sunt:
•Evoluția nefavorabilă a activităților economice sau substituirea muncii
prin capital;
•Presiuni din partea organizațiilor sindicale privind sporirea salariului
minim;
•Creșterea ofertei de muncă îndeosebi din partea noilor generații care au
ajuns la vârsta legală de muncă, creșterea ce nu se corelează cu nivelul
salariului;
Creșterea ofertei de muncă din partea unor persoane de vârsta a doua;
•În desfășurarea anumitor activități;
• În ocuparea unor locuri de muncă
•În dezvoltarea unor entități teritoriale;
70

•În angajarea pe diferite locuri de muncă a persoanelor care nu au
calificarea corespunzătoare;
În transmiterea informațiilor necesare privind existența diferitelor locuri de
munca;
Indiferent de formele sub care se manifestă, șomajul are consecințe
multiple, atât pentru individ, cât și pentru economia și societatea românească în
ansamblu.
Un aspect important îl reprezintă șomerii care hotărăsc să emigreze în alte
țari în încercarea de a găsi un trai mai bun.
O situație îngrijorătoare a reprezentat-o însǎ creșterea continuă a migrației
externe a populației înalt calificate și pregătite. România se confrunta din ce în
ce mai mult cu așa numitul fenomen al „migrației creierelor”, peste un sfert din
forța de muncă emigrantă având studii superioare.
Categoriile cele mai reprezentate în cadrul forței de muncǎ emigrante erau
în primul rând muncitorii, asistenții medicali, doctorii,economiștii, inginerii,
arhitecții, specialiști IT, profesii solicitate și pe piața muncii din România însǎ la
nivele de salarizare mult mai mici.
Pe de o parte este problema efectelor asupra economiei românești pe care
o va avea un presupus exod al capitalului uman către alte țări europene (în
special a celui calificat și înalt calificat), de cealaltă parte este problema invaziei
de forță de muncă ce va avea efecte negative asupra pieței muncii și nu numai,
din propria țară.
Criza mondială a produs și în România importante mutații pe piața
muncii,între care și creșterea ratei șomajului Rigiditatea pieței muncii și
restrângerea activităților industriale și cele ale serviciilor nu mai oferă cadrul
necesar întâlnirii cererii cu oferta de muncă.
Rata șomajului înregistrat în luna decembrie 2008 a fost de 4,4%, față de
4,1% în luna noiembrie 2008 și 4,1% în aceeași lună a anului 2007. Numărul
total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea
forței de muncă a fost de 403.441 de persoane, din care 187.229 femei.
71

Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 143.549 sunt șomeri
indemnizați iar 259.892 neindemnizați. De asemenea, menționam că rata
șomajului în rândul femeilor a fost de 4,4% iar numărul mediu de șomeri a fost
de 362.429.
Rata șomajului înregistrat la sfâr itul lui 2009 a fost de 7,8%, față de 7,5% ș
în luna noiembrie 2009 și 4,4% în aceeași luna a anului 2008. Numărul total al
șomerilor înregistra i în evidențele agențiilor județene pentru ocuparea forței de ț
muncă a fost de 709.383 de persoane, din care 302.124 femei.
Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 435.497 sunt șomeri
indemnizați iar 273.886 neindemnizați. De asemenea, menționăm că rata
șomajului în rândul femeilor a fost de 7,1%.
Rata șomajului înregistrat în luna noiembrie la nivel național a fost de
6,95%, față de 7,08% în luna octombrie 2010 și 7,5% în aceeași lună a anului
2009.
În ceea ce privește rata șomajului înregistrat pe sexe, în luna noiembrie
2010, comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a scăzut de la
valoare de 7,55% în luna octombrie, la valoarea de 7,44%, iar rata șomajului
feminin a scăzut de la 6,54% la 6,38%.
Din totalul șomerilor înregistra i la nivel național, 324.650 au fost șomeri ț
indemnizați și 308.826 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut
cu 4.532 persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 7.445
persoane față de luna precedentă.
În prezent rata șomajului înregistrat la sfârșitul lunii aprilie 2011, la nivel
național, a fost de 5,41%, mai mică cu 0,51 pp decât cea din luna martie a anului
2011 și mai mica cu 2,66 pp decât cea din luna aprilie a anului 2010.
Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele agențiilor județene
pentru ocuparea forței de muncă a fost de 493.438 de persoane, cu 46.228
persoane mai puține față de finele lunii anterioare.
În ceea ce privește rata șomajului înregistrat pe sexe, în luna aprilie 2011,
comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a scăzut de la valoarea
72

de 6, 52% în luna martie, la valoarea de 5,90%, iar rata șomajului feminin a
scăzut de la 5,24% la 4, 85%.
Din totalul șomerilor înregistrați la nivel național, 200. 633 au fost șomeri
indemnizați și 292.805 neindemnizați. Numărul șomerilor indemnizați a scăzut
cu 31.088 persoane, iar numărul șomerilor neindemnizați a scăzut cu 15.140
persoane față de luna precedentă.
Principalele măsuri adoptate de ANOFM sunt:
A. Măsuri de prevenire a șomajului:
a) servicii de informare și consiliere privind cariera oferite viitorilor absolven i ț
de învă ământ profesional și liceal, în cadrul unor acțiuni desfășurate în școli de ț
către consilierii de orientare profesională din rețeaua centrelor de consiliere
aparținând ANOFM;
b) servicii de preconcediere, care cuprind în principal următoarele activități:
– informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și
serviciile de care pot beneficia conform legii;
– consiliere profesională: modalități de căutare a unui loc de muncă, prezentarea
sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) și inițiere în accesarea
acestuia, etc.;
– servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de agenție și condiții
de acces;
– prezentarea posibilităților de reorientare profesională în cadrul unității sau de
participare la cursuri de formare de scurtă durată;
– plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local.
B. Măsuri de combatere a șomajului:
a) stimularea agenților economici să angajeze tineri absolven i ai instituțiilor de ț
învățământ;
b) acordarea de facilități fiscale angajatorilor prin reducerea contribuției datorate
bugetului asigurărilor pentru șomaj, dacă încadrează cu contract individual de
muncă persoane din rândul șomerilor pe care le mențin în activitate cel pu in 6 ț
luni;
73

c) stimularea creării de noi locuri de munca prin acordarea de credite din bugetul
asigurărilor pentru omaj, în condiții avantajoase; ș
d) stimularea persoanelor aflate în șomaj să se angajeze înaintea expirării
perioadei de indemnizație de șomaj;
e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;
f) stimularea mobilității forței de muncă ;
g) angajatorii care încadrează tineri absolvenți pe durată nedeterminată, primesc
pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajată, o suma lunara
reprezentând un salariu minim brut pe țară; angajatorii care încadrează
absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni,
pentru fiecare absolvent angajat, o suma lunara reprezentând 1,5 salarii minime
brute pe țară.
74