Olimpius ISTRATE [626322]

1
Olimpius ISTRATE

Instruire Asistată de C alculator
(IAC)
_____________________________

2016

Unitatea 2

Impactul noilor tehnologii în educație

CUPRINS

2.1 Impactul utilizării TIC la lecții asupra performanței școlare
2.2 Impactul TIC asupra procesului didactic
2.3 Impactul TIC asupra curriculumului
2.4 Impactul TIC asupra activității cadrelor didactice
2.5 Beneficii la nivel de sistem de învățământ și administrație școlară
2.6 Impactul socio -economic
2.7 Perspectiva p olitici lor educaționale
2.8 În loc de concluzii

2
Noile tehnologii sunt adesea un catalizator pentru schimbări în educație, la
diferite niveluri, însă ele în sine nu determină direcția schimbării sau cel mai
adecvat tip de schimbare. Dificultățile cele mai frecvente semnalate în rapoartele
de evaluare a programelor de elearning se corelează, în general, cu o lipsă de
viziune unitară asupra sistemului și procesului de educație și, în consecință, cu o
slabă configurare a programului implementat în ceea ce privește: armonizarea
componentei de TIC cu alte inițiative reformatoare sau cu nivelul de pregătire
pentru schimbare, integrarea în program a unor intervenții în alte zone
determinante (conținutul curriculumului, evalu are, formarea pedagogică a
personalului didactic), vizarea tuturor aspectelor care compun instruirea asistată
de calculator (soft educațional, conectivitate, formare, echipamente). Acest
capitol încearcă să ofere o privire de ansamblu asupra componentelor unui
program de introducere a noilor tehnologii în educație, prin prezentarea
rezultatelor principalelor programe dezvoltate în diverse țări.
Analiza și interpretarea rezultatelor programelor de elearning desfășurate la nivel
internațional, regional, națio nal sau instituțional, precum și considerarea bazei
teoretice în evoluție a domeniului elearning pot contribui esențial la ameliorarea
viziunii strategice prin care factorii de decizie se angajează în demersuri de
modernizare a procesului de educație, de s chimbare a sistemelor de învățământ
și de construcție a societății bazate pe cunoaștere.
Rezultatele evaluărilor realizate până acum în țările cu tradiție în educația
asistată de calculator relevă faptul că procesul de învățământ realizat cu ajutorul
noilo r tehnologii este la fel de eficient ca formele tradiționale de educație, cu
condiția unei proiectări corespunzătoare.
Institutul pentru Politici Educaționale din Statele Unite a inițiat, acum un deceniu,
o cercetare privind eficacitatea educației la dista nță, care s -a dorit a fi o analiză
“a ceea ce ne spun cercetările în domeniu și a ceea ce nu ne spun” (The Institute
for Higher Education Policy, 1999) . Raportul sugerează că multe dintre
întrebările esențiale despre modul în care se realizează predarea, î nvățarea
și evaluarea asistate de calculator nu primesc răspuns.

Teme de reflecție
? Este oare mai potrivită educația cu ajutorul noilor tehnologii pentru anumite
discipline decât pentru altele?
____________________________________________________________ _________
_____
________________________________________________________________________
____
? Este mai potrivită pentru anumiți elevi sau studenți?
_____________________________________________________________________
_____
_________________________________ _______________________________________

3
____
? Resursele educaționale în format digital sunt suficiente și relevante ?
_____________________________________________________________________
_____
________________________________________________________________ ________
____
? Ce elemente sunt necesare pentru ca un elev să parcurgă cu succes o disciplină
școlară cu suporturi digitale ?
_____________________________________________________________________
_____
________________________________________________________ ________________
____
? Ce poate afecta calitatea instruirii asistate de calculator?
_____________________________________________________________________
_____
________________________________________________________________________
____

Cercetările evalu ative asupra programelor de instruire asistate de calculator sunt
departe de a fi clarificat problemele conturate de această formă de predare –
învățare -evaluare mereu în expansiune. În orice caz, la nivelul instituțiilor
educaționale, noile tehnologii ale i nformației și comunicării au avut ca efect un
accent sporit pus pe aspectele pedagogice ale programelor de educație.
Într-un raport de meta -evaluare publicat în 2009 de Comisia Europeană și
OECD, autorii remarcă: „Există prea puține studii asupra interacț iunilor
complexe dintre variatele tipuri de programe care vizează implementarea
TIC și efectele altor factori cum ar fi intervențiile la nivelul școlii, statutul
socioeconomic și alocările bugetare. Se pare că avem în primul rând nevoie de
instrumente care să permită evaluarea și monitorizarea nivelului de utilizare și
schimbărilor corespunzătoare. În al doilea rând, trebuie să identificăm, într -o
manieră sistematică, variatele surse și discrepanțe [în ce privește rezultatele
evaluărilor, n.n.], pentru a de termina informațiile disponibile și pe cele dezirabile.”
(Scheuermann și Pedró, 2009: 70)

2.1 Impactul utilizării TIC la lecții asupra performanței școlare

4
Studiile desfășurate în ultimele două decenii relevă un impact semnificativ al
utilizării tehnolog iilor asupra performanțelor școlare. Concluziile sunt susținute de
opiniile cadrelor didactice și ale elevilor înșiși, de măsurări ale diferențelor între
evoluția performanței școlare înainte și după introducerea noilor tehnologii, de
comparații între țări le/ regiunile/ școlile/ clasele asupra cărora a fost realizată
intervenția și eșantioane similare de control.
 70,2% dintre profesori remarcă impactul pozitiv al TIC asupra performanței
la disciplina pe care o predau. TIC are un impact pozitiv într -o măsur ă
sporită asupra elevilor buni (49,1% dintre profesori, 82% dintre elevi) și
mai puțin asupra elevilor slabi (37,5% dintre profesori, 69,8% dintre elevi).
– Potolea, 2008.
 60% dintre profesori consideră că integrarea TIC în lecție facilitează
înțelegerea conținutului de către elevi – S. Toma, 2009 .
 În școlile europene, impactul TIC asupra rezultatelor școlare în școlile
primare este unul pozitiv, mai ales la limba engleză și mai puțin la științe,
observându -se și o corelație pozitivă între durata utilizăr ii TIC și rezultatele
la matematică la evaluarea PISA. Accesul la calculatoare în sala de clasă
duce la îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește rezultatele la testele
naționale ale elevilor de 16 ani. – Balanskat, 2006 .
 Există efecte pozitive ale u tilizării TIC pentru îmbunătățirea rezultatelor
școlare la aproape toate disciplinele din curriculumul național în Marea
Britanie . Cele mai însemnate au fost cele de la disciplinele din trunchiul
comun – engleză, matematică și științe – în toate etapele ch eie, acolo unde
s-au făcut investiții mai mari în dezvoltarea unor resurse specifice fiecărei
discipline. – BECTA, 2007 .
 În școlile (din Marea Britanie) care au înregistrat ameliorări semnificative
recent, personalul a declarat că tehnologia a avut un rol cheie în
îmbunătățirea rezultatelor elevilor. – Hollingworth, 2008 , apud BECTA,
2008.
 O analiză a peste 500 de studii efectuate de Kulik (1994) (citat de Baalen
și Moratis, 2001) a arătat că elevii care au primit instruire bazată pe
calculator tind să în vețe mai mult într -un timp mai scurt. – Chinien, 2003 .
 Utilizarea laptop -urilor de către elevii cu deficiențe a determinat creșterea
stimei de sine și „posibilitatea de a te simți la fel ca ceilalți copii” . – Harris,
2004 .
 Elevii au obținut note cu 15% ma i mari la scriere, cu 10% mai mari la
matematică și cu 14% mai mari la citire. Numărul mediu de greșeli
referitoare la informațiile prezentate în cadrul unor sarcini de proiect a
scăzut de la șase la una. Numărul mediu de fapte specifice prezentate în
proiecte a crescut de la 13 la 85. Elevii au fost capabili să identifice
sursele specifice unde pot găsi informații despre diferite subiecte.
Procentul elevilor care au declarat că sunt interesați de disciplinele pe
care le studiază a crescut de la 73,1% la 89 ,5%; – Hewlet -Packard, 2007 .
 57% dintre elevii de clasa a VII -a și 40% dintre cei de clasa a VIII -a cred
că laptopurile i -au ajutat să realizeze lucrări de o calitate mai bună și să -și
îmbunătățească atitudinea față de școală. – Hill, 2003 .

5
 Scriere: efec te semnificative la nivel de grădiniță (de la 50% la 80%),
moderate la clasa I (de la 50% la 66%) și limitate după clasa I (de la 50%
la 60%). Matematică: îmbunătățiri semnificative (de la 50% la 65%).
Științe: creștere a rezultatelor elevilor (de la 50% l a 72%) – Kulik, 2003 .
 Din variația de 30% în ceea ce privește realizările elevilor, variație ce
poate fi explicată prin influența politicii școlii, un procent de 11% din
"motivul" pentru care notele elevilor au crescut în Virginia de Vest poate fi
atribui t programului eLearning. Pe parcursul perioadei analizate, statul
Virginia de Vest a urcat în clasamentul național în funcție de rezultatele
elevilor de pe poziția 33 pe 17. – Mann, 1998 .
 Elevii au avut rezultate mai bune decât alte școli din districtul l or, la testele
de la matematică (399 vs. 371), științe (436 vs. 407) și citire (428 vs. 389).
– Ministerul pentru TIC din Iordania, 2007 .
 Majoritatea părinților consideră că notebookurile au avut un efect pozitiv
asupra competențelor IT ale copiilor (87%) și pentru accesul la resurse
educaționale (74%). Elevii cred că notebookurile au contribuit la
îmbunătățirea calității lucrărilor pentru școală (71%) și la creșterea notelor
(54%). – Mitchell Institute, 2004 .
 Programele care folosesc tehnologia au un efe ct pozitiv asupra
rezultatelor la testele de la citire (de la +0,08 la + 0,10), scriere (de la
+0,20 la +0,34) și matematică (de la +0,18 la +0,23). – Penuel, 2002 .
 Performanțe superioare cu 3,44 puncte față de cele din 2000, indicând o
îmbunătățire la sc riere cu 1/3 din abaterea standard. Peste 70% dintre
elevi cred că laptopurile i -au ajutat să învețe – ei spun că au lucrat mai
mult, mai repede și calitatea lucrărilor lor a fost mai bună. Peste 80% spun
că laptopurile i -au ajutat la editarea și autocorec tarea lucrărilor proprii. –
Silvernail, 2006 .
 Creștere a mediilor elevilor care ating sau depășesc standardele CRCT
(Criterion Referenced Competency Tests – SUA) pentru clasa a VIII -a, în
perioada 2001 – 2002: cu 1,75% la citire, 12% la limbă și comunicare și
9,125% la matematică. Evaluarea Middle Grades Writing Assessment
(SUA) arată o creștere a mediilor cu 7,75% între 2001 și 2002, ca efect al
programului de elearning. După un an, școlile participante au reușit să
atingă un total de 20% din obiectivul re ducerii diferenței de 67%
înregistrată la toate secțiunile în ceea ce privește rezultatele CRCT la
clasa a VIII -a. – SL Ogletree and Assoc., 2002 .
 Rata de creștere anuală a performanței școlare a fost de 0,19 până la
0,43, comparativ cu 0,10 -0,21 în grupu rile de control (pe o scală de 5
puncte). – Texas Center for Educational Research, 2009 .
 Notele mai mari la testele de la matematică înregistrate în 100 de școli din
India participante la un program de elearning s -au datorat combinației de
activități de f ormare, softuri educaționale și utilizarea calculatoarelor. –
Wagner, 2005 .
 Elevii care au folosit tehnologia pentru învățare prezintă rezultate mai
bune din punct de vedere cognitiv și afectiv față de cei care nu au folosit
tehnologia ( – rezultate semnif icative statistic). – Waxman, 2003 .

6
De asemenea, îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor este remarcată într –
o multitudine de alte studii, fără să se ofere informații detaliate și/sau fără să fie
precizată semnificația statistică:
 învățare mai pe rformativă (Noveanu, 2004),
 rezultate școlare mai bune (Făt, 2009),
 dezvoltarea competențelor în domeniul tehnologiei și a
competențelor pentru secolul XXI (Aydin, 2008),
 îmbunătățire a rezultatelor elevilor la educație civică și matematică
(Bagnis, 200 8),
 creștere a calității și complexității produselor realizate de elevi
(Rockman 1997, Hadeed 2000, Warschauer 2004, Bateman 2009,
Mouza 2009),
 creșterea calității lucrărilor scrise ale elevilor (Silvernail 2004,
Warschauer 2004, Bebell 2005, Trucano 2005 ),
 dezvoltarea competențelor cognitive pe care elevii le folosesc la
sarcinile școlare (Chinien 2003, Zucker 2005, Texas Center for
Educational Research 2009),
 note mai mari la teste (CRF & Associates 2001, 2003),
 îmbunătățirea implicării elevilor, a mo tivației și abilității lor de a
lucra independent, a participării la ore, a interacțiunii cu colegii și
profesorii, o mai bună pregătire a lecțiilor (Harris 2004, Silvernail
2004, Zucker 2005),
 îmbunătățirea capacităților de citire și scriere (în special pentru
elevii cu un nivel redus de competențe), nivel ridicat de colaborare
pentru realizarea proiectelor școlare (Mouza, 2009),
 antrenarea în activități de învățare a elevilor aflați în situații de risc
(Silvernail 2004, Nagel 2008),
 o probabilitate mai mare pentru elevii care au declarat că folosesc
mai des tehnologia pentru lucrările de la școală de a obține note
mai mari la testele de limba engleză și de scriere (O'Dwyer, 2005),
 rezultate mai bune la scriere: idei/ conținut, organizare, stil,
convenț ii (Ross, 2003).
Oricum, ca un corolar al demersurilor de implementare a noilor tehnologii și a
expectanțelor evaluatorilor în ce privește impactul asupra performanței școlare,
Robert Kozma remarcă faptul că “ nu pot exista așteptări în ceea ce privește
progresele în învățare prin simpla introducere a TIC în școli ” (Kozma, 2005).
Rezultatele mai bune la învățătură sunt un efect al unei serii de factori
asupra cărora trebuie intervenit unitar și constant : armonizarea intervențiilor
la nivelul mijloacelor did actice, a programelor școlare și a formării cadrelor
didactice este cheia succesului, fie acesta așteptat pe termen scurt, ca creștere a
participării, a motivației și a performanței școlare, sau pe termen lung, la nivel de
rata de angajare și de efecte soc io-economice. Un studiu recent al OECD arată
că “este necesar să se atingă anumite praguri de investiții în TIC și în
competențe și organizare pentru obținerea de beneficii educaționale din utilizarea
tehnologiei ” (OECD 2009).

7

2.2 Impactul TIC asupra pro cesului didactic

Remarcile referitoare la instruirea asistată de calculator în învățământul
preuniversitar pot fi grupate pe mai multe paliere, rapoartele de evaluare
evidențiind o serie întreagă de avantaje, de la beneficiile în planul coordonării
lecție i și al orientării către strategii constructiviste până la facilitarea atingerii
obiectivelor de învățare și a diferențierii instruirii la clasă:
 Cadrele didactice afirmă că TIC contribuie în cea mai mare măsură la
facilitarea atingerii obiectivelor lecți ei (1,856 pe scală 0 -3), urmată de
ușurarea activității didactice. În planul beneficiilor pentru elevi, profesorii
consideră că TIC favorizează învățarea activă, interactivă, participativă
(1,787 pe 0 -3). Jumătate dintre cadrele didactice remarcă faptul că
utilizarea noilor tehnologii contribuie substanțial la realizarea adecvată a
unei educații diferențiate cu elevii. – Potolea, 2008.
 65% dintre profesori au afirmat că elevii au lucrat împreună mai mult decât
înainte, pe sarcini comparabile. – S. Toma, 20 09.
 Influența TIC asupra modelării strategiilor de predare utilizate de către
cadrul didactic:
a) calculatoarele sunt în mod deosebit utile pentru adaptarea
activităților de învățare pentru elevii cu cerințe speciale sau
dificultăți de învățare (media răspu nsurilor 3,18);
b) calculatoarele la clasă facilitează activitatea de predare (media
3,12);
c) tehnologia la clasă nu a avut niciun impact asupra activității mele
de predare (media 3,09). – Făt, 2009 .
 Utilizare specifică a TIC pentru:
 lecții care aveau ca sc op exprimarea ideilor și opiniilor prin crearea
de produse multimedia (22,2%);
 lecții care aveau ca scop îmbunătățirea abilităților de utilizare a TIC
(12,2%);
 lecții în care elevii au învățat să lucreze în grup (13,7%);
 65% dintre profesori au afirmat că lecțiile în care au folosit TIC s -au
adresat diferitelor stiluri de învățare ale elevilor;
 70% remarcă rolul TIC pentru facilitarea abordării unor strategii
didactice activ -participative. – Toma, 2009.
 TIC le permite elevilor să lucreze după propriile stiluri de învățare.
Colaborarea dintre elevi este mai bună atunci când folosesc TIC. –
Balanskat, 2006.
 66% dintre cadrele didactice cred că elevii alocă mai mult timp pentru
teme și vin la școală mai bine pregătiți. – Lowther, 2005 .
 80% dintre cadrele didactice sunt de acord că tehnologia produce un
impact asupra implicării elevilor în învățare. Profesorii au descoperit că
folosirea tehnologiei pentru a facilita învățarea creativă și bazată pe
proiecte îi poate motiva pe elevii nemulțumiți de școală. – BECTA, 2008.
 Instrumentele online pentru instruire și evaluare le -au oferit profesorilor

8
feedback imediat cu privire la activitatea elevilor și noi resurse pentru
planificarea instruirii personalizate pe baza internetului, atunci când a fost
nevoie de ac țiuni de remediere sau de diversificare. Totuși, majoritatea
profesorilor afirmă că volumul lor de muncă a crescut din cauza sarcinilor
administrative suplimentare și a necesității de a planifica unele activități
extra -didactice referitoare la utilizarea c alculatoarelor de către elevi. –
Kerr, 2003.
 85% dintre cadrele didactice au considerat că programul eLearning 1:1 le –
a ajutat să creeze un mediu elearning inovator și de colaborare la clasele
la care predau. – Ministry of Education Malaysia, 2008.
Mai t oate studiile indică însă necesitatea formării adecvate a profesorilor înainte
de a fi puși în situația de a folosi TIC în activitățile cu elevii, indiferent de nivelul
de utilizare a computerului pe care l -ar putea avea. “Detașarea de maniera
clasică de p redare prin aportul plurivalent al folosirii resurselor electronice ridică
probleme pedagogice cadrelor didactice, uneori mai puțin pregătite pentru o
astfel de schimbare în propriul stil de predare.” (Toma, 2009.) Oricum, o
certitudine este faptul că „în contextul influențelor din societatea bazată pe
cunoaștere, activitatea didactică se îndreaptă către o abordare constructivistă a
învățării” (Potolea, 2005).

2.3 Impactul TIC asupra curriculumului

O manieră de a aborda impactul asupra curriculumului est e chestionarea
actorilor implicați și solicitarea opiniei asupra măsurii în care aceștia consideră că
în activitatea zilnică utilizarea noilor tehnologii a determinat o serie de schimbări.
Rezultatele evaluărilor care au utilizat această abordare sunt semn ificativ
pozitive și uneori nuanțate pe niveluri, conținuturi, grupuri de elevi etc :
 Managerii școlari consideră că programul de informatizare este mai
util pentru disciplinele “non informatice” (rural – 59,1%, urban –
62,6%), decât pentru disciplina “inf ormatică” (rural –23,9%, urban –
39,3%). – Potolea, 2008 .
 Identificarea gradului în care diverse discipline beneficiază de
avantajele tehnologiei: Științele (fizică, chimie sau biologie),
indicate de 59,7% dintre respondenți; Limba străină (57,4%);
Geografie (50%). – Făt, 2009 .
 Discipline favorizate: biologie, informatică, fizică, chimie,
matematică. – Noveanu, 2004 .
 Ca urmare a dotării cu laptop -uri pentru profesori și elevi, 85%
dintre cadrele didactice cred că pot explora diferite subiecte mai în
profunz ime cu elevii lor. – Silvernail, 2004 .
Un studiu care urmărește impactul folosirii calculatoarelor la clasă în sprijinul
procesului educațional și determină gradul de acceptare a acestora în rândul
profesorilor și al elevilor sugerează că utilizarea PC -urilor nu ar trebui să
depășească 50% din conținutul disciplinelor (Bagnis, 2008). Un alt element
de precauție este avansat într -un studiu asupra stării de fapt în țările OECD:

9
materialele digitale sunt utile doar atunci când vizează direct conținuturi
curri culare (Trucano, 2005). Același raport afirmă că importul de materiale de
învățare – localizarea conținuturilor din altă țară – trebuie evitat.
„Elevii din clasele la care există un calculator pentru fiecare au folosit
calculatoarele la mai multe discipli ne din curriculum și acasă pentru activități de
învățare. ” (Penuel 2007)
Conform unui studiu din Statele Unite (Silvernail, 2004), utilizarea tehnologiei
este cu 20 -30% mai intensă în cazul profesorilor care dețin un nivel ridicat de
competențe în domeniu l TIC și mai frecventă și în cazul celor care au participat
la 4 sau mai multe activități de formare profesională. Cu cât profesorii sunt mai
experimentați în utilizarea TIC, cu atât mai mare este impactul asupra
curriculumului și activității didactice (Si lvernail 2004, Zucker 2005b).

2.4 Impactul TIC asupra activității cadrelor didactice

La nivelul cadrelor didactice, TIC permite/ favorizează (Noveanu, 2004):

 78,7% dintre cadrele didactice utilizează TIC la lecții, cel puț in o
dată pe semestru – similar rural și urban și doar 54,7% dintre
debutanți. 11,9% folosesc TIC pentru dezvoltare profesională
continuă (DPC) de mai mult de 6 ori pe semestru, 22% nu au
utilizat niciodată TIC pentru DPC. – Potolea, 2008 .
 82,8% din profe sori utilizează TIC în altă manieră decât cea uzuală,
ca urmare a participării la programul de formare continuă
IntelTeach – Instruirea în societatea cunoașterii. 50,3% au
implementat planurile unităților de învățare dezvoltate în cadrul
cursului. 92,6% au folosit TIC în activitățile cu elevii. 2,7% dintre
cadrele didactice au menționat că nu s -au simțit pregătiți din punct
de vedere pedagogic să abordeze astfel o lecție.10% nu au
încrederea suficientă în propriile abilități de utilizare a computerului.
– Toma, 2009 .
 Explorarea posibilităților TIC conduce la creșterea capacității de
experimentare și de inovare pedagogică. TIC stimulează
comunicarea și activitatea colaborativă în interiorul comunității
pedagogice (73,4%). – Toma, 2009 .
 Noile tehnologii faci litează tranziția rapidă de la modelul de predare
prin expunere la modelul centrat pe elev care cuprinde strategii
constructiviste de predare/ învățare. – Escorza 2007.
 Profesorii care au primit laptopuri au demonstrat o orientare
categorică spre practici pedagogice constructiviste și au afirmat că
un rol important în această schimbare l -au avut calculatoarele. –
o regândire/ reconsiderare a procesului de interacțiune profesor -elev;
o viziune nouă asupra evaluării progresului elevilor;
extinderea posibilităților de perfecționare profesională.

10
Hadeed, 2000.
 Profesorii au declarat că sunt nevoiți să -și schimbe modul de
gândire referitor la activitatea lor și că utilizarea laptopurilor
necesită într -o mai mare măsură planificarea anterioară a lecțiilor. –
Hill, 2003.
 Peste 70% dintre cadrele didactice au afirmat că laptopurile le -au
ajutat să îndeplinească într -un mod mai eficient obiectivele
operaționale și să ofere instruire personaliz ată. Peste 75% au
afirmat că laptopurile i -au ajutat să atingă standardele referitoare la
învățare ale statului Maine. – Silvernail, 2004 .
 74% dintre cadrele didactice afirmă că și -au îmbunătățit
competențele în domeniul tehnologiei. – Lowther, 2006 .
 60% au declarat că tehnologia îi ajută să răspundă mai bine
cerințelor diverse de învățare ale elevilor. – Smith et al. 2008 , apud
BECTA, 2008.
 Jumătate dintre profesorii care au folosit tehnologia pentru
planificarea lecțiilor afirmă că astfel au economisit timp. – BECTA,
2008 .
 Peste 60% dintre profesori spun că au câștigat timp în ceea ce
privește înregistrarea progreselor elevilor, în timp ce doar 8% spun
că au pierdut timp. Un procent considerabil dintre cei care afirmă că
au câștigat timp estimează că a u economisit în medie peste 2 ore
pe săptămână. – Smith, 2008 , apud BECTA, 2008.
 Profesorii care au creat o lecție de la zero utilizând resurse digitale
au economisit în medie 26,5 minute în comparație cu cei care nu
au apelat la resurse digitale. – Price waterhouse Coopers, 2005 ,
apud BECTA, 2007.
 Toate cadrele didactice au declarat că sunt mulțumite de programul
de laptopuri (84% sunt total de acord sau de acord cu acest lucru)
și se așteaptă ca utilizarea laptopurilor să aibă un efect pozitiv
asupra act ivității lor didactice (80% sunt total de acord sau de acord
cu acest lucru). – Hill, 2003 .

În ce privește dezvoltarea profesională continuă prin informare și studiu
independent în domeniul de specializare, beneficiile aduse de accesul rapid și
comod la materiale de actualitate este imbatabil.
 90% dintre profesorii participanți la un program de dotare cu laptop –
uri în Maine – SUA au spus că laptopurile le -au permis accesul la
informații actualizate – Silvernail, 2004 .
 Un studiu asupra situației din țăril e OECD arată că formarea
profesională a cadrelor didactice s -a dovedit mai puțin costisitoare
atunci când a fost desfășurată prin programe de educație la
distanță – Trucano, 2005 .
Ca urmare a participării la diverse cursuri de formare specifice, practicie nii din
educație devin mai buni profesioniști:
 își dezvoltă competențe de utilizare a tehnologiei ( Ross 2003, CRF

11
and Associates 2003, Mitchell Institute 2004, Lowther 2006,
Aydin 2008 ),
 învață să dezvolte situații educative cu componentă de TIC
(Zucker 2005a, Light 2007, Oakley 2008, Aydin 2008, Mouza
2009 ),
 își reamintesc cunoștințele cu privire la învățarea bazată pe
proiecte ( Ross 2003, Aydin 2008 )
 își orientează activitatea către abordări constructiviste ( Hadeed
2000, Kanjanawasee 2007 ).
De asemene a, prin realizarea de activități de predare -învățare -evaluare în care
utilizează computerul, sunt remarcate, la nivelul cadrelor didactice:
 creșterea motivării și a satisfacției profesionale (Gough 2003,
Hill 2003, Balanskat 2006, Aydin 2008, Oakley 2008) ,
 creșterea încrederii în sine (Warschauer 2004, Bebell 2005,
Kozma 2005, LTNet 2006, Martin 2006, Hewlett -Packard 2007),
 eficientizarea pregătirii activităților (Mann 1998, CRF and
Associates 2003, Wagner 2005, Zucker 2005b, Pricewaterhouse
Coopers 2005 , Balanskat 2006, Kanjanawasee 2007, BECTA
2008),
 creșterea capacității de colaborare cu colegii (Rockman 1997,
CRF and Associates 2003, Kessel 2005, Ramboll Management
2006, BECTA 2007, Escorza 2007, Mouza 2009),
 creșterea capacității cadrelor didactice de a-i ajuta pe elevi să
atingă standarde ridicate și de a le dezvolta competențe de
gândire de ordin superior (Wenglinsky 1998, CRF and
Associates 2003, Ross 2003, Silvernail 2004, Hewlett -Packard
2007, Kanjanawasee 2007)

2.5 Beneficii la nivel de sist em de învățământ și administrație școlară

Schimbările survenite ca urmare a dotării cu echipamente, considerate materiale
didactice și facilitator pentru activități de predare -învățare, sunt evidențiate în
câteva studii relevante astfel:
 TIC sunt utiliza te pentru a reduce cheltuielile asociate procesului de
instruire. Tehnologia poate îmbunătăți accesul la educația de
calitate. TIC facilitează oferirea unor experiențe de învățare virtuale
și interactive. – Kozma, 2005 .
 Cu ajutorul calculatoarelor mobile Tablet PC, elevii (din districtului
Canutillo, SUA) au putut să strângă date pe teren; interfața pentru
scriere a simplificat luarea de notițe pe teren; accesul la Internet a
multiplicat oportunitățile de investigare. – Hewlett -Packard, 2007.
 Directorii a u indicat efecte generale pozitive asupra abilității de a -și
îndeplini atribuțiile. – Kerr, 2003 .
Această dotare cu TIC a școlilor are un efect în ce privește facilitarea comunicării
instituționale și a colaborării în interesul educației, precum și în priv ința

12
ameliorării activităților de informare, administrative și didactice, considerate la
nivelul instituțiilor educaționale:
 Direcția prioritară de dezvoltare a utilizării TIC este considerată de
către managerii școlari (eșantion: 195 de directori) elabor area de
proiecte educaționale în colaborare cu alte școli sau cu alte instituții
ale societății civile (inclusiv companii -angajatori): 3,4 (pe scală 0 -5)
– Potolea, 2008.
 În 181 de școli din Marea Britanie care au fost scoase de pe lista
celor cu probleme , 82% dintre directori au declarat că tehnologia a
avut un rol cheie pentru succesul acțiunilor de ameliorare. –
BECTA, 2008.
 Un impact pozitiv asupra capacității directorilor de a comunica cu
părinții, colegii, conducerea la nivel de district și de a înd eplini
aceste responsabilități (precum și altele) mai eficient. – Kerr, 2003.
 Programul de formare în utilizarea TIC (desfășurat în 10 țări din
Asia-Pacific) a deschis oportunități de realizare de noi parteneriate,
comunități de învățare, la nivel local, național și regional, generând
și susținând rezultate pozitive la toate nivelurile. – Oakley, 2008.
 “Accesarea informației” este principala utilizare a computerelor în
educație (la momentul 2005). – Trucano, 2005.
De asemenea, o serie de rapoarte de eval uare relevă implicații ale dotării cu
computere și soft educațional la nivelul atitudinii față de mediul școlar și cultura
organizațională, față de elevi și activitățile desfășurate cu aceștia:
 La nivelul organizației școlare, TIC favorizează/ accelerează :
(1) cristalizarea unui nucleu comun de cultură pedagogică
modernă, element deosebit de important al culturii
organizaționale;
(2) o atitudine mai responsabilă a directoril or față de
procesul de predare -învățare, față de eficiența reală a
acestuia. – Noveanu, 2004.
 50% dintre cadrele didactice afirmă că folosesc mai des tehnologia
în pregătirea lecțiilor și în prezentarea conținutului lecției. Utilizarea
manualului ca ghid principal pentru instruire înregistrează o
frecvență mai scăzută pentru 29,3%. – Toma, 2009.

2.6 Impactul socio -economic

Impactul pozitiv asupra nivelului economic și calității vieții este un efect indirect,
de multe ori, al programelor care introduc TIC în educație cu scopul de a
ameliora rezultatele școlare sau de a facilita activ itatea cadrelor didactice ( – deci
fără a -și asuma obiective al căror grad de realizare nu îl pot estima). De
exemplu, competențele de utilizare a noilor tehnologii dobândite de elevi ca efect
secundar al unui program prin care softuri educaționale sunt uti lizate pentru
predare -învățare se pot dovedi esențiale pentru parcursul profesional ulterior al
elevilor beneficiari, ceea ce conduce, în cazul programelor semnificative la nivel
național, la creșteri economice observabile și măsurabile pe termen lung și f oarte

13
lung. Însă puține studii sunt contractate pentru a estima efectele în acest plan. În
plus, evaluări specifice sunt foarte dificil de realizat din diverse motive: dificultăți
metodologice, costuri mari pentru evaluări longitudinale, interes pentru rez ultate
imediate etc.
Impactul economic este evidențiat precis în câteva studii care se referă la
creșterea calității educației în general, a duratei educației și a rezultatelor
școlare, însă indirect și la îmbunătățirea condițiilor învățării prin utilizar ea
tehnologiilor moderne. Studiile de analiză a politicilor și a programelor naționale
care sprijină reformele din educație pe baza TIC iau întotdeauna în calcul acest
gen de date pentru a -și argumenta opțiunile:
 O țară capabilă să obțină rezultate la alf abetizare cu 1% mai mari
decât media internațională va atinge un nivel de productivitate a
muncii și un nivel al PIB pe cap de locuitor cu 2,5% și respectiv
1,5% mai mari decât cele ale altor țări. – Barro 2001, OECD 2009.
 Rezultatele școlare influențează creșterea economică:
 1 abatere standard la nivel de țară (adică 47 puncte la PISA
2000, matematică) în ceea ce privește rezultatele la teste
înseamnă o creștere anuală a PIB -ului cu ~1%;
 1 abatere standard în plus la rezultatele la matematică în
liceu în seamnă câștiguri anuale cu 12% mai mari (SUA);
 efecte similare cu privire la aceste aspecte au fost remarcate
atât în cazul țărilor dezvoltate cât și al celor în curs de
dezvoltare;
 proliferarea alfabetizării de bază și creșterea proporției
elevilor care depășesc pragul performanței de vârf au efecte
independente, pozitive asupra creșterii economice . –
Hanushek (Banca Mondială), 2007 .
 Pentru bărbații în vârstă de 25 de ani și peste , PIB -ul pe cap de
locuitor crește cu 0,44% pt. fiecare an în plus de educ ație, ceea ce
înseamnă o rentabilitate de 7%. – Barrow 2000, apud Kozma,
2005.
 O examinare a unor studii la nivel microeconomic din 42 de țări
indică o creștere de 9,7% a veniturilor personale pentru un an în
plus de școlarizare – Psacharopoulos și Patrin os, 2002, apud
Kozma, 2005 .
 Diferența dintre rata de rentabilitate brută și cea netă a studiilor
universitare a fost de 1,1 (Canada) și 1,9 (SUA). Pe baza acestor
calcule, impozitul pe venituri asociat cu câștiguri mai mari duce la o
creștere de ~2% a ben eficiilor sociale ale învățământului superior. –
Riddell, 2006.
 În SUA, o creștere a ratei de absolvire a liceului de 1% va reduce
costurile criminalității cu ~1,4 miliarde de dolari pe an. – Riddell,
2006.
Impactul socio -profesional estimat de beneficia ri sau de potențiali beneficiari ai
programelor de elearning apare ca evident de fiecare dată când opinia acestora
este cerută în ceea ce privește avantajele sau dezavantajele pe care le au pe

14
termen lung ca urmare a accesului la tehnologii. Părerile asupr a efectului pozitiv
sau negativ al utilizării noilor tehnologii în diverse circumstanțe probabile într -un
orizont suficient de mare de timp tind în mod firesc către consensul celor
consultați:
 Majoritatea elevilor (eșantion de 3.953 de elevi) consideră că aceia
dintre ei care nu au acces la calculator vor fi dezavantajați mai
târziu (90,4%), în timp ce doar 8,7% consideră că problema
accesului nu este determinantă în acest sens. 87% dintre elevi
recunosc pericolul reprezentat de utilizarea fără măsură a
calculatorului, doar 12,1% dintre aceștia considerând că utilizarea
excesivă nu poate avea efecte negative. – Potolea, 2008.
 Utilitatea TIC din perspectiva pregătirii și inserției profesionale a
tânărului absolvent este evidentă pentru 98% din cadrele didac tice.
Competența digitală este o competență primară în exercitarea
majorității profesiilor. 1,6% neagă prioritatea TIC pentru
profesionalizare, în general. – Făt, 2009.
 Utilizarea TIC la școală poate contribui la reducerea diviziunilor
sociale prin reducerea decalajului digital. – Balanskat, 2006.
 72% din furnizorii de formare la locul de muncă și 81% dintre
profesioniști sunt de acord că TIC au dus la multiplicarea
oportunităților de învățare continuă disponibile. – BECTA, 2008 .
 Competențele digitale sunt esențiale pentru "o lume a schimbărilor
rapide". – CRF and Associates, 2001.
 Ca urmare a programului [Plato Learning], s -a constatat
conștientizarea importanței tehno logiei din partea membrilor
comunității și sprijinul pentru utilizarea acesteia, precum și
facilitarea implementării legii “Niciun copil nu este lăsat în urmă”.
75% dintre profesori au folosit emailul pentru a comunica cu
membrii conducerii, cu părinții și cu elevii. Membrii comunității
doresc să lucreze sau lucrează deja cu școala pentru a dezvolta
politici și strategii pentru a crește utilizarea tehnologiei în
comunitate. – CRF and Associates, 2003.

2.7 Perspectiva p olitici lor educaționale

Necesitatea armonizării intervențiilor în multiple planuri este suprinsă exact în
recomandările formulate într -un raport de evaluare a impactului implementării
unui curs de formare continuă pentru cadrele didactice din România. Cursul viza
formarea competențelor de ut ilizare a noilor tehnologii în situații educaționale la
clasă, într -un context bine conturat din punct de vedere pedagogic. Urmărind, în
cadrul cercetării evaluative, și condițiile în care participanții la curs au aplicat în
clasă ceea ce au învățat, autor ii studiului remarcă, în capitolul de concluzii:
„Procesele de implementare reușită a noilor tehnologii sunt condiționate de
următorii factori: condiții organizaționale favorabile (viziunea pedagogică, politica
educațională și cultura școlii); colaborarea transparentă între diferitele 4 categorii

15
profesionale (cadre didactice, echipa managerială, departamentul tehnic etc);
condiții materiale propice (infrastructura, baza materială).” (S. Toma, 2009). În
sprijinul acestei idei, putem observa că unele concluz ii ale studiilor sunt formulate
nuanțat, iar accentul rămâne doar parțial pe tehnologie, o mare parte din
beneficiile observate fiind puse într -o măsură semnificativă pe seama altor
condiții: „TIC a sporit eficiența activităților de planificare și pregătir e datorită
colaborării dintre cadrele didactice” (Balanskat, 2006).

În ”Cadrul pentru politici educaționale” din setul UNESCO „Standarde de
competență în domeniul TIC pentru cadrele didactice ” (SCCD -TIC, 2008), sunt
propuse o serie de recomandări adresate celor care elaborează politicile
educaționale , cu intenția de a oferi actorilor instituționali din sistemele de
educație „informațiile necesare […] pentru a pregăti propunerile pentru curriculum
și oferta de cursuri ”1.
Trei abordări sunt luate în calcu l pentru a defini cadrul conceptual al matricei –
sinteză:
1) Alfabetizarea tehnologică
 Obiectivul, la nivel de politici al acestei abordări, este de a pregăti elevi,
cetățeni și o forță de muncă ce trebuie să aibă capacitatea de a asimila
noi tehnologii as tfel încât să sprijine dezvoltarea socială și să
îmbunătățească productivitatea economică.
 Obiectivele asociate la nivel de politici educaționale includ asigurarea
accesului echitabil la resurse educaționale de calitate pentru toți,
creșterea ratei de școl arizare și îmbunătățirea competențelor de bază ce
țin de alfabetizare, conform Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului,
Programului Educația pentru toți și Deceniului ONU pentru alfabetizare.
 Programele de dezvoltare profesională care sunt coordonate cu aceste
politici au drept obiectiv dezvoltarea competențelor tehnologice ale
cadrelor didactice astfel încât utilizarea instrumentelor TIC de bază să
poată fi integrată în curriculumul școlar standard, în pedagogie și în
organizarea claselor. Profesorii ar trebui să știe cum, unde și când să
utlizeze tehnologiile ( precum și când nu trebuie să le utilizeze ) pentru
activitățile din sala de clasă și prezentări, pentru activități de management
și pentru obținerea de informații suplimentare legate de conținutul
disciplinei lor și de cunoștințe pedagogice care să sprijine dezvoltarea lor
profesională.
2) Aprofundarea cunoștințelor
 Obiectivul, la nivel de politici al acestei abordări, este de a crește
capacitatea celor care învață, a cetățenilor și a forței de munc ă de a
adăuga valoare socială și economică prin aplicarea cunoștințelor specifice
disciplinelor școlare pentru rezolvarea unor probleme complexe întâlnite în
situații reale de viață sau legate de locul de muncă.
 O dezvoltare profesională coordonată a cadr elor didactice trebuie să le
ofere acestora competențele necesare pentru a utiliza metodologii și

1UNESCO. Standarde de competență în domeniul TIC pentru cadrele didactice . Recomandări pentru
implementare. București, 2008. (Online: www.elearning.ro) . Pg. 6.

16
tehnologii mai complexe, cu schimbări la nivel de curriculum, care să
accentueze profunzimea înțelegerii și aplicarea cunoștințelor dobândite în
școală la pro bleme reale și o pedagogie în care profesorul acționează ca
un ghid și manager al mediului de învățare, iar elevii sunt implicați în
activități de învățare complexe, bazate pe proiecte și pe colaborare, care
pot depăși sala de clasă și pot presupune colabo rări la nivel local sau
global.
3) Crearea cunoașterii
 Obiectivul, la nivel de politici al acestei abordări, este de a crește
participarea civică, creativitatea culturală și productivitatea economică,
formând elevi, cetățeni și o forță de muncă permanent i mplicată în crearea
de noi cunoștințe, în inovare, și care să beneficieze de toate acestea.
 Curriculumul merge dincolo de concentrarea pe cunoașterea disciplinelor
școlare, pentru a include în mod explicit competențe pentru secolul XXI
necesare în crearea de noi cunoștințe și în învățarea de -a lungul întregii
vieți – competențe de colaborare, de comunicare, de creare, de inovare și
de gândire critică.
 Programele de formare a cadrelor didactice trebuie să coreleze
competențele profesionale din ce în ce mai complexe cu utilizarea pe
scară largă a tehnologiei, în scopul de a -i sprijini pe elevii care creează
cunoaștere și sunt implicați în planificarea și gestionarea propriilor
obiective și activități de învățare. Aceasta se poate realiza într -o școală
care s e află în proces de transformare într -o organizație care învață
continuu. În acest context, profesorii modelează procesul de învățare
pentru elevi și servesc în același timp drept model de învățare prin
dezvoltarea lor profesională continuă, individual și prin colaborare.

De asemenea, deși este recunoscut faptul că creșterea calității educației are un
impact pozitiv semnificativ asupra sistemelor economice , unii analiști atrag
atenția asupra faptului că rezultatele politicilor educaționale specifice trebu ie
urmărite pe perioade lungi de timp (20 -30 de ani) pentru a evidenția impactul
produs (Hanushek 2004 – Banca Mondială). Efectele sunt observabile doar pe
termen lung, de aceea e valuările efectelor schimbărilor strategice la nivel de
politici educaționale și programe naționale nu se pot face în grabă, din dorința de
a evidenția rapid rezultatele în limitele de timp ale unui mandat politic la
guvernare . Este, probabil, și unul dintre motivele pentru care inițierea
schimbărilor profunde și autentice în educa ție nu e o prioritate.

2.8 În loc de concluzii

Unele dintre aspectele evidențiate în cadrul evaluărilor în planul satisfacției
utilizatorilor viz ează modul în care beneficiarii se raportează la ceea ce propune
sau favorizează program ul, în timp ce altele sunt indirecte, punctând valoarea
subiectivă a unor efecte (parțiale) ale programului asupra unor categorii de
utilizatori . Elevi, profesori sau persoane cu rol de decizie văd beneficiile

17
programelor de elearning ca venind în întâmpinarea propriilor nevo i, după cum
arată concluzii ale cercetărilor evaluative, fără să ofere neapărat estimări
cuantificate asupra gradului de satisfacție sau în privința semnificației statistice
 95,1% dintre elevi doresc să utilizeze mai mult calculatorul și
Internetul pentru lecții la diferite discipline. Pentru 96,3% dintre
cadrele didactice, TIC sunt extrem de utile pentru dezvoltare
profesională – Potolea, 2008 .
 92% dintre părinți sunt încântați de programul „Freedom to Learn”
(20.000 de laptopuri oferite elevilor din 195 de școli). 80% cred că îi
vor ajuta pe copiii lor să devină elevi mai buni. – Lowther, 2005 .
 Calculatoarele la clasă facilitează activitatea de predare (media
3,12 pe 0 -5), afirmă cadrele didactice. – Făt, 2009 .
 75% dintre cadrele didactice apreciază că TIC are o influență
semnificativă asupra dezvoltării profesionale, în sensul că
favorizează dezvoltarea de noi competențe ce pot fi valorificate în
activitatea instructiv -educativă. – Toma, 2009 .
 Peste 90% dintre viitorii profesori au simțit că practica s pecifică i -a
ajutat să câștige încredere, motivație, înțelegere și abilitatea de a
integra TIC în situații educaționale. – Oakley, 2008 .

Un studiu privind impactul unui program prin care cadrelor didactice din
Universitatea Deakin din Australia li s -au o ferit facilități importante la
achiziționarea de laptop -uri pentru a -și desfășura activitatea didactică subliniază
și satisfacția personală a beneficiarilor resimțită vis -a-vis de rolul lor în societate:
„Profesorii consideră că au devenit mai buni profesi oniști datorită îmbunătățirii
cunoștințelor și competențelor în domeniul TIC. Acest lucru i-a făcut să se simtă
valorizați și importanți pentru stat ” (Gough, 2003)

Demersul cercetării asupra instruirii asistate de calculator este departe de a fi
clarific at problemele conturate de această formă de predare -învățare -evaluare
mereu în expansiune. În orice caz, în ultimele două decade, noile tehnologii ale
informației și comunicării au sprijinit instituțiile educaționale în centrarea pe
scopul esențial al inst ruirii și pe aspectele pedagogice.
Gradul în care beneficiarii – atât elevii și cadrele didactice, cât și persoanele cu
rol de decizie, cercetători, părinți, societatea în general – sunt satisfăcuți de
rezultatele programelor de introducere a noilor tehno logii în educație constituie
un indicator important al impactului pozitiv al acestor programe. În general,
deciziile de continuare a programelor de elearning sunt cea mai bună dovadă că
guvernele, instituțiile și actorii educației sunt angajați în transfor marea sistemului
și procesului educațional în direcția modernizării, eficientizării, creșterii calității.

18

Bibliografie si referințe:

*** e -Europe. An Information Society For All – Communication on a Commision Initiative
for Special European Council of Lisbon, 2000.
*** Intel Corp. Positive benefits of eLearning. White Paper . Intel World Ahead Program:
Education, 2009.
*** The California Distance Learning Project (CDLP) [online]
http://www.otan.dni.us/cdlp/
*** The use of ICT to support innovation and lifelong learning for all – A report on
progress . Commission Staff Working Document, Commission of the European
Communities, Brussels, 2008, Online: www.europa.eu/raport/press/
Aceto, S. & C. Dondi (ed.). Evolving elearning. HELIOS Yearly Report 2005 -2006 .
Brussels: Menon Network EEIG, 2006.
Aydin, Cengiz Hakan and Unal, Figen. Research Report: The 1:1 eLearning POC
Project Pilot Implementation in Turkey . Ankara, 2008.
Bagnis, Gabriela Garibay. The impact of the use of Classmate PC as a support to th e
educational process in basic education. Autonomous University of Guadalajara,
2008.
Balanskat, Anja, Blamire, Roger and Kefala, Stella. The ICT Impact Report: A Review of
Studies of ICT Impact on Schools in Europe . European Schoolnet, December
2006.
Balanskat, Anja, Blamire, Roger and Kefala, Stella. The ICT Impact Report . European
Schoolnet, 2006. (Online: http://ec.europa.eu/education/pdf/doc254_en.pdf)
Barro, Robert J. Education and Economic Growth . Harvard University, 2000.
Barro, Robert J. Educatio n and Economic Growth . Harvard University, 2001. Online:
(http://www.oecd.org/dataoecd/5/49/1825455.pdf)
Bateman, Debra and Oakley, Carol. Research Report. The Classmate PC 1:1.
eLearning project in Australia. Deakin University, Faculty of Arts&Education.
Victoria, Australia, February 2009
Bebell, Damian. Technology Promoting Student Excellence: An Investigation of the First
Year of 1:1 Computing in New Hampshire Middle Schools. Boston College, May
2005.
BECTA. Harnessing Technology Review 2007: Progress an d impact of technology in
education. London: BECTA. 2007.
BECTA. Harnessing Technology Review 2008: The role of technology and its impact on
education. London: BECTA. 2008.
Bernard, M. Penser la mise a distance en formation . Paris: Harmattan, 1999.
Birckma yer, J.D. & Weiss, C. Theory -Based Evaluation in Practice . In: Evaluation
Review . Vol. 24, No. 4 (pp. 407 -431). New York: Sage Publications, 2000.
Chinien, Chris. The Use of ICTs in Technical and Vocational Education and Training .
Moscow: UNESCO Institute for Information Technologies in Education, 2003.
(Online: http://unesdoc.unesco.org/images/0013/001330/133024eo.pdf)
Clark, R.C.; Mayer, R. E-learning and the Science of Instruction . San Francisco: Pfeifer,
2003.
Clarke A., M. Costello, T. Wright. The Rol e and Tasks of Tutors in Open Learning
Systems . Cambridge, 1985.
Class, Barbara. De l’éducation présentielle à l’éducation distancielle : quelques concepts

19
et études de cas . TECFA, 2001. [Online]
http://tecfa.unige.ch/perso/class/conf/doc_travail.pdf, vizi tat în dec. 2009.
Commission of the European Communities. European benchmarks in education and
training: follow -up to the Lisbon European Council . Brussels, 2002.
Commission of the European Communities. The concrete future objectives of education
system. Brussels, 2001.
Conole, Grainne & Martin Oliver (ed.) Contemporary perspectives in E -learning
research . London: Routledge, 2007.
Coppock, Karen, Smith, Brendan, and Howell, Karina. Conceptual Mapping of Education
Ecosystem: Final Report . Vital Wave Consulti ng, May 2009.
CRF and Associates, Inc. The Impact of NetSchools Technology Solutions in Eight
Different Learning Environments . Atlanta: NetSchools, 2001. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/NetSchools_Impact_of_Technology.pdf)
CRF and Associates, I nc. The Impact of Plato Learning, Inc. Technology in Choteau
Public Schools. Choteau, Montana, 2003. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/Choteau_Impact_Study_final.pdf)
CRF and Associates, Inc. The Impact of Plato Learning, Inc. Technology in East R ock
Magnet School in New Haven, CT. New Haven, 2003. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/East_Rock_Impact_Study_final.pdf)
Cucoș, Constantin. Informatizarea în educație . Iași: Polirom, 2006.
Delialioglu, O., & Yildirim, Z.. Students’ Perceptions o n Effective Dimensions of
Interactive Learning in a Blended Learning Environment . În: Educational
Technology & Society , 2007, 10 (2), pg. 133 -146. [Online]
http://www.ifets.info/journals/10_2/12.pdf, vizitat în august 2007.
Distance Education Training Coun cil (DETC). Report . [online] http://www.detc.org/
Economist Intelligence Unit (The Economist). Closing Digital Divide . London, 2008.
Eisenberg, M.B. & Doug J. Computer Skills for Information Problem -Solving: Learning
and Teaching Technology in Context . ERI C Clearinghouse on Information and
Technology. 1996. [online]
http://www.ed.gov/databases/ERIC_Digests/ed392463.html
Escorza, Yolanda Heredia & Rodriguez, Armando Lozano. The Use of classmate PC
Computers in an Elementary School in the State of Puebla: A Descriptive Study.
Tecnologico de Monterrey, Mexico, 2007.
Escorza, Yolanda Heredia and Rodriguez, Armando Lozano. The Use of Classmate PC
Computers in an Elementary School in the State of Puebla: A Descriptive Study .
Tecnológico de Monterrey, 2008.
Europ ean Commission, Directorate -General for Education and Culture. Basic Indicators
on the Incorporation of ICT into European Education Systems. Facts and figures.
2000/01 Annual Report.
European Commission, Directorate -General for Education and Culture. ICT i n education
and Training. Progress Report . Brussels, November 2003.
European Commission, Directorate General for Education and Culture. Basic Indicators
on the Incorporation of ICT into European Education Systems. Facts and figures .
2000/01 Annual Report.
Evans, T. & Nation, D. Changing University Teaching. Reflections on Creating
Educational Technologies . London: Kogan Page, 2000.
Farrell, G.M. The Development of Virtual Education: A Global Perspective . În The
Commonwealth of Learning . [online] http://www. col.org/virtualed/index.htm
Făt, Silvia & Adrian Labăr. Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație. EduTIC 2009.
Raport de cercetare evaluativă . București: Centrul pentru Inovare în Educație,
2009. Online: www.elearning.ro/resurse/EduTIC2009_Raport .pdf

20
Gheorghe, Oana (2008), eTwinning in 2008 . Apărut în: Elearning.Romania, 2008 -12-17.
București: TEHNE – Centrul pentru Dezvoltare și Inovare în Educație. Disponibil
online: http://www.elearning.ro.
Gorges, Light, Menon, Michalchik. A First Look at the I ntel Getting Started Course:
Impact on Teachers' Knowledge and Skills in Five Countries. Evaluation of Intel
Teach Getting Started. Education Development Center and SRI International, May
16, 2008
Gough, Annette, Marshall, Alan, and Taylor, Joan. Notebooks for Teachers and
Principals Initiative Research Project . Deakin University, 2003.
Hadeed, Linda. Effects of using the Anytime Anywhere Learning Model (laptop program
of aalm corp) for the enhancement of problem solving and critical thinking skills .
Unive rsity of South Florida, 2000. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/Effects_of_AA_Learning.pdf)
Hanushek, Eric A. and Wossmann, Ludger. Education Quality and Economic Growth .
World Bank, 2007. (Online:
http://edpro.stanford.edu/hanushek/files_det.asp? FileId=204)
Harris, Walter J. Laptop Use By Seventh Grade Students with Disabilities: Perceptions
of Special Education Teachers – Maine Learning Technology Initiative . University
of Maine, 2004. (Online: http://usm.maine.edu/cepare/Reports/MLTI_Report2.pdf )
Hill, Janette R. et al. The Impact of Portable Technologies on Teaching and Learning:
Year One Report and Year Two Report , Dept. of IT at the University of Georgia
(U.S.), for Athens Academy, 2003.
Hoffman, B. (ed.) The Encyclopedia of Educational Tehnol ogy. [online]
http://edweb.sdsu.edu/eet/ Admin/Intro.html, U. of San Diego, 1998.
Hollingworth, Sumi. et al, Technology and School Improvement: Reducing Racial
Inequity with Technology? Report to Becta . Institute for Policy Studies in
Education, April 2008 .
Horton, W.; Horton, K. E-learning Tools and Technologies . Indianapolis: Wiley
Publishing, 2003.
Human Factors International. Insights: CMPC Pilots – PSBB & NVS. Human Factors
International, India, 2007.
Institute for Higher Education Policy. What’s t he Difference?A Review of Contemporary
Research on the Effectiveness of Distance Learning in Higher Education. 1999.
[online] http://www.ihep.com.
Istrate, O. Educația la distanță. Proiectarea materialelor. Botoșani: Agata, 2000.
Jager, A.K., Lokman, A.H. Impacts of ICT in education. The role of the teacher and
teacher training . Wageningen, The Netherlands, 1999.
James, D. (ed.) Design Methodology for a Web -based Learning Environment . [online]
http://www.lmu.ac.uk/ lss/staffsup/desmeth.html, Educational Dev elopment
Services, 1998.
Kanjanawasee, Sirichai and Junpeng, Putcharee. 1:1 e -Learning Pilot Project: Satit
Chula School . Center on Educational Testing and Evaluation for Educational
Professional Development – Faculty of Education, Chulalongkorn University ,
Thailand, Oct. 2007.
Kerr, Kerri A. et al. Quaker Valley Digital School District: Early Effects and Plans for
Future Evaluation . Santa Monica, CA, 2003. (Online:
http://192.5.14.110/pubs/technical_reports/2004/RAND_TR107.pdf)
Kettner, P., Moroney, R., Ma rtin, L. Designing and Managing Programs. An
Effectiveness -Based Approach. Thousand Oaks: Sage Publications, 1999.
Kirkley E. & Kirkley S. Interaction Design . Indiana, 1995 [online]
http://www.indiana.edu/~iirg/ARTICLES /multimedia/ interactionDesign_MM.ht ml

21
Kozma, Robert B. National Policies that Connect ICT -based Education Reform to
Economic and Social Development . Human Technology, SRI International,
University of Jyväskylä, 2005. (Online:
http://www.humantechnology.jyu.fi/articles/volume1/2005/kozma.pdf )
Kulik, James A. Effects of Using Instructional Technology in Elementary and Secondary
Schools: What Controlled Evaluation Studies Say . SRI International, May 2003.
(Online: http://www.sri.com/policy/csted/reports/sandt/it/Kulik_ITinK –
12_Main_Report.pdf)
Light, Daniel & Manso, Micaela. 1) An Educational Revolution to Support Change in the
Classroom: Colombia and the Educational Challenges of the Twenty -First Century
2) Educational Collaboration: An Experience Involving the Colombian Ministry of
Educati on and Intel 3) Policy Futures in Education article. New York & Buenos
Aires. 1) May 2007, EDC; 2) September 2007, 3) Volume 7, Number 1, 2009.
Light, Daniel & Martin, Wendy. Evaluation Summary: Intel Teach and Intel Learn . SRI
International, June 6, 200 7.
Lowther, Deborah et al. Freedom to Learn Initiative: Michigan 2005 -2006 Evaluation
Report . University of Memphis Center for Research in Educational Policy, Sept.
2005. (Online:
http://archive.techlearning.com/techlearning/events/techforum06/LeslieWilson _MI_
Evaluation_Brief.pdf)
LTNet – Brasil. Formative evaluation of the Intel Classmate school based pilot project.
Brasil, Dec. 2006.
Makrakis, V.. Training teachers for new roles in the new era: Experiences from the
United Arab Emirates TIC program . Procee dings of the 3rd Pan -Hellenic
Conference on Didactics of Informatics, Korinthos, Greece, 2005.
Malaysia Ministry of Education and Intel Malaysia. MOE -Intel School Adoption Project
Phase One Project Report , May 2008.
Maly, K. et alii. Use of Web Technology for Interactive Remote Instruction . [online]
http://www.cs.odu.edu/ ~tele/iri/publications/paper6_98.html, Old Dominion
University, 1998.
Mann, Dale et al. West Virginia Story: Achievement gains from a statewide
comprehensive instructional technology pro gram . West Virginia Department of
Education, 1998. (Online: http://www.mff.org/pubs/ME155.pdf)
Mark Warschauer, David Grant, Gabriel Del Real, Rousseau, Michele. Promoting
academic literacy with technology: successful laptop programs in K -12 schools .
Elsev ier, 2004. (Online:
http://www.gse.uci.edu/person/warschauer_m/docs/promoting.pdf)
Martin, Wendy & Shulman, Simon. Impact of Intel Teach Essentials on Teachers'
Instructional Practices and Uses of Technology . Center for Children and
Technology – Education Development Center, Sept. 2006.
Martin, Wendy, et al. Research Report Summary: Intel Teach to the Future International
Evaluation: Year End Report. Center for Children & Technology, 2005.
Martin, Wendy, Katherine McMillan Culp, Andrew Gersick, and Hannah Nudell. Intel
Teach to the Future: Lessons learned from the evaluation of a large -scale
technology -interpretation professional development program. Education
Development Center’s Center for Children and Technology, 2003.
Mervis, Jeffrey. Study questions v alue of school software for students . Science
Magazine, March 2009. (Online:
http://sciencemag.org/cgi/content/short/323/5919/1277)
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. SEI- Sistem Educațional
Informatizat. Programul național de info rmatizare a învățământului românesc .

22
MECTS, 2010. (Online: http://
advancedelearning.com/index.php?module=uploads&func=download&fileId=54)
Ministry of Education Malaysia and Intel Malaysia. MOE -Intel School Adoption Project
Phase I. Ministry of Education, May 2008.
Mitchell Institute. One-to-One Laptops in a High School Environment: Piscataquis
Community High School Study . Mitchell Institute, Febr. 2004. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/Piscataquis_One -to-One_Laptops_Report.pdf)
Morgan, D. L. Focus Group Kit . London: Sage Publications, 1998.
Mouza, C. Does Research -Based Professional Development Make a Difference? A
Longitudinal Investigation of Teacher Learning in Technology Integration .
Teachers College Record (Vol. 111, pp. 1195 -1241), 2009. (O nline:
http://www.tcrecord.org/library/abstract.asp?contentid=15479)
Nagel, David. Student Retention: Are Schools Taking Advantage of Technology?
Campus Technology, May 2008. (Online: http://www.educationdynamics.com/
retention_conference/)
Noveanu, Eugen (coord.) Impactul formativ al utilizării AeL în educație . București:
Centrul pentru Inovare în Educație, 2004. Online:
www.tehne.ro/resurse/TEHNE_Impact_formativ_AEL_2005.pdf
Noveanu, Eugen. Proiectarea pedagogică a lecțiilor multimedia. Modulul II: Probl ematica
obiectivelor . București: Asociația pentru Științele Educației, 2005.
Oakley, Carol. Preparing Future Teachers for 21st Century Learning: Partnerships that
enhance the capacity of pre -service educatsion . Deakin University Faculty of Arts
and Educat ion Centre for Educational Leadership and Renewal, Australia, 2008.
O'Dwyer, Laura M et al. Examining the Relationship Between Home and School
Computer Use and Students' English/Language Arts Test Scores . Journal of
Technology, Learning, and Assessment, Vo l 3, Number 3, Jan 2005. (Online:
http://escholarship.bc.edu/jtla/vol3/3/)
Organization for Economic Co -operation and Development. Education Today: The
OECD Perspective . OECD, 2009.
Owston, R.D. Professional development in transition: A Canadian provincia l case study ,
în Journal of Computer Assisted Learning , vol.11, no.1/March 1995, Dorchester.
Passig, David. A Taxonomy of ICT Mediated Future Thinking Skills . In: Taylor, Harriet
(ed.). The school of the Future . Boston: Kluwer Academic Publishers, 2001.
Penuel, William R. et al. Using Technology to Enhance Connections Between Home and
School: A Research Synthesis . SRI International, April 2002. (Online:
http://www.ctl.sri.com/publications/downloads/Task1_FinalReport3.pdf)
Penuel, William R. Implementation and Effects Of One -to-One Computing Initiatives: A
Research Synthesis . Journal of Research on Technology in Education, Spring
2006: Volume 38 Number 3 / ISTE pub, paper pub. by SRI Intl. (Online:
http://escholarship.bc.edu/jtla/)
Potolea, D. & E. Noveanu (coord.) Simona Velea, Petre Botnariuc, Cornelia Novak,
Olimpius Istrate. Informatizarea sistemului de învățământ: Programul S.E.I. Raport
de cercetare evaluativă. București: Universitatea din București, Facultatea de
Psihologie și Științele Educației, 200 8.
Potolea, D. Reshaping the Teaching Profession in an ITC -enriched Society . In Learning
and Teaching in The Communication Society . Strasbourg: Council of Europe
Publishing House, 2005.
PricewaterhouseCoopers. Using ICT in Schools: Addressing Teacher Workl oad Issues,
DfES. Research Series. London, 2004.
Riddell, W. Craig. The Impact of Education on Economic and Social Outcomes: An
Overview of Recent Advances in Economics . University of British Columbia, 2006.

23
(Online: http://www.econ.ubc.ca/riddell/cprn.p df)
Rockman et al. Report of a Laptop Program Pilot . San Francisco, 1997. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/report_laptop_pilot.pdf)
Ross, Steven M et al. Anytime, Anywhere Learning: Final Evaluation Report of the
Laptop Program: Year 3 . Universi ty of Memphis, 2003. Online:
http://www.projectred.org/uploads/Walled_Lake_Anywhere_Anytime_Laptop_Prog
ram.pdf
Saba, F. Distance Education: An Introduction . San Diego, 1999 [online]
http://www.distance -educator.com/portals /research_deintro.html
Sakamoto, T. & Gardner, J. Information in teacher education in Japan , în Journal of
Computer Assisted Learning , vol.11, no.1/March 1995, Dorchester.
Scheuermann F. & Francesc Pedro (ed.). Assessing the effects of ICT in education.
Indocators, criteria and benchmarks for international comparisons . Luxembourg:
European Commission JRC/ OECD, 2009.
Scrieven, M. Predictive evaluations . Online: http://homepages.wmich.edu/~mscriven/
Shadish, W.R. Jr., Cook, T.D., Leviton, L.C. Fundamentele evaluarii programelor. Teorii
ale practicii . Bucuresti: FIMAN, 1999.
Sharma, Mayank, Beauregard, Russell. State of the CMPC User Experience Classmate
PC Proof of Concepts – South Africa, Brazil. 2008.
Silvernail, David L and Gritter, Aaron K. Maine's Middle School Laptop Program:
Creatin g Better Writers . Maine Education Policy Research Institute, University of
Southern Maine, 2006. (Online:
http://www.usm.maine.edu/cepare/Impact_on_Student_Writing_Brief.pdf)
Silvernail, David L and Lane, Dawn M. The Impact of Maine’s One -to-One Laptop
Program on Middle School Teachers and Students, Research Report 1 . Maine
Education Policy Research Institute, University of Southern Maine, February 2004.
(Online: http://www.bryan.k12.oh.us/Forms/MLTIPhaseOne.pdf)
Siragusa, Lou. Quality e -learning: Designing pedagogically effective web based
environments for enhancing student online learning in higher education.
Proceedings Western Australian Institute for Educational Research Forum 2006.
[Online] http://www.waier.org.au/forums/2006/siragusa Vizitat în: dec. 2007.
SL Ogletree and Assoc. Georgia Wireless Classroom Project: First -Year Evaluation of
Key Indicators of Success . 2002. (Online:
http://www.projectred.org/uploads/Georgia_WCP_Exec.doc)
Stake, R. Program Evaluation, Particularly Responsive Evaluation . În Dockrell, W.B. &
Hamilton, D. (ed.), Rethinking Educational Research (p. 72 -87),
Hodder&Stoughtou.
Texas Center for Educational Research. eTxTiP: Evaluation of the Texas Technology
Immersion. Project: Final Outcomes for a Four -Year Study (2004 -05 to 2007 -08).
Texas Center for Educational Research, Austin, 2009. (Online:
http://www.etxtip.info)
The Institute for Higher Education Policy (1999). What’s the Difference?A Review of
Contemporary Research onthe Effectiveness of Distance Learning in Higher
Educat ion. [online] http://www.ihep.com, p. 6.
Thorpe, M. Evaluating Open & Distance Learning . London: Longman, 1995.
Toma, Steliana et alii (2009) Teaching in the Knowledge Society: The Impact of the Intel
Teach Program in Romania . Bucharest: Agata Publishing House, 2009.
Toma, S. Comportamentul decizional -strategic al profesorului în condițiile utilizării
calculatorului în lecție . In: Profesorul – factor de decizie , București, Ed.Tehnică,
1994.
Tripodi, T., Fellin, Epstein, I. Social Program Evaluation , Illino is: University of Michigan,

24
F.E. Peacock Publishers, 1986.
Trucano, Michael. Knowledge Maps: ICT in Education . Washington: Infodev, 2005.
(Online: http://www.infodev.org/en/Document.8.pdf)
UNESCO. Internal Oversight Service . [available online : http://www. unesco.org/ios].
UNESCO, 2005.
UNESCO. Standarde de competență în domeniul TIC pentru cadrele didactice .
București, 2008. (Online: www.elearning.ro)
UNESCO Institute for Statistics. Guide to Measuring Information and Communication
Technologies (ICT) in Edu cation. Technical Paper No. 2. Montreal, 2009.
UNESCO. Evaluation of the Teacher Training Initiative for Sub -Saharan Africa (TTISSA).
2009. Online: http://unesdoc.unesco.org/images/0018/001840/184060E.pdf , vizitat
în iulie 2010.
Vedung, Evert. Public Poli cy and Program Evaluation . New Brunswick/ London:
Transaction Publishers, 2000.
Velea, Luciana Simona. Programe sociale și evaluarea lor . În: Istrate, I. (coord.)
Comunități în mișcare: Programe și intervenții sociale. Botoșani: Fundația
Națională pentru D ezvoltare Comunitară, 2003.
Vlada, Marin (2009) Utilizarea Tehnologiilor eLearning: cele mai importante 10 initiative
si proiecte din Romania (Using eLearning Technologies: the Most Important 10
Initiatives and Projects in Romania) . In: Elearning.Romania . Bucharest: TEHNE –
Centre for Innovation in Education. Available online: http://www.elearning.ro.
Wagner, Daniel A. et al. Monitoring and Evaluation of ICT in Education Projects: A
Handbook for Developing Countries . Washington, DC: Infodev, 2005. (Online:
http://www.infodev.org/en/Publication.9.html)
Warschauer, Mark, et al. Promoting Academic Literacy with Technology; Successful
Laptop Programs in K -12 Schools . Elsevier, 2004. (Online:
http://www.gse.uci.edu/person/warschauer_m/docs/promoting.pdf)
Waxman, H ersch C., Lin, Meng -fen, and Michko, Georgette M. A Meta -Analysis of the
Effectiveness of Teaching and Learning with Technology on Student Outcomes .
Learning Point Associates, University of Huston, Dec. 2003. (Online:
http://www.ncrel.org/tech/effects2/wax man.pdf)
Wenglinsky, Harold. Does it Compute? The Relationship Between Educational
Technology and Student Achievement in Mathematics . ETS Policy Information
Centre, New Jersey, 1998. (Online:
http://www.ets.org/Media/Research/pdf/PICTECHNOLOG.pdf)
Wisler, Carl. Designing Evaluation . [ available online :
http://www.gao.gov/policy/10_1_4.htm] U.S. Government Accounting Office –
Program Evaluation and Methodology Division: GAO/PEMD, 1991.
World Bank/ International Bank for Reconstruction and Development. Monito ring and
Evaluation of ICT in Education Projects. A Handbook for Developing Countries .
Tunis: InfoDev/ IBRD/ World Bank, 2005. (Online: http://www.unescobkk.org/
education/ict/online -resources)
Zucker, Andrew A. and Light, Daniel. Laptop Programs for Stude nts. Science (Vol. 323.
pp. 82 -85), 2005.
Zucker, Andrew A. and McGhee, Raymond (SRI International). A Study of One -to-One
Computer Use in Mathematics and Science Instruction at the Secondary Level in
Henrico County Public Schools . National Science Foundat ion, Febr. 2005. (Online:
http://www.ubiqcomputing.org/FinalReport.pdf)