REAMENAJAREA UNEI MICROZONE DIN CARTIERUL MĂRA ȘTI Coordonator științific: Abs olvent: Asist. dr. ing. Cristian TOȘA Ioana Maria PRIDEA 20 20 [626280]

PROIECT DE DIPLOMA

REAMENAJAREA UNEI MICROZONE DIN
CARTIERUL MĂRA
ȘTI

Coordonator
științific: Abs
olvent:

Asist. dr. ing. Cristian TOȘA Ioana Maria

PRIDEA

20
20

REORGANIZAREA UNEI MICROZONE DIN
CARTIERUL MĂRA
ȘTI

Proiect de diplomă

Absolvent: [anonimizat]:
Asist. Dr. Ing. Cristian TO
ȘA

2020

Cuprins

Cuprins

Introducere

1.

G
eneralit
ă
ț
i

1.1.

Încadrarea in teritoriul de influen
ță

Județul Cluj se situează în jumătatea nord
–
vestică a țării, între paralel
ele de 47°22’ în nord și
46°23’ în sud, respectiv meridianele de 22°40’ în vest si 24°13’ în est. Se întinde pe o suprafață de
6674 kmp desfășurată în zona de contact a trei unități naturale reprezentative : Munții Apuseni,
Podișul Someșan și Câmpia Transi
lvaniei și se învecinează la nord
–
est cu județele Maramureș și
Bistrița
–
Năsăud, la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj.

Municipiul Cluj
–
Napoca este situat în zona centrală a

Transilvaniei
, având o suprafa
ță de 179,5 km
².
Situat în zona de legătură dintre

Mun
ții Apuseni
,

Podi
șul Someșan

și

Câmpia Transilvaniei
, ora
șul
este plasat la intersec
ția paralelei 46°46'N c
u meridianul 23°36'E

Fig. Localizare mun. Cluj
–
Napoca,
S
ursa
:

www.
conference.shst.ro

Fig.

Zona Metropolitana Cluj, sursa:
www
.wikipedia.org

Municipiul Cluj
–
Napoca este traversat de

râurile
Some
șul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie:
Pârâul
Țiganilor, Canalul Morii, Pârâul Popești,
Pârâul Nădă
șel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș,
Pârâul Murătorii
.

În figura alaturată

se pot obser
va principalele râuri
care
trec prin

municipiul Cluj
–
Napoca.

Fig.
–

Hidrografia
Municipiului Cluj
–
Napoca,

1.2.

Scurt istoric

Istoria Clujului începe de la cucerirea Daciei de către romani, când localitatea se numea Napoca.
De
–
a lungul îndelungatei sale existențe, orașul a devenit principalul centru cultural și relig
ios al

provinciei istorice Transilvania, în prezent Clujul fiind „inima” județului cu același nume și,
totodată, capitală a Transilvaniei.

Cea mai veche așezare umană din zona Clujului datează din perioada neolitică, fiind
descoperită la Gura
Baciului,
lângă Suceag, în valea unui pârâu afluent al Nadășului și în apropierea
dealului Hoia. Așezarea datează din anii 6.000
–
5.500 î.Hr., și este considerată drept cea mai veche
așezare umană descoperită în Transilvania.

Dar adevărata istorie a Clujului începe

în epoca romană. După cucerirea Daciei și
transformarea ei în provincie, împăratul roman, Traian, a pus bazele unei așezări de coloniști.
Așezarea, numită „Napoca”, a fost fondată pe malul drept al Someșului Mic, în centrul actual al
Clujului, lângă podul

de peste Someș. Prima menționare documentară datează din anii 107 sau 108,
și se află pe o bornă kilometrică latină, descoperită în localitatea Aiton, pe drumul roman care făcea
legătura cu Turda.

Colonizarea romană a acoperit întreaga suprafață a județ
ului Cluj, fapt atestat de numeroase
vestigii. După retragerea administrației romane la sud de Dunăre, regiunea a continuat să fie locuită,
populația rămasă supraviețuind perioadei de migrație a barbarilor dinspre estul și sudul Europei. La
acel timp au fo
st puse bazele primei organizări statale, Voievodatul lui Gelu
–

având ca puncte de
apărare cetățile de la Dăbâca și Gilău
–

fiind amintit în cronica lui Anonymus cu ocazia luptei cu
triburile maghiare din Panonia.

Voievodatul lui Gelu nu a rezistat pre
siunii ungurilor stabiliți în Câmpia Panoniei, fiind
cucerit de către aceștia și inclus în Voievodatul Transilvaniei, parte a regatului ungar, împreună cu
porțiuni din vestul Transilvaniei. Zona este reorganizată administrativ, iar în 1173 apare menționat
în documentele vremii Comitatul Cluj (Thomas comes Clusiensis). În 1213 Clujul, împreună cu
dealurile din împrejurimi, este menționat drept Cetatea Regală Castrum Cluj (Castrenses de Clus).

Viața Clujului a fost marcată în 1241 de invazia tătarilor, care a
u cucerit cetatea, ucigându
–
i o parte
din locuitorii, iar pe alții luându
–
i robi. Deși serios deteriorată, 50 de ani mai târziu, în 1291, cetatea
este pomenită în documente. Pe la jumătatea secolului XIII, Clujul există doar ca o localitate rurală
având în

apropiere o cetate fără importanță militară.

Începând cu domnia regelui Ștefan al V
–
lea al Ungariei (1272), așezarea sporește ca număr
de locuitori, datorită unor mari grupuri de coloniști sași care încep să se așeze în cetatea Clujului.
Până în secolul

XV Cetatea Regală (Castrum Clus) va dobândi o organizare urbană, iar statutul de
cetate regală, va fi înlocuit cu acela de cetate liberă.

Printr
–
un act eliberat la 19 august 1316, Carol Robert de Anjou acordă o serie de privilegii și
libertăți Clujului
. Decretul dorea totodată să consolideze puterea regelui, în dauna nobililor feudali
și a clericilor. Localitatea primește titlul de oraș (civitas) și unele drepturi de a se autoadministra pe
plan juridic și bisericesc, printre acestea fiind și dreptul ora
șului de a își alege liber preotul și
parohul. Cu această ocazie se începe ridicarea bisericii Sfântul Mihail.

Potrivit unei serii de documente din perioada 1336
–
1365 Clujul este scos de sub supremația
principelui Transilvaniei, orașul subordonându
–
se di
rect regelui, urmând ca în 1405 împăratul
romano
–
german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei să îi acorde Clujului
dreptul de oraș liber.

La sfârșitul secolului XVII, Clujul devine parte a monarhiei habsburge, intrând sub
dominație
austriacă.

Începând cu 1715, armata habsburgă începe construirea fortificației Vauban, Cetățuia, prima
fortificație de acest fel din Transilvania. Din 1790 până în 1848, iar apoi între 1861
–
1867, Clujul a
fost capitala Marelui Principat al Transilvaniei

în cadrul imperiului austriac, fiind totodată și sediul
dietelor transilvane.

În 1776, împărăteasa Maria Tereza a Austriei a înființat la Cluj o universitate germană, pe
care Iosif al II
–
lea de Habsburg a transformat
–
o în „Universitatea Piaristă”, cu pr
edare în limba
latină. În 1798 orașul a fost distrus în mare parte de un incendiu.

Apoi, în 1867, Clujul și Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă,
orașul a devenit al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, fiind re
ședință a comitatului Cluj.

În 1872, s
–
au pus bazele Universității din Cluj, cu predare în limba maghiară, redenumită în 1881
drept Universitatea Franz Josef, după numele împăratului Franz Josef al Austriei. Totodată s
–
a

construit clădirea centrală, actual
ul sediu central al Universității Babeș
–
Bolyai.

La începutul secolului XX, au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din
centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de
Justiție, primăria
, Palatul de Finanțe etc. Dinamica economică a Clujului, este demonstrată de faptul
că, în 1910, în oraș funcționau 10 bănci, precum și peste 2000 de ateliere și întreprinderi.

La începutul celui de
–
al doilea deceniu al secolului XX, a șaptea artă își fa
ce și ea simțită
prezența. Primele semne ale cinematografiei transilvănene apar în 1913, când regizorul Jeno
Janovics începe colaborarea cu casa de filme pariziană Pathé și toarnă în oraș mai multe filme
printre care Murgul șarg și Din grozăviile lumii.

După încheierea primului război mondial, Transilvania a intrat în componența Regatului
României, Clujul fiind în continuare reședința județului cu același nume. În 1940 Clujul a revenit
sub suveranitate maghiară prin Dictatul de la Viena, până în octombrie

1944. Prin Tratatul de la
Paris din 1947, Clujul revine din nou în hotarele României, aflându
–
se sub guvernarea comunistă
până în decembrie 1989.

1.3.

Împăr
țire administrativă

C
lujul este împăr
țit în 23 de cartiere, unele dintre ele având și propria primărie de cartier. Ele sunt
dispuse circular, în jurul centrului. Ora
șul a beneficiat de o extindere majoră în ultimii ani, când pe
baza construc
ți
ilor masive care au avut loc s
–
au format noi cartiere sau zone de locuit la case sau
blocuri
–

ansambluri reziden
țiale.

F
ig.

Zona metropolitana a judetului Cluj este formata din urmatoarele UAT
–
uri: Municipiul Cluj
–
Napoca si comunele Aiton, Apahida, Ba
ciu, Bontida, Borsa, Caianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna,
Feleacu, Floresti, Garbau, Gilau, Jucu, Petrestii de Jos, Savadisla, Sanpaul, Tureni, Vultureni.

Aceste localităti se încadrează într
–
un radius de 30 km împrejurul municipiului Cluj
–
Napoca.

1.4.

Economi
a

P
e parcursul ultimilor ani, Cluj
–
Napoca a fost ora
șul cu cea mai dinamică evoluție, în ceea ce
prive
ște complexitatea serviciilor pe care le poate acoperi, în special datorită bunei pregătiri a forței
de muncă,
infrastructura de transport dezvoltată, v
oca
ția multiculturală a orașului, potențialul
turistic, mediul de afaceri dinamic
și rata scăzută a șomajului, care se situează sub 1,8%.

0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
1
542
67
2832
75
131
3291
7963
3180
1503
1912
433
983
3971
1269
273
742
475
826
UNITATI LOCAL
E
ACTIVE DIN INDUSTRIE
Agricultura, silvicultura si pescuit
Industrie extractivă
Industrie prelucrătoare
Productia si furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor ; activități de decontaminare
Construcții
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și
Transport și depozitare
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Intermedieri financiare si asigurari
Tranzactii imobiliare
Activități profesionale, științifice și tehnice
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport
Învățământ
Sănătate și asistență socială
Activități de spectacole, culturale și recreative
Alte activități de servicii
Fig. Unită
țile locale active din industrie în anul 2016

Comertul

În Cluj
–
Napoca sectorul

comer
țului este cel mai dezvoltat, având înregistrate 6.389 firme.
Dintre acestea 3.266 practică tipul de comer
ț cu amănuntul, iar 3.063 pe cel cu ridicata.

Cele mai importante centrele comerciale din municipiu sunt: Iulius Mall, Vivo!,
Sora Shoping
Center
,
Sigma Shoping Center
,
Centrul comercial Central
, Mall Platinia.

.

IT&C

Poten
țialul IT a fos
t valorificat prin înfiin
țarea clusterului „Cluj IT Innovation Cluster”

care
include peste 26 de companii din domeniul IT, cu peste 3.500 de angaja
ți, o cifră de afaceri totală
de peste 82 de milioane de

euro
, precum
și importante organizații publice și universități
.

Agricultura

Agricultura

este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de gospodării ale popula
ției. Î
n
jude
țul Cluj dată fiind existența unei suprafețe mari de teren arabil, pășuni și fânețe, se practică
agricultura
și creșterea animalelor.

T
urism

A
șezat la încrucișarea unor drumuri de interes național și internațional, municipiul Cluj
–
Napoca a constit
uit în permanen
ță un centru de atracție turistică, atât datorită monumentelor
apar
ținând trecutului istoric, cât și bogatei activități cultural
–
științifice.

Atractiile turistice sunt Muzee, Biserici Istorice, Grupuri Statuare, Monumente arhitehtonice, Sit
uri
arheologice, Parcuri si spatii verzi, traseele turistice si Imprejurimile

și
celor două festivaluri de
muzică, Electric Castle
și Untold, festivalului de film TIFF.

1.5.

Demografia

P
otrivit

recensământului efectuat în 2011
, popula
ția municipiului Cluj
–
Napoca se ridică la
324.576 de

locuitori, în cre
ștere față de

recensământul anterior din 2002
, când se înregistraseră
317.953

de

locuitori
.

Popula
ția municipiului Cluj
–
Napoca, conform Recensământ
ului general al popula
ției efectuat in
2011 era de 324 576 de locuitori, în cre
ștere față de cel din 2002, când erau mentionaționați 317 953
de locuitori. Conform datelor furnizate de Institutul Na
țional de Statis
tică, la nivelul anului 2018
popula
ția înre
gistrată după domiciliu in mediul urban era de 324 960 de persoane.

Fig. Populatia dupa domiciliu la 1 ianuarie in municipiul Cluj
–
Napoca

În ultimii ani
popula
ț
ia

municipiului a crescut într
–
un ritm constant
fa
ță de alte municipii din
țară.

Fig. Po
pula
ția după domiciliu pe grupe de vârstă la 1 ianuarie în municipiul Cluj
–
Napoca

Fig. Popula
ția după domiciliu pes exe la 1 ianuarie 2018 in municipiul Cluj
–
Napoca

1.6.

Transportul



Transport rutier

Municipiul este străbătut

de 662 km de
străzi, din care 443 km sunt echipate cu
facilită
ți moderne (structură stradală,
echipamente pentru servicii publice). Clujul
este traversat de

drumul e
uropean
E60

(
Bucure
ști
–
Oradea
–
Budapesta
–
Viena
),
de

drumul european E81

(
Muncaci
–
Halmeu
–
Constan
ța
) sau de

DN1

(
Bor
ș
–
Bucure
ști
).



Transport public

Transportul în comun este asigurat de

Comp
ania de Transport Public Cluj
–
Napoca
, prin
intermediul a 60 linii de

autobuz
, din care 41 urbane
și 19 metropolitane, care leagă

localitătile
invecinate de ora
ș
, 7 linii de

troleibuz
, 4 linii de tramvai
și una de microbuz. Compania este dotată
cu 256 de a
utobuze, 81 de troleibuze, 27 de tramvaie
și 9 microbuze. Recent, au fost achiziționate
22 autobuze electrice, iar Clujul a devenit primul ora
ș din România care folosește pentru transportul
urban autobuze electrice.

Sistemul privat de

taximetrie

se dovede
ște a fi foarte util. De asemenea, în oraș sunt și firme de
închirieri auto.

Din 2015, ora
șul dispune de 42 de stații self
–
service de închiriere de

biciclete
.

Proiectul, numit
Cluj Bike, a fost finan
țat cu fonduri europene. Accesul la biciclete se face cu ajutorul unui card
eliberat de primăria ora
șului.



Transport feroviar

Nodul feroviar de la Cluj
–
Napoca este de import
antă regională, aici fiind localizată directia
regională de căi ferate. Regiunea de Nord
–
Vest este traversată de:



magistrala 3 (Călărași
–
Gară
–

Câmpia Turzii
–

Cluj
–
Napoca
–

Huedin
–

Oradea
–

Episcopia
Bihor) cu două căi, electrificată până la Cluj
–
Napoca
, iar de la Cluj
–
Napoca până la
Episcopia Bihor cu două căi numai pe anumite sectoare



magistrala 4 (Monor
–

Sărătel
–

Beclean
–
Dej
–

Baia Mare
–

Satu Mare), cu două căi pe
sectorul Beclean
–

Dej
–

Gâlgău, dar electrificată numai de la Monor la Dej. Aceste
a
înregistrează traficul cel mai intens atât pentru călători, cât și pentru mărfuri. Astfel, pe
reteaua de căi ferate sunt legături functionale cu nordul Tării, spre Satu Mare, precum și pe
directia vest (Oradea)
–

est (Alba Iulia, Brașov și de acolo spre
București sau redirectionări
înspre Moldova). Și infrastructura feroviară necesită lucrări de reabilitare și modernizare.
Au fost introduse trenurile Săgeata albastră, dar calitatea precară a materialului rulant și
restricŃiile de viteză reduc foarte mult
impactul acestora. Principalele probleme rămân însă
legăturile deficitare în zonă și existenta a numeroase zone cu restrictii de viteză. Din punct
de vedere al lungimii liniilor electrificate, Regiunea Nord
–
Vest (Transilvania de Nord) se
situează pe ultimu
l loc la nivel national având o pondere de doar 4% din reteaua natională,
în conditiile în care regiunea este teritoriul de “legătură” infrastructurală a României cu
Vestul european. Materialul rulant este încă insuficient.



Transport aerian

Transportul a
erian este realizat prin aeroportul international „Avram Iancu” Cluj
–
Napoca,
pozitionat în zonă de luncă, în proximitatea râului Someșul Mic. Din perspectiva accesibilitătii la
aeroport, acesta este pozitionat pe drumul european E 576, la 10 km est fată de

centrul comercial al
orașului Cluj
–
Napoca și la 12 km fată de gara C.F.R.

În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/oră, iar în
2013 a fost inaugurată o nouă pistă de 2.100 m lungime
și 45 m lățime, cu un sistem
de balizaj
luminos de categoria a II
–
a. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi
proiecte precum prelungirea noii piste până la 3.500 m, realizarea unui terminal cargo, realizarea
unei parcări supraterane
și a unui hotel. Aeroport
ul a avut în ultimii ani o evolu
ție spectaculoasă a
traficului, ajungând în prima jumătate a anului 2017 la numărul record de 1.230.357 de pasageri, cu
63% mai mult fa
ță de aceeași perioadă a anului precedent, când traficul de pasageri a fost de
735.517 pe
rsoane.

Capitolul 2

Analiza SWOT

ANALIZA SWOT
–

MOBILITATE URBANA

POPULATIA

Puncte tari

Puncte slabe

–

Cre
șterea
popula
ției în comunele din
inelul 1

–

Proportie marea a tinerilor in Cluj
–
Napoca si comunele din inelul 1

–

Diver
sitate etnica si religioasa a
–

Densitate mare a popula
ției

în Cluj
și în
comunele învecinate Flore
ști, Baciu,
Apahida

–

Nivel redus de dezvoltare în comunele
din jurul Clujului

populatiei

–

Scăderea constantă a pupula
ției tinere

–

Îmbatrânirea accentuată în comun
ele
clujene

Oportunita
ți

Amenin
țări

–

Analiza SWOT
–

transport

Transport public

Puncta tari

Puncta slabe

–

Re
țea extinsă a transportului urban și
metropolitan

–

Linii de legatură între cartiere
și
supermarket
–
uri

–

Transport elevi

–

Transport gratuit sau l
a pret redus pentru
persoanele varstnice, pentru elevi si
studen
ți

–

Innoirea parcului auto

–

Respectarea programului de circulatie

–

Sustinerea prin diferite forme a
folosirii
transportului public

–

Aglomerarea mijloacelor de transport in
comun in timpul orelor d
e varf

–

Lipsa benzii dedicate transportului in
comun pe toate arterele principale ale
municipiului

–

Lipsa unui control mai strict a
persoanelor care folosesc mijloacele de
transport in comun

–

Lipsa metroului

Oportunită
ți

Amenin
țări

–

Dezvoltarea transportulu
i ecologic la
nivel european

–

Conflicte politice

–

Transport rutier

Punct
e

tari

Puncte slabe

–

Reabilitarea si modernizarea strazilor si
aleeilor din municipiu

–

Re
țea de drumuri care acopera zona
metropolitana

–

Ini
țierea fluidizării traficului din zona
cent
ral

–

Construirea unor noi parking
–
uri

–

–

Circula
ție îngreunată de numarul extrem
de mare al automobilelor

–

Trafic lent in municipiu si expus
blocajelor

–

Fluxuri de pietoni mari

–

Strazi subdimensionate pentru traficul
actual

–

Insuficienta spatiilor pentru parcari
atat
în cartiere cât
și în centrul orasului

–

Oportunită
ți

Amenin
țări

–

de

–

Analiza SWOT
–

mediu

Salubritate

Puncte tari

Puncte slabe

–

Crearea de spa
ții pentru deșeuri
le
electrice

–

Colectarea selectiva pe 4 frac
ții

–

sistem de colectare

–

Ridicarea de
șeuril
or

–

Transportarea de
șeurilor

–

Lipsa unui deposit ecologic

–

Lipsa pietei de reciclare

–

Populatia slab pregatita in gestionarea
adecvata a deseurilor

Oportunită
ți

Amenintari

–

Spatii verzi

Puncte tari

Puncta slabe

Oportunită
ți

Amenin
țări

CAPITOLUL 3

SITUA
ȚIA EXISTENTĂ

3.1. Incadrarea microzonei

3.1.1.

Scurt istoric

Cartierul Mără
ști

este
unul din cele mai mari cartier di
n

municipiul
Cluj
–
Napoca
, situat în partea
de no
rd
–
est a ora
șului. Denumirea provine de la
celebra Blatalie de la Mara
ști
care a fost un
important câmp de luptă în Primul Război Mondial.

Fig. vedere ansamblu cartier
–

sursa foto „www.cluj.com”

Această zona a fost locuită î
nca din Evul Mediu
, sub de
numirea de „Orasul de Jos”, numele
fiind dat din cauza ca se afla în aval fa
ță de centrul orașului. În inima cartierului locuiau huștezenii,
oamenii gospodari care deserveau orasul cu fructe si legume proaspete, dar si me
șteșugari si
muncitori, iar
spre ce
ntru era mica burghezie. Lukács József, istoric clujean, afirmă

Autoritatile de la vremea
respectivă

aleg un nou nume pentru cartier, Mără
ști, dupa
1965
câmd se hotărăste reorganizarea orasului Cluj. Numele fiind inspirat din v
ictoria
romanească din
1917
, Bătălia de la Mără
ști

În perioada comunistă,
a fost construit o mare parte din cartier,
d
in necesitatea numarului
mare de locuinte pentru angajatii combinatului si fa
bricilor din zona s
–
au construit blocuri de
lo
cuinte de 4, 8, 10, sau 14

etaje, cu apa
rtamente
formate din 1, 2, 3, sau chiar mai multe camere
.

Tot în această perioada este construit si cel mai lung lan
ț de blocuri din Europa.

Sunt c
inci
blocuri cu peste 750 de apartamente,

Printer blocurile de betoane gasim si primul cinematograf gratui
t din Cluj
–
Napoca,
Cinematograful Mără
ști, in care putem urmarii si astazi filme.

Cu o arhitectura aparte a cladirilor din cartier gasim cladiri ca de e
xemplu: ”Blocul Spray”

Biserica

romano
–
catolică

„
Sfantul Petru
”, construită la miljocul secolul al XI
X
–
lea,
în stil
neogotic
,este una din cele mai frumoase cladiri din zonă în fa
ța bisericii se poate observa un mareț
portal baroc,

Cartierul fiin astări un motor
economic foarte puternic pentru municipiul Cluj
–
Napoca
deoarece aici î
și desfășoară activitate
a o mul
țime de firme și instituții precum intreprinderea de
cosmetice „Farmec”,

Pia
ța Mărăști,
Biblioteca Jude
țeană „Octavian Goga”, „Expo Transilvania”,
Fabrica de Pensule, Consiliul Jude
țean Cluj, sediul sucursalei Transilvania a Băncii Române de
Dezvolt
are etc., precum si centre de afaceri precum: Olimpia Business Center, The Office Cluj sau
Cluj Business Center. În plus, în cartier există și câteva magazine ce aparțin unor branduri
internaționale cum ar fi: Lidl, Profi, Kaufland

si Carrefour.

Fig. Biserica
„Sfantul Petru” sursa foto
www.monitorulcj.ro

Fig. BRD si Biserica „Biserica Sf. Petru”
sursa foto www.clujlife.com

3.1.2 Zonificarea func
țională

Zonificare
functionala

3.1.3
. Amplasament

Conform Planului urbanistic general (P.U.G) microzona

este situata î
n sche
ma C
–
a
–
4
–
II, intre
subzona Lip
și Lc_A, cu înălț
imea maxima Hmax 12 m, respectiv Hmax=28 m

Fig. C
–
a
–
4
–
II, PUG Cluj
–
Napoca, sursa
www.primariaclujnapoca.ro

Terenul pe care dorim să îl amenajam are o suprafa
ță

tota
lă de aproximativ 7280 m pătra
ț
i

Fig. Microzana studiată

Micr
ozona este delimitate de locuin
ț
e colective, care au fost conceput
e cu
spa
ți
i comerciale
la
parterul lor, în care diferite firme s
ă

î
ș
i exercite activitatea. Aceste firme le
–
am grupat astfel
:

Nr. crt.

Domeniul

Denumire

1.

Sanatate

–

Policlinica Radusan

–

Cabinet stomatologic

–

OftaLine, Optica, Gama Optic

–

Remedium Farm, D
ona, Catena, Viva

2.

Beauty

Salon Expressive
,
Crystal

3.

Market

Profi City
,
Luk Store
,
Nicole

4.

Imbracaminte

Ezel
,
Nico Clause
,

5.

Café
–
Bar

Comagrotrans Ilea SRL

Mariora Impex

Rocca

6.

Finante Banci

Transilvania Exchange

BCR

BSG

7.

Jocuri de noroc

Casa Pariurilor

Infinity

8.

Diverse

ACR

SCH

Orizont

3.1.3.
Demografia microzonei

Blocurile au 4, 8 si 10 etaje, cu apartamente

pe 2 sau 3 camere

BLOC

SCARA

NR. APARTAMENTE

NR. PERSOANE

M 1

1

28

68

2

26

64

3

29

67

4

26

63

5

25

56

6

26

72

M2

1

31

78

2

27

46

3

31

68

4

27

49

BARSEI 5

1

20

33

2

10

25

3

10

22

4

20

41

CRINULUI 10

1

12

20

2

12

18

131 A

1

14

32

2

12

36

3

10

27

Tab.

Populatia actuala a locuintelor impartita de grupe de varsta

3.1.4. Infrastructura



Profile strazi

Profilele existente ale strazilor de categoria I
și categoria a
–
II
–
a

Bulevardul 21 Decembrie 1989

3 benzi pe sens cu parcari si spariu verde

Strada Fabricii

Profile existente la strazile de categoria a
–
III
–
a
și a
–
IV
–
a

Strada Crinului

Strada Ciocarliei

Aleea Barsei



Parcari
le

In aceasta microzona exista doua tipuri de parcaje: parcaje clasice si garaje.

Nu exista locuri de parcare pentru persoanele cu dizabilitati

Insuficiente locuri
de parcare pentru zona
aceasta
ș
i
din aceasta cauză multe ma
ș
ini sunt
parcate neregulamentar
.

Parcaje clasice

Nr. Loc

Garaje

Nr. Loc

P1

9

G1

13

P2

9

G2

12

P3

15

G3

12

P4

33

G4

12

P5

6

G5

13

P6

11

G6

9

G7

11

Tot P

83

Tot G

82

3.
1
.5. Spatiile verzi/ Relaxare

Spatiile verzi ale microzonei sunt gradinile blocurilor, neamenajate pentru a
ți putea petrece
timpul liber

În aceste spa
ții verzi s
–
au amenajat doua locuri de joaca pentru copii cu vârsta pană la 9 ani, una
este la blocului M1 si cea dea doua la blocul Bârsei 5, ambele fiind în spatele blocurilor, zone
întunecoase, fara soare.

3.
1
.6. Dotari



Mobilier u
rban

Il gasim doar in parcul pentru copii dupa cum urmeaza:

o

Banci

2 banci din lemn

o

Cosuri de gunoi

2

cosuri de gunoi cu volumul de 55 l

o

Panou restrictionare acces

Parcul este inconjurat de un gard din panouri bordurat zincat

o

Spatiu de joaca pentru co
pii

Un leagan pentru copii pana la varsta de 3 ani

Un leagan pentru copii cu varsta cuprinsa intre 3 si 14 ani

Accesul prin parc la leagane se face pe un pavaj de plastic



Servicii

o

Iluminat urban

Sursele de lumina 3 stalpi cu un singur bec amplasti in z
ona de parc, iar in zona de parcare exista 2
stalpi cu 2 lampe

o

Salubritate

Salubritate la locuintele din zona este asigurata de firma Brander de doua ori pe saptamana pentru
deseuri menajere, pentru fractiile Hartie si Plasti deseurile se colecteaza o d
ata la 2 saptamani, iar
pentru fractia STICLA o data pe luna.

3.
1
.7. Traficul

o

Zgomotul

o

Intensitatea traficului

Data

6 AUGUST 2019

Durata

1 ORA

Cenzor

PRIDEA IOANA MARIA

Semnatura

Intersectie

Intersec
ț
ia 1

B
–
ul 21 Decembrie 1989
–

Str. Crinului

Sens

V1, V2, V3

Interval orar

Biciclete, motorete,
scutere, motociclete

Autoturisme cu/fara
remorca

Microbuze,
autofurgonete,
autocamionete

Autocamioane
ș
i
derivate, autobuze

Autove
hicule
articulate
ș
i
remorchere cu trailer

Tractoare
ș
i vehicule
speciale (agricole,
utilaje de
construc
ț
ii)

Vehicule agabaritice

Remorci la
autocamioane
ș
i
tractoare

Tramvaie motor,
troleibuze

Remorci tractate sau
articulate la vehicule
de transport in
co
mun

Numaratori trafic
–

intersectia 1
–

Bulevardul 21 Decembrie 1989 si Strada Crinului

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

8:50

V1

3

486

48

11

2

8

V2

1

68

23

V3

57

17

9:05

V1

4

448

37

10

7

2

V2

72

18

V3

1

63

12

9:20

V1

5

378

40

9

1

1

10

V2

57

16

V3

55

19

9:35

V1

6

512

36

12

7

V2

2

76

21

V3

72

14

17:30

V1

3

745

47

7

5

V2

63

9

V3

74

3

17:45

V1

5

425

53

7

3

6

V2

65

15

V3

2

42

13

18:00

V1

2

385

53

8

7

V2

56

5

V3

47

7

18:15

V1

3

378

47

8

5

1

V2

1

59

6

V3

52

18

Numaratori trafic
–

intersectia 2
–

Strada Crinului si St
rada Ciocarliei

Data

7 AUGUST 2019

Durata

1 ORA

Cenzor

PRIDEA IOANA MARIA

Semnatura

Intersectie

Intersectia 2

Strada Crinului
–

Strada
Ciocarliei

Sens

V1, V2, V3

Interval orar

Biciclete, motorete,
scutere, motociclete

Autoturisme cu/fara
remorca

Microbuze,
autofurgonete,
autocamionete

Autocamioane si
derivate, autobuze

Autovehicule
articulate si
remorchere cu
trailer

Tractoare si
vehicule speciale
(agricole, utilaje de
constructii)

Vehicule agabaritice

Remorci la
autocamioane si
tractoare

Tramvaie motor,
troleibuze

Remorci tractate sau
articulate la vehicule
de transport in
comun

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

8:50

V1

1

154

13

V2

2

65

20

V3

58

16

9:05

V1

1

148

5

V2

57

12

V3

1

52

9

9:20

V1

1

124

8

V2

3

47

14

V3

39

11

9:35

V1

162

12

V2

2

72

7

V3

63

6

17:30

V1

28

2

V2

3

32

6

V3

26

3

17:45

V1

45

5

V2

36

6

V3

1

33

4

18:00

V1

56

9

V2

41

7

V3

38

4

18:15

V1

67

8

V2

47

6

V3

42

4

Numaratori trafic
–

intersectia 3
–

Strada Ciocarliei si Aleea Barsei

Data

8 AUGUST 2019

Durata

1 O
RA

Cenzor

PRIDEA IOANA MARIA

Semnatura

Intersectie

Intersectia 3

Strada Ciocarliei
–

Aleea
Barsei

Sens

V1,V2

Interval
orar

Biciclete, motorete,
scutere, motociclete

Autoturisme cu/fara
remorca

Microbuze,
autofurgonete,
autocamionete

Autocami
oane si
derivate, autobuze

Autovehicule
articulate si
remorchere cu trailer

Tractoare si vehicule
speciale (agricole,
utilaje de constructii)

Vehicule agabaritice

Remorci la
autocamioane si
tractoare

Tramvaie motor,
troleibuze

Remorci tractate sau
articula
te la vehicule
de transport in
comun

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

8:50

V1

1

93

5

V2

15

9:05

V1

78

3

V2

2

13

9:20

V1

3

56

4

V2

17

1

9:35

V1

1

6
8

6

V2

12

2

17:30

V1

3

87

13

V2

2

43

4

17:45

V1

4

96

9

V
2

52

7

18:00

V1

3

76

11

V2

39

3

18:15

V1

1

64

7

V2

37

4

N
umaratori trafic
–

intersectia 4
–

Strada Ciocarli
ei si Aleea Barsei

Data

13 AUGUST 2019

Durata

1 ORA

Cenzor

PRIDEA IOANA MARIA

Semnatura

Intersectie

Intersectia 4

Str. Ciocarliei
–

Aleea
Barsei

Sens

V1, V2, V3

Interval
orar

Biciclete, motorete,
scutere, motociclete

Autoturisme cu/fara
r
emorca

Microbuze,
autofurgonete,
autocamionete

Autocamioane si
derivate, autobuze

Autovehicule
articulate si
remorchere cu trailer

Tractoare si vehicule
speciale (agricole,
utilaje de constructii)

Vehicule agabaritice

Remorci la
autocamioane si
tractoare

T
ramvaie motor,
troleibuze

Remorci tractate sau
articulate la vehicule
de transport in comun

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

8:50

V1

2

15

1

V2

9

V3

32

2

9:05

V1

3

12

2

V2

5

1

V3

30

1

9:20

V1

1

18

V2

7

V3

45

9:35

V1

2

26

3

V2

19

3

V3

48

1

17:30

V1

3

24

1

V2

16

1

V3

58

17:45

V1

4

17

V2

9

V3

32

4

18:00

V1

13

1

V2

6

V3

43

3

18:15

V1

16

1

V2

11

V3

34

Capitolul 4

Propunere de reamenajare a unei microzone aflate in cartierul
Marasti, Cluj
–
Napoca

Obiectivul acestei

lucrari este de a crea un spa
ți
u

cât

mai placut vizual, din punct de vedere
est
etic, dar
ș
i unul func
țional, în care să încercăm să satisfacem nevoile locuitorilor din microzona
expusa
și nu numai.

Suprafa
ța de intervenție am împarțit
–
o în doua zone. Zona

subterană

în care am gandit

partea
func
ținală
, pe 2 niveluri, unde gă
sim
parkingul
,
și zona supraterana î
n care am gandit un parc de
agrement pentru toate categoriile de varsta.

4.1.
Z
ona subterana

Î
n zona subterana am proiectat

spa
ț
i
ul destinat parcari
i autoturismelor pe două niveluri legate
între ele de o rampa de acces, spatii de depozitare,
și toaletele publice

4.1.1. Structura de rezisten
ță

La partea de rez
isten
ță vom folosi fundații continue

din beton armat
, pere
ți din beton armat
cu grosimea de 50

cm, stâlpi de dimensiuni 50x50cm alcatui
ți din beton armat

dispusi la o distanta
între 4,5m si 7,4m si la intersec
ția pereților, conform planurilor, legati între ei de grinzi transvesale
si longitudinale de dimensiun
i….

Planseul are grosime de
….

Cale
a de comunicare între cele două niveluri se face astfel: cu autoturismul
prin rampa de
parcare avand panta
de 14%
,
iar în mod pietonal pe scări, având 2 rampe pentru fiecare nivel cu un
spatiu de odihna între ele, fiecare rampa are 9 trepte de lungime 1,80

si latime 40cm cu doua
sensuri de circulatie si contratreptele cu inaltimea de 15 cm.

4.1.2. A
ccesul in Parking

Accesul în parking

se face cu masina pe 2 ra
mpe de acces
situate
în partea de vest
ș
i de est
a clădirii, aceste au la
țimea de 5m, iar lungimea

de 24m, panta lor fiind 14%. Pe langa a
ccesul cu
ma
șina se poate face ș
i pietonal
pe scă
rile din nordul amplasamentului
ș
i pe trouarele de langa
rampele de acces.

4.1.3
. Împăr
ț
irea
în zone func
ț
ionale

Cu

o suprafa
ță

de 4908

mp
pe etaj. La etajul
–
2
am ob
ț
inut

170

locuri de parcare
, iar la
primul
e
taj al subsolului am ob
ținut 161

locuri de parcare

dintre care 4 sunt dotate c
u instalatie
pentru incarcarea masinilor electrice
. Parcajele au fost proiectate conform normativului în vigoare
pentru proiectarea
și execuția parcajelor pentru autoturisme, NP 24
–
97,

la
un unghi de
90 de grade
cu dimensiunile de 2.30 x 5.00 m,
ș
i
conform Art
. 65, cap IV din legea 448/2006

proiectarea

Parking
–
urilor se face cu parcă
ri
pentru persoanele cu dizabilita
ț
i
cu un procent
minim
de
4% din
nr. Total de locuri
, asa ca am obtinut 14 locuri
pentru persoanele

cu dizabilita
ț
i

S
pa
ț
ii de depozitare

sunt în numar de 33 dintre care 3 au aria mai mica de 10m pătra
ți, 20
de spa
ții au aria de 13,2 m pătrați, iar restul au dimensiuni diferite
mai mari de 11m pătra
ți,

4.1.4
. Dotari



I
nstalatie
de ventilatie

desfumare si evacuare aer vicinat



I
nstalatie
pentru stingerea incendiilor



I
nstalatii
electrice



S
tatie
de incarcat masini electrice

4.2. Plan
–

Parc agrement

Având suprafa
ță de 6594 metri pătrați am creat subzone dedicate
ficecarei grupe de vârsta.

Am luat în considerare cele 3 mari perioad
e ale vie
ții, perioda copilariei, perioda adolescenților și
tinerilor c
u varste cuprinse între 10
ș
i 35 de ani
,
ș
i a doua tinerete, persoane peste 65 de ani
.

4.2.1
.
Subzona copilariei am ales să o pun în centru luând în considerare siguran
ța copiilor.

Ac
easta subzonă este dotată cu spatii
de joacă, leagane, topogane, balansoare, groapa cu nisip
ș
i
alte jocuri interactive
,
spatii verzi si mobilier urban, banci si cosuri de gunoi impartite
in cele 4
fractii

Fig.4.2.1
–

Exemple de locuri de
joacă sursa:
www.benito.com

Pen
tru siguranta copiilor am ales un sol din

cauciuc reciclabil

4.2.2. Subzona 2

Aceasta subzona este dedicata miscarii în aer liber si

Aici gă
sim doua terenuri

de sport, unul pentru baschet
ș
i
pentru handba
ll
ș
i fotbal

disp
use în ….
un parc de Skate
, 3 mese de
Ping
–
Pong, 2 mese de Futtoc
, incojurate de spatii verzi si mobilier
urban

Fig.4
.
2.2.

–

E
xemple

de , sursa:
www.benito.com

Fig. 4.2.2.
–

Exemple
tere
n sport sursa:
www.atassport.ro

4.2.3. Subzona 3
–

Spa
tiu destinat persoanelor
peste 65 ani

Aici

am ales sa am un spatiu pentru activitati sportive

ș
i
mobilier urban format din banci si mese
destinate sportului mintii si altor jocuri

F
ig.

4.2.3. Exemplu de
activitati sportive pentru seniori sursa:
www.benito.com

Fig.4.2.3. Exemple de activitati pentru zona de recreere sursa:
www.etebg.net

4.2.4. Mobilier urban

F
ig.
4.2.4.
–

Exemple
de mobilier urban, Banci si masa, sursa:
www.benito.com

F
ig.

4.2.4. Exemplu de amplasare
a jardinierelor

sursa:
www.etebg.net

F
ig.
4.2.4.
–

Exemple
de cismele

Fig. 4.2.4.
–

Exemple
de cosuri de gunoi

F
ig.

4.2.4.
–

Exemple
de panouri restictionare acces

4.2.5. Iluminat urban

Fig.4.2.5.
–

Exemple
de iluminat urban

4.2.6. Vegetatie

Fig. 4.2.6.
–

E
xemple
de arbori decorativi sursa
:

www.casepractice.ro

F
ig.

4.2.6.
–

Exemple
de arbori decorativi sursa:
www.vekygarden.ro

Capitolul 5

Managementul si planificarea resurselor

4.1. Financiar
–
economic

REORGANIZAREA MICROZONE DIN CARTIERUL MARASTI, CLUJ
–
NAPOCA

TIPUL ASISTENȚEI FINANCIARE NERAMBURSABILE

FEDER/ FSE altele etc

1.

INFORMAȚII PRIVIND SOLICITANTUL

1.1

SOLICITAN
T

Denumire organizație:

Primaria Municipiului Cluj
–
Napoca

1.2

. TIPUL SOLICITANTULUI:

unitate administrativ
–
teritorială (autoritate a administrației publice locale)

asociație de dezvoltare intercomunitară de utilitate publică, conform legii nr.215/200
1
cu modificările și completările ulterioare

unități administrativ
–
teritoriale (autorități ale administrației publice locale) între care
există acorduri sau parteneriate pentru realizarea unor programe de dezvoltare
zonală

structură asociativă de firme
, universită
ți, institute/ centre de cercetare, autorități
publice, ONG
–
uri (de tip cluster sau pol de competitivitate) între care există acorduri
sau parteneriate pentru realizarea unor programe de dezvoltare zonală

firmă privată

2.

DESCRIEREA PROIECTU
LUI

2.1 AXA PRIORITARĂ A PROGRAMULUI DE FINANTARE ȘI DOMENIUL
MAJOR DE INTERVENȚIE



PROGRAMUL:
PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL



AXA PRIORITARĂ

Axa prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile

2.2 LOCALIZAREA PROIECTULUI

ROMÂNIA

REGIUNEA:
REGI
UNEA NORD
–
VEST

X

JUDEȚUL:
CLUJ

LOCALITATEA:
CLUJ
–
NAPOCA

MICROZONA CARTIER MARASTI

2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI

2.3.1 Obiectivul proiectului

Cre
șterea economiei regionale prin dezvoltare multidimen
sională
și integrată pentru

diminuarea disparită
ților intra
–

și inter
–
regionale, respectiv cre
șterea standardului de viață

regional.

Obiectivul general este opera
ționalizat în 4 priorități majore care la rândul lor sunt

opera
ționalizate în priorități de i
nvesti
ții și obiective specifice. Se remarcă de asemenea, un

aspect pozitiv, corelarea acestor priorită
ți regionale și priorități de investiții cu obiective

tematice din cadrul strategiei EUROPA 2020, fapt care ar trebui să u
șureze identificarea

surselor d
e finan
țare din fonduri europene

Prioritatea 1.
CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE A REGIUNII ȘI

STIMULAREA CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Obiectiv specific:



Creșterea competitivității IMM
–
urilor și a microîntreprinderilor prin

investiții în infrastructură, a
cces la servicii și rețele internaționale

Acțiuni orientative
:

1. Investiții în scopul dezvoltării produselor și serviciilor cu valoare adăugată mare, în

special în domeniile competitive și de specializare inteligentă

2. Investiții în exploatații agric
ole, silvice și piscicole și în infrastructura de prelucrare a

produselor agricole și agro
–
alimentare în scopul modernizării, dezvoltării și adaptării

acestora la schimbările pieței

3. Sprijinirea accesului la servicii dedicate firmelor și tinerilo
r antreprenori

4. Crearea și dezvoltarea clusterelor, a lanțurilor de furnizori și a grupurilor de

producători

5. Sprijinirea IMM
–
urilor de a participa la platforme și rețele internaționale de

cooperare economică și încurajarea exportatorilor local
i

6. Acțiuni de promovare și de certificare a produselor și serviciilor



Dezvoltarea spiritului antreprenorial

Acțiuni orientative:

1. Acțiuni de sprijinire a inițiativelor antreprenoriale atât în mediul urban, cât și în

mediul rural (inclusiv fermieri)

2.
Dezvoltarea capacităților antreprenoriale ale tinerilor și a șomerilor prin servicii,

coaching, etc.

Prioritatea 2
. CREȘTEREA ACCESIBILITĂȚII REGIUNII, A MOBILITĂȚII

LOCUITORILOR, MĂRFURILOR ȘI A INFORMAȚIILOR

Obiectiv specific:



Dezvoltarea unui sistem in
tegrat de infrastructură de transport

regional, conectat la rețeaua TEN
–
T

Acțiuni orientative:

2.1.1 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aeroportuar

cu accesibilitate directă și indirectă la TEN
–
T, inclusiv a terminal
elor multimodale și a

variantelor ocolitoare

172

2.1.2 Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabil/sustenabil, inclusiv a planurilor de

mobilitate urbană integrată

2.1.3 Îmbunătățirea siguranței traficului

Prioritatea 3
. CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII L
OCUITORILOR DIN REGIUNE

Obiectiv specific
:



Creșterea calității infrastructurii și a serviciilor în domeniul

educației, sănătății și a serviciilor sociale



Promovarea ocupării forței de muncă



Îmbunătățirea calității vieții grupurilor vulnerabile și dezavanta
jate,

precum și asigurarea accesului la servicii sociale, de sănătate și de educație de calitate



Îmbunătățirea capacității instituționale a administrației publice

Prioritatea 4.

ROTECȚIA MEDIULUI NATURAL ȘI ANTROPIC, UTILIZAREA

EFICIENTĂ A RESURSELOR ȘI RE
DUCEREA EMISIILOR POLUANTE

Obiectiv specific



Reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a volumului de energie

primară consumat



Creșterea capacității de răspuns în situații de criză și de prevenire și

gestionare ale efectelor schimbărilor climatice



Îmbunăt
ățirea calității factorilor de mediului și a stării de conservare

a speciilor, habitatelor și ecosistemelor



Îmbunătățirea calității și aspectului mediului urban



Îmbunătățirea serviciilor publice și edilitare de colectare prin

dezvoltarea infrastructurii de

alimentare cu apă, epurare și gestionare apă uzată,

reciclare și valorificare deșeuri

2.3.2 Context



Documentele strategice in care se încadrează (strategii locale, judetene, regionale)



Documentele de urbanism/ amenajarea teritoriului în care se încadre
ază (PUG, Plan de
Amenajare a Teritoriului Jude
țean)



Alte documente (ex: programe de investi
ții)



Asocia
ții din care face parte localitatea unde este amplasat proiectul (zone metropolitane,
asociatii intercomunitare de dezvoltare/ ADI
–
uri, Grupuri de Act
iune Locala/ GAL
–
uri
etc)

Context european

Strategia „Europa 2020”
–

Obiectivul general al acestei strategii este transformarea UE într
–
o

economie inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, pentru a oferi un nivel ridicat al

ocupării forței de m
uncă, al productivității și pentru a asigura coeziunea economică, socială și

teritorială. Cele trei priorități stabilite în cadrul acestei strategii sunt:

1.

Creștere inteligentă
–

dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare

2.

Creștere durabilă
–

promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive poate conduce pe de
–
o parte la

furnizarea de „bunuri publice
‖ societății

Creștere favorabilă incluziunii sociale
–

promovarea unei econo
mii cu o rată ridicată a

ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială prin

deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de

muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea

restructurării agriculturii și

sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile

în întreaga Europă

Context național

La nivel național strategia Europa 2020 este implementată prin
Programul

Național de Reformă

(PNR
). Țintele Strategiei Europa 2020 asumate de România sunt:



rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani de 70%;



nivelul investițiilor în cercetare și dezvoltare de 2% din PIB
–
ul României;



obiectivul 20/20/20 în materie de energie ș
i schimbări climatice:

–

emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% sub nivelul înregistrat în 1900

–

24% din energia produsă să provină din surse regenerabile

–

creșterea cu 19% a eficienței energetice



rata de părăsire timpurie a școlii sub 11,3%



ponderea t
inerilor cu vârsta între 30
–
34 ani, absolvenți ai unei forme de învățământ

terțiar, de cel puțin 26,7%



scăderea numărului de persoane expuse sărăciei cu 580.000.

Ca si principale directii strategice pentru judetul Cluj au fost identificate urmatoarele:

1.

Cl
uj
–

centru economic modern si competitiv

2.

Cluj
–

pol stiintific si educational

3.

Cluj
–

pol medical

4.

Cluj
–

centru turistic si cultural

5.

Cluj
–

centrul al Transilvaniei, usor accesibil si cu o infrastructura moderna

6.

Cluj
–

metropola europeana

7.

Cluj
–

judet verd
e

8.

Cluj
–

judetul cu servicii publice de cea mai buna calitate

Cluj
–
Napoca (împreună cu zona sa metropolitană) este al doilea ora
ș ca importanță din
România, după capitală, având cea mai accelerată cre
ștere (populația a crescut cu 8,37% între 2005
ș
i 2015 la nivelul zonei metropolitane)
și fiind capitala informală de necontestat a Transilvaniei.

Primăria Cluj
–
Napoca este responsabilă de gestionarea locurilor de parcare disponibile pe

străzi
și în afara acestora. Ca în majoritatea orașelor din Româ
nia, costurile cu parcarea sunt

extrem de scăzute. Spre exemplu, un abonament anual de parcare într
–
o parcare multietajată

dintr
–
o zonă de locuin
țe costă doar 110 lei, iar un abonament lunar nelimitat pentru parcarea

în zona centrală costă doar 50 de lei.
Costul unei ore de parcare în zona centrală variază între

1
și 3 lei.

Ca urmare a blocării unui mare număr de locuri de parcare din centru de către utilizatorii cu

abonamente, găsirea unui loc de parcare pe termen scurt în zona centrală este dificilă.
Gradul

de ocupare general (inclusiv ma
șinile parcate ilegal) a fost determinat a fi de 112 %. În

timpul efectuării măsurătorilor nu a fost văzut nici un loc de parcare pe stradă neocupat, iar

când o ma
șină părăsea un loc de parcare, o alta aștepta deja să
ocupe locul respectiv.

O consecin
ță a acestei situații este și faptul că mașinile în căutarea unui loc de parcare

contribuie în mod nejustificat la congestia semnificativă de pe străzile din centru.

Situa
ția este de asemenea problematică în cartierele

de locuin
țe. S
–
au efectuat sondaje privind

gradul de ocupare a locurilor de parcare pe perioada nop
ții (23.00
–

5.00) în trei cartiere,

numărul de ma
șini parcate ilegal (dintre care o mare parte pe trotuare) fiind aproape egal cu

numărul de ma
șini parcate

legal.

Zonele reziden
țiale nu oferă facilități speciale pentru vizitatorii acestor zone. Nu există

parcometre în aceste zone dacă facem abstrac
ție de unele locuri de parcare în garaje din

zonele reziden
țiale, care pot fi utilizare pentru parcarea pe t
ermen scurt. Vizitatorii vor trebui

să găsească locuri de parcare în zonă, astfel încât să nu se creeze situa
ții de gravă lipsă de

siguran
ță.

Există deja parcări reziden
țiale. Deși multe dintre locurile de parcare sunt închiriate, gradul

de ocupare al
garajelor pare să fie foarte scăzut. Municipalitatea sus
țină că această situație se

explică prin faptul că utilizatorii găsesc locuri de parcare în afara garajelor. De
și parcarea este

interzisă în unele locuri, proprietarii preferă să parcheze pe astfel de

locuri
și nu în garaje,

având în vedere că gradul de aplicare al normelor de parcare este scăzut.

Municipalitatea a selectat zone în care pot fi construite structuri cu locuri suplimentare de

parcare. În general este vorba de spa
ții în care există gara
je proprietate privată, construite

adesea ilegal. În unele cazuri, trebuie să se clarifice aspectele legate de proprietatea asupra acestor
spa
ții, iar municipalitatea trebuie să inițieze procese de durată pentru clarificarea situației.

Realizarea de par
cări suplimentare în zonele reziden
țiale va contribui la stabilirea unei situații

de parcare durabile în acele zone, iar PMUD va adapta aceste proiecte



Proiecte care se corelează/ influenteaza/ interconditioneaza/ integreaza cu proiectul propus

De
zvoltarea urbana a Clujului sa se faca in concordanta cu urmatoarele principii ale amenajarii
teritoriului si urbanismului

o

Amenajarea teritoriului

o

Dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor, xi
respectarea specificului acestora

o

Im
bunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane

o

Gestionarea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului

o

Utilizarea rationala si eficienta a teritoriului

o

Urbanism (potrivit ca ansamblu de activitati)

o

Ameliorarea conditiilor de
viata prin eliminarea disfuctionalitatilor, asigurarea
accesului la servicii si locuinte convenabile pentru toti locuitorii

o

Crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor, varsnicilor
si ale persoanelor cu handicap

o

Utilizarea efic
ienta a terenurilor, in acord cu functionalitatile urbanistice
adecvate

o

Protejarea orasului impotriva dezastrelor naturale si a riscurilor tehnologice



Cu ce contribuie proiectul propus spre finan
țare în contextul descris

Proiectul propus pentru reamenaj
are a microzonei aflate in cartierul Marasti solutioneaza
problemele municipiului pe acest tronson prin:

o

O organizare mai buna a parcarilor,

o

Descongestionarea traficului,

o

Scaderea poluarii sonore si emisiile de CO2

o

Cresterea suprafetelor verzi

o

Asigurarea
spatiilor de joaca, odihna si sport

o

Imbunatatirea esteticii zonei

o

Cresterea calitatii vietii

o

Imbunatatirea functionarii spatiilor publice

o

Cresterea economiei

2.3.3 Justificarea necesității implementării proiectului

Scopul acestor investitii
este de a rezolva o problema acuta in municipiul, cea a lipsei
locurilor de parcare. Cartierele clujene au fost gandite intr
–
o perioada in care numarul
autoturismelor era mult mai scazut, astfel ca, in acest moment, nu exista locuri de parcare pentru
toate

autoturismele locuitorilor. Unul din cele mai afectate cartiere de lipsa locurilor de parcare este
Marasti.

Reabilitarea spatiilor ocupate de garaje tip P, in zonele de locuit colectiva, ar duce la disparitia
nesfarsitelor siruri de garaje, managementulu
i defectuos al terenului si suprafetelor betonate.

În mod aparte, parcarea pe trotuare constituie o problemă remarcabilă atât în zona centrală cât

și în toate cartierele de locuințe. Primăria a instalat stâlpișori pentru separarea trotuarelor de

partea ca
rosabilă pe un număr limitat de străzi din zona centrală.

Gradul de
ocuparea
locurilor de

parcare

22.30
–
05.00

2779
locuri de

parcare /
4324

autoturisme

3
cartiere de

locuin
țe

Estimarea cererii
și
ofertei de locuri de
parcare în zonele de
locuin
țe pe pe
rioada
nop
ții

Sondajele au relevat un deficit de locuri de parcare în unele zone reziden
țiale. De exemplu,
în

Mănă
ștur, Mărăști și Zorilor, pe timp de noapte există aproximativ 50% mai multe autoturisme
parcate decât numărul locurilor de parcare disp
onibile. În aceste zone se aplică reglementări cu
privire la parcare. Astfel, orice persoană poate solicita un loc de parcare rezervat
și poate primi un
astfel de loc la un pre
ț foarte scăzut cu condiția să existe un loc de parcare disponibil. Parcarea
ile
gală nu este sanc
ționată în mod sistematic. Numai atunci când un loc de parcare rezervat este
ocupat de către o altă persoană decât cea care de
ține un abonament, iar aceasta din urmă face o
sesizare, poli
ția se poate deplasa la fața locului și îl poate ame
nda pe contravenient. Ar putea fi
sanc
ționată de asemenea parcarea ilegală care cauzează situații de gravă lipsă de siguranță.

Construirea parking
–
ului subteran favorizeaza amenajarea de zone de petrecere timpului liber in
aer pentru toate varstele, pentr
u cei mici spatii de joaca, iar pentru tineret locuri de sport si recreere,
cat si pentru cei in varsta spatii de odihna si socializare dotate cu mobilier urban. Mai favorizeaza
si dezvoltarea economica, prin asigurarea aprovizionarii micilor interprinzato
r de la perterul
blocurilor
.

Demolarea garajelor existente si construirea unu parking va crea un spatiu mai sigur pentru
locuitori si pietoni, mai multe locuri de parcare in conditii de securitate pentru autoturisme,
prioritate pentru locuitorii din aprop
ierea parkingului, trotuare redate pietonilor, iarna nu mai e
nevoie dezapezirea masinilor

Parcajele la sol sunt î
n numar de 83, iar parcajele tip garare in numar d
e 82. Parking
–
ul va avea
un spa
țiu de 331

locuri de parcare cu dimensiunea de 2,30 x 5,00
si 1
4

locuri destinate persoanelor
cu handicap.

Municipiul va tinde să redevină o urbe cu un procent de spațiu verde pe cap de locuitor peste
media la nivel național și cu o distribuție adecvată a spațiilor verzi care să asigure accesul facil al
t
uturor locuitorilor și îndeplinirea diverselor roluri inclusiv cele antipoluare și pro
–
biodiversitate.

În acest sens, se va face un efort puternic investițional și de reglementare ce va include creșterea
cantitativă accentuată a suprafețelor de spații ve
rzi prin conservarea celor existente și realizarea de
spații verzi noi în zonele deficitare și în cele de dezvoltare urbană, asigurând că spațiile vor avea
compactețe, suprafață adecvată și interconectare pentru a forma o rețea verde.

Spațiile verzi vor

fi tratate ca ecosistem și prin urmare vor prima criteriile ecologice asupra celor
estetice iar în extravilan se vor conserva cât mai multe zone naturale sau cvasinaturale. În intravilan
se vor impune obligații sporite cantitativ și calitativ privind supr
afețele plantate în perimetrele
construite, parcări etc. Pentru terenurile cultivate și cele cu vegetație forestieră se vor promova și
chiar impune practici agricole și silvice ecologice.

Se vor avea în vedere variante neconvenționale de creștere a supr
afeței verzi cum ar fi utilizarea
acoperișurilor, grilaj cu gazon în loc de suprafețe asfaltate etc. Se vor revizui practicile de
deratizare și dezinsecție pentru a reduce afectarea biodiversității. Se vor lua măsuri inclusiv
constructive de favorizare a f
aunei naturale în oraș în special păsări, lilieci, insecte.

2.3.4 Potențialii beneficiari ai proiectului/ grupul țintă



Locuitorii

microzonei din cartierulul Mară
șt
i

o

mai multe locuri de parcare
ș
i mai sigure

o

mai buna calitate a vietii; cu zone verzi, l
ocuri de joaca, locuri de odihna, locuri de
sport

o

comer
ț
/servicii la parterul blocurilor

o

creste valoarea locuin
ț
elor pe piata

o

mai pu
ț
ina poluare



Posibilii antreprenori

o

O usoara aprovizionare

o

Un loc avantajos
ș
i oportun pentru dezvoltarea afacerii



Primaria
Municipiului Cluj
–
Napoca

o

Cresterea economiei locale prin colectarea impozitelor

o

Creste atractivitatea zonelor de locuit



Sectorul privat care asigura activitatile sportive



Sectorul privat care asigura buna functionare a sistemelor de ticketing

2.3.5.
Activitățile proiectului

Desfă
șurarea activităților

SITUATIA EXISTENTA

DEMOLAREA GARAJELOR

CONSTRUIREA PARKINGULUI

CONSTRUIREA PARCULUI DE AGREMENT

2
.4

MANAGEMENTUL PROIECTULUI



Schema organizări
i managementului de proiect cu eviden
țierea relației dintre
managementul beneficiarului
și cel al executantului investiției



Scurtă descriere a responsabilită
ților și relațiilor



Managementul riscurilor

1.Priorită
țile politicii privind parcarea

Reducerea

cererii de locuri de parcare
și punerea la dispoziție de locuri suplimentare pentru

vizitatori în acela
și timp presupune stabilirea unor alte priorități. În prezent, politica privind

parcarea satisface într
–
o măsură prea pronun
țată cererea de locuri de pa
rcare pe termen lung,

prin sistemul de abonamente de parcare. Acest lucru duce la reducerea semnificativă a
disponibilită
ții locurilor de parcare pe termen scurt în centrul municipiului Cluj
–
Napoca.

Spre deosebire de parcarea pe termen lung, parcarea

pe termen scurt aduce o valoare adăugată
pentru ora
ș deoarece oferă locuri de parcare celor care vizitează orașul în scop de afaceri, pentru
cumpărături, cultură etc.

2. Aplicarea normelor privind parcarea trebuie îmbunătă
țită

Niciun sistem de parcare

nu poate func
ționa corect fără aplicarea adecvată a regulilor! În
prezent, poli
ția susține că trebuie să distribuie resursele disponibile pentru diverse sarcini și că nu
poate aloca resurse suficiente pentru parcare, fără a
ține cont în mod constant de al
te priorită
ți.

Aplicarea normelor privind parcarea se poate dovedi eficientă din punctul de vedere al

costurilor, având în vedere că veniturile ob
ținute din amenzi ajung în bugetul municipalității.

Prin urmare, crearea unei echipe speciale la nivelul Po
li
ției Locale, care să asigure respectarea
regulilor privind parcarea, se va dovedi eficientă din punctul de vedere al costurilor
și va reduce în
mod substan
țial parcarea ilegală și neplata.

Această echipă specială va fi organizată pe baza următoarelor
principii:

a.
Trebuie stabilite obiective clare

–

de exemplu, disciplină de plată în propor
ție de

80 %. Un alt obiectiv ar trebui să fie „nu mai mult de 5 % dintre ma
șini parcate ilegal”.

b.
Monitorizare!

Trebuie creat un program de mon
itorizare, care să monitorizeze

disciplina de plată
și parcarea ilegală. Acest program ar trebui pus în aplicare de două ori pe an.
Programul de monitorizare va arăta dacă sunt îndeplinite obiectivele
și va îndruma optimizarea
strategiei de aplicare a regu
lilor.

Departamentul din cadrul primăriei responsabil cu managementul parcărilor ar trebui să

păstreze această responsabilitate
și ar trebui implicat îndeaproape în deciziile privind sumele

cheltuite cu parcarea. Aplicarea regulilor de parcare va fi re
sponsabilitatea poli
ției locale.

Trebuie să existe o strânsă coordonare între departamentul de administrare a parcărilor
și

poli
ția locală pe această temă, iar Departamentul de Administrare a Parcărilor ar trebui

implicat cel pu
țin în Planificarea Resu
rselor Umane.

Bibleografie