Master: Management și dezvoltare rurală [626259]

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară,
București
Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și
Dezvoltare Rurală
Master: Management și dezvoltare rurală

Lucrare de disertație

Coordonator: Prof. Univ. Dr
FÎNTÎNERU ALEXANDRU

Absolvent: [anonimizat], 2017

Evoluția spațiul ui românesc după integrarea în Uniunea Europeană

3

Cuprins

Capitolul 1. Analiza studiului de dezvolatrea a spațiului românesc ………………………….. ……………… 5
1.1.Evoluția PIB -ului național ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 5
1.1 Analiza PIB -ului în țările Uniunii Europene ………………………….. ………………………….. ……… 8
1.2 Evoluția inflației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
1.3 Evoluția șomajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 11
1.4 Evoluția populației ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 12
Capitolul 2. Evoluția regiunii Sud -Vest Oltenia în perioada 2000 -2016 ………………………….. …….. 15
2.1 Indicatori demografici ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
2.2 Indicatori economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 16
2.2.1 Evoluția Produsului Intern Brut Regional ………………………….. ………………………….. ……. 16
2.2.2 Evoluția numărului mediu de salariați ………………………….. ………………………….. ………… 17
2.2.3. Evoluția veniturilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 19
2.2.4 Evoluția cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
2.2.5 Evoluția șomajului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 21
2.3 Puterea economică a regiunii Sud -Vest Oltenia ………………………….. ………………………….. ……… 23
2.4 Analiza SWOT a regiunii Sud -Vest Oltenia ………………………….. ………………………….. ………….. 24
Cap 3 Viziunea de dezvoltare a regiunii Sud -Vest O ltenia în perioada 2014 -2020 ……………………. 27
Concluzii și propuneri
Bibliografie

4
Introducere
Având în vedere faptul că în ultimii ani situația României s -a aflat într-un proces continuu
de transformare și schimbare, în vederea identificării tuturor factorilor care influențează dezvoltarea
socio -economică am elaborat această analiză asupra dezvoltării spațiului românesc. Lucrarea
evidențiază evoluția spațiului român esc din punct de vedere economic și demografic.
România are un potențial de dezvoltare imens, dar nu este exploatat suficient de mult.
România este unul dintre puținele sta te europene care se bucură de o bună înzestrate a resurselor
naturale și umane.
Investițiile în România constituie element ce trebuie îmbunătățit pentru a reuși o accelerare a
creșterii economice, comparativ cu celelalte state ale Uniunii Europene unde situația este mai
stabilă.
Țara noastră evoluat în condiții puternic marcante de manifest area crizei economice. Astfel
că, la debutul crizei, economia românească cunoscuse o perioadă de creștere economică în ritmuri
înalte, d ar insoțită de un deficit extern important și de majorarea datoriei ex terne pe termen scurt.
Datorită acestei situații, România a semnat acorduri cu Fondul Monetar Internațional și cu Uniunea
Europeană, asigurând finanțarea corespunzătoare a deficitului monetar.
În perioada a nalizată, evoluția spațiului ro mânesc a cunoscut d oua mari etape:
– Prima etapă: anii de creștere ( formarea “bulei” economice ), anii 2000 -2008, unde
PIB-ul a cunoscut o creștere semnificativă, ajungând la valoarea de 503 mld lei.
– A doua etapă: anii de recesiune 2009 -2014 , fiind caracterizată printr -o scăd ere a
PIB-ului, și implicit a economiei naționale.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol este analizată situația României
din punct de vedere al indicatorilor demografici și economici. Al doilea capitol este reprezentat de
studiul d e caz, și anume: Evoluția regiunii Sud -Vest Oltenia în perioada 2000 -2016. În ultimul
capitol am prezentat viziunea de dezvoltare a regiunii Sud -Vest Oltenia, perioada 2014 -2020 .

5
Capitolul 1. Analiza studiului de dezvolatrea a spațiului românesc

Pentru a putea vedea evoluția spațiului româ nesc am analizat o serie de indicatori economici
și demografici.
Din categoria indicatorilor economici fac parte : PIB -ul, inflația și șomajul.
1.1.Evoluția PIB -ului național

Produsul Intern Brut ( PIB ) – reprezintă valoarea de piață a tuturor bunurilor și serviciilor
din cadrul granițelor unei țări, dintr -o anumită perioadă de timp, inclusiv producția companiilor
străine care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării , dar exclusiv producția companiilo r autohtone
în afara țării.1 PIB-ul are o influență mare asupra unei economii. Un indice PIB ridicat exprimă o
economie în expansiune. Acesta reflectă și puterea unei economii.
Analizând datele statistice din ultimii ani , România ar trebui să fie printre ț ările cele mai
dezvoltate din Uniunea Europeană. Contrar acestor date, indicatorii subdezvoltării cresc și ei.
Suntem țara cu cel mai mic salariu mediu din Uniunea Europeană, mortalitatea infantilă este în
creștere, infrastructura, cel mai important indica tor de dezvoltare, este la pământ, sistemul sanitar
duce o lipsă acută de personal, spitalele sunt insuficie nte, dar PIB -ul României este în creștere.
În perioada 2000 -2014, PIB -ul a crescut de la an la an. Astfel că, în anul 2014, potrivit
Institutului Național de Statistică PIB -ul României era de 668 144 mii lei. Anul 2014 a înregistrat o
creștere a economiei de aprox. 8 ori mai mare față de 2000.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul României este împărțit în 8 regiuni de
dezvolatare. În anul 2014 Regiunea București -Ilfov a înregistrat cea mai mare creșter e economică,
la polul opus situându -se Regiunea Sud -Vest Oltenia.
În prima jumătate a anul ui 2016, creșterea economică a României a depășit estimările
specialiștilor dar și prognozele oficiale. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia țării a
crescut în al doilea trimestru din 2016 cu 6% față de anul 2015, înregistrându -se cea mai mare
creștere din 2008 și până în prezent. România se va poziționa și în fruntea clasamentului european
al creșterii economice și în 2017 .Tabelul nr. 1. 1 reflectă situația evoluției PIB -ului în perioada
2000 -2014. Analiza datelor a fost făcută pe fiecare regiune în parte.

1 http://bulbrokers.com/ro/training/indicatori -macroeconomici/produsul -intern -brut-pib/

6

Tabelul nr 1.1 Evoluția PIB -ului în perioada 2000 -2014, mii lei

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shpRegiunea de
dezvoltare Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
TOTAL 81275,3 118327,2 152630 198761 248748 290489 347004 418258 524388,7 510523 533881 565097 595367 637456 668144
Regiunea NO RD-
VEST 9190,2 13675 18127,7 23577,2 29641 34080 41185,2 50519,3 59281,6 58938 60199,8 61648,4 67600,8 71712 76641,5
Regiunea CE NTRU 9834,5 14247,9 18641,6 23923,5 28968 32758,4 39945,9 48671,3 58093,2 58136 59951,8 61990,1 67732,8 70502,9 73205
Regiunea NO RD-
EST 9618 14241,5 18475,2 23809,2 28767 32521 38115,8 45483,4 55400,6 55163 56081,2 57274,4 61404,7 65380,3 67169,4
Regiunea SUD -EST 9554,8 13867,9 17928,4 22900,7 29531 32959,9 39068,1 44446,4 54042,6 53358 56735,2 59515,8 64845,3 72153,7 75239,3
Regiunea SU D-
MUNTENIA 9973,1 15229,8 19318 24866,1 32191 36663,5 44050,7 51348,3 64740 65901 66784,2 70037,1 71130,8 77804,3 86814,7

Regiunea
BUCURESTI –
ILFOV
18291
25034,8
32698,9
42393
53290
69434,8
81123,9
101828
139578,9
127575
137385
153624
157698
170844
178922
Regiunea SU D-VEST
OLTENIA 7058,2 10646,5 12649,8 17572,4 21584 23499,4 28292 33682,6 40742,1 40402 42368,6 44583,5 46275,2 48013,1 48340
Regiunea VE ST 7646,8 11272,8 14661 19564 24604 28366,2 34998,3 41902,2 52056 50612 53722,7 55917,2 58196,4 60529,9 61339,4

7

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 1.1 Evoluția PIB -ului î n România
Analizând figura de mai sus putem spune ca evoluția PIB -ului a avut două mari etape:
 Prima etapă: anii de creștere, sau formarea “bulei” economice ( 2000 -2008 )
În perioada 2000 -2008, PIB -ul românesc a crescut de la 80,3 mld lei la aprox 503 mld l ei.
În anul 2000, PIB -ul avut o valoare de 796 533 mld lei, înregistrând o creștere cu 1,6%față de anul
precedent.
Anul 2003 aduce aceeași tendință de creștere a economiei, continuând ascensiunea anilor precedenți
în ceea ce privește dezinflația, reducerea șomajului și controlul deficitului bugetar.
Anul 2008 a fost ultimul în care PIB -ul a crescut, atingând valoarea de 503,9 mld lei. Creșterea
economică a fost limitată în primul trimestru al acestui an, fiind susținută de silvicultură,
agricultură, piscicu ltură și construcții.
 A doua etapă: anii de recesiune 2009 -2014
În anul 2009, din punct de vedere tehnic, România a intrat în recesiune. În anul 2009, PIB -ul a
înregistrat o scădere cu 7,1 procente față de anul 2008.
Începând cu anul 2010, economia românească incepe să își revină puțin câte pu tin, ajungând ca î n
anul 2014 să avem un produs inter brut de aprox 668 mld lei.

0100000200000300000400000500000600000700000800000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014Milioane lei
AnulEvoluția PIB -ului în România

8

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 1.2 Evoluția PIB -ului național/locuitor (lei)
Produsul intern brut pe cap de locuitor a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2014
înregistrând o valoare de 33 552,8 lei, în creștere cu 1 662 lei față de anul precedent.

1.1 Analiza PIB -ului în țările Uniunii Europene

Pentru a putea analiza mai bine situația României în ceea ce privește PIB -ul voi prezenta
ponderile statelor europene aferente anului 2015, conform datelor puse la dispoziție de eurostat.ro.
Analizând datele din Tabelul nr 1.2, putem observa o concentrare puternică asupra economiei,
având o ponde re de 71,8% a celor mai puternice 5 state ale Uniunii Europene.
PIB-ul Germaniei trece de o cincime din totalul UE, fiind urmată de Marea Britanie cu 17,6%.
Primele 5 mari economii ale UE însumează un procent de 71,8%.
Urmează 5 țări care au o pondre a PI B-ului cuprinsă între 4,6% și 2%. PIB -ul acestor 5 țări este
aproximativ cât al Franței.
Urmează 9 țari cu o economie semnificativă , având o pondere a PIB -ului de 10,57%. România se
situează pe locul 16 din UE28, având un PIB de 159,8 mld euro, reprezentâ nd doar 1,1% din totalul
UE28.
Cele mai mici 9 economii ale Uniunii Europene însumează doar 1,96% din UE28.
De remarcat faptul că econimia Bulgariei, Croației, Lituania, Letoniei, Estoniei ajung să reprezinte
ceva mai mult decât economia României.
29679.131890.833552.8
2700028000290003000031000320003300034000
2012 2013 2014PIB național/locuitor

9
Tabelul nr 1.2 Țările Uniunii Europene după mărimea PIB -ului în 2015
Țara PIB PIB
mld Euro % din UE 28
UE 28 14625,4 100
Germania 3025,9 20,7
Marea Britanie 2568,9 17,6
Franța 2183,6 14,9
Italia 1636,4 11,2
Spania 1081,2 7,4
Primele 5 mari economii 10496 71,8
Olanda 678,6 4,6
Suedia 444,2 3
Polonia 427,8 2,9
Belgia 409,8 2,8
Austria 337,2 2,3
Cele 5 economii medii 2297,6 15,6
Danemarca 266,2 1,8
Irlanda 214,6 1,5
Finlanda 207,2 1,4
Portugalia 179,4 1,2
Grecia 176 1,2
România 159,8 1,1
Cehia 154,7 1,1
Ungaria 108,7 0,74
Slovacia 78,1 0,53
Cele 9 economii
semnificative 1544,7 10,57
Luxemburg 52,1 0,36
Bulgaria 44,2 0,3
Croația 43,9 0,3
Slovenia 38,5 0,26
Lituania 37,2 0,25

10
Letonia 24,4 0,17
Estonia 20,5 0,14
Cipru 17,4 0,12
Malta 8,8 0,06
Cele mai mici 9 economii 287 1,96
Sursa datelor: eurostat.ro

1.2 Evoluția inflației

Inflația este considerată de cei mai mulți specialiști ca fiind una dintre cele mai grave
dezechilibre macroeconomice a unei țări. Inflația este procesul de creștere al nivelului prețurilor.
De-a lungul anilor inflația și -a lăsat ampr enta asupra economiei românești. În momentul apariției
inflației, într -o economie, prețurile încep să crească și puterea de cumpărare a monedei scade.
Potrivit Institutul ui Național de Statistică, în p rezent inflația este în scădere.

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 1.2 Rata medie a inflației

Rata anuală a inflației IPC a revenit în teritoriu pozitiv la începutul anului 2017, atingând
0,18 la sută în luna martie și cunoscând o relativă accelerare față de luna decembrie 2016 (+0,72
puncte procentuale). Tendința ascendentă a fost indusă, preponde rent, de disiparea efectului statistic -0.500.511.522.533.5
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Procent
AnulRata medie a inflației în România

11
asociat reducerii cotei standard a TVA în ianuarie 2016 (de la 24 la 20 la sută), la care s -au adăugat
șocuri nefavorabile de natura ofertei, asociate unor evoluții externe, cu efecte propagate rapid
asupra dinamicii prețurilor combustibililor și ale prețurilor volatile ale alimentelor. Influențe de sens
opus provin din eliminarea unor taxe și reduceri ale impozitelor indirecte (taxe nefiscale, TVA,
accize) care au continuat și în trimestrul I. Rata anuală a inflației în luna martie a fost similară
proiecției publicate în ediția din februarie a Raportului asupra inflației. În același timp, rata medie
anuală a IAPC a continuat să își restrângă valoarea negativă, până la -0,5 la sută la finele
trimestrului I, implicând o diminuare a ecartului față de media UE, până la 1,2 puncte procentuale.2

1.3 Evoluția șomajului

Piața muncii este spațiul economic în care se întâlnesc, se confruntă și negociază în mod
liber cererea de forța de muncă, reprezentată de angajatori și oferta, reprezentată de posesorii
de forță de muncă . Așadar, clientul de pe piața muncii este angajatorul care dispune de locuri de
muncă, furnizorul este căutătorul de lo c de muncă – salariatul , obiectul tranzacțional este forța de
muncă , iar prețul este salariul complet , cunoscut și sub denumirea de fondul individual de salariu .
Forța de muncă este oferită pe nivele de calificare (competențe) și unități de timp (ore, zile de
muncă etc.)
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, România a înregistrat la sfârșitul anui 2016 o
scădere a ratei șomajului ajungând la cel mai mic procent din ultimii 8 ani.
Analizând datele din figura de mai jos putem observa o scăderea numărului șomerilor. Dacă în anul
2000 înregistram o rată a șomajului de 10,5 %, aceasta a scăzut la 4,8 % în anul 2016 potrivit
cifrelor preliminare a Institutului Națiuon al de Statistică.
Pe tot parcursul anilor analizați putem observa că s -au inregistrat fluctuații de procentaj, rata
șomajului având în general o tendință de scădere. În mod surprinzător observăm o creștere
spectaculoasă a șomerilor în anul 2009 față de 2 008 unde s -a înregistrat o creștere cu 4,3 puncte
procentuale. Această crștere s -a datorat faptului că începând cu anul 2008 România a trecut printr -o
situaț ie dificilă în cea ce privește economia, cu repercursiuni în 2009.
Începând cu anul 2010, rata șoma jului începe să se imbunatățească câștigând 0,8 puncte
procentuale. În perioada 2011 -2016 rata șomajului a avut o evoluție relativ constantă , cu o medie
de 5,2%.

2 Raport asupra inflației, mai 2017, AnulXII, nr 48, Banca Națională a României

12

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 1.3 Evoluția ratei șomajului în România

1.4 Evoluția populației

Populația României a scăzut în ultimi ani, ajungând ca în an ul 2016 să î nregistreze 19 760
314 locuitori, în scădere cu 1 867 195 persoane față de anul 2003.
Principalele cauze ale scăderii numărului populației sunt următoarele:
– Mortalitatea ridicată a populației
– Natalitatea scăzută
– Rata scăzutăa feritlității
– Migrația externă

024681012
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Procent
AnulRata șomajului în România

13

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 1.4 Populația rezidentă în România la 1 ianuarie

„La nive lul anului 2014 populația rezidentă se afla sub 20 de milioane, la nivelul populației
din anul 1966. Practic, mortalitatea ridicată, rata scăzută a fertilității de după 1989 au dus la această
situație și peste cele două fenomene naturale avem și migrația e xternă care avut o influență foarte
mare asupra dinamicii populației rezidente. Un lucru foarte interesant se referă la factorii care au
dus la această modificare, cel puțin în orizontul de timp 1990 -2014. Până în 2013 reducerea
populației rezidente s -a realizat în cea mai mare parte datorită migrației externe, în jur de 70 -80%.
După anul 2013, diferența dintre numărul de nou -născuți și persoane decedate determină o reducere
a populației rezidente. Practic, la nivelul anului 2014, avem o reducere a populați ei rezidente de
aproape 80.000 de peroane datorită factorilor naturali. Aceasta înseamnă că avem o dispariție a
două orașe de nivel mic în fiecare an”, a spus Tudorel Andrei, președintele INS.
Structura pe sexe a populației este redată în tabelul de mai jos. După cum putem observa
numărul femeilor este mai mare decăt al bărbați lor. Din punct de verde al evoluției se inregistrează
o scădere a populaț iei atât în r ândul femeilor dar și al bărbațilo r.

1850000019000000195000002000000020500000210000002150000022000000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Nr persoane
AnulPopula ția rezident ă în România la 1 ianuarie

14
Tabelul nr. 1.3 Populația rezidentă la 1 ianuarie pe sexe

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp

Evoluția populației pe medii de rezidență, în perioda 2002 -2015 a înregistrat ușoare
fluctuații. Pe tot parcursul anilor analizați observăm că cea mai mare parte a populației trăiește în
mediul urban. ( vezi Figural nr. 1. 5 )

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr. 1.5 Evoluția populației pe medii de rezidență
0.0010.0020.0030.0040.0050.0060.00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Procent
AnulEvoluția populației pe medii de rezidență
Rural
Urban

15
Capitolul 2. Evoluția regiunii Sud -Vest Oltenia în perioada 2000 -2016

Pentru o mai bună analiză a regiunii Sud -Vest Oltenia am analizat o serie de indicatori
demografici și economici.
2.1 Indicatori demografici

Regiunea Oltenia este situată în partea sud -vestică a României, cuprinzând 5 județe: Olt,
Dolj, Vâlcea, Mehedinți, Gorj. Din punct de vedere al numărului de județe se află pe penultimul
loc, fiind una dintre regiunile mici ale țării.
Tabelul nr. 2.1 Populația rezidentă la 1 ianuarie 2016 în Regiunea Sud -Vest Oltenia
Județul Total
( nr persoane ) Populația Procent
Urban Rural Urban Rural
Dolj 641113 332762 308351 51,90 48,10
Gorj 327550 147808 179742 45,13 54,87
Mehedinți 252711 116459 136252 46,08 53,92
Olt 412512 161188 251324 39,07 60,93
Vâlcea 359855 160694 199161 44,66 55,34
Total 1993741 918911 1074830 46,09 53,91
Sursa: Anuarul Statistic al României, date 2016
Tabelul de mai sus evidențiază structura populației în fu ncție de mediul de rezidență . Zonele rurale
ocupă cea mai mare parte din teritoriu.
Din punct de vedre al cifrelor absolute, Regiunea Sud -Vest Oltenia are cel mai mic număr de
locuitori ai mediului urban.
Regiunea Sud -Vest Oltenia are o pondere de 45,37% în mediul urban, respectiv 54,63% în mediul
rural.
Populația regiunii Sud -Vest Oltenia, la 1 ianuarie 2016 era de 1 993 741 locuitori, dintre care
53,91% locuiau în mediul rural.
Județul Dolj înregistrează o pondere a populației în mediul rural de 48,10%, fiind singurul județ al
regiunii cu o pondere așa mică. La polul opus se află județul Olt, cu o pondere de 60,93 procente,
fiind județul care înregistrează cea mai mare parte a p opulației în mediul rural.

16

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 2.1 Evoluția populației rezidente la 1 ianuarie în regiunea Sud -Vest Oltenia

După cum putem obvserva, în perioada 2012 -2016, populația regiunii Sud Vest Oltenia a
fost în scădere, determinată de sporul negativ generat de o mortalitate crescută, dar și de fenomenul
migrator intern și extern al populației.
2.2 Indicatori economici
Din categoria indicatorilor economici voi analiza următoarele categorii de serii regionale:
PIB, salariați, venituri, cheltuieli, șomaj.
2.2.1 Evoluția Produsului Intern Brut Regional
Regiunea Sud -Vest Oltenia a înregistrat în anul 2014 un PIB de 48 340 mili oane lei. Nivelul
scăzut de dezvoltare al regiunii se datorează volumului scăzut de investiții străine.

Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
Figura nr 2.2 Evoluția PIB -ului în Regiunea Sud -Vest Oltenia 2067357
2048702
2033784
2015766
1993741
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016Evoluția populației rezidente la 1 ianuarie în
regiunea Sud -Vest Oltenia
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000200020052010
Milioane leiProdusul intern brut (PIB) regional

17
Între regiunile de dezvoltare din România, Sud -Vest Oltenia a ocupat în fiecare an din
perioada 2012 -2014 penultimul loc în ceea ce privește indicatorul PIB pe cap de locuitor, depășind
doar regiunea Nord -Est din acest punct de vedere. Astfel, în anul 2014 , PIB -ul pe cap de locuitor a
fost în regiunea Sud -Vest Oltenia de 23 870,8 lei cu 3 343 lei mai mare decât în regiunea Nord -Est,
dar cu 6 208,8 lei mai mic decât în regiunea Sud -Est, cu 4 371,8 lei mai mic decât în regiunea Sud
Muntenia și cu de 54 475,1 lei mai mic decât în București -Ilfov .
Tabelul nr 2.2 Evoluția Produsul Intern Brut regional/locuitor
Regiunea Anul
2012 2013 2014
Lei
Regiunea Nord –
Vest 26028,7 27654,7 29608,6
Regiunea Centru 28696,7 29901 31107
Regiunea Nord – Est 18682,1 19948,8 20527,8
Regiunea Sud -Est 25615,7 28667,9 30079,6
Regiunea Bucuresti
– Ilfov 69141,6 74835,5 78345,9
Regiunea Sud –
Muntenia 22806,9 25120 28242,6
Regiunea Sud -Vest
– Oltenia 22482,4 23518,7 23870,8
Regiunea Vest 31861,6 33227,5 33791,7
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp

2.2.2 Evoluția numărului mediu de salariați
În ceea ce privește numărul mediu de salariați pe județele componente ale Regiunii Sud -Vest
Oltenia, situația se prezintă astfel: județul Dolj înregistrează cel mai mare număr de salari ați, la
polul opus clasându -se județul Mehedinți cu un numar de 41 645 salariați în anul 2015.

18

Sursa: Anuarul Statistic al României
Figura nr 2.3 Evoluția numărului mediu de salariați în regiunea Sud -Vest Oltenia

În Regiunea Sud ‐Vest Oltenia, în anul 2015, erau înregistrate 36 694 de unități economice .
Dintre unitățile econo mice înregistrate în regiune, 89,4 % aveau mai puțin de 9 anga jați și doar 89
reprezentau firme mari . Între unitățile economice cu mai mult de 250 de angajați, cele mai multe
( 45 ) erau societăți ce activau în industria prelucrătoare. În categoria agenților economici cu 50 ‐249
de angajați, în Regiunea Sud ‐Vest O ltenia erau înregistrate 725 de unități, în cea mai mare parte din
sectoarele industriei prelucrătoare, construcțiilor și comerțului . ( vezi Tabelul nr 2.3 )
Tabelul nr 2.3 Unități economice active după numărul de angajați în Regiunea Sud ‐Vest Oltenia
Regiunea de dezvoltare Sud -Vest Oltenia Total 0-9 10-49 50-249 250+
36 694 32 835 3 266 504 89
Agricultură, silvicultură și pescuit 1455 1 259 176 19 1
Industrie extractivă 84 68 15 – 1
Industrie prelucrătoare 3 504 2 571 680 208 45
Prod ucție și furnizare energie electrică și
termică 46 37 4 1 4
Distribuția apei 296 238 39 11 8
Construcții 2 997 2 485 432 74 6
Comerț 14 488 13 393 1 010 77 8
Transport și depozitare 3 543 3 294 217 30 2
Hoteluri și restaurante 2 095 1 860 220 14 1
Informații și comunicații 948 884 55 8 1
Intermedieri financiare și asigurări 719 679 38 2 –
Învățământ 230 198 32 – –
Sănătate și asistență socială 946 869 69 8 –
Sursa datelor: http://statistici.insse.ro/shp
020000400006000080000100000120000140000
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015Nr salariați
AnulDolj
Gorj
Mehedinti
Olt
Valcea

19
2.2.3. Evoluția veniturilor
Veniturile poartă – prin nivel, structură și diferențiere – amprenta situației economice.
La nivelul regiunii, veniturile medii lunare au avut o tendință de creștere. Dacă î n anul 2007,
în medie , o gospodărie obținea venituri lunare/ persoană de 741 lei, aceată valoare a crescut până în
anul 2015 la suma de 928 lei/lună/persoană.

Sursa: Anuarul Statistic al României
Figura nr 2.4 Veniturile totale medii lunare/persoană în regiunea Sud -Vest Oltenia

Sursa: Anuarul Statistic al României
Figura nr 2.5 Evoluția veniturilor m edii lunare pe o gospodărie vs v enituri la nivel naționl 02004006008001000
2011 2012 2013 2014 2015Lei/persoană/lună
AnulVeniturile totale medii lunare /persoană
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
TOTAL 2131.67 2315.99 2304.28 2417.26 2475.04 2559.05 2500.72 2686.77
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 1960.39 2067.69 2134.13 2159.54 2251.56 2363.22 2285.38 2448.02050010001500200025003000LeiVenituri totale medii lunare pe o gospodărie
vs venituri naționale

20
Analizând datele din Figura nr .2.5 putem observa că veniturile medii lunare pe o gospodărie
sunt sub media venituril or naționale. În perioada 2008 -2015 aceste venituri au crescut atât la nivel
regional cât și național.

Tabelul nr 2.4 Veniturile totale medii lunare pe o gospodărie ,pe medii de rezidență

Sursa: Anuarul Statistic al României
2.2.4 Evoluția cheltuielilor
Cheltuielile totale medii lunare/ gospodărie în Regiunea Sud -Vest Oltenia, înregistrau în
anul 2015 valoarea de 2 079 lei, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În perioada 2008 –
2015, cheltuielile totale medii lunare/gospodări e au avut o evoluție ascendentă.

Sursa: Anuarul Statistic al României
Figura nr 2.6 Cheltuielile totale mediil unare/gospodărie în regiunea Sud -Vest Oltenia
05001000150020002500
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Lei
AnulCheltuielile totale medii lunare /
gospodărie

21

Sursa: Anuarul Statistic al României
Figura nr 2.7 Comparație la nivelul regiunii între veniturile totale și cheltuielile totale în regiunea
Sud-Vest Olteni
2.2.5 Evoluția șomajului
În ceea ce privește evoluția șomerilor pe județele componente Regiunii Sud -Vest Oltenia, județul
Dolj înregistrează cel mai ridicat număr al șomerilor în perioada 2000 -2016. Acest lucru este
normal dacă ținem cont de faptul că județul Dolj are și cea mai mare populație dintre județele
componente regiunii. Evoluția numărului șomerilor înregistrați la nivel de județe a înregistrat un
trend asemănător, cu o puternică scădere în anul 2007. Anul 2008 a marcat o creștere a numărului
șomerilor înregistrați , iar odată cu accentuar ea crizei economice, anul 2009 î nregistrează o creștere
spectaculoasă a șomerilor în toate județele, față de anul precedent. Începând cu anul 2013 se
înregistreaz ă o scădere a șomerilor înregistrați în toate județele regiunii. ( vezi Tabelul nr 2.5.
Șomeri înregistrați în perioada 2000 -2016, regiunea Sud -Vest Oltenia ).

050010001500200025003000
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Cheltuieli vs venituri
Cheltuieli
Venituri

22
Tabelul nr 2.5. Șome ri înregistrați în perioada 2000 -2016, regiunea Sud -Vest Oltenia

Sursa datelo r: Anuar statistic al României

Sursa datelor: www.insse.ro
Figura nr 2.8 Numărul de șomeri înregistrați în regiunea Sud -Vest Oltenia
020000400006000080000100000120000140000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Nr șomeri înregistrați
Anul

23
După cum putem observa în figura de mai sus, numărul șomerilor înregistrați la nivelul
regiunii a înregistrat fluctuații mari. Ast fel, în perioada 2000 -2007 s -a înregistrat o scădere a
numărului acestora, urmând ca pe fondul cri zei economice și financiare să crească în perioada
2008 -2009. Începând cu anul 2010, numărul șomerilor în registrați a început să scadă. P erioada
2011 -2016 a înregistart mici fluctuații.

2.3 Puterea economică a regiunii Sud -Vest Oltenia

Repartizarea activității economice la nivelul regiunii este determinată de resursele naturale,
facilități tehnologice, capital și forța de muncă. Regiunea prezintă o forță de muncă relativ scăzută.
Județul Olt a înregistart pierderi masive de forță de muncă ca urmare a restructrării industriale, o
parte reorientându -se spre sectorul agricol.
Din punct d e vedere a structurii de afaceri, putem afirma faptul că regiunea numără doua parcuri
industriale operațiuonale, aflându -se în județul Dolj ( Craiova ), și în Gorj ( Sadu ).
Industria – regiunea Oltenia este reprezentativă pentru producerea energiei electrice pe bază de
lignit și și hidroelectrică, industrie extractivă. Industria extractivă a lignitului furnizează cărbunele
necesar termo centralelor din regiune, asigură agent termic pentru platforma Râmnicu Vâlcea,
Drobeta Turnu Severin, dar ajută și la încălzirea orașelor din Craiova, Râmnicu Vâlcea , Drobeta
Turnu Severin și Motru. O mare parte din societățile comeriale din zonă funcționează în jurul
acestei activități. Activitatea industrială, în anul 2010, reprezenta aproximativ 45,3% din totalul
cifrei de afaceri a regiunii.
Agricultura – ponderea agriculturii în regiune este destul de mare. Productivitatea acestui sector
este relativ scăzută față de media Uniunii Europene. Aceast decalaj este datorat faptului că în
regiune există întreprinderi agricole de dimensiuni reduse și insuficient dotate teh nic, sistemele de
irigație sunt insuficient de dezvoltate sau lipsesc, toate acestea reprezentând obstacole pentu o
dezvoltare eficientă.
Infrastructura – regiunea dispune de o rețea de căi ferate de 998 km, reprezentând doar 9,2% din
totalul țării. Princ ipala magistrală de cale ferată este București -Timișoara, traversând regiunea de la
est la vest și fiind singura linie dublă a regiunii. Rețeaua rutieră este formată din doua coridoare
Pan-europene. A ccesul la aceste coridoare este limitat și îngreunat de capacitatea de transport și
calitatea redusă a infrastructurii. În l ipsa investițiilor în drumurile secundare, localitățile s -au
dezvoltat de -a lungul drumurilor naționale.

24
Aeroporturi – în regiune se află un singur aeroport, acesta fiind situat în Craiova. Datorită distanței
de doar 200 de km față de București, dezvoltarea aeroportului nu a fost o prioritate, fiind preferată
dezvoltarea traficului rutier și feroviar.
Turism – regiune a beneficiază de un potențial turistic di versificat, incluzând turism mon tan și
speologic, balnear, parcuri naturale și turism religios. Dtorită reliefului variat al regiunii, turismul
zonei este diversificat.
Situația implementării Programului Național Regional ( POR ) în regiune la 31 octombrie 2011
– în perioada 2007 -2013, pentru finanțarea POR s -a alocat la nivel național suma de 4 436,83 mil
euro, din care regiuea a absorbit 621,60 mil euro, reprezentând 14% din total. La sediul ADR SV
Oltenia, până la data de 31 octombrie 2011 au fost depuse prin Programul Operațional Regional 831
proiecte pentru finanțare nerambursabilă, 258 dintre acestea fiin d respinse sa u retrase de către
solicitanți.

25
2.4 Analiza SWOT a regiunii Sud -Vest Oltenia
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Cel mai mare producător de
hidrocentralele de la Porțile de Fier și
Lotru -Olt) – cca ¾ din total și
termoenergie (bazinele carbonifere
Jiu-Motru: Rovinari și Turceni și
Ișalnița – Craiova) – cca ¼ din totalul
național;
 Regiune de tranzit cheie între Banat și
Muntenia (București) situată la
confluența coridoarelor de transport
paneuropene IV și VII;
 Fluviul Dunărea, cea mai importantă
resursă pentru industrie, turism,
pescuit;
 Craiova este unul dintre cele mai mari
centre universit are din țară;
 Regiunea dispune de o suprafață
agricolă de 12,3% din totalul țării;
 Regiunea dispune de un potențial
turistic diversificat ( turism montan.
Speologic, balnear, religios );
 Principalele zone de concentrare a
industrie sunt: Slatina ( aluminiu ),
Râmnicu Vâlcea ( chimie ), Craiova (
construcții de mașini );
 Regiunea este bogată în resurse de
subsol (cărbune, gaze, petrol, izvoare
minerale și termale, roci de
construcție, sare) și sol (zonele
muntoase și subcarpații Olteniei
dispun de resurse fo restiere;
 Inexistența unei autostrăzi în regiune;
 Infrastructura de transport este
insuficient de dezvoltată,
 Regiunea dispune doar de un singur
aeroport, la Craiova;
 Capacitate redusă de atragere a
investiților străine ( 3,5 % din
volumul țării );
 Intras tructura de utilități slab
dezvoltată;
 Densitatea populației redusă;
 Pondere ridicată a populației ocupate
în agricultură și rentabilitate scăzută a
activităților agricole; (54,7% din
populația regiunii trăiește în mediul
rural și contribuie cu 11,62% la
formarea PIB regional);
 Calitatea scăzută a infrastructurii de
sănătate, nu numai în mediul rural, dar
chiar și în orașe;
 Spații verzi insuficiente în orașele
regiunii;

26

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 Programele de împădurire reprez intă
ooportunitate pentru prote -area
mediului sirelansarea turismului;
 Dezvoltarea turismului în mai multe
zone ale regiunii valorificându -se
potențialul cultural, istoric și natural;
 Potențial crescut pentru o agricultură
ecologică;
 Dezvoltarea de parteneriate încheiate
la nivel l ocal și regional în scopul
atragerii de competențe recunoscute
pentru identificarea și soluționarea
problemelor de fond pe piața muncii
și creșterea calității și volumui
serviciilor oferite angajatorilor;
 Valorificarea experienței dobândite în
finanțările din fonduri europene în
vederea rezolvării problemelor
identificate la nivelul regiunii

 Creșterea disparitățior inter -regionale
 Migrația masivă a tinerilor datorită
lipsei locurilor de muncă;
 Creșterea ratei șomajului ș scăderea
nivelului de trai;
 Număr redus și o distribuție inegală a
furnizorilor de servicii specializate de
ocupare și de formare profesională
acreditați sau autorizați pe întreg
teritoriu județului. Lipsa comcurenței
în domeniu impune prețuri mari și
nivel calitativ relativ scăzut

27
Cap 3 Viziunea de dezvoltare a regiunii Sud -Vest Oltenia în perioada 2014 -2020

Pentru perioada 2014 -2020, strategia de dezvoltare constă în armonizarea strategiilor și
politicilor existente în diferite domenii la nivel regional. În implementar ea acestei strategii trebuie
să se țină cont de politica de coeziune a Uniunii Europene.
Tabel nr 3.1 Gradul de atingere a obiectivelor Strategiei Europa 2020 la nivel național și regional
Obiectiv principal
Țintă UE Țintă
România Valoare actuală
în România Valoare actuală
în regiune
Rata de ocupare pentru
populația cu vârsta
cuprinsă între 20 și 64 de
ani 75% 70% 62,8% 63,8%
Procentul din PIB investit
în cercetare -dezvoltare 3% 2% 0,47% 0,21%
Emisiile de gaze cu efect
de seră -20% față
de anul
1990 -19% față
de anul
2005 -11% față de anul
2005 N/A
Ponderea energiilor
regenerabile în totalul
consumului de energie 20% 24% 23,4% N/A
Rata abandonului școlar
timpuriu mai puțin de
10% mai puțin de
11,3% 17,5% 18%
Ponderea persoanelor cu
vârsta între 30 -34 de ani
care au studii universitare 40% 26,7% 20,4% 14%
Reducerea numărului
persoanelor amenințate de
sărăcie sau excluziune
socială cu 20
milioane de
persoane cu 580.000
de persoane 40,3% din totalul
populației se află
în situație de risc 48% din totalul
populației se află
în situație de risc
Sursa date lor: Eurostat, 2012

28
Strategia își propune o viziune largă incluzând activități ce pot fi fințate din mai multe surse.
Această strategie trebuie săa asigure o rezvoltare durabilă echilibrată a regiunii Sud -Vest Oltenia.
Obiectivul general pentru perioada 2014 -2014 al regiunii Sud -Vest Oltenia este reprezentat de
dezvoltarea durabilă și echilibrată prin valorificarea resurselor proprii, spri jinirea mediului de
afaceri, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor, toate acestea pentru a reduce disparitățile existente
și creșterea nivelului de trai.
Principalele priorități la nivel regional din cadrul Strategiei de dezvoltare 2014 -2020 sunt
urmă toarele:
 Creșterea competitivității economice a regiunii
 Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii regionale
 Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii cultural
istorice
 Dezvoltarea rurală durabilă și modernizarea agricul turii și a pescuitului
 Dezvoltarea resurselor umane în sprjinul unei ocupări durabile și a incluziunii
sociale
 Protecția mediului și creșterea eficienței energetice

Dezvolatrea durabilă este unul dintre domeniile majore de intervenție cuprinse în Strategi a de
dezvoltare regională. Principalele priorități sunt următoarele:
– Creșterea competitivității economiece a regiunii: acest lucru va fi posibil prin sprijinirea
retehnologizării liniilor de producție a IMM -urilor, stimulând utilizarea pe o scară din ce în
ce mai largă a tehnologiilor nepoluante, având efect reducerea emisiilor de noxe.
– Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii regionale: o infrastructură mai bună contribuie la
fluidizarea traficului, a drumurilor, reducând astfel nivelul poluării din zon ele urbane și
rurale. Achiziționarea mijloacelor de transport ecologice și protejarea spațiilor, contribuind
astfel la crșterea confotului cetățenilor prin reducerea emisiilor de gaze în atmosferă
– Dezvoltarea rurală durabilă și modernizarea agriculturii și a pescuitului: acet lucru este
posibil prin promovarea și utilizarea eficientă a resurelor.
– Creșterea eficienței energetice șin protecția mediului: asigurarea eficienței energetice și
utilizarea energiei regenerabile constituie elemente importante asupra dezvoltării rurale.
Estimarea necesităților de finanțare s -a realizat prin centralizarea proiectelor din cadrul portofoliului
de proiecte aferent perioadei 2014 -2020. Aceste date sunt redate în tabelul de mai jos.

29
Tabelul nr 3.2 Estimarea necesităților de finanțare a Programului de Dezvoltarea Regională Sud –
Vest Oltenia la 1 mai 2014
PRIORITATE NR PROIECTE VALOARE
LEI EURO
Creșterea competitivității economice
a regiunii
48 705.107.808
156.690.624

Modernizarea și dezvoltarea
infrastructurii regionale
546 11.768.826.117
2.615.294.693

Dezvoltarea turismului, valorificarea
patrimoniului natural și a moștenirii
cultural – istorice
148 2.431.301.460
540.289.213

Dezvoltare rurală durabilă și
modernizarea agriculturii și a
pescuitului
182 1.031.365.609
229.192.358

Dezvoltarea resurselor umane în
sprijinul unei ocupări durabile și a
incluziunii sociale
43 64.083.120
14.240.693

Protecția mediului și creșterea
eficienței energetice
131 1.633.907.758
363.090.613

TOTAL 1098 17.634.591.872
3.918.798.194

Sursa datelor: Prelucrare date portofoliu proiecte 2014 -2020

30
Procesul de implementare va include următoarele activități:
– Identificarea, selectarea și dezvoltarea proiectelor strategice de la nivelul regiunii (fișe de proiecte
identificate, analiza și corelarea proiectelor identificate în raport cu obiectivele sectoriale și
strategice, precum și cu dezvoltarea teritorială, impactul estimat al proiectului regional), în vederea
identificării celor mai bune soluții pentru atingerea obiectivelor și priorităților regionale propuse;
– Asigurarea de asistenta tehnica pentru dezvoltarea proiectelor strategice in vederea identificar ii
celor mai bune solutii pentru atingerea obiectivelor si prioritatilor regionale propuse;
– Urmărirea calendarului de implementare a proiectelor strategice;
– Monitorizarea progreselor realizate

31
Concluzii și propuneri
Pentru stimularea creșterii PIB național, sunt necesare măsuri care să vizeze pe de o parte
stimularea serviciilor, cu scopul creșterii competitivății sectorului economic, corelate cu măsuri de
creștere a productivității muncii în mediul rural (prin diversificare a activităților economice și
reorientarea populației ocupate în agricultură).
Structura populatiei din România a avut o tendință descrescătoare în perioada 2003 -2016.
La nivelul Regiunii Sud -Vest Oltenia PIB -ul a crescut, numărul mediu de salariați a cuno scut
ușoare fluctuații.
La nivelul regiunii, veniturile medii lunare au avut o tendință de creștere. Dacă in anul 2007, în
medie o gospodărie obținea venituri lunare/ persoană de 741lei, aceatăv valoare a crescut până în
anul 2015 la suma de 928 lei/lună/p ersoană .
România se află pe o traiectorie de creștre economică pozitivă. Acest lucru se datorează unui cumul
de factori macroeconomici, dar și potențialului teritoriului național de a genera creștere.
România acupă încă o poziție fragilă în rândul economie i competitive.
România manifestă încă o capacitate scăzută de retenție a populației, fapt relevat de cifrele relativ
crescute de migrație externă. La acestea adăugăm și declinul demografic în creștere, fapt ce prezintă
implicații semnificative în dezvoltar ea spațiului românesc.
România trebuie să realizeze proiecte care contribuie la creșterea capacității teritoriului național
generând creștre economică și implicit de a menține și atrage o forță de muncă inovativă.
La nivelul țării trebuie asigurat un echilibru între politicile economice, de mediu și culturale în
vederea planificării coerente a procesului de dezvoltare, precum și de a conserva identitatea
teritoriului național.
Obiectivul general pentru perioada 2014 -2014 al regiunii Sud -Vest Oltenia este reprezentat de
dezvoltarea durabilă și echilibrată prin valorificarea resurselor proprii, sprijinirea mediului de
afaceri, dezvoltarea infrastructurii și serviciilor, toate acestea pentru a reduce disparitățile existente
și creșterea nivelului de trai .

32
Bibliografie
1. Alexandru Fîntîneru, Macroeconomie, București, 2007
2. Ion Dona, Economie rurală, Editura Economică, 2015
3. Analiza dezvoltării rurale, 2012
4. Raport asupra inflației, mai 2017, AnulXII, nr 48, Banca Națională a României
5. Planul de dezvoltare r egională Sud -Vest Oltenia 2014 -2020, iunie 2014
6. Portofoliu proiecte 2014 -2020
7. Strategia de dezvoltare teritorială a României, versiunea 2, iunie 2014
8. http://bulbrokers.com/ro/training/indicatori -macroeconomici/produsul -intern -brut-pib/
9. http://www.durabil.org.ro/files/ocuparea_neagricola_in_regiunile_su d-muntenia_si_s.pdf
10. www.insse.ro
11. www.eurostat. ro

33