Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, con tabile și implicații în audit Coordonator științific Conf. Dr…. [626231]

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific
Conf. Dr. HAȚEGAN CAMELIA

Masterand: [anonimizat] – aspecte juridice, con tabile și implicații în
audit

Coordonator științific
Conf. Dr. HAȚEGAN CAMELIA

Masterand: [anonimizat]
2016

Copyright © 2016 – Toate drepturile privind lucrarea de față aparțin autorului acesteia și sunt
protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996 , cu modificările și completările ulterioare .
Folosi rea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se pedepseș te conform
legilor in vigoare.

REFERAT

CUPRINS

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
2. Literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
2.1. Rolul auditorului în procesul de audit al situațiilor financiare anuale …………………….. 14
2.2. Analiza evenimentelor ulterioare închiderii exercițiului ………………………….. ………….. 17
2.2.1. Evenimente ulterioare – parte a pr ocesului de audit ………………………….. ………. 17
2.2.2. Evenimentele ulterioare prin prisma contabililor ………………………….. …………… 18
2.2.3. Evenimentele ulterioare prin prisma auditorului financiar ………………………….. . 20
3. Metodologie, date și rezultate ………………………….. ………………………….. ………………………… 22
3.1. Studiu privind impor tanța evenimentelor ulterioare și a modului în care auditorii caută
și descoperă dovezi ale evenimentelor ulterioare ………………………….. ………………………….. . 22
3.2. Studiu privind influența evenimentelor ulterioare asupra situațiilor financiare ale unei
societăți ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 28
3.2.1. Date generale ale societății PRINTTECH SRL ………………………….. …………….. 28
3.2.2. Verificarea evenimentelor ulterioare și tratamentul acestora ……………………….. 33
4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 41
5. Listă bibliografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 42
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 43

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 13

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului
financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în
audit

Rezumat : Lucrarea de față abordează problematica evenimentelor ulterioare închiderii
exercițiului financiar și dobândirea și utilizarea acestor informații de către utilizatorii interni
și externi pentru elabora rea unor decizii corecte care să contribuie la soluționarea sau
îmbunătățirea problemelor apărute în activitățile acestora . Informațiile pe care utilizatorii se
bazează în luarea deciziilor sunt standardizate și privesc poziția întreprinderii analizate,
performanța acesteia , situația fluxurilor de trezorerie și alte informații ajutătoare pentru
descrierea fidelă a întreprinderii . Performanța adusă deciziilor luate de utilizatori este
dependentă de calitatea , fiabilitatea , cantitatea și relevanța acestor inf ormații. Acest rol îi
revine auditorului deoarece lui îi sunt încredințate spre dirijare și armonizare cifrele
privindmișcarea mijloacelor și resurselor unei firme, care ordonate pe anumite categorii,
după o schemă bine srabilită, pot demonstra la un momen t dat situația -oricât de complexă -a
unei firme . Punctul de plecare în lucrare îl constituie studiul influenței evenimentelor
ulterioare descoperite asupra situațiilor financiare ale întreprinderii și inclusiv asupra
opiniei auditorului ajungând la anumite rezultate cu aspecte pozitive și negative respectiv la
prezentarea de soluții pentru redresarea ac estora d in urmă .
Cuvinte cheie : evenimente ulterioare, audit, standarde , informație semnificat ivă, situații
financiare anuale.
Cod JEL : M41, M42, M21 .

1. Introducere

În lucrarea de față doresc să prezint cele mai importante noțiuni teoretice cât și aspectele
practice ale auditului în faza de f inalizare a acestuia și emitere a raport ului de audit.
Auditul ajută ca informația economică să fie de încredere pentru decidenți.
Astfel informația economică ne ajută să controlăm modul de utilizare al resurselor
disponibile , să sesizăm și să e xaminăm critic aspectele pozitive dar și aspectele negative, în
veder ea luării măsurilor ce se impun, deciziilor de viitor.
Prin a ceastă lucrare se urmărește îndeplinirea următoarelor obiective principale:
 înțelegerea importanței auditării situațiilor financiare anuale;
 înțelegerea importanței cunoașterii evenimentelor ulterioare datei de închidere
a exercițiului financiar;
 înțelege rea poziției auditorului raportată la informațiile cunsocute în urma
evenimentelor ulterioare întâlnite.

Lucrarea începe cu aspectele teoretice semnificative legate de procesul de audit și rolul
auditorului și continuă cu elementele importante legate de e venemintele ulterioare închiderii
exercițiului financiar, folosind doar literatura de specialitate fără a face referire la vreo
oarecare întreprindere dată, aspecte ce vor face obiectul primei părți a lucrării.
În cea de -a doua parte a lucrării, am realiza t un studiu axat pe importanța evenimentelor
ulterioare în întreg procesul de audit și modul de cunoaștere, descoperire a acestora. În urma

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 14

sintetizării informațiilor culese voi putea trage concluziile referitoare la aceste două elemen te.
Mai departe, în c el de -al doilea studiu, sunt prezentate datele considerate semnificative ale
activității unei societăți care îmi va fi suport pentru aplicarea noțiunilor teoretice,
PRINTTECH SRL, și ulterior voi expune câteva din evenimentele ulterioare întâlnite la
socie tatea în cauză urmărind și influența acestora în situațiile financiare anuale și în opinia
auditorului regăsită în raportul final al acestuia.
Am ales această temă datorită faptului că, în prezent, într-o lume a globalizării și
mondializării, din contab ilitate trebuie să se facă un instrument esențial de informare, aceasta
constituind, în mediul concurențial actual, un obstacol în acordarea încrederii în informațiile
emise. Auditul situațiilor financiare vine, însă, să ofere într -o mare măsură, baza pentru
depășirea acestui obstacol și adoptarea de către utilizatorii de informații contabile, a deciziilor
corespunzătoare . Altfel spus, auditul ajută la creșterea probabilității ca deciziile luate să fie
cele corecte.
Pentru aceasta există un set de standarde s trict definite, pe care angajații – profesioniș ti
contabili sau liber profesioniștii trebuie să le cunoască și să le înțeleagă.
Evenimentele ulterioare trebuie să fie cunoscute de către auditor și este import ant ca acesta să
obțină diverse probe de audit p entru a confirma că dispozițiile contabile și de prezentare a
informațiilor – în special cele reglementate de IAS 10, au fost corect aplicate în situațiile
financiare.
Această activitate este esențială pentru asigurarea rezonabilă a unor informații financi are
fidele, corecte, transparente și mai ales comparabile, pe baza căror a să poată fi luată cea mai
bună decizie economică posibilă. Într-o lume și o economie în care raportul de audit a devenit
din ce în ce mai mult un element obligatoriu în luarea oricăr ei decizii (obligatoriu pentru
bănci, societăți listate la bursă ori în cazul altor situații prevăzute de lege) și în care acesta ,
pentru mulți, nu constituie un serviciu menit să aducă un plus de valoare entității auditate,
calitatea și pertinența raportu lui de audit devine unul din elementele esențiale în dezvoltarea
economică și socială atât la nivel național, dar și la nivel macroeconomic. Datorită faptului că
există o multitudine de suspiciuni cu privire la gradul de independență și pregătirea
profesio nală a auditorilor și din cauza valu lui de scandaluri și falimente î n care auditorii au
fost mai mult sau mai puțin implicați, sper ca în viitor să nu crească riscul ca profesia de
auditor să dispară sau ca aceasta să devină cu un rol pur formal .

2. Literatu ra de specialitate

2.1. Rolul auditorului în procesul de audit al situațiilor financiare anuale

Fie faci parte din managementul unei companii și trebuie să iei cele mai bune decizii pentru
evoluarea spre cât mai bine a activității desfășurate, fie că ești u n investitor și vrei să știi care
este cea mai bună alegere în care să investești sau fie că îți cauți un partener de afacere, pentru
toate acestea ai nevoie de informații fiabile pe care să îți fundamentez i deciziile, informații
prezentate în situațiile f inanciare anuale ale fiecărei entități.

La sf ârșitul fiecărui exercițiu financiar, toți operatorii economici sunt obligați la întocmirea
situațiilor financiare anuale.
Societățile întocmesc și prezintă situații financiare pentru a ilustra activitatea des fășurată și
situația la un moment dat, pentru diferiți utilizatori, atât interni cât și externi. Diverșii
utilizatori se bazează pe aceste informații pentru a -și clădii deciziile economice viitoare, în
colaborarea cu entitatea ale cărei situații financiare sunt analizate.
Însă, pe măsură ce societatea devine tot mai complexă, decidenții se confruntă cu o
probabilitate tot mai mare de a se baza pe informații incorecte, eronate. Acest fapt este cauzat

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 15

de următoarele: distanța din ce în ce mai mare dintre inf ormații și utilizatori, părtinirea și
motivele personale ale furnizorului de informații, volumul foarte mare al datelor, precum și
existența unor tranzacții comerciale foarte complexe.
În prezent, există o tendință mare a furnizorilor de informații de a co smetiza rezultatele
financiare și de a prezenta o imagine falsă, denaturată a situațiilor finaciare, manipulâ nd astfel
deciziile decidenților în interesul lor. Această atitudine are la bază dorința de îmbogățire,
ignorarea managementului riscurilor, negli jarea recomandărilor auditorilor și acapararea unui
teritoriu cât mai extins.
Există însă precedente juridice semnificative care sugerează că managementul poartă
răspunderea furnizării de informații fiabile utilizatorilor. Astfel, managementului
întreprind erii îi revine responsabilitatea adoptării unor politici adecvate, a menținerii unui
control intern corespunzător și a efectuării unor prezentări corecte, conforme cu realitatea în
situațiile financiare. Dacă utilizatorii se bazează pe situații financiare incorecte și, ca urmare,
înregistrează pierderi financiare, ei au posibilitatea de a da în judecată managementul
respectiv.
Utilizatorii pot obți ne informații fiabile și pot fi încrezători în situațiile financiare ale unei
entități în cazul în care s -a efectuat un audit independent, de către un auditor competent care
își defășoară activitatea cu profesionalism și moralitate, pe baza unor standarde, norme
riguroase.
O serie de autori confirmă faptul că în lipsa unor informații financiare certificate de cătr e
auditor, costul capitalurilor ar fi substanțil mărit datorită riscurilor existente (Wallman, 1995) .
Organele de reglementare în materia contabilității și auditului militează pentru eliminarea
diferențelor de pre zentare a situațiilor financiar -contabile d intre societățile din diferitele țări.
Astfel, s -a încercat să se armonizeze reglementările, standardele și procedurile contabile
privind în tocmirea situațiilor financiare, aceasta având ca obiectiv asig urarea comparabilității
informațiilor în timp ( cu s ituațiile financiare ale întreprinderii pentru perioadele precedente)
și spațiu ( cu situațiile financiare ale altor întreprinderi ). Astfel, în auditul situațiilor financiare
ale unei entități sunt folosite două categorii de norme de referință: norme conta bile (IFRS –
International Financial Reporting Standards cunoscute sub vechea denumire de IAS –
International Accounting Standards și norme de audit (ISA – Inter national Standards on
Auditing) (Duțescu, 2002) .

Rolul auditorului constă în verificarea și exam inarea informației financiare având o utilitate
internă (în conducerea și gestionarea entității) și o alta externă, de informare a terților
(acționari, investitori, instituții guvernamentale, clienți, furnizori, creditori, instituții bancare
și alții), exe rcitat în scopul protejării resurselor și asigurării cr edibilității acestor informații
(Bunget, 2010) .
Răspunderea auditorului este de a planifica și efectua auditul astfel încât să obțină o asigurare
rezonabilă privind prezența sau absența unor prezentăr i eronate semnificative în situațiile
financiare, indiferent dacă aceste prezentări eronate sunt cauzate de erori sau fraude.
Concretizarea verificării situațiilor anuale de către auditor constă în întocmirea raportului de
audit prin intermediul căruia se comunică utilizatorilor concluziile sale.
Conform ISA 200 „Obiective generale ale auditorului independent și desfășurarea unui audit
în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit”, scopul unui audit este să
îmbunătățească gradul de încredere al ut ilizatorilor vizați ai situațiilor financiare. ( Consiliul
pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare, tradus Camera Auditorilor financiari
din România [CAFR], 2013). Acest lucru este obținut prin exprimarea unei opinii de către
auditori cu priv ire la măsura în care situațiile financiare sunt întocmite, sub toate aspectele
semnificative, în conformitate cu un cadru general de raportare financiară aplicabil. În cazul

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 16

majorității cadrelor de raportare generale, opinia se referă la măsura în care si tuațiile
financiare sunt prezentate în mod corect, sub toate aspectele semnificative, sau oferă o
imagine fidelă și corectă în conformitate cu cadrul general de raportare.
În pri ncipiu, componentele incluse în auditul situațiilor financiare sunt: situația poziției
financiare (bilanțul), situația performanței întreprinderii (contul de profit și pierdere), situația
fluxurilor de trezorerie, precum și notele și anexele însoțitoare acestora .

Raportul de audit reprezintă concretizarea procesului de audit și a re un triplu rol:
– instrument de c omunicare cu utilizatorii situaț iilor financiare emise de e ntitatea
auditată , respectiv cu publicul, precum și cu acți onarii pentru decizii economice;
– instrument de conf irmare a încrederii publicului și acționarilor în situ ațiile financiare
prezentate de o entitate;
– instrument de identificare a responsabilităț ilor pentru auditor și pentru conducerea
entităț i auditate (Arens & Loebbecke, 2006) .

De obicei, managementul angajează un auditor, care va asigura utilizatorii că sit uațiile
financiare sunt de încredere. În cazul în care până la urmă se constată că situațiile financiare
sunt incorecte, auditorul poate fi dat în judecată atât de utilizatorii informației cât și de
managementul întreprinderii care l -au angajat. Fără îndoi ală, auditorii poartă o răspundere
juridică semnificativă privind munca pe care o prestează.
Auditorii au rolul, în primul rând, de a menține satisfacția clientului dar și de a acționa în
interes public, și anume nu doar pentru angajatorul sau clientul său ci și pentru societate în
general. Trebuie să aibă în vedere utilizatorii informațiilor financiar -contabile, reprezentați
prin investitorii actuali sau potențiali, managementul entității, personalul angajat, creditorii,
furnizorii, clienții, instituțiile publice precum și publicul larg. În al doilea rând auditorii au
rolul de a asigura optimizarea resurselor, asigurarea confo rmității întreprinderii cu stand ardele
profesionale și nu în ultimul rând stabilirea și menținerea unei reputații profesionale.
Pe sc urt, auditorul are rolul de a oferii încredere publicului că informațiile difu zate prin
situațiile financiare. În desfășurarea activității de audit, auditorul parcurge patru mari faze cu
subcategoriile de activități specifice. Pentru trecerea directă la ca pitolul următor și anume
”Analiza evenimentelor ulterioare închiderii exercițiului” prezint figurativ (Figura 1 ) procesul
de audit. Auditul eveni mentelor ulterioare se va regăs i în etapa IV -a a auditului, etapa de
finalizare a acestuia și de elaborare a ra portului de audit efectiv.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 17

Figura 1. ”Reprezentarea procesului de audit”

2.2. Analiza evenimentelor ulterioare închiderii exercițiului

2.2.1. Evenimente ulterioare – parte a procesului de audit
Chiar și atunci când toate celelalte faze ale auditului sunt reali zate de o manieră adecvată,
dacă faza de finalizare este necorespunzătoare, atunci calitatea au ditului va fi îndoielnică. Pe
lângă multe alte aspecte semnificative, în faza a IV -a de finalizare a auditului, auditorii
abordează verificarea evenimentelor pro duse după data închiderii exercițiului. Procedurile de
audit care vizează verificarea acestor operațiuni și evenimente, sunt desemnate, de obicei, prin
termenii : „verificare a evenimentelor ulterioare” sau „verificare postbilanțieră”.
Procedurile de identi ficare și de verificare a evenimentelor ulterioare, deși sunt tratate drept
etape în finalizarea auditului, acestea trebuie desfășurate pe tot parcursul exercitării misiunii
de audit, în final totalizând toate informațiile și formulându -se concluzii cu pri vire la
realitatea și tratamentul acestora.
Evenimentele ulterioare închiderii exercițiului financiar sunt tratate din punct de vedere
reglementar atât în Stadardul Int ernațional de Contabilitate IAS 10 „Evenimente ulterioare
datei bilanțului” cât și în OM FP 1802/2014 care stabilesc tratamentul în situațiile financiare a Faza a II -a
„Efectuarea testelor
mecanismelor de
control și a testelor
substanțiale ale
operațiunilor ”
Faza a III -a
„Efectuarea
procedurilor analitice
și a testelor detaliilor
soldurilor” Faza a IV -a
„Finalizarea auditului
și întocmirea un ui
raport de audit” Faza I
„Planificarea și
definirea unei metode
de auditare”

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 18

acestora (contabilizarea și prezentarea informațiilor referitoare la evenimente) , dar și în
Standardul Internațional de Audit ISA 560 „Evenimente ulterioare” care stabilește obligațiile
pentru auditor de a lua în considerare incidențele evenimentelor posterioare închiderii
exercitiului, atât asupra situațiilor financiare cât si asupra raportului sãu.

Conform precizărilor din ISA 560, următorii termeni care sunt folosiți de -a lungul acestei
lucrări au semnificațiile atribuite mai jos :

Data situațiilor financiare – reprezintă data încheierii celei mai recente perioade acoperite de
situațiile financiare ;
Data autorizării situațiilor financiare – reprezintă data la care persoanele cu autoritate a
recunoscută declară că au întocmit un set complet al situațiilor financiare și că și -au asumat
responsabilitatea pentru acestea;
Data raportului de audit – reprezintă data la care auditorul datează raportul cu privire la
situațiile financiare ;
Data publi cării situațiilor financiare – data la care raportul auditorului și situațiile financiare
auditate sunt pu se la dispoziția părților terțe ( Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Audit și Asigurare, tradus Camera Auditorilor financiari din România [CARF], 2013) .

Deși exercițiul financiar se încheie la 31 decembrie, în majoritatea țărilor, pot apărea o serie
de evenimente ulterioare acestei date și care prin impactul semnificativ pe care îl au pot duce
la ajustarea situațiilor sau prezentarea unor inf ormații în notele explicative cât și modificarea
opiniei auditorului cu privire la situațiile financiare auditate. Evenimentele ulterioare datei
bilanțului pot avea asupra situațiilor financiare un impact favorabil sau unul nevaforabil.
Impactul favorabil implică obținerea de beneficii economice de către întreprindere, pe când
efectul nefavorabil implică o ieșire de beneficii economice dinspre întreprindere. Amândouă
situații conduc la modificarea poziției financiare a întreprinderii.
Prin impact semnificat iv înțelegem influența pe care o are omisiunea sau declararea
informațiilor în mod eronat asupra deciziei economice a utilizatorilor, luată pe baza situațiilor
financiare prezentate.
Datorită faptului că situațiile financiare stau la baza luării deciziilo r utilizatorilor, este
important să se cunoască momentul până la care acestea pot fi ajustate pentru a putea prezenta
în mod fidel evoluția și situația întreprinderii la un moment dat.
În general, situațiile financiare nu se finalizează decât după o perioa dă de timp , perioada ce
începe cu finalul de an și se termină cu data la care situațiile financiare sunt sau se
preconizează că vor fi autorizate pentru emitere. Data autorizării pentru emitere reprezintă
termenul până la care situațiile financiare ale ex ercițiului precedent pot fi ajustate.
Situațiile financiare sunt autorizate pentru emitere la data la care conducerea întreprinderii le
analizează și avizează (semnează) pentru depunere la dispoziția Consiliului de Administrație,
în vederea însușirii lor, și la dispoziția acționarilor, asociaților și terților.

2.2.2. Evenim entele ulterioare prin prisma contabililor

În cadrul IAS 10 cât și OMFP 1802/2014, termenul de „evenimente ulterioare” face referire la
acele evenimente, atât favorabile, cât și nefavorabile, care au loc între data bilanțului și data la
care situațiile financiare sunt autorizate pentru emitere (Ordinul Ministerului Finanțelor
Publice 1802/2014) .
Aceste două reglementări stabilesc ca întreprinderile să își ajusteze valorile recunsocute sau să
își actualizeze informațiile prezentate în funcție de evenimentele ulterioare închiderii
exercițiului.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 19

Prezentarea informațiilor referitoare la aceste evenimente vor fi utile celor care sunt interesați
să evalueze poziția financiară a societății în cauză.
Astfel, evenimentele ulterioare sunt clasificate în două tipuri de evenimente:
– Evenimente care fac dovada condițiilor existente la data bilanțului;
– Evenimente care oferă indicații despre condițiile a părute ulterior datei bilațului
(Caraiani & Lungu, 2004).
Evenimentele ulterioare întâlnite, dacă acestea se consideră a fi semnificative astfel încât să
influențeze deciziile utilizatorilor de informații, pot conduce la ajustări ale situațiilor
financiare sau la prezentarea de informații suplimentare în notele e xplicative.
Astfel, evenimentele care se consideră că existau la data bilanțului duc la ajustarea valorilor
din situațiile financiare pe când evenimentele care apar între data bilanțului și data autorizării
situațiilor financiare și care reflectă condiții apărute ulterior datei bilanțului pot fi clasificate
în două categorii:
– Evenimente semnificative care influențează deciziile utilizatorilor și pentru care
standardul cere o prezentare în Notele anexe la situațiile finaciare. Astfel, pentru
fiecare categori e se impune a se prezenta natura evenimentului cât și o estimare a
efectului financiar sau o mențiune conform căreia o astfel de estimare nu poate fi
făcută.
– Evenimente nesemnificative care nu sunt prezentate în Notele anexate la situațiile
financiare
Prob lema întâmpinată în mare parte a cazurilor o reprezintă determinarea a ceea ce constituie
o condiție existentă la data bilanțului. Uneori condiția este un eveniment sau o tranzacție
singulară ce poate fi ușor de identificat ca fiind un eveniment ulterior.
Pentru fidelitatea situațiilor fiananciare este benefic, acolo unde este cazul, ca aceste
evenimente ulterioare să fie analizate și prin prisma IAS 37 „Provizioane, datorii și active
contingente”. Această analiză intervine atunci când apar evenimente ulter ioare care la
momentul ocazionării lor nu au modificat rezultatul și poziția financiară, dar au influențe
ulterioare. Acest tip de evenimente creează active sau datorii contingente (Caloian,
nr.5/2007). Activele contingente sunt generate de evenimente favo rabile și vor fi contabilizate
numai în momentul realizării lor efective datorită principiului prudenței care interzice
cotabilizarea probabilității obținerii de câștiguri sau venituri, dar ele vor fi prezentate în notele
explicative. Datoriile contingente aparțin evenimentelor nefavorabile și vor fi contabilizate
prin intermediul provizioanelor și vo r fi și prezentate în notele ex plicative.

Ias 10 abordează și principiul continuității activității , conform căruia o entitate nu trebuie să
își întocmească s ituațiile financiare pe baza principiului continuității activității dacă
evenimentele ulterioare datei bilanțului indică faptul că acest principiu nu este adecvat (Lazar,
Avram & Duinea, nr.81/2011). Societa tea nu își va întocmi situațiile financiare pe ba za
principiului continuității activității dacă organele de conducere determină după data bilanțului
fie că intenționează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea comercială, fie că nu au
nicio altă vari antă realistă în afara acestora ( Consiliul p entru Standarde Internaționale de
Contabilitate , 2008). Deciziile adoptate de management după data bilanțului, privind
desfășurarea activității viitoare a s ocietății, pot avea influențe asupra situațiilor financiare. În
funcție de natura deciziei, poate fi necesar ă prezentarea unor amănunte în n otele explicative.
Astfel de evenimente pot fi: achiziționarea unei filiale, fuzionarea cu o altă întreprindere
imediat după închiderea bilanțului sau divizarea întreprinderii, închiderea unei linii de
producție, etc

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 20

2.2.3. Evenimentele ulterioare prin prisma auditorului financiar

Auditul financiar contabil are o viziune diferită din punct de vedere al acestor evenimente
ulterioare datorită faptului că face trimitere la responsabilitatea auditorului cu privire la luarea
în considerare a influenței acestor evenimente atât aupra situațiilor fianciare cât și asupra
raportului de audit de emis.
Atunci când auditorul descoperă evenimente care afectează în mod semnificativ situațiile
financiare, acesta va evalua da că evenimente le sunt contabilizate corespunzător și prezentate
adecvat în situațiile financiare (Moldovanu, nr .11/2009).
Astfel ISA 560 clasifică evenimentele ulterioare astfel:

– Evenimente care au loc între data situațiilor financiare și data raportului auditorului.
– Evenimente descoperite după data raportului dar înainte de data publicării situațiilor
financiare
– Evenimente ce sunt descoperite după publicarea situațiilor financiare.

Obiectivul general al ISA 560, este cel de a obține certitudinea că auditorul a realiza t
procedurile de audit necesare pentru obținerea probelor de audit suficiente și adecvate oferiri
unei asigurări rezonabile că toate evenimentele care au avut loc până la data raportului de
audit au fost identificate, înregistrate și/sau prezentate a decvat în situațiile financiare
(Comitetul pentru Practici Mici și Mijlocii, Federația Internațională a Contabililor, tradus de
Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , 2012).
ISA 700 ”Formarea unei opinii și raportarea cu privire la s ituațiile financiare”, explică faptul
că data raportului auditorului informează utilizatorul că auditorul a luat în considerare efectul
evenimentelor și tranzacțiilor de care auditorul a luat cunoștiință și car e au avut loc până la
acea dată ( Consiliul pen tru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare, tradus Camera
Auditorilor financiari din România , 2013)
Ce diferență există în legătură cu perioada de după data bilanțului stabilită prin cele două
reglementări IAS 10 și ISA 560? Evident, diferența majo ră este că potrivit IAS 10 perioada de
după bilanț se termină cu data la care situațiile financiare sunt autorizate pentru publicare.
Aceasta ar fi data la care directorii semnează situațiile financiare și data raportului de audit.
Responsabilitatea audito rului, în legătură cu efectele produse de evenimentele ulterioare, se
extinde până la data la care raportul de audit este emis și semnat (Figura 2. ”Reprezentarea
grafică a întinderii răspunderii auditorului” (Moldovanu, nr.11./2009 )(Arens & Loebbecke,
2006), însă paragraful 4 din ISA 560 se așteaptă ca aceștia să privească și dincolo de data
raportului de audit să ia în considerare evenimentele care ar fi putut duce la modificarea
opiniei.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 21

Figura 2. ”Reprezentarea grafică a întinderii răspunderii audito rului”

În situația evenimentelor ulterioare întâlnite până la data raportului, auditorul trebuie să
strângă dovezi cu care să demonstreze că acele evenimente există și să stabilească ce influență
au asupra situațiilor financiare, precum să aducă și soluți i pentru înregistrarea lor corectă în
contabilitate.
Dacă managementul refuză modificarea evidenței contabile prin înregistrarea sau înregistrarea
modificată a acestor evenimente, aceasta constituie probă în exprimarea opiniei de către
auditor.
Răspunderea acestuia se extinde și după data ra portului de audit însă nu mai tâ rziu de data
aprobării situațiilor financiare , cu condiția ca aceste evenimente să fie aduse la cunoștința
auditorului.
Deci, în ceea ce privește evenimentele descoperite după data raport ului dar înainte de
publicarea situațiilor financiare, aud itorul, în general, nu ar trebu i să fie răspunzător. Dacă i se
aduce la cun oștință, însă, informații cu privire la aceste evenimente care se consideră că ar
influența situațiile financiare, de către managamentul întreprinderii, auditorul va fi obligat la
emiterea unui alt raport de audit după examinarea în prealabil a evenimentelor și defășurarea
lucrărilor suplimentare ce afectează informațiile din situații. Raportul de audit nu va fi datat
mai devr eme de data aprobării situațiilor financiare modificate.
Dacă în urma ex aminării, situațiile vor trebui modificate iar managaemntul refuză, atunci
auditorul își va exprima o opinie contrară, nefavorabilă sau va întreprinde toate acțiunile de a
informa util izatorii cu privire la această situație.
Privitor la evenimentele întalnite după data publicării situațiilor financiare, auditorul nu este
obligat la întreprinderea de activități de audit pentru întreprinderea respectivă. Daca există,
însă evenimente care consideră ca i -ar fi schimbat opinia inițială din raportul de audit, va
trebu i să discute cu managementul întreprinderii asupra corectării lor și va trebu i să se asigure
că utilizatorii au luat l a cunoștință despre influențele negative sau pozitive ale ace stora asupra
poziției întreprinderii. Dacă managementul modifică situațiile financiare, auditorul trebuie să
emită un nou raport de audit privind situațiile financiare modificate.
Auditorul trebuie să includă în raportul nou s au modificat al auditorului un paragraf de
observații sau un p aragraf explicativ care face referire la o notă la situațiile financiare în care

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 22

se discută mai detaliat motivele modificării situațiilor financiare emise anterior și la raportul
furnizat anterior de auditor.

3. Metodologie , date și rezultate

3.1. Studiu privind impor tanța evenimentelor ulterioare și a modului în care
auditorii caută și descoperă dovezi ale evenimentelor ulterioare

În susținerea importanței evenimentelor ulterioare în procesul de au dit, am realizat un
chestionar a dresat auditorilor financiari de la toate nivelele din cadrul firmelor de audit.
Chiar dacă standardele impun auditorilor de a cerceta și a obține o asigurare rezonabilă în
ceea ce privește evenimentele ulterioare care ar putea interveni în modificarea sit uațiilor
financiare, doresc să realizez acest studiu pentru ca auditorii să confirme ca aceste elemente
sunt de o importanță deosebită și merită a fi tratate în mod corespunzător, și pentru a înțelege
modul în care acestea sunt tratate de către ei în proce sul de audit.
Standardele cer ca procesul de cercetare și dezvăluire a evenimentelor ulterioare să aibă loc
după data bilanțului și aproape de sfârșitul anchetei pe teren a auditorilor.
Cu toate că auditorii, în general, urmează proceduri recomandate, prob abilitatea ca oricare
dintre acestea să descopere evenimentele ulterioare este destul de scăzută.
Chestionarul este împărțit în trei secțiuni astfel: prima parte reprezintă culegerea de informații
demografice, personale și despre firma în care activează auditorul chestionat , a doua secțiune
examinează procesul de cercetare și descoperire a evenimentelor ulterioare și factorii care
influențează acest proces, iar în ultima parte se urmărește percepția auditorului cu privire la
importanța și folosința cunoașt erii evenimentelor ulterioare.
Procedurile de audit pentru verificarea evenimentelor ulterioare le putem împărții în două
categorii astfel:
– Prima categorie fiind reprezentată de procedurile de verificare care sunt integrate în
mod normal în verificarea sol durilor la sfârșitul anului.
– A doua categorie cuprinde doar acele proceduri specifice verificări existenței
evenimentelor sau operațiunilor care ar trebui tratate ca evenimente ulterioare :
chestionarea managementului cu privire la existența de active sau datorii contigente
existente la data bilațului, obligația de a obține scrisoarea de reprezentare a
managementului privind faptul că nu este informat despre existența unor datorii
condiționate nedezvăluite, corespondența cu juri știi, examinarea proceselor,
evidențelor contabile, situațiilor interne de sinteză întocmite după data bilanțului.

Chestionarul este anexat la prezenta lucrare Anexa 1.
Chestionarul a fost transmis spre completare el ectronic prin diferite mijloace către
aproximativ 125 de persoane – auditori financiar i la început de drum sau cu o experiență
diferită. Din aceste persoane au răspuns la ch estionar, în întregime, numai 63 de persoane.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 23

Figura 3. „Experiența auditorilor”

Din analiza rezultatelor (Figura 3. „Experiența auditorilor”) reie se că cei mai mulți auditori
financiari chestionați dețin deja o experiență cuprinsă între 1 -5 ani în proporție de 44,4%,
30,2% au o experiență cuprinsă între 5 -10 ani, doar 17,5% sunt la început de drum cu o
experiență de sub un an și din păcate numai 7. 9% o experiență de peste 10 ani.

Figura 4. ”Cunoștințele auditorilor”

Se constată că dintre aceștia, mult peste jumătate stăpânesc deja standardele de audit și de
contabilitate necesare în desfășurarea auditului și în direcționarea societăților audit ate spre a
oferi utilizatorilor o mai bună prezentare a informaților din situațiile financiare (Figura 4.
„Cunoștințele auditorului”).

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 24

În pri ncipiu aceștia fac parte din firme de la nivel regional (30,2%) și din firmele din Big 4
(27%) , iar clienții tipic i ai acestora sunt firmele tot de la nivel regional în proporție de 44,4 %,
local 25,4% cât și național 23,8 %.

În ceea ce privește a doua secțiune privind procesul de desfășurare al identificării
evenimentelor ulterioare :

Figura 5. „Frecvența evenimen telor ulterioare”

Potrivit rezultatelor din Figura 5. „Frecvența evenimentelor ulterioare”, a proape toate
persoanele chestionate au descoperit cel puțin un eveniment ulterior semnificativ în ultimul
an.

Figura 6. ”Frecvența identificării evenimentelor ulterioare în cadrul procedurilor normale”

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 25

Am întrebat auditorii financiari cât de des au căutat dovezile evenimentelor ulterioare în
cadrul procedurilor obișnuite și c ât de des le -au și găsit (Figura 6. „ Frecvența identificării
evenimentelor ulterioare în cadrul procedurilor normale” ). Majoritatatea dintre ei nu caută
întotdeauna evenimentele ulterioare în cadrul procedurilor normale de audit, ci doar rareori.
Doar 12,7 % dintre aceștia se bazează des pe identificarea acestora prin aplicarea acestor
proce duri. Interesant este că rezultatele indică faptul că auditorii găs esc evenimente fără a le
căuta, 36,5% din persoanele chestionate au răspuns că au găsit dovezi ale evenimentelor
ulterioare de -a lungul procedurilor normale de verificare a soldurilor contu rilor de la sfârșitul
anului. Eu c onsider că acest rezultat este datorat raționamentului auditorilor, procedurilor
stabilite de către societatea de audit cât și de specificul acti vității societății auditate.

Figura 7. „Frecvența identificării evenim entelor ulterioare în cadrul procedurilor specifice”

Pe cealaltă parte, am întrebat auditorii financiari cât de des au căutat dovezile evenimentelor
ulterioare în cadrul procedurilor specifice și cât de des le -au și găsit. Se observă în Figura 7.
„Frecven ța identificării evenimentelor ulterioare în cadrul procedurilor specifice” că
rezultatele indică faptul că o mare parte a auditorilor (65%) aplică destul de des în mod aparte
proceduri specifice pentru identificarea evenimentelor ulterioare și destul de d es acestea dau
roade (58,8%).

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 26

Rezultatele indică că aceștia, în general, utilizezază fiecare procedură mai puț in revizuirea
procedurilor stabilite de conducere pentru a asigura identificarea evenimentelor ulterioare.
Suprinzător din nou este faptul că mu lți dintre auditori au răspuns că uneori evenimentele
ulterioare sunt descoperite accidental însă pe cealaltă parte au răspuns că se întâmplă mai des
să descoperi evenimentele ulterioare atunci când procedurile de audit chiar urmăresc această
problemă.

Figura 8. „Identificarea evenimentelor în cadrul verificării conturilor curente și a celor
neobișnuite”

Conform sintezei din Figura 8. „Identificarea evenimentelor în cadrul verificării conturilor
curente și a celor neobișnuite” , mulți dintre respondenți consideră că dovezile ies la iveală
mai mult la auditul conturilor neobișnuite decât la auditul conturilor curente.
Auditorii financiari spun că cel mai des s -au întâlnit cu evenimente ulterioare care oferă
indicații despre condițiile apărute ulterior dat ei bilanțului dar și foarte mulți care cel mai des
au întâlnit evenimente ulteriore care fac dovada condițiilor existente la data bilanțului. Cele
mai multe evenim ente ulterioare au fost întâlnite în perioada dintre data bilanțului și data
raportului de au dit dar peste jumătate din auditori au răspuns că doar uneori evenime ntele
ulterioare i -au făcut să își schimbe opinia referitor la situațiile financiare auditate.

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 27

În final, rezultatele din secțiunea 3 indică următoarele:

Figura 9. ”Importanța even imentelor ulterioare în procesul de audit”

Figura 9. ”Importanța evenimentelor ulterioare în procesul de audit” , indică că jumătate din
respondenți spun că întotdeauna dovada evenimentelor ulterioare este important ă în mediul
actual al auditului.

Figur a 10. „Emiterea raportului în timp util vs . verificarea evenimentelor ulterioare”

Se pare că obținerea dovezilor evenimentelor ulterioare are câștig de cauză în fața depunerii în
timp util a raportului de audit.( Figura 10. „Emiterea raportului în timp ut il vs. verif icarea
evenimentelor ulterioare”). Țin să preciz că pentru mine amandouă elemente sunt la fel de
importante însă dacă ar fi să aleg aș prefera să emit un raport târziu în care lumea să aibă
încredere deplină decât să îl pun la dispoziția utiliz atorilor într -un timp rezonabil și de care să
se îndoiască cât de puțin. Putem deduce că probabilitatea existenței unor evenimente
ulterioare care ar putea modifica situațiile financiare cât și opinia auditorului poate duce la
decizia auditorului de a aban dona promtitudinea raportului în schimbul obținerii dovezilor
evenimentelor ulterioare.

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 28

Figura 11. „Timpul bugetat în cazul cercetări evenimentelor ulterioare”

Figura 12. „Diminuarea riscului de audit prin verificarea evenimentelor ulterioare”

Major itatea consideră că timpul de lucru bugetat (Figura 11. „Timpul bugetat în cazul
cercetări evenimentelor ulterioare” ) se depășește mereu în cazul în care se dorește cercetarea
și identificarea evenimentele ulterioare dar aproape tot același procent conside ră că
descoperirea acestora reduce la minim riscul de audit ( Figura 12. „Diminuarea riscului de
audit prin verificarea evenimentelor ulterioare” )

3.2. Studiu privind influența evenimentelor ulterioare asupra situațiilor financiare
ale unei societăți

3.2.1. Date gen erale ale societății PRINTTECH SRL

SC PRINTTECH SRL este o societate cu răspundere limitată ce își are sediul în Municipiul
Timișoara, strada Caras , nr.4, jud.Timiș fiind înmatriculată la Registrul Comerțului sub
numărul J35/260/2003 , având un capital soc ial de 120.000 lei, CUI RO15180074 . Societatea
și-a început activitatea în anul 2003 , obiectul principal de activitate al ac esteia este of erirea de
servicii de tipar la î naltă rezoluție, soluții complete î n prelucrarea imaginii și comerțul cu
amănuntul în magazine specializate cu produse de birotică și papetărie, echipamente de birou,
echipamente periferice, închirierea de copiatoare, multifuncționale de dimensiuni mari. Cod
CAEN 1812 ”Alte activități de tipărire n.c.a.”

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 29

La înființarea societății exista un singur spațiu de lucru însă în momentul de față firma
utilizează 4 spații în activitatea de prestări servicii și vânzare de mărfuri și un spațiu de lucru
și depozitare pentru achiziționarea, întreținerea și pregătirea echipamentelor de mari
dimensiuni dest inate activității de tipografie în vederea vănzării sau închirierii acestora. Din
evoluția firmei rezultă faptul că pentru societate există o serioasă preocupare în ceea ce
privește încadrarea acesteia în exigențele pieței și în a răspunde cerințelor categ oriilor cât mai
diverse de consumatori.
În prezent, societatea se află în continuă dezvoltare, investițiile făcute de -a lungul timpului
oferindu -i acesteia stabilitate și siguranță în obținerea rezultatelor economico -financiare,
propulsând societatea în topul întreprinderilor din județul Timiș care au același obiect
principal de activitate.
Acționariatul firmei este format din 3 persoane: un acționar principal cu o cotă de participare
la beneficii și pierderi de 50% și 2 alți acționari cu o cotă de partici pare de 50% împărțită în
mod egal.
Structura organizatorică a societății este reprezentată în Figura 13.
Societatea ține contabilitatea în conformitate cu Legea contabilității nr.82/1191, modificată și
republicată și Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.3055/2009 pentru aprobarea
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
Datorită faptului că situațiile financiare ale societății PRINTTECH SRL sunt la 31 decembrie
2014, prevederile de care se va ține cont sunt cele din Ordinul Ministe rului Finanțelor Publice
nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementărilor privind situațiile financiare anuale individuale
și situațiile financiare anuale consolidate.
În activitatea de audit este nevoie de cunoașterea unor informații financiare deoarece pr in
analiza evoluției acestora se pot înțelege cele mai recente evenimente desfășurate și starea
financiară a unității auditate. În ceea ce privește informațiile financiare (Tabel 1) ale societății
se pot prezenta următoarele date pe ultimii 5 ani de zile:

Tabel 1 . Informații fina nciare S C PRINTTECH SRL *
ANUL
Elemente 2010 2011 2012 2013 2014
Cifra de afaceri 2.771.564 3.442.101 3.848.677 3.889.113 4.210.049
Venituri totale 2.877.522 3.515.190 3.909.136 3.956.911 4.430.978
Cheltuieli totale 2.823.105 3.359.507 3.722.687 3.814.257 3.742.849
Profit net/Pierdere 33.259 134.610 161.556 120.507 577.980
*Informațiile sunt preluate din Situațiile financiare publicate pe Ministerul Finanțelor Publice.

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 30

Figura 13. Structura organizat orică a soc ietății PRINTTECH SRL

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 31

 Cifra de afaceri

Figura 14. Evoluția Cifrei de afaceri SC PRINTTECH SRL
Se poate observa că cifra de afaceri a societății a fost într -o continuă creștere chiar din anul
2010 ajungând de la valoare de 2.771.564 până la 4.210.049.
Cifra de afaceri este realizată din veniturile din vâ nzarea mărfurilor și venituri le din prestarea
serviciilor. Analizând cele două grupe de venituri ac estea pot fi structurate con form Tabel 2.
„Structura cifrei de afaceri„

Tabel 2. „Structura ciferi de afa ceri”
Componenta
cifra de
afaceri 2010 % 2011 % 2012 % 2013 % 2014 %
CA din
vânzări de
mărfuri 1.242.899 45% 1.241.814 36% 1.262.808 33% 789.905 20% 718.740 17%
CA din
producția
vândută 1.528.665 55% 2.200.287 64% 2.585.869 67% 3.099.208 80% 3.491.309 83%
Total cifră de
afaceri 2.771.564 100% 3.442.101 100% 3.848.677 100% 3.889.113 100% 4.210.049 100%

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 32

 Venituri și cheltuieli totale
Figura 15. Evoluția în paralel a veniturilor și cheltu ielilor totale SC PRINTTECH SRL
Se observă că până în anu l 2012, cheltuielile totale urmăresc trendul veniturilor totale,
societatea înregistrând însă profit. În anul 2013 se poate observa o ușoară scădere a profitului
datorită faptului că veniturile totale sunt aproape de valoarea cheltuielilor totale. În schim b, în
anul 2014, trendul acestora este contrar, veniturile totale crescând considerabil și cheltuielile
scăzând, înregistrându -se cel mai mare profit din cei 5 ani luați ca reper.
 Profitul net

Figura 16. Evoluția Profitului net realiz at de SC PRINTTECH SRL

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 33

Firma a obținut p rofit în toți cei 5 ani, începând în 2010 cu cel mai mic profit în valoare de
33.259 și ajungând la valoarea cea mai mare de 577.980, în anul 2014.

3.2.2. Verificarea evenimentelor ulterioare și tratamentul acestora

Din analiza informațiil or financiare culese, se constată că în ultimul an, în perioada 1 ianuarie
2014 -31 decembrie 2014 activitatea societății a luat amploare desfășurându -se activități care
au dus la o creștere bruscă a profitului net și la o mai bună poziție a societății în m ediul
concurențial.
Pentru societatea PRINTTECH SRL, se prezintă o serie de evenimente ulterioare descoperite
de către audit orul financiar și evenimente dezvăluite de către managementul întreprinderii,
apărute pe parcursul perioadei înainte de autorizarea situațiilor financiare și care vor fi
clasificate în conformitate cu prezentările din IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilanțului,
arătând influența lor în Situațiile financiare finale la 31 decembrie 2014 și influența în
comportamentul profesional al au ditorului și al raportului final al acestuia.
Evenimentele ulterioare datei bilanțului apărute se referă atât la evenimente care nu conduc l a
ajustarea situațiilor financiare la 31 decembrie 2014, cât și la evenimente care conduc la
ajutarea situațiilor fi nanciare.
Situațiile financiare sunt supuse autorizării la data de 15 aprilie 2015.

 Societatea a decis la data de 01 februarie 2015 închiderea unuia dintre spațiile
de lucru nr.3 de pe str.Țepeș Vodă, o lo cație bună în centrul orașului, contractul de
închiriere încetând a mai fi activ la această dată însă putând fi prelungit cu acordul
părților. Societatea a luat această decizie consider ând că prin renunțarea la acest spațiu
de lucru ar putea câștiga noi forțe și timp pentru concentra rea puterilor asupra
celorlalte spații de lucru considerate a fi mai profitabile.
Acest eveniment nu face dovada existenței la data bilanțului dar d atorită faptului că prin
activarea în mai multe puncte din oraș consti tuie un mod de a -și menține clientela fidelă, se
consideră a fi o informație semnificativă prin natura ei și este considerată a fi o influență în
deciziile utilizatorilor de informație.
Din această cauză, pentru acest tip de eveniment care este ulterior datei de închidere a
bilanțului, nu se impune ajustarea situa țiilor financiare însă se impune prezentarea a cestuia în
notele explicative, respectiv în Nota explicativă 10 .
Societatea nu a prezentat acest lucru în situațiile financiare însă în urma stabilirii importanței
prezentării și în urma recomandărilor auditor ului aceasta va întocmi Nota 10 în mod
corespunzător.
 În cursul lunii noiembrie 2014, societatea este dată în judecată de către doi salariați soț
și soție concediați, cerând despăgubiri pentru desfacerea contractului de muncă în mod
abuziv, soția fiind îns ărcinată, conducerea societății luând la cunoștiință acest fapt
anterior emiterii deciziei de concediere. Societatea se apără invocând neprezentarea
acestora din urmă la locul de muncă în repetate rânduri. Din rapoartele cerute și
informațiile cerute de la juristul societății în legătură cu procesele, acesta considera la
acea dată că societatea va avea de câștigat deoarece în decizia de concediere au fost
invocate clar motivele care determină concedierea și are la bază și declarațiile scrise a
doi alți sala riați. La data de 25 februarie 2015, societatea pierde pr ocesul și societatea

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 34

va trebui să plătească acestora suma de 23.000 lei, formată din salariul net al acestora
pe ultimele 5 luni + 1000 de lei daune morale. Această decizie a fost bazată pe faptul
că în contractul de muncă este prevăzută clauza privind plata unor sume compensatorii
pentru desfacerea abuzivă a contractului de muncă. În susținerea acesteia este de
precizat faptul că în Regulamentul Intern al societății nu erau precizate prevederile
care au fost încălcate și sancțiunile aplicabile în aceste situații.

Pentru că, juristul societății considera în anul 2014 că societatea va câștiga procesul, nu
rezulta probabilitatea unei ieșiri de resurse care încorporează beneficii economice , așadar
societ atea a decis să nu își constituie provizion.
Finalizarea procesului reprezintă un eveniment ulterior datei bilanțului, care oferă dovada
condițiilor existente la data bilanțului. Întreprinderea va trebui să ajusteze numeric situațiile
financiare ale exerci țiului în cauză prin înregistrarea unui prov izion pentru suma de 23.000
lei, astfel:

a) Înregistrarea provizionului pentru litigii:

b) Închiderea contului de cheltuieli cu influență asupra rezultatului exercițiului:

Acest eveniment are influență semnificativă asupra situației întreprinderii, conducând
întreprinderea de la o situație favorabilă înainte de ajustare la o situație nefavorabilă după
ajustare, cu o pierdere semnificativă și o mărime negativă a capitalurilor proprii. Constitui rea
provizionului duce la diminuarea rezultatului din exploatare cu suma de 23.000 lei. Acest
eveniment are influență atât asupra rezultatului exercițiului curent cât și asupra poziției
financiare. În ceea ce privește deductibilitatea cheltuieli, legislați a în vigoare spune că aceste
cheltuieli care vizează constituirea de provizioane pentru li tgii nu sunt deductibile fiscal.

De asemenea, acest eveniment va trebui precizat și în Notele explicative, respectiv Nota
explicativă 2.

 În 26 februarie 2015 , cu oc azia confirmărilor cu furnizorii și examinarea facturilor de
cheltuieli făcute de către auditorul financiar se descoperă o factură de cheltuieli cu
prestări de servicii de cazare și masă pentru asociatul majoritar, plecat în interes de
serviciu pentru nego cierea unui contract , factură din decembrie aceasta fiind
neînregistrată și având valoarea de 8.000 lei +TVA 24%. Întreprinderea va trebui să
recurgă la înregistrarea acestea pentru ajustarea situațiilor fianciare.

(6812.1)
”Cheltuieli din exploatare privind
provizioanele pentru riscuri și
cheltuieli” (1511)
”Provizioane pentru litigii”

(121)
„Profitul sau pierder ea exercițiului
financiar”

(6812.1)
”Cheltuieli din exploatare
privind
provizioanele pentru riscuri și
cheltuieli” 23.000
23.000 =
=

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 35

a) contabilizarea facturii în contul luni i decembrie:

b) închiderea contului de cheltuieli cu deplasările înfluențând rezultatul brut al
exercițiului

c) recalcularea și înregistrarea în roșu a impozitului pe profit aferent facturii de
cheltuieli:

d) Închiderea contulu i de cheltuială cu impozitul pe profit:

e) Se va înscrie în decontul de tva a lunii decembrie valoarea de Tva deductibilă la
diviziunea regularizări.

Acest eveniment are o influență negativă asupra rezultatului însă se regularizează indi catorii
fiscali în f avoarea întreprinderii pentru că este o cheltuială deductibilă din punct de vedere
fiscal.
%
(625)
„Cheltuieli cu deplasări”
(4426)
„TVA deductibil” (542)
„Avansuri de trezorerie”
(691)
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” (441)
„Impozitul pe profit” =
= (121)
„Profitul sau pierderea exercițiului
financiar”

(625)
„Chelt uieli cu deplasări”

(121)
„Profitul sau pierderea exercițiului
financiar”

(691)
„Cheltuieli cu impozitul pe
profit”
(4424)
„Tva de recuperat”

(4426)
„Tva deductibil”

9.920
8.000
1.920
8.000
1.280
1.280
1.920 =
=
=

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 36

1. La data de 05 martie 2015, un client al societății asu pra căruia aceasta înregistra o
creanță în valoare de 20.000 lei își anunță falimentul din cauza situației precare și
imposibilității de a mai face față datoriilor. Societatea nu a analizat corect situația
financiară a clientului considerând că își va încasa banii în perioada imediat următoare
și recunoscând un provizion în situațiile financia re pentru doar 45% din sumă și
anume 9.000 lei.

Un client care își încetează activitatea atât de curând după perioada de raportare indică
irecuperabilitatea unei creanțe la data raportării și, prin urmare, reprezintă un eveniment
care conduce la ajustare a situațiilor financiare conform IAS 10.
Falimentul clientului la 30 ianuarie 2015 reprezintă un eveniment ulterior datei situațiilor
financiare însă acesta oferă dovada existenței condițiilor la data bilanțului. Probabilitatea
de neîncasare a creanței ex ista și la data bilanțului dar nu a fost facută estimarea în mod
corect.

Astfel, societatea PRINTTECH SRL, având în vedere că la sfârșitul anului 2014 și -a
constituit un provizion de doar 9.000 lei, va trebui să înregistreze în situațiile financiare de la
31 decembrie 2014 un provizion suplimentar pentru deprecirerea creanțelor -clienți în valoare
de 11.000 lei.

a) Înregistrarea ajustării pentru deprecierea creanțelor -clienți:

b) Închiderea contului de cheltuieli cu influență asupra rezultatului exercițiului:

De asemenea, acest eveniment va trebui precizat și în Notele explicati ve, respecti v Nota
explicativă 5 .
Ajustarea situațiilor financiare cu acest eveniment antrenează la nivelul bilanțului o influență
negativă de 11.000 lei asupra activelor circulante și asupra postului bilațier de capital.
Constituirea provizionului suplimentar duce la diminuarea rezultatului din exploatare.
Codul fiscal prevede faptul că dacă creanța este deținută la o persoană juridică asupra căreia
este declarată procedura de deschidere a falimentului cheltuiala cu provizionul este
deductibilă în proporție de 100% (Legea nr. 227/ 2015 privind Codul Fiscal )

c) recalcularea și înregistrarea în roșu a impozitului pe profit :

(6814)
”Cheltuieli din exploatare privind
ajustările pentru deprecierea activelor
circulante” (491)
”Ajustări pentru deprecierea
creanțelor -clienți”
=
(691)
„Cheltuiala cu Impozitul pe profit” (441)
„Impozitul pe profit” 11.000
1.760 (121)
„Profitul sau pierderea exercițiului
financiar” (6814)
”Cheltuieli din exploatare privind
ajustările pentru deprecierea
activelor circulante” 11.000 = =
=

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 37

d) Închiderea contului de cheltuială cu impozitul pe profit:

=

2. În data de 30 martie 2015, din cauza zăpezii și ploilor abudente, depozitul de la
subsolul clă dirii de la sediul principal a fost inundat și materialele depozitate au fost
distruse în proporție de 40%. Valoarea totala a materialelor fiind de 4 5.000 lei, acestea
nefiind asigurate încă.

În situația unor astfel de evenimente ulterioare care nu fac dovada existentei condițiilor la
data bilanțului, legislația nu impune ajustarea situațiilor financiare dar impune preze ntarea
în notele explicative anexate la situațiile financiare, respectiv în Nota explicativă 10.

3. Pe data de 4 septembrie 2014, au fost găsite deșeuri la marginea unor păduri, pe
terenurile firmei SC COSMOPOLITAN SRL. În urma unor evaluări s -a constatat că
proveneau de la societatea noastră PRINTTECH SRL , acestea fiind considerate
deșeuri periculoase ele conținând materii toxice pentru mediu și inclusiv pentru
sănătate, cum ar fi gaze cu efect de seră sau metale grele, pe lângă faptul că acestea
sunt import ante pentru că pot fi reutilizate în proporție de 80 -90 %. Societatea
PRINTTECH SRL a fost dată în judecată cerându -se curățarea t erenului și despăgubiri
în numerar.
Legislația prevede obligativitatea fiecărei societăți de a avea o evidență a tututror
deșeurilor rezultate din activitatea sa și de a organiza eliminarea acestora în condițiile
prevăzute de lege. Având în vedere activitatea pe care societ atea o desfășoară, aceasta
a fost obligată să organizeze eliminarea cartușelor goale provenite din utilizare a
consumabilelor de echipamente informatice și de birou (DEEE).
În ceea ce privește deșeurile descoperite în natură s -a descoperit faptul că societatea
cu care PRINTTECH SRL avea încheiat un contract de preluare a deșeurilor de la
sediul firmei și prelucr area acestora contra unor sume lunare stabilite, deținea o
autorizație de mediu falsă. În data de 15 decembrie 2015, societatea
COSMOPOLITAN, s -a întors împotriva societății de colectare a deșeurilor împreună
cu societatea PRINTTECH SRL. La 30 martie 2015, din documentația juristului se
consideră că vom avea câștig de cauză rezultând posibile întrări de beneficii în urma
despăgubirilor pentru denaturarea imaginii societății în sumă de 120.000 lei,
aproximativ.
Datorită pricipiului prudenței se impune ca acest eveniment ulterior să fie prezentat
doar în notele explicative, interzicându -se contabi lizarea câștigurilor sau a venit urilor
probabile.
Societatea PRINTTECH SRL, va modifica Nota explicativă 10 incluzând și informații
descriptive cu privire la acestă situație.

4. Cu ocazia situației descrisă mai sus, di n discuțiile cu managementul în 5 aprilie 2015 ,
societatea a decis realizarea reciclării deșeurilor în nume propriu, înființând puncte de
reciclare la nivelul regiunii de Vest a României. Având în vedere c osturi le mari cu
autorizația de mediu și alte cheltuieli din documentația întocmită, costul proiectului se
precon izează că va ajunge la suma de 6 20.000 lei. Deoarece este o decizie adoptată de (121)
„Profitul sau pierderea exercițiului
financiar” (691)
„Cheltuiala cu Impozitul pe profit” 1.760

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 38

management după data bilanțului care privește desfășurarea act ivității viitoare și
implică resurse financiare considerabile se impune pr ezentarea unor informații
descriptive în notele explicative, respectiv în Nota explicativă 10.

Luând în considerație că întreprinderea nu a ajustat în mod corespunzător situațiile f inanciare,
auditorul financiar are responsabilitatea să întreprindă toate acțiunile pentru includerea acestor
evenimente ulterioare parțial sau total în b ilanț, în situația de profit și pierdere câ t și în notele
explicative.
În cadrul discuției dintre audi torul financiar și managementul societății și prezentării tuturor
evenimentelor ulterioare și tratamentelor contabile corespunzătoare, societatea a fost de acord
ajustarea situațiilor financiare și redarea în mod fidel a informațiilor prin cadrul acestora.
Sinteza s ituațiilor financiare inițiale, nemodificate cât și cele modificate la 31 decembrie 2014
și evidența diferențelor înregistrate sunt prezentate în Tabel 3 și Tabel 4 .
Din Tabelul 3 și Tabelul 4 , putem trage concluzia că evenimentele ulterioare i dentificate sunt
de o importanță semnificativă având în vedere diferențele înregistrate în contul activelor
circulante cu valoarea negativă de 22.840 lei, și din contul capitalurilor proprii in sumă
negativă de 38.960 lei.
În Contul de profit și pierdere s e observă că influența cea mai mare în profitul net o au
cheltuielile de exploatare înregistrate în sumă negativă de 42.000 lei dar și regularizarea în
favoarea societății a cheltuielilor cu impozitul pe profit aferente acelor cheltuieli înregistrate
regle mentate a fi deductibile din punct de vedere fiscal, în sumă de 3.040 lei.
În final, diferența înregistrată asupra profitului net al exercițiului este de 38.960 lei, acesta
având o valoare de 577.980 lei înainte de ajustare și o valoare de 539. 020 lei după ajustare
(Figura 17. „Rezultatul exercițiului financiar”. Diferența ar putea fi considerată a fi
semnificativă în luarea deciziilor de către utilizatorii informații lor atât interni cât și externi în
funcție de relevanța acestei informații pentru aceștia.

Figura 17 . ”Rezultatul exercițiului financiar”
577.980
539.020
510.000520.000530.000540.000550.000560.000570.000580.000590.000
I IIPROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A
EXERCIȚIULUI FINANCIAR

„Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor ” 39

Tabel 3. „POZIȚ IA FINANCIARĂ PRINTTECH SRL ”

Denumirea elementului Sold la 31.12.2014
înainte de modificări Sold la 31.12.2014
după modificări Diferenț ă
ACTIVE IMOBILIZATE 2.108.368 2.108.368 0
ACTIVE CIRCULANTE 1.807.480 1.784.640 -22.840
I. STOCURI 123.323 123.323 0
II. CREANȚE 1.168.591 1.155.671 -12.920
III. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 515.566 505.646 -9.920
CHELTUIELI ÎN AVANS 15.552 15.552 0
DATORII PÂNĂ LA UN AN 1.575.408 1.572.368 -3.040
ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 247.624 227.824 -19.800
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 2.355.992 2.336.192 -19.800
DATORII MAI MARI DE UN AN 370.798 370.798 0
PROVIZIOANE 0 23.000 23.000
VENITURI IN AVANS 752.672 752.672 0
CAPITALURI 1.232.522 1.193.562 -38.960
I. CAPITAL 120.000 120.000 0
II. REZERVE DIN REEVALUARE 59.836 59.836 0
III. REZERVE 29.648 29.648 0
IV. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTATĂ 445.058 445.058 0
V. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI FI NANCIAR 577.980 539.020 -38.960

Evenimente ulterioare închiderii exercițiului financiar – aspecte juridice, contabile și implicații în audit 40

Tabel 4. „PERFORMANȚA ÎNTREPRINDERII PRINTTECH SRL ”

Denumire element Sold la 31.12.2014
înainte de modificări Sold la 31.12.2014 după
modificări Diferență
CIFRA DE AFACERI 4.210.049 4.210.049 0
VENITURI DIN EXPLO ATARE 4.408.922 4.408.922 0
CHELTUIELI DIN EXPLOATARE 3.639.668 3.681.668 42.000
Ajustări de valoare privind activele circulante 11.915 11.000 -915
Cheltuieli privind prestațiile externe 794.858 8.000 -786.858
Ajustări privind provizioanele 0 23.000 23.000
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE 769.254 727.254 -42.000
VENITURI FINANCIARE 22.056 22.056 0
CHELTUIELI FINANCIARE 103.181 103.181 0
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ -81.125 -81.125 0
PROFITUL SAU PIERDEREA CURENTĂ 688.129 646.129 -42.000
VENITURI EXTRAORDINARE 0 0 0
CHELTUIELI EXTRAORDINARE 0 0 0
PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ 0 0 0
VENITURI TOTALE 4.430.978 4.430.978 0
CHELTUIELI TOTALE 3.742.849 3.784.849 42.000
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ 688.129 646.129 -42.000
IMPOZITUL PE PROFIT 110.149 107.109 -3.040
PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A EXERCIȚIULUI FINANCIAR 577.980 539.020 -38.960

4. Concluzii

Informațiile furnizate de contabilitate stau la baza procesului decizional atât în interiorul unei
entități economice pentru coord onarea acțiunilor și alocarea rațională a resurselor și pentru
procesul de raportare financiară presupunând întocmirea și prezentare a situațiilor financiare
anuale cât și în exteriorul ei pentru utilizatorii de informație.
Auditorul financiar are misiunea de a da o asigurare rezonabilă asupra prezentării situațiilor
financiare în mod fidel și pentru a oferi utilizatorilor de informații încrederea în acestea .
Așadar, este important ca auditorul să revizuiască în mod specific perioada de după data
bilanțulu i în ansamblu, pentru a verifica dacă există probleme care ar trebui să se reflecte în
conturile situațiilor financia re, prezentate în Notele explicative sau care ar trebui menționate
în raportul de audit.
„Necesitatea unor informații relevante și fidele a existat din totdeauna în sfera tuturor
activităților economice, sociale sau de altă natură, însă importanța acestui proces a devenit
evidentă în ultimii ani , deodată cu toate scandalurile financiare în care au fost agrenate o serie
de corporații mari cât și auditorii acestora . Toate acestea au avut un impact puternic asupra
pieței economice globale, conturând posibilitatea ca o parte din investitori să își piardă total
încrederea în managementul companiilor și î n investițiile realizate de aces tea.”
Număr ul nelimitat de evenimente care pot avea loc după perioada de raportare, dar înainte de
data autorizării spre publicare a acestora, după cum am văzut, pot avea efecte asupra
situațiilor financiare, opinia auditorului independent, investitori și alți terți care se raportează
la raportările financiare.
Standardul de Contabilitate Ias 10 și Standardul de Audit Isa 560 pun la încercare auditorul
financiar, în sensul că acestea cer o mare atenție și un înalt profesionalism în aprecierea unor
situații de acest ge n.
Prin studiile realizate, am obținut o bază solidă pentru afirmarea faptului că cercetarea,
identificarea și tratarea evenimentelor ulterioare este un proces important în etapa de
finalizare a procesului de audit și nu numai. Rezultatele chestionarului au ca bază experiența
auditorilor finaciari chestionați și majoritatea dintre aceștia au afirmat prin răspunsurile lor că
procesul de identificare a evenimentelor ulterioare este un proces important în audit.
De asemenea, putem trage concluzii asemănătoar e și din studiul de caz realizat pe societatea
PRINTTECH SRL, în cazul căreia se identifică evenimente ulterioare care și modifică
situațiile financiare, și la nivel numeric și la nivel de prezentare a informațiilor. Declararea
evenimentelor ulterioare în situațiile financiare face ca acestea să corespundă cu realitatea din
întreprindere.

Titlul lucrării 42

5. Listă bibliografică

1. Duțescu A., (2002) ”Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale
de Contabilitate ”, București :Editura CECCAR ;
2. Arens A., Loebbecke J. , (2006) „Audit – O abordare integrată” , traducere de Levițchi
R., Ediția a8 -a, Editura ARC ;
3. Caraiani C., Lungu C.I., (2004) „Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 10 –
Evenimente ulterioare datei bilanțului” București: Editura CECCAR ;
4. Comitetul pentru Practici Mici și Mijlocii, Federația Internațională a Contabililor,
tradus de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România , (2012)
„Ghid de utilizare a ISA -urilor în auditarea întreprinderilor mici și mijlocii ”, Ediț ia a
3-a, București: Editura CECCAR;
5. Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare , (2013) ”Manual de
Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de
Asigurare și Servicii Conexe” , ISA 200 , tradus Ca mera Auditorilor financiari din
România, Ediția 2 012, Volumul I, București;
6. Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate , (2008) ”Standarde
Internaționale de Raportare Financiară. Incluzând Standardele Internaționale de
Contabilitate și Inte rpretările lor la 1 ianuarie 2007” , Chișinău;
7. Bunget O.A., (2010) ”Audit financiar contabil”, Timișoara: Ed. Mirton;
8. Wallman S.M.N, (1995) ”The future of accounting and disclosure in an evolving
world :The need for dramatic change„ Accounting Horizonts ;

9. OMFP 1802/2014 ”Reglementări contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate” în vigoare de la 01.01.2015,
publicat în Monitorul Oficial nr.963/ 30.12.2014 ;
10. Lazar A., Avram M., Duinea E.M., Revista Audit financiar , ”Evenimente ulterioare
datei bilațului în contextul Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene, aplicabile operatorilor economici” , nr.81/2011;
11. Caloian F., Revista Audit financiar, „Considerații privind auditul evenimentelor
ulterioare închiderii exercițiului” , Anul V, nr.5/2007;
12. Moldovanu U., Revista Audit financiar, ”Studii de caz în aplicarea Standardului
Internațional de Audit 560 ”Evenimente ulterioare”, Anul VII, nr. 11/2009.

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor 43

Anexe