Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității [626208]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ –
NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZARE: HORTICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. dr. Nastasia POP

CLUJ -NAPOCA
2017

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
2

FACULTA TEA DE HORTICULTURĂ
Departamentul:Horticultură și Peisagistică
Disciplina: Viticultură

PROIECT DE DIPLOMĂ

INFL UENȚA CONDIȚIILOR ECOCLIMATICE ALE ANULUI 2016,
ASUPRA CANTITĂȚII ȘI CALITĂȚII RECOLTEI LA UNELE SOIURI DE
STRUGURI PENTRU VINURI ALBE DE CALITA TE SUPERIOARĂ, DIN
CENTRUL VITICOL ȘAMȘUD

Absolvent: [anonimizat]:
Prof. Unv. Dr. Nastasia POP

Cluj Napoca
2017

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 5
EVOLUȚIA VIȚEI DE VIE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ ÎN PREZENT ………………………….. ………………………….. ….6
CAPITOL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 9
SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICUL TURII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 9
1.1SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII PE PLAN MONDIAL ………………………….. ………………………….. ………… 9
1.1.1 Producția de vin la nivel mondial ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 12
1.1.2 Consumul vinului la nivel mondial în anul 2016 ………………………….. ………………………….. ………….. 14
1.2. SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII ÎN ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………….. 16
CAPITOL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
CONDIȚIILE NATURALE ALE CENTRULUI VITICOL ȘAMȘUD ………………………….. ………………………….. ………….. 24
2.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 24
2.2 MEDIUL PEDOGENETIC ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.2.1 Geomorfologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 25
2.2.2 Solul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 26
2.3 HIDROL OGIA ȘI HIDROGRAFIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
2.4 VEGETAȚIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 26
2.5 CLIMATUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 27
2.5.1 Radia ția solară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 27
2.5.2 Aerul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 27
2.5.3 Condițiile naturale critice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 28
2.5.4 Nebulozitatea și ceața ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 28
2.5.5 Precipitațiile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 28
2.5.6 Temperatura ca factor cilmatic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 29
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 33
MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. …………………… 33
3.1 MOTIVAȚIA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CE RCETĂRILOR ………………………….. ………………………….. ………… 33
3.1.1 Motivația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 33
3.1.2 Scopul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
3.1.2 Obiectivele cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 33
3.2 CARACTERIZAREA SOIURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 34

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
2
3.2.4 Portaltoiul Berlandieri x Riparia Kober 5BB ………………………….. ………………………….. ………………… 42
3.3 METODELE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 45
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 46
REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 46
4.1 DESFĂȘURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE ………………………….. ………………………….. …………………….. 46
4.1.1 Plânsul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 46
4.1.2 Înmuguritul -Dezmuguritul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 46
4.1.3 Creșterea lăstarilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 47
4.1.4 Înfloritul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 47
4.1.5 Pârga ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 48
4.1.6 Maturarea strugurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 48
4.1.7 Recoltarea strugurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 48
4.2 P RODUCȚIA ȘI CALITATEA RECOLTEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 52
4.2.1 Producția de struguri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 52
4.2.2 Calitatea strugurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 54
4.2.3 Însușirile de calitate ale vinului obținut ………………………….. ………………………….. …………………….. 56
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 59
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 59
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 61

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
3
INFL UENȚA CONDIȚIILOR ECOCLIMATICE ALE ANULUI 2016,
ASUPRA CANTITĂȚII ȘI CALITĂȚII RECOLTEI LA UNELE SOIURI DE
STRUGURI PENTRU VINURI ALBE DE CALITATE SUPERIOARĂ, DIN
CENTRUL VITICOL ȘAMȘUD

Autor: Sergiu Rudolf POP

Coordonatori științifici: Nastasia POP

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj -Napoca,
Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,Cluj -Napoca, România; popsergiurudolf@gmail.com

REZUMAT

În această lucrarea s -a studiat comportarea a trei soiuri de viță de vie pentru vinuri albe în condițiile
ecoclimatice ale anului 2016, din P odgoria Silvaniei, în Centrul Viti col Șamșud. Soiurile au fost altoite pe
portaltoiul Kober 5 BB. Pentru fiecare soi s -au urmă rit câte 9 butuci. Cercetările au urmărit calitatea și
cantitatea recoltei , dar și calitatea vinurilor obținute, prin metode de analiză specifice . Calcularea și
interpretarea rezultatelor s -a făcut folosind metoda analizei varianței , iar testarea semnificației dintre
variante s -a realizat cu ajutorul Test -ului DL(Diferența limită) . Producția medie de struguri a variat între 1,7
kg/butuc la soiul Pinot gris și 2,85 kg/butuc la soiul Neuburger. Calitatea mustului este dată de conținutul în
zahăr și aciditatea totală a acestuia. C antitatea de zahăr a fost cuprinsă între 254g/l la soiul Neuburger și 270
g/l la soiul Pinot gris, iar aciditatea totală a avut o valoare minim ă de 4,82g/l H 2SO 4 la soiul Pinot gris. În urma
determinării efectuate la vin s-a observat că fermentați a alcoolică s -a desfășurat până la sec la soiul
Neuburger unde cantitatea de zah ăr rezidual este de 2,63 g/l, până la demisec la soiul Pinot gris cu 6,8 g/l, în
timp ce vinul de Fetească regală cu o cantitate de 41,35 g/l vin zahăr rezidual , se încadrează î n categoria
vinurilor demidulci . Concentrația alcoolică a vinurilor a fost de 15,5% vol. la Pinot gris, urmat de Neuburger
(14,8% vol. ) și Feteasca regală (12,8 % vol.), iar a ciditatea totală a vinurilor este cuprinsă între 4,75g/l H2SO 4
(Fetească regală ) și 4,21g/l H2SO 4 (Pinot gris). În concluzi e, în centrul viticol Samșud, toate soiurile au avut o
recoltă bună din punct de vedere calitativ, iar vinuril e obținute se încadrează în categoria vinurilor de calitate
superioară. Vinurile poartă semnătura terroir -ului cu o concentrația alcoolic ă peste 12,5% vol. și o
fructuozitate dată de aciditate mai ridicată .

CUVINTE CHEIE
-Șamșud, must, vin, alcool , aciditate, calitate superioară

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
4
THE INFLUENCE OF ECOCLIMATIC CONDITION OF 2016, ON
QUANTI TY AND QUALITY OF HARVEST AT SOME WHITE GRAPE
VARIETYS FOR HIGH QUALITY WHITE WINE, FROM VITICULTURAL
CENTER ȘAMȘUD

Author: Sergiu Rudolf POP

Scientific Coordinators: Nastasia POP

University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj -Napoca,
3-5 Manastur St., 400372 Cluj-Napoca, Romania;
Email: popsergiurudolf@gmail.com

ABSTRACT
The aim of this research is to study the behavior of three varieties of grap es for white win es under
ecoclimatic condition of 2016 in Silvania vineyard, Șams ud viticultural c enter. The research was
made on Fetească Regală, Neuburger and Pinot G ris, grafted on Kober 5 BB. For each type of variety
were used 9 stocks. The research fallowed up the quality and quantity of harvest and the quality of
the wine, by the specific analysis method . Calculation and in terpretation of results were accomplished
by using analysis of variance and the Duncan Test for significance testing . The grape production
ranged from 1.7 kg/block vine for the Pino t Gris and 2.85 kg/block vine for the Ne uburger . The quality
of the must is given by the sugar amount and acidity. The amount of sugar was between 2 54 g/l for
Neuburger and 2 70g/L for Pinot Gris. T he total acidity had a minimum value of 4.82 g/L H2SO 4 at
the Pinot gris variety . Determinations provide that the alcoholic fermentation went well, as result the
quantity of res idual sugar are 2.63 g/L for Neuburger, 6.8g/L for Pinot Gris while the Fetea scă Regală
wine with 41.35 g/L it’s placed in the category of half -sweet wines. Reg arding the percentage of
alcoholic strength, the Pinot G ris wine was highlighted by 15.5% vol. followed by Neuburger (14.8%
vol.) and Fetească Regală (12.8%vol.). The acidity of the wine is bet ween 4.21 g/L H2SO 4 (Pinot Gris)
and 4.75 g/L H2SO 4 (Fetească R egală .). To conclude, in Șamșud viticultural center, the quality of the
harvest was good and the obtained wine are classified as higher quality wines. The signature of the
terroir it’s visible by the alcoholic strength bigger than 12.5%vol and by a slightl y elevated acidity
that gives the wine freshness.

KEYWORDS
-Șamșud, must, wine quality, alcoholic strength , residual sugar, total acidity

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
5

INTRODUCERE
Vița de vie este unică: nu n umai că este o cultură răspândită la nivel global, dar are legături
istorice directe c u dezvoltarea cult urii umane. Principalul produs obținut,vinul , a fost considerat de
proveniență divină, o băutură a zeilor: chiar Dionyso s și Bacchus au fost dedicați acestei băuturi. Alte
culturi medite raneene au considerat că "vinul a izbuc nit din sângele oa menilor care luptaseră cu zeii ”
, și vinul a avut întotdeauna un rol major în modul de viață al mediteraneenilor (McGovern, P.E.
(2004); Blanco, J.L. (1997) ).
Strugurii la sfârșitul perioadei de maturare au o compoziție chimică foarte co mplexă. Ei conțin
apă în proporție de 78 -85 %, zaharuri 15 -25 %, acizi organici 0,2 – 5 %, substanțe azotate 0,5 – 1,2
%, compuși fenolici 0,2 – 1%, lipide 0,08 – 0,2 %, substanțe minerale 1 -3 %, substanțe odorante,
enzime și nu în ultimul rând vitaminele din grupele B, C, H si PP. Ele au un rol important în creșterea
și dezvoltarea organismelor prin stimularea și reglarea principalelor procese metabolice din organism.
Dinamica acumulării depinde de soi, podgorie, condiții climatice și lucrările de întrețin ere a plantației
viticole. (www.pnvv.ro)
Chardonnay, Riesling, Sauvignon Blanc și Pinot Gris / Pinot Grigio sunt cele mai importante
și populare soiuri de struguri pentru vinuri albe de pe mapam ond. Vinurile obținute din aceș ti struguri
pot fi vinuri vari etale sau vinuri de origine controlată D.O.C (o practică comună pentru vinurile
europene). Str ugurii din aceste soiuri pot fi , de a semenea, parteneri de cupajare pentru alte soiuri , în
procesul obținerii vinuri lor cuveé .( www.dummies.com )
Soiurile analizate în această lucrare sunt Feteasc ă regală, Neubu rger și Pinot gris. Primul este
un soi românesc , al doilea austriac iar al treile a franțuzesc. Feteasca regală câ știgă tot mai mult spațiu
fiind un soi productiv cu calități deosebite ,ideal pentru obținerea vinurilor de calitate superioară dar
și a vinurilor curente de masă. Neuburger și Pinot gris au fost introduse în țară după perioada filoxerică
în care soiurile locale au fost decimate de acest dăunător ce a afectat întreaga viticultură europeană.
În preze nta lucrare ne -am propus studierea soiurilor menționate din plantația proprie localizată
în Podgoria Silvaniei, Centrul Viticol Șamșud deoarece nu au mai fost realizate astfel de lucrări de
cercetare , care să ofere informații concrete asupra calității și cantității producțiilor din zonă .

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
6
EVOLUȚIA VIȚEI DE VIE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ ÎN PREZENT

În familia Vitaceae , genul Vitis are importanță majoră în cultivarea viței de vie la nivel
mondial . Se compun e din 60 de specii interfertile care există aproa pe exclusiv în emisfera nordică .
Printre acest ea, Vitis vinifera este singura specie utilizată pe scară largă în i ndustria vinicolă globală.
Este de asemenea, singura specie din genul indigen din Eurasia și se pare că a apărut pentru prima
oară acum 65 de mil ioane de ani ( Saporta, G. 1879 ). Două forme încă coexistă î n Eurasia și în Africa
de Nord, f orma cultivată, V. Vinifera subsp. vinifera (sau sativa ) și Forma sălbatică V. vinifera subsp.
silvestris (sau sylvestris ), amintite uneori ca subspecii diferite . Acest ă separare de -a lungul istoriei în
subspecii se bazează pe diferențele morfologice (Zohary D. 1995 ), diferențele sunt cel mai p robabil
rezultatul domesticirii în timp de către oameni , decât de izolarea geografică. Există mii de soiuri de
V. Vinifera (Viala, P. Și Vermorel V. (1901 –09)), dar global p iața producției de v inuri este dominată
de doar câteva varietăți , datorate în mare parte modulu i în care vinul este în prezent comercializat .
Soiurile sunt în general clasificate conform destinației lor de utilizare : strug uri de vin, struguri de
masă și stafide.
Prin contras t, forma sălbatică este rară , totuși se poate observa din Portugalia până în
Turk menistan și din râurile Rinului până la pădurile din nordul Tunisiei . Se crede că este Strămoșul
soiur ilor prezente și este încă observat crescând p e baldachinul copacilor din jur . Domestic irea
strugurilor pare legată de d escoperirea vinului, ch iar dacă nu este clar care process l-a precedat pe
cealalt. (McGovern, P.E. (2004 ),Levadoux, L. (1956) )
În tim pul domesticirii, structura biologică a strugurilor a suferit câteva modificări dramatice
în primul rând prezintă un conținut mai ridicat de zahăr p entru o mai bună fermentare (Pouget, R.
(1988)) ,iar în al doilea rând randament mai mare și producții const ante . Au avut loc schimbări în
mărimea ciorchinilor, a bobului și schimbarea de la plante sălbatice dioice la plante cultivate
hermafrodit e, element crucial în evoluția lor. Deasemenea s -au observat modificări în mor fologia
semințelor și chiar dacă semnif icația lor biologică este n ecunoscut ă, această trăsătură este utilizată în
analiza arheologică a strugurilor sălbatici sau cultivați . Nu se știe dacă aceste modificări au apărut
într-o perioadă lungă de timp prin hibridări naturale, s elecție naturală sau într-o perioadă scurtă prin
mutații, selecție asistată ș i propagarea ulteri oară prin înmulțire vegetativă . Incertitudinea persistă și
asupra locul ui și perioadei de domesticire inițială și secundară. Deși sălbatic i strugurii erau probabil

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
7
preze nți în mu lte locuri din Europa î n perioada ne olitică, arheologic și istoric d ovezile sugerează că
primo -domesticirea a avut loc în Estul apropiat. Cea mai veche dov adă a producției de vin a fost g ăsită
în Iran, la situl Hajji F iruz Tepe din nord ul munților Zagros d atat 5000 -5400 î.Hr. . Semințe de struguri
domestici datați 6000 î.Hr.. s -au găsit în Georgia și în Turcia. Cu toate acestea, r ămășițe de semințe
din perioada neolitică în Europa de Vest sugerează exploatare a strugurilor în acest sens, de asemenea,
semințe de vițe sălbatice din epoca de bronz au fost desco perite în Franța . (Marinval, P. (1997))
Din site -urile de pri mă-domesticire, a fost treptat r ăspândit e în regiuni adiacente, cum ar fi
Egiptul și Mesopotamia inferioară (Circa 3500 -3000 î.Hr. ) și apoi dis persarea ulterioară î n jurul
Mediteranei, urmând pr incipalele civilizații (a sirieni, feni cieni, greci, romani, etrusci, c artaginezi) .
Cultivarea strugurilor a ajuns în China în secolul II și Japonia (1200 î.Hr.) . Sub influența Romani lor,
V. vinifera sa extins în interiorul țării și a ajuns în multe zone temperate ale Europei, chiar și în nordul
Germaniei . Această extindere a urmat adesea principalele rute comerciale (adică Râuri precum Rin,
Rhone, Dunăre și Garonne). Până la sfârșitul Imperiului Roman, cu ltivarea strugurilor era comună î n
majori tatea teritoriilor europene unde se cultivă și astăzi. Romanii au fost primii care au dat nume
cultivaruri lor , dar este dificil să le legăm de st rugurii moderni. În acest timp , diferențierea strugurilor
de masă și de vin era probabil deja existentă, în plus față de diferitele tipuri de culori.( Roxas, C.
(1814))
În Evul Mediu, Biserica Catolică a luat rolul Imperilui Roman în răspândirea cultivării
strugurilor în regiuni noi. A permis schimbul de germoplasme prin c ruciade și prin r ăspândirea religie i
prin Europa de Nord . Extinderea Islamului în Africa de No rd, Spania și Orientul Mijlociu d e
asemenea, a avut un rol important în răspândirea strugurilor (în s pecial struguri de masă). Î n timpul
evului mediu , încep să apară denumiri d e soiuri ce se pă strează până în zilele noastre . După Renaștere
(secolul al XVI -lea), V. Vinifera a colonizat noi regiuni (ță rile lumii noi) în care n u era in digen.
Misionarii l -au introdus în America, mai întâi ca seminț e (pentru că erau u șor de t ransport at) și apoi
prin butași din locurile lor de origine (Franța, Germania, Spania, It alia și Europa de Est). Butaș ii au
fost introduși și în Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă în secolul al XIX -lea și mai târziu în
Africa de Nord . (Royer , C. (1988 ))
La sfârșitul secolului al XIX -lea, după mai multe milenii de e xpansiune geografică, agenți care
cauzează boli în America a u ajuns în Europa (mana, Phylloxera ) care duce la devastarea și distru gerea
multor podgorii europene, s chimbând drastic d iversitatea acestei specii. A rezultat o reducere a

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
8
diversități i atât pentru struguri i cultivați, cât și pentru strugur ii sălb atici. Dimensiunea diversității V.
vinifera găsită astăzi ar putea fi o reflecție palidă a ceea ce a existat înainte de a fi introdusă Phylloxera .
Viticultura Europeană a fost salvată de la dispariție prin introducerea mai multor specii indigene
americane, non -vinifera, care au fost folosite ca portaltoi și pentru obținerea hibrizilor inter -specifici
rezist enți la boli. Acești hi brizi interspecifici au fost folosiț i pe scară largă până la mijloc secolul ui al
XX-lea (în 1950 reprezentau 50% din viile în Franța ), dar acum sunt destul de puține. În ultimii 50
de ani, vița de vie cultivată are de suferit o altă reducere dr astică a diversității, datorită globalizării
companiilor vinic ole și a piețelor, care se axează pe soiuri precum Chardo nnay, Cabernet Sauvignon,
Syrah (Shiraz) și Merlot în detrimentul micilor producători care promove ază soiuri autohtone pe
suprafeț e mult mai redus e. Selecția clonală a indus, de asemenea o reducere a diversității clona le
pentru aceste soiuri majore. (Pouget, R. (1988); Galet, P. (1957) )
Astfel, diversitatea stru gurilor existenți astăzi a fost modelat ă de cursul istoriei omenirii .
Există câteva mii de soiuri dar cele mai multe dintre acestea sunt în mare măsură limitate la
germoplasma din bă nci de gene .

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
9
CAPITOL I
SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII
1.1SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII PE PLAN MONDIAL
Suprafața totală cultivată la nivel mondial cu viță de vie din anul 2015 (corespunzătoare
suprafeței totale ocupată de plantații cu viță de vie,inclusiv cele care nu sunt încă în producție sau nu
au fo st încă recoltate), a înregistrat o ușoară scădere față de 2014 ( -7 miiha), ajungând la 7534 miiha .
Anul 2016 ar trebui să fie apr oape echivalent cu cel din 2015 (+1000 ha) și ajunge la 7,6 m il. ha.

Figura 1.1 Evoluția suprafețelor viticole la nivel mondial
(Sursa grafic: www.Oiv.int)
De la sfârșitul programului Uniunii Europene (recolt a 2011/2012) prin care a dorit să
stimuleze potențialul productiv al plantațiilor din UE, rata de declin a supafețelor a încetinit
semnificativ. Acestea ar trebui să se mențină la 3,3 mlnha, cu o reducere de 26 mi ha între 2014 și
2015.
Implementarea noului sistem de g estionare al p otențial ului productiv , include posibilitatea
de creștere anuală a suprafețelor viticole cu maxim 1% din totalul suprafețelor plantate.

Statele membre și metodele d e gestionare a drepturilor existente au condus în acest sens la
contex tul tranziției de reglementare, la evoluțiile contradictorii a zonelor cu viță de vie din țările UE.
Cele mai recente date disponibile indică o tendință de stabilizare a suprafeței totale de viță de vie după
cum urmează: Spania (975 kha), Franța (785 kha), Ro mânia (191 kha) și Germania (102 kha). 7,8 7,8 7,8 7,8 7,8
7,7 7,7
7,6
7,5 7,5 7,5
7,47,5 7,5 7,5 7,57,6
7,27,37,47,57,67,77,87,9
0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Evoluția suprafețelor viticole la nivel mondial (mil. ha)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
10
Portughezii (195 kha) și viile grecești (105 kha) au scăzut din nou, în timp ce în Itali a (690 kha) totalul
suprafeșelor anului 2016 indică o dimensiune echivalentă cu cea din 2014. (www.Oiv.int)

Tabel 1.1
Suprafețe v iticole din Europa (miiha)
Anul
Țara 2013 2014 2015 2016 2016/2015
Variațiuni
Spania 973 974 974 975 0,8
Franța 793 789 785 785 0,1
Italia 705 690 682 690 8,2
Portugalia 227 221 204 195 -9,0
Romania 192 192 191 191 0,0
Grecia 110 110 107 105 -2,0
Germania 102 102 103 102 -0,6
Ungaria 56 62 68 68 -0,5
Bulgaria 68 66 67 67 0,5
Federația Rusă 62 63 63 63 0,0
Austria 44 45 46 46 1,0
Elveția 15 15 15 15 0,0
Alte țări Europene 691 676 672 675 3,0
Total pe continent 4038 4005 3976 3978 1,6
Total tăr i membre UE 3408 3384 3350 3353 2,3
(Sursa tabel: www.oiv.int )

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
11

Tabel 1.2
Suprafețele viticole din afara Europoei (miiha)
Anul
Țara 2013 2014 2015 2016 2015 -2016
Variațiuni

China 757 796 830 847 16,8
Turcia 504 502 497 480 -17,0
Statele Un ite 449 448 443 443 0,0
Argentina 224 226 225 224 -1,0
Chile 208 213 214 214 0,0
Australia 157 154 149 148 -1,5
Africa de Sud 133 132 130 130 0,0
Brazilia 90 89 85 85 0,0
Noua Zeelandă 38 38 39 39 0,0
Alte țări americane 93 97 97 98 1,0
Alte țări A fricane 234 234 234 234 0,0
Alte țări Asiatice 600 602 602 601 -1,0
Total suprafețe din
afara Europei 3487 3521 3544 3543 -1,0
(Sursa tabel: www.oiv.int )
Informațiile d in Tabelul 1.2 arată că suprafețele viticole din afara Europei par să fi rămas
stabil e între 2015 -2016 și ar trebui să ajungă la 3,5 mha. Această stabilitate apare ntă este rezultatul
evoluției contrastante din Asia. După cum sa menționat în ultimii ani, în China (847 mii ha) suprafața
totală cu viță de vie a continuat să crească (+17 mii ha între 2015 și 2016): această țară continuă să fie
principalul pol de creștere al suprafețelor viticole la nivel mondial. În altă parte în Asia, Turcia (480mii
ha) ar trebui, dimpotrivă, să se vadă o reduc ere a dimensiunii zonei ocupate de viță de vie, cu o scădere
de 17 mii ha între 2015 și 2016.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
12
America de Nord și d e Sud nu au înregistrat variațiuni semnificative ale dimensiunilor
suprafeței viticole. Aproape la fel a fost în Oceania, unde podgoriile australiene (148 mii ha) observă
o recesiune lentă, în timp ce viile din Noua Zeelandă au rămas mai mu lt sau mai puțin stabile la
39miiha.
În cele din urmă, pod goriile din Africa de Sud (130 mii ha), ca re au scăzut încet din 2012, nu
par să înregistreze o reducere semnificativă până în 2016.
1.1.1 Producția de vin la nivel mondia l

Figura1.2 Evoluția producției de vin la nivel mondial (mil. hl)
(Sursa: www.oiv.int)
Producția mondială de vin (cu excepția sucurilor și musturilor) a scăzut la 267 mh l în 2016,
cu un declin de 9,3 mii hl compar ativ cu producția din 2015. Producția vinificată în 2016 din UE va
ajunge probabil la 162 mhl, o scădere de 2,5% față de 2015.
Situația este rezultatul uno r evoluții contrastante. Producția italiană a rămas la un nivel relativ
ridicat, atingând aproape 51 mhl vinificat (+ 2% / 2015). Producția spaniolă, care a ajuns la 39,4 mhl
(+1,7 mhl / 2015) poate f i descrisă ca fiind ridicată față de medie. Cu toate acestea, în același timp, cu
43,5 și respectiv 6 mhl, Franța și Portug alia au înregistrat o importantă scădere (-3,5 și -1 mhl , 279
265
257264298
278283
268 269273
264268
258290
270276
267
230240250260270280290300310
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Evoluția producței de vin la nivel mondial (mil.hl)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
13
respectiv -7 adică -15% / 2015), în timp ce în Ungaria s-a observat o producție foarte scăzută (1,86
mhl, sau -38% / 2015).
Tabel 1.3
Clasamentul Principalelor țări producătoare de vin ( mil. hl )
Anul

Țara
2012 2013 2014 2015 2016 2015 -2016
Variațiuni
Volum 2015 -2016
Variațiuni în
procente
Iatlia 45,6 54,0 44,2 50,0 50,9 0,90 2%
Franța 41,5 42,1 46,5 47,0 43,5 -3,5 -7%
Spania 31,3 45,3 39,5 37,7 39,3 1,7 4%
Statele Unite 21,7 24,4 23,1 21,7 23,9 2,2 10%
Australia 12,3 12,3 11,9 11,9 13,0 1,1 9%
China 13,5 11,8 11,6 11,5 11,4 -0,1 -1%
Africa de Sud 10,6 11,0 11,5 11,2 10,5 -0,7 -6%
Chile 12,6 12,8 10,0 12,9 10,1 -2,7 -21%
Argentina 11,8 15,0 15,2 13,4 9,4 -3,9 -29%
Germania 9,0 8,4 9,2 8,9 9,0 0,1 1%
Portugal 6,3 6,2 6,2 7,0 6,0 -1,0 -15%
Rusia 6,2 5,3 4,9 5,6 5,6 0,0 0%
Roamâ nia 3,3 5,1 3,7 3,5 3,3 -0,3 -8%
Noua Zeelandă 1,9 2,5 3,2 2,3 3,1 0,8 34%
Grecia 3,1 3,3 2,8 2,5 2,6 0,0 2%
Serbia 2,2 2,3 2,3 2,3 2,3 0,0 0%
Austria 2,1 2,4 2,0 2,3 2,0 -0,3 -14%
Ungaria 1,8 2,6 2,6 3,0 1,9 -1,2 -38%
Moldova 1,5 2,6 1,6 1,7 1,7 0,0 0%
Brazilia 3,0 2,7 2,7 3,5 1,6 -1,9 -55%
Bulgaria 1,3 1,7 0,7 1,3 1,2 -0,1 -8%
Total 256,2 288,2 268 273,8 264,9 -8,9 -3%
(Sursa tabel: www.o iv.Net)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
14
Au existat evoluții sesizabile în aceste regiuni, c u 23,9 mhl (cu excepția sucurilor și
musturilor), Statele Unite ar trebui să înregis treze o producție de vinuri foarte ridicată în 2016 (aproape
la fel de ridicată ca cea din 2013, reevaluată la 24,6 mhl). Pe toată America de Sud, sub influența El
Niño, producția de vin a scăzut: producția braziliană a scăzut cu 55% față de 2015, cu 1,6 m hl. În
Argentina producția de vin a contin uat să scadă, cu 29% cu 9,4 m il.hl, iar Chile a înregistrat o scădere
cu 21% a volumului de vin produs (10,1 m il.hl).
În Africa de Sud, sub influența secetei, producția vinificată a scăzut în 2016 – dar după doi an i
de niveluri ridicate – la 10,5 mhl ( -6% / 2015).
Australia a înregistrat o recoltă de aproape 13 mhl vinificată (+ 9,4% / 2015) într -un context
de stabilitate a dimensiunii suprafețelor viticole – un semn al productivității îmbunătățite față de 2015
– în timp ce producția din Noua Zeelandă a revenit la un nivel apropiat de recordul di n 2014 (3,1 mhl),
înregistrând astfel o creștere semnificativă (+ 34%) comparativ ă cu recolta din anul 2015 (2,35 mhl).

1.1.2 Consumul vinului la nivel mondial în anul 2016
Consumul mondial de vin este estimat la 242 mhl6 – o creștere modestă de 0,9 mhl față de
2015 care având în vedere marja de eroare în ceea ce privește monitorizarea consumului mondial, ar
trebui avută în vedere cu prudență .
Statele Unite, cu un consum est imat la 31,8 mhl, și -au confirmat poziția de consumator
mondial de top din 2011 și au înregistrat o creștere a cererii interne comparativ cu consumul din anul
precedent (+ 2,5% / 2015).
Reducerea consumului țărilor tradiționale producătoare și consumatoa re din Europa a
înregistrat o pauză. S -a înregistrat o ușoară scădere în Franța (27 mhl: -0,2 mhl / 2015) și un consum
stabil în Spania (9,9 mhl) și în Portugalia (4,8 mhl). Italia a înregistrat o creștere semnificativă pentru
al doilea an de funcționare ( +1,1 mhl: + 5% / 2015), ajungând la 22,5 mhl în 2016.
Regatul Unit a înregistrat din nou o creștere a pieței sale inte rne, de aproape 200 mii .hl,
ridicându -se la 13 m il.hl. Germania (20,2 m il.hl) a înregistrat o scădere a consumului de aproape 0,4
mil.hl (-1,8% / 2015). În China, consumul din 2016 – stabilit utilizând date privind producția, importul
și exportul – este probabil să depășească 17 mhl (+ 6,9% / 2015), dar anii precedenți au fost marcați
de stoparea creșterii rapide a cererii chineze pornite la începutul anilor 2000 .

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
15
În Oceania, consumul pe piețele din Australia și Noua Zeelandă a scăzut ușor în 2015, ca
urmare a scăderii în special a consumului australian, însă în 20 16 sa înregistrat o revenire la nivelurile
din 2014 cu 6,3 mhl. Consumul sud -african ar trebui să vadă din nou o creștere între 2015 și 2016
pentru a ajunge la 4,4 m il.hl (+ 3% / 2015). În America de Sud, consumul intern a fost mai mic decât
în 2015, mai ales în Argentina (9,4 m il.hl: -8% / 2015) și în Brazilia (2,9 m il.hl: -12% / 2015). Cu
toate acestea, Chile ar trebui să înregistreze o creștere de 5% a consumului cu 2,2 m il.hl, dar după ce
a înregistrat o scădere foarte puternică (850 mii. hl) între 2014 și 2015.
În Ungaria și România, consumul intern a scăzut între 2015 și 2016, deși este dificil să se
monitor izeze consumul producători lor.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
16
1.2. SITUAȚIA ACTUALĂ A VITICULTURII ÎN ROMÂNIA

Așa cum ne -a demonstrat și istoria, viticultura este o s trăveche îndeletnicire a poporului român
care s-a dezvoltat cu precădere î n podgorii și centr e viticole recunoscute la nivel național, dar și
mondial, prin finețea vinurilor, abundența acestora și calitatea deosebită a strugurilor de masă. Există
numeroase probe arheologice, epigrafice și lingvi stice care plasează viticultura între îndeletnicirile de
bază ale dacilor și romanilor. ( Mihaela Bucur,2012 )
„România se numără printre puținele țări din lume care beneficiază de astfel de condiții favorabile
pentru viticultura și vinificație, cu excepția Franței, care poate produce o mare varietate de vinuri ".
(Prof. Viorel Stoian)
Viticultu ra românească se află aproape de limita nordică a culturii viței de vie , ca atare, trebuie
să utilizeze locurile cele mai favorabile. Prin urmare, viticultura românească se face în cea mai mare
parte p e dealuri, pe pante bine drenate și cu cea mai bună expunere la soare sau în văile care sunt bine
protejate împotriva vânturilor reci de iarnă și înghețurilor târzii de primăvară, cu alte cuvinte , este o
viticultură a microclimate lor favorabile .(Mihaela B ucur,2012 )
În ultimii 50 de ani suprafețele viticole de pe teritoriul țării au fost într -o continuă fluctuație.
Maximul a fost atins în anul 1979 cu cca.318 ha. Plantațiile au fost înființate în podgorii tradiționale,
dar și în unel e zone noi, care au prin s o bună valorificare a terenurilor în pantă(în județele Constanța,
Galați, Argeș) sau a nisipurilor(Dolj) sau a unei vocații tradiționale natural (Mehedinți – pentru vinuri
roșii) (Nastasia Pop,2010).
În prezent suprafața totală ocupată de plantații s -a stabilizat în jurul valorii de 191 mii ha
poziționând astfel țara noastră pe locul 5 într e țările membre UE și pe locul 13 la nivel mondial.
România este o țară viticolă membră a OIV din 1927, deținătoare a unei importante suprafețe
cultivate cu viță de vie ce face obiectul Organizării Comune de Piață în sectorul vin. Suprafața viticolă
a României se află cantonată în 8 regiuni viticole, areale de cultură delimitată de legislația națională
până la nivelul de localitate administrativ teritorială. Numai aici e ste permisă în continuare înființarea
de plantații viticole. (www.onvpv.ro)
Aceste 8 regiuni de cultură a viței de vie corespund încadrării în zonele viticole europene B,
C1a și CII, după cum urmează:

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
17
– zona Viticolă B – Transilvania;
– zona Viticolă CI – Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului;
– zona Viticolă CII – Dealurile Munteniei, Coline le Dobrogei și Terasele Dunării .
Regiunea viticolă Dealurile Moldovei
Este cea mai mare și mai renumită regiune viticolă din Rom ânia și înglobează 12 podgorii:
Cotnari, Iași, Huș i, Colinele Tutovei, Dealul Bujorului, Nicor ești, Iveș ti, Covurlui, Zeletin, Panciu,
Odobești și Cotești. Vinurile obținute, î n cea mai mare parte albe, sunt și de consum curent, dar și de
calitate superioa ră, în mod natural dulci și pot sta ală turi de cele mai bune vinuri ale
lumii. (www.rndr.ro)
Regiunea viticolă Podiș ul Transilvaniei
Are în componență Podgoriile Târnave, Alba, Sebeș -Apold, Aiud și Lechința. În regiune, se
produc în special vinuri albe, obț inute într -o gamă largă, de la cele de consum curent până la cele de
marcă, demi -dulci ș i dulci. Pe l ângă acestea, sunt recunoscute în țară și peste hotare ș i vinurile
spumante de tip Jidvei, Alba etc. (www.rndr.ro)
Regiunea viticolă Dealurile Munteniei ș i Olteniei
În cadrul acestei regiuni viticole există opt podgorii: Dealurile Buzăului, Dealu Mare,
Ștefănești, Sâ mburești, Drăgăș ani, Dealurile Craiovei , Severin ș i Plaiurile Drancei.
Producț ia de vin uri este destul de diversificată, cu excepția podgoriei S âmburești, profilată
preponde rent pe producerea de vinuri roșii. Toate celela lte produc o gamă largă de vinuri, î n principal
albe, de la cele de consum curent, până la cele supe rioare, cu denumire de origine ș i trepte de calitate.
(www.rndr.ro)
Regiunea vi ticolă Dealurile Banatului
Situată în sud -vestul României, această regiune întrunește, întru -câtva, condiț iile unei singure
podgor ii. Cu toate că este profilată î n principal pe producerea de vinuri, soiurile pentru struguri de
masă nu lipsesc din plantații . Dintre acestea, de o largă răspândire și o mai bună apreciere se bucură
cele d in grupa Chasselas, pe alocuri întâlnindu -se și soiurile Muscat Hamburg ș i Muscat de Adda.
(www.rndr.ro)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
18
Regiunea viticolă Crișana și Maramureș
Cuprinde patru podgorii – Miniș -Măderat, Diosi g, Valea lui Mihai, Silvania – și 13 centre
viticol e. Pentru vinuri albe se cultivă Fetească Albă, Riesling Italian, Fetească Regală, Furmint, Pinot
Gris, Mustoasă de Măderat și Iordană , iar pentru cele roșii Cadarcă ș i Burgund. (www.rndr.ro)
Regiunea viticolă Colinele Dobrogei
Situată în sud -estul României, corespunde în întregime Podișului Dobrogean, clar delimitat
între Dunăre, Marea Neagră ș i frontiera cu Bulgaria. Cadrul natural constituie condiția de bază î n
dezvoltarea viticulturii aces tei regiuni, multe dintre vinurile produse aici f iind apreciate de alte
popoare î nca din Antichitate. Pentru calitatea lor superioară pledează totalitatea factorilor de mediu.
(www.rndr.ro)
Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei
Aceasta cuprinde podgoriil e Sarica -Niculițel, Istria -Babadag ș i Murfatlar. Aici se produc
struguri de masă și pentru vinificaț ie din soiurile Cardinal, Regina Viilor, Chasselas, Muscat
Hamburg, Muscat de A dda, Afuz Ali, Aligote, Fetească Albă, Fetească Regală , Pinot Gris,
Chardonna y, Cabernet S auvignon, Pinot Noir ș i Merlot. (www.rndr.ro)
Regiunea viticolă Terasele Dună rii
Această regiune este situată î n cea mai mare parte pe terasele Dunării din sud -estul Câmpiei
Române și cuprinde podgoriile Ostrov și Greaca și cinci centre vitico le în cadrul podgoriilor Aliman,
Băneasa, Oltina, Ostrov , Greaca. Regiunea are ca direcție principală de producție obținerea de struguri
pentru masă. Totuși, și producția vinicolă este variat ă, constituită î n mare parte din vinuri d e consum
curent, dominan t albe. (www.rndr.ro)
Nisipurile ș i alte terenuri favorabile din sudul ță rii
Această regiune se suprapune, în principal, peste larga zonă de nisipuri din sudul Câ mpiei
Olteniei. Cele trei podgorii (Dacilor , Calafat, Sadova -Corabia) înglobează un numă r de o pt centre
viticole. Sortimentul de struguri cultivat aici este constituit î n prin cipal din soiuri pentru vinuri și în
mai mică măsură din soiuri pentru struguri de masă . (www.rndr.ro)
Alte forme de organizare a regiunilor viticole sunt podgoriile, centrel e viticole , și plaiurile.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
19
Podgoriile sunt subunități ale zonelor, c u un areal mai restrâns, cu trecut istoric, cu
uniformitate în ceea ce privește condițiile climatice, produsele având specializare binedefinită și
calitate asemănătoare.(Nastasia Pop,2010)
Centrele sunt subunități ale podgoriilor, cu un areal mai restrâns, cu o amplasare legată de o
localitate, de unde își iau numele: Oradea, Diosig, Teaca, Șamșud etc., recunoscute prin uniformitatea
calității vinurilor.(Nastasia Pop,2010)
Plaiurile sunt ce le mai mici suprafețe, reprezentate printr -un versant, o pantă, cu condiții
foarte asemănătoare și produsele la fel de asemănătoare.(Nastasia Pop,2010)
Plantaț iile pentru struguri de vin ocupă 82% din suprafața viticolă totală, iar producț ia de vi nuri
se situează la nivelul a 4 – 5 milioane hl anual. (www.oiv.int)
Dezvoltarea viticulturii se datorește condiț iilor foarte prieln ice pe care vița de vie le gă sește
pe tot cuprinsul ță rii, mai ales în zona colinară din răsăritul și sudul lanț ului carpatic, din Tra nsilvania,
din Dobrogea și din partea de vest a ță rii.(Macici, 199 6)
Clim a dealurilor noastre, favorabilă pentru viticultu ră, este asigurată de resursele heliotermice
bogate din perioada de vegetație a viț ei de vie (lunile aprilie – octombrie), care cresc din nord spre
sudul țării, de toamnele lungi și î nsorite, de lipsa precipitațiilor în exces, mai ales în lunile de vară ș i
toamnă și, în general, de absența orică ror excese climatice care ar putea crea probleme în realizarea
calităț ii vinurilor. ( www. wine romania.ro )

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
20

Figura 1.2.1 Harta zonelor viticole din Roamânia
(Sursa: www.madr.ro )

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
21
Tabel1.2.1
Producția de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate și regiuni viticole în 2016

Regi unea viticolă
Vinuri cu
D.O.C.
Vinuri cu
I.G. Vinuri
varietale
Vinuri fără
D.O.C. și
fără I.G.
Total,
mii hl

Podișul Transilvaniei 79,588 0,00 0,00 86,941 168,298

Dealurile Moldovei 244,393 95,191 95,191 693,876 1033,461
Dealurile Munteniei și Olt eniei 110,930 27,208 27,208 338,833 491,712

Dealurile Banatului 61,803 31,085 31,085 72,020 227,533
Dealurile Crișanei și
Maramureșului 9,970 17,872 17,872 23,260 51,103

Colinele Dobrogei 57,374 36,397 36,397 32,189 125,960

Terasele Dunării 0,00 2,642 2,642 0,710 3,352
Nisipuri și Alte Terenuri
Favorabile din Sudul Țării 0,00 0,00 0,00 4,774 4,774
TOTAL 564,060 210,395 79,133 1.252,605 2.106,195
(Sursa:www.oiv.int)
O importa ntă premisă a calității și originalității vinurilor româneș ti este cea a s oiurilor ca re
stau la baza producerii lor, asociate î n sortimente potri vit vocației fiecă rei podgorii. Din sortimentul
viticol al Româ niei fac parte câ teva soiuri autohtone valoroa se, păstrate în cultură și după invazia
filoxerei, precum și o serie de so iuri stră ine, cu aptitudini oenologice recunoscute.
Din prima grupă se disting, prin importanță, urmă toarele soiuri de struguri:
– pentru. vinuri albe: Grasă de Cotnari, Fetească albă, Fetească regală, Galbenă de Odobeș ti;
– pentru vinuri roșii: Băbească n eagră, Fetească neagră ;
– pentru vinuri aromate: Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
22
Din grupa soiurilor de proveniență străină fac parte:
– pentru vinuri albe: Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Traminer roz, Aligote;
– pentru vi nuri roș ii: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Burgund mare;
– pentru vinuri aromate: Muscat Ottonel.
Sortimentul pentru vinurile alb e este dominat de 3 soiuri, două autohtone și unul de origine
straină: Fetească albă , Fetească regală ș i Riesling Ital ian. Feteasca regală ocupă o suprafață de 11932
ha fiind astfel cel mai cultivat dintre soiurile albe, urmat de Fetasca albă cu 10912 ha și Riesling Italian
4974 ha, iar d intre soiurile pentru vinuri roș ii, cea mai mare extindere revine soiuril or Merlot 11 164
ha și Cabernet Sauvignon 3487 ha . Tabel 1.2.2
Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în cultură în anul 2016
Nr.
Crt Soiul
Suprafața (ha)
Ponderea (%)
1. Fetească Regală 11932 13,49
2. Merlot 11164 12,62
3. Fetească Albă 10912 12,36
4. Amestec soiuri nobile 6463 7,30
5. Riesling Italian 4974 5,62
6. Aligote 5125 5,79
7. Sauvignon 3517 3,97
8. Cabernet Sauvignon 3487 3,94
9. Muscat Ot tonel 4266 4,82
10. Băbească Neagră 2697 3,07
11. Fetească Neagră 2053 2,32
12. Roșioară 1770 2,00
13. Altele 20077 22,7
14. Total 88437 100
(Sursa:www.oiv.int)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
23
Potrivit OIV, după două recolte slabe, România a revenit la un nivel bun de producție, pe ntru
2016 fiind estimată o producție de 4,8 milioane hectolitri, cu 1,3 milioane hectolitri sau 37% mai mult
decât în 2015, ceea ce o plasează pe locul 13 în clasamentul celor mai m ari producători mondiali de
vin
Tabel 1.2.3
Producția de v in din soiuri nob ile, pe regiuni viticole, în anul 2016
Regiunea Viticolă Vin Nobil (mii hl)
Vin alb Vin roze Vin roșu Total
Podișul Transilvaniei 161,87 3,29 3,14 168,29
Dealurile Moldovei 864,66 19,79 149,00 1.033,46
Dealurile Munteniei și Oleteniei 287,78 24,96 178,97 491,71
Dealurile Banatului 103,36 11,87 112,30 227,53
Dealurile Crișanei și Maramureșului 33,80 1,42 15,88 51,10
Colinele Dobrogei 81,26 9,65 35,05 125,96
Terasele Dunării 2,09 0,19 1,07 3,35
Nisipuri și alte terenuri favorabile din
sudul țării 3,15 0,00 1,62 4,77
Total 1.537,98 71,17 497,05 2.106,195
(Sursa:www.oiv.int)
După cum se observă în tabel, ponderea mai ma re o au vinurile albe (1.537,98 miihl) urmată
de vinuri roșii (497,05 miihl) iar restul de 71,17 miihl sunt vinuri roze.
Productia c ea mai mare de vin alb o are regiunea Dealurile Moldovei (864,66 miihl), urmată
de Dealurile Munteniei și Olteniei(287,78 miihl) și Podișul Transilvaniei cu 161,87 miihl. În ceea ce
privește producția de vin roșu aceasta este cea mai ridicată în regiunea D ealurile Munteniei și Olteniei
(178,97 miihl) urmată de Dealurile Moldovei (149,00 miihl) și pe locul trei situată Dealurile Banatului
(112,30 miihl).

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
24
CAPITOL II
CONDIȚIILE NATURALE ALE CENTRULUI VITICOL ȘAMȘUD
2.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
Centrul viticol Șam șud componentă importantă a Podgoriei Silvaniei este mărginită la sud de
Dealurile Șimleului( Măgura Șimleului ) și Dealurile Zalăului, la Est Dealurile Salajului, la Nord
Culmea Codrului și Colinele Codrului iar la Vest de Colinele Tășnadului și Colinele Toglaciului.
Poziționata între 47o 27’ 40’’ – 47o 39’ 34’’ latitudine N si 22o 66’ 71’’ – 22o 98’ 00’’
longitudine E are în componență Plaiurile: Șamșud, Bocșa, Borla, Sărmășag, Bobota și Carastelec.

Figura 2.1 Așezarea geografică a comunei Ș amșud pe teritoriul județului Sălaj
(Sursa:www.madr.ro)
Prin poziția latitudinal N este printre cele mai nordice centre viticole, având condiții
asemănătoare celor din Podgoria Cotnari de care se deosebește prin larga desc hidere spre masele de
aer . (Cotea ,2003)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
25
Comuna Șamșud de unde și numele centrului viticol este alcătuită din două sate: Șamșud
(Hu.Szilágysámson), centrul comunei, și Valea Pomilor ( Hu. Mocsolya ). Situată la 28 km de
municipiul Zalău, este așezată într -o vale direcționată E -V, în partea e stică fiind închisă valea de
Măgura coșeiului cu înălțimea de 379m . Șamșud se poate accesa din direcția drumului european E81,
pe un drum de legătură la km. 20.
Oficial numele localității a fost înregistrat în anul 1349. p e baza cărții “Monografia Sălajulu i”
scrisă de Petri Mór, de -a lungul timpului localitatea avea diferite denumiri: în 1430 “Sampson”, în
1451 "Samson", în 1549 "Samsion", iar din 1570 numele actual "Sámson", după prenumele domnului
Mihail Samson ( Groful local) . Localitățile veci ne sunt: Ch ieșd, Valea Pomilor, Coșeiu, Archid, și
satul sătmărean Ser. (www.samsud.ro).
Condițiile ecoclimatice specifice de microclimat cu temperatura medie anuală 9,6 oC, suma
precipitațiilor anuale 626 mm, suma temperaturilor active 3. 125 oC, suma orelor de inso lație 1.301 și
suma precipitațiilor active 389 mm. Umiditatea relativă a aerului este de circa 75 %, media pe 10 a ni.
Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă
îndeosebi vinurilor albe, soiurile roșii dând vinuri r oze de mare finețe și calitate. Scăderea importantă
a cantității de precipitații în lunile august , septembrie și octombrie oferă condiții mai bune de încălzire
a solului și de maturare certă a recoltei, cu premise mai sigure pentru o stare fit osanitară bună a
strugurilor. Micșorarea remercabilă a nivelului temperaturilor medii ale aerului, cu 3 -4 oC, în luna
septembrie, duce la păstrarea componentelor sensibile la temperaturi mai ridicate – arome, acizi – în
struguri. (www.onvpv.ro )
2.2 MEDIUL PEDOGENETIC
2.2.1 Geomorfologie
Prezintă numeroase diferențieri ecologo -geomorfologice ce explică gradul accentuat de
diseminare a nișelor favorabile habitatului viței de vie. ( Cotea,2003)
Substratul litologic este constituit din alternanțe de marne, nis ipuri și argile nisipoase mio –
pliocene, dominate insular de apariții la zi ale fundamentului de roci cristaline și sedimentare sub
formă de măguri . .( Cotea,2003)
Relieful corespunde unui întins bazin de afundare tectonică , pe care se mulează umplutura
sedimentară larg cutată. Datorită proceselor de eroziune s -au conturat două principale categorii de
relief: Colinele Silvaniei și Depresiunile Silvaniei cu altitudi frecvente d e 300 -400 m și declivități de
3o– 15o.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
26
2.2.2 Solul
Reprezentative sunt solurile brune, diversificate tipologic în funcție de relief, litologie și
utilizare, în brune tipice, brune argiloiluviale, brune luvice, uneori brune rendzinice sau
pseudorendzinice, gleizate sau pseudogleizate, însoțite sau înlocuite pe versanți de regosoluri și rar
erodisoluri. (Chițu,1975)
Solurile sunt prielnice pentru obținerea de struguri de vin cu aciditate ridicată ideali pentru
obținerea vinurilor spumante. (Cotea,2003)
2.3 HIDROLOGIA ȘI HIDROGRAFIA
În cadrul podgoriei avem o repartizare uniformă a re țelei hidrografice reprezentată de Râurile
Someș, Crasna , Barcău, Agrij, Zalău, Lacul de acumulare Vârșolț dar cu o slabă prezență a rețelei
lacustre naturale. (Cotea,2003)
Pe teritoriul centrului viticol Șamșud nu există cursuri de apă majore ce ar putea influența
regimul de alimentare cu apă a zonei. Satul Șamșud are un iaz de acumulare ce îl protejează de
cantitățile mari de apă rezultate din topirea zăpezilor de pe Măgura Coșeiului și de apele pluviale din
perioada ploioasă a primăverii și toamnei. Din iazul de acumulare se scurge Pârâul “Nagy ” care
străbate satul și se varsă în Pârâul Maja afluent al R âului Crasna.
Bazinul hidrografic al râului Crasna cuprinde 54 cursuri de apă codificate cu o lungime total ă
de 708 km (0,9 % din lungimea totală pe ț ară). Suprafața este de 2100 km2 , adică 0,9 % din s uprafața
țării și 9 % din cea a spațiului hidrografic Someș -Tisa. Densitatea medie a reț elei este de 0,3 4 km/
km2 scăzând treptat din amonte î n aval. Fondul forestie r acoperă o suprafață de 331km2 , adică 15 ,8
% din suprafața bazinului hidrografic. Râ ul Crasna are o lungime de 134 km de la izvor până la
frontie ra cu Ungaria și o asimetrie în favoarea părț ii drepte a bazinului până la stația Domănești, de
unde situația se inversează . Afluenț ii principali su nt: Zalăul, Maja și Maria, toți cu debite
nesemnificative ș i cu lungimi ce nu depăș esc 38km. (www.isusalaj.ro)
2.4 VEGETAȚIA
Atât cât se mai conservă vegetația naturală, în proporție de 20%, corespunde zonei pădurilor
de foioase. Pe lângă Quercus petraea și Carpinus betulus mai participă în etajul superior Fraxinus
excelsior , Robinia pseudacacia Ulmus foliacea, Tilia cordata , T. Argentea plus Fagus silvatica și
Acer pseudoplatanus . Pe pajiștile mai joase și câmpiile piemontane periferice Quercus robur, Quer cus
cerris, Q. Frainetto etc.(Monografia geografică a Republicii Populare Române,1960)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
27
Pajiștile variază de la cele mezofile -acidofile (Agrostideto -Festucetum rubrae ) la cele
xeromezofile -bazofile ( Festuceto -Andropogonetum ).(Cotea,2003)
2.5 CLIMATUL
Este moderat continental, sensibil diferențiat în topoclimate, între care numeroase sunt cele cu
expunere favorabilă ș i adăpostite, creându -se astfel ecele ecotipuri cu potențial viticol ridicat.
2.5.1 Radiația solară
Intensitatea radiației solare este cantit atea de radiație solară, ce cade pe o anumită suprafață
terestră în decursul unei perioade de timp și se determină cu ajutorul pirheliometrelor și a
radiometrelor. Spectrul și intensitatea radiației solare difuze depind de natura particulelor întâlnite.
Când atmosfera este curată sunt împrăștiate îndeosebi radiațiile cu lungimi de undă mici, ceea ce
explică albastrul cerului.
Intensitatea radiației solare directe depinde de starea atmosferei și de poziția pe glob, având
variații zilnice și anuale în funcție de mișcarea globului terestru, aceasta fiind cauza modificărilor de
temperatură de la zi la noapte și de la un anotimp la altul.
Ca toate celelalte plante autotrofe, vița de vie folosesște atât efectul caloric cât și cel luminos
al radiației solare.(Nasta sia Pop, 2003)
În condițiile din România radiația solară globală în per ioada de vegetație( 1 aprilie –
30septembrie) înregistrează valori în creștere de la 86,5 kcal/cm2 în podgoriile din Transilvania, la
88,7 în podgoriile din Moldova, 91,2 în cele din Munte nia și Oltenia, 93,7 în șesul Dunării, până la
97,5 în arealele viticole situate pe litoralul Mării negre.(Oprea Ștefan,2001)
2.5.2 Aerul
Aerul influențează prin compoziția sa, oxigenul necesar pentru respirație și dioxidul de carbon
pentru fotosinteză.( Gh.Bernaz și Liviu Dejeu,2009)
În apropierea solului,aerul conține pe lângă azot, 20% oxigen și 0,3% dioxid de carbon.
(Nastasia Pop, 2010)
Circulația maselor de aer de înălțime, precum și relieful, prin aspe ctul și altitudinea lui creează
diferențieri cl imatice, pe de o parte între vestul și estul județului, iar pe de altă parte, între principalele
unități geo -morfologice .
Umiditatea relativă a aerului este de circa 75 %, media pe ultimii 10 ani. (www.onvpv.ro)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
28
Viteza medie a vântului pe anul 2016 a fost d e 6m/s ,valoare normală în comprație cu mediile
multianuale 1990 -2015.( www.tutiempo.it )
2.5.3 Condițiile naturale critice
Influențează nefavorabil creșterea și fructificarea viței de vie, cantitatea și calitatea recoltei,
uneori și integritatea butucilor și longevitatea lor. Deoarece nu sunt necesare și se consideră accidente
climatice.(Nastasia Pop, 2010)
Ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depu neri de gheață,chiciură, polei,
înghețuri timpurii sau târzii, grindină și secetă ( hidrolog ică). Fenomenele de îngheț (sloiuri, gheață la
mal, poduri de gheață), durează în medie 60 de zile, podul de gheață se formează numai în 50 % din
ierni și are o durată medie de 35 zile.
Înzăpezirile sunt fenomene sezoniere produse de căderi masive de preci pitații sub formă de
zăpadă, fiind accentuate de condițiile meteorologice în care se produc. Efectele, în funcție de timpul
și modul lor de manifestare, pot fi imediate sau la intervale mai mari de timp . (www.isusalaj.ro )
Teritoiul centrului viticol ce se suprapune cu teritoriul Comunei Șamșud se află în situația
fericită, în care datorită zonei de microclimat și dealurilor înconjurătoare frecvența accidentelor
climatice este foarte scăzută.
2.5.4 Nebulozitatea și ceața
Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori. Norul constituie un sistem
coloidal format din picături de apă sau cristale de gheață de diferite dimensiuni, aflate în suspensie la
diferite înălțimi. Nebulozitatea se exprimă în optimi din bolta cerească (1/8…8/8) .
(www.vr eme.meteoromania.ro )
Nebulozitatea și ceața duc la reducerea duratei de strălucire a soarelui și intensitatea radiației
solare, prin acesta la scăderea temperaturii, se diminuează procesulde fotosinteză cu efect nefavorabil
asupra creșterii și fructificări i. (Nastasia Pop, 2010)
2.5.5 Precipitațiile
Apa este indispensabilă desfășurării proceselor bilogice și biochimice, practic ea întreține
viața. (Nastasia Pop, 2003)
Majoritatea podgoriilor producătoare de vin sunt udate de ploaie. Reacția viței de vie la apă
este bine -cunoscută. Irigarea contribui e la obținerea unor recolte mai bogate, a zonelor înfrunzite mai
mari, unei creșteri vegetale mai puternice și boabe mai mari.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
29
Tabel 2.1
Cantaitatea precipitațiilor medii lunare, perioada 2012 -2016 (l/m2)
Anul
Luna 2012 2013 2014 2015 2016
Ianuarie 26,2 54,2 47,2 39,1 59,1
Februarie 29,8 17,8 21,8 10,5 73,5
Martie 15,9 125,4 23,4 34,0 37,9
Aprilie 100,2 58,8 28,0 40,4 48,6
Mai 95,6 59,4 69,8 132,2 97,2
Iunie 96,0 151,4 41,4 48,4 137,4
Iulie 28,4 10,4 116,5 38,4 87,4
August 18,8 78,2 65,0 61,0 92,2
Septembrie 22,4 64,4 48,0 195,6 15,4
Octombrie 40,2 47,6 93,4 54,6 102,2
Noiembrie 37,8 16,7 34,0 60,3 80,6
Decembrie 45,7 28,9 60,6 8,2 19,0
Total 557 713,2 649,1 722,7 850,5
(Sursa:www.cas omes.ro)
Media precipitațiilor anuale (2012 -2016) este de 698,4 l/m2, comparând această valoare cu
media anuală 2016 se observă o creștere semnificativă a cantităților de precipitații.

2.5.6 Temperatura ca factor cilmatic
Temperatura aerului înregistreaz ă diferențieri de la un loc la altul din cauza vari etății formelor
de relief și a deosebiri lor altitudionale ale acestora. Mediile anuale sunt mai ridicate pe văile ținutului
cu climă de dealuri, 9,6 oC la Zalău și mai coborâte pe vârfuri le înalte ale munț ilor (sub 6,0 oC).
Mediile lunii cele mai calde (iulie) sunt mai mari în ținutul deluros (20,0 oC) la Zalău și mai mici în
sectorul montan (15,0 oC), iar mediile lunii cele mai reci (ianuarie), înregistrează valori de – 2,4 oC la
Zalău și valori de sub – 4,5 oC pe culmile muntoase înalte. M aximele absolute au atins 38,5 oC la Zalău
(16 aug 1952), 37,0 oC la Șimleul Silvaniei (29 iul ie 1936), 36,8 oC la Hida (16 aug 1962), și cca 30,0
– 32,0 oC pe culmile muntoase înalte. Minimele absolute au fost mai puțin excesive, ele atingând -29.5
oC la Purcăr eți (28 ianuarie 1954), – 27,2 oC la Hida (4 feb 1950), – 25,4 oC la Șimleul Silvaniei (17
ian. 1940) ș i în jur de -30,0 oC pe culmile muntoase înalte. Numărul mediu anual al zilelor de îngheț
crește de la 120 – 130 în ținutul de dealuri, la 150 – 160 în ținutul muntos.
Temperatura este un factor limitativ prin delimitarea ariei de răspândire botanică pentru toate
plantele,deci și pentr u vița de vie, cât și pentru aria de cultură economică.(Nastasia Pop, 2003).

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
30
Aceasta influențează procesele vitale la vița de vie prin nivelul la care se menține și suma gradelor de
temperatură acumulate în timp.(Oprea,2001)
Cel mai important prag biologi c inferior îl prezintă nivelul temperaturii de +10 oC, numit și
zero biologic, care delimitează lungimea perioadei bioactive a aerului, între zero bilogic de primăvară
și de toamna, cuprinsă între 180 -220 zile î n climatul temperat continental . ( Pop Nastas ia,2010 ). Suma
temperaturilor active este 3.125 oC.

Figura 2.2 Abaterea temperaturii medii din luna Iunie față de mediile multianuale,
(Sursa:www.meteoromania.ro) în anul 2016

Fluctuațiile de temperaturi, ploile torențiale urmate de temperaturi ridicate tot mai frecvente din ultimi
ani, au crescut riscul apariției bolilor criptogamice. Temperaturile mai puțin scăzute au determinat
îmbunătățirea condițiilor de prolificare a dăunătorilor care ajung să dezvolte mai multe generații decât
este normal. Cauză -efect, necesitatea aplicării tratamentelor fitosanitare este inevitabilă, numărul de

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
31
tratamente aplicate în decursul ciclului biologic anual numai urmărește un program strict ci se aplică
de câte ori este necesar pentru a salva producți a. Acest tratamente în plus au crescut costul de
producție, fapt descurajator pentru micii producători locali.
Tabel 2.1
Temperaturi medii -lunare și anuale(oC), perioada 2005 -2016
Ani de
observație Lunile Media
anilor
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
2005 -1,5 -4,6 2,5 10,6 16,2 18,1 19,7 19,7 16,5 10,5 3,6 0,1 9,3
2006 -5,1 -2,2 3,6 11,5 15,1 18,9 19,1 19,1 16,3 10,5 5,8 1,8 9,8
2007 3,5 3,8 8,2 10,8 17,8 21,2 21,4 21,4 14 9,5 2,8 0,8 11,3
2008 0,6 2,5 5,9 11 16,2 20 20,5 20,5 14,4 10,9 5,8 3 10,8
2009 -2 -0,2 4,6 13,4 15,8 18,9 21 21 17,1 10,2 7,4 2,4 10,8
2010 -1,7 1,8 5,5 11,2 16 19,7 21,2 21,2 14,4 6,9 8,3 0,4 10,6
2011 -0,6 -1,8 5,3 11,5 15,8 20,1 20,9 20,9 17,9 8,4 0,4 3 10,1
2012 -0,2 -6,5 5 12,2 16,8 20,5 23,4 21,8 18,1 11,1 6,9 0,4 10,7
2013 -0,3 3,2 3,8 12,3 16,9 20 18,5 19,8 18,3 12 8 0,2 9,6
2014 0,4 4,9 8,7 12,7 16 20,1 21,9 20,7 17,5 11,6 6,6 3,1 10,4
2015 1,9 5,3 6,9 12,9 16 19,5 20,9 20 16,3 10,5 4,8 1,8 11,3
Media pe
10 ani 0,1 0,5
5,4
5 11,8 15,7 19,7 20,7 20,5 16,4 10,2 5,5 1,5 10,4
2016 3,1 3,7 5,6 10,6 16,2 18,2 20,1 19,7 15,6 9 3,7 2,5 10,7

(Sursa:www.meteoromania.ro)

În Tabelul 2.1 .3.1 observăm ca temperatura medie anuală în ultimii 10 ani este cuprinsă între
9,3 oC -11,3oC. Cel mai răcoros an fiind 2005 iar cel mai călduros an 2007și2015.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
32
Temperatura medie lunară cea mai scăzută înregistrată în ultimii 10 ani fiind de -6,5 în anul
2012 luna februarie, iar cea mai călduroasă lună a fost Iulie în anul 2012 cu 23,4 oC.
Temperatura medie anuală în anul 2016 a fost 1 0,7 oC. Temperatura medie cea mai scăzută a
fost de 3,1 oC în luna Ianuarie, iar cea mai călduroasă luna Iulie cu 20,1 oC.
Comparând datele multianuale cu datele înregistrate în anul 2016 observăm ca există o
tendință de încălzire în lunile ianuarie, febru arie , martie și o tendință de răcire în lunile octombrie și
noiembrie.
În perioada 1961 – 2007 au fost semnalate o serie de schimbări în regimul climatic din România:
 Temperatura anuală: în timpul verii s -a semnalat o încălzire semnificativă de
aproximati v 2 oC în toată țara, în regiunile extracarpatice, în timpul iernii și primăverii.
În timpul toamnei se remarcă o tendință de răcire ușoară în toată țara, care nu este însă
semnificativă din punct de vedere statistic.
 Precipitații: în iarnă și primăvară s -au identificat tendințe de scădere a
cantităților de precipitații în majoritatea regiunilor țării, dar nu semnificative. Tendințe
semnificative de creștere a cantităților de precipitații pe arii mai extinse se remarcă în
anotimpul de toamnă.
 Vânt: iarna și primăvara, viteza medie a vântului prezintă tendințe
semnificative de scădere în toate regiunile extracarpatice și în arealele montane. Vara
și toamna, tendințele de scădere sunt mai reduse sau sunt nesemnificative statistic, în
cea mai mare parte a țării . (www.fonduri -ue.ro)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
33

CAPITOLUL III
MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODE DE CERCETARE
3.1 MOTIVAȚIA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR

3.1.1 Motivația
Am crescut în satul Șamșud , din acest motiv am îndrăgit cultura viței de vie. Creșterea și
dezvol tarea mea de când eram doar copil o compar cu ciclul de viață al unui butuc de viță care trece
prin faza de tinerețe , intrare pe rod, perioadă de rodire maximă, perioada declin și moarte. La fel ca
vița de vie an de an am suportat condițiile de viață ce a u fost și bune și rele dar mereu am luptat să
reușesc să trec peste toate și să ajung la momentul culegerii roadelor.
Motivația alegerii temei din prezenta lucrare o reprezintă faptul că familia mea deține o
plantație cu soiurile luate în studiu, care nu au mai fost cercetate în locația Șamșud, Județul Sălaj.

3.1.2 Scopul
Scopul principal al cercetărilor este acela de a urmării influența condițiilor ecoclimatice ale
anului 2016 , asupra soiurilor Fetească regală, Neuburger și P inot gris , în centrul vitic ol Șamșud.

3.1.2 Obiectivele cercetărilor
 Urmărirea condițiilor ecologice ale arealului studiat
 Desfășurarea principalelor fenofaze
 Lungimea și grosimea coardelor
 Elemente de fertilitate și productivitate
 Producția și calitatea strugurilor
 Însușirile de c alitate a vinurilor obținute

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
34

3.2 CARACTERIZAREA SOIURILOR

3.2.1 Ftească regală ( după Anca Babeș,2006;Marinela Stroe2012)
Sinonime: Dănășană, Galbenă de Ardeal, Kiralyleanyka, Köningsast, Fetească muskatnaia, Fetească
Korolevskaia.
Origine : Se crede că este rezultatul hibridării naturale dintre soiurile Fetească Albă și Grasă de
Cotnari. Soiul a fost identificat în jurul anilor 1920 în comuna Daneș, iar în 1928, la Expoziția
Națională de Vinuri și Fructe de la București, vinul obținut din acest soi a fost prezentat sub denumirea
de Fetească Regală impresi onând prin calitate.
Caractere ampelografice:
Rozeta este pufoasă, verde -albicioasă, cu marginea alb -liliachie. Vârful lăstarului este pufos,
alb-verzui. Lăstarul este scămos, roșietic -verzui.
Inflorescența este cilindro -conică, aripată. Floarea este hermafrodită normală cu 5 -6 stamine
și ovar bi – sau tri – locular, sferic, cu stil lung. Cârceii sunt glabri, cafenii.
Frunza adultă este de mărime mijlocie, ușor lățită, întreagă sau trilobată, colora tă verde închis,
cu limbul ondulat, cu amprente slabe pe fața superioară și scămos pe fața inferioară. Sinusurile laterale
sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul pețiolar este în formă de U sau liră. Dinții au baza
largă și laturi ușor conve xe. Nervurile sunt verzi , proeminente pe partea inferioară , iar dinții sunt
mijlocii, cu baza largă și laturile ușor convexe, cu vârfuri acuminate. Pețiolul este verde –cafeniu,
aproape egal cu nervura mediană.
Strugurele este mijlociu, cilindro -conic, uni sau biaripat, compact. Pedunculul este scurt și
ierbos.
Bobul este sferic, mijlociu, galben -verzui cu punct pistilar persistent și miez zemos. Sămânța
este mare, ovală, cu șalază bine conturată, ovală, cu marginea ușor ridată și rostru scurt și subțire
Coarda este de vigoare mijlocie, punctată și pronunțat striată, de culoare cafeniu -gălbuie pe
lungimea meritalelor și mai închisă la culoare la noduri.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
35
Scoarța lignificată se exfoliază în fâșii înguste.

Figura 3.1 Struguri din soiul Fetească regală
(Sursa: Original)

Particularități biologice
Soi cu o vigoare mare de creștere, cu o dezmugurire timpurie, înregistrată în primele zile ale
lunii aprilie și cu perioadă lungă de vegetație. Își maturează bine lemnul ast fel încât rezistă până la
minus 22 °C și a re o capacitate rapidă de refacere în urma accidentelor climatice.
Este sensibil la secetă, din acest punct de vedere se evită cultura acestuia în zone secetoase și
nisipoase. Este sensibil și la putregaiul cenușiu și prezintă rezistență medie la mană și la făinare.
Fertilitatea este foarte bună, formează 60 -70% lăstari fertili și are coeficienții de fertilitate cu valori
de 0,9 -1,8 cel relativ și 1,8 -2,1 cel absolut.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
36

Însușiri tehnologice
Preferă terenuri bogate în resurse hidrice, preferând portaltoi car e să dezvolte un sistem
radicular profund, ca SO4, SO4 -4 . În plantații se poate conduce atât în forma joasă, cât și semiînaltă,
dând rezultate foarte bune la multe tipuri de tăiere. Încărcătura de ochi care se lasă pe butuc variază
în funcție de arealul d e cultură, în medie 20 -22 ochi/m2. Feteasca regală reacționează foarte bine la
fertilizarea organică, admini strată periodic, minim 30 t/ha.
Caractere morfologice
Este un soi semiaromat care ajunge la maturitate deplină la două săptămâni după soiul Feteasc ă
Albă și la 3 -4 săptamâni după soiul Chasselas doré. Greutatea medie a unui strugure variază între 70
și 150 grame, iar a 100 de boabe între 145 și 190 grame. Acumulează zaharuri între 188 -215 g/l, în
mod normal și are o amplitudine mică de supramaturare, deoarece atinge un maxim de 220 -235 g/l.
Producția de struguri obținută variază de la 11 t/ha la Blaj la 27 t/ha la Odobești, cu o medie de 15 –
20t/ha.
În general, vinurile obținute sunt seci, dar se pot obține și vinuri demiseci și chiar dulci. Din
acest soi se prepară materia primă pentru mari vinuri spumante românești. Din Fetească Regală se
obțin și distilate de prestigiu.
Zonarea
Având o mare plasticitate ecologică, dar și datorită producțiilor ridicate obținute, soiul se
cultivă în foarte multe areale viticole, chiar și în areale caracterizate printr -un ecoclimat mai puțin
favorabil cultivării soiurilor albe de calitate. În prezent, este cel mai cultivat soi din România, oc upând
o suprafață de 11.932 ha. De asemenea, soiul este cultivat și în alte țări viticole ale Europei
demonstrând că este unul din soiurile românești de valoare.
Selecții clonale
Din populația soiului Fetească Regală la Stațiunea de Cercetare pentru Viticultură și
Vinificație Blaj a fost extrasă selecția clonală Fetească Regală 21 Bla j și a fost omologată în anul
1979.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
37

3.2.2 Neuburger ( Anca Babes 2006; Marinela Stroe,2012)
Origine – Este germană sau austriacă . După unii autori, numele provine de la comuna Neuburg din
Austria. Se pare că este hibrid între Pinot blanc și Sylvaner. Fac e parte din Proles occidentalis.
Sinonime – Neuburg, Neuburger weisser.
Caractere morfologice
Rozeta este pufoasă, alb -violacee. Vârful lăstarului este pufos, alb -violaceu.Lăstarul este
scămos, verde – cafeniu, cu scame rare, striat.
Inflorescența este un iaxială, deseori aripată, cilindrică.Floarea este hermafrodită normală, cu
5 stamine mijlocii ca mărime, cu ovarul sferic, bilocular și stil scurt și gros. Polenul este fertil. Cârceii
sunt cafenii -roșietici la bază.
Frunza adultă este plană, de mărime mi jlocie -mică, colorată verde închis , trilobată sau
pentalobată , scămoasă pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt elipsoidale, iar sinusul
pețiolar este o liră perfectă. Nervurile sunt roșiatice spre bază. Dinții de mărime mijlocie au latur ile
convexe. Pețiolul este egal sau ma i lung decât nervura mediană cu striuri de culoare violacee.
Strugurele este cilindric și aripat, mic, foarte compact. Bobul este sferic, mic -mijlociu, verde
deschis din cauza stratului gros de pruină și acoperit cu m ulte puncte de culoare neagră. Miezul este
crocant, semi -cărnos și nearomat. Sămânța este mijlocie, ovală, cu șalaza mare, de formă ovală,
amplasată central și rostru scurt și gros.
Coarda de vigoare mijlocie are suprafața cu striuri și caneluri pronunțate , de culoare cafeniu –
gălbuie, roțietică la noduri.
Scoarța lignificată se exfoliază în fâșii lungi.
Însușiri biologice
Soiul se caracterizează printr -o vigoare medie de creștere. Prezintă sensibilitate ridicată la
temperaturile scăzute din timpul iernii (în special în Transilvania este cultivat în sistem protejat) și
manifestă toleranță la mucegai. Fertilitatea soiului este bună, formând în medie 60% lăstari fertili, iar

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
38
în unele centre viticole, datorită condițiilor ecopedoclimatice destul de generoase ( Turda) se apropie
de 80%.

Figura 3. 2 Struguri din soiul Neuburger
(Sursa :Original)

Particularități agrotehnice
În Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei (podgoria Târnave) se practică sistemul de tăiere
Guyot, lăsându -se în urma tăierilor o încăr cătură de rod de 12 -14 ochi/m2 repartizată pe 3 -4 verigi de
rod cu coarde lungi de 10 -14 ochi.
Caractere tehnologice
Soiul își maturează strugurii în epoca a V -a. Greutatea medie a unui strugure este de 85 grame,
iar a 100 de boabe 145 grame. În general se obțin vinuri de masă (consum curent), când soiul are

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
39
acumulări de zaharuri înscrise între 160 – 180g/l la o producție de 24 t/ha, însă în anii favorabili și
foarte favorabili, din acest soi se pot obține vinuri de calitate superioară. În acest caz, acumul ările de
zaharuri sunt mult mai mari – pot atinge valori de până la 250 g/l zaharuri (în centrul viticol Aiud) la
o producție mult mai mică (8-12 t/ha). Aciditatea totală variază între 5,0 și 6,0 ‰ H2SO4. Vinul
obținut este un vin sec, de culoare galben -aurie, corpolent, destul de echilibrat.
Selecții clonale
La S.C.V.V. Blaj a fost obținută în anul 1993 selecția clonală Neuburger 10 Blaj, care
depășește populația sub aspect productiv.
Zonare
Soiul Neuburger este soi autorizat în podgoria Târnave, unde ocup ă suprafețe destul de
restânse. Este frecvent în Podgoria Lechința , Aiud, Alba Iulia și în Podgoria Silvaniei.

3.2.3 Pinot gris (Anca Babes 2006; Marinela Stroe,2012 )
Origine – Soi originar din Franța; este o variație mugurală a soiului Pinot noir. Face parte din Proles
occidentalis.
Sinonime – Rülander, Burgunder roter, Pinot cendré, Affumé.
Caractere morfologice
Rozeta este pufoasă, alb -verzuie cu nuanță liliachie. Vârful lăstarului este pufos, alb -verzui.
Lăstarul este scămos, verde -castaniu, striat. I nflorescența este uniaxială, cilindrică, mică. Floarea este
hermafrodită normală, cu stamine și ovar tronconic, bilocular, cu stil gros și lung, iar stigmatul are o
mică depresiune în partea de mijloc. Polenul este fertil și abundent. Cârceii sunt verzi, c u scame rare.
Frunza adultă este ușor rotunjită, de mărime mijlocie -mică, cu limbul gros, gofrat, verde –
închis, cu scame fine pe partea inferioară. Se observă o mare variabilitate în ceea ce privește numărul
lobilor, profunzimea și forma sinusurilor latera le. Spre vârful lăstarilor se întâlnesc frunze întregi, iar
spre baza acestuia frunze cu 3 -5 lobi. Lobul terminal este scurt și rotunjit. Sinusurile laterale
superioare sunt închise cu lumen ovoidal sau deschise în formă elipsoidală. Sinusul pețiolar este

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
40
deschis în formă de liră. Dinții sunt mărunți cu laturi convexe. Nervurile sunt verzi pe ambele fețe, iar
pețiolul este glabru, egal cu nervura mediană .
Strugurele este mic, cilindric, compact, uneori aripat. Bobul este mic, sferic, cu pielița subțire
de culoare gris și cu miezul zemos. Sămânța este mijlocie ca mărime, ușor lățită, cu șalaza amplasată
spre centrul seminței, foarte evidentă, rotundă, cu rostru scurt și gros.
Însușiri biologice
Soiul Pinot gris are vigoare mijlocie de creștere spre mică, prez intă o perioadă destul de scurtă
de vegetație. Manifestă toleranță la ger, rezistă până la ( -24°C), prezintă de asemenea rezistență și la
secetă, dar este sensibil la putregaiul cenușiu și oidium. Este unul dintre soiurile care sunt puternic
atacate de mol iile strugurilor. Fertilitatea este bună, procentul lăstarilor fertili variază între 52% și
68%, iar valorile coeficienților de fertilitate se înscriu în limitele:0,8 și 1,0 cel relativ și 1,5 -1,6 cel
absolut. Pe aceste fond, indicii de productivitate calc ulați înregistrează valori scăzute din cauza
greutății mici a strugurilor (sub 100g/lăstar).

Figura 3. 3 Struguri din soiul Pinot gris
(Sursa : Original)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
41

Particularități agrotehnice
În plantații soiul dă foarte bine rezultate condus pe semitulpină, indi ferent de tipul de tăiere.
Suportă o încărcătură de rod de până la 14 ochi/m2 repa rtizată pe cepi de rod, cordițe sau coarde de
10-12 ochi. În condițiile podgoriei Murfatlar soiul reacționează foarte bine la irigare și ca urmare,
producția înregistrează sp oruri care pot duce la obținerea a 11t/ha. Se recomandă altoirea pe portaltoiul
Riparia gloire pe terenuri fertile și umede și care au un conținut scăzut în calcar și Chasselas x
Berlandieri 41 B pe terenuri secetoase și cu un conținut ridicat în calcar.
Caractere tehnologice
Soiul Pinot gris se maturează la două săptămâni după soiul Chasselas doré în a doua decadă a
lunii septembrie la Murfatlar și mult mai târziu – în centrul viticol Blaj. Are o mare capacitate de
acumulare a zaharurilor, peste 240 g/l și se pretează bine și la supramaturare ajungând la peste 400
g/l. Aciditatea mustului este bună în toate podgoriile fiind în medie de 5,2‰ cu extreme de 4,6 și
5,7‰ H2SO4. Producția de struguri este mică, 7 -10 t/ha, dar calitatea vinurilor este deosebită. S e
obține un vin licoros, colorat galben -pai, cu o aromă fină, cu buchet dezvoltat și aciditate echilibrată.
Selecții clonale
Ca și soiul din care provenit (Pinot noir) se caracterizează printr -o mare variabilitate
morfologică, agrobiologică și tehnologică, în cadrul populației fiind depistate două biotipuri:
*un biotip cu rezistență mai mare la secetă, cu producții și acumulări de zaharuri mai mari;
*un biotip care prezintă fenomenul de mărgeluire care determină scăderi ale producției.
Din populație au fost selecționate două selecții clonale: Pinot gris 34 Blaj omologată în anul
1975 și clona 13 Murfatlar omologată în anul 1980. Ambele selecții se remarcă din punct de vedere
cantitativ și calitativ.
Zonare
Soiul Pinot gris se cultivă pe suprafețe destul de r estrînse, mai ales în Transilvania și Dobrogea
(29 centre viticole).

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
42

3.2.4 Portaltoi ul Berlandieri x Riparia Kober 5BB (Babeș 2006 ; Marinela Stroe,2012 )
Sinonime : Kober 5BB, 5BB;
Originea: Portaltoiul a fost obținut în Austria e cître Franz Kober în anul 1920, prin selecție
clonală din populația Berlandieri x Riparia Teleky 5A. În urma lucrărilor de selecție s -au impus în
cultură două clone, respectiv cele notate cu 5BB și 125AA.
Aria de răspândire : Kober 5BB se cultivă pe suprafețe mari în toate țările viticole din Europa;
Caractere morfologice:
La dezmugurire rozeta de frunze este scămoasă de culoare verde -albicioasă, cu marginile
cafenii. Frunzele tinere de culoare verde arămie sunt acoperite cu peri fini pe fața superioară și cu
scame pe nervura infe rioară.

Figura 3. 4 Lăstar tânăr portaltoi Kober 5BB
(Sursa : www.wikipedia.com)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
43
Frunza adultă este foarte mare, întreagă, cuneiformă, cu ușoară tendință de trilobare. Limbul
este gros, gofrat, de culoare verde închis, lucios pe fața superioară și sinusul pețiolar în formă de U
deschis. Limbul este slab pubescent pe fața inferioară, cu o dințătură joasă, cu marginile rotunjite.
Mucronii sunt lungi cu varfurile încovoiate spre exterior. Caracter de recunoaștere este flexiunea
limbului în partea superioară.

Figura3.5 Frunză adultă portaltoi Kober 5BB
(Sursa : www.wikipedia.com)
Pețiolul de lungime mijlocie, adesea mai scurt în raport cu nervațiunea principală, este striat,
de culoare verde roșietică, prevăzută cu perișori deși și rigizi.
Lăstarii au vigoar e mare, cu meritale lungi, fin striate, de culoare verde -cafenie și noduri
vineții, ușor pubescente, prevăzute cu cârcei lungi bi sau trifurcați.
Floarea este hermafrodită, funcțional femelă, cu polen steril.Kober 5BB formează struguri
mici, cu boabe marun te, sferice, de culoare neagră violacee.
Coarda este de culoare cafeniu -cenușie, cu scoarța striată, de formă ușor eliptică în secțiune
transversală, cu raportul lemn -măduvă echilibrat și lemnul dens. Mugurii sunt mari, conici. Scoarța se
exfoliază sub for mă de plăci.
Însușiri agrobiologice:

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
44
Ceea ce privește comportarea portaltoiului în plantațiile mamă, acesta are vigoare mare cu
producție ridicată de butași portaltoi pe butuc și producție foarte mare de butași portaltoi pe ha.
Calusarea în perioada forț ării, în condiții de temperatură 25 -30oC și umiditate ridicată este mijlocie
deasemenea tot în perioada de forțare a butașilor capacitatea de formare a rădăcinilor adventive la
baza butașului este mijlocie spre mare. Capacitatea de regenerare a sistemului radicular este foa rte
mare, prezinta o foarte bunp rezis tență la filoxera radicicolp, dar slabp la filoxera galicolă, este extrem
de rezistent la ne matozi ceea ce permite folosirea ca portaltoi pe terenurile infestat e. Are afinitate bună
în plantații și as igură producț ii mari de struguri. ( Marinela Stroe 2012)
Însușiri agrofitotehnice :
Rezistența la secetă ș i excesul de umiditate din sol este mijlocie. Se adaptează foarte bine la
toate tipurile de sol, cu excepția celor acide compacte și secetoase. În plant ații conferă o vigoare foarte
mare soiurilor altoite de v iță roditoare, favorizeaza mă rgeluirea strugurilor.
Fertilizarea se face în doze moderate, î n special cu azot; pe solurile fertile dozele de
îngrășăminte se reduc la jumătate. În timpul vegetaț iei su nt necesare circa 1 -2 tratamente î mpotriva
filoxerei galicol e. Maturarea lemnului se termină toamna devreme, încâ t recoltare a coardelor se face
imediat după că derea frunzelor. (gazetadeagricultura.info)
Variații și clone: Selecții clonale din Kober 5BB sunt Crăciunel 25, Crăciune 26
Zonarea portaltoiului : la noi în țară este răs pândit în Regiunea Viticolă a Podișului Transilvanie i,
Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei, Regiunea Viticolă a D ealurilor Munteniei și Olteniei,
Regiunea Viticolă a Dealurilor B anatului .Treptat se dorește înlocuirea lui cu selecțiile SO -4 și
Crăciunel 2.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
45

3.3 METODELE DE CERCETARE

Măsurătorile și determinările au fost realizate pe un număr de 9 butuci reprezentativi fiecărui
soi. Distanta de plantare este de 2 metri înt re rânduri și 1,2 metri între butuci, având astfel densitatea
de 4166 butuc i/ha. Sistemul de cultură este semiînalt, forma de conducere Guyot cu brațe cu
înlocuire periodică, sistemul de taiere practicat fiind cel mixt.
Începând cu declanșarea plânsului în primăvara anului 2016 s-au urmărit toate fenofazele
principale, din 2 în 2 săptămâni, urmărind îndeaproape începutul și sfârșitul fiecărei fenofaze: de
creștere, de dezvoltare, de fructifica re și până la căderea frunzelor.
S-au avut în vedere determina rea elementelor de fertilitate și productivitate prin calcularea
coeficientului de fertilitate absolut și relatic (Cfa, Cfr) și a indicelui de productivitate absolut și
relativ(Ipa,Ipr).
Cfa = Nr. Inflorescențe / Nr. L ăstari fertili Cfa ≥ 1
Cfr = Nr. Inflorescențe / Nr. Lăstari totali Cfe ≤ ≥ 1
Ipa = Cfa x Greutate medie strugure Ipr = Cfr x Greutate medie strugure
Lungimea și diame trul coardelor s -a determinat prin recoltarea a câte 5 coarde de pe fiecare
butuc din fiecare soi, urmată de determinarea diametrului cu ajutorul șublerului cu șurub iar
lungimea s-a determinat cu ajutorul ruletei.
Producția de struguri s -a determinat sep arat pentru fiecare soi prin cântărire. Calitatea
recoltei depinde de s tarea fitosanitară a recoltei, de conținutul de zah ăr g/l must și aciditatea
mustului. Conținutul de zahăr s -a determinat refractometric, iar aciditatea prin titrare cu NaOH – 0.1
N în prezența fenolftaleinei.
În continuare s -a urmărit procesul de fermentație,s -a realizat tratarea mustului și a vinului cu
SO 2 și după stabilizarea acestuia s -a realizat determinarea calității vinului. Elementele determinate
au fost conținutul de zahăr rez idual, aciditatea totală, concentrația alcoolică, extractul sec total.
Acestea s -au determinat prin metode specifice de laborator.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
46
Prelucrarea datelor s -a realizat prin folosirea Testului DL(Diferență limită), unde s -a urmărit
relația față de martorul ( Mt) experienței acesta fiind proba medie.
CAPITOLUL IV
REZULTATE ȘI DISCUȚII
4.1 DESFĂȘURAREA PRINCIPALELOR FENOFAZE

În ciclul anual de viață , viț a de vie trece prin mai multe faze morfologice , cărora le corespund
modificări fiziologice ș i biochimice i mportante . Fazel e principale prin care trece vița de vie în ciclul
anual sunt : plânsul viei , înmuguritul -dezmugurit, creșterea intensă a lăstarilor, faza de înflorire și
fecundație,pârga, faza de maturație a strugurilor ș i a coardelor , care se i ntegrea ză în perioada activă
de vegetație. La acestea se adaugă faza sau perioada de repaus relativ , determinată de anotimp.
4.1.1 Plânsul
Este fenofaza care marchează ieșirea din repausul fiziologic și trecerea la perioada activă. Se
manifestă prin apariția pic ăturilor de sevă la vârful coardelor, primăvara la tăierea viț elor.
Calendaristic, are loc la sfârșit de martie -început de aprilie, în funcție de temperatură (cea a solului de
8-10 oC) și de umiditate. Ea durează între 2 zile și maximum 2 săptămâni. Se eli mină prin plâns între
0,2 l sevă/butuc și 8 litri, î n unii ani. Pentru a e vita aceste pierderi mari de apă se recomandă tăierile
cât mai devreme primăvara, chiar de la sfârșitul iernii. Datorită conținutului ridicat în săruri minerale
și acizi a minici, se va poate fi folosită la tratarea conjuctivitelor. În această fenofază, brațele ș i coardele
butucului au cea mai mare elasticitate, putâ nd fi conduse pe mijloacele de susținere, în direcția dorită
fără a se rupe.
Datorită temperaturil or ridicate înregistra te ce depă șesc pragul biologic începând cu luna a –
III-a, observăm că plânsul s -a declanșat prima dată la soiul F etească regală pe data de 17 martie ,
urmat de soiul Neuburger pe 20.03 și în cele din urmă soiul Pinot gris pe data de 22 martie.
(www.rasfoies c .ro)
4.1.2 Înmugurit ul-Dezmugurit ul
Declanș area acestei fenofaze este condiționată de temperatura aerului, care trebui e să fie de
peste 10 oC. Dur ata acesteia este de 5 -10 zile și prezintă 2 subfaze: î nmuguritul (umflarea mugurilor)

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
47
și dezmuguritul propr iu-zis. Are loc desfacerea mugurilor și apariția primelor vârfuri verzi ale
frunzulițelor. Sub influența polarităț ii se d esfac mai întâ i mugurii de la vâ rful coardelor.
În afara condițiilor climatice ale anului, î ncepu tul dezmuguritului este diferențiat și în funcție
de specie și de soi. Dezmuguritul durează de la 5 -6 zile la portaltoi până la 7-14 zile la soiurile vinifera .
Acest lucru are importanță practică legată de zonarea soiurilor, în sensul evitării plantă rii celor cu
dezmugurit timpuriu în zonele c u frecvente înghețuri târzii de primăvară .
Această fenofază s -a declanșat în a doua decadă a lunii aprilie pentru toate soiurile. Primele ce
au înmugurit -dezmugurit au fost soiurile Fetescă regală și Neuburger în 13 respectiv 17 aprilie si soiul
Pinot gri s în 20.04 .
4.1.3 Creșterea lăstarilor se realizează prin ac tivitatea meristemelor apicale ș i intercalare, pe baza
diviziunii celulare ș i respectiv al alungirii celulelor; iar creșterea în grosime se realizează prin
activitatea meristemelor secundare. Lăstarii cresc intensiv în lungime, numărul de frunze și suprafața
foliară sporesc rapid, frunzele sunt mari, internodurile din c e în ce mai lungi și nodurile mai
proeminente. Începe după 15 -20 mai și durează până la 15 -25 iunie (30 -35 zile), cu un maxim în
timpul înfloritului. Concomitent cu creșterea lăstarilor are loc și creș terea organelor afe rente (frunze,
inflorescente, câ rcei, copili, struguri).
Creșterea încetinită sau regresivă – durează de la înflorit până la începutul lunii septembrie.
În această p erioadă activitatea viței de vie este concentrată mai mult spre formarea
rodului. (www.rasfoiesc.com)
4.1.4 Înfloritul
Faza de înflorire și de fecundație începe odată cu deschiderea florilor , urmată de creșterea
boabelor până la maturarea lor. În această f ază intervin modificări sensibile î n metabolismul
hidraților de carbon , în sensul că conț inutul lor atinge un maxim datorită intensificării fotosintezei.
În timpul aces tei faze , dar mai ales spre sfârș itul ei , sistemul de enz ime , reprezentat prin inver taze
și amilaze , își schimbă direcț ia de activitate. Se intensifică foarte mult activitatea hidrolitică în
inflorescențe și în lăstari , se intensifică respirația , au loc diviziunea reducțională ș i fecundarea ,
procese fiziologice de o importanță esenția lă , care marchează momentul de contrad icție si trecerea
de la starea vegetativă la starea de reproducere. Spre sfârșitul fazei , care corespunde î ncep utului de
maturare a coardelor ș i a strug urilor , ceea ce coincide cu sfârșitul lunii iulie și î nceputul lunii august
pentru soiurile timpurii , are loc o schimbare a direcției de activitate a invertazei și a amilazelor de la

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
48
funcțiunea hidrolitică la cea sintetică. În această etapă , de sfârșit de fază , creșterea în lungime a
lăstarilor se încetinește sau e ste aproape întreruptă .
Din tabelul centralizator al principalelor fenofaze se observă că î nfloritul a avut loc la la
toate soiurile în aceeași perioada sfârșitul lunii mai,începutul lunii iunie(27.05 -04.06).
4.1.5 Pârga
Încheie rea ciclul ui reproductiv al viței de vie începe cu intrarea strugurilor în pârgă și se
termină la maturarea deplină a boabelor, când semințele sunt capabile să formeze o nouă plantă . În
momentul intrării în pârga se intensifică procesul de acum ularea zaharurilor, epicarpul își schi mbă
culoarea verde, bobul devine t ranslucid și începe să se î nmoaie.
Intrarea în pârgă a avut loc prima dată la soiul Pinot gris (31.07) urmat de soiul
Neuburger(04.08) respectiv soiul Fetească regală(05.08).
4.1.6 Maturarea strugurilor
Maturarea propriu -zisă are loc după intrarea în pârgă ,boabele continuă să sporească în
volum și greutate . În acest inter val au loc procese fiziologice ș i biochimice (de transfo rmare a
amidonului în glucide simple, de hidroliză a substanț elor pectice, a taninurilor etc.) car e duc la
formarea gustului dulce, î nmuierea pulpei, formarea sau accentuarea aromei specifice. La mul te
fructe maturarea se prelungește după recoltare, î n depozite. Maturarea strugurilor evoluează în
funcție de soi și condiț iile climatice.
La soiurile anal izate a început din a doua decadă a lunii septembrie(13.09) la soiul Pinot gris
,urmat de soiul Fetească regală și Neuburger.
4.1.7 Recoltarea strugurilor
Momentul optim de cules al strugurilor destinați obținerii vinurilor se stabilește în funcție de
numeroși factori, dintre care o importanță deosebită prezintă starea de maturitate a strugurilor, starea
lor de sănătate, condițiile economice, modul de recoltare etc.
Culesul strugurilor se execută la momentul maturității lor tehnologice, respectiv atunci c ând
ei prezintă o compoziție (zaharuri, aciditate, antociani la soiurile negre, compuși de aromă la soiurile
aromate), care asigură posibilitatea obținerii de vinuri cu caracteristicile și însușirile dorite.
Noțiunea de maturitate a strugurilor poate fi di ferențiată ca: maturitate fiziologică, deplină,
tehnologică, comercială și supramaturația.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
49

Strugurii folosiți în lucrarea de față au fost recoltați pe data de 14 octombrie . Recoltarea s -a facut
manual prin detașarea ciorchinilor cu briceagul ,așezarea lor în găleți și apoi în saci de polietilenă
pentru a fi tra nsportați la locul prelucrării.
Tabel 4.1
Desfășurarea principalelor fenofaze
FENOFAZA SOIUL DATA
PLÂNS Fetească regală 17.03 -28.03
Neuburger 20.03 -30.03
Pinot gris 22.03 -02.04
ÎNMUGURIRE –
DEZ MUGURIRE Fetească regală 13.04 -15.04
Neuburger 17.04 -20.04
Pinot gris 20.04 -24.04
CREȘTEREA
LĂSTARILOR
Fetească regală 17.04 -25.07
Neuburger 23.04 -27.07
Pinot gris 27.04 -28.07
ÎNFLORIT Fetească regală 29.05 -03.06
Neuburger 27.05 -01.05
Pinot gris 30.05 -04.06
PÂRGĂ Fetească regală 05.08
Neuburger 04.08
Pinot gris 31.07
MATURAREA
STRUGURILOR Fetească regală 18.09 -04.10
Neuburger 20.09 -09.10
Pinot gris 13.09 -27.09
RECOLTAREA Fetească regală 14.10
Neuburger 14.10
Pinot gris 14.10

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
50

Tabel 4.2
Lungimea medie a coardelor și diametrul acestora în anul 2016
Soiul Dimensiunea coardelor
(mm) Lungimea medie a coardelor
(m)
Fetească regală 7,85 1,52
Neuburger 8,92 1,40
Pinot gris 6,68 1,35

În tabelul 4.2 se observă că soiul Neuburger prezintă coarda cu valoarea medie a diametrului
coardelor cea mai mare de 8,92 mm,urmată de soiul fetească regală cu 7,85mm și Pinot gris cu 6,68
având diametrul cel mai mic. Ceea ce privește lungimea coardelor soiul Fetească regală cu 1,52m
prezintă cea m ai mare lungime medie a coardelor, soiul Neuburger cu 1,40 este următorul iar Pinot
gris se află la coada clasamentului cu 1,35m .

Figura 4.1 .1 Coardă de Fetească regală

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
51
(Sursa:Original)

(Sursa:Original)
Figura 4.1.3 Recoltarea după care
zdrobirea și dezciorchinarea strugurilor Figura 4.1.2 Str uguri din soiul Fetească regală și
Pinot gris la maturitatea de recoltare

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
52

4.2 PRODUCȚIA ȘI CALITATEA RECOLTEI

4.2.1 Producția de struguri
Pentru determinarea producției de struguri s -au determinat următoarele aspecte:
 Elemente de fertilitate și productivitate
 Producția de struguri pe butuc și pe unitatea de suprafață
 Numărul strugurilor pe butuci
 Greutatea medie a strugurilor

Tabel 4.3
Elemente de fertilitate și productivitate
Elemente de fertilitate și
productivitate Fetească regală Neuburger Pinot gris
Număr de ochi/butuc 45 40 37
Număr de ochi viabili/butuc 39 33 28
Total lăstari 41 30 25
Total lăstari fertili 22 14 14
Număr struguri/butuc 27 17 21
Masa unui strugure(g) 113,33 157,67 92,33
Coeficient de
fertilitate Absolut 1,22 1,23 1,5
Relativ 0,61 0,7 0,84
Indice de
productivitate Absolut 138.2 6 193,34 138,49
Relativ 69,13 110,36 77,55

Toate soiurile prezintă caracteristici specifice ale fertilității,productivității și calității.
Fertilitatea este capacitatea fiecărui soi de a diferenția mugurii și de a forma inflorescențe la
un potențial caracteristic. Aceasta poate fii de două feluri:
 Potențială – este influențată de baza ereditară a fiecărui soi
 Reală – se exprimă prin raportul dintre numărul de inflorescențe și numărul de
lăstari fertili
Din Tabelul 4.3 se observă că soiul Pinot gris are Cfa 1,5, Neuburger 1,23 și Fet asca regală 1,22 iar
Cfr(coeficient de fertilitate relativ) este 0,84 l a pinot gris iar la Neuburger și Fetească regală este 0,7
respectiv 0,6 1.
Indicele de productivitate este influențat de greutatea strugurelui la fiecare soi care se
determină prin cantă rirea a circa 50 de ciorchini și după care se stabilește greutatea medie a
strugurelui. Determinarea propriu zisă a indicelui de productivitate absolut ”Ipa” și a indicelui de

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
53
productivitate relativ “Ipr” se face înmulținf Ipa cu greutatea medie a unui cior chine “Gm” respectiv
Ipr * Gm.
Indicele reprezintă producția medie pe fiecare mugure de rod (Ipa) și pe toți mugurii(Ipr) (Pop
Nastasia,2003) .
Dintre cele trei soiuri studiate Ipa a avut cea mai mare valoare la soiul Neuburger(193,34) ir
cea mai mică valo are s-a obținut la Fetească regală cu 138,26 foarte apropiat de Pinot gris la care s -a
obținut Ipa = 138,49.
Indicele de productivitate relativ, adică raportând masa medie a strugurelui la toți mugurii, a
fost 110,36 la soiul Neuburger , 77,5 la Pinot gr is și 69,13 la soiul Fetească regală.

Tabel 4.4
Producția de struguri pe butuc și la ha
Soiul Numărul de
struguri /butuc
Greutatea medie
a strugurilor (g) Producția
(kg/butuc) Producția/ha
Fetească regală 22 113,33 2,48 10,3
Neuburger 17 157,67 2,85 11,8
Pinot gris 21 92,33 1,7 7,08

Producția pe ha s -a calculat la o densitate de 4166 butuci/ha, distanța de plantare fiind de 2m
între rânduri și 1,2m între butuci
Feteasca regală a avut cel mai mare număr de struguri pe butuc respectiv în medie 22 ,urm at
de Pinot gris cu 21 iar ultimul în clasament fiind Neuburger. Ceea ce privește greutatea medie a
strugurelui aceasta a fost cea mai mare la soiul Neuburger (157,67 g), urmat de Fetească regală cu
113,33 g/ strugure și Pinot gris cu 92,33 g/ strugure.
Producția pe butuc a fost de 2,85 kg La Neuburger,fiind astfel cel mai productiv, cu valori
apropiate fiind și Fetasca regală 2,48 kg/ butuc iar Pinot gris cu producție mai scăzută de doar 1,7 kg/
butuc.
Astfel s oiul cel mai productiv în condițiile ecoclim atice ale anului 2016 s -a dovedit a fi
Neuburger(11,8 t/ha). Soiul fetească regală s -a situat pe poziția doi cu 10,3t/ha datorită legări
defectuoase și fenomenului de margeluire, urmat de Pinot gris(7,08t/ha) un soi care ofera producții
calitative dar mai reduse cantitati
Soiul cu masa medie a ciorchinelui cea mai mare a fost Neuburger(157,67g), următorul a
fost soiul Fetească regală(113,33g) ca în cele din urmă cu valoarea medie cea mai mica a masei
ciorchinelui să fie soiul Pinot gris(92,33g).
Cea mai mic ă greutate a boabelor a avut soiul Pinot gris cu aproximativ 1g/bob, un număr
total de 856 boabe și cu greutatea rahisului de 71g.
După cum se observă în tabel masa cea mai mare a 100 boabe o are Neuburger (195g), urmat
de Fetească regală (168g) și în cele din urmă Pinot gris cu masa 104g.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
54

4.2.2 Cal itatea strugurilor
Tabel 4.5
Analiza fizico macanică a unui kg de struguri
Soiul
Specificatii Fetească regală Neuburger Pinot gris
Masa medie a unui
ciorchine(g) 113,33 157,67 92,33
Numărul de bo abe 711 484 856
Masa boabe(g) 944 943 933
Masa medie a unui bob (g) 1,32 1,94 1.08
Masa rahis 56 36 71
Masa 100 boabe(g) 168 195 104
Număr semințe 1405 943 1667
Media semințe 1,97 1,94 1,94
Masa semințe(g) 32 26 60
Masa pieliță(g) 142 208 170
Rand ament must(ml) 635 575 585

Se observă că soiul Fetească regală a avut cel mai bun randament în must (635ml) chiar dacă
masa boabelor la Neuburger a fost apropiată acesta a avut masa rahis + seminte + pielițe mai mare
în detrimentul randamentului în must (575ml) .
Tabel 4.6
Cracterele calitative ale strugurilor
Soiul
Specificații Fetească regală Neuburger Pinot gris
Aciditate(H 2SO 4) 5,24 4,95 4,82
Zahăr(g/l) 259 254 270

Aciditatea cea mai ridicată o prezintă soiul Fetească regală(5,24 g/l H2SO 4 must),fiind
caracteristic soiului, urmat de Neuburger cu 4,95g H2SO 4/l must și cea mai scăzută aciditate s -a
înregistrat la soiul Pinot gris(4,82 g /l H2SO 4 mst).
Conținutul cel mai ridicat de zahăr a avut -o soiul Pinot gris cu 270g/l must,urmat de Feteasc ă
regală(259g/l must) respectiv Neuburger( 254g/l must ).

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
55

Tabel 4.7
Greutatea medie a unui strugure la soiurile analizate
Denumire variație
Greutate
medie Calitatea producției
(%) Diferența
±d(m) Semnificația
diferenței
Fetească regală 113,33 93,6 -7,78 –
Neuburger 157,67 130,2 36,56 **
Pinot gris 92,33 76,2 -28,78 00
Media experienței 121,11 100,00 0,00 Mt
DL(5%) 13,31
DL(1%) 21,72
DL(0,01%) 40,66

Față de media experienței,aleasă ca m artor, se observă că greutatea medie a strugurelui la soiul
Neuburger a înregistrat diferențe distinct semnificativ pozitive, la fel si față de soiul Fetească regală
și Pinot gris care au prezentat diferențe nesemnificative respectiv distinct semnificativ negative față
de media experienței .
Tabel 4.8
Conținutul de zahăr în must
Denumire variație
Zahăr(g/l) Calitatea producției
(%) Diferența
±d(m) Semnificația
diferenței
Fetească regală 259,00 99,2 -2,00 –
Neuburger 254,00 97,3 -7,00 0
Pinot gris 270,00 103,4 9,00 *
Media experienței 261,00 100 0,00 Mt
DL(5%) 6,01
DL(1%) 9,94
DL(0,01%) 18,60

Conținutul de zahăr în must a înregistrat valori ridicate la toate soiurile. Astfel față de media
exper ienței soiul Pinot gris a avut cea mai ridicată valoare 270 g/ l ,diferența fiind semnificativ
pozitivă . Soiul Neuburger prezintă cea mai mică cantitate de zahăr(254g/l) diferența fiind
semnificativ neg ativă față de media experienței iar soiul Fetească reg ală nu prezintă diferențe
semnificative.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
56

Tabel 4.9
Aciditatea mustului obținut
Denumire variație
Aciditate(g/l) Calitatea producției
(%) Diferența
±d(m) Semnificația
diferenței
Fetească regală 5,25 104,8 0,24 **
Neuburger 4.95 99,0 -0,05 –
Pinot g ris 4,81 96,2 -0,10 0
Media experienței 5,00 100 0,00 Mt
DL(5%) 0,14
DL(1%) 0,23
DL(0,01%) 0,43
Caracteristic soiului Fetească regală aceasta prezintă diferenț e distinct semnificative atât față
de media experienței cât și față de celălalte două soiuri studiate. Valoarea minimă de aciditate s -a
înregistrat la soiul Pinot gris fiind semnificativ negativă față de celălalte soiuri si față de media
experienței.
4.2.3 Însușirile de calitate ale vinul ui obținut
Tabel 4.10
Date centralizate, calitate vin
Soiul
Specificații Fetească regală Neuburger Pinot gris
Alcool % vol 12,8 14,8 15,5
Aciditate totală, g/l H 2SO 4 4,75 4,36 4,21
Densitate,g/cm3 1009,66 980,80 992,57
Zahăr rezi dual, g/l 41,35 2,63 6,8
Extract sec total,g/l 59,17 21,0 25,4
Extract sec nereducător,g/l 17,82 18,37 18,92
SO 2 liber, mg/l 51,2 57,6 24,32
SO 2 total, mg/l 100,86 76,8 65,28

Din tabelul 4.10 se observă ca soiul Pinot gris are con centrația alcoolică cea mai ridicată 15,5
% vol. Alc. , dup ă acesta urmează Neuburger (14,8 % vol. Alc) și în cele din urmă soiul Fetească
regală cu 12,8 % vol. Alc..
Aciditatea cea mai ridicată o vinul obținut din soiul Fetească regală(4,75g/l H2SO 4), aceasta
fiind o caract eristică specifică vinurilor obținute din acest soi. Vinul de Neuburger prezintă aciditate
4,36 g/l H 2SO 4, iar vinul de Pinot gris 4,21g/l H2SO 4.
Procesul de fermentație a decurs bine , având loc vinificarea în sec la soiul Neuburger (2,63g/l
zahăr rezidual ) și în demisec la Pinot gris (6,8g/l zahăr rezidual) . În schimb la soiul Fetească regală

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
57
fermentația s -a oprit datorită temperaturilor reduse din încăperea în care a fost păstrat și astfel s -a
obținut un vin demidulce cu 41,35 g/l zahăr rezidual.
Ceea ce privește extractul sec total acesta are valoarea cea mai mare la vinul de Fetească regală
și cea mai mică valoare la vinul obținut din soiul Neuburger.
Cantitatea de dioxid de sulf total este cea mai mare în vinul de Fetească (100.86 mg/l SO 2)
urmat de Neu burger cu 76,6g/l SO 2 și Pinot gris cu 65,28g/l SO 2.

Date compara tive asupra calității vinurilor
Tabel 4.11
Conținutul de zahăr în vin
Denumire variație
Zahăr rezidual
(g/l) Calitatea producției
(%) Diferența
±d(m) Semnificația
diferenței
Fetească rega lă 41,35 244,30 24,42 ***
Neuburger 2,63 15,50 -14,30 000
Pinot gris 6,80 40,20 -10,13 000
Media experienței 16,93 100 0,00 Mt
DL(5%) 0,07
DL(1%) 0,11
DL(0,01%) 0,21
Conținutul de zahăr rezidual la soiul Fetească regală (41, 35g/l) a prezentat diferențe foarte
semnificativ pozitive față de media experienței dar și față de celalalte soiuri( Neuburger 2,63 g/l,
Pinot gris 6,8 g/l ) analizate care în schimb prezinta diferențe foarte semnificativ negative
Tabel 4.12
Gradul de a ciditate al vinurilor obținute
Denumire variație
Aciditate(g/l
H2SO 4) Calitatea producției
(%) Diferența
±d(m) Semnificația
diferenței
Fetească regală 4,75 107,00 0,31 ***
Neuburger 4,36 98,20 -0,08 –
Pinot gris 4,21 94,80 -0,23 00
Media experienței 4,44 100 0,00 Mt
DL(5%) 0,08
DL(1%) 0,14
DL(0,01%) 0,26
Cu diferență foarte semnificativ pozitivă vinul obținut din soiul Fetească regală a avut
aciditatea cea mai ridicată cu valoarea de 4,74 g/l H2SO 4. Neuburger nu a prezentat di ferențe față de
media experienței,iar vinul de Pinot gris a înregistrat diferențe distinct semnificative față de celalalte
doua soiuri.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
58

Tabel 4.13
Concentrația alcoolică
Denumire variație
Alcool(%vol.Alc) Alcool relativ
(%) Diferența
±d(m) Semnificația
diferenței
Fetească regală 12,80 89,1 -1,57 00
Neuburger 14,80 103,0 0,43 –
Pinot gris 15,50 107,9 1,13 **
Media experienței 14,37 100 0,00 Mt
DL(5%) 0,59
DL(1%) 0,98
DL(0,01%) 1,84
Concentrația alcoolică este ridicată la toa te vinurile obținute, încadrând astfel pe acestea în
categoria vinurilor de calitate superioară. Vinul de Pinot gris a avut cea mai ridicată concentrație
alcoolică(15,5% vol.), înregistrând valori distinct semnificativ pozitive față de media experienței ia r
vinul de Fetească regală are cea mai mică concentrație alcoolică (12,8% vol.) prezentând diferențe
distinct semnificativ negative față de media experienței.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
59
CAPITOLUL V
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Prin urmărirea ciclului biologic anual și prin analizele efectuate asupra strugurilor și vinului
obținut din aceștia putem afirma că există diferențe în ceea ce privește calitatea și cantitatea recoltei
în condițiile ecoclimatice ale anului 2016.
Se observă că pornire a în vegetașie a avut loc în a doua decadă a lunii martie, iar înmuguritul
și dezmuguritul s -au realizat în în a doua decadă a lunii aprilie.
Perioada de creștere a lăstarilor a durat până la 3 luni, fiind cea mai lungă dintre toate
fenofazele. A început în ultima decadă a lunii apr ilie și a durat până la sfârșitul lunii iulie.
Înfloritul a avut loc prima dată la soiul Neuburger pe data de 27 mai, urmat de soiul Fetească
regală 29 mai și Pinot gris 30 mai. Soiul Fetească regală a avut probleme cu legarea florilor și a apărut
fenomen ul de meiere și mărgeluire.
Maturarea strugurilor a avut loc în a doua și a treia decadă a lunii septembrie și a durat până
în prima decadă a lunii octombrie. Datorită condițiilor meteorologice favorabile,temperaturi ridicate
în timpul zilei și nopți cu t emperaturi scăzute , maturarea strugurilor a decurs fără avea probleme cu
bolile criptogamice specifice( Botryti s cinerea -Putregai cenusiu ,Guignardia bidwelli -Putregaiul
negru).
Greutatea medie a unui strugure a fost cea mai mare la soiul Neuburger(157,67g ) urmat de
soiul Fetească regală(113,33 g) și Pinot gris(92,33 g).
Producția cea mai ridicată pe butuc a avuto soiul Neuburger cu 2,85 kg , cu valori apropiate
urmează soiul Fetească regală cu 2,48 kg și cu o cantitate mai redusă soiul Pinot gris 1,7 kg. L a
determinarea producției/ha s -a păstrat clasamentul anterior,respectiv la soiul Neuburger 11,8
t/ha,Fetească regală 10,3 t/ha și Pinot gris 7,08 t/ha.
În urma analizelor fizico -mecanice realizate asuprea strugurilor s -a determinat că masa medie
a boabelo r este cea mai mare la soiul Neuburger cu 1,94g/bob, urmat de soiul Fetească regală cu 1,32
g/bob iar la Pinot gris boabele erau de aproximativ 1 g.
Masa tescovinei (greutate semințe + greutate pielițe + greutate rahis) a fost cea mai ridicată la
soiul Pi not gris și cea mai scăzută la Fetească regală.
Randamentul în must cel mai bun l -a avut soiul Fetească regală cu 635 ml/kg urmat de Pinot
gris 585 ml/kg și Neuburger 575 ml/kg.
Cantitatea de zahăr din struguri a fost mare la toate soiurile, acest fapt datorându -se condițiilor
ecoclimatice favorabile din perioada de maturare. Astfel cea mai mare cantitate de zahăr a fost la soiul
Pinot gris(270g/l), urmat de Fetească regală (259g/l) și Neuburger(254g/l).
În pofida conținutului ridicat de zahăr din must aciditatea s -a păstrat în limite normale
,asigurând un echilibru ce desăvârșește calitățile gustative. Specific soiului Fetească regală acesta a
avut cea mai mare aciditate 5,25g/l H 2SO 4 ,următorul fiind soiul Neuburger(4,95) și Pinot gris(4,81).

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
60
Vinuri le obținute prezintă caracteristici specifice soiului dar și caracteristici determinate de
ecoclimatul specific al zonei, de tehnologia de întreținere aplicată și de calitatea solului.
Fermentația alcoolică s -a realizat cu drojdii sălbatice de pe strugur i, în condiții de
microvinificare casnică. S -a observat prezența unor drojdii specializate ce au fost act ive la temperaturi
de 7-10o C. La soiurile Neuburger și Pinot gris s -a vinificat în demisec respectiv sec cantitatea de zahăr
rezidual fiind de 2,63 g/ l la soiul Neuburger și 6,8 g/l la soiul Pinot gris. La soiul Fetească regală ,
datorită temperaturii scăzute din spațiul de fermentare , a avut loc inactivarea drojdiilor vinul pastrând
o cantitate de 41,35 g/l zahăr rezidual.
Aciditatea totală a vinurilo r obținute s-a încadrat între valorile 4,75g/l H 2SO 4 Fetească regală
și 4,21 g/l H 2SO 4Pinot gris.
Tăria alcoolică a vinurilor obținute a fost peste 11,5% vol. Fapt ce încadrează vinurile în
categoria vinurilor de calitate superioară. Concentrația alcooli că cea mai ridicată o are vinul obținut
din soiul Pinot gris cu 15,5% vol. urmat de Neuburger cu 14,8% vol. Și Fetească regală 12,8% vol.
În concluzie condițiile ecoclimatice ale anului 2016 au fost perfecte pentru obținerea unor
recolte bune atât calit ativ cât și cantitativ. Acest lucru se poate observa din rezultatele obținute.
Vinurile sunt de calitate superioară purtând semnătura terroir -ului ce se face simțită prin aciditatea
ușor ridicată ce oferă fructuozitate vinurilor.

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
61

BIBLIO GRAFIE

1. Babeș Anca, 2006, Ampelografie – Lucrări practice, Ed. Academic pres, Cluj -Napoca
2. Bernaz Gh., 2007, Cultura viței de vie, Ed. Mast
3. Bernaz Gheorghe, Dejeu Liviu, Fertilizarea viilor și întreținerea solului în concepție ecologică,
2009, Ed. Ceres
4. Blanco, J.L. (1997) La plus vieille histoire du vin. In L’Histoire du vin, une histoire de rites
5. Bucur Georgeta Mihaela, 2012 – Viticultură, Editura Ceres, București
6. Constantin Chițu, 1975, Relieful și solurile româniei, Ed. Scrisul românesc
7. Cotea, D.V., N . Barbu, C. C. Grigorescu, V.V Cotea, 2003, Ed. Ceres București.
8. De Saporta, G. (1879) Le monde des plantes avant l’apparition de l’homme. Masson
9. Galet, P. (2000) Dictionnaire Encyclope´dique des Ce´pages. Hachette
10. Levadoux, L. (1956) Les populations sauv ages et cultive´es de VitisVinifera
11. McGovern, P.E. (2004) Ancient wine: the search for the origins of viniculture. Princeton
University Press
12. McGovern, P.E. et al. (1996) Neolithic resinated wine
13. Mihai Macici, 1996, Vinurile României, Ed. Alcor
14. Monografia geografică a Republicii Populare Române,1960
15. Oprea Ștefan, 2001, Cultura viței de vie, Editura Dacia, Cluj Napoca
16. Pop Nastasia, 2010, Curs de viticultură, Ed. Eikon, Cluj Napoca
17. Pop Nastasia,2003, Viticultura, Ed. AcademicPres, Cluj Napoca
18. Pouget, R. (198 8) Vitis vinifera, histoire et e´volution. In La Vigne et leVin
19. Roxas, C. (1814) Essai sur les varie´te´s de la vigne qui végétent en Andalousie. Imprimerie
Poulet, Paris
20. Royer, C. (1988) Mouvement historiques de la vigne dans le monde. In La Vigne et le V in
21. Stroe Marinela, 2012, Ampelografie, București
22. Viala, P. and Vermorel, V. (1901 –09) Ampelographie. Traité général de viticulture Vol. 1 –7
23. Zohary, D. (1995) Domestication of the Grapevine Vitis vinifera L. In the Near East. In The
origins and Ancient His tory of Wine

Pop Sergiu Rudolf Influenta condițiilor ecoclimatice ale anului 2016,asupra cantității și calității
recoltei la unele soiuri de struguri pentru vinuri albe de calitate superioară, din centrul viticol Șamșud
62

*** www.wineromania.ro, ultima accesare 07.062017
*** www.șamșud.ro, ultima accesare 08.06.2017
*** www.onvpv.ro, ultima accesare 09.06.2017
*** www.dummies.com , ultima accesare 10.06.2017
*** www.issusalaj.ro, ultima accesare 12.06.2017
*** www.fonduri -ue.ro, ultima accesare 12.06.2017
*** www.oiv.int , ultima accesare 13.06.2017
*** www.gazetadeagricultură.info, ultima accesare 13.06.2017
*** www.mi.bxb.ro, ultima accesare 14.06.2017
*** www.răsfoiesc.ro, ultima accesare 15.06.2017
*** www.rn dr.ro, ultima accesare 19.06.2017
*** www.tutiempo.it , ultima accesare 15.06.2017
*** www.vreme.meteoromania.ro , ultima accesare 16.06.2017
*** www.casomes.ro , ultima accesare 15.05.2017
*** www.meteoromania.ro , ultima accesare 15.06.2017