Aplicație Mobilă: Monitorizarea glicemiei din sînge nonstop a pacientului cu diabet zaharat . [626131]

Universitatea Tehnică a Moldovei

APLICAȚIE MOBILĂ: MO NITORIZAREA
GLICEMIEI DIN SÎNGE NONSTOP A
PACIENTULUI CU DIABE T ZAHARAT

МОБИЛЬНОЕ ПРИЛОЖЕНИЕ : ПОСТОЯННЫЙ
КОНТРОЛЬ УРОВЕНЬ САХ АРА В КРОВИ У
ПАЦИЕНТОВ С САХАРНЫМ ДИАБЕТОМ

MOBILE APPLICATION: NON STOP MINITORING
OF GLUCOSE IN BLOOD FOR DIABETIC
PATIENTS

Student: [anonimizat]: Lect.sup. Călin Rostislav

Chișinău 2017

Ministerul Educației al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare Inform atică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică

Admis la susținere
Șef de catedră: dr. conf.univ. Ciorbă D.
________________________________
„__”_____________ 2017

APLICAȚIE MOBILĂ: MO NITORIZAREA
GLICEMIEI DIN SÎNGE NONSTOP A
PACIENTULUI CU DIABE T ZAH ARAT.
Proiect de licență

Student: _________________ (N. Popa )
Conducător: ______________ (R. Călin )
Consultanți: ______________ (P.Chirev )
______________ (A.Dodu )

Chișinău 2017

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Ingineria Software și Automatică
Specialitatea Tehnologii Informaționale

Aprob
dr.conf.univ. Dumitru Ciorbă
șef catedră
___________________
„__”_____________ 2017

CAIET DE SARCINI
pentru proiectul de licență al student: [anonimizat]

1. Tema proiectului de licență Aplicație Mobilă: Monitorizarea glicemiei din s înge
nonstop a pacientului cu diabet zaharat.

confirmată prin hotărârea Consiliului facultății de la „ 24” octombrie 2016
2. Termenul limită de prezentare a proi ectului 31.05.201 7

3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului Sarcina pentru elaborarea proiectului de
diplomă .

4. Conținutul memoriului explicativ
Introducere
1 Analiza domeniului de studiu
2 Proiectarea sistemului
3 Realizarea s istemul
4 Documentarea produsului realizat
5 Argumentarea economică
Concluzii
5. Conținutul părții grafice a proiectului
Diagrama Use -Case generală a sistemului, Diagrama USE -CASE, crearea ofertei,
Diagrama de stare generală , Interfața principală a progra mului .

6. Lista consultanților:
Consultant Capitol Confirmarea realizării activității
Semnătura
consultantului (data) Semnătura
student: [anonimizat], Controlul
calității

7. Data î nmânării caietului de sarcini 01.09.201 6

Conducător _________________________
semnătura

Sarcina a fost luată pentru a fi executată

de către student: [anonimizat] 01.09.201 6
semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC

Nr.
crt. Denumirea etapelor de proiectare Termenul de realizare a
etapelor Nota
1 Elaborarea sarcinii, primirea datelor pentru
sarcină 01.09.16 – 30.09.16 10%
2 Studierea literaturii de domeniu 01.10.16 – 30.11.16 20%
3 Alegerea și pregătirea de lucru a softului 01.12.16 – 25.12.16 20%
4 Realizarea programului 16.01.17 – 30.04.17 25%
5 Descrierea programului, diagramele UML 01.05.17 – 15.05.17 10%
6 Testarea aplicației 16.05.17 – 28.05.17 10%
7 Finisarea proiect ului 29.05.17 – 31.05.17 5%

Student Popa Nicolae ( )

Conducător de proiect Călin Rostislav ( )

DECLARAȚIA STUDENTULUI

Subsemnatul(a) Popa Nicolae , declar pe proprie răspundere că lucrarea de față este rezultatul
muncii mele, pe baza propriilor cercetări și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost citate și
indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că lucrarea nu a ma i fost prezentată sub
această formă la nici o instituție de învățământ superior în vederea obținerii unui grad sau titlu științific
ori didactic.

Semnătura autorului
Semnatura conducătorului de licentă

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Calcu latoare, Informatică și Microelectronică
Depart amentul Ingineria Software și Automatică
Specialitatea Tehnologii Informaționale

AVIZ
la proiectul de licență

Tema: Aplicație Mobilă: Monitorizarea glicemiei din sînge nonstop a pacientului cu diabet zaharat .
Studentul(a) Popa Nicolae gr. TI -131
1. Actualitatea temei: Actualitatea temei: În ziua de azi evoluționarea telefoniei mobile a dus la rîndul
său o mare cerere în elaborărilor diferitor aplicții pentru utilizarea de zi cu zi și economisirea timp ului
utilizatorului. Azi fiecare din noi posedă un t elefon performant decare nu ne putem despărți nici pentru o
clipă. Aplicația data ne permite avind un telefon pe baza sistemul ui de operare Android să-l folosim în
calitate de receptor a datelor emise d e către un sensor, și a ne informa despre situația nivelului glicemiei
din sînge în momentul dat.
2. Caracteristica tezei de licență : Aplicația a fost creată pentru ușurarea monitorizării glicemiei din
sînge, și a face unpic mai ușoara viața pacienților di abetici.
3. Analiza aplicației: Aplicația dată este formată pentru a crea o imagine cît mai clară în fluctuațile
glicemice a pacienților cu diabet.
4. Estimarea rezultatelor obținute: Acest program este creat pentru monitorizarea glicemiei din sînge.
Este un program ușor în utilizare ș i intuitiv pentru orce posesor a acestuea.
5. Corectitudinea materialului expus: Materialul expus este prezentat prin referințe ale unor surse ce au
fost scrise de persoane ce dețin experiența în domeniul Tehnologiilor Inform aționale.
6. Calitatea materialului grafic: Proiectul este prezentat prin: diagrame, tabele, interfețe ale aplicației.
7. Valoarea practică a tezei: Este destinat pentru utilizatorilor ce dețin telefoane sau tablete care rulează
sistemul de operare Androi d. Aceasta programa poate fi folosita de toate vîrstele Android .
8. Observații și recomandări: Observații și recomandări: Cerințele față de teza de licență au fost
îndeplinite în totalitate. Observații nu sunt..
9. Caracteristica studentului și titlul conf erit : Studentul Popa Nicolae a dat dovadă de profesionalism
în elaborarea lucrării, a respectat cerințele impuse și a manifestat exigență în elaborarea și calitatea tezei
de licență. Din cele relatate, urmează că lucrarea de licență poate fi admisă spre susținere.
Din cele relatate, urmează că lucrarea de licență poate fi admisă spre susținere, cu nota ______________

Conducătorul tezei de licență lector superior Călin Rostislav

Rezumat

Aceasta teză a fost creata pentru elaborarea unui program care va fi folosit de că tre utilizatori
pentru monitorizare glicemiei din sînge . În special pentru monitorizarea fluctuațiilor glicemice ce au loc
non stop în organismul uman . Costurile acesestui pr ogram nu sunt mari deaceea procurarea acestuea nu
trebue să fie o problemă pentru un utilizatar care are nevoie de un acest gen de soft. Interfata programului
este usoară si poate fi ușor înteleasa de catre ori cine. Programul îndeplineste în sine o mare e conomisire a
timpului pentru c ă nu întotdeauna putem avea la îndemînă un glucometru pentru a afla nivelul glicemiei.
Acest progra m reduce la minim costurile ș i întreținerea ceea ce este un avantaj pentru utilizator.

Cuvintele cheie sunt:
– Monitorizarea g licemiei non stop ;
– proiectare;
– programare orientată pe obiecte.
În continuare ne este descris pe scurt fiecare capitol:
 în primul capitol sunt descrise aspecte generale despre pa rțile împlicite în dezvoltarea ș i
utilizarea Monitorizării glicemiei , abrivia turi obiective si descrierea funcționalitaților ce trebue
împlinite;
 în al doilea capitol sunt vizate elementele de modelare a acestei aplicații;
 În capitolul trei este descrisă evaluarea economică a programului, calculul costul și beneficiul
sistemului elaborat, descrierea situației curentă și situația după fini sarea sistemului.

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 9
1 Analiza domeniului de studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..10
1.1 Comparația cu alte sisteme existente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 10
1.2 Cerințe f uncționale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
2 Modelarea și proiectarea sistemul informatic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
2.1 Digrama cazurilor de utilizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 18
2.2 Diagrama de secvență ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 20
2.3 Diagrama de stare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 22
2.4 Diagrama de activități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 24
3 Evaluarea economică a proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 26
3.1 Planul Calendaristic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
3.2 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 28
3.3 Investiții în active materiale și nemateriale pe termen lung ………………………….. ………………………….. ……………. 28
3.4 Consumuri directe de materiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 30
3.5 Consumuri indirecte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
3.6 Costul de producție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 34
3.7 Concluzie asupra părții e conomice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 35
Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .35

UTM 526.2 .799 ME

Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data
Elaborat Popa N. Aplicaț ie Mobilă:
Monitorizarea glicemiei
din sînge nonstop a
pacientului cu diabet
zaharat Litera Coala Coli
Conducător Călin R. 8 35
Consultant Chirev P. UTM FCIM
TI– 131
Aprobat Ciorbă D.

9
Introducere

Diabetul zaharat este, fără îndoi ală, una din problemele de sănătate cele mai importante ale
secolului 21. Acesta reprezintă a patra cauză de deces în majoritatea țărilor cu venit ridicat și există
dovezi substanțiale care ne îndreptățesc să afirmăm că diabetul zaharat a devenit o boală c u evoluție
pandemică.
Controlul glicemic pare să fie la acești pacienți factorul cheie în reducerea morbidității și
mortalității cardiovasculare.
Chiar dacă nu există încă nici o metoda "standard de aur" pentru evaluarea variabilității glicemice,
măsurarea mai multor indici folosind monitorizare continuă a glucozei (CGM), poate fi un instrument
util, care permite discriminarea eficientă între hiperglicemia cronică susținută și fluctuațiile acute de
glucoză.
Luând în considerare multitudinea de factori care influențează echilibrul glicemic în cazul acestor
pacienți, precum și faptul că HbA1c și auto -monitorizarea glicemiei nu detectează totalitatea variațiilor
dinamice ale glucozei, am considerat că evaluarea variabilității glicemic folosind sistemul de
monit orizare continuă a glucozei (CGMS) poate realiza o apreciere mai exactă a stării metabolice la
acești pacienți.
Monitorizarea în Diabet ul Zaharat, fie el de tip I sau tip II, este f orte important atît pentru medic –
în stabilirea schemei terapeutice adecvate -cît și pentru pacient, pentru a -l conștientiza pe acesta în
legatură cu boala sa.
Monitorizarea se împarte în două categorii:
a. monitorizarea glicemiei acasă de către pacient, c are poate fi facută în mod clasic cu glucometrul
sau în mod modern cu un sistem de masurare continuă a glicemiei.
b. monitorizare prin hemoglobina glicozilata (Hba1c) la cabinetul medicului.
a. Este foarte important să știi care este valoarea zaharului din sînge, a glicemiei, deoarece în acest fel știi,
ca pacient, dacă ai consumat numarul de glucide indicat pentru aceea masă, știi dacă medicația
sau insulina și-a făcut efectul și/ sau dacă sunt suficiente pentru a acoperi masa respectivă sau o valoare
mare a glicemiei. Deasemenea, dacă valoarea glicemiei este mică, hipoglicemie, aceasta trebuie corectată
cu un aport de Hidrați de Carbon (CH) pentru a evita o complicație acută a Diabet ului Zaharat, și anume
Coma Hipoglicemică.
Determinarea valorii glicemice se face acasă de către pacient, în mod convențional cu
glucometrul. Acesta foloseste sînge capilar, din deget, într -o cantitate foarte mica. Recomandarea
medicului este ca această detrminare să fie facuta de cel putin 6 ori pe zi.

10

1 Analiza domeniului de studiu

Pentru proectarea unei aplicaț ii competitive este nevoe de interacționarea urmatoarelor intităț i:
Utilizatorii (user) care vor folosi si vor face parte dintr -un sondaj , pentru a identifica cerintele ș i
necesitatile oamenilor simpli la utilizarea a aplicației în practică .
Developerii cei care vor elabora, dezvolta ș i vor crea aplicatia pe baza cerintelor utilizatorilor.

Obiectivele de afacere primordiale
Aplicația Mobilă: Monitorizarea glicemiei din sînge nonstop a pacientului cu diabet zaharat
reprezinta o tata litate de posibilitati colectate î ntr-un singur soft ce permite monitorizarea glicemiei .
Prin crearea aplicației vor fi atinse urmatoarele scopuri:
 Vizualizarea în timp real a valorii glicemice din sînge preluade de la sensor;
 Vizualizarea graficilor fl uctuațiilor glicemiei dintr -o perioadă adițională, și tot odată o
posibilă prezicere a valorilor glicemice;
 Avertizare pacientului dar tot odata și a unei terțe persoane despre atingerea pragurilor
glicemice;
1.1 Comparația cu alte sisteme existente

În ac est moment pe piața internatională avem, în principiu, cîteva sisteme dezvoltate pentru
monitorizarea continua a glicemiei.
DEXCOM G4 PLATINUM
În febr 2014 FDA (US Food and Drug Administration) a extins aprobarea acestui senzor la grupa
de varsta 2 -17 ani (varianta Dexcom Pediatric), deși acuratețea sistemului la aceasta grupa de varstă pare
să fie puțin redusă fată de adulți. Este primul CGMS aprobat pentru copii, aprobarea anterioara vizand
exclusiv adulții (peste 18 ani). În varianta pentru copii este re comandată amplasarea senzorului la nivelul
abdomenului și feselor (cadran supero -extern), dat fiind că acestea au fost zonele testate și incluse în
analiza datelor care a dus la aprobarea FDA.
Poate functiona in legatura cu pompe de insulina (Animas Vibe, Roche, Tandem). In plus, exista o
colaborare cu firma producatoare a pompei -patch Omnipod pentru dezvoltarea unui pancreas artificial.
Transmitatorul are o arie de acoperire de aproximativ 6 metri, în principal în absența oricarui
obstacol între emițător ș i receptor.

11
Evoluția glicemiilor e materializată sub forma unor săgeți:
 → Orizontală – dacă glicemia e constanta sau nu variaza mai mult cu 1 mg/dl pe minut (adica cca
15 mg/dl în urmatoarele 15 minute)
 ↗ Oblică în sus/jos ↘ – crestere/scadere glicemica us oară, cu 1 -2 mg/dl pe minut ( în următoarele
15 minute glicemia poate fi mai mare/mică cu 30 mg/dl)
 ↑ Verticală în sus /jos ↓ – creștere/scădere glicemică cu 2 -3 mg/dl pe minut ( în urmatoarele 15
minute glicemia va crește/scădea cu 45 mg/dl)
 ↑↑Săgeata dub lă verticală, în sus/jos ↓↓ – glicemia crește/scade cu peste 3 mg/dl pe minut ( în
urmatoarele 15 minute glicemia va creste/scadea cu peste 45 mg/dl)
Pentru sistemul de monitorizare a glicemiei tip Dexcom exista posibilitatea de vizualizare de la
distanta a glicemiei si evolutiei acesteia prin sistemul Dexcom SHARE. Acesta permite, prin intermediul
unei conexiuni wireless, vizualizarea datelor afisate pe receptorul Dexcom de la distanta pe IPhone sau
IPod Touch.
Alternativa este platforma NIGHTSCOUT (CGM in the Cloud) care permite și ea vizualizarea în
timp real a datelor afișate de Dexcom pe un smartphone, tableta, computer sau smartwatch Peppble.
Sistemul presupune atașarea la receptorul Dexcom a unui dispozitiv ce transmite datele legate de glicemie
prin i nternet către orice dispozitiv conectat la rețea.

Figura 1 .1.1- Aparatul DEXCOM G4 PLATINUM

12
MEDTRONIC MINIMED GU ARDIAN REAL -TIME
Sistemul de monitorizare continuă a glicemiei oferit de Medtronic poate funcționa independent (la
pacienti fara pompa de ins ulina) sub forma sistemului Guardian Real -Time, dar și în combinație cu o
pompă de insulina, senzorul Enlite care are facilitatea afișarii valorilor și trend -urilor glicemice pe ecranul
pompei de insulina.
Senzorul MiniMed Guardian Real -Time ofera alarme predictive, care te notifică cu pînă la 30
minute înainte ca limitele hipo/hiper să fie atinse (aceasta optiune a permis creșterea ratei de detecție a
hipoglicemiei cu pînă la 36%), alerte pentru creșterea ratei de variabilitate a glicemiei, alerte de tren d
glicemic pentru cît de repede și în ce direcție a evoluat glicemia în ultimele 20 minute precum și alarme
propriu -zise pentru hipo/hiper, atunci cînd pragul acestor glicemii a fost atins.
Poate fi purtat în apa, rezista la adancimi de pînă la 2.5 metri, timp de maxim 30 minute. Afișeaza
glicemia la fiecare 5 minute, receptorul poate fi situat la maxim 1.8 m de emițător. Senzorul Enlite poate
fi folosit 3 pînă la 6 zile; dispozitivul de insertie este ergonomic, ușor de manevrat. Necesită 4 teste de
calibr are zilnic și este aprobat pentru folosire de la varsta de 16 ani.
Sistemul software CareLink Personal permite descărcarea online a datelor si analiza acestora.

Figura 1 .1.2- Aparatul MEDTRONIC MINIMED GU ARDIAN REAL -TIME

FREESTYLE LIBRE FLAS H GLUCOSE MONI TORING SYSTEM
Ultimul senzor aparut pe piața medicală la sfîrșitul anului 2014 este cel oferit de Abbott –
FreeStyle Libre Flash Glucose Monitoring System. Așa cum îi spune si numele (Flash) sistemul permite
vizualizarea glicemiei în timp real doar în mome ntul în care receptorul este adus în imediata vecinatate a
senzorului, nu în mod continuu precum Dexcom sau Enlite.
Senzorul se implantează pe partea dorsala a brațului și este activ timp de 14 zile. Nu necesită
calibrare. Masoară glicemia la fiecare minut dar o afisează pe receptor doar în momentul scanării . Citirea
(scanarea) senzorului poate fi făcută și prin haine. La scanare obțineți valoarea actuală a glicemiei, trendul
glicemic pentru urmatoarea perioadă și graficul valorilor glicemice în cele 8 ore anterior citirii actuale.
Acest senzor nu “ofera” alarme!

13

Figura 1 .1.3- Aparatul FREESTYLE LIBRE FLAS H GLUCOSE MONITORING SYSTEM

MYSENTRY REMOTE DIAB ETES MONITOR
Medtronic a introdus și mySentry Remote Diabetes Monitor, un dispozitiv ce afișează informa țiile de pe
ecranul senzorului și pompei de insulina. Funcționează împreună cu sistemul Medtronic miniMed
Paradigm Real -Time ( pompa + CGMS) si permite parinților sau persoanelor care locuiesc împreună cu
persoane cu diabet să vizualizeze glicemiile, și in formațiile furnizate de pompa de insulina din altă
cameră, la distanță de copilul sau adultul ce poartă aceste dispositive. Monitorul emite aceleași alerte ca și
senzorul ( hipo/hiper, alerte predictive, alerte de trend, etc) sau pompa iar volumul alertei poate fi ajustat
la nivelul dorit.

Figura 1. 1.4- Aparatul MYSENTRY REMOTE DIAB ETES MONITOR

14
C8 MEDISENSOR GLUCOS E MONITORING SYSTEM
A fost un sistem ce presupunea determinarea glicemiei neinvaziv, folosind tehnica spectroscopiei Raman.
Dispozitivul era ata sat la nivelul abdomenului, cu o centura, si prin intermediul unei raze de lumina
determina nivelul glicemiei prin aprecierea numarului moleculelor de glucoza in tesutul interstitial.
Sistemul comunica wireless cu un smartphone pentru afisarea glicemiei. D ispozitivul a fost lansat in 2012
dar in 2014 C8 MediSensor a anuntat incheierea productiei si cercetarilor medicale legate de acest
dispozitiv din motive financiare dar si organizatorice. Tehnologia a fost vanduta unei companii private
care continua cerce tarile.
GLUCOWATCH® BIOGRAPH ER
Dispozitiv de monitorizare a glicemiei de forma unui ceas, se purta la încheietura mîinii și folosea
un curent electric de mică intensitate pentru a “exprima”/extrage lichidul interstitial prin piele și a masura
glicemia, pe care o afisa la fiecare 10 minute. Dezavantaje și limite : rezultate eronate în caz de
transpirație ( pielea trebuia sa fie uscată pentr ca aprecierea glicemiei să fie posibila), iritatie cutanată,
vezicule ( pot dura 1 -2 săptamîni) și durere în zona aplic arii, rezultate diferite față de valoarea glicemiei
capilare în peste 25% din măsurători, pauze neprogramate în regimul de funcționare în peste 25 % din
timpul de folosire, mai ales la schimbări de temperatură ( cum ar fi trecerea de la exterior la o camer ă cu
aer condiționat), necesită o perioadă de 2 ore de “incalzire” și apoi calibrare. FDA -ul a confirmat si
avertizat ca valorile glicemice obținute cu acest device diferă cu mai mult de 30 % față de valoarea
capilara, în mai mult de 25% din timp, motiv pe ntru care acest dispozitiv a deschis un drum care a fost,
cel putin deocamdata, abandonat.

Figura 1. 1.5- Aparatul GLUCOWATCH® BIOGRAPH ER

15
GLUCOTRACK
Un alt model de senzor neinvaziv este dezvoltat de compania israeliana Integrity Applications sub
numele de GlucoTrack. Se bazează pe o combinație de tehnologii( ultrasunete, electromagnetică și
termala), utilizate simultan pentru creștrea acurateții în aprecierea glicemiei. A fost aprobat în Uniunea
Europeana în 2013 și este așteptată lansarea pe piață în 2015 . Glicemia este masurată la nivelul unui clip
auricular (la nivelul lobului urechii).
Modulul auricular trebuie înlocuit și calibrat la fiecare 6 luni, rezultatul este anunțat verbal dar și afișat la
nivelul ecranului.
Un sistem similar a fost conceput de Pendragon Medical, Elvetia. Senzorul numit
PENDRA masoară impedanța electrica transcutanată, transformînd -o în valoare glicemică și permite
monitorizarea continuă a glicemiei la nivelul antebrațului inferior, fără să necesite extracția fluidului
tisular.
Aplicarea lui în viața reală a fost întunecată de diferențele mari între valorile apreciate de senzor și cele la
nivel capilar, de pînă la 52%. Cercetatorii lucrează pentru creșterea acurateții acestei metode.
În plus, sunt în stadiu de cercetare bioimplan turi, dispozitive ce se implantează subcutanat printr -o
interventie chirurgicala minora și asigura măsurarea glicemiei pe intervale variabile de timp (1 an).

Figura 1. 1.6- Aparatul GLUCOTRACK

1.2 Cerințe funcționale
În acest moment pe piața internați onală există, în principal, c îteva sisteme dezvoltate pentru
monitorizarea continuă a glicemiei, însă acestea sunt foarte costisitoare.

16
Pentru rezolvarea acestei probleme se propune crearea unui soft ce va indeplini aceleas
funcționalități cu ajutorul telefo nului mobil.
Cu ajutorul aplicației se efectuiează colectarea valorilor glicemice transmise de către sensorul implantat
pacientului cu diabet zaharat.
Sistemul de Monitorizare a Glicemiei reprezintă o totalitate de tehnici de colectare, prelucrare și
sistematizare a statisticii valorilor glicemice.
Crearea programului ”Monitorizarea Glicemie” sunt atinse următoarele scopuri:
1. Înlaturarea nevoiei ca pacientul sa fie nevoit să se înțepe de fiecare dată pentru a colecta valorile
glicemice prin implantarea un ui sensor.
2.Colectarea valorilor glicemice din singe.
3. Afișarea valorii glicemice pe ecranul smartphonului.
4. Crearea curbei de fluctuație, cu ajutorul valorelor colectate.
5. Analiza curbei de fluctuație, și efectuarea unei preventive preconizari a ur matoarelor nivele glicemice
( prevenirea situațiilor Hipo/Hiperglicemiei ).
6. Alaramarea și preintimpinarea unei terțe personae despre situațiile de Hipo/Hiperglicemie.
7. În situații excepționale( atunci cînd în sî nge se stabilesc valori de Hipo/Hipergl icemi, iar pacientul
poate cadea în comă) , localizare a și anunțarea unei terțe persoane .

17
2 Modelarea și proiectarea sistemul informatic
Începutul fazei proiectării și modelul UML rezultat , extind și detaliază modelul de analiză ținînd
cont de toate implicațiile tehnice și restricțiile acestui sistem. Scopul proiectării este să promov eze o
soluție care funcționează și care poate fi ușor trecută în codul de programare a datelor. Clasele definite în
analiză sunt detaliate și în același timp sunt inclus e clase noi pentru a rezolva ariile tehnice, cum ar fi
bazele de date, interfața cu utilizatorul, comunicația și alte dispozitive ce sunt imp licit sctructurate în
program .
Procesul de proiectare poate fi divizat în două segmente:
a) Proiectarea arhitectur ii: Acesta este un proces de nivel înalt, în cadrul căruia sunt definite
pachetele (subsistemele), incluzî nd dependențele și mecanismele primare de comunicație
între pachete.
b) Proiectarea detaliată : Această parte a proiectării detaliază conțin utul pachetel or, în așa mod
încît clasele sunt caracterizate detaliat pentru a aduce exemple clare programatorului care
va crea codul claselor. Modelele dinamice din UML sunt utilizate pentru a demonstra cum
obiectele claselor se comportă în situații specifice.
Metod ele de proiectare a unui sistem este procesul de implementare a unei specificații de
funcționare a acestuia fiind utilizat un set de componente fizice. Primul pas spre etapa de proiectare a
unui sistem îl reprezintă specificarea funcționării dorite. Pentru această specificare se poate recurge la
diferite modele conceptuale.
Un prim model reprezentant al unui circuit sau sistem este o abstractizare a acestuia, deci o
prezentare care scoate în evidență caracteristicile sale relevante, fără a permite detaliile asociate. Acest tip
de modele sunt utilizate pentru specificarea circuitelor sau sistemelor, pentru efectuarea raționamentelor
asupra proprietăților acestora sau pentru transferul informațiilor între proiectanți sau între aceștia și
sistemele de proiectar e asistată de calculator. Acest model nu este mai mult decît o definire a procesului
de lucru, aceasta definindu -se prin eficacitate și performanțe la locul de muncă.
Pentru a fi util și pentru a beneficia de serviciile lui, un model trebuie să posede anu mite calități
prin care ar a trage utilizatorul. În primul rî nd, modelul nu trebuie să conțină ambiguități și forme de
exprimare prin care utilizatorul nu ar înțelege forma de utilizare a programului. De asemenea, trebuie să
fie complet, pentru a putea desc rie întregul sistem. Referindu -ne la aspectul teoretic al programului nu
este suficient de a fi dezvoltat doar în cadrul instituțiilor, pentru aceasta mai e nevoie și de partea teoretică
a acestui model. În acest sens modelul trebuie să fie inteligibil pen tru proiectanți și să poată fi modificat
cu ușurință pentru a dezvolta sistemul de operare. Modelul dat este o formă de a avansa într -un domeniu,
un model trebuie să fie suficient de natural pentru a ușura înțelegerea sistemului de către proiectanți.

18
2.1 Digrama cazurilor de utilizare
Diagrama cazurilor de utilizare reprezintă partea începătoare de la care se începe modelarea unui
sistem nou. Aici se reflectă acțiunile reciproce dintre variantele posibile de utilizare și persoanele
cointeresate sau sisteme . Diagrama reflectă cerințele către sistem din punctul de vedere al utilizatorului.
Variantele de utilizare sunt funcțiile efectuate de sistem.

Avantajul principal al variantelor de utilizare este că folosindu -le separăm implementarea
sistemului de descri erea funcțiilor sale. Acest fapt ajută la concentrarea atenției la așa întrebări precum
satisfacerea cerințelor sistemului fără a fi nevoie de a defini modul cum sistemul va fi implementat.
Diagramele variantelor de utilizare ne demonstrează ce va face sis temul și cum poate fi utilizat încă la
începutul proiectului.

Figura 2.1.1 – Diagrama use -case corespunzatoare afișării date
În figura 2.1.1 dată de mai sus este arătat posibilitatea afișarii datelor dorite . În cazul dat, User poate
solicita afișarea graf icul fluctuațiilor glicemice: la moment, dintr -o perioadă anterioară sau dintr -un viitor
apropiat. Valuarea glicemică este reprezentată și pe ecran datorită aplicației. Afișarea datelor se extinde
cazurile de utilizare în momentele de atingere a pragurilor hipo/hiper, în calitate de excepție se
preîntîmpină o terță persoană.

19

Figura 2.1. 2- Diagrama use -case corespunzatoare înregistrării
În figura 2.1. 2 dată de mai sus este arătat posibilitatea utilizatorului. În cazul dat, utilizatorul poate să se
înreg istreze, să creeze legătura dintre sensor și aplicațieși să dea informații legate de o terță persoană
pentru a fi contactată. Ladatele terței persoane se extind cazurile de utilizare ca Nr. De telefon sau E -mail.

În figura 2.1 .3 dată mai jos este reprezen tat cazurile de utilizare ale sistemului. Sistemul poate să se
conecteze la BD, poate să facă careva înscrieri noi, înoiri a datelor, Să selecteze careva date necesare, să
afișeze la ecran valoarea glicemiei în momentul dat și nu în ultimul rînd ștergerea datelor învechite.

20

pkg Sistem
AdministrareaConectarea cu BD
Inserarea in BD
Update BD
Selectare din BDAfisare dateSterge inregistrari din
BD
Figura 2.1. 3- Diagrama use -case corespunzatoare sistemului
2.2 Diagrama de secvență
În limbajul UML colaborarea între elemente se cercetează în aspectul informativ al comunicațiilor
lor, adică obiectele care interacționează fac schim b de informație anumită. Pentru modelarea colaborării
între obiecte în limbajul UML se utilizează diagramele de secvență. Vorbind despre aceste diagrame se
iau în considerație două aspecte.
Mai întîi, colaborarea între obiecte poate fi cercetată în timp ș i atunci pentru reprezentarea
particularităților temporale și modului de acceptare a mesajelor se utilizează diagrama de secvență.
În al doilea rînd pot fi cercetate particularitățile structurale ale colaborării între obiecte. Pentru
reprezentarea particul arităților de transmitere și acceptare a mesajelor între obiecte se utilizează diagrama
de colaborare.

21

Figura 2.2 .1- Diagrama secvențelor corespunzătoare Logării utilizatorului
În diagrama redată în figura 2.2.1 se efectuează pașii necesari logării u tilizatorului , pentru introducerea
datelor avem un formular predefinit în care introducem datele cerute, apoi aceste date sunt salvate într -o
baza de date.
sd Rapoarte
UserBD
Aplicatie
1:Acceseaza rapoarte()
2:Afiseaza fereastra rapoarte()
3:Selecteaza perioada()
4:Cere date()
5:Cauta date()
6:Ofera date()
7:Afiseaza
date()

Figura 2.2 .2- Diagrama secvențelor corespunzătoare Rapoarte

22

În figura 2.2.2 se efectuează pași i necesari efectuăarii vizualizării rapoartelor fluctuațiilor glicemiei din
sînge a utilizatorului, în de pendență de criteriul selectat se vor afișa careva rapoarte care sunt preluate din
baza de date.
sd Sensor
Aplica?ieBD Sensor
1:Cere valuarea glicemiei()
2:Colecteaza valuare glicemie()
3:Prelucreaza valuare glicemie()
4:Inscrierea valorii glicemiei()
5:Afisarea valorii glicemiei()

Figura 2.2 .3- Diagrama secvențelor corespunzătoare Sensorului
În diagrama redată în figura 2.2.3 se efectuează pașii necesari efectuării afișării valorii glicemice, inițial
aplicația solicită valoarea glicemiei de BD. Valuarea care este înscrisă în BD de la sensor.
2.3 Diagrama de stare
Această diagramă este folosită pentru descrierea consecutivităților de stări posibile și trecerilor,
care în ansamblu caracterizează comportamentul elementelor modelului în timpul ciclului de viață.
Diagrama de stări reprezintă comportamentul dinamic a entităților în baza specificației reacției lor la
perceperea căror -va evenimente concrete.

Figura 2.3 .1- Diagrama de stare corespunzătoare Afișării glicemiei

23
În diagrama redată în figura 2.3.1 sunt prezentate stările prin care trece aplicația penru a efectua
vizualizarea valori glicemiei din sînge a utilizatorului, în de pendență de criteriul selectat se vor afișa
careva rapoarte care sunt preluate din baza de date.

Figura 2.3 .2- Diagrama de stare corespunzătoare Căutare
În figura 2.3. 2 sunt prezentate stările prin c are trece aplicația în procesul că utarii valorilor glicemice din
sînge a utilizatorului dintr -o perioadă adițională , inițial sunt introduse careva criterii cunoscute pentru ca
mai apoi cu ajutorul lor s ă fie gasite î n baza de date .
analysis User
Start
Aplicatie deschisa User ne inregistrat
LogareUser inregistrat
Modificare date
Date in curs de
modificare
Date modificateStop[Modificare date = True]
[Save = True][Modificare date = True][Save = True][Logare noua = True][Aplicatie Open = True]
Figura 2.3 .3- Diagram a de stare corespunzătoare User

24
În diagrama din figura 2.3. 3 sunt prezentate stările prin care trece aplicația din momentul cînd se dorește
înregistrarea unui utilizator nou, în caz de eronare a dat elor î ntroduse este posibilitatea de a modifica
datele du pa ce ele au fost salvate.

2.4 Diagrama de activități

Diagrama de activitate este o variant ă al diagramei de stare și are un scop pu țin diferit, acela de a
captura ac țiunile și rezultatele lor. De fapt este o cale alternativ ă de descriere a interac țiunilor, cu
posibilitatea de specificare a ac țiunilor care se vor realiza: ce fac acestea?

Figura 2.4 .1- Diagrama de activități corespunzătoare Logării utilizatorului
Diagrama activităților structurează activitațile sistemului după departamente, realizînd pa șii necesari
pentru logarea utilizatorului

25
.

Figura 2.4 .2- Diagrama de activități corespunzătoare Afișării datelor
Diagrama din figura 2.4.2 redată mai jos efectuiază separarea activităților după departamente si anume:
User, Aplicație și baza de date, în prezenta diagramă se prezintă starile prin care trece aplicația pent ru
efectuarea cautării valorilor glicemice ale utilizatorului dintr -o perioadă adițională după anumite criterii
deja cunoscute.
analysis Valuarea glicemiei
Start
Colectarea v alorilor
glicemice
Transmiterea v alorilor
glicemicePrelucrarea v alorilor
glicemice
Afisarea v alorii
glicemiceValoarea prag
Anuntarea unei terte
persoaneProbabilitatea atingerii
pragului
Stop

Figura 2.4 .3- Diagrama de activități corespunzătoar e Valorii glicemiei

26
3 Evaluarea economică a proiectului

În capitolul dat se va studia cerinț ele tehnico -economice a eficacității creărei aplicației mobile
monitorizarea non -stop a glicemiei din sîngele pacientului cu diabet zaharat .
Aplicaț ia duce î n sine scopu l de a permit e utilizatorilor să i monitorizarea fluctuațiilor glicemici ce
au loc în corpuril e lor.
Pînă în prezent pacienții diagnosticați cu diabet zaharat, erau și sunt nevoiți de a se folosi de :
laboratoarele medicale sau de glucometre pentru a afla valuarea exact ă a glicemiei din sînge.
Principiul de funcționare a ”Glucometrul” este că afițează doa r o singur -ă valuare, respectiv
pentu a afla cum fluctuează glucoza din sînge, utilizatorul va fi nevoit să se împungă de fiecare dată cînd
va dori să vadă valoarea gl ucozei, și tot odată folosirea unui nou test, ceia ce duce la creșterea
cheltuielilor.
Aplicaț ia mobilă creată reprezintă un receptor care preia valorile glicemice emise de către sensorul
care este implantat în corpul utilizatorului
Această aplica ție ne dă posibilitatea nu doar să vedem rezultatul glicemiei pe ecranul unui telefon,
ci și vizualizarea graficilor fluctuațiilor glicemice dintr -o perioadă adițională sau posibilă prezicere a
valorii glicemice, avertizare a utilizatorului dar tot odată ș i a unei t erțe persoane despre atingerea
pragurilor glicemice.
Scopul a cestei aplicații este de a face unpic mai ușoară viața pacienților diagnosticați cu diabet
zaharat.
Aplicaț ia este foarte u șoară în utilizare și comodă, deaceea poate fi uș or folosi ta. Pro gramul poate
fi utilizat de orice tip de telefon smartphone .
3.1 Planul Calendaristic

În tabelul 3 .1 s-au determinat toate activitățile ce urmează a fi efectuate și timpul necesar pentru
realizarea lor, după cum se observă timpul necesar pentr u realizarea sistemului este de 66 zile.

Tabelul 3 .1 – Activitățile ce urmează a fi efectuate
№ Denumirea acțiunii începerea finisarea Durata
acțiunii Executant Resurse
utilizate
1 Formularea și
acceptarea temei de
licență 01.09.201 6 01.09.201 6 1 zi Cond ucător

27
2 Studierea temei 04.01.201 7 07.01.201 7 2 zile Programator
ul Internet
3 Analiza analogiilor
existente 11.01.201 7 13.01.201 7 3 zile Programator
ul internet
4 Elaborarea sarcinii
tehnice 18.01.201 7 18.01.201 7 1 zile Programator
ul internet,
MS Word
5 Modelarea sistemului 02.02.201 7 04.02.201 7 3 zile Programator
ul Pix,
foi,Enterprise
Architect
6 Elaborarea funcțiilor
de bază 22.02.201 7 24.02.201 7 3 zile Programator
ul Pix, foi,
internet
7 Crearea
componentelor de
sistem 01.03.201 7 04.03.201 7 4 zile Programator
ul Pix, foi,
internet,
C#
8 Elaborarea aplicației 07.03.201 7 11.03.201 7 5 zile Programator
ul C#,
java,
internet
9 Elaborarea modulului
vizualizarea graficului 14.03.201 7 18.03.201 7 5 zile Programator
ul C#,
java,
internet
10 Elaborarea modulului
preîntîmpinarea
utilizatorului 04.04.201 7 17.04.201 7 12 zile Programator
ul C#,
java,
internet
11 Elaborarea modulului
avertizarea unei terțe
persoane 20.04.201 7 03.05.201 7 10 zile Programator
ul C#,
java,
internet
12 Desenarea design 09.04.201 7 27.04.201 7 10 zile Designer Photoshop cs5
13 Introducerea design în
aplicație 05.05.201 7 11.05.201 7 5 zile Programator
ul C#,
java,
SDK , internet
Total : X X 66 zile
+5 zile
rezerva X X

28
3.2 Analiza SWOT

Vor fi folosite datele despre proiect în tabelul SWOT (Ta b. 3.2) pentru analiza economică a
acestuea. După ce analizam t abelul SWOT vom putea spune dacă proectul dat va avea sucese.

Tabelul 3.2 – Analiza SWOT
MEDIU INTERN
Puncte Forte
– Accesibil pe platforma mobilă
Android ,iOS
– Înregistrarea unui spectru larg de
volori glicemice
– Spectru larg de setari Puncte Slabe
– Consumul prea rapid de baterie
– Încălzirea telefonului
– Supraincarcarea telefon lui

MEDIU EXTERN
Oportunități
– Dezvoltarea si implementarea ideilor
– Poibilitatea de a obtine venit
– Dezvoltarea cunoștințelor si ideilor in
domeniul IT
– Posibilitatea creereai aplicatiei si pe
alte platforme mobile ( iOS)
– Extimderea posibilitatilor Riscu ri (Pericole)
– Pierderi de resurse bănești
– Resurse insuficiente pentru
promovarea produsului si concurarea
acestuea cu ate sisteme
– Riscul de nepopularitatea a sistemului
dat

Urmarind tabelul SWOT (tabelul 3 .2) putem spune ca sansele de succes a acestui sistemm sunt
suficiente , neajunsutile contituind resursele limitate pentru promovarea acestuea.
3.3 Investiții în active materiale și nemateriale pe termen lung

În tabelul 3 .3 și tabelul 3 .4 sunt reprezentate cheltuielile materiale și nemateriale su sținute pentru
elaborarea sistemului.

29
Tabelul 3 .3 – Chelt uielile materiale

Tabelul 3.4 – Cheltuielile nemateriale

Active materiale pe termen lung
Nr. Denumirea/ tipul
activului Un.
mas. Preț achiziție pe
unitate, MDL Cantitatea Valoarea de
intrare, MDL
1 Notebook Buc. 7500 1 7500
2 Mouse Buc. 500 1 500
3 Telefon cu sistem de
operare Android Buc. 6000 1
6000
Total
X X X 14000
Active nemateriale pe termen lung

Nr. Denumirea/tipul
activului
Un.
mas. Preț achiziție pe
unitate, MDL Cantitatea Valoarea de
intrare, MDL
1 Enterprise Architect
Trial
– Gratis 1 –
2 SQL
– Gratis 1 –
3 Android Studio
– Gratis 1 –
4 Visual Studio
– Gratis 1 –

30
3.4 Consumuri directe de materiale

Programatorul este persoana la baza c ăruea stă funcț ia de de prgramare car e constă din fazele de
conceptare , scriere , testare , integrare și î nlaturar ea erorilor la nivel de program.
Funcț ia de bază a programatorului este dezvoltarea sau c rarea programelor software după
proectele stabilite și crearea modulelor de cod î n limbaje de programare folosind medii de programare.
La crearea acestui proect au fost incluse urmatoarele persoane : programator, designer,
conducătorul de proiect, proectant UML. Salariul fiecarui a ngajat este indiat în tabelul 3 .5.

Tabelul 3.5 – Salariul fiecărei persoane implicate în proiect
Nr. Funcția
angajatului. Volumul de
lucru,Lună/
zile/ore Salariul pe
unitate de
timp,Lei FSB, lei Premii și
adaosuri,10
%
FRM, lei
1 Programator 56 zile 250 lei/zi 14000 lei 1400 lei? 15400 lei
2 Cond ucătorul
proiectului 2 zile 300 /zi 600 lei 60 lei 660 lei
3 Designer 10 zile 150 lei 1500 lei 150 lei 1650 lei
Total X X X X 17710 lei

Datele din din tabelul 3.5 ne spun ca pentru remunerarea munci au fost cheltuite 17710 lei.
Aceasta reprezintă FRM – Fondul de Retribuire a Muncii în baza căruea se calculează suma
contribuțiilor în Fondul Social (FS) – 23 % și valoarea asigurarii mediale obligatorie (AM) – 4,5%.
FAS = 17710 x 23%= 4073.3 Lei
În tabelul 3 .5 sunt reprezentate cheltuielile pentru aasigurarea medicală și sociala. Urmă rind
formua 3 .1. putem spune că fondul asigurării sociale se calculează:
FAM = 17710 x 4,5%= 796.95 Lei
Unde FAS – reprezintă Fondul Asigurării Sociale .
Acum vom calcula fondul de remunerare a muncii pentru cheltuieli le necesare proiectului pentru
salarizare.
Fondul de Remunerare a Muncii Total.
FRMT = FRM + FAS + FAM (3.1)
FRMT = 17710 + 4073.3 + 796.95 = 22580.25 lei

31
Unde C(fs) – este cota contribuțiilor de asigurări sociale de stat.
Conform Legii bugetului asigurări lor sociale de stat pe anul 2017 contribuția la
bugetul aasigurărilor sociale ade stat obligatorii, suportată ade angajator, constituie 23% din fondul ade
remunerare a muncii.
Conform formulei 3 .2 Fondul asig urării amedicale se calculează astfel:
FAM = FRM x C am(%) (3.2)
Unde FAM – reprezintă Fondul Asigurării Medicale .
Conform legii de asistență medicală pe anul 201 7, cota primei de asigurare medicală suportată de
angajator este de 4.5% din fondul de p lată a muncii.
Impozit pe venit:
 venituri anuale pînă la 31140 lei – se aplică cota de impozitare 7%;
 venituri anuale mai mari de 31140 lei – se aplică cota de impozitare 18%;
 fondul de pensionare – 6 % din venit ;
 fondul de Asigur are Medicală – 4,5 % din venit;
 fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o sc utire personală în sumă de
10620 lei pe an ;
 contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2256 lei anual
pentru fiecare pe rsoană întreținută;
 suma scutirii personale majorate 15840 lei anual.
Calculul impozitelor achitate pentru programator: salariul programatorului pe perioada proiectului
constituie 15400 lei, ceea ce reprezintă o perioadă de lucru de 3 luni.
Salariul anual = 61600 lei
Se admite că salariul brut al programatorului este de 61600 lei. Astfel utilizăm cotele d e impozitare
actuale pentru 2017 vom calcula venitul net anual și respectiv suma impozitului pe venit transferat la
bugetul de stat.
Calculăm reținerile în fondul social FS și contribuții asigurări medicale (FAS):
FP = 6% * 61600 = 3696 lei
FAM = 4,5% * 61600 = 2772 lei
Calculul venitului impozabil:
VI = VB – FP – FAM – SP – SiP – SM (3.3)
Unde:
 VI – venitul impozabil ;
 VB – venitul b rut;
 FP – fondul de pensionare (asigurări sociale) ;

32
 FAM – fondul de Asigurare Medicală ;
 SP – scutirea personală ;
 SiP – scutirea pentru persoana întreținută ;
 SM – scutirea personală majorate .
Folosind formula (5.3 ) se efectuează calculele:
VI = 61600 – 3696– 2772 – 10620 – 0 – 0 = 44512 lei
Se calculează suma venitului net aplicînd cotele de impozitare în vigoare:
VN = VB – IV – FP – FAM (3.4)
Unde:
 VB – venitul brut ;
 IV – impozit pe venit ;
 FP – fondul de pensionare (asigurări socia le);
 FAM – prima de Asigurare Medicală .

VN = 61600 – 1622.55 – 3696 – 2772= 53509.45
Se calculează suma impozitului pe venit:
IV = VI – I (3.5)
Unde :
− VI – venitul impozabil ;
I-cota de impozitare a persoane lor fizice:
 pentru venituri anuale de pîna la 31140 lei – se aplică cota de impozitare 7%;
− pentru venituri mai mari de 31140 lei – se aplică cota de impozitare 18%.
IV = 31140 x 7% +(44512 -31140) x 18% = 2179.8+2406.96=4586.76 lei

3.5 Consumuri indirecte

Consumuri indirecte ( tabelul 3 .7)– reprezintă consumurile volumul cărora nu depinde sau depinde
neesențial de volumul de producție, cum ar fi: consumul de energie electrică folosită pentru iluminare,
consumul efectuat pentru încălzirea spațiului, consumu ri privind paza , chiria, etc.

33

Tabelul 3 .7 – Consumurile indirecte
Consumuri indirecte
Denumirea
articolului Un. mas. Cantitatea Tarif/un, lei Valoarea
totală, lei
Energia electrică kW/h 500 kW 1,92 lei 960 lei
Servicii Internet Plată lunară 3 luni 150 lei 450 lei
Servicii transport Plată zilnică 49 zile 6 lei 294 lei
Consultare proectant
UML Plata Zilnica 4 zile 200 lei 800
Total X X X 2504 lei

Uzura mijlocelor fixe și amortizarea activelor nemateriale pe termen lung
În tabelul 3.7 sunt reprezentate uzura mijloacelor fixe care este repartizarea sistematică a valorii
uzurabile a mijloacelor fixe în decursul duratei de funcționare utilă. Norma se calculează în dependență
de durata utilizării. Ear durata activului se determină după categor ia lui. AMTL – 3-5 ani, ANTL – 2-3
ani. Aceasta se calculează conform Formulei 3 .6
(3.6)
Unde :
 Vi – valoareaade intrare;
 FA – fondul amortizării, lei;
 DFU – durata ade funcționare utilă.
 T1 – durata proiec tului.

Se calculează identic suma amortizării activelor nemateriale pentru fiecare categorie în parte. În
conformitate cu prevederile S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (p. 47) uzura
poate fi calculată conform următoarelor metod e:
 – casării lunare;
 – în raport cu volumul produselor fabricate (servicii prestate) ;
 – degresivă cu rată descrescătoare ;
 – soldului degresiv.

34
Astfel fondul de amortizare pentru laptopul folosit în cadrul elaborării proiectului calculat
conform formulei ( 3.6) este:

Astfel fondul de amortizare pentru mouse folosit în cadrul elaborării proiectului calculat conform
formulei (5.6) este:

Astfel fondul de amortizare pentru iphone folosit în cadrul e laborării proiectului calculat conform
formulei (5.6) este:

Astfel fondul de amortizare pentru untitățile folosite în cadrul elaborării proiectului sunt:

3.6 Costul de producție

Costul de produ ctie reprezintă totalitatea cheltuielilor, corespunzătoare consumului de factori de
producție, pe care le suportăm pentru dezvoltarea sistemului. Aces ta este reprezentat în tabelul 3 .11.

Tabelul 3 .11 – Costul de elaborare a sistemului
Articole de calculaț ie Valoarea, lei Ponderea, %
Consumuri directe de materiale 83 0.3187
Consumuri directe privind
retribuirea muncii 17710 68.0048
Contribuții de asigurări sociale de
stat obligatorii (FAS) 4073.3 15.6411
Prima de asigurare obligatorie de
asistență medic ală (FAM) 796.95 3.0602
Consumuri indirecte 2504 9.6151
Uzura mijlocelor fixe (AMTL) 875 3.3599
TOTAL 26042.25 100%

35
3.6 Calculul indic atorilor economico – financiari

Pentru a determina pretul de realizarea a proiectului folosim calculul indic atorilor economico –
financiar dupa metoda „bottom -up”.
Primul pas determinam pretul brut dupa formula
Preț bru t = Preț de cost + Marja Profit (3.7)
In caz ca planificam o marja de profit de 20% atunci profitul brut pe o singura unitate va fi :
Marja Profit = 26042.25 x 20 : 100 = 5208.45 Lei
Acum calculam pretul brut il dupa urmatoarea formula 5.7
Pret brut = 26042.25 + 3545,82 = 31250.7 Lei
Pretul de realizare se va socoti ca suma pretului brut inclusiv taxa TVA
Pretul de realizare este :
Pret de reali zare = Pret brut+TVA (3.8)
Pret de realizare = 31250.7 + (31250.7 x 20%) = 37500.84 Lei

3.7 Concluzie asupra părții economice
Planific area aplicației din punct de vedere economic constituie un factor important în elaborarea cu
succes a unui proiect IT. Analiza res urselor necesare și disponibile, analiza avantajelor și dezavantajelor,
examinarea oportunităților și a riscurilor, calculul tuturor costurilor, cheltuielilor și consumurilor
resurselor materiale și nemateriale, permite crearea unei imagini economice globa le asupra proiectului.
Dispunând de o imagine completă este mult mai simplu de determinat care este termenul de realizare a
proiectului, rentabilitatea proiectului, precum și care va fi profitul în urma vînzării acestuia. În urma
efectuării business planul ui a proiectului curent, s -a constatat că cele mai mari investiții sunt investițiile în
factorului uman, ceea ce demonstrează că procesul planificării corecte a resurselor umane reprezintă
partea mai complicate a procesului de elaborare a programului final .
Bibliografie:
1. Eficiența economică a investițiilor și a capitalului fix . București: Editura didactică și pedagogică,
1993
2. Burduș E. Fundamentele managim entului organizat. București. Editura Economică, 1999
Adrese web:
3. https://www.sprijinpentrudiabet.ro/index.php/utile/monitorizarea -glicemiei/item/273 -sisteme –
pentru -monitorizarea -continua -a-glicemiei
4. https://www.youtube.com/watch?v=QAbQgLGKd3Y&list=PL6gx4Cwl9DGBsvRxJJOzG4r4k_zLK
rnxl – Androi d App Development for Beginner s