Fondul Social EuropeanInstrumente Structurale 2007 – 2013GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice POLITICA URBANĂ… [626054]

UNIUNEA EUROPEANĂ
Fondul Social EuropeanInstrumente Structurale
2007 – 2013GUVERNUL ROMÂNIEI
Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice
POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A
MUNICIPIULUI CARACAL
2015
INOVAȚIE ÎN ADMINISTRAȚIE
beneficiar: Ministerul Dezvoltării Regionale și Adminstrației Publice
Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură
titlul proiectului: „Platformă pentru dezvoltare urba nă durabilă și integrată”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității
Administrative 2007-2013
Cod SMIS 32572
www.dezvoltareurbanaintegrata.ro

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu
poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.INOVAȚIE ÎN ADMINISTRAȚIE
TITLUL PROIECTULUI:
„Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă și integrată”
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional
Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013
Cod SMIS 32572
EDITOR:
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice
Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură
DATA PUBLICĂRII:
Februarie 2015

3
CUPRINS
ROLUL POLITICII URBANE INTEGRATE ………………………………………. 5
CAPITOLUL 1
PARTENERIAT …………………………………………………………………….. 9
Structuri parteneriale …………………………………………………………………………… 9
Ateliere de lucru ………………………………………………………………………………… 11
Vizite pe teren …………………………………………………………………………………… 12
CAPITOLUL 2
ANALIZA DIAGNOSTIC LA NIVELUL ORAȘULUI …………………….. 15
Probleme majore identificate …………………………………………………………… 15
Vectorii de dezvoltare identificați ……………………………………………………… 18
Analiza SWOT ………………………………………………………………………………… 19
CAPITOLUL 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBANĂ …………………………………. 23
Contextul strategic european, național, regional, județean ……………………….. 23
Viziune 2030 ……………………………………………………………………………………… 26
Obiective pe termen lung (2030) ………………………………………………………….. 26
Strategia de dezvoltare urbană integrată a municipiului Caracal (2020) ………. 27
Obiective strategice și axe prioritare 2020 ……………………………………………… 29
Sistemul de implementare. Plan de acțiune ……………………………………………. 44
Plan de acțiune pentru implementarea politicii urbane integrate ……………. 45
Proiecte prioritare ……………………………………………………………………………… 48
Surse de finanțare ……………………………………………………………………………… 54
Sistemul de monitorizare și evaluare …………………………………………………….. 56

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL4
CAPITOLUL 4
OPERAȚIUNE INTEGRATĂ DE REGENERARE URBANĂ ……………. 65
REGENERARE URBANĂ – CONSIDERENTE GENERALE ……………………………… 65
Prezentarea zonei de intervenție (localizare și date generale) ………………… 68
Poziția zonei de intervenție în oraș ………………………………………………………. 70
Caracteristici dimensionale și delimitare ………………………………………………. 70
Argumente pentru selectarea zonei …………………………………………………… 70
Rolul și importanța zonei …………………………………………………………………….. 70
Criterii socio-demografice …………………………………………………………………… 70
Criterii economice ………………………………………………………………………………. 70
Criterii ecologice ………………………………………………………………………………… 71
Criterii de echipare edilitară ………………………………………………………………… 71
Criterii cultural-patrimoniale ……………………………………………………………….. 71
Criterii funcționale ……………………………………………………………………………… 71
Caracteristici socio-culturale și economice …………………………………………. 73
Demografie și structura populației ………………………………………………………. 73
Aspecte și fenomene sociale ……………………………………………………………….. 73
Aspecte și valori culturale …………………………………………………………………… 74
Dinamica investițiilor și a pieței imobiliare ……………………………………………. 74
Caracteristici spațiale ……………………………………………………………………… 76
Istoric, evoluții recente ……………………………………………………………………….. 80
Infrastructuri și fond construit …………………………………………………………….. 80
Locuirea și funcțiunile complementare …………………………………………………. 83
Spații publice (inclusiv spațiile plantate), imagine urbană ………………………. 84
Starea mediului, surse de poluare și riscuri naturale și tehnologice …………. 84
Servicii urbane ………………………………………………………………………………. 85
Transportul public ………………………………………………………………………………. 85
Utilități publice ………………………………………………………………………………….. 85
Asistență socială și alte servicii ale administrației publice locale ……………… 85
Arborele problemelor pentru zona de intervenție ……………………………….. 86
Arborele obiectivelor pentru zona de intervenție ………………………………… 87
Analiza SWOT la nivelul zonei de intervenție ………………………………………. 88
Caracteristici ale mediului intern …………………………………………………………. 88
Caracteristici ale mediului extern …………………………………………………………. 89
Viziunea de dezvoltare a zonei de intervenție …………………………………….. 89
Obiective specifice la nivelul zonei de intervenție ………………………………… 90
Concept de dezvoltare pentru zona de intervenție ………………………………. 94
Implementare și monitorizare ………………………………………………………….. 99

5
ROLUL POLITICII URBANE INTEGRATE
Care sunt beneficiile unei politici urbane integrate? Au fost identificate
următoarele răspunsuri la aceasta întrebare:
• servește drept material clar și structurat (privind prioritățile de
dezvoltare ale orașului) pentru administrația publică locală, dar
și pentru toți cei interesați să se implice în dezvoltarea orașului;
• sprijină dezvoltarea strategică a comunității locale;
• sprijină îmbunătățirea implicării comunității în luarea deciziilor
care privesc orașul (consultarea populației);
• oferă o bază pentru utilizarea mai bună a capacității și potențialului
local;
• ajută la identificarea celor mai bune căi de urmat pentru asigurarea
unei dezvoltări echilibrate, sustenabile (integrate) a orașului;
• oferă baza pentru elaborarea intervențiilor de regenerare urbană,
identificarea și implementarea unor proiecte integrate, care au în
vedere mai multe aspecte privind dezvoltarea locală, nu a unor
proiecte izolate;
• oferă baza pentru identificarea și implementarea unor investiții
cerute la nivel național (de ex. Programul Național de Dezvoltare
Locală, Strategia Națională pentru accelerarea dezvoltării
serviciilor comunitare de utilități publice);
• oferă informațiile necesare pentru realizarea/actualizarea unor
documentații de amenajarea teritoriului și urbanism (cel mai
important fiind Planul Urbanistic General).
Politica urbană integrată este văzută ca un document de planificare stra –
tegică, adică o strategie integrată de dezvoltare a orașului, care combină
elemente precum: coordonarea intersectorială a acțiunilor strategice,
concentrarea intervențiilor pe zone cheie de la nivelul orașului, creșterea

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL6
responsabilității actorilor urbani, dezvoltarea de parteneriate orizontale
puternice, implicarea populației și a grupurilor țintă în procesul de pla –
nificare, implementarea și monitorizarea acțiunilor strategice.
O astfel de politică, spre deosebire de strategiile elaborate în aceas –
tă perioadă de programare (2007-2013) cu finanțare prin Programul
Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA), abordează
nu doar provocările economice și sociale, cât și pe cele de mediu, cli –
matice, culturale, vizând toate domeniile de activitate care contribuie
la dezvoltarea orașului (spre deosebire de strategiile sectoriale care au
în vedere un singur domeniu) și asigurând integrarea acestor aspecte la
nivelul orașului. Viziunea comunității cu privire la dezvoltarea viitoare a
orașului este transpusă într-un set de obiective strategice și un plan de
acțiune concret, permițând luarea unor decizii la un anumit moment, pe
baza unor evaluări anterioare cu caracter justificativ. De asemenea, spre
deosebire de Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU), care era orien –
tat spre analiza și identificarea unor proiecte finanțabile prin Programul
Operațional Regional (POR) dintr-o anumită zonă de intervenție, politica
urbană integrată asigură analiza la nivelul întregului oraș și identificarea
unor proiecte integrate (din mai multe domenii de activitate) și prioritizate
pe mai multe zone de intervenție, care pot fi finanțate din diferite surse.
Politica urbană integrată oferă cadrul pentru orientarea deciziilor, de –
terminând natura și direcția unei comunități urbane spre dezvoltare,
fixând o direcție unitară pentru comunitate în termeni de obiective
operaționale. Scopul principal al acesteia este de a oferi o bază pentru
alocarea resurselor necesare și orientarea spre atingerea obiectivelor
unitare identificate la nivelul orașului. Această abordare integrată permite
o corelare mai bună a viitoarelor investiții care se doresc a fi realizate
în diferite sectoare, identificarea unor proiecte majore care să asigure
rezolvarea unor probleme din mai multe domenii, precum și o prioriti –
zare în timp a acestora. Politica asigură direcționarea acțiunilor menite
să determine dezvoltarea urbană și poate fi văzută ca un document unic
de dezvoltare a orașului.
Astfel, politica urbană integrată reprezintă expresia unui proces de plani –
ficare urbană caracterizat de următoarele elemente:

Rolul politicii urbane integrate 7
• structură partenerială și proces participativ – cadru colaborativ și
de dialog între structurile administra ției publice, societatea civilă,
mediul privat și educa țional;
• strategie urbană integrată – palierul strategic al politicii urbane
integrate;
• planul de acț iune – palierul opera țional al politici urbane integrate;
• opera țiunea de regenerare urbană – instrument opera țional, care
combină mai multe tipuri de interven ții, focalizat pe o anumită
zonă de interven ție prin care sunt aduse la îndeplinire obiectivele
politicii urbane integrate.
Schematic, legătura între Politica urbană integrată și alte strategii secto –
riale elaborate la nivelul orașului, poate fi reprezentată astfel:
POLITICA
URBANĂ
INTEGRATĂ
Strategia de dez –
voltare socio-eco –
nomică a orașului
(PODCA)
Planul
Integrat de
Dezvoltare
Urbană
Strategii de tip
GAL sau CLLD
Strategia
în domeniul
ocupării
Strategia
în domeniul
sănătății
Planul local
de acțiune
pentru în –
vățământ
Strategia pen –
tru adminis –
trația publică
Planul de
acțiune pentru
energie dura –
bilă
Planul local de
acțiune pentru
mediu
Strategia
economică a
orașului
Strategia
culturală a
orașului
Strategia
privind ser –
viciile comunitare
de utilitate
publică
Strategia
în domeniul
turismului
Strategia
în domeniul
transporturilor

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL8
Așa cum se poate observa și din schema de mai sus, această legătură este
bidirecțională. Astfel, dacă la momentul începerii elaborării politicii urbane
integrate, la nivelul orașului există deja strategii sectoriale, acestea pot fi
utilizate în elaborarea documentului de politică, luându-se în considerare
aspectele cele mai importante și relevante pentru dezvoltarea orașului și
se va asigura, la fiecare pas, integrarea informațiilor sectoriale la nivelul
orașului (atât pe partea de analiză, cât și pe partea de obiective, măsuri,
plan de acțiune). Dacă există domenii de activitate pentru care nu exis –
tă documente strategice, atunci acestea vor fi adăugate în procesul de
elaborare a politicii urbane integrate.
Pe de altă parte, după finalizarea politicii de dezvoltare urbană, aceasta
trebuie să stea la baza actualizării PUG1, a elaborării strategiilor din PIDU
sau celor de tip CLLD (dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității)2 și a unor documente strategice sectoriale, oferind direcțiile
generale de acțiune pentru oraș, care trebuie avute în vedere în diferite
sectoare. Practic, documentul de politică urbană integrată oferă infor –
mații actuale, relevante pentru elaborarea strategiilor sectoriale și are
deja stabiliți partenerii care ar trebui și pot fi implicați în proces.
1 PUG-ul va asigura astfel transpunerea în spațiu a intervențiilor identificate în cadrul politicii și va
oferi cadrul reglementat pentru realizarea acestora.
2 CLLD poate lua diferite forme: abordări la nivel de cartier (zone dezavantajate, zone industriale,
situri brownfield, suburbii), abordări la nivel de oraș (centrul orașului, piețe, zone rurale din proximi –
tatea orașului), abordări tematice (se are în vedere o anumită provocare la nivelul orașului: șomaj,
piața forței de muncă, excluziune socială, mobilitate urbană, eficiență energetică) și abordări la nivel
de grupuri țintă (tineri, romi, femei, migranți).

9
CAPITOLUL 1
PARTENERIAT
STRUCTURI PARTENERIALE
În cadrul procesului derulat pentru elaborarea politicii integrate urbane
cu orizont 2020, la nivelul municipiului Caracal au fost implicați actori
relevanți de la nivelul orașului, care au acoperit domeniile vizate: urba –
nism, economie, mobilitate, resurse umane și social, mediu – participanți
activi în cadrul atelierelor de lucru și a vizitelor pe teren organizate.
La nivelul Primăriei municipiului Caracal a fost creată o Echipă de coor –
donare a procesului, condusă de Primar.
De asemenea, participanții la atelierele de lucru au format Comitetul
de Planificare, având reprezentanți tematici pe domeniile menționate
anterior (grupuri de lucru tematice).
La finalul procesului a fost făcută o propunere pentru Comitetul de mo –
nitorizare pornind de la participanții din cadrul atelierului de lucru 3, ate –
lier în cadrul căruia s-au stabilit activitățile necesare a fi derulate pentru
implementarea politicii și responsabilii. În perioada imediat următoare
se va definitiva componența acestui comitet, iar membrii își vor asuma
anumiți indicatori de monitorizare pe care să îi urmărească pe perioada
de implementare a procesului.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL10
NIVEL
DECIZIONAL
NIVEL
COORDONARE ȘI
CONSULTATIV
NIVEL
EXECUTIV
NIVEL
DE CONTROL
Consiliul local
al orașului
Echipa de
coordonare
Comitet de
monitorizare
Comitetul de
planificare
Grup de lucru
tematic
Grup de lucru
tematic
Grup de lucru
tematic
Partenerii, identificați ca fiind responsabili în realizarea activităților din
cadrul Planului de acțiuni, vor asigura implementarea politicii urbane
integrate, conform angajamentelor luate.
Echipa de coordonare și propunere pentru Comitetul de
monitorizare
ECHIPA DE COORDONARE:
Echipa de coordonare constituită la nivelul municipiului Caracal a fost
formată dintr-un coordonator (primar), un coordonator executiv, un
asistent coordonator executiv, experți sectoriali, un responsabil financiar
și un jurist.
Comitetul de monitorizare
În cadrul Comitetului de monitorizare au fost propuși reprezentanți
Primăriei Caracal: primar,director executiv, patru consilieri superiori,
trei consilieri, doi șefi serviciu, opt inspectori, un inspector asistent, un
expert, un expert asistent și un referent asistent.
Acest Comitet urmează să fie revizuit și aprobat în perioada imediat
următoare.

Capitolul 1: Parteneriat 11
Consultările cu partenerii s-au realizat pe mai multe căi: telefonic, uti –
lizând faxul și emailul, dar mai ales prin organizarea a patru ateliere de
lucru și a șase vizite pe teren, pentru a culege date, informații, observații
pentru îmbunătățirea documentului atât la nivelul întregului oraș, cât și
la nivelul zonei de intervenție identificate.
La aceste întâlniri și vizite, care au avut ca obiectiv atât lucrul împreu –
nă cu partenerii, cât și discutarea principalelor rezultate obținute din
analiza diagnostic, strategia de dezvoltare urbană, planul de acțiune și
sistemul de monitorizare la nivelul orașului și a zonei de intervenție, au
participat reprezentanți ai: serviciilor, direcțiilor și compartimentelor din
Primărie (primar, viceprimar, administrator public, arhitect șef, direcția
dezvoltare urbană, achiziții, investiții, tehnic, serviciu programe, strategii
de dezvoltare, serviciu management, resurse umane, situații de urgență,
autoritatea tutelară și protecția copilului, compartiment asistență socială,
alocații-indemnizații, relația cu rromii etc.).
ATELIERE DE LUCRU
În vederea elaborării politicii urbane integrate a municipiului Caracal au
fost organizate, în perioada iunie – iulie 2014, patru ateliere de lucru, la
care au participat minim 25 de persoane.
În cadrul atelierelor, după o scurtă prezentare a unor aspecte metodolo –
gice (pentru familiarizarea participanților cu instrumentele specifice de
planificare), au fost discutate, cu actorii de la nivel local, diferite capitole
ale documentului de politică urbană integrată. Documentele discutate
la ateliere au fost transmise și pe mail tuturor participanților pentru ob –
servații, iar acestea au fost incluse, ulterior, în documentul final.
În cadrul primului atelier de lucru, au fost discutate principalele rezultate
ale analizei diagnostic de la nivelul orașului, iar în cadrul sesiunii de lucru
a fost construit, împreună cu participanții, arborele problemelor pentru
problema majoră identificată la nivelul zonei de intervenție.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL12
La cel de-al doilea atelier de lucru au fost constituite, pe baza unor ches –
tionare completate de participanți și utilizând brainstormingul, viziunea
de dezvoltare a orașului și obiectivele pe termen lung (orizont 2030). La
finalul atelierului, participanții au fost rugați să aleagă tipul de strategie
care să fie urmat în cadrul politicii urbane integrate și s-a ales o strategie
orientată spre schimbare, semnificând îndepărtarea punctelor slabe prin
valorificarea oportunităților și a vectorilor de dezvoltare.
În cadrul celui de-al treilea atelier de lucru au fost discutate strategia
de dezvoltare urbană a municipiului Caracal, planul de acțiune pentru
implementarea politicii urbane integrate și indicatorii de monitorizare și
evaluare identificați. Pe parcursul sesiunii de lucru au fost identificate și
ierarhizate pe trei perioade de timp (scurt: 2014, mediu: 2016-2018 și
lung: 2019-2020), proiectele prioritare din portofoliu și a fost elaborat
planul de acțiune pentru implementarea acestora, specificându-se acti –
vitățile, rezultatele, responsabilii și partenerii, bugetul estimat și sursele
posibile de finanțare pentru fiecare proiect în parte. Perioadele de timp
menționate anterior se referă la momentul în care începe pregătirea pen –
tru implementarea proiectului, unele dintre ele, care necesită perioade
mai mari de implementare, putând fi finalizate și în perioada următoare.
La finalul atelierului s-a făcut o propunere pentru înființarea Comitetului
de monitorizare.
Al patrulea atelier de lucru a fost dedicat în totalitate zonei de intervenție
privind operațiunea de regenerare urbană. Astfel, au fost prezentate și
discutate atât elemente de analiză, probleme identificate, cât și soluții
pentru rezolvarea acestora, strategia și masterplanul pentru zona de
intervenție și intervențiile propuse, participanții venind cu propuneri
și alegând din mai multe scenarii prezentate. La final au fost prezentați
indicatorii de monitorizare pentru intervențiile propuse.
VIZITE PE TEREN
În cadrul procesului de elaborare a politicii urbane integrate a municipiului
Caracal au fost realizate șase vizite pe teren.

Capitolul 1: Parteneriat 13
Prima vizită pe teren a avut ca scop pregătirea terenului pentru demara –
rea procesului, identificarea resurselor necesare a fi implicate în proces,
propuneri pentru componența Echipei de coordonare și de participanți la
atelierele de lucru și următoarele vizite pe teren. De asemenea, a avut loc
prima discuție cu reprezentanții Primăriei legată de zona de intervenție
și au fost analizate datele și strategiile existente.
La cea de-a doua și a treia vizită pe teren au avut loc interviuri cu dife –
riți actori relevanți de la nivel local, realizându-se un chestionar pentru
identificarea punctului de vedere al participanților asupra unor aspecte
relevante pentru realizarea analizei diagnostic la nivelul municipiului (ex.
puncte cheie din istoria dezvoltării urbane a orașului, rolul statului în
dezvoltarea locală, abordarea integrată, măsuri de dezvoltare eficiente,
contextul economic, dialogul și cooperarea dintre mediul de afaceri,
administrația locală, societatea civilă și mediul academic, identificarea
actorilor relevanți în dezvoltarea orașului, puncte forte și puncte slabe
ale orașului).
În următoarele două vizite pe teren (4 și 5), interviurile cu diferiți actori
relevanți de la nivel local au fost focalizate pe direcțiile de dezvoltare
urbană integrată ale orașului în viitor, făcându-se legătura între proble –
me/nevoi identificate și proiecte prioritare propuse (inclusiv relevanța
acestora pentru zona de intervenție) pe diferitele domenii de interes:
Infrastructură urbană și de transport, Educație, sănătate și incluziune
socială, Protecția mediului și eficiență energetică, Competitivitate eco –
nomică și Guvernanță locală și planificare.
În cadrul ultimei vizite pe teren a avut loc o discuție cu reprezentanții
Primăriei pe baza documentului final de politică urbană integrată și s-au
făcut ultimele ajustări, acolo unde a fost necesar.
În urma celor patru ateliere de lucru și șase vizite pe teren s-au obținut
următoarele rezultate:
• Componența structurilor parteneriale (Echipa de coordonare,
Comitetul de planificare și principalii reprezentanți ai grupurilor
de lucru tematice, Comitetul de monitorizare – propunere);

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL14
• Analiza diagnostic a municipiului Caracal revizuită;
• Analiza SWOT la nivelul orașului revizuită;
• Problemele majore și vectorii de dezvoltare ai municipiului Caracal;
• Arborele problemelor și obiectivelor pentru zona de intervenție;
• Strategia de dezvoltare urbană a municipiului Caracal (viziunea
2030, obiective pe termen lung 2030, obiective strategice –
axe prioritare – măsuri 2020, portofoliu de proiecte prioritare
ierarhizate pe trei perioade de timp – scurt, mediu, lung);
• Planul de acțiune pentru implementarea politicii urbane și a
proiectelor prioritare (activități, rezultate, responsabili și parteneri,
buget estimat, surse de finanțare posibile);
• Indicatori de monitorizare și evaluare (de rezultat, de obiectiv și
de impact);
• Operațiunea integrată de regenerare urbană pentru zona de
intervenție (centre istorice – zonă cu valori de patrimoniu – Str.
Iancu Jianu – subzona istorică de referință SIR 3).

15
CAPITOLUL 2
ANALIZA DIAGNOSTIC
LA NIVELUL ORAȘULUI
Prima parte a documentului de politică urbană integrată, cuprinde o
analiză detaliată a situației existente la nivelul municipiului Caracal, con –
ținând informații legate de:
• specificul geografic și resurse;
• dezvoltarea economică locală;
• resurse umane și aspecte sociale;
• protecția mediului;
• transporturi și accesibilitate;
• dezvoltare urbană;
• guvernanță locală.
În această broșură sunt prezentate principalele rezultate obținute în urma
acestei analize diagnostic, referitoare la problemele majore și vectorii
de dezvoltare identificați, precum și elementele din analiza SWOT, care
oferă o imagine sintetică asupra orașului.
PROBLEME MAJORE IDENTIFICATE
• Starea avansată de degradare și insuficienta valorificare a
patrimoniului construit de la nivelul municipiului – deși dispune
de o mare concentrare de clădiri de patrimoniu, cu o valoare

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL16
arhitecturală certă, o bună parte dintre acestea se află într-o stare
avansată de degradare (chiar pre-colaps) și nu sunt valorificate
în scop turistic. Mai mult, urbanizarea forțată din perioada
comunistă și lipsa de reglementări urbanistice clare pentru zona
construită protejată a municipiului au condus la o juxtapunere a
acestor clădiri, preponderent din secolul al XIX-lea și din perioada
interbelică, cu blocuri de locuințe și construcții noi, diferite ca stil,
regim de înălțime, funcțiuni etc. În plus, construcția unui centru
civic paralel cu zona de concentrare a acestor construcții de
patrimoniu a amplificat pierderea identității zonei ca zonă centrală,
de promenadă. O bună parte dintre clădirile de patrimoniu se află
în proprietate publică și servesc unor funcțiuni de interes general
(muzeu, casă memorială, tribunal etc.), însă amplasarea lor pe
o stradă intens circulată nu permite integrarea lor în circuite
turistice. Unele clădiri de acest tip găzduiesc familii cu probleme
sociale, care nu dispun de resurse financiare pentru a le asigura
mentenanța și care le amplifică declinul. De asemenea, degradarea
patrimoniului construit a condus la scăderea interesului locuitorilor
municipiului pentru valorile și tradițiile locale, ca și pentru actul
cultural în general.
• Numărul redus de locuri de muncă și nivelul scăzut de salarizare
– ca efect al restructurării marilor agenți economici din zonă
(de ex. Uzina de Material Rulant ROMVAG), dar și al profilului
economic actual al municipiului, orientat către industria ușoară
și cea alimentară, ambele ramuri cu un nivel de salarizare foarte
redus. În plus, numărul investitorilor străini atrași în zonă se
menține încă scăzut. Potențialul agricol și de producere a energiei
solare nu este decât în mică măsură valorificat și nu a condus la
crearea de noi locuri de muncă. În aceste condiții, forța de muncă
locală, cu precădere tinerii și cei calificați, a migrat către alte țări
sau mari centre urbane din România.
• Riscul de sărăcie și de excluziune socială a unor persoane
defavorizate – cu precădere al populației de etnie romă, care
locuiește, în cea mai mare parte, în condiții improprii, întâmpină
dificultăți în găsirea unui loc de muncă și este expusă riscului de

Capitolul 2: Analiza diagnostic la nivelul orașului 17
abandon școlar în rândul copiilor. Într-o situație similară se află și
mamele și copiii aflați în dificultate, care nu dispun de un centru
social specializat.
• Calitatea slabă a spațiilor publice din marile ansambluri de
locuințe – concretizată în degradarea căilor de acces și a zonelor
pietonale, a spațiilor verzi și de agrement, a celor publice, în
deficitul de locuri de parcare și de locuri de joacă pentru copii,
care, împreună cu starea avansată de degradare a fațadelor
blocurilor, le fac neatractive pentru locuitori.
• Eficiența energetică redusă a fondului construit – blocurile de
locuințe și clădirile publice din municipiu sunt nereabilitate termic,
în cea mai mare parte a lor, ceea ce generează costuri ridicate cu
asigurarea necesarului de energie, mai ales în condițiile desființării
sistemul centralizat de termoficare. Deși zona are un potențial mediu
de producere a energiei din resurse regenerabile, aceasta nu este
utilizată în scopul asigurării necesarului de energiei electrică și termică
a acestor clădiri. O altă problemă este legată de degradarea avansată
a fațadelor acestor clădiri, care afectează negativ estetica urbană.
• Uzura fizică și morală a infrastructurii sanitare – Spitalul Municipal
Caracal funcționează în spații necorespunzătoare pentru derularea
unui act medical de calitate, la care se adaugă dotarea insuficientă
cu aparatură medicală modernă și deficitul de medici specialiști.
Această stare de fapt are implicații negative asupra locuitorilor
municipiului și a celor din zona rurală polarizată, în condițiile în
care unitatea deservește peste 70.000 de locuitori.
• Infrastructura de transport deficitară – întârzierea lucrărilor
la varianta de ocolire a municipiului, concomitent cu existența
unor străzi nemodernizate, cu deficitul de locuri de parcare și cu
lipsa pistelor pentru biciclete, fac ca mobilitatea și accesibilitatea
municipiului să fie limitate. În plus, declinul traficului feroviar de
mărfuri și de persoane a afectat negativ comunitatea locală, în
condițiile în care municipiul Caracal este unul dintre principalele
noduri feroviare din Oltenia.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL18
VECTORII DE DEZVOLTARE IDENTIFICAȚI
• Patrimoniul cultural, material și imaterial, bogat – care, odată
reabilitat și introdus în circuitul turistic poate conduce la
dezvoltarea turismului cultural. În plus, reabilitarea clădirilor de
patrimoniu poate conduce la creșterea atractivității zonei centrale
pentru locuitori, precum și la revitalizarea interesului acestora
pentru cultura și tradițiile locale.
• Potențialul agricol al zonei municipiului – care, odată valorificat
durabil, la întreaga sa capacitate, poate conduce la crearea de
noi locuri de muncă și la afirmarea municipiului ca un centru
agroindustrial prosper.
• Statutul de centru polarizator tradițional al zonei Romanați –
deși și-a pierdut statutul de reședință de județ de peste jumătate
de secol, municipiul Caracal continuă să fie perceput ca un
centru polarizator al unei zone rurale și agricole vaste, pe care
o poate deservi cu servicii educaționale, sanitare, comerciale,
administrative, culturale etc.
• Disponibilitatea forței de muncă calificate – cu precădere a
persoanelor disponibilizate de la agenții economici din zonă,
dar și a tinerilor, care se află în căutarea unui loc de muncă sau
care au emigrat temporar în străinătate. Aceasta poate constitui
un factor important de atragere de noi investitori în zonă.
• Statutul de nod de comunicații – concretizat în accesul direct la
rețeaua TEN-T feroviară și rutieră centrală, care, odată modernizată,
va reprezenta un punct nodal în configurația rutelor de transport
din sudul României și din Balcani, ceea ce va reprezenta un punct
de atracție pentru investitori.

Capitolul 2: Analiza diagnostic la nivelul orașului 19
• Suprafețe extinse ocupate de terenuri agricole foarte fertile.
• Municipiul Caracal polarizează o zonă rurală extinsă. Statutul de fostă reșe –
dință de județ.
• Existența unor aglomerări industriale în domeniul industriei textile și al in –
dustriei alimentare.
• Potențialul agricol foarte ridicat de la nivelul municipiului și din zona polarizată.
• Existența Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal, cu o tradiție de
peste 100 ani în cercetare agricolă.
• Patrimoniu cultural foarte bogat, cu potențial de valorificare turistică.
• Atragerea unei investiții străine în domeniul componentelor auto.
• Numărul mare al persoanelor în vârstă de muncă, calificate.
• Existența unor furnizori publici și privați de servicii sociale și a centrelor sociale
pentru diferite categorii de persoane defavorizate.
• Dezvoltarea sectorului medical privat.
• Existența unor instituții culturale de prestigiu (teatru, muzeu, centru cultural,
asociații etc.).
• Existența unor asociații sportive.
• Calitatea satisfăcătoare a factorilor de mediu, aer și sol.
• Existența unei arii protejată de interes comunitar (Pădurea Vlădila).
• Implementarea managementului integrat al deșeurilor la nivelul județului Olt.
• Modernizarea Parcului „Constantin Poroineanu”.
• Poten țial ridicat pentru producerea de energie solară.
• Reabilitarea stației de epurare a apelor uzate.
• Construcția variantei de ocolire a municipiului.
• Amplasarea municipiului de-a lungul axelor prioritare TEN-T feroviară și rutieră.
• Proximitatea față de Aeroportul Internațional Craiova.
• Statutul de nod feroviar important al Olteniei.
• Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată.
• Extinderea și modernizarea infrastructurii de distribuție a gazelor naturale.
• Modernizarea unor străzi, trotuare și spații publice din municipiu.
• Existența unui număr mare de clădiri cu valoare arhitecturală ridicată din
zona centrală a municipiului.
• Modernizarea pieței centrale.
• Creșterea veniturilor la bugetul local.
PUNCTE TARI
VECTORI DE DEZVOLTARE
Patrimoniul cultural, material și
imaterial, bogat;
Potențialul agricol al zonei municipiului;
Statutul de centru polarizator tradițional
al zonei Romanați;
Disponibilitatea forței de muncă calificate;
Statutul de nod de comunicații.ANALIZA SWOT

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL20
• Lipsa resurselor minerale cu valoare ridicată (petrol, gaze etc.).
• Polarizarea manifestată de orașele din apropiere, de rang superior
(Craiova, Slatina etc.).
• Numărul scăzut de locuri de muncă și volumul scăzut al salariilor.
• Falimentul/insolvența unor agenți economici importanți.
• Slaba dezvoltare a infrastructurii și serviciilor turistice. Numărul redus de
turiști și vizitatori.
• Lipsa unui centru de informare și promovare turistică.
• Scăderea populației stabile a municipiului.
• Accentuarea fenomenului de îmbătrânire demografică.
• Migrația unei părți importante a populației adulte.
• Scăderea populației școlare.
• Locuin țe sociale insuficiente în raport cu numărul de cereri.
• Existența unor grupuri defavorizate, cu risc de excluziune.
• Oferta educațională nu este adaptată la cerințele angajatorilor.
• Restructurarea sectorului medical public.
• Deficitul de personal medical specializat din mediul public.
• Lipsa unui cinematograf.
• Starea avansată de degradare a infrastructurii sportive și de agrement.
• Necesarul de reabilitare și dotare a Spitalului Municipal.
• Poluarea generată de traficul auto, în special de traficul greu.
• Calitatea nesatisfăcătoare a apelor de suprafață și subterane.
• Degradarea terenurilor agricole din zonă.
• Deficitul de spații verzi.
• Existența unui depozit neconform de deșeuri.
• Gradul redus de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor.
• Valorificarea insuficientă a potențialului de producere a energiei solare.
• Declinul transportului feroviar de marfă și de călători.
• Lipsa unei autostrăzi care să lege municipiul de Craiova și de București.
• Existența unui număr relativ mare de străzi și trotuare nereabilitate.PUNCTE SLABE
PROBLEME MAJORE
Starea avansată de degradare și insuficienta
valorificare a patrimoniului construit;
Numărul redus de locuri de muncă și
nivelul scăzut de salarizare;
Riscul de sărăcie și de excluziune socială a unor
persoane defavorizate;
Calitatea slabă a spațiilor publice din
marile ansambluri de locuințe;
Eficiența energetică redusă a fondului construit;
Uzura fizică și morală a infrastructurii sanitare;
Infrastructura de transport deficitară.

Capitolul 2: Analiza diagnostic la nivelul orașului 21
OPORTUNITĂȚI
• Deficitul de locuri de parcare, cu precădere din zona centrală și din carti –
erele de blocuri.
• Starea tehnică necorespunzătoare a unor drumuri naționale și județene
care fac legătura cu orașele și zonele rurale învecinate.
• Numărul insuficient de locuințe pentru tineri.
• Existența unor zone care nu dispun de infrastructură tehnico-edilitară.
• Starea avansată de degradare a fondului construit, cu precădere din zona
centrală a municipiului.
• Eficiența energetică redusă a sistemului de iluminat public.
• Eficiența energetică redusă a clădirilor publice și rezidențiale, precum și
degradarea avansată a fațadelor acestora.
• Calitatea deficitară a spațiilor publice din zona centrală și din marile an –
sambluri de locuințe.
• Lipsa unui PUZCP pentru zona centrală a municipiului.
• Oportunitățile reduse de petrecere a timpului liber și de agrement.
• Serviciile de salubritate nesatisfăcătoare.
• Volumul redus al finanțărilor nerambursabile atrase în perioada 2007-2013.
• Resurse financiare insuficiente pentru realizarea de investiții.
• Valorificarea potențialului agricol și energetic (solar) din jurul municipiului.
• Construcția Autostrăzii Sudului.
• Conceperea și promovarea unor circuite turistice integrate la nivel jude –
țean și regional.
• Accesul producătorilor locali la piața unică a UE.
• Modernizarea infrastructurii feroviare dintre Craiova și București (rețeaua
TEN-T centrală).
• Construirea Scutului Antirachetă de la Deveselu.
• Dezvoltarea producției FORD România de la Craiova și atragerea de noi
investitori în domeniul componentelor auto.
• Disponibilitatea finanțărilor nerambursabile pentru proiecte ale autorităților
administrației publice locale, ale mediului de afaceri local, ale ONG-urilor etc.
• Alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul local pentru realizarea de
investiții de către autoritățile administrației publice locale.
• Finalizarea procesului de regionalizare și descentralizare.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL22
amenințări
AMENINȚĂRI
• Abandonarea/întârzierea lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului.
• Migrarea investitorilor, cu precădere din industria ușoară, către alte țări
(de ex. Asia).
• Accentuarea fenomenului încălzirii globale.
• Volumul redus al finanțărilor nerambursabile alocate proiectelor de dez –
voltare urbană ale orașelor mici.
• Absorbția redusă de fonduri europene de către mediul privat.
• Perpetuarea agriculturii de subzistență și valorificarea insuficientă a po –
tențialului agricol din zonă.
• Cadrul legislativ nesatisfăcător pentru realizarea de parteneriate public-
private, atragerea de investiții, fiscalitatea ridicată.
• Accentuarea fenomenului de migrație a forței de muncă.
• Reducerea alocărilor de la bugetul de stat pentru proiecte de investiții de
la nivel local.

23
CAPITOLUL 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBANĂ
Planificarea integrată , spre deosebire de planificarea sectorială, este
un proces care implică combinarea eforturilor de planificare la nivel
sectorial cu cele de la diferite nivele teritoriale, permițând, astfel, luarea
unor decizii strategice care să ofere o imagine sinoptică a resurselor și
angajamentelor și acționând ca un punct principal în alocarea resurselor.
Astfel, planificarea integrată presupune luarea în considerare și utiliza –
rea, în același timp, a factorilor economici, sociali, de mediu și culturali
pentru a fundamenta deciziile privind utilizarea terenurilor și a facilităților
existente pentru asigurarea unei dezvoltări teritoriale durabile.
În ultima perioadă, analiza orașelor a trecut de la abordarea problematicii
orașelor numai din perspectiva amenajării teritoriului și urbanismului,
la abordarea acestora într-o manieră integrată, în care orașul este
văzut ca un complex, în care componenta socială, schimburile economi –
ce, serviciile, protecția mediului, educația, cultura, știința și cercetarea
reprezintă elemente de luat în calcul. Prin urmare, dezvoltarea urbană
urmărește crearea bunăstării colectivităților urbane, prin înglobarea
tuturor domeniilor și componentelor specifice dezvoltării locale.
CONTEXTUL STRATEGIC EUROPEAN, NAȚIONAL,
REGIONAL, JUDEȚEAN
Politica de dezvoltare urbană integrată a municipiului Caracal a fost ela –
borată ținând cont de noile politici, programe și strategii de dezvoltare

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL24
pregătite pentru noul ciclu de programare 2014-2020 atât la nivel euro –
pean, cât și național, regional și județean.
Astfel, la nivel european au fost luate în considerare documentele stra –
tegice care prezintă obiectivele și prioritățile de la acest nivel privind
planificarea și programarea strategică urbană și noile direcții strategice
privind dezvoltarea urbană și abordarea integrată a dezvoltării urbane.
Acțiuni cu dimensiune urbană, finanțate prin Fondul European pentru
Dezvoltare Regională în perioada 2014-2020:
• investiții productive care contribuie la crearea și susținerea
locurilor de muncă durabile, mai ales prin ajutor direct pentru
investiții în întreprinderi mici și mijlocii;
• investiții în infrastructură;
• măsuri de sprijinire a dezvoltării regionale și locale – servicii pentru
întreprinderi, în special IMM-uri, crearea și dezvoltarea unor
instrumente financiare, precum: venture capital, fonduri pentru
împrumuturi și garanții, fonduri de dezvoltare locală, subvenții
la dobânzi, networking, cooperare și schimb de experiență între
regiuni, orașe și actori sociali, economici și de mediu relevanți;
• asistență tehnică – sunt disponibile sume importante pentru
acțiuni de dezvoltare urbană precum formarea de rețele, cooperare
și schimburi de experiență, precum și măsuri de informare a
potențialilor beneficiari și a publicului larg.
Acțiuni cu dimensiune urbană, finanțate prin Fondul Social European în
perioada 2014-2020:
• întărirea rolului pe care îl au orașele ca și centre de creștere pentru
atingerea obiectivelor Agendei Lisabona (Strategiei Europa 2020);
• îmbunătățirea ocupării și guvernanței la nivelul măsurilor urbane
prin promovarea rolului pe care îl joacă municipalitățile;
• acțiuni menite să reducă disparitățile între orașe și vecinătățile
acestora (suburbii/zone peri-urbane) și între diferite grupuri sociale
(tineri, femei, migranți, minorități etnice), în special prin promovarea
antreprenoriatului și introducerea unor programe de instruire;
• acțiuni menite să îmbunătățească capacitatea instituțională pentru
a sprijini alocări eficiente și bine direcționate pentru locuințe în
cadrul sistemului de protecție socială, în special în țările în care

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 25
dezvoltarea politicilor privind locuințele sociale se află la început.
Prin aceste acțiuni se urmărește cu prioritate incluziunea mai
bună (doar în cadrul obiectivului convergență);
• acțiuni care să sprijine crearea de locuri de muncă, precum
instruire în domeniul construcțiilor pentru reabilitarea locuințelor
sociale în zonele cu o concentrare mare de locuințe, percepute
ca zone de sărăcie și excluziune socială.
La nivel european, numeroase documente strategice pun în discuție situ –
ația dezvoltării urbane: Schema de dezvoltare a spațiului comunitar. Spre
o dezvoltare spațială echilibrată și durabilă a teritoriului (1999), Carta de
la Leipzig pentru orașe europene durabile (2007), Agenda Teritorială a
Uniunii Europene, Promovarea Dezvoltării Urbane Sustenabile în Europa
– Realizări și Oportunități (Promoting Sustainable Urban Development
in Europe – Achievements and Opportunities), Declarația de la Toledo
privind dezvoltarea urbană (2010), Strategia Europa 2020, fișa informa –
tivă Dezvoltare urbană durabilă integrată, Inițiativa JESSICA, Strategia UE
pentru macroregiunea Dunării etc.
Pentru prezentarea contextului național au fost luate în considerare docu –
mentele programatice pregătite pentru perioada 2014-2020 (o parte din –
tre acestea fiind încă în lucru la momentul elaborării acestui document),
pornind de la prioritățile și obiectivele stabilite în Programul Național de
Reformă și Acordul de parteneriat, continuând cu axele prioritare și obiec –
tivele specifice stabilite în cadrul programelor operaționale pentru 2014-
2020: PO Regional, PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Capital
Uman, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, Programul
Național de Dezvoltare Rurală, Programul Național de Dezvoltare Locală,
și ajungând la Strategia de dezvoltare teritorială a României (România
policentrică 2035. Coeziune și competitivitate teritorială, dezvoltare și
șanse egale pentru oameni) și programe de cooperare: Programul de
cooperare transnațională Sud-Estul Europei și Programul de Cooperare
Transfrontalieră România-Bulgaria.
Contextul regional este dat de Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest
Oltenia 2014-2020, iar cel județean de Planul de Amenajare a Teritoriului
Județean Olt.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL26
VIZIUNE 2030
Municipiul Caracal își propune să devină, la nivelul anului 2030, un pol
agro-industrial și turistic prosper, o comunitate urbană conectată, ca –
pabilă să valorifice durabil patrimoniul cultural și resursele naturale din
zona Romanațiului și atractivă pentru tinerii care doresc să se dezvolte
profesional și să-și întemeieze o familie.
Caracalenii vor beneficia de o infrastructură modernă, de servicii publice
de calitate, accesibile tuturor cetățenilor, precum și de o administrație
locală proactivă, aflată în permanent dialog cu aceștia.
OBIECTIVE PE TERMEN LUNG (2030)
În perspectiva anului 2030, la nivelul municipiului Caracal au fost definite
nouă obiective pe termen lung, care să sprijine realizarea viziunii:
1. Reabilitarea și valorificarea patrimoniului cultural local în
beneficiul cetățenilor și al turiștilor;
2. Valorificarea durabilă a resurselor naturale și creșterea
eficienței energetice;
3. Creșterea atractivității municipiului pentru investiții și cre –
area de noi locuri de muncă;
4. Modernizarea infrastructurii urbane și asigurarea accesului
tuturor cetățenilor la servicii publice de calitate;
5. Asigurarea conectivității și creșterea mobilității urbane;
6. Modernizarea infrastructurii educaționale și corelarea ofer –
tei de formare la cerințele mediului de afaceri;
7. Promovarea incluziunii sociale și reducerea riscului de
sărăcie;

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 27
8. Dezvoltarea capacității administrative;
9. Creșterea accesului la servicii medicale de calitate.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE URBANĂ INTEGRATĂ A
MUNICIPIULUI CARACAL (2020)
Politica urban ă integrat ă este v ăzut ă ca un document de planificare
strategic ă, care combin ă elemente precum: coordonarea intersectorială
a acțiunilor strategice, concentrarea interven țiilor pe zone cheie de la
nivelul orașului, creș terea responsabilit ății actorilor urbani, dezvoltarea
de parteneriate orizontale puternice, implicarea popula ției și a grupurilor
țintă în procesul de planificare, implementarea și monitorizarea acț iunilor
strategice.
O parte importantă a documentului de politică urbană integrată o consti –
tuie Capitolul dedicat Strategiei de dezvoltare urbană integrată a munici –
piului. Pornind de la analiza SWOT și principalele probleme și perspective
de dezvoltare identificate în partea de diagnostic, precum și pe baza
discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru, s -a optat pentru o strategie
orientată spre schimbare, adică se pune accent pe îndepărtarea punc –
telor slabe și valorificarea oportunităților. Astfel, obiectivele stabilite au
în vedere evitarea materializării problemelor majore, prin eliminarea
punctelor slabe și valorificarea punctelor tari și a oportunităților.
Un prim pas în elaborarea strategiei de dezvoltare a constat în constru –
irea arborilor problemelor majore, identificate în etapa de diagnostic,
probleme care acoperă toate domeniile de interes de la nivel local, astfel
încât să se asigure o abordare integrată. Un exemplu de astfel de arbore,
construit pentru problema majoră identificată pentru zona de interven –
ție, este prezentat în Capitolul 4. Prin construirea acestor arbori a fost
realizată ierarhia cauzelor și efectelor. În pasul doi, pornind de la arborii
problemelor au fost construiți arborii obiectivelor, prin transformarea
aspectelor negative în aspecte pozitive dorite, problemele fiind trans –
formate în obiective. Arborele obiectivelor pentru zona de intervenție

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL28
este prezentat în Capitolul 4. În următorul pas, după identificarea tipului
de strategie dorit, au fost determinate obiectivele strategice, prioritățile,
măsurile și tipurile de proiecte vizate de strategia urbană integrată, pe
baza arborilor problemelor și obiectivelor.
Pe parcursul realizării acestei etape s-a avut în vedere integrarea orizon –
tală/sectorială (concentrarea resurselor și rezolvarea tuturor probleme –
lor în anumite zone de intervenție identificate pe teritoriul orașului),
ținându-se cont de alte strategii existente la nivelul orașului, precum și
integrarea verticală, adică corelarea cu strategiile de la nivel superior (în
definirea obiectivelor și priorităților de la nivelul orașului s-a avut în vedere
asigurarea corelării cu obiectivele și prioritățile stabilite în documentele
strategice de la nivel european, național, regional și județean). Astfel,
s-a asigurat integrarea într -un model coerent și articulat de dezvoltare,
a obiectivelor sectoriale de la nivelul orașului.
Sintetic, strategia de dezvoltare urbană integrată a municipiului Caracal
poate fi reprezentată astfel:
OG Valorificarea statutului de nod
de comunicații și a patrimoniului
cultural, material și imaterial bogat
pentru atragerea de turiști, precum
și a statutului de centru polarizator
tradițional al zonei Romanați și a
forței de muncă calificate pentru
atragerea de investitoriOS 1: Creșterea atractivi-
tății municipiului Caracal
pentru turiști și locuitoriAP 1: Valorificarea patrimoniului construit cu
valoare arhitecturală din municipiul Caracal
AP 2: Dezvoltarea unor infrastructuri și servicii
publice de calitate pentru cetățenii municipiului
Caracal
AP 3: Creșterea eficienței energetice și valorificarea
potențialului regenerabil al municipiului Caracal
OS 4: Creșterea atractivi-
tății municipiului Caracal
pentru investitori în
vederea creării de locuri de
muncăOS 2: Dezvoltarea durabilă
a municipiului Caracal
AP 4: Creșterea mobilității și accesibilității munici –
piului Caracal
AP 5: Sprijinirea mediului de afaceri din municipiul
Caracal în vederea creșterii numărului de locuri de
muncă și a nivelului de salarizare
AP 6: Bună guvernanță pentru asigurarea unei
dezvoltări integrate a municipiuluiOS 3: Asigurarea mobilității
și conectivității municipiu –
lui Caracal
OS 5: Creșterea capacității
administrative

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 29
OBIECTIVE STRATEGICE ȘI AXE PRIORITARE 2020
Așa cum se poate observa din figura anterioară, la nivelul municipiului
Caracal au fost identificate cinci obiective strategice:
OS 1. Creșterea atractivității municipiului Caracal pentru turiști
și locuitori
JUSTIFICARE:
Deși dispune de o mare concentrare de clădiri de patrimoniu, cu o va –
loare arhitecturală certă, o bună parte dintre acestea se află într-o stare
avansată de degradare (chiar pre-colaps) și nu sunt valorificate în scop
turistic. Mai mult, urbanizarea forțată din perioada comunistă și lipsa
de reglementări urbanistice clare pentru zona construită protejată a
municipiului au condus la o juxtapunere a acestor clădiri, preponderent
din secolul al XIX-lea și din perioada interbelică, cu blocuri de locuințe și
construcții noi, diferite ca stil, regim de înălțime, funcțiuni etc. În plus,
construcția unui centru civic paralel cu zona de concentrare a acestor
construcții de patrimoniu a amplificat pierderea identității zonei ca zonă
centrală, de promenadă. O bună parte dintre clădirile de patrimoniu se
află în proprietate publică și servesc unor funcțiuni de interes general
(muzeu, casă memorială, tribunal etc.), însă amplasarea lor pe o stradă
intens circulată nu permite integrarea lor în circuite turistice. Unele
clădiri de acest tip găzduiesc familii cu probleme sociale, care nu dispun
de resurse financiare pentru a le asigura mentenanța și care le amplifică
declinul. De asemenea, degradarea patrimoniului construit a condus la
scăderea interesului locuitorilor municipiului pentru valorile și tradițiile
locale, cât și pentru actul cultural în general.
Odată reabilitat patrimoniul cultural, material și imaterial, și introdus în
circuitul turistic, acesta poate conduce la dezvoltarea turismului cultural.
În plus, reabilitarea clădirilor de patrimoniu poate conduce la creșterea
atractivității zonei centrale pentru locuitori, precum și la revitalizarea
interesului acestora pentru cultura și tradițiile locale.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL30
Populația de etnie romă, care locuiește, în cea mai mare parte, în condiții
improprii, întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă și este ex –
pusă riscului de abandon școlar în rândul copiilor. Astfel, există riscul de
excluziune socială a unor persoane defavorizate. Într-o situație similară
se află și mamele și copii aflați în dificultate, care nu dispun de un centru
social specializat.
Spațiile publice din marile ansambluri de locuințe au o calitate slabă con –
cretizată în degradarea căilor de acces și a zonelor pietonale, a spațiilor
verzi și de agrement, a celor publice, în deficitul de locuri de parcare și
de locuri de joacă pentru copii, care, împreună cu starea avansată de
degradare a fațadelor blocurilor, le fac neatractive pentru locuitori.
Spitalul Municipal Caracal funcționează în spații necorespunzătoare pen –
tru derularea unui act medical de calitate, la care se adaugă dotarea
insuficientă cu aparatură medicală modernă și deficitul de medici spe –
cialiști. Această stare de fapt are implicații negative asupra locuitorilor
municipiului și a celor din zona rurală polarizată, în condițiile în care
unitatea deservește peste 70.000 de locuitori.
Deși și-a pierdut statutul de reședință de județ de peste jumătate de se –
col, municipiul Caracal continuă să fie perceput ca un centru polarizator
al unei zone rurale și agricole vaste, pe care o poate deservi cu servicii
educaționale, sanitare, comerciale, administrative, culturale etc.
OS 2. Dezvoltarea durabilă a municipiului Caracal
JUSTIFICARE:
Blocurile de locuințe și clădirile publice din municipiu sunt nereabilitate
termic, în cea mai mare parte a lor, ceea ce generează costuri ridicate
cu asigurarea necesarului de energie, mai ales în condițiile desființării
sistemul centralizat de termoficare. Deși zona are un potențial mediu de
producere a energiei din resurse regenerabile, aceasta nu este utilizată
în scopul asigurării necesarului de energiei electrică și termică a acestor
clădiri. O altă problemă este legată de degradarea avansată a fațadelor
acestor clădiri, care afectează negativ estetica urbană.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 31
OS 3. Asigurarea mobilității și conectivității
municipiului Caracal
JUSTIFICARE:
Întârzierea lucrărilor la varianta de ocolire a municipiului, concomitent
cu existența unor străzi nemodernizate, cu deficitul de locuri de parcare
și cu lipsa pistelor pentru biciclete, fac ca mobilitatea și accesibilitatea
municipiului să fie limitate. În plus, declinul traficului feroviar de mărfuri
și de persoane a afectat negativ comunitatea locală, în condițiile în care
municipiul Caracal este unul dintre principalele noduri feroviare din
Oltenia.
Municipiul Caracal are acces direct la rețeaua TEN-T feroviară și rutieră
centrală. Odată cu modernizarea acestei rețele, municipiul va reprezenta
un punct nodal în configurația rutelor de transport din sudul României și
din Balcani, ceea ce va reprezenta un punct de atracție pentru investitori.
OS 4. Creșterea atractivității municipiului Caracal pentru
investitori în vederea creării de locuri de muncă
JUSTIFICARE:
La nivelul municipiului se remarcă numărul redus de locuri de muncă
și nivelul scăzut de salarizare ca efect al restructurării marilor agenți
economici din zonă (de ex. Uzina de Material Rulant ROMVAG), dar și al
profilului economic actual al municipiului, orientat către industria ușoară
și cea alimentară, ambele ramuri cu un nivel de salarizare foarte redus. În
plus, numărul investitorilor străini atrași în zonă se menține încă scăzut.
Potențialul agricol și de producere a energiei solare nu este decât în mică
măsură valorificat și nu a condus la crearea de noi locuri de muncă. În
aceste condiții, forța de muncă locală, cu precădere tineri și cei calificați,
au migrat către alte țări sau mari centre urbane din România.
Odată valorificat durabil, la întreaga sa capacitate, potențialul agricol al
zonei municipiului, poate conduce la crearea de noi locuri de muncă și
la afirmarea municipiului ca un centru agroindustrial prosper.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL32
În municipiul Caracal există forță de muncă calificată disponibilă, cu pre –
cădere persoanele disponibilizate de la agenții economici din zonă, dar
și tinerii, care se află în căutarea unui loc de muncă sau care au emigrat
temporar în străinătate. Aceasta poate constitui un factor important de
atragere de noi investitori în zonă.
OS 5. Creșterea capacității administrative
JUSTIFICARE:
Acest obiectiv are în vedere creșterea calității politicilor publice și a stra –
tegiilor elaborate la nivel local, îmbunătățirea capacității instituționale
a autorităților administrației publice locale luând în considerare proce –
sele, structurile, resursele umane, serviciile oferite, precum și întărirea
capacității administrative și a cooperării dintre autoritățile administrației
publice locale, partenerii sociali, ONG-uri, societatea civilă.
Pentru atingerea celor cinci obiective strategice se propun șase axe prio –
ritare, cu măsurile aferente, ținând cont de problemele majore și vectorii
de dezvoltare identificați în urma analizei diagnostic.
Corelarea axelor prioritare cu problemele majore și vectorii de
dezvoltare ai municipiului Caracal:
AXA PRIORITARĂPROBLEMĂ
MAJORĂVECTOR DE
DEZVOLTARE
1. Valorificarea patri –
moniului construit
cu valoare arhitec –
turală din munici –
piul CaracalStarea avansată de
degradare și insufici –
enta valorificare a pa –
trimoniului construit
de la nivelul munici –
piuluiPatrimoniul cultural,
material și imaterial,
bogat

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 33
AXA PRIORITARĂPROBLEMĂ
MAJORĂVECTOR DE
DEZVOLTARE
2. Dezvoltarea unor
infrastructuri și
servicii publice de
calitate pentru ce –
tățenii municipiului
CaracalRiscul de sărăcie și de
excluziune socială a
unor persoane defa –
vorizate
Calitatea slabă a
spațiilor publice din
marile ansambluri de
locuințe
Uzura fizică și morală
a infrastructurii sani –
tareStatutul de centru po –
larizator tradițional al
zonei Romanați
3. Creșterea eficienței
energetice și valo –
rificarea potenția –
lului regenerabil al
municipiului Cara –
calEficiența energetică
redusă a fondului
construit
4. Creșterea mobilită –
ții și accesibilității
municipiului Cara –
calInfrastructura de
transport deficitarăStatutul de nod de co –
municații
5. Sprijinirea mediu –
lui de afaceri din
municipiul Caracal
în vederea creșterii
numărului de lo –
curi de muncă și a
nivelului de salari –
zareNumărul redus de
locuri de muncă și
nivelul scăzut de sala –
rizarePotențialul agricol al
zonei municipiului
Disponibilitatea forței
de muncă calificate
6. Bună guvernanță
pentru asigurarea
unei dezvoltări
integrate a munici –
piului

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL34
AXA PRIORITARĂ 1. Valorificarea patrimoniului
construit cu valoare arhitecturală din municipiul
Caracal
Axa prioritară 1 vizează operațiuni pentru reabilitarea clădirilor de patri –
moniu din centrul municipiului (muzeu, casă memorială, tribunal etc.),
reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de patrimo –
niu construit din municipiul Caracal, reglementarea urbanistică strictă/
detaliată a zonei construite protejate (PUZCP) și creșterea colaborării
între administrația publică locală și proprietarii privați de clădiri, creșterea
interesului locuitorilor pentru valorile și tradițiile locale și actul cultural,
creșterea notorietății obiectivelor turistice pe plan intern și extern și
dezvoltarea turismului cultural durabil și asigurarea unor servicii turisti –
ce de calitate prin îmbunătățirea competențelor umane în acest sector.
MĂSURI:
1.1. Reabilitarea clădirilor de patrimoniu din centrul municipiului
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Conservarea și reabilitarea clădirilor de patrimoniu din centrul
municipiului (muzeu, casă memorială, bibliotecă etc.);
– Dezvoltarea de circuite turistice integrate;
– Promovarea circuitelor turistice;
– Refuncționalizarea clădirilor (ateliere de creație);
– Amenajarea spațiilor publice;
– Modernizarea infrastructurii de transport și tehnico-edilitare;
– Implementarea sistemelor de management al traficului;
– Înființarea sistemelor de supraveghere video;
– Acțiuni suport/de asistență tehnică pentru activitățile de
reabilitare;
– Acțiuni de conștientizare a populației privind valorile
patrimoniale.
Proiectul identificat ca fiind prioritar a fi finanțat prin măsura 1.1. este:

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 35
 Reabilitarea și introducerea în circuitul turistic a obiectivelor de
patrimoniu construit din municipiul Caracal.
1.2. Reglementarea urbanistică strictă/detaliată a zonei constru –
ite protejate (PUZCP) și creșterea colaborării între adminis –
trația publică locală și proprietarii privați de clădiri
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Elaborarea PUZCP-ului pentru zona centrală a municipiului;
– Refațadizarea clădirilor private;
– Formarea de PPP-uri.
Proiectul identificat ca fiind prioritar a fi finanțat prin măsura 1.2. este:
 Elaborarea unui PUZCP pentru zona centrală a municipiului Caracal;
1.3. Creșterea interesului locuitorilor pentru valorile și tradițiile
locale și actul cultural
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Amenajarea de zone pietonale atractive, care să pună în valoare
construcțiile de patrimoniu;
– Dezvoltarea unor infrastructuri culturale și de petrecere a
timpului liber;
– Informarea și conștientizarea privind importanța patrimoniului
construit în rândul populației;
– Organizarea de întâlniri și evenimente în parteneriat adminis –
trație publică locală și privați.
Proiectul identificat ca fiind prioritar a fi finanțat prin măsura 1.3. este:
 Construcția/amenajarea unui cinematograf.
1.4. Creșterea notorietății obiectivelor turistice pe plan intern și
extern și dezvoltarea turismului cultural durabil
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL36
– Includerea obiectivelor de patrimoniu și a clădirilor cu valoare
arhitecturală ridicată în circuite turistice;
– Dezvoltarea infrastructurii, crearea de noi capacități de cazare;
– Conștientizarea populației privind efectele turismului asupra
mediului.
1.5. Diversificarea ofertei turistice și asigurarea unor servicii tu –
ristice de calitate prin îmbunătățirea competențelor umane
în acest sector
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Crearea de locuri de cazare;
– Organizarea de cursuri de formare în domeniul turismului,
inclusiv în domenii specifice pentru asigurarea reabilitării /
conservării obiectivelor de interes turistic.
AXA PRIORITARĂ 2. Dezvoltarea unor
infrastructuri și servicii publice de calitate pentru
cetățenii municipiului Caracal
Axa prioritară 2 are în vedere operațiuni pentru reducerea riscului de
sărăcie și excluziune socială a unor grupuri defavorizate, în special romi,
mame și copii, creșterea calității spațiilor publice din marile ansambluri de
locuințe și creșterea implicării locuitorilor în elaborarea și implementarea
unor proiecte integrate, modernizarea / regenerarea urbană a cartierelor
de blocuri de locuințe din municipiul Caracal, amenajarea de noi locuri
de joacă pentru copii și dezvoltarea infrastructurii sanitare și creșterea
calității actului medical.
MĂSURI:
2.1. Reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială a unor
grupuri defavorizate, în special romi, mame și copii
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Construcția de locuințe sociale;

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 37
– Înființarea / modernizarea și dotarea infrastructurii de educație;
– Înființarea / modernizarea și dotarea infrastructurii de asistență
socială;
– Sprijinirea dezvoltării de întreprinderi sociale;
– Identificarea și elaborarea unor proiecte integrate pentru zo –
nele defavorizate.
Proiectele identificate ca fiind prioritare a fi finanțate prin măsura 2.1.
sunt:
 Construcția de locuințe sociale;
 Înființarea unui centru de zi pentru copii;
 Proiect integrat de incluziune socială a romilor din municipiul
Caracal.
2.2. Creșterea calității spațiilor publice din marile ansambluri de
locuințe și creșterea implicării locuitorilor în elaborarea și
implementarea unor proiecte integrate
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Dezvoltarea de căi de acces și locuri de parcare;
– Amenajarea de zone pietonale;
– Amenajarea de spații verzi și de agrement, spații publice;
– Amenajarea de locuri de joacă pentru copii;
– Echiparea cu mobilier urban;
– Reabilitarea fațadelor blocurilor;
– Elaborarea și implementarea unor proiecte integrate în parte –
neriat cu locatarii cartierelor;
– Inițierea de acțiuni de conștientizare și responsabilizare a ce –
tățenilor privind spațiul public.
Proiectele identificate ca fiind prioritare a fi finanțate prin măsura 2.2.
sunt:
 Modernizarea / regenerarea urbană a cartierelor de blocuri de
locuințe din municipiul Caracal;

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL38
 Amenajarea de noi locuri de joacă pentru copii.
2.3. Dezvoltarea infrastructurii sanitare și creșterea calității ac –
tului medical
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Amenajarea de spații pentru specialiști în cadrul Spitalului
Municipal;
– Dotarea cu aparatură medicală modernă.
Proiectele identificate ca fiind prioritare a fi finanțate prin măsura 2.3.
sunt:
 Dezvoltarea infrastructurii sanitare și creșterea calității actului
medical;
 Reabilitarea și dotarea Spitalului Municipal.
AXA PRIORITARĂ 3. Creșterea eficienței energetice
și valorificarea potențialului regenerabil al
municipiului Caracal
Axa prioritară 3 vizează operațiuni pentru creșterea eficienței energetice
a fondului construit, utilizarea energiilor regenerabile pentru asigurarea
necesarului de energie termică și electrică a fondului construit și valori –
ficarea potențialului de producere a energiei solare și eoliene, protecția
mediului prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare și implemen –
tarea managementului deșeurilor și protejarea biodiversității, peisajului
și asigurarea calității factorilor de mediu.
MĂSURI:
3.1. Creșterea eficienței energetice a fondului construit
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Reabilitarea termică a clădirilor de locuit;
– Reabilitarea termică a clădirilor de interes public.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 39
Proiectele identificate ca fiind prioritare a fi finanțate prin măsura 3.1.
sunt:
 Reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;
 Reabilitarea termică a clădirilor publice.
3.2. Utilizarea energiilor regenerabile pentru asigurarea necesa –
rului de energie termică și electrică a fondului construit și
valorificarea potențialului de producere a energiei solare și
eoliene
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru producerea
de energie electrică și termică în clădirile publice și cele de
locuit;
– Dezvoltarea de parcuri eoliene/solare și valorificarea resurselor
regenerabile.
Proiectul identificat ca fiind prioritar a fi finanțat prin măsura 3.2. este:
 Construcția de parcuri solare/eoliene (PPP).
3.3. Protecția mediului prin dezvoltarea infrastructurii tehni –
co-edilitare și implementarea managementului deșeurilor
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Extinderea / reabilitarea rețelelor de apă și canalizare;
– Implementarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor;
– Creșterea capacității de valorificare a deșeurilor.
Proiectele identificate ca fiind prioritare a fi finanțate prin măsura 3.3.
sunt:
 Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată (fi –
nalizare lucrări POS MEDIU 2007-2013 și completare cu zone ne –
cuprinse în proiect);
 Implementarea colectării selective a deșeurilor.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL40
3.4. Protejarea biodiversității, peisajului și asigurarea calității
factorilor de mediu
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Organizarea de evenimente de conștientizare privind protecția
mediului.
AXA PRIORITARĂ 4. Creșterea mobilității și accesi –
bilității municipiului Caracal
Axa prioritară 4 are în vedere operațiuni pentru decongestionarea și
fluidizarea traficului în interiorul municipiului și revigorarea traficului
feroviar de persoane și mărfuri.
MĂSURI:
4.1. Decongestionarea și fluidizarea traficului în interiorul
municipiului
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Finalizarea lucrărilor la centura de ocolire;
– Modernizarea străzilor și trotuarelor;
– Construcția de locuri de parcare;
– Amenajarea de alei pietonale;
– Amenajarea de piste de biciclete;
– Implementarea de sisteme de management/supraveghere a
traficului;
– Extinderea / modernizarea sistemului de transport în comun;
– Dotarea cu mijloace de transport în comun ecologice;
– Promovarea utilizării unor mijloace de transport ecologice.
Proiectele identificate ca fiind prioritare a fi finanțate prin măsura 4.1.
sunt:
 Finalizarea variantei de ocolire a municipiului Caracal;
 Modernizare străzi și trotuare/alei pietonale.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 41
4.2. Revigorarea traficului feroviar de persoane și mărfuri
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Modernizare gară.
Proiectul identificat ca fiind prioritar a fi finanțat prin măsura 4.2. este:
 Modernizarea Gării Caracal.
AXA PRIORITARĂ 5. Sprijinirea mediului de
afaceri din municipiul Caracal în vederea creșterii
numărului de locuri de muncă și a nivelului de
salarizare
Axa prioritară 5 are în vedere operațiuni pentru sprijinirea întreprinzătorilor
locali în vederea valorificării potențialului agricol și a afirmării municipiului
ca un centru agroindustrial prosper, atragerea de noi investitori în zonă
prin dezvoltarea capacității administrative pentru a stimula investiții noi și
a dezvolta PPP-uri, în vederea menținerii în municipiu a forței de muncă
calificate și disponibilizate în urma restructurării marilor agenți economici,
asigurarea accesului la educație și formare profesională relevante pentru
economia locală și încurajarea utilizării unor echipamente prietenoase cu
mediul și conștientizarea și responsabilizarea antreprenorilor locali privind
efectele negative ale activităților economice asupra mediului
MĂSURI:
5.1. Sprijinirea întreprinzătorilor locali în vederea valorificării
potențialului agricol și a afirmării municipiului ca un centru
agroindustrial prosper
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Înființarea de ferme agricole;
– Sprijinirea accesului IMM-urilor la finanțare;
– Oferirea de consultanță pentru IMM-uri;
– Oferirea de facilități fiscale;

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL42
– Oferirea de teren la prețuri preferențiale în funcție de sector
și valoare investiției;
– Promovarea inovării în cadrul firmelor.
Proiectul identificat ca fiind prioritar a fi finanțat prin măsura 5.1. este:
 Construcția de ferme agricole/zootehnice (PPP).
5.2. Atragerea de noi investitori în zonă prin dezvoltarea ca –
pacității administrative pentru a stimula investiții noi și a
dezvolta PPP-uri, în vederea menținerii în municipiu a forței
de muncă calificate și disponibilizate în urma restructurării
marilor agenți economici
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Înființarea infrastructurilor de afaceri;
– Dezvoltarea și oferirea de servicii specifice și infrastructurii
necesare;
– Facilitarea parteneriatelor între firme și institute de cercetare;
– Programe de formare profesională specifice pentru funcționari
publici.
5.3. Asigurarea accesului la educație și formare profesională
relevante pentru economia locală
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Organizare programe de formare profesională în domenii ce –
rute de firmele locale.
5.4. Încurajarea utilizării unor echipamente prietenoase cu me –
diul și conștientizarea și responsabilizarea antreprenorilor
locali privind efectele negative ale activităților economice
asupra mediului
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Dezvoltarea/achiziționarea de echipamente și tehnologii eco;
– Programe de conștientizare adresate mediului de afaceri.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 43
AXA PRIORITARĂ 6. Bună guvernanță pentru
asigurarea unei dezvoltări integrate a municipiului
Axa prioritară 6 are în vedere intervenții în vederea adaptării structuri –
lor administrației publice locale pentru încurajarea unui mod de lucru
integrat, formarea personalului din administrația publică locală pentru a
dobândi abilități de bună guvernanță și leadership, precum și competențe
privind dezvoltarea integrată a municipiului, asigurarea monitorizării și
evaluării progresului în implementarea politicii (a strategiei și proiecte –
lor aferente acesteia), dezvoltarea relațiilor de cooperare cu autorități
de la diferite nivele teritoriale și creșterea transparenței și promovarea
implicării tuturor actorilor relevanți și a cetățenilor în procesul de luare
a deciziilor și responsabilizarea acestora.
MĂSURI:
6.1. Organizarea sau adaptarea structurilor administrației publice
locale astfel încât să se încurajeze un mod de lucru integrat
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Revizuirea organigramelor instituțiilor publice;
– Verificarea eficienței circuitelor administrative;
– Implementarea sistemelor informatice integrate de tip
e-administrație.
6.2. Formarea personalului pentru dobândirea de abilități de
bună guvernanță și leadership și competențe privind dez –
voltarea integrată a municipiului
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Organizarea de cursuri de formare profesională;
– Implementarea sistemului de management.
6.3. Asigurarea monitorizării și evaluării progresului în imple –
mentarea politicii (a strategiei și a proiectelor aferente)
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Formarea Comitetului de Monitorizare;

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL44
– Culegerea datelor necesare monitorizării;
– Elaborarea rapoartelor de monitorizare.
6.4. Cooperarea cu alte autorități de la diferite nivele teritoriale
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Încheierea de asociații/parteneriate.
6.5. Creșterea transparenței și promovarea implicării actorilor
relevanți (ONG-uri) și a cetățenilor în procesul de luare a
deciziilor și responsabilizarea acestora
Acțiuni posibile a fi finanțate prin intermediul acestei măsuri:
– Formarea de structuri parteneriale;
– Elaborarea/revizuirea strategiilor de dezvoltare;
– Identificarea de proiecte;
– Elaborarea de broșuri (inclusiv newsletter-uri) de informare a
populației privind activitățile Primăriei;
– Organizarea de ateliere de lucru / dezbateri publice.
SISTEMUL DE IMPLEMENTARE. PLAN DE ACȚIUNE
Implementarea politicii de dezvoltare urbană se va realiza sub coordo –
narea elaboratorului acesteia (Primar și Echipa de coordonare din cadrul
Primăriei), dar și cu implicarea activă a tuturor partenerilor interesați, iden –
tificați ca fiind responsabili în cadrul planului de acțiune sau parteneri în
implementarea proiectelor prioritare. Pentru implementarea politicii sunt
utile descrierile măsurilor, care prezintă sintetic ce anume se va finanța
prin intermediul politicii, respectiv tipurile de proiecte care pot fi finanțate.
Pentru asigurarea implementării politicii urbane integrate a municipiului
Caracal se propune următorul plan de acțiune, structurat pe trei intervale
de timp: pe termen scurt (1 an), pe termen mediu (3-5 ani), respectiv pe
termen lung (6-7 ani). Acest plan de acțiune identifică activitățile necesare
a fi întreprinse pe cele trei orizonturi de timp, instituțiile responsabile,
rezultatele așteptate și termenele de realizare ale acestora.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 45
Plan de acțiune pentru implementarea politicii urbane integrate
ACTIVITĂȚIINSTITUȚII
RESPONSABILEREZULTAT TERMEN
TERMEN SCURT (1 AN)
Finalizarea și aprobarea Politicii
urbane integrate a municipiu –
lui Caracal (inclusiv crearea
unui cont și introducerea
acesteia pe site-ul www.rfsc.
eu, Referențialul pentru orașe
durabile)Primăria Caracal
Echipa de coor –
donarePolitica (strate –
gia de dezvol –
tare urbană,
planul de acți –
une, sistemul
de monitorizare
și evaluare și
operațiunea de
regenerare ur –
bană a zonei de
interveție) apro –
bată prin HCL2015
Formarea Comitetului de mo –
nitorizare și elaborarea unui
regulament de funcționare a
acestuiaPrimăria Caracal
Alți actori rele –
vanți de la nivelul
municipiuluiComitet de
monitorizare
format2015
Formarea echipelor de imple –
mentare a proiectelor priori –
tare Primăria Caracal
Beneficiari pro –
iecteEchipe de im –
plementare for –
mate
Responsabilități
stabilite în ca –
drul echipelor2015
Realizare PUZ pentru zona de
intervențiePrimăria Caracal PUZ elaborat 2015
Susținerea și finalizarea proiec –
telor în curs de implementareBeneficiari pro –
iecteNr. de proiecte
finalizate2015
Elaborarea documenta țiilor
tehnico-economice aferente
proiectelor propuse a fi reali –
zate până în 2020 (identificare
terenuri/clădiri, pregătire do –
cumente care să ateste regimul
juridic al terenurilor, studii de
prefezabilitate-fezabilitate, pro –
iecte tehnice, studii de impact,
planuri de afaceri, documenta –
ții urbanistice etc.)Primăria Caracal
Firme de consul –
tanță
Alți actori rele –
vanți de la nivelul
municipiuluiDocumentații
necesare ela –
borate pentru
proiectele din
portofoliu 2015
Identificarea partenerilor pu –
blici și priva ți pentru dezvolta –
rea și implementarea proiecte –
lor prioritare Primăria Caracal
Alți beneficiari ai
proiectelor pro –
puse în portofoliuParteneriate
formate2015

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL46
ACTIVITĂȚIINSTITUȚII
RESPONSABILEREZULTAT TERMEN
Încheierea de Acorduri de
parteneriat între Primăria Ca –
racal și actorii relevanți de la
nivel local, județean și național
pentru realizarea proiectelor
prioritarePrimăria Caracal
CJ Olt
Alte instituții, de
la nivel național
(ex. ministere)
Parteneri privațiAcorduri de
parteneriate în –
cheiate pentru
proiectele din
portofoliu
Nr. de proiecte
demarate
Nr. de proiecte
finalizate2015
Planificarea multianuală a buge –
tului având în vedere resursele
necesare pentru implementarea
proiectelor prioritare (includerea
în bugetul multianual a investi ți-
ilor propuse ca fiind prioritare în
vederea pregătirii lor)Primăria Caracal Buget multianu –
al elaborat 2015
Monitorizarea stadiului imple –
mentării proiectelor din por –
tofoliul de proiecte prioritare
și realizarea unor rapoarte de
monitorizareComitetul de mo –
nitorizareRaport de mo –
nitorizare și re –
comandări2015
Revizuirea politicii urbane și lu –
area de măsuri corective (dacă
e cazul) în baza raportului de
monitorizarePrimăria Caracal
Echipa de coor –
donarePolitică urbană
integrată revi –
zuită2015
TERMEN MEDIU (3-5 ANI)
Continuarea activită ților pe
termen scurt care nu au fost
finalizate Aceiași respon –
sabili
Realizarea de parteneriate
public-private pentru dezvol –
tarea proiectelor majore de la
nivel localPrimăria Caracal
Parteneri privațiPPP-uri formate 2016/ 2017
Monitorizarea stadiului imple –
mentării proiectelor din por –
tofoliul de proiecte prioritare
și realizarea unor rapoarte de
monitorizareComitetul de mo –
nitorizareRaport de mo –
nitorizare și re –
comandări2017
Revizuirea politicii urbane și lu –
area de măsuri corective (dacă
e cazul) în baza raportului de
monitorizarePrimăria Caracal
Echipa de coor –
donarePolitică urbană
integrată revi –
zuită2017

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 47
ACTIVITĂȚIINSTITUȚII
RESPONSABILEREZULTAT TERMEN
Facilitarea implementării pro –
iectelor prioritare (concesiona –
re terenuri, facilitare construc –
ții, facilită ți pentru capacită ți
de producție, reducerea/
înlăturarea barierelor adminis –
trative etc.)Primăria Caracal Facilități acor –
date2016 / 2018
Promovarea și sprijinirea ini –
țiativelor private în domeniile
prioritare și complementare
proiectelor prioritarePrimăria Caracal
Parteneri privațiNr. de inițiative
private sprijinite2016 / 2018
Implementarea proiectelor
prioritare (realizare achiziții pu –
blice, executare lucrări etc.)Echipele de im –
plementareNr. de proiecte
în implementa –
re / finalizate2016 / 2018
Promovarea rezultatelor proiec –
telor la nivel na țional și interna –
țional (materiale promoționale,
participare la manifestări inter –
naționale, site-uri etc.)Echipele de im –
plementareNr. de materiale
promoționale /
participări la ma –
nifestări / postări
pe site-uri 2016 / 2018
TERMEN LUNG (6-7 ANI)
Monitorizarea stadiului imple –
mentării proiectelor din por –
tofoliul de proiecte prioritare
și realizarea unor rapoarte de
monitorizareComitetul de mo –
nitorizareRaport de mo –
nitorizare și re –
comandări2019
Revizuirea politicii urbane și lu –
area de măsuri corective (dacă
e cazul) în baza raportului de
monitorizarePrimăria Caracal
Echipa de coor –
donarePolitică urbană
integrată revi –
zuită2019
Continuarea activită ților pe
termen mediu care nu au fost
finalizateAceiași respon –
sabiliAcțiuni finali –
zate2019 / 2020
Finalizarea implementării pro –
iectelor prioritare Beneficiari pro –
iecteNr. de proiecte
finalizate2019 / 2020
Promovarea rezultatelor pro –
iectelor la nivel na țional și in –
terna ționalPrimăria Caracal
(Echipa de coor –
donare)
Echipele de im –
plementareNr. de acțiuni
de promovare2019 / 2020

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL48
ACTIVITĂȚIINSTITUȚII
RESPONSABILEREZULTAT TERMEN
Promovarea și sprijinirea iniți –
ativelor în domeniile prioritare
și complementare proiectelor
prioritarePrimăria Caracal Nr. de inițiative
private sprijinite2019 / 2020
Evaluarea finală a Politicii ur –
bane integrate a municipiului
CaracalPrimăria Caracal
Evaluator inde –
pendentRaport de eva –
luare și reco –
mandări2020
Elaborarea politicii urbane in –
tegrate a municipiului Caracal
pentru următoarea perioadă
de programare (2021-2027) Primăria Caracal
Echipa de coor –
donare
Comitetul de
planificare și Gru –
purile de lucru
tematicePolitică urbană
integrată actua –
lizată2021
Proiecte prioritare
Pornind de la lista de proiecte prioritare identificate pe baza analizei dia –
gnostic, a strategiei și a discuțiilor din cadrul atelierelor de lucru, s-a realizat
o ierarhizare a acestor proiecte pe cele trei orizonturi de timp (scurt, mediu
și lung) și s-au stabilit activitățile care urmează să fie derulate în cadrul
proiectelor, locația, instituții responsabile și parteneri, rezultatele care se
doresc a fi obținute, termenele de realizare a proiectelor, respectiv, acolo
unde a fost posibil, s-au estimat resursele financiare necesare pentru reali –
zarea proiectelor și posibilele surse de finanțare a acestora pentru perioada
vizată 2014-2020. Menționăm că bugetul final al proiectelor va fi revizuit/
stabilit după realizarea documentațiilor specifice (SF, proiect tehnic).
Pentru implementarea acestor proiecte va fi necesară realizarea anumi –
tor activități de pregătire: elaborarea proiectului, studiu de fezabilitate,
proiect tehnic, documentații tehnico-economice, cerere de finanțare,
precum și activități necesare pentru derularea proiectului: pregătirea
și organizarea implementării proiectului, dirigenția de lucrări, execuția
lucrărilor, informare și publicitate, audit, monitorizare și evaluare.
De asemenea, trebuie avută în vedere soluționarea anumitor aspecte
legale, în special cele referitoare la dreptul de proprietate: obținerea
documentelor de atestare a dreptului de proprietate.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 49
PROIECT
PRIORITARACTIVITĂȚIZONA/
CARTIERULINSTITUȚII
RESPONSABILE PARTENERI REZULTATESTIMARE
FINANCIARĂ
(LEI)POSIBILE SURSE
DE FINANȚARE
PERIOADA 2015
1. Reabilitarea și in –
troducerea în circuitul
turistic a obiectivelor
de patrimoniu con –
struit din municipiul
CaracalReabilitarea și refuncționa –
lizarea unor obiective de
patrimoniu
Modernizarea infrastruc –
turii de transport și tehni –
co-edilitare din zona cen –
trală a municipiului Caracal
(străzi, zone pietonale,
locuri de parcare, piste de
biciclete, pozare cabluri în
subteran)
Amenajare spații publice
(pavaje, spații verzi, ilumi –
nat arhitectural, mobilier
urban)
Implementare sistem de
managementul traficului
Înființare sistem de su –
praveghere video în zona
centralăCentru Primăria Caracal
CL CaracalProprietari
de imobile,
companii
furnizoare
de utilități,
ONG-uri8 obiective de patrimoniu
reabilitate
Infrastructura de transport și
tehnico-edilitară modernizată
Spații publice amenajate
Sistem de managementul trafi –
cului implementat
Sistem de supraveghere video
înființat50.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR,
JESSICA)
Granturi SEE &
norvegiene
Buget de stat
(PNDL, Institutul
Național al
Patrimoniului)
Buget local
Fonduri private
PPPPlan de acțiune pentru proiectele prioritare:

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL50
PROIECT
PRIORITARACTIVITĂȚIZONA/
CARTIERULINSTITUȚII
RESPONSABILE PARTENERI REZULTATESTIMARE
FINANCIARĂ
(LEI)POSIBILE SURSE
DE FINANȚARE
2. Reabilitarea
Colegiului Național
Ioniță AsanReabilitarea / moderniza –
rea clădirii CN Ioniță AsanStr. N.
TitulescuPrimăria Caracal
CL CaracalȘcoala Liceu reabilitat / modernizat 3.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
3. Elaborarea unui
PUZCP pentru zona
centrală a municipiu –
lui CaracalElaborarea unui PUZCP
pentru zona centralăCentru Primăria Caracal
CL CaracalPUZCP pentru zona centrală
elaborat800.000 Buget local
4. Modernizare străzi
și trotuare/alei pie –
tonale (de completat
din proiectul de ma –
nagementul traficului
în zona centrală și
PIDU)Modernizarea a 20 de
străzi și trotuare
Amenajarea de alei
pietonaleToate
cartierelePrimăria Caracal
CL Caracal20 de străzi și trotuare
modernizate
Alei pietonale amenajate20.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR,
JESSICA)
Buget de stat
(PNDL)
Buget local
PPP
5. Reabilitarea ter –
mică a blocurilor de
locuințe Reabilitarea termică a 61
de blocuriToate
cartierelePrimăria Caracal
CL CaracalAsociații de
proprietari61 de apartamente reabilitate
termic30.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget de stat
(Programul
Reabilitare ter –
mică, Programul
Casa verde)
Buget local
Fonduri private
(ale proprietarilor)

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 51
PROIECT
PRIORITARACTIVITĂȚIZONA/
CARTIERULINSTITUȚII
RESPONSABILE PARTENERI REZULTATESTIMARE
FINANCIARĂ
(LEI)POSIBILE SURSE
DE FINANȚARE
6. Modernizarea (re –
generarea urbană) a
cartierelor de blocuri
de locuințe din muni –
cipiul Caracal Amenajarea spa țiilor din
jurul blocurilor, care includ
spații verzi, locuri de joacă,
alei pietonale, moderni –
zarea rutelor pietonale și
auto existente, reamenaja –
rea parcărilor, amplasarea
de mobilier urban.Horia, Cloșca
și Crișan
GarăPrimăria Caracal
CL CaracalAsociații de
proprietari
ONG-uriSpații verzi amenajate
Locuri de joacă amenajate
Locuri de parcare crate
Alei pietonale create
Elemente de mobilier urban
amplasate20.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
Fonduri private
7. Reabilitarea și
dotarea Spitalului
Municipal și a
Ambulatoriului de
specialitateReabilitarea clădirii
Spitalului (UPU)
Dotarea cu aparatură
modernă a spitalului și
AmbulatoriuluiStr. Plevnei Primăria Caracal
CL CaracalSpitalul
Municipal Spital municipal și Ambulatoriu
modern și echipat cu aparatu –
ră de specialitate18.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
8. Construcția de
parcuri solare/eoliene
(PPP)Înființare capacități de
producție de energie rege –
nerabilă (solare/eoliene)Primăria Caracal
CL CaracalPrivați Înființarea unui parc foto-vol –
taic cu o capacitate de 3MW100.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POIM,
JESSICA)
Granturi SEE &
norvegiene
Buget local
Fonduri private
PPP

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL52
PROIECT
PRIORITARACTIVITĂȚIZONA/
CARTIERULINSTITUȚII
RESPONSABILE PARTENERI REZULTATESTIMARE
FINANCIARĂ
(LEI)POSIBILE SURSE
DE FINANȚARE
9. Extinderea și
modernizarea infras –
tructurii de apă și
apă uzată (finalizare
lucrări POS MEDIU
2007-2013 și com –
pletare cu zone necu –
prinse în proiect);Reabilitarea rețelei de apă/
canal
Extinderea rețelei de apă/
canalPrimăria Caracal
CL CaracalADI Rețea de apă și apă uzată
reabilitată/construită32.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POIM,
JESSICA)
Buget de stat
(PNDL, Fondul
pentru Mediu)
Buget local
PERIOADA 2016-2018
10. Proiect integrat de
incluziune socială a
romilor din municipiul
CaracalProiectul va avea minim
următoarele dimensiuni:
socială (construcția de
locuin țe sociale, înfiin țarea
unor centre sociale mul –
tifuncționale), economică
și de ocupare (înfiin țarea
unor infrastructuri de
afaceri pentru economia
socială, în domeniile de
specializare), educa ționa –
lă (prin înfiin țarea unor
centre de zi pentru copii),
sănătate etc.Primăria Caracal
CL CaracalONG-uri Proiect integrat realizat
Persoane beneficiare10.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
Fonduri private
11. Înființarea unui
centru de zi pentru
copiiÎnființare și dotare centru Primăria Caracal
CL CaracalONG-uri Centru de zi pentru copii
înființat2.500.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
Fonduri private
PPP

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 53
PROIECT
PRIORITARACTIVITĂȚIZONA/
CARTIERULINSTITUȚII
RESPONSABILE PARTENERI REZULTATESTIMARE
FINANCIARĂ
(LEI)POSIBILE SURSE
DE FINANȚARE
12. Înființarea unui
centru pentru persoa –
ne vârstniceÎnființare și dotare centru Primăria Caracal
CL CaracalONG-uri Centru pentru vârstnici cu o
capacitate de 50 locuri înființat2.500.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
Fonduri private
PPP
13. Finalizarea varian –
tei de ocolire a muni –
cipiului CaracalFinalizare construcție șosea
de centurăE 70 Primăria Caracal
CL CaracalCNADNR Șosea de centură construită 166.000.000 Programe finan –
țate din fonduri
europene (POR)
Buget local
14. Modernizarea
Gării CaracalModernizare gară Gară Primăria Caracal
CL CaracalMinisterul
Transportu –
rilorGară modernizată 30.000.000 Programe finanța –
te din fonduri eu –
ropene (POIM)
PERIOADA 2019-2020
15. Modernizarea
Cinematografului
centralModernizare și dotare
cinematograf Cinema –
tograful
centralPrimăria Caracal
CL CaracalPrivați Cinematograf locuri moderni –
zat și dotatBuget local
Fonduri private
16. Construcția de
ferme agricole/zoo –
tehnice (PPP)Stimularea creării de asoci –
ații de producători
Construcția de ferme agri –
cole / zootehnicePrimăria Caracal
CL CaracalAsociații de
producătoriFerme agricole / zootehnice
înființate45.000.000 Buget local
Fonduri private
PPP

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL54
În pasul următor, responsabilii și partenerii implicați în implementarea
proiectelor prioritare trebuie să realizeze o planificare multianuală a in –
vestițiilor, ținând cont de costurile estimate ale fiecărui proiect, precum
și de numărul proiectelor care sunt prevăzute a fi implementate anual.
După cum se poate observa din ultima coloană, finanțarea se poate
realiza din buget intern, disponibil anual pentru implementarea politicii
urbane, buget atras din surse externe (asistență financiară nerambursa –
bilă și rambursabilă) și surse private, inclusiv parteneriat public-privat.
Surse de finanțare
Pentru implementarea documentului de politică urbană integrată, respec –
tiv realizarea acțiunilor identificate în Planul de acțiune și a proiectelor
integrate, sursele de finanțare sunt multiple, atât din fonduri publice,
cât și private:
• buget local: venituri proprii, donații și sponsorizări, subvenții,
operațiuni financiare, venituri pentru investiții;
• programe naționale: programe implementate de MDRAP
(Programul național pentru dezvoltare locală, Programe de
construcții de locuințe, Programe de reabilitare termică,
Programe social – culturale și sportive), programe implementate
de Administrația Fondului pentru Mediu (Casa verde, Energii
regenerabile, Spații verzi, Împăduriri, Educație protecția mediului,
Canalizare, Deșeuri, Bicicliști);
• instrumente structurale europene: programele operaționale
pentru 2014-2020 (POR, POC, POCU, POIM, POCA, programe
de cooperare interregionale, transfrontaliere, transnaționale:
Programul pentru macroregiunea Dunării, Programul Operațional
Transfrontalier România-Bulgaria);
• programe de finanțare bilaterale (Granturi SEE & norvegiene);
• instrumente de finanțare de tip JESSICA;
• fonduri private (inclusiv instrumente de tip JEREMY);
• împrumuturi: credite de la bănci comerciale sau de la instituții
europene: BERD, BEI;
• parteneriate public-private.

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 55
Avantaje și dezavantaje ale diferitelor tipuri de finanțări
AVANTAJE DEZAVANTAJE
FONDURI EUROPENE
Existența unor alocări certe pe
ciclul de programare
Posibilitatea de implementare a
unor proiecte în parteneriatConcurență mare între potenția –
lii beneficiari
Durata lungă a procesului de
evaluare
Birocrație mare
Nevoia de co-finanțare
Multe criterii de eligibilitate
FONDURI GUVERNAMENTALE
Durata mai redusă de evaluare a
proiectului
Permit realizarea de investiții și
pentru domenii care sunt neeligi –
bile pe fonduri europene
Restricții de eligibilitate mai puți –
ne pentru proiect și solicitant
Se solicită mai puține documen –
te pregătitoare față de fondurile
europeneÎn funcție de alocările bugetare
PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT
Atragerea de surse de finanțare
din sfera privată
Partajarea riscurilor între parte –
neri
Transparența pregătirii și imple –
mentării proiectuluiLegislația neclară, nestimulativă
Lipsa de cunoștințe (know-how)
de la nivelul administrației publice
locale în implementarea de PPP
Nu toate proiectele de investiții
sunt atractive pentru partenerii
privați (ex. cele care nu generează
profit)

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL56
SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE
În această etapă au fost identificate seturi de indicatori de monitorizare
și evaluare în scopul măsurării progreselor viitoare. În stabilirea acestor
indicatori s-a ținut cont de documentele realizate de Comisia Europeană
pentru a oferi ghidare în ceea ce privește sistemele de monitorizare și eva –
luare a programelor și proiectelor, astfel încât să se asigure posibilitatea
monitorizării implementării politicii urbane integrate și a realizării unor
evaluări ulterioare, dând informații pentru a se putea asigura măsurarea
eficienței, eficacității, utilității și sustenabilității politicii de dezvoltare
urbană (asigurarea legăturilor nevoi-obiective, inputuri-rezultate și re –
alizări, obiective-impact și nevoi-impact) (EC, The Programming Period
2014-2020 GUIDANCE DOCUMENT ON MONITORING AND EVALUATION,
2014), precum și de indicatorii de monitorizare a progresului propuși în
cadrul Referențialului pentru Orașe Europene Durabile ( www.rfsc.eu )
S-a avut în vedere formularea unui mecanism de monitorizare a gradului
de implementare a documentului strategic, prin intermediul următoarelor
categorii de indicatori:
• indicatori de rezultat – set de indicatori care măsoară gradul de
realizare a acțiunilor și măsurilor stabilite la nivelul documentului
strategic, indicând rezultatele care se obțin după finalizarea
fiecărui tip de proiect, fiind principalii indicatori utilizați în procesul
de monitorizare și evaluare pe parcurs a politicii;
• indicatori de obiectiv – set de indicatori care măsoară gradul
de realizare a axelor prioritare stabilite la nivelul documentului
strategic, se obțin după finalizarea proiectelor prioritare aferente
fiecărei axe și sunt utilizați în evaluarea de la data finalizării
implementării politicii urbane integrate (evaluare finală);
• indicatori de impact – set de indicatori (indicatori ce
operaționalizează obiectivele strategice ale documentului de
politică) în vederea monitorizării și raportării modalității de
evoluție a anumitei problematici identificate, se obțin la câțiva ani
după finalizarea proiectelor prioritare aferente fiecărui obiectiv și
vor fi urmăriți în cadrul evaluării politicii după o anumită perioadă
de timp (evaluare ex-post).

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 57
De asemenea, au fost propuși câțiva indicatori calitativi care să sprijine
evaluarea modului în care a evoluat o situație specifică de la nivelul ora –
șului. Acești indicatori vor fi monitorizați prin sondarea unui grup țintă
(locuitori, firme).
Indicatori de monitorizare și evaluare corelați cu obiectivele
strategice (indicatori de impact), axele prioritare
(indicatori de obiectiv) și măsuri, respectiv tipuri de proiecte
(indicatori de rezultat)
INDICATORI DE
IMPACTINDICATORI DE
OBIECTIVINDICATORI DE
REZULTAT
Creșterea gradului
de atractivitate a
centrului (sondaj în
rândul populației și
turiștilor)
Creșterea contri –
buției turismului la
cifra de afaceri a
municipiului
Reducerea numă –
rului de persoane
sărace
Reducerea ratei
abandonului școlar
Creșterea gradului
de satisfacție pri –
vind spațiile și servi –
ciile publice oferite
(sondaj în rândul
populației)
Creșterea gradului
de cooperare cu
partenerii sociali /
privați
Creșterea ponde –
rii consumului de
energie regenera –
bilă în total consum
de energieCreșterea numă –
rului de obiective
turistice integrate
în circuite județene,
regionale
Creșterea numărului
de evenimente cul –
turale organizate
Creșterea numărului
de evenimente de
informare și con –
știentizare privind
importanța patrimo –
niului construit în
rândul populației
Creșterea numărului
de turiști
Creșterea numărului
de locuri de muncă
în turism
Creșterea numărului
de persoane califica –
te în domeniul tu –
rismului și domenii
conexe
Creșterea numă –
rului de locuitori
în ansamblurile de
locuințeNr. de obiective de patrimoniu
reabilitate
Nr. de clădiri de patrimoniu re –
funcționalizate
Nr. de corpuri de iluminat arhi –
tectural instalate
Km de străzi modernizate
Lungime trasee piste de biciclete
amenajate
Nr. de locuri de parcare create
Nr. de bucăți de mobilier urban
amplasate
Sistem de managementul traficu –
lui implementat
Sistem supraveghere video înfi –
ințat
Nr. de circuite turistice integrate
dezvoltate
Nr. de evenimente de promovare
organizate
PUZCP elaborat
Nr. de clădiri refațadizate
Nr. de parteneriate public-
private formate
Km de alei pietonale amenajate

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL58
INDICATORI DE
IMPACTINDICATORI DE
OBIECTIVINDICATORI DE
REZULTAT
Scăderea consu –
mului de energie
primară
Reducerea emisiilor
de gaze cu efect de
seră
Reducerea timpului
de deplasare în zo –
nele de interes
Reducerea nivelului
de poluare datorat
transportului (aer,
zgomot)
Creșterea PIB (CA) a
municipiului
Creșterea gradului
de ocupare a forței
de muncă
Creșterea nivelului
de salarizare
Creșterea gradului
de cooperare cu
partenerii sociali /
privațiCreșterea suprafeței
de spații publice re –
generate
Creșterea număru –
lui de infrastructuri
sportive, culturale și
de agrement
Scăderea ratei mor –
talității
Reducerea număru –
lui de îmbolnăviri
Creșterea numărului
de elevi
Creșterea numărului
de beneficiari de
servicii de asistență
socială
Creșterea capacității
de producere de
energii regenerabile
(MW)
Creșterea cantității
de deșeuri colectate
selectiv
Creșterea cantității
de deșeuri prelu –
crate
Creșterea gradului
de racordare la rețe –
lele tehnico-edilitare
Creșterea ponderii
drumurilor moderni –
zate în total drumuri
Creșterea numărului
de persoane care
utilizează mijloace
de transport ecolo –
gice
Creșterea numărului
de firmeNumăr de corpuri de mobilier
urban amenajate
Nr. de unități culturale și de pe –
trecere a timpului liber amena –
jate
Nr. de evenimente de conștienti –
zare privind importanța patrimo –
niului construit în rândul popula –
ției organizate
Nr. de întâlniri și evenimente în
parteneriat administrație publică
locală și privați organizate
Nr. de circuite turistice create
Nr. de obiective turistice incluse
în obiective
Nr. de evenimente turistice orga –
nizate
Nr. de unități/locuri de cazare
create
Nr. de evenimente de conștien –
tizare organizate în domeniul
turismului
Nr. de locuri de cazare create
Nr. de cursuri de formare organi –
zate în domeniul turismului
Nr. de participanți la cursuri de
formare în domeniul turismului
Nr. de locuințe sociale construite
Nr. de persoane care locuiesc în
locuințele sociale
Nr. de unități de învățământ înfi –
ințate / modernizate / dotate
Nr. de elevi beneficiari de condi –
ții moderne de învățare
Nr. de unități de asistență socială
înființate / modernizate / dotate
Nr. de beneficiari de asistență
socială

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 59
INDICATORI DE
IMPACTINDICATORI DE
OBIECTIVINDICATORI DE
REZULTAT
Reducerea migrației
Creșterea numărului
de ferme agricole
Creșterea numărului
de salariați calificați
pe domeniile cerute
Creșterea numărului
de proiecte inte –
grate identificate și
implementateNr. de întreprinderi sociale cre –
ate
Nr. de proiecte integrate identi –
ficate la nivelul zonelor defavori –
zate
Nr. de persoane implicate în pro –
cesul de regenerare urbană
Nr. de locuri de parcare amena –
jate
Lungime alei pietonale amena –
jate
Suprafață spații verzi amenajate
Nr. de spații de agrement ame –
najate
Nr. de locuri de joacă pentru co –
pii
Nr. de piese de mobilier urban
amplasate
Nr. de blocuri cu fațade reabili –
tate
Nr. de proiecte integrate identifi –
cate la nivelul cartierelor
Nr. de acțiuni de conștientizare
și responsabilizare a cetățenilor
privind spațiul public organizate
Nr. de echipamente moderne, de
specialitate achiziționate
Nr. de pacienți care au beneficiat
de condiții moderne de trata –
ment
Nr. de clădiri publice reabilitate
termic
Nr de clădiri de locuit reabilitate
termic
Nr. de clădiri publice și de locuin –
țe care utilizează energii regene –
rabile

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL60
INDICATORI DE
IMPACTINDICATORI DE
OBIECTIVINDICATORI DE
REZULTAT
Suprafață parcuri eoliene/solare
dezvoltată
Cantitatea de energie regenera –
bilă produsă
Lungime rețele de apă/canalizare
modernizate/noi
Nr. de gospodării racordate la
rețelele de apă/canal
Nr. de centre de colectare selec –
tivă a deșeurilor realizate
Cantitatea de deșeuri colectată
selectiv
Cantitatea de deșeuri valorificată
Nr. de evenimente de conștien –
tizare privind protecția mediului
organizate
Km de străzi modernizate
Lungime variantă de ocolire con –
struită
Km de piste de bicicletă construi –
te / amenajate
Nr. de treceri de pietoni marcate
Nr. de intersecții semaforizate
Nr. de indicatoare rutiere și au –
tomate de dirijare a circulației
amplasate
Lungimea traseelor de transport
în comun extinse / modernizate
Nr. mijloace de transport ecolo –
gice achiziționate
Nr. de evenimente de promova –
re a utilizării unor modalități de
transport ecologic organizate
Nr. de trenuri care opresc în mu –
nicipiu
Nr. de ferme agricole / zootehni –
ce înființate

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 61
INDICATORI DE
IMPACTINDICATORI DE
OBIECTIVINDICATORI DE
REZULTAT
Nr. de firme sprijinite/care au
primit facilități
Nr. de evenimente de promovare
a inovării în cadrul firmelor orga –
nizate
Nr. de structuri de afaceri create
Nr. de firme localizate în infra-
structurile create
Nr. de locuri de muncă create
Nr. parteneriate firme-cercetare
create
Nr. de cursuri de formare pro –
fesională pentru administrația
publică locală
Nr. de participanți din adminis –
trația publică locală la cursuri de
formare
Nr. de cursuri de formare în do –
menii specifice economiei locale
Nr. de participanți la cursuri de
formare în domenii specifice
economiei locale
Nr. de firme care au fost sprijinite
pentru a achiziționa echipamen –
te eco
Nr. de evenimente de conștien –
tizare privind protecția mediului
organizate
Nr. de firme participante la eve –
nimentele de conștientizare
Nr. de proiecte integrate admi –
nistrate de echipe transversale
Nr. de instituții publice care au
implementat un sistem informa –
tic integrat de tip e-administrație
Nr. de instituții publice care au
implementat sisteme de mana –
gement

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL62
INDICATORI DE
IMPACTINDICATORI DE
OBIECTIVINDICATORI DE
REZULTAT
Nr. de funcționari publici partici –
panți la cursuri de formare
Comitet de monitorizare format
Bază de date cu informații nece –
sare pentru monitorizare
Nr. de rapoarte de monitorizare /
evaluare elaborate
Nr. de acțiuni corective luate
Nr. de asociații formate
Nr. de acorduri de parteneriat
semnate
Nr. de parteneri activi în cadrul
structurilor parteneriale
Nr. de participanți / ONG-uri la
ateliere de lucru / dezbateri pu –
blice
Nr. de ateliere de lucru / dezba –
teri publice organizate
Nr. de newsletter-uri elaborate și
distribuite
*sunt marcați cu maro indicatorii de rezultat aferenți proiectelor
din lista de proiecte prioritare
Monitorizarea va fi realizată de organizația care planifică și implementea –
ză politica (Primăria și Consiliul local al municipiului Caracal), dar poate
implica și principalii parteneri (membrii Comitetului de Monitorizare),
mai ales pentru culegerea informațiilor necesare realizării procesului
(indicatori). Acțiunile de monitorizare a implementării politicii urbane
integrate pentru perioada 2014-2020 se vor realiza periodic, în anii 2015,
2017, respectiv în 2019, în strânsă corelare cu procesul de examinare a
performanțelor de la nivel național, impus de Comisia Europeană pentru
toate Statele Membre. Comitetul de monitorizare va elabora Rapoarte
de monitorizare și le va prezenta partenerilor precum și Coordonatorului
(Primar). În cadrul acestor rapoarte se va menționa progresul înregistrat

Capitolul 3: Strategia de dezvoltare urbană 63
în implementarea politicii urbane integrate, luându-se în considerare
indicatorii de monitorizare stabiliți și se vor propune măsuri corective,
dacă s-au constatat probleme sau întârzieri. În Capitolul 1 sunt prezentați
partenerii participanți la atelierele de lucru pentru elaborarea politicii
urbane integrate, care vor face parte și din Comitetul de Monitorizare.
Evaluarea se va realiza de către experți externi, care nu au fost direct
implicați în procesul de elaborare și implementare a politicii, astfel încât
să se asigure obiectivitatea în rezultate. Obiectivul urmărit este acela de
a determina relevanța și gradul de atingere al obiectivelor, eficiența, efec –
tivitatea, impactul și sustenabilitatea politicii. Evaluarea poate fi realizată
în diferite etape ale procesului de elaborare și implementare a politicii
urbane: în timpul elaborării acesteia (ex-ante), pe parcursul implemen –
tării (midterm, interim), la finalul perioadei de implementare (finală) și la
câțiva ani după implementare (ex-post sau analiză de impact). Evaluatorii
externi vor realiza Rapoarte de evaluare și vor face recomandări privind
îmbunătățirea procesului de planificare strategică.

65
CAPITOLUL 4
OPERAȚIUNE INTEGRATĂ DE
REGENERARE URBANĂ
Regenerarea urbană a unor cartiere dezavantajate
Ansamblul urban: „Centru istoric al orașului CARACAL”
ZONA DE INTERVENȚIE SE SUPRAPUNE PESTE LIMITA
SUBZONEI ISTORICE DE REFERINȚĂ 3 – Zonă istorică
protejată de remanență a mărturiilor urbanistice
ale dezvoltării clasei burgheziei agricole –– redusă
la limita zonei centrale a municipiului
Cod LMI 2010 – OT-II-m-B-08753 Ansamblu urban
Str. Mărului, Iancu Jianu, Plevnei, Mieilor, Agnita
Botorca, pe ambele părți ale străzilor
REGENERARE URBANĂ – CONSIDERENTE GENERALE
Termenul de „regenerare urbană” definește un ansamblu de operațiuni
de transformare a spațiului urban, printr-un set de acțiuni coerente în
domenii precum cel economic, social, de mediu înconjurător sau arhi –
tectural-urbanistic, în scopul creșterii calității mediului urban și implicit
îmbunătățirea condițiilor de viață aferente acestuia.
Astfel de operațiuni sunt orientate cu precădere asupra zonelor urbane
degradate în contextul cuprinzător al întregului oraș și au drept obiectiv

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL66
principal revitalizarea acestora, cu efortul cooperativ al municipalităților,
proprietarilor și a altor actori implicați, cu scopul de a îmbunătăți condițiile
de trai, de a crește calitatea mediului și a climatului social, respectiv de a
întări economia locală. Toate aceste obiective produc efecte combinate ce
au drept finalitate îmbunătățirea standardelor de viață în mediul urban.
Regenerarea urbană este, de cele mai multe ori, un proces complex,
derulat pe termen lung, și care implică un spectru larg de domenii. Acest
lucru necesită sprijin politic activ și o interfață cu diferite părți interesate
pe toată durata de viață a proiectului.
Abordarea integrată
Regenerarea urbană este o activitate complexă ce implică o varietate
largă de actori, iar acțiunile lor sinergice necesită eforturi importante de
management. O abordare integrată implică nu doar reabilitarea fizică și
morală a clădirilor, ci trebuie să țină cont și de o varietate de alte aspecte
precum cele economice, sociale, instituționale etc.
Practica internațională a regenerării urbane din ultimii ani evidențiază
glisarea către conceptul de Oraș eficient, inovativ și incluziv, bazat pe o
bună guvernare.
Orașul are componentele sale structurale, în general similare pentru toate
orașele, dar cu o proporționalitate și intensitate de manifestare diferită.
Orașul reprezintă o sumă de sectoare cu probleme structurale proprii,
dar și o interacțiune de cele mai multe ori conflictuală, cu generarea de
externalități negative de la un sector la altul. Reprezentanții comunităților
sunt interesați și reacționează diferit la aceste componente, ceea ce aduce
în discuție agenda politică a factorilor de decizie în stabilirea priorităților.
Se pot distinge patru componente care se află în centrul atenției progra –
melor de regenerare urbană:
a. Sectorul economic definit prin nivelul investițiilor și randamentul
acestora, structura economiei, a antreprenoriatului și gradul de ocupare
a forței de muncă pe diverse grupuri de vârstă și educație.

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 67
b. Sectorul social , conectat la performanțele primului, aduce în scenă
sărăcia, segregarea socială, servicii de interes general sub-finanțate și
neperformante.
c. Componentele spațiale , fizice și de mediu: gradul de poluare, conges –
tia de trafic, terenuri poluate, clădiri deteriorate sau zone părăsite care
definesc gradul de atractivitate și de siguranță a zonelor urbane.
d. Modul de administrare a orașului : coordonare națională / locală a
responsabilităților, formele de management folosite de administrație și
schemele de implementare a proiectelor.
Inițierea, planificarea, proiectarea și implementarea acestui complex de
sectoare în scopul atingerii obiectivelor pentru care se lansează o ope –
rațiune de regenerare urbană, solicită o abordare integrată a instrumen –
telor de management public cu specificul sectoarelor dezvoltării urbane,
o integrare a acestor sectoare cu cadrul construit și natural existent și
cu nivelul de așteptare a reprezentanților comunității locale (locuitori,
investitori, vizitatori).
Regenerarea urbană nu este o disciplină academică bine încadrată și
organizată, ci mai degrabă o abordare unică , specifică fiecărui context
local . Pentru ca o operațiune integrată să fie de succes, aceasta trebuie3:
• Să aibă la bază o analiză detaliată asupra stării existente a zonei
de intervenție;
• Să vizeze adecvarea simultană a țesutului urban, a structurilor
sociale, a bazei economice și a condițiilor de mediu aferente
zonei de intervenție;
• Să realizeze o strategie integrată și comprehensivă în vederea
rezolvării problemelor într-o manieră echilibrată, structurată și
pozitivă;
• Să dezvolte strategia și programele rezultate în acord cu obiectivele
dezvoltării durabile;
• Să stabilească obiective operaționale clare, pe cât posibil
cuantificabile;
3 Conform principiilor enunțate de Peter Roberts și Hugh Sykes – Urban Regeneration – A Handbook.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL68
• Să utilizeze judicios resursele naturale, economice, umane și
de altă natură, incluzând caracteristicile existente ale mediului
construit;
• Să asigure participarea deplină a tuturor părților interesate care
au un interes legitim în cadrul operațiunii de regenerare;
• Să măsoare progresul relativ la obiectivele specificate și să
monitorizeze constant forțele interne și externe care acționează
asupra zonelor de intervenție;
• Să manifeste flexibilitate în revizuirea programelor inițiale, în
conformitate cu modificările care ar putea apărea pe parcurs.
PREZENTAREA ZONEI DE INTERVENȚIE
(LOCALIZARE ȘI DATE GENERALE)
Limita administrativă a municipiului Caracal

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 69
Evidențierea Centrului istoric în raport cu intravilanul municipiului
Evidențierea zonei de intervenție în contextul mai larg al localității

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL70
Poziția zonei de intervenție în oraș
Zona de intervenție propusă se desfășoară de-a lungul străzii Iancu Jianu
– fosta Libertății, se suprapune peste Subzona istorică de referință – SIR
3 și constituie de fapt fâșia Sudică a ansamblului Centru istoric al muni –
cipiului Caracal.
Caracteristici dimensionale și delimitare
Zona de intervenție ocupă o suprafață de 23, 75 ha și este delimitată
ca Ansamblu urban Str. Mărului, Iancu Jianu, Plevnei, Mieilor, Agnita
Botorca, pe ambele părți ale străzilor în cadrul Listei Monumentelor
istorice 2010Cod LMI – OT-II-m-B-08753.
ARGUMENTE PENTRU SELECTAREA ZONEI
Rolul și importanța zonei
Zona de intervenție constituie fâșia Sudică a Ansamblului Centru istoric
al municipiului Caracal (listat ca atare).
Rolul și importanța zonei de intervenție în cadrul localității sunt strict
legate de apartenența acesteia la zona centrală a municipiului, respectiv
a aspectelor cultural – identitare și social -administrative ale zonei.
Criterii socio-demografice
Datorită, pe de o parte, poziționării sale în structura spațial – funcțională
a localității, dar și datorită suprafeței relativ extinse afectate, respectiv a
densității relativ crescute (locuințe colective), intervențiile de la nivelul zonei
în cauză vor avea un impact semnificativ în cadrul comunității caracalene.
Criterii economice
Concentrarea mare de obiective de patrimoniu memorial, arhitectural
și urbanistic cu potențial ridicat pentru atragerea de turiști și vizitatori,
poate avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri local, a pieței
muncii și a veniturilor la bugetul local.

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 71
Criterii ecologice
Eficientizarea energetică a clădirilor publice și private din cadrul zonei de
intervenție este un obiectiv just, dar trebuie ținut cont de intervențiile
aplicabile clădirilor cu valoare patrimonială.
Criterii de echipare edilitară
Criteriile de echipare edilitară sunt mai degrabă legate de impactul vizu –
al negativ al rețelelor aeriene al diferitelor tipuri de utilități – telefonie,
energie electrică, cablu.
Criterii cultural-patrimoniale
Din punctul de vedere al valorii patrimoniale conținute, S.I.R. 3 reprezintă
ZONA ISTORICĂ PROTEJATĂ DE REMANENȚĂ A MĂRTURIILOR URBANISTICE
ALE DEZVOLTĂRII CLASEI BURGHEZIEI AGRICOLE. Zona prezintă o con –
centrare mare de monumente istorice arhitectural – urbanistice sau
memoriale.
Pe lângă elementele de patrimoniu disparate conținute, zona se remarcă
printr-o lipsa de coerență și unitate stilistică a fondului construit.
Aceasta este dată, pe de o parte, de construirea fără respectarea limitelor de
protecție aferente monumentelor istorice a unor blocuri de locuințe în peri –
oada socialistă și a unor construcții sau intervenții contemporane necorelate
cu nivelul de prestanță (caracterul reprezentativ al reședințelor burgheze,
caracter orchestrat în plan fizic prin scara lucrurilor – dimensiuni generoase,
prin scenografia configurației spațial-volumetrice, respectiv prin bogăția de –
taliilor arhitecturale menite să înnobileze imobilul) a zonei istorice în cauză.
Criterii funcționale
Din punct de vedere funcțional, zona prezintă o diversitate accentuată. În
zonă sunt prezente funcțiuni extrem de diversificate – sedii ale serviciilor
deconcentrate ale administrației publice locale, instituții publice – jude –
cătorie și muzeu, locuire individuală și colectivă, comerț cu amănuntul,
servicii (de la cabinete de avocatură la mici ateliere de reparații auto).
Acest aspect contribuie semnificativ la lipsa de coerență a zonei.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL72
MOZAICUL FUNCȚIONAL EXISTENT LA NIVELUL ZONEI DE INTERVENȚIE
Extras din Planul Urbanistic General al localității.
LIMITA UNITĂȚII ADMINISTRATIV
TERITORIALE DE BAZĂ
ZONĂ CENTRALĂ LOCUIRE /
INSTITUȚII / SERVICII
TEREN ARABIL
PĂȘUNI
LIVEZI / VIȚ Ă DE VIE
PĂDURI
LOCUIRE INDIVIDUALĂ
LOCUIRE COLECTIVĂ MEDIE / ÎNALTĂ
COMER Ț / SERVICII
PRODUCȚIE / DEPOZITARE
EDUCA ȚIE
CULTE
DRUM / PROTECȚIE DRUM
TRANSPORT CF
SĂNĂTATE
CULTURĂ
GOSPODĂRIE COMUNALĂ
CIMITIRE
ZONĂ CU DESTINA ȚIE SPECIALĂ
PARCURI / SCUARURI
SPORT / AGREMENT
DOTĂRI SOCIALE
STAȚIE EXPERIMENTALĂ ADS
INSTITUȚII / ADMINISTRA ȚIE PUBLICĂ
APE
ZONĂ TERENURI NEPRODUCTIVE
MONUMENTE ISTORICE
ZONĂ DE PROTECȚIE SANITARĂ
ZONĂ DE SIGURANȚ Ă MAPN
RESTRICȚII BAZĂ DESEVELU
CENTURA NORD (propunere)
INTERSECȚII CE NECESITĂ AMENAJARECIRCULA ȚII CU CARACTER ORIENTATIV
(propunere)
TRAVERSARE DENIVELATĂ DN / C.F.
(existentă / propusă)
TRECERI LA NIVEL CU C.F.
(existentă / propusă)restricție de construire proiecte de structură majoră
(amprenta la sol mai mare de 1.000 mp)
pe o rază de 4.000 m din punctul de referință
interzisă utilizarea dispozitivelor inițiate electric (EID)
destinate aprinderii materialelor explozive
pe o rază de 1.200 m din punctul de referințăSPAȚII VERZI DE PROTECȚIE /
ALINIAMENT
ZONĂ MIXTĂ – LOCUIRE, COMER Ț
/ SERVICII
ZONĂ MIXTĂ – COMER Ț / SERVICII,
PRODUCȚIE / DEPOZITARE
ZONĂ MIXTĂ – COMER Ț / SERVICII /
ADMINISTRA ȚIE / EDUCA ȚIE
ZONĂ DE PROTECȚIE PENTRU
MONUMENTE ISTORICE
ZONĂ DE PROTECȚIE PENTRU
INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ
ZONĂ DE SIGURANȚ Ă A
INFRASTRUCTURII FEROVIARE PUBLICE
ZONĂ DE PROTECȚIE A
INFRASTRUCTURII FEROVIARE PUBLICE
ZONĂ TERENURI IMPROPRII PENTRU
CONSTRUIT
ZONĂ EDIFICABILĂ CU AMENAJĂRI
SPECIALE
INTERDICȚIE DEFINITIVĂ DE
CONSTRUIRELEGENDĂ
LIMITE
ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ
RESTRICȚII
CIRCULAȚIILIMITĂ INTRAVILAN EXISTENT
LIMITĂ INTRAVILAN PROPUS
LIMITA ZONEI CENTRALE
LIMITA ZONEI ISTORICE
PROTEJATE
LIMITA SUBZONEI ISTORICE
DE REFERINȚ Ă

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 73
CARACTERISTICI SOCIO-CULTURALE ȘI ECONOMICE
Demografie și structura populației
La nivelul zonei de intervenție selectate locuiesc 1.802 persoane (re –
censământ 2011), ceea ce reprezintă aproximativ 5,8% din populația
stabilă a municipiului Caracal, fără a include aici și rezidenții din blocurile
situate la limita zonei de intervenție. Populația zonei este preponderent
de sex feminin (53% din total), iar structura pe vârstă indică o pondere
mai ridicată a populației adulte și vârstnice, în comparație cu media de
la nivelul municipiului (peste 20% dintre locuitori au peste 60 de ani), cu
o medie de vârstă de aproape 45 de ani.
În ceea ce privește structura etnică a populației, peste 95% dintre locuitori
s-au declarat de etnie română, la care se adaugă câteva familii de romi
care locuiesc inclusiv în clădiri aflate în proprietate publică. Din punct de
vedere confesional, ponderea covârșitoare o dețin ortodocșii.
Aspecte și fenomene sociale
Din punct de vedere social, zona de intervenție selectată înregistrează
probleme mai reduse în comparație cu alte zone ale municipiului, întrucât
aceasta se află în zona centrală a Caracalului, iar majoritatea locuințe –
lor se află în proprietatea unor persoane cu venituri stabile, chiar dacă
sunt situate sub media națională (salariați, pensionari, întreprinzători).
Cu toate acestea, unele dintre locuințele aflate în proprietate publică
sunt locuite de persoane supuse riscului de excluziune socială, care sunt
dependente de transferuri sociale (venit minim garantat) și care nu își
permit să întrețină corespunzător aceste imobile.
La nivelul zonei de intervenție funcționează și Agenția Locală de Ocupare
a Forței de Muncă, care oferă servicii de ocupare pentru populația între –
gului municipiu și a comunelor din jurul acestuia. Totodată aici funcțio –
nează, într-o clădire monumentală, Judecătoria și Parchetul de pe lângă
Judecătoria Caracal, trei birouri notariale, 5 cabinete de avocați și un
birou de executor judecătoresc, de asemenea cu o adresabilitate largă.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL74
În sfera serviciilor medicale și educaționale, funcționează 2 cabinete
stomatologice, o farmacie, o școală gimnazială și o grădiniță cu program
prelungit.
Aspecte și valori culturale
Zona de intervenție concentrează cele mai multe obiective de patrimo –
niu și clădiri cu valoare arhitecturală deosebită de la nivelul municipiului
Caracal. De asemenea, aici sunt amplasate o serie de instituții culturale
care deservesc întreaga populație și turiștii/vizitatorii:
Muzeul Romanațiului a fost înființat la 1949, are sediul pe str. Iancu Jianu
la nr.24, în casa lui Iancu N. Dorbrudeanu, nepotul lui Iancu Jianu. Acesta
adăpostește valori inestimabile, mărturii ale istoriei acestor meleaguri,
descoperite, colecționate, conservate și expuse cu profesionalism de
colectivul de istorici ce lucrează în această instituție culturală;
Casa Memorială „Iancu Jianu” – expoziția permanentă este organizată în
patru săli, cu o suprafață de expunere de 120 mp și prezintă documente
de familie, obiecte, cărți cu însemnările lui și arme ce au aparținut hai –
ducului (flintă, pistol de cremene), dar și inelul de logodnă;
Biblioteca Municipală „Virgil Carianopol” – cu un fond de publicații de
circa 55.000 de volume și secții de carte pentru copii, beletristică, de
carte de specialitate, cu sală de lectură etc.
Dinamica investițiilor și a pieței imobiliare
În zonă s-au realizat, în ultimii ani, lucrări de reabilitare a fondului construit
extins și de construire de noi imobile, cu precădere în scop comercial.
Din păcate, cu câteva excepții notabile, aceste intervenții și plombări
au deteriorat țesutul urban specific zonei. De asemenea, o parte dintre
clădirile publice au fost reabilitate sau se află în curs de reabilitare, ca și
infrastructura tehnico-edilitară din zonă.

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 75
Evidențierea imobilelor clasate ca
Monumente istorice din cadrul
Zonei de intervențieEvidențierea spațiilor cu caracter
public aferente Zonei de intervențieEvidențierea Zonei de intervenție în
contextul volumetric adiacentConfigurarea spațial-volumetrică a
amplasamentului studiat

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL76
CARACTERISTICI SPAȚIALE
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
Configurarea spațial-volumetrică a amplasamentului studiat

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 77
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
Evidențierea Zonei de intervenție în contextul volumetric adiacent

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL78
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
Evidențierea spațiilor cu caracter public aferente Zonei de intervenție

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 79
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
Evidențierea imobilelor clasate ca Monumente istorice din cadrul Zonei de intervenție

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL80
Istoric, evoluții recente
Din punct de vedere patrimonial, valoarea zonei în cauză este legată de
remanența mărturiilor urbanistice ale dezvoltării clasei burgheziei agricole
de la sfârșitul secolului XIX. Moștenirea arhitecturală de excepție este
din păcate umbrită de evoluțiile recente de la nivelul fondului construit.
Mărturiile perioadei socialiste (ansambluri rezidențiale P+4) și a celei
postdecembriste (spații comerciale) îngreunează valorificarea patrimo –
niului construit la nivelul meritat, având o contribuție semnificativă la
lipsa de coerență a zonei.
Infrastructuri și fond construit
Zona de intervenție prezintă o concentrare mare de monumente istorice
arhitecturale sau memoriale (ex: casa Iancu Jianu, casa memorială Nicolae
Titulescu) aflate în patrimoniul consiliului local al municipiului Caracal.
Pe lângă elementele de patrimoniu disparate conținute, zona se remarcă
printr-o lipsă de coerență și unitate stilistică a fondului construit.
Aceasta este dată, pe de o parte, de construirea, fără respectarea limitelor
de protecție aferente monumentelor istorice, a unor blocuri de locuințe
în perioada socialistă și a unor construcții sau intervenții contemporane
necorelate cu nivelul de prestanță a zonei istorice în cauză.
Exemple de intervenții recente,
neadecvate valorii patrimoniale conținute:

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 81
Mai jos se poate observa un exemplu de neînțelegere a valorii estetice a
unei perioade istorice. În cazul de față, investițiile au vizat "înnobilarea"
imobilului prin folosirea unui material contemporan, deși o reabilitare
corectă ar fi reținut caracterul reprezentativ al imobilului într-un mod
mai oportun.
Evidențierea unor disfuncționalități de la nivelul
ansamblului zonei de intervenție:
În pozele următoare se pot observa alăturări și juxtapuneri neadecvate
între clădiri din epoci și de valori diferite.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL82

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 83
În imaginile de mai jos se pot vedea funcțiuni și soluții estetice neadec –
vate caracterului istoric al zonei.
Locuirea și funcțiunile complementare
Din punct de vedere istoric, zona are un puternic caracter rezidențial
de tip burghez. Folosința actuală a imobilelor a fost adecvată la nevoile
actuale ale comunității. Instrumentând caracterul reprezentativ inițial, o
mare parte din clădiri au fost refuncționalizate și transformate în clădiri
publice administrative. Caracterul rezidențial actual al zonei este disociat
de cel burghez inițial, și este reprezentat în general de locuințele colective
realizate în perioada socialistă. Structura funcțională existentă a zonei
este una extrem de diversificată.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL84
Spații publice (inclusiv spațiile plantate), imagine urbană
Starea spațiului public aferent zonei este necorelată cu caracterul repre –
zentativ al obiectivelor de patrimoniu conținute. În zonă există probleme
estetice legate de existența unor construcții recente (Blocuri P+4) nea –
daptate la contextul patrimonial de ansamblu, de suprafața de finisaj a
carosabilului și a trotuarelor, infrastructura tehnico-edilitară vizibilă –
cabluri electrice și de telefonie poziționate pe stâlpi, de lipsa de unitate
stilistică a împrejmuirilor sau a elementelor de mobilier urban sau de
iluminat public. Imaginea urbană actuală a zonei impune măsuri urgente
de ameliorare.
Starea mediului, surse de poluare și riscuri naturale și
tehnologice
La nivelul zonei de intervenție nu au fost identificate surse de poluare, riscuri
naturale sau tehnologice.

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 85
SERVICII URBANE
Transportul public
Zona beneficiază de infrastructura de acces a centrului municipiului
Caracal. Aceasta este bine dezvoltată și capabilă să preia traficul generat
actual și previzionat.
Utilități publice
Zona de intervenție este complet echipată din punct de vedere edilitar,
dar prezintă probleme estetice legate de impactul negativ asupra fondu –
lui construit valoros al rețelelor aeriene ale diferitelor tipuri de utilități
(rețea electrică, telefon, cablu).
Asistență socială și alte servicii ale administrației publice locale
Zona de intervenție constituie un pol administrativ al orașului prin pre –
zența mai multor servicii publice administrative.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL86
ARBORELE PROBLEMELOR PENTRU ZONA DE
INTERVENȚIE
Slaba dezvoltare a sectorului tu –
ristic, în termeni de infrastructură,
capacități de cazare, contribuție
la economia locală și la crearea de
locuri de muncăLipsa de atractivitate a orașului
pentru tineri și migrația lor către
alte centre urbane sau țări
Riscul dispariției complete a unor
clădiri de patrimoniu
Oportunitățile reduse de petrecere
a timpului liber pentru cetățeni și
vizitatori
Degradarea patrimoniului con –
struit și insuficienta valorificare a
acestuia în beneficiul cetățenilor și
turiștilor din CaracalGradul redus de notorietate al
obiectivelor turistice din municipiu
pe plan intern și extern
Interesul scăzut al populației pentru actul cultural,
pentru păstrarea și valorificarea tradițiilor locale
Lipsa unor zone pietonale, atractive pentru turiști
și vizitatori, care să pună în valoare construcțiile cu
valoare arhitecturală certă
Gradul redus de cunoaștere și de conștienti –
zare a importanței patrimoniului construit de
la nivel local în rândul cetățenilor
Juxtapunerea clădirilor de patrimoniu cu blocuri de
locuințe și construcții modern, diferite ca dimensi –
une/volum, stil arhitectural, funcțiuni etc.
Fondurile insuficiente pentru reabilitarea
și introducerea în circuitul turistic a obiec –
tivelor de patrimoniu și a clădirilor cu o
valoare arhitecturală ridicată
Lipsa unor reglementări urbanistice
stricte/detaliate pentru zona centrală a
municipiului (lipsa unui PUZCP)
Problemele de proprietate asupra clădirilor.
Colaborarea insuficientă dintre administrația
publică locală și proprietarii privați de clădiri, lipsa
cadrului legal clar și stimulativ pentru PPP
(de ex. pentru refațadizare)
CAUZEPROBLEMA MAJORĂEFECTE

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 87
ARBORELE OBIECTIVELOR PENTRU ZONA DE
INTERVENȚIE
Dezvoltare a sectorului turistic, în
termeni de infrastructură, capacități
de cazare, contribuție la economia
locală și la crearea de locuri de
muncă
Gradul crescut de notorietate al
obiectivelor turistice din municipiu
pe plan intern și externOraș atractiv pentru tineri;
migrația redusă către alte centre
urbane sau țări
Risc redus de dispariție completă a
unor clădiri de patrimoniu
Oportunitățile de petrecere a timpu –
lui liber pentru cetățeni și vizitatori
Patrimoniu construit, reabilitat și
valorificarea acestuia în beneficiul
cetățenilor și turiștilor din Caracal
Interesul crescut al populației pentru actul
cultural, pentru păstrarea și valorificarea
tradițiilor locale
Amenajare zone pietonale, atractive pentru turiști
și vizitatori, care să pună în valoare construcțiile cu
valoare arhitecturală certă
Gradul ridicat de cunoaștere și de conștienti –
zare a importanței patrimoniului construit de
la nivel local în rândul cetățenilor
Integrarea contextuală adecvată, respectiv armo –
nizarea arhitecturală și peisagistică a construcțiilor
de facturi și din perioade istorice diferite
Fondurile suficiente pentru reabilitarea și
introducerea în circuitul turistic a obiec –
tivelor de patrimoniu și a clădirilor cu o
valoare arhitecturală ridicată
Elaborarea reglementărilor urbanistice
stricte/detaliate pentru zona centrală a
municipiului (lipsa unui PUZCP)
Rezolvarea problemelor de proprietate asupra
clădirilor. Colaborarea intensă între administrația
publică locală și proprietarii privați de clădiri,
stimularea pentru PPP-uri
(de ex. pentru refațadizare)
MIJLOACEOBIECTIVREZULTATE

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL88
ANALIZA SWOT LA NIVELUL ZONEI DE INTERVENȚIE
Caracteristici ale mediului intern
PUNCTE TARI
• Patrimoniul cultural, material și imaterial, bogat;
• Statutul de centru polarizator tradițional al zonei Romanați;
• Statutul de nod de comunicații;
• Patrimoniu cultural foarte bogat, cu potențial de valorificare
turistică;
• Existența unor furnizori publici și privați de servicii sociale și a
centrelor sociale pentru diferite categorii de persoane defavorizate;
• Existența unor instituții culturale de prestigiu (teatru, muzeu,
centru cultural, asociații etc.);
• Modernizarea Parcului „Constantin Poroneanu”;
• Construcția variantei de ocolire a municipiului;
• Degrevarea zonei centrale;
• Amplasarea municipiului de-a lungul axelor prioritare TEN-T
feroviară și rutieră;
• Proximitatea față de Aeroportul Internațional Craiova;
• Statutul de nod feroviar important al Olteniei;
• Existența unui număr mare de clădiri cu valoare arhitecturală
ridicată din zona centrală a municipiului;
• Modernizarea pieței centrale;
• Creșterea veniturilor la bugetul local.
PUNCTE SLABE
• Polarizarea manifestată de orașele apropiate de rang superior
(Craiova, Slatina etc.);
• Existența unui număr relativ mare de străzi și trotuare nereabilitate;
• Deficitul de locuri de parcare, cu precădere din zona centrală și
din cartierele de blocuri;

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 89
• Starea avansată de degradare a fondului construit, cu precădere
din zona centrală a municipiului;
• Eficiența energetică redusă a clădirilor publice din zona centrală
și din marile ansambluri de locuințe;
• Lipsa unui PUZP pentru zona centrală a municipiului;
• Resursele financiare insuficiente pentru realizarea de investiții.
Caracteristici ale mediului extern
OPORTUNITĂȚI
• Conceperea și promovarea unor circuite turistice integrate la
nivel județean și regional;
• Alocarea de fonduri suplimentare de la bugetul local pentru reali –
zarea de investiții de către autoritățile administrației publice locale.
AMENINȚĂRI
• Abandonarea/întârzierea lucrărilor la varianta de ocolire a
municipiului;
• Volumul redus al finanțărilor nerambursabile alocate proiectelor
de dezvoltare urbană ale orașelor mici;
• Absorbția redusă de fonduri europene de către mediul privat;
• Cadrul legislativ nesatisfăcător pentru realizarea de parteneriate
public-private, atragerea de investiții, fiscalitatea ridicată;
• Reducerea alocărilor de la bugetul de stat pentru proiecte de
investiții de la nivel local.
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A ZONEI DE INTERVENȚIE
Zona de intervenție va deveni, în urma investițiilor integrate, o axă cultural
– social – administrativă alternativă la centrul civic actual al municipiului
Caracal. Operațiunea de regenerare urbană va contribui la valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural construit și la transformarea municipiului
într-un centru urban prosper și atractiv, care oferă cetățenilor săi acces
la o infrastructură adecvată și la servicii publice de calitate.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL90
OBIECTIVE SPECIFICE LA NIVELUL ZONEI DE INTERVENȚIE
La nivelul zonei de intervenție au fost identificate două obiective strate –
gice după cum urmează:
OS 1. Reabilitarea durabilă și revitalizarea Ansamblului urban:
„Centru istoric al orașului CARACAL” – LIMITA SUBZONEI ISTORICE
DE REFERINȚĂ 3 – Zonă istorică protejată de remanență a
mărturiilor urbanistice ale dezvoltării clasei burgheziei agricole
prin reabilitarea fondului construit, a spațiului public, realizarea
infrastructurii edilitare integral subterane, reconsiderarea
traficului aferent și refuncționalizarea unor obiective de interes.
Acțiunea 1: Conturarea identității și refacerea unității de ansamblu a
Centrului istoric al municipiului.
• Întocmirea studiilor de specialitate aferente Zonei Construite
protejate – P .U.Z.C.P . – care să identifice valorile patrimoniale și
direcțiile de dezvoltare aferente zonei de intervenție;
• Regenerarea urbană a zonei protejate în conformitate cu
recomandările studiului sus-menționat;
• Pozarea subterană a firelor de alimentare cu energie electrică /
telefonie;
• Reamenajarea ambientală coerentă a suprafețelor de călcare, a
mobilierului urban și a corpurilor de iluminat;
• Reabilitarea și revitalizarea spațiilor publice – Identificarea și
punerea în valoare a unor posibile rute culturale.
Scop: Îmbunătățirea imaginii spațiului public prin intervenții care să
mărească spațiile plantate existente, să reducă traficul auto, să utilizeze
materiale și tehnici tradiționale.
Acțiunea 2 : Realizarea unui Studiu de trafic care să analizeze posibi –
litatea reducerii presiunii circulației auto pe zona de intervenție prin

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 91
diminuarea rolului străzii Iancu Jianu în rețeaua stradală a municipiului
– actualmente D.N. 6; posibile rute ocolitoare create odată cu realizarea
Centurilor Nord/Sud ale municipiului.
Scop: Reducerea traficului auto din zona protejată, mărirea spațiilor des –
tinate exclusiv pietonilor, găsirea unor soluții pentru rezolvarea parcărilor.
Acțiunea 3: Restaurarea, reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor
listate ca monumente istorice.
Unul din obiectivele majore ale proiectului de față este restaurarea, re –
abilitarea și refucționalizarea clădirilor de patrimoniu conținute de zona
de intervenție. Ca măsură de susținere a acestei acțiuni, trebuie analiza –
tă posibilitatea acordării unor subvenții care să promoveze reabilitarea
durabilă a acestora.
Scop: Costul unei reabilitări durabile este foarte ridicat în comparație cu
cel aferent construcțiilor convenționale și poate să descurajeze inter –
vențiile de reabilitare sau refuncționalizare. Posibilitatea acordării unor
subvenții care să acopere diferența este esențială pentru stimularea
intervențiilor necesare.
Acțiunea 4: Reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor tradiționale cu
valoare ambientală conexă situate în interiorul zonei protejate / de
intervenție.
La nivelul administrației publice (centrale / locale), se va analiza posibi –
litatea acordării unor subvenții care să promoveze reabilitarea durabilă
a acestor imobile.
Scop: Caracterul zonei protejate nu este definit doar de construcțiile
listate ca monumente istorice, ci și de cele cu valoare ambientală cone –
xă identificate ca atare. Și aceste clădiri necesită intervenții. Motivarea
proprietarilor de a le restaura în conformitate cu metodele tradiționale
aplicabile clădirilor listate, în loc de a le demola și a reconstrui, este foarte
importantă pentru menținerea caracterului și a identității zonei protejate.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL92
Acțiunea 5: Proiecte pilot cu caracter exemplar – Restaurarea, reabili –
tarea și refuncționalizarea unor clădiri din patrimoniul municipalității
caracalene.
Reabilitarea și refuncționalizarea durabilă a unor clădiri importante din
cadrul zonei de intervenție, capabile să genereze regenerarea urbană
(funcțiune propusă / puterea exemplului) conform scenariului de inter –
venție adoptat.
Acțiunea 6: Implementarea unor măsuri de ameliorare a calității es –
tetice a fațadelor unor construcții recente situate în zona istorică de
referință – evidențierea acestora în propunerile grafice de intervenție.
Intervențiile vor viza atât îmbunătățirea performanțelor energetice ale
acestor clădiri, cât și ameliorarea estetică a acestora în raport cu fondul
construit valoros.
Scop: Zona de intervenție conține, alături de valorile patrimoniale aferen –
te, și un fond construit nevaloros (locuințe individuale recente, locuințe
colective, spații comerciale sau servicii) cu un impact negativ asupra
imaginii de ansamblu. Acțiunile de ameliorare a imaginii acestor clădiri
au în vedere refacerea (pe cât posibil) imaginii unitare de ansamblu a
zonei de intervenție. Se vor studia diferite posibilități de neutralizare a
impactului acestora (ex.: refațadizări ecologice, perdele de vegetație).
Acțiunea 7: Reducerea categoriilor de folosință permise în zona de
intervenție.
Este necesară întocmirea unui studiu, în colaborare cu diverși actori impli –
cați, pentru revizuirea (în cazul în care se va considera necesar) cadrului
legal în ceea ce privește utilizările admise, capabile să asigure caracterul
multi funcțional previzionat al zonei.
Diversitatea actuală a categoriilor de folosință permise în cadrul zonei de
intervenție are un impact negativ asupra nivelului de coerență al zonei.
Este necesară întocmirea unui studiu de marketing urban în colaborare
cu diverși actori implicați pentru revizuirea (în cazul în care se va consi –
dera necesar) utilizărilor admise – fiind păstrate doar cele capabile să

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 93
asigure revitalizarea zonei. În plus, e nevoie de o mediere socială, pentru
gestionarea conflictelor de interese între activitățile care presupun orar
prelungit și zonele rezidențiale.
Scop: Revitalizarea centrului istoric prin asigurarea unui caracter mul –
ti-funcțional și multi-cultural adecvat.
Acțiunea 8 : Suport tehnic / Asistență.
Suport tehnic – Crearea unei cadru teoretic al procesului de reabilitare
a clădirilor istorice care să reflecte conceptul de restaurare durabilă în –
tr-un set coerent de principii particularizate la fondul construit existent.
• Alcătuirea unui set de principii coerente de dezvoltare a centrului
istoric al municipiului (funcțiuni admise, materiale de construcție
și tehnici de construire adecvate, mobilitate, concepte coerente
pentru alcătuirea spațiului public etc.).
Scop: Un set clar de principii care să fie urmat de către administrația
publică locală și de către locuitori.
• Pregătirea unui ghid metodologic cu modele de bună practică.
Scop: Existența unui ghid metodologic cu recomandări clare.
• Implementarea și respectarea recomandărilor și reglementărilor
locale – Existența unei structuri administrative care supervizează
implementarea corectă a acestora.
Scop: Mai puține intervenții ilegale sau inadecvate asupra fondului con –
struit valoros.
Asistență – Transmiterea de informații și know-how din domeniul resta –
urării durabile către actorii relevanți.
• Înființarea unui birou de asistență tehnică și legislativă pentru
proprietarii de monumente.
Scop: Asistarea tehnică a locuitorilor centrului.
• Crearea de oportunități de instruire pentru proiectanți și
constructori – Cursuri specializate de instruire.
Scop: Întărirea capacității profesionale.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL94
• Implementarea de proiecte pilot ca exemple de bună practică –
finanțare publică.
Scop: Ridicarea nivelului de conștientizare prin oferirea de soluții concrete.
• Înființarea unei platforme virtuale pentru prezentarea, promovarea
și susținerea reabilitărilor durabile / sustenabile.
Acțiunea 9: Suport administrativ – Simplificarea procedurilor birocratice.
Întâlniri regulate pentru a se ajunge la o bază comună acceptabilă din
punct de vedere legal asupra intervențiilor și procedurilor de aprobare
a acestora.
Scop: Eliminarea procedurilor birocratice și facilitarea procedurilor ad –
ministrative de aprobare.
OS 2: Ridicarea nivelului de conștientizare a cetățenilor asupra
valorilor patrimoniale ale municipiului prin organizarea unor
evenimente de informare, instruire și promovare.
Acțiuni: Programe specializate de informare, întâlniri regulate cu specialiști.
Scop: Ridicarea nivelului de conștientizare și de implicare a cetățenilor.
CONCEPTUL ȘI SOLUȚIA SPAȚIALĂ / URBANISTICĂ
Concept de dezvoltare pentru zona de intervenție
Zona de intervenție va deveni atractivă atât pentru rezidenții municipiu –
lui Caracal, cât și pentru vizitatori, prin îmbunătățirea imaginii urbane,
reducerea diversității sale funcționale și redobândirea identității și coe –
renței sale ca ansamblu istoric unitar. Moștenirea culturală de excepție
a municipiului va fi folosită ca motor al regenerării urbane și al creării
unei identități puternice a municipiului, recunoscute la nivel regional.

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 95
Intervenții propuse:
INTERVENȚII ASUPRA DOMENIULUI PUBLIC
Amenajarea coerentă a spațiului public aferent întregii zone de intervenție
• Refacerea infrastructurii edilitare aferente – pozarea exclusiv în
subteran, în canale special desemnate, a întregii infrastructuri
edilitare;
• Descongestionarea traficului – Prioritate pentru circulația
pietonală în interiorul zonei de intervenție / Realizare parcare /
Configurarea unui circuit de piste de biciclete;
• Amenajarea spațiilor publice aferente conform unui concept
coerent corelat cu imaginea urbană a ansamblului. Împrejmuiri,
pavaj, spații verzi, mobilier urban, iluminat public;
• Implementarea unui sistem de management al traficului;
• Înființarea unui sistem de supraveghere video.
INTERVENȚII ASUPRA FONDULUI CONSTRUIT
CU VALOARE PATRIMONIALĂ
Conservarea, reabilitarea și punerea în valoare a construcțiilor cu valoare
patrimonială.
Stimularea reabilitării durabile a întregului fond construit valoros, aferent zonei
de intervenție (Monumente istorice și clădiri cu valoare ambientală conexă).
Proiecte pilot – Reabilitarea și refuncționalizarea durabilă a unor clădiri
importante din cadrul zonei de intervenție capabile să genereze rege –
nerarea urbană.
Imobile în proprietatea municipalității (proiecte pilot):
• MUZEU ETNOGRAFIE, CASA HAGIESCU MIRIȘTE – Str. Hașdeu B.P . 2;
• CASA MEMORIALĂ „IANCU JIANU” – Str. Iancu Jianu Nr. 15;
• BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „VIRGIL CARIANOPOL” – Str. Iancu Jianu Nr. 18 A;
• MUZEUL ROMANAȚIULUI – Str. Iancu Jianu Nr. 26;
• CASA NICOLAE TITULESCU – Str. Iancu Jianu Nr. 27;
• ANSAMBLU COMERCIAL P+1 – Str. Mieilor Nr. 10;
• IMOBIL – Str. Mieilor Nr. 10B;
• IMOBIL – Str. Plevnei Nr. 1.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL96
INTERVENȚII ASUPRA FONDULUI CONSTRUIT
FĂRĂ VALOARE PATRIMONIALĂ
Intervenții de ameliorare a impactului vizual negativ al construcțiilor fără
valoare patrimonială asupra fondului construit valoros.
Intervențiile vor urmări conservarea coerenței ansamblului și ridicarea
gradului de finisare urbană, restaurarea, conservarea și deparazitarea
fondului construit valoros.
Toate intervențiile în zona construită protejată în cauză se vor face în
conformitate cu prevederile legii 422 – privind protejarea monumen –
telor istorice – atât în ceea ce privește procedura de autorizare – faze
metodologice – cât și în ceea ce privește implicarea specialiștilor – studii
istorice, studii de istoria artei – componente artistice, expertize structu –
rale, expertize biologice etc .
Procesul de reabilitare și modernizare a spațiului public se va desfășura pe
baza unui proiect complex de specialitate ce va viza ameliorarea imaginii
urbane în concordanță cu caracterul acestuia, dezvoltarea cu prioritate
a deplasărilor pietonale și a spațiilor destinate acestora, a modalităților
de deplasare velo, reglementarea circulației autovehiculelor și a parcării,
organizarea mobilierului urban și a vegetației.
Se va urmări organizarea spațiului public în așa fel încât să fie favorizată
circulația pietonală, traficul motorizat putând fi prezent doar parțial.
Spațiile verzi, de tipul scuarurilor sau grădinilor vor avea acces public
nelimitat. Mobilierul urban va fi integrat unui concept coerent pen –
tru imaginea urbană a spațiilor publice din întregul ansamblu protejat.
Cablurile electrice și de comunicații se vor introduce în subteran, ca și
toate celelalte rețele edilitare.
Dincolo de reabilitarea fizică a mediului construit valoros (construcții și
spații publice aferente), cel mai important aspect al Regenerării urbane
este creșterea atractivității localității atât pentru vizitatori, cât și pentru
comunitatea locală, prin Revitalizarea zonei de intervenție . În acest sens,
se recomandă elaborarea unui studiu complex de marketing urban care
să coreleze identitatea orașului cu posibile forme de valorificare turistică
a acesteia.

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 97
MASTERPLAN
SIMULAREA SPAȚIAL VOLUMETRICĂ A CATEGORIILOR DE INTERVENȚII PROPUSE

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL98
INTERVENȚII ASUPRA FONDULUI CONSTRUIT
Ameliorarea impactului vizual negativ al construcțiilor
recente agresive față de mediul istoric adiacentINTERVENȚII ASUPRA FONDULUI CONSTRUIT
Conservarea, reabilitarea și punerea în valoare a
construcțiilor cu valoare patrimonială
Proiecte pilot – imobile în proprietate publicăINTERVENȚII ASUPRA DOMENIULUI PUBLIC
Amenajarea coerentă a spațiului public și a împrejmu –
irilor aferente întregii zone de intervenție corelate cu
epoca istorică de referință

Capitolul 4: Operațiune integrată de regenerare urbană 99
IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE
Implementarea intervențiilor din cadrul proiectului integrat se va realiza
sub coordonarea Echipei de coordonare din cadrul Primăriei, responsa –
bilitățile fiind împărțite și cu alți parteneri de la nivel local, în funcție de
tipul intervenției: proprietari de imobile, companii furnizoare de utilități,
ONG-uri etc.
Monitorizarea va fi realizată de echipa de coordonare din cadrul Primăriei,
dar poate implica și principalii parteneri. Se propune monitorizarea anuală
a implementării intervențiilor și realizarea unor Rapoarte de monitorizare
care să fie prezentate tuturor părților implicate/interesate. Rapoartele vor
lua în considerare indicatorii de monitorizare stabiliți și se vor propune
măsuri corective, dacă s-au constatat probleme sau întârzieri.
Pornind de la intervențiile propuse, au fost identificați următorii indicatori
de rezultat:
• Număr obiective de patrimoniu reabilitate;
• Număr clădiri de patrimoniu refuncționalizate;
• Număr corpuri de iluminat arhitectural instalate;
• Kilometri de străzi modernizate;
• Lungime trasee piste de biciclete amenajate;
• Număr locuri de parcare create;
• Număr bucăți de mobilier urban amplasate;
• Sistem de managementul traficului implementat;
• Sistem supraveghere video înființat.
Ca și indicatori de obiectiv au fost aleși:
• Creșterea numărului de obiective turistice integrate în circuite
județene, regionale;
• Creșterea numărului de evenimente culturale organizate;
• Creșterea numărului de evenimente de informare și conștientizare
privind importanța patrimoniului construit în rândul populației;
• Creșterea numărului de turiști.

POLITICA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI CARACAL100
Indicatorii de impact identificați, corelați cu cei de la nivelul orașului sunt:
• Creșterea gradului de atractivitate a centrului (sondaj în rândul
populației și turiștilor);
• Creșterea contribuției turismului la cifra de afaceri a municipiului;
• Creșterea gradului de cooperare cu partenerii sociali / privați.