Programul de studii: Master Evaluarea Integrată a Stării Mediului – IF Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în… [626049]

UNIVERSITATEA DIN BUCURE ȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Știința Mediului
Programul de studii: Master Evaluarea Integrată a Stării Mediului – IF

Analiza potențialului de dezvoltare a
infrastructurilor verzi urbane în
Municipiul Caracal

Îndrumător științific:
Conf. univ. Mihai Răzvan Niță

Absolvent: [anonimizat]
2017

2 CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 3
METODOLOGIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5
1 – INFRASTRUCTURILE VERZI URBANE – INSTRUMENT AL DEZVOLTĂRII
DURABILE URBANE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 7
1.1 Definirea infrastructurilor verzi ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
1.2 Clasificarea infrastructurilor verzi ………………………….. ………………………….. ……………………. 8
2 – SITUAȚIA EXISTENTĂ A MUNICIPIULUI CARACAL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE
INFRASTRUCTURILE VERZI URBANE ………………………….. ………………………….. ………… 11
2.1 Așezarea geografică a arealului de studiu ………………………….. ………………………….. ……….. 11
2.2. Distribuția spațială a infrastructurilor verzi în cadrul municipiului Caracal …………………. 12
2.3. Particu larități locale care determină favorabilități sau restrictivități pentru existența sau
dezvoltarea potențială a infrastructurilor verzi urbane ………………………….. ………………………… 14
2.3.1 Factorii de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 14
2.3.2 Factorii economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2.3.3 Factorii sociali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
2.4 Ev oluția zonelor verzi din municipiul Caracal ………………………….. ………………………….. …. 20
3 – INVENTARUL INFRASTRUCTURILOR VERZI URBANE EXISTENTE ÎN
MUNICIPIUL CARACAL ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
3.1 Evaluarea și cuantificarea beneficiilor infrastructurilor verzi urbane existente ……………… 31
3.2 Necesitatea dezvoltării infrastructurilor verzi urbane în cadrul municipiului Caracal …….. 34
4 – ANALIZA POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR
VERZI URBANE ÎN MUNICIPIUL CARACAL ………………………….. ………………………….. . 36
4.1 Percepția locuitorilor din municipiul Caracal asupra conceptului de infrastructură verde
urbană ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 36
4.2 Potențialul de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în municipiul Caracal ……………. 44
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 50
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 52
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 56

3 INTRODUCERE
Dinamica dezvoltării urbane și presiunile pe care aceasta le impune la nivelul mediului și
la nivelul calității vieții locuitorilor din zonele urbane, au determinat societatea să descopere
tehnici și instrumente care să diminueze efectele negative ale expansiunii urbane. Infrastructurile
verzi urbane pot reprezenta instrumente de realizare a unei dezvoltări urbane durabil e, datorită
multifuncționalității lor reprezentată de numeroasele beneficii economice, sociale și ecologice pe
care le pot oferi dar și a faptului că acestea pot stabili un echilibru între zonele urbane și mediu.
Motivația alegerii temei
Principala motivaț ie pentru alegerea acestei teme ca subiect de studiu a fost faptul că
infrastructurile verzi urbane reprezintă un subiect de interes, actual și extrem de important, atât la
nivel global, cât și la nivelul Uniunii Europene și al tuturor statelor membre și, implicit, al
României deoarece , aceste infrastructuri verzi stau la baza dezvoltării durabile a zonelor urbane,
iar multiplele beneficii ale acestora pot ajuta la menținerea unui mediu sănătos și la creșterea
calității vieții urbane , contribuind la diminua rea efectelor negative create de activitățile antropice
în mediile urbanizate .
Arealul ales pentru acest studiu, este oraș ul meu natal. Această alegere este datora tă faptului
că planificarea și implementarea infrastructurilor verzi la nivelul orașelor pot ajuta la dezvoltarea
durabilă și la crearea unor condiții bune de trai pentru locuitorii acestora, iar dorința mea a fost
aceea de a promova și de a găsi soluții pentru dezvoltarea urbană durabilă a municipiului
Caracal.
Scopul și obiectivele studiului
Scopul acestei lucrări este acela de a analiza potențialul de dezvoltare a infrastructurilor ver zi
urbane în municipiul Caracal în vederea dezvoltări i durabile a acestui oraș și a î mbunătățirii
calității vieții locuitorilor .
Astfel, în vederea realizării aces tui scop, lucrarea are trei obiective principale : (1) crearea
unei imagini complete asupra situației existente din municipiul Caracal în ceea ce privește
infrastructurile verzi urbane (identificarea tipologiilor existente, analiza caracteristicilor orașului
care influențează dezvoltarea acestora în forma actuală), (2) aplicarea unui chestionar d e opinie
locuitorilor municipiului pentru a observa ceea ce se înțelege la nivel social prin conceptul de
infrastructură verde urbană, dar și care sunt cerințele acestora și, cel de -al treilea obiectiv a fost
acela de a identifica zonele adecvate pentru de zvoltarea anumitor tipologii de infrastructuri verzi
urbane (3).

4 Considerăm că originalitatea acestei lucrări este susținută de aplicarea tehnicilor GIS care au
fost eficiente pentru a îndeplini obiectivele propuse prin acest studiu.
Lucrarea este structur ată în patru capitole. În primul capitol, se discută aspectele teoretice
legate de acest concept de infrastructură v erde urbană , cadrul legislativ , dar se analizează și
diferite clasificări ale infrastructurilor verzi urbane, realizate în funcție de anumite caracteristici
ale acestora .
Cel de -al doilea capitol, ilustrează situația existentă din cadrul municipiului Caracal în ceea
ce privește infrastructurile verzi urbane, se analizează distribuția spațială a acestora,
caracteristicile orașului care au influențat dezvoltarea acestora în forma actuală , dar și evoluția
zonelor verzi.
Capitolul al treilea , analizează fiecare zonă funcțională a arealului de studiu și tipologiile de
infrastructuri verzi existente, dar și tipologiile cu potențial de dezvol tare pentru fiecare zonă ,
evaluează infrastruc turile verzi existente și subli niază necesitatea și importanța dezvoltării unor
noi tipol ogii de infrastructuri verzi di n prismă științifică, economică și socială.
De asemenea, în capitolul al treilea se discută despre beneficiile pe care infrastructurile verzi
urbane le pot oferi, dar și despre indicatorii care pot evalua infrastructurile verzi urbane din mai
multe perspective.
Ultimul capitol, cel de -al patrulea, ilustrează percepția locuitorilor asupra conceptului de
infrastructură verde urbană, dar ș i cerințele acestora, urmată de o analiză asupra zonelor
potențiale pe care ar putea fi implementate infrastructuri verzi urbane, dar și un model de
tipologie ce ar putea fi dezvoltată , care urmează întocmai necesitățile și cerințele locuitorilor
municipiului Caracal.
Mulțumiri
Lucrarea de disertație a fost realizată sub conducerea domnului Conf. Univ. Mihai Răzvan
Niță, căruia țin să îi adresez sincere mulțumiri pentru întregul sprijin acordat , pentru permanenta
îndrumare și pentru toate sfaturile oferite, dar și pentru faptul că m -a încurajat să îmi prezint
principalele rezultate ale lucrării în cadrul Simpozionul ui Național al Studenților Geografi, ediția
a XXIV –a, în urma căruia am obținut p remiul al treilea.
De asemenea, doresc să mulțumesc tuturor persoanelor care m -au sprijinit moral sau material
și celor care au contribuit indirect în elaborarea acestei lucrări de disertație , și să -i asigur de
aprecierea pe care le -o port în urma ajutorului primit pentru a concretiza studiul de față.

5 METODOLOGIE
Pentru elaborarea acestei lucrări de analiză și cercetare a infrastructurilor verzi urbane din
municipiul Caracal, a fost necesară utilizarea mai multor metode specifice de cercetare.
Prim a metodă folosită , a fost metoda analizei și sintezei , prin intermediul căreia am
colectat informațiile și dat ele, plecând de la referințe cu caracter general, care m -au determinat să
aprofundez cât mai mult.
Ce de -a doua metodă utilizată a fost metoda observație i, aplicată pentru a analiza peisajul
geografic al municipiului Caracal prin num eroase deplasări pe teren . La fiecare deplasare pe
teren, am fotografi at diverse elemente importante și am completat fișe de observație pentru
fiecare dintre acestea (Anexa nr. 5) .
Metoda analizei hărților topografice a fost abordată ȋn mod special ȋn prima parte a
lucrării pentru a studia relieful și formele specifice ale acestuia.
Pentru realizarea lucrării, cele mai importante metode au fost cele informațional –
geog rafice , cu ajutorul analiz elor GIS reușind să elaborez niște modele geografice care au
completat analiza domeni ului studiat .
Prima etapă a elaborării acestei lucrări , a fost aceea de a analiza literatura de specialitate
și de a consulta diferite lucrări de referință di n domeniu l de interes .
A doua e tapă, a fost aceea de a analiza m unicipiul Caracal prin cercetări pe teren și de a
imortaliza fiecare element reprezentativ pentru această lucrare. A treia etapă și cea mai
complexă, a fost elaborarea reprezentă rilor grafice și a celor cartografice care au ajutat la
exemplificarea concretă a rezultatelor obținute și au completat informația scrisă a acestui studiu.
Sursele de date statistice utilizate în analizele cu privire la numărul de locuitori,
suprafețele ve rzi și alte zone funcționale , au fost preluate din Planul Urbanistic General al
Municipiul ui Caracal din anul 2013 (fig. 1) . De asemenea, pentru evaluarea infrastructurilor
verzi urbane am folosit și o serie de indicatori bine cunoscuți în literatura d e specialitate
internațională: p roporția spațiilor verzi în ceea ce pr ivește suprafața totală (%) și p roporția
spațiilor verzi pe cap de locuitor (m2/loc).
Ca sursă de date spațiale, am utilizat imagini satelitare LANDSAT 8 OLI și Planul
Urbanistic General, cu scara 1: 10.000. Pentru elaborarea reprezentărilor cartografice, am folosit
materiale cartografice în format digital, precum și materiale din baza de date GIS pentru
România, pe care le -am prelucrat cu ajutorul programelor software GIS dedicate (fig. 1) .

6 Operația de transferare a datelor din format raster în cel vectorial s -a realizat prin
georeferențiere și vectorizare. Cu ajutorul tehnicilor GIS ș i a programelor software ArcGis 10.1
și ENVI 5.3, am realizat materialele cartografice din acest studiu.
Pentru a evalua nivelul de informare și interes al locuitorilor din Municipiul Caracal în
ceea ce privește infrastructurile verzi urbane, am realizat un chestionar online prin Google Docs
Form s, iar cele 81 de rezultate obținute au contribuit la completarea analizei din cadrul acestui
studiu. Pentru analiza spațială a rezultatelor obținute din chestionare , s-a utilizat programul
ArcMap 10.1 (înregistrar ea răspunsurilor pe baza adresei și transformare a în bază de date GIS ).

Fig. 1 – Metodologie
Pentru realizarea hărților de accesibilitate la infrastructurile verzi urbane cu acces
nelimitat care îndeplinesc funcțiile de recreere, relaxare, agrement și sport (fig. 4.12) și la
terenurile virane neutilizate din cadrul municipiului Caracal (fig 4.13), s -au utilizat mai multe
tutoriale disponibile pe Blogul ESRI ArcGis on -line (Glennon, 2011) . De asemenea, pentru a
evalua potențialul terenurilor virane neuti lizate identificate în municipiul Caracal, am utilizat un
model realizat cu ajutorul Model Builder, din cadrul programului software ArcGis 10.1, care mi –
a permis combinarea mai multor instrumente pentru a automatiz a fluxul de operații necesare.

7 1 – INFRASTRUCTURILE VERZI URBANE – INSTRUMENT AL DEZVOLTĂRII
DURABILE URBANE
Infrastructurile verzi urbane sunt tot mai mult utilizate ca instrumente de realizare a unei
dezvoltări urbane durabile, datorită multifuncționalității lor reprezentată de numeroase le
beneficii economice, sociale și ecologice pe care le pot oferi. De asemenea, implementarea
infrastructurilor verzi urbane poate fi considerat un indicator important al dezvoltă rii durabile a
orașelor, deoarece acestea contribuie la sănătatea și bunăstar ea oamenilor.
Infrastructurile verzi urbane pot crea un mediu urban prietenos și sănătos, în care natura
și orașul se îmbină pentru a restabili valorile pierdute și fostul echilibru al ecosistemului urban
(Manea et al. , 201 5).
1.1 Definirea infrastructuri lor verzi
Infrastructurile verzi urbane reprez intă un concept relativ recent, apărut în secolul al
XIX-lea, în S.U.A, când se urmăreau două direcții prin cipale (conect area parcurilor cu alte zone
verzi urbane pentru beneficiul populației și conservarea ariilor naturale pentru beneficiul
biodiversității) în încercarea de a integra conservarea naturii în planificarea teritorială (Niță,
2016).
Infrastructura verde urbană poate fi definită, în sens larg, c a o rețea strategic ă și
planificat ă de zone naturale și semi -naturale, proiectat ă pentru a oferi o gamă l argă de servicii
ecosistemice, dar și pentru proteja rea biodiversității . Infrastructurile verzi urbane sunt o structură
spațială ce oferă beneficii oam enilor și au drept scop maximizarea capacității naturii de a furniza
mai multe servicii ecosistemice valoroase , precum purificarea aerul ui sau retenția apelor pluviale
(European Commission, 2013).
În România, infrastructurile verzi urbane nu sunt incluse î n legislaț ie, însă acestea pot fi
asimil ate de spațiile verzi, astfel că t ermenul de ,,infrastructură verde urban ă” poate fi echivalat
cu ,,spațiu l verde ” din cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (Legea privind reglementarea și
administ rarea spațiilor verzi din intravilanul localit ăților ) definit ca ,,zonă verde în c adrul
orașelor și municipiilor, o rețea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei
specific este determinat de vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă, erba cee)”.
Infrastructurile verzi urbane pot reprezenta un subsistem component al orașului care
asigură buna funcționare a structurilor verzi. Acestea imită sau utilizează procese din natură
direcționându -le spre atingerea scopului pentru care au fost create (nu este necesar ca acestea să
folosească elemente natu rale).

8 Ca termen , infrastructurile verzi urbane nu au o definiție unică recunoscută pe scară
largă. Cu toate acestea, se identifică la nivelul fiecărei definiții, anumite trăsături comune care
stau la baza acestui concept. Aceste a includ : infrastructurile verzi urbane reprezintă o abordare
sau un concept și nu un domeniu științific, elementele acestora sunt dominate de elemente sau
procese naturale ori procese ce le imită pe cele naturale , iar p rincipiile de bază ale
infrastructurilor ve rzi urbane sunt reprezentate de multifuncționalitate (varietate de funcții –
economice, sociale, ecologice), conectivitate și conservare . Termenul este utilizat pentru o rețea
de infrastructuri verzi interconectate ce aduce beneficii suplimentare și este mai rezistentă față de
cele naturale (EEA, 2011) .
Conectivitatea re prezintă unul dintre elementele centrale ale infrastructurilor verzi, ce se
reiese din caracteristica acestora de rețea interconectată, menită să înlăture disparitățile generate
de procesele de fragmentare a habitatelor rezultate în urma expansiu nii așezărilor umane (Niță,
2016 ). Infrastructurile de transport sunt considerate, la nivel regional, factorul principal care
reduce conectivitatea, astfel că trebuie dezvoltate diferite elemente naturale sau structuri
artificiale care să diminueze efe ctele acestuia (eco -poduri, eco ducte, centuri verzi, etc.).
La nivelul c onectivit ății infrastructurilor verzi urbane se pot identifica două componente
principale: componenta structurală (fizică – aranjamentul spațial al diferitelor elemente din
peisaj) și componenta funcțională (comportamentală – răspunsul speciilor la structura fizică a
peisajului) (Crooks și Sanjayan, 2006 ; Iojă et al., 2014 ). Conectivitatea structurală se referă doar
la configurația habitat elor și la distribuția spațială a patch -urilor, fără a include date despre
modul de mișcare a speciilor sau preferințele acestora pentru anumite tipuri de habitat), pe când,
pentru conectivitatea funcțională, nu este nevoie doar de informații spațiale desp re habitate sau
elemente de peisaj, ci și de informații legate de mișcarea reală a organismelor și a proceselor
într-un anumit habitat (Iojă et al ., 2014; Crooks și Sanjayan, 2006). Fenomenul de reducere a
zonelor verzi ca urmare a procesului de retrocedare a terenurilor private, este caracteristic țărilor
post socialiste, inclusiv României (Badiu et al., 2014 ).
Dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane trebuie să difere de abordăril e convenționale
pentru planificarea spațiului verde și să analizeze valorile și acțiunile de conservare în
concordanță cu dezvoltarea durabilă a terenurilor, planificarea , gestionarea și monitorizarea
infrastructurii construite (Benedict și McMahon , 2006).
1.2 Clasificarea infrastructurilor verzi
Clasificare a infrastructurilor verzi se poate face în funcție de mai multe criterii precum
scara, funcțiile pe care le îndeplinesc sau alte caracteristici ale acestora.

9 The Environment DG a realizat o clasificare a infrastructurilor verzi care cuprin de toate
tipologiile ce pot fi aplicate la nivelul statelor europene. Acestă clasificare cuprinde următoarele
tipologii (EEA, 2011): zone cu valoare ridicată pentru biodiversitate în arii protejate într -o rețea
interconectată , cum ar fi Siturile Natu ra 2000 alături de zonele tampon ale acestora ; ecosisteme
sănătoase și zone cu valoare ridicată din afara zonelor protejate (zone umede, pășuni , zone de
coastă , păduri natural e); elemente de peisaj natural (patch-uri de pădure și garduri vii sau alte
elemente care pot acționa ca eco -coridoare sau stepping stones pentru animale le sălbatice );
patch -uri de habitat restaurate; elemente artificiale (eco ducte, e co-poduri sau alte elemente care
au rolul de a asigura conectivi tatea infrastructurilor verzi); zone multifuncționale (în care
utilizarea terenurilor ajută la menținerea sau resta bilirea ecosistemelor sănătoase); zonele în care
sunt puse în aplicare măsuri pentru a a îmbunătăți calitatea ecologică generală și permeabil itatea
peisajului și , ultima categorie, elemente le urbane precum: parcurile bogate în biodiversitate,
pavajele permeabil e, pereții , fațadele și acoperișuri le verzi , care găzdu iesc biodiversitatea și care
permit ecosistemelor să funcționeze și să livreze serviciile lor; acest e elemente ar trebui să
conecteze, de asemenea, zonele urbane cu cele periurbane și rurale. O clasificare funcțională
sugerată de EPA în anul 2010 cuprinde următoarele categorii: spații de recreer e pas ive și active
(caracteristice zonelor urbane), resurse de habitat și mediu (conservarea biodiversității), peisaje
funcționale și resurse istorice și funcționale (Niță, 2016).
În România, infrastructurile verzi urbane nu sunt incluse în legislație, însă acest ea pot fi
asimiliate de spațiile verzi, astfel că se poate utiliza clasificarea spațiilor verzi din legislație și
pentru infrastructurile verzi urbane cu mici adăugări/modificări. Conform legislației din România
(Legea nr. 24 din anul 2007 . Legea privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din
intravilanul localităților. Modificată și completată prin Legea nr. 47 din anul 2012 ), spațiile verzi
se compun din mai multe tipuri precum:
,,1) Spații verzi publice cu acces nelimitat:
1.1) Parcuri – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr -un cadru
vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților
cultural -educative, sportive sau recreative pentru populație;
1.2) Grădini – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru
agrement și recreere, fiind deschis publicului;
1.3) Scuaruri – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul
ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social –
culturale, de învățământ, amenajăril or sportive, de agrement sau în alte locații;

10 1.4) Fâșii plantate – plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului,
realizată în lungul căilor de circu lație sau al cursurilor de apă.
2) Spații verzi publice de folosință specializată:
2.1) Grădin i botanice; grădini zoologice; muzee în aer liber – instituție care dispune de un
spațiu verde neacoperit, special amenajat, în vederea expunerii și studierii unor obiecte de artă,
relicve, documente istorice și știin țifice și a educării publicului; parcuri expoziționale – spațiu
verde special amenajat destinat informării publicului ș i promovării unor evenimente; zone
ambientale și de agrement pentru animalele d resate în spectacolele de circ;
2.2) Zone verzi aferente dotărilor publice: creșe; grădinițe; școli; unități sanitare sau de
protecție socială; instituții; edificii de cult; cimitire; etc;
2.3) Baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de perf ormanță .
3) Spații verzi pentru agrement: baze de agrement; poli de agrement; baze sportive;
4) Spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă – plantații realizate în lungul
cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, al căror rol principal este de protecție a acestora;
5) Culoare de protecție față de infrastructura tehnică – plantații realizate în lungul căilor
de circulație sau în jurul unor instalații cu potențial ridicat de poluare, în vederea ameliorării
calității mediului și protejării infrastructurii aferente;
6) Păduri de agrement – pădure sau zonă împădurită în care se realizează diferite lucrări
în vederea creării unui cadru adecvat petrecerii timpului liber. ”
Valo area necesară de spațiu verde pe cap de locuitor, este reglementată prin Legea nr. 70 din
anul 2013 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114 din anul 2007 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195 din anul 2005 privind
protecția mediului (Parlamentul României, 2013), la 26 m2 spațiu verde pe cap de locuitor,
pentru toate orașele, fără a ține cont de caracteristicile acestora . Strategia de Dezvoltare
Teritorială a României pune accent pe creșterea suprafeței de spații verzi în orașe și
implementarea cen turilor verzi în jurul zonelor urbane foare bine dezvoltate (Ministerul
Dezvoltării Regionale și Administrației Publice , 2015 ). Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă a României Orizonturi 2013 -2020 -2030 menționează creșterea suprafe ței spațiilor v erzi
la 26 m2 pe cap de locuitor până în anul 2020 și la 35 m2 pe cap de locuitor până în anul 2030
pentru orașele de rang I și II , dar și realizarea centurilor verzi -galbene în jurul orașelor de rang I
(Guvernul României, 2008).

11 2 – SITUAȚIA EXISTENTĂ A MUNICIPIULUI CARACAL ÎN CEEA CE
PRIVEȘTE INFRASTRUCTURILE VERZI URBANE
2.1 Așezarea geografică a arealului de studiu
Municipiul Caracal este situat în sudul României, în cadrul județu lui Olt. La nivelul
județului, m unicipiul Caracal este localizat în j umătatea sudică a acestuia, la 41 de km de
reședința județului și anume Slatina și 4 2 km față de orașul Corabia ( fig. 2 .1). Din punct de
vedere administrativ, m unicipiul Caracal are o suprafață de 7.094,78 hectare, iar numărul
populației stabile în anul 2016 era de 35.207 locuitori (Institutul Național de Statistică , 2016 ).
Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului de amena jare a
teritoriului național – Secțiunea a IV -a Rețeaua de localități, m unicipiul Caracal îndeplinește
toate cerințele principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali de definire a lui în
categoria orașelor de rang II.

Fig. 2.1 – Harta localizării Municipiului Caracal
Municipiul Caracal este situat în Câmpia Română, în subunitatea acesteia și anume
Câmpia Olteniei, în marginea estică a Câmpiei Romanațiului, la contactul dintre Câmpia Leu –
Rotunda ș i Câmpia Caracalului (f ig. 2.2).

12 Câmpia Romanațului este dominată de netezimea reliefului în trepte, format din câmpii
laterale și terase, ce coboară spre margini. Aceasta este formată predominant din depozite
loessoide, cu văi longitudinale, paralele, orientate pe direcția NV – SE (Coteț și Urucu, 1975).

Fig. 2.2 – Harta localizării m unicipiului Caracal în cadrul unităților de relief
2.2. Distribuția spațială a inf rastructurilor verzi în cadrul m unicipiului Caracal
Cele șase categorii principale de infrastructuri verzi pe care le -am identificat conform
Planului Urbanistic General al municipiului Caracal din anul 2013 , sunt reprezentate de: grădini
private (aceste au fost treptat transformate în mici terenuri agricole sau livezi), parcul Constantin
Poroineanu (24 ha), cimitire (13 ha), scuaruri și zonele verzi aferente dotărilor publice (15 ha),
infrastructurile verzi de protecție (4,31ha) și infrastructurile pentru sport sau agrement (4,84 ha).
Se poate observa faptul că singurele tipologii ce sunt distribuite uniform la nivelul
orașului sunt grădinile private. Harta din figura 2. 3 reprezintă o distribuție a tipologii lor de spații
verzi specificate în legislația Român iei, la nivelul intravilanului m unicipiului Caracal.
Așa cum putem observa, la nivelul municipiului Caracal există mai multe tipologii de
spații verzi ce nu sunt întâlnite precum: zone ambientale și de agrement pentru animale dresate în
spectacolele de circ ; grădini botanice sau zoo logice; muzee în aer liber; parcuri expoziționale.

13 De asemenea, în intravilanul municipiului Caracal nu există păduri de agr ement , iar în
extravilanul orașului există o singu ră pădure, cu o suprafață de aproximativ 1 ha, care nu este
amenajată corespunzător pentru a crea un cadru adecvat petrecerii timpului liber .
În clasificarea infrastructurilor verzi urbane utilizate de acest studiu sunt incluse și
grădinile private aferen te locuințelor de tip individual (casele) ce nu se regăsesc în cadrul Legii
spațiilor verzi din România.
De asemenea, pe hartă sunt trecute și unitățile teritoriale de referință pentru spațiile verzi
și anume: V1 – Parcul Constantin Poroineanu, exemplu de arhitectură peisageră istorică; V2 -alte
spații verzi protejate cu folosință publică legate de c entrul istoric -administrativ: Piața Victoriei și
zona adiacentă – parte a zonei istorice protejate demolată în perioada socialismului; V3 – spații
verzi divers e (aliniament e, plantații pentru protecția infrastructurii, scuaruri etc.); V4 – complexe
și baze sportive; V4a – Complexe și baze sportive în zona protejată (incluse în parcul Constantin
Poroineanu); V5 – Zone de agrement – în general în vecinătatea apei și în relație cu aceasta, V5a
– Agre ment în zona protejată (incluse în parcul Constantin Poroineanu) (Crișan, 2011) .

Fig. 2.3 – Harta distr ibuției infrastructurilor verzi din m unicipiul Caracal (detaliat în
Anexe le nr. 1, 2, 3, 4)
Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013

14 2.3. Particularități locale care determină favorabilități sau restrictiv ități pentru
existența sau dezvo ltarea potențială a infrastructurilor verzi urbane
2.3.1 Factorii de mediu
Din punct de vedere ecologic, infrastructurile verzi urbane moderea ză impactul activităților
umane. Acestea contribuie la conservarea patrimoniul ui natural și cultural local prin protejarea
biodiversității habitatelor.
a) Relief
Din punct de vedere al reliefului, m unicipiul Caracal este situat în Câmpia Caracalului ce are
o altitudine medie de 95 m . (fig. 2.4).

Fig. 2.4 — Harta hipsometrică a municipiului Caracal (Prelucrat după Harta topografică a
municipiului Caracal, scara 1:25.000 )
Relieful reprezintă un factor favorabil pentru dezvoltarea potențială a oricărui tip de
infrastructură verde urbană datorită faptului că este un relief neted de câmpie.
b) Climat
Din punct de vedere climatic, amplasamentul se încadrează în zona climatului temperat
continental cu patru anotimpuri dar și cu ușoar e influențe continentale (Coteț și Urucu, 1975).
Temperatura medie anuală este de 11, 2 ° C. Cantitățile medii de precipitații variază de la 400
la 500 mm/an (Iagăr u, Vătămanu și Bălănescu, 2001) .

15 Viteza vântului are maxime d e 3 – 5 m/secundă, uneori însă mult mai mari, pe direcțiile
dominante și viteze sub 3 m/secundă pe celelalte direcții, cu variații diurne în funcție de radiația
solară (Crișan, 2011 ). Cantitatea destul de însemnată a precipitațiilor, impune presiune asupra
rețelelor de canalizare. Vara, temperaturile depășesc adesea 30°C, suprafețele active betonate în
cea mai mare parte , fac ca temperaturile resimțite să fie mult mai ridicate.
Climatul m unicipiului Caracal nu reprezintă un factor restrictiv pentru dezvolta rea potențială
a infrastructurilor verzi urbane, însă va trebui să se țină cont de acesta la alegerea speciilor
floristice ce vor fi utilizate în cadrul infrastructurilor verzi.
Creșterea suprafețelor spațiilor verzi va contribui la reglarea parametrilor climatici și
combaterea apariției efectului de insulă de căldură, precum și la favorizarea unei circulații bune a
aerului, reglarea umidității și a regimului vântului.
c) Hidrografie
Din punct de vedere hidrografic , pârâul Gologan u este singurul curs de apă permanent de pe
suprafața m unicipiului Caracal, străbătându -l de la V la E prin zona centrală. Acest a a fost
canalizat și de -a lungul său au fost construite o serie de baraje art ificiale din care au rezultat
câteva lacuri artificiale precum: lacul Obogeanu din N ordul p arcului Constantin Poroineanu,
lacul Opincaru din partea de Est a municipiului, și, lacul Parc din parcul Constantin Poroineanu
(Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007).
Pârâul Gologan u și lacurile artificiale reprezintă un factor de fav orabilitate pentru
dezvoltarea potențială a infrastructurilor verzi urbane deoarece oferă spații pentru implementarea
unor păduri de agrement sau a unor zone de picni c pentru locuitori. În prezent, zonele verzi din
jurul acestor lacuri nu sunt utilizate de oarece este interzis accesul (fig. 2.5).

Fig. 2.5 – Acces interzis în zonele verzi din
apropierea lacului Parc (Arhivă personală )
De asemenea, în partea nord-vestică a extravilanului m unicipiului Caracal, este localizată
și rampa de deșeuri neconformă a orașului ce a fost închisă.

16 Rampa de deșeuri se î nvecinează în partea sudică cu p ârâul Gologan u, existând o distanță
de doar 200 m de acesta. Din cauza faptului că nu s -au luat măsuri și nu a existat nici un fel de
protecție pentru acest curs de apă , odată cu delimitarea zonei închise, depozitele de deșeuri s -au
extins, acoperind pârâu l Gologan u și vegetația din jurul acestuia (fig. 2.6).

Fig. 2.6 – Pârâul Gologan u acoperit de depozite de deșeuri (Arhivă personală )
Malul și zona din apropierea p ârâului Gologan u ar putea fi delimitate cu ajutorul unui gard
viu și unul de protecție pentru ca depozitele de deșeuri să nu mai înainteze și să contamineze apa.
Rampa de deșeuri închisă și reabilit ată, alături de zona din jurul p ârâului Gologan u ar putea fi
acoperite cu specii rezistente și cu creștere rapidă precum : salcâmul ( Robinia Pseudoacacia ),
plopul ( Populus Alba ), salcia sau cătina albă ( Hippophae Rhamnoides ) și transformate într -o
infrastructură verde urbană.

Fig. 2.7 – Zona închisă a rampei de deșeuri (Arhivă personală )

17 d) Mediu l biotic
Din punct de vedere al învelișului pedologic și al formațiunilor vegetale, în partea estică unde
caracteristică este formațiunea de silvostepă, se impune clasa Molisolurilor (Cernisoluri conform
S.R.T.S 2003) cu tipul cernoziom arg iloiluvial tipic, fertil , cu o cantitate mare de humus, dar și
asociații de cernoziomuri cambice și cernoziomuri argiloiluviale în crovuri și padini. În partea
vestică unde caracteristică este zona pădurilor de foioase, se impune clasa Argiluvisolurilor
(Luvisoluri confor m S.R.T.S 2003) cu tipul solurilor brun -roșcate tipice, dar și asociații de soluri
brun-roșcate tipice și soluri brun -roșcate t ipice, erodate (Grecu, 2010 ) (fig. 2 .8).
Învelișul pedologic reprezintă un factor favorabil pentru dezvoltarea oricărui tip de
infrastructură verde urbană, deoarece tipurile de sol întâlnite în arealul de studiu sunt bogate în
humus și nutrienți, astfel că formațiunile vegetale se pot dezvolta cu ușurință .

Fig. 2.8 – Harta claselor și tipurilor de sol din m unicipiul Caracal (Prelucrat după Harta
Solurilor României, scara 1: 200.000 )
2.3.2 Factorii economici
Infrastructurile verzi urbane ar putea cont ribui la dezvoltarea economiei m unicipiului
Caracal: fructe și legume (grădini urbane , acoperișuri verzi ), compost și energie, ca rezultat al
producției verzi urbane. De asemenea, acestea pot contribui la creșterea valorii economice a unei
zone, crearea unor noi locuri de muncă sau atragerea turiștilor și a inves titorilor (Niță, 2016) .

18 Pentru î ntreținerea spațiilor verzi din m unicip iul Caracal este responsabilă firma privată
A.D.P.P. Caracal, contractată de Primăria m unicipiului Caracal în anul 2015 . Conform Hotărârii
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al UAT m unicipiului Caracal din anul 2016,
pentru crearea regis trului local al spațiilor verzi a fost alocat un buget de 200.000 lei. Bugetul
alocat de Primăria municipiului Caracal ar putea reprezenta un factor restrictiv pentru
dezvoltarea zonelor verzi , însă se pot accesa fonduri europene sau alte tipuri de fonduri pentru
crearea și implementarea acestora . În cadrul municipiului Caracal, singura industrie existentă
este industria alimentară reprezentată de două firme: S.C. MonteVerde SRL și Hame România,
economia bazându -se mai mult pe servicii și agricultură. Implementarea anum itor tipologii de
infrastructuri verzi urbane ar putea crea o nouă sursă economică atât pentru autoritățile locale,
cât și pentru actorii privați.
2.3.3 Factorii sociali
O rețea de zone verzi ce poate interconecta zonele rezidențiale, zonele comerciale și zonele
de recreere , ar putea contribui la îmbunătățirea accesibilității și atractivității orașului și ar putea
încuraja oamenii să utilizeze bicicleta ca mijloc de transport sau transportul pedestru, în
defavoarea transportului rutier (Tracada și Caperna, 2013). Infrastructurile verzi urbane pot oferi
o gamă largă de activități care contribuie la promovarea stilului de viață activ (beneficiu real
pentru sănătate a locuitorilor ) și încurajează interacțiunile sociale (Baycan -Levent et al., 2006 ).
Din datele pe care le -am preluat pentru a construi piramid a pe grupe de vârstă și sexe a
municipiului Caracal în anul 2016 , a reieșit faptul că m unicipiului Caracal îi re vine o piramidă
de tip amforă în care primele g rupe de vârstă (baza) se află în micșorare, mijlocul piramidei mult
mai extins decât baza, în timp ce vârful este subțire (fig. 2.9) .

Fig. 2 .9 – Piramida populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2016 (INS, 2016 )

19 Ponderea cea mai ridicată în cadrul acestui tip de structură demografică o au femeile, în
totalul populației m unicipiului Caracal. Acest tip de piramidă caracterizează o populație ce are o
dinamică regresivă și își justifică forma prin deplasarea intensă a tinerilor spre centre social –
economice mai mari ale țării și chiar la muncă în străinătate, dar și sub fenomenul scăderii
natalității și a creșterii mortalității în rândul populației vârstnice (Vlad, 2012).
Categoriile de vârstă predominante în municipiu l Caracal, conform fig. 2.9, sunt: 35 -39
de ani, 45 -49 de ani și 55 -59 de ani. Populația chestionată din cadrul acestor categorii de vârstă
consideră că infrastructurile verzi urbane din cadrul municipiului Caracal nu sunt suficiente
pentru a le acoperi ne voile.
Infrastructurile verzi urbane permit locuitorilor să aibă contact cu natura și, de asemenea,
oferă locuri pentru organizarea a diferite evenimente culturale precum : festivaluri, sărbători,
spectacole de teatru. Infrastructurile verzi pot fi integrat e cu ușurință alături de spațiile de joacă
pentru copii , atât în scop estetic, dar și pentru scopuri ecologice (purificarea aerului) (fig. 2.10 ).

Fig. 2.10 – Spațiu de joacă pentru copii amenajat în locul fostei grădini z oologice din parcul
Constantin Poroineanu ( Arhivă personală )
Populația m unicipiului Caracal ar putea deveni un factor restrictiv pentru dezvoltarea
infrastructurilor verzi , în situația în care , regimul juridic al unor terenuri abandonate sau terenuri
virane neutil izate pe care ar putea fi dezvoltate diferite tipologii de infrastructuri verzi
(infrastructuri verzi pentru recreere /relaxare/agrement, pentru protecția orașului ), ar fi proprietate
privată , iar titularii acestora ar refuza vândă aceste terenuri primăriei Caracal sau să le amenajeze
corespunzător pentru a nu mai crea diferite problem e pentru locuitorii din proximitatea acestora .

20 2.4 Evoluția zonelor verzi din municipiul Caracal
Evoluția zonelor verzi din municipiul Caracal s -a bazat preponderant pe considerente
economice. Harta austriacă realizat ă de generalul Specht în anul 1 790, înfățișează municipiul
Caracal ca fiin d înconjurat de păduri (fig. 2.11). Treptat, aceste păduri au fost înlocuite de
terenuri agricole, livezi și vii ca urmare a creșterii numărului populației și a cererii de consum .
Fig. 2.11 – Caracalul pe ha rta lui Specht, 1790 ( Teodorescu și Andone, 2012 )
Situația existentă a m unicipiului Caracal din anul 1864, p e baza Chartei României
Meridionale, prezintă orașul ca fiind prepondere nt acoperit de pajiști și pășuni, dar și de grădini
aferente locuințelor. De asemenea, se poate observa faptul că o mare pondere o au și tere nurile
agricole și viile (fig. 2 .12). Acest lucru este datorat faptului că municipiul Caracal nu deținea o
suprafață mare de spațiu construit.

Fig. 2.12 – Caracalul pe Charta României Meridionale, 1864
(Universitatea Babeș -Bolyai, 2011 )

21 Canalizarea pârâului Gologanu s -a desfășurat în perioada 1906 – 1908 (Crișan, 2011) .
După canalizarea acestuia, zonele verzi aferente canalelor colectoare (canale le înierbate) au
dispărut (fig. 2.13).

Fig. 2.13 – Centrul municipiului Caracal înainte de canalizarea pârâului Gologanu, 1886
(Crișan, 2011 )
Până la amenajarea singurului parc din municipiul Caracal, cele mai extinse zone verzi
erau grădina pub lică a Palatului administrativ ( zona din apropierea primăriei muncipiului Caracal
care în prezent a fost betonată) și Quadrilaterul, care în prezent este cunoscut sub numele de
Scuarul Piața Victoriei (fig. 2.14 și fig. 2 .15).

Fig. 2.14 – Scuarul Piața Victoriei, 1943
(Arhivă personală ) Fig. 2.15 – Scuarul Piața Victoriei, 2017 (Arhivă
personală )
Parcul Constantin Poroineanu, exemplu de arhitectură peisager ă istorică , localizat în zona
istorică protejată a municipiului Caracal (SIR 5), a fost realizat pe un fost heleșteu înconjurat de
tăbăcării și depozite de deponii (fig. 2 .16).
Primele amenajări au fost făcute în anul 1905, apoi a menajarea a continuat din anul 1907
până în anul 1914 .

22 Amenajarea a fost realizată de către inginerii peisagiști Redont și Pinard, prin asanarea
heleșteului, plantarea de specii indigene (Aleea plopilor) și exotice, dar și crearea unei rețele de
alei (Crișan, 2011) .
După anul 1927, s -au realizat lucrări de reamenajare și sistematizare – pavarea parcului,
construcția unor bănci din cărămidă și lemn. În anul 1960 , s-a început amenajarea bazei sportive
din Caracal (Stadionul Parc). Din cauza faptului că Parcul Constantin Poroineanu a fost amenajat
într-o zonă mlăștinoasă, pe acest teritoriu se mențin mici suprafețe cu umiditate ridicată, mai ales
în perioadele cu precipitații abundente (Crișan, 2011) .

Fig. 2 .16 – Parcul Constantin Poroineanu înainte de amenajare (Arhivă personală )
În trecut, zonele verzi din municipiul Caracal erau mult mai extinse, însă, ulterior, spațiile
construite s -au extins în detrimentul acestora (fig. 2.17). Cele mai extinse zone verzi ale
municipiului Caracal au rămas în continuare parcul Constantin Poroineanu și scuarul Piața
Victoriei. Odată cu realizarea infra structurii de transport, s -au realizat și aliniamentele de arbori
de-a lungul acestora.

Fig. 2.17 – Diminuarea zonelor verzi ca urmare a extinderii infrastructurii rutiere și a
zonelor construite (Jifcu, 2014 )

23 3 – INVENTARUL INFRASTRUCTURILOR VERZI URBANE EXISTENTE ÎN
MUNICIPIUL CARACAL

Fig. 3.1 – Harta distribu ției spațiale a infrastructurilor verzi urbane la nivelul zonelor
funcționale și a cartierelor din m unicip iul Caracal (Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013 )
Zona cu func ție rezidențială
În partea centrală și estică a m unicipiului Caracal sunt localizate zonele de locuire
colective de tip bloc (P+3) și un singur imobil P+10 . Această zonă nu dispune de foarte multe
zone verzi, există doar aliniamente stradale și câteva grădini de bloc, iar spațiile de joacă pentru
copii sunt dotate doar cu gazon sau pavaje permeabile .
Tipologii le favorabile de inf rastructuri verzi pentru această zonă funcțională sunt :
fațadele și acoperișurile verzi , grădinile publice sau grădinile pluviale care pot controla efectele
negative ale urbanizării asupra cantității și calității apelor pluviale (Zhang și Guo, 2012), dar și
spații le de joacă pentru copi i împrejmuite de garduri vii . Din cauza faptului că blocurile sunt
dispuse la o distanță mic ă unul față de celălalt, cele mai potrivite infrastructur i verzi ar fi pereții
verticali verzi sau ac operișurile verzi .
Acoperirea clădirilor cu fațade vegetate are avantaje concrete și semnificative în ceea ce
privește : eficienț a energetică și performanța termică (reduce consumul energetic cauzat de
instalațiile de răcire folosite pe timpul verii prin umbrire, pereții exteriori nu mai sunt expuși
direct la razele solare -acționează ca un para -solar) ; îmbunătățirea calității aerului (rol de a filtra –

24 -aerul); r educerea poluării fonice și protecție împotriva degradării clădirilor; c ombaterea
efectului de insulă de căldură ; creșterea suprafețelor spațiilor verzi ; protejarea biodiversității (rol
de coridor ecologic); î mbunătățirea cal ității vieții locuitorilor din m unicipiul Caracal (rol estetic,
menținerea sănătății locuitorilor) (Raum, 2008) . Un studiu realizat în Londra, Berlin și alte
capitale europene, afirmă faptul că fațadele verzi poate avea ca rezultat reduceri locale ale
concentrațiilor d e pulberi în suspensie cu 10 – 20%, reducerea zgomotului cu până la 10 dB (A)
și creșterea beneficiilor pentru pietoni (elimină 50% din radiația solară) (Arup, 2016).
Așa cum se poate observa și în figura nr. 3 .1, cartierele cu cel mai mare acces la parcul
Constantin Poroineanu (cea mai extinsă infrastructură verde din cadrul municipiului Caracal)
sunt cartierele : Centru, Protoș eni și Bold , iar cartierele care au cel mai mare deficit de zone verzi
sunt cartierele din partea estică și sud -estică a muni cipiului: H .C.C (Horia, Cloșca și Crișan) ,
Gară, Fânărie , Doctor Marinescu și Libertății .
Cartierele H.C.C, Libertății, Dr. Marinescu și Centru sunt cartierele în care predomină
locuirea colectivă de tip bloc, iar în cartierele Fânărie, Gară, Protoșeni și Bold, predomină
locuirea individuală de tip casă. Cartierele cu locuire individuală de tip casă sunt avantajate față
de celelalte, deoarece majoritatea caselor dețin o suprafață destul de extinsă reprezentată de
grădini private. În cadrul cartierului H .C.C și al zonelor rezidențiale colective de tip bloc, există
aliniamente de arbori și grădini publice (fig. 3 .3) care pot oferi atât servicii culturale (coeziune
socială, sănătatea populației, recreere și relaxare), cât și servicii de reglare (prevenirea polu ării,
protecția solului, managementul apelor, sechestrarea carbonului, prevenirea efectelor climatice),
însă aceste tipologii nu sunt ex istente și în zonele mixte (com ercial și r ezidenț ial) așa cum se
poate observa și în figura nr. 3 .2.

Fig. 3 .2 – Zone mixte (comercial și rezidențial)
lipsite de vegetație în cartierul HCC din Sud –
Estul municipiului Caracal
(Arhivă personală ) Fig. 3 .3 – Grădină publică în cartierul
HCC din Sud -Estul municipiului Caracal
(Arhivă personală )

25 În restul m unicipiului Caracal , sunt localizate zonele de locui re individuală de tip case (P,
P+1, P+2). Majoritatea acestor locuințe individuale dețin grădini private, de altfel acestea sunt și
cele m ai favorabile tipologii de infrastructuri verzi pentru acest tip de locuință. Chiar dacă unele
locuințe au o înălțime mică, în cazul în care nu dispun de un spațiu mare pentru a amenaja o
grădină, se poate lua în calcul și variant a fațadelor vegetate cu ied eră sau alte plante cățărătoare
(fig. 3.4) .

Fig. 3.4 – Fațadă vegetată (iederă) utilizată pentru zona de locuire individuală de tip casă în
cadrul municipiul ui Caracal (Arhivă personală )
Disponibilitatea zonelor verzi, posibilitatea plimbărilor în zone verzi bine amenajate,
oportunitatea diferitelor activități precum gărdinăr itul, sunt componente foarte valoroase pentru
mediile urbane, de oarece contribuie la creșterea atractivităț ii acestor zone , dar și la creșterea
nivelului de satisfacție a rezidenților ( Qureshi et al., 2010).
Zona mixtă (rezidențial și comercial)
Tipologiile de infrastructuri verzi favorabile pentru a fi implementate în zonele spațiilor
mixte sunt: fâșii le plantate (în cazul în care nu există mult spațiu) , scuaruri le, aliniamentele de
arbori sau gardurile vii, dar și grădinile publice. Spațiile verzi implementate ar trebui să
delimiteze zona rezidențială de cea comercial ă pentru ca acestea să contribuie la reducerea
poluării aerului și a poluării fonice.
Zona instit uțiilor (sănătate, educație, culte, cultură , administrație publică )
În partea central -estică a m unicipiului Caracal, este localizat Spitalul Municipal Caracal .
În prezent, Spitalul Municipal Caracal deține o suprafață considerabilă amenajată cu zone verzi
(fig. 3.5, fig. 3.6) .

26 Tipologiile existente de infrastructur i verzi din cadrul acestei instituții sunt aliniamente le
de arbori , scuaruri le și grădini le publice amenajate cu elemente urbane, toate acestea contribuind
la creșterea cal ității serviciilor oferite pentru pacienți. Conform unei cercetări realizate la un
spital din Pennsylvania între anii 1972 -1981, zonele verzi influențează recuperarea pacienților .
După o operație, paci enții care aveau acces la peisaje verzi prin ferestrele dormitoarelor, au
necesitat mai puțină îngrijire medicală și s -au recuperat mult mai repede (Ulrich, 1986).

Fig. 3.5 – Scuar în incinta Spitalului
Municipal Caracal (Arhivă personală ) Fig. 3.6 – Grădină publică în incinta Spitalului
Municipal Caracal (Arhivă personală )
Clădirile cu funcție de culte necesită infrastructuri verzi de tip grădină publică (având rol
de recreere în cazul pelerinajelor), fâșii plantate sau scuaruri (rol estetic și ameli orarea insulei de
căldură, purificare aer ). Instituțiile de cultură și administrație publică necesită zone verzi de tip
grădină publică, fâșii plantate sau scuaruri (fig. 3.7 ).

Fig. 3.7 – Scuar localizat în proximitatea clădirii Primăriei din municipiul Caracal (Arhivă
personală )
Centrele de educ ație din cadrul municipiului Caracal au nevoie de grădini publice, fâșii
plantate și scuaruri. De asemenea, pentru clădirile ce sunt localizate în imediata apropiere a
străzii , este nevoie și de aliniamente de arbori pentru a proteja elevii de noxele și gazele de
eșapament eliberate în atmosferă de autovehicule (fig. 3.8).

27
Un exemplu de bune practici din cadrul municipiului Caracal, îl reprezintă Colegiul
Agricol ,,Dimitrie Pe trescu ”, care are o suprafață foarte extinsă de spațiu verde, reprezentată de
diferite tipologii precum: scuaruri, aliniamente de arbori, grădini publice, etc. (fig. 3.9 ).

Fig. 3.8 – Aliniame nte de arbori pentru
protecție, Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul” din
municipiul Caracal (Arhivă personală )
Fig. 3.9 – Zonă verde, Colegiu l Agricol
,,Dimitrie Petrescu” din m unicipiul Caracal
(Arhivă personală )

Zona spațiilor comerciale/servicii
Tipologiile de infrastructuri verzi adecvate pentru a fi implementate în zonele spațiilor
comerciale sunt fâșii le plantate (în cazul în care nu există mult spațiu) și scuaruri dotate cu
fântâni arteziene. De asemenea, pentru spațiile comerciale ce nu dispun de foarte mult spațiu
(sunt localizate în imediat a apropiere a străzii), dar clădirile sunt de dimensiuni mari, fațadele
vegetate sunt cea mai bună soluție (fig. 3.10, 3.11).
Fig. 3.10 – Lipsa infrastructurilor verzi în
proximit atea unui centru comercial din
municipiul Caracal (Arhivă personală ) Fig. 3.11 – Lipsa infrastructurilor verzi –
Piața Agro -Alimentară din m unicipiul
Caracal (Arhivă personală )

28 Zona cu func ție de producție/depozitare (industrie)
În partea nordică, estică și sud -estică a municipiului Caracal se află amplasate diferite
depozite și zone industriale . Pentru diminuar ea efectelor negative cauzate de poluanții proveniți
de la producția f abricilor, tipologiile de infrastructuri verzi favorabile ce ar putea fi implementate
sunt per delele verzi sau gardurile verzi , ce vor contribui la îmbunătățirea calității aerului,
amelior area efectul ui insulei de căldură și absorbția poluanților.
Zona de transport
Pentru reducerea zgomotului produs de trafic, cele mai favorabile tipologii de
infrastructuri verzi ce ar putea fi implementa te sunt aliniamente le de arbori în jurul
infrastructurilor rutiere, ce vor contribui atât la absorbția zgomotului, cât ș i la absorbția gazelor
nocive. În partea estică a m unicipiului Caracal este localizată Ga ra Caracal, ce nu dispune de o
suprafață mare acoperită cu elemente verzi. Cele mai favorabile tipologii verzi c e ar putea fi
implementate în ace astă zonă sunt scuarurile , care vor contribui atât la aspectul estetic al zonei,
cât și la purificarea aerului .
Zona apelor
Pârâul Gologan u este singurul curs de apă permanent de pe suprafața m unicipiului
Caracal, străbătându -l de la V la E prin zona centrală. În cadrul m unicipiului Caracal, pârâul
Gologan u a fost canalizat și de -a lungul său au fost construite o s erie de baraje artificiale din care
au rezultat și cât eva lacuri artificiale precum: l acul Obogeanu din nordul parcului Constantin
Poroineanu și lacul Opincaru din partea de est a municipiului, fo losite pentru irigații, dar și l acul
Parc din parcul Constan tin Poroineanu folosit de către loc uitori ca zonă de recreere (Dincă,
Grigorescu și Popovici, 2007). Într-un astfel de caz, tipologiile favorabile sunt reprezentate de
spații le verzi pentru protecție realizate în lungul cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, iar
acestea sunt deja imp lementate în m unicipiul Caracal. De asemenea, zonele din jurul lacurilor ar
putea fi transformate în păduri de agrement sau zone de picnic.
Zona terenurilor virane neutilizate
În partea v estică și sud-estică a m unicipiului Caracal există un număr mare de teren uri
fără destinație, ce ar putea fi transformate în zone verzi. Și în acest caz , tipologiile de
infrastructuri verzi preferabile sunt reprezentate de scuaruri sau parcuri (alegerea se face luând în
calcul suprafața fiecăr ui teren). Din cauza faptului că în municipiul Caracal există un singur parc,
localizat în partea vestică a orașului, l ocuitorii consideră necesară amenaj area unui parc sau a
unei alte tipologii de infrastructură verde asemănătoare a cestuia în cartierele din Sud și Est.

29 Cele mai extinse infrastructuri verzi urbane publice cu acces nelimitat, care îndeplinesc
funcțiile de recreere, relaxare, agrement și sport din cadrul municipiului Caracal sun t parcul
Constantin Poroineanu, localizat în partea nord -vestică a municipiului Caracal și scuarurile din
Piața Victoriei localizate în partea centrală a municipiului Caracal.
Cartierul Protoșeni aflat în partea nord -vestică a municipiului Caracal, dar și cartierul
Centru aflat în partea centrală, sunt două zone interconectate de către infrastructurile verzi
reprezentate de: Parcul Constantin Poroineanu, scuarul Piața Victoriei, scuarul Ceres, scuarul
aferent Primăriei Caracal, dar și aliniamente le de arbor i și scuaruri le cu dimensiuni mai reduse.
Conectivitatea dintre aceste două zone, contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor, dar și la
creșterea esteticii orașului Caracal. Chiar dacă în cadrul cartierului Centru există scuaruri de
dimensiuni m ari în proximitatea blocurilor, totuși anumite zone sunt lipsite de vegetație, iar
această disparitate ar putea fi diminuată prin implementarea unui număr mare de tipologii de
infrastructuri verzi de dimensiuni reduse, care să îmbine și să interconecteze a rmonios zonele
rezidențiale cu zonele verzi aflate în proximitate.
Parcul ,,Constantin Poroineanu” are o suprafață de 24 ha și este cea mai extinsă
infrastructură verde urbană din cadrul municipiului Caracal.
În perimetrul parcului sunt incluse c omplexe și baze sportive (fig. 3.12 ) dar și zone de
agrement (fig. 3.13). C aracteristica de multifuncționalitate a parcului este redată prin
multitudinea de funcții pe care le îndeplinește: reglarea microclimatului și purificarea aerului
(este cea mai extinsă inf rastructură verde din cadrul municipiului Caracal), conservarea
biodiversității (fig. 3.14), funcția estetică (rol de înfrumusețare a orașului), recreere/relaxare și
agrement (fig. 3.13).

Fig. 3.12 – Stadionul ,,Parc” din muncipiul
Caracal (Arhivă personală )
Fig. 3.13 – Zonă de agrement –
Lacul Parc (hidrobiciclete) ( Arhivă
personală )

30
Fig. 3.14 – Ocrotirea biodiversității (Arhivă personală )
Așa cum se poate observa și în tabelul nr. 3.1, zonele cu funcție rezidențială ocupă cea
mai mare pondere în intravilanul municipiului Caracal cu o valoare de 33,68 %, zonele
rezidenț iale colective de tip bloc fiind zonele care reduc cel mai mult permeabilitatea terenurilor,
prin suprafețele betona te foarte extinse (3,20 %) .
Tabel nr. 3.1 – Zonele funcționale și ponderea acestora în intravilanul municipiului
Caracal (detaliat în A nexa nr. 7) (P.U.G Caracal și I.N.S, 2013 )
Zonele funcționale Suprafața (ha) Pondere în intravilan (%)
Zona cu funcție rezidențială 390,55 33,68
Zona cu funcție de
producție/depozitare 119,09 10,26
Zona de transport 130,43 11,24
Zona apelor 0,48 0,04
Zona terenurilor virane
neutilizate 11,78 1,01
Zona instituțiilor 120,61 10,39
Zona spațiilor comerciale/servicii 35,87 3,09
Zone verzi 61,15 5,27
Altele (agricultură, gospodărie
comunală, etc.) 289,95

24,98
O altă categorie cu o pondere foarte mare în intravilanul municipiului Car acal, este zona
de transport . Intervenția antropică în modul de ocupare și utilizare a terenurilor – extinderea
infrastructuri i de transport prin construcția drumurilor și a căilor ferate poate fi considerată una
dintre principa lele cauze a fragmentării peisajelor și, implicit, a zonelor verzi.

31 Cu toate acestea, infrastructurile de transport ar putea avea și efecte pozitive prin
asigurarea conectivității structurale a elementelor de vegetație alăturate precum aliniamentele de
arbor i realizate de -a lungul acestora (Niță 2016).
Conform Planului Urbanistic General al municipiului Ca racal din anul 2013, dar și a
datelor din alte surse (conform P.U.G Caracal 2013 – 40,14 ha; conform I.N.S 2013 – 62 ha zone
verzi, conform analizei spațiale – 61,15 ha) , zonele verzi reprezintă a șasea categorie dintre
zonele funcționale în ceea ce priveș te ponderea în intravilan ul municipiului Caracal, cu o valoare
de 5,27 % , însă, 2,06 % din acestă valoare este reprezentată de parcul Constantin Poroineanu,
care este localizat în partea nord -vestică a municipiului Caracal, acest lucru conducând la
concluzia că partea estică și sudică a municipiului deține suprafețe reduse de zone verzi .
Zona apelor din cadrul intravilanului municipiului Caracal are o valoare mică , de doar
0,04 %, astfel că potențialul acestor zone ar trebui exploatat pentru a crea s uprafețe oxigenante
compuse din infrastructuri verzi și albastre, care ar contribui la crearea unui mediu sănătos în
zonele urbanizate în care sunt prezente nenumărate surse de degradare a factorilor de mediu care
afectează calitatea mediului și sănătatea populației (Pătroescu și Iojă , 2004) . Infrastructurile verzi
urbane și celelalte zone funcționale ale municipiului Caraca l sunt într -o contin uă competiție de
ocupare și utilizare a intravilanului, iar aspectele financiare primează întotdeauna, astfel că
zonelor verzi li se atribuie suprafețe mai mici, pe când zonele rezi dențiale (sectorul imobiliar –
sector economic), comerciale sau de producție ocupă suprafe țe foarte extinse.
3.1 Evaluarea și cuantificarea beneficiilor infrastructurilor verzi urbane existente
Ecosistemele furnizează o gamă largă de servicii, multe dintre ele fiind de o importanță
fundamentală pentru bun ăstarea umană, pentru sănătate și supraviețuire. Cu toate că importanța
infrastructurilor verzi urbane are multe dimensiuni (e cologice , socio -cultural e și economic e),
exprimarea valorii serviciilor ecosistemice în unități monetare este u n instrument important
pentru sensibiliza rea și transmite rea importanței ecosistemelor și a biodiversității (De Groot et
al., 2012).
Beneficii economice
Din punct de vedere economic, dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurilor verzi poate
avea beneficii semnificative prin creșterea valorii proprietăților și terenurilor din apropie rea
acestora . Prin urmare, investițiile din infrastructurile verzi urbane pot crește randamentul
sectorul ui imobiliar (NENW, 2008 ; Luttik, 2000 ; Morancho, 2003 ) și pot contribui la crearea de
locuri de muncă (Forest Research, 2010).

32 Beneficii e cologic e
Din punct de vedere ecologic, infrastructurile verzi urbane contribuie la: combaterea
efectului de insulă de căldură , împiedicarea formării smogului, purificarea aerului (sechestrarea
carbonului) , retenția apelor pluviale dar și protejarea biodiversității (scuarurile și aliniamentele
de arbori pot juca rolul de coridoare ecologi ce între parcuri sau grădini, pot constitui adăposturi
sau sursă de hrană pentru anumite specii de păsări sau insecte, contribuind astfel la conservarea
speci ilor) (Wang et al., 2014) .
În cadrul m unicipiului Caracal, toate tipurile de infrastructuri verzi existente contribuie la
ameliorarea efectelor produse de schimbăril e climatice, purificarea aerului (absorbția directă a
poluanților, scăderea temperaturilor, producerea directă a oxigenului ), oferă și beneficii
hidrologice precum împiedicarea inundațiilor (retenția apelor pluviale) , sistemul public de
canalizare nu mai este suprasolicitat în urma furtunilor puternice, astfel evitând u-se inundarea
cartierelor și a străzilor , ajutând totodată și la îmbunătățire a calității apelor ( Tiwary et al., 2009 ).
Beneficii s ocial e
Din punct de vedere social, infrastructuri le verzi urbane ajută la îmbunătățirea cal ității
vieții locuitorilor din m unicipiul Caracal . Acestea contribui e la estetic a municipiului , la
amplificarea aportul ui de oxigen și au un impact poziti v asupra stării generale de sănătate a
comunității. Infrastructurile verzi urbane din municipiul Caracal constituie locuri de recreere și
relaxare pentru locuitori Caracal (Parcul Constantin Poroinean u, infrastructurile verzi aferente
zonelor rezidențiale, etc.). De asemenea, acestea contribuie la promovarea unui stil de viață activ
și la facilitarea interacțiunilor sociale și a coeziunii comunităților (Chiesura, 2004).
Relația cantitativă dintre biodi versitate, ecosisteme le componente, procese ș i servicii este
foarte dificil de cuantificat . Pentru a descrie în mod corect interacțiunea dintre procesele
ecologice, componente le unui ecosistem și serviciile acestora , sunt necesare două tipuri
principale de indicatori: (1) indicatori i de stare și (2) indicatori i de performanță (De Groot ,
2010).
Suprafața intravilanului Municipiului Caracal este de 1.159, 91 ha, din care suprafața
totală a spațiilor verzi este de aproximativ 61,15 ha .
Pentru a evalua și cuantifica infrastructurile verzi urbane din m unicipiul Caracal , am
calculat doi in dicatori de stare : indicatorul pentru proporția spațiilor verzi în ceea ce privește
suprafața totală (Baycan -Levent et al., 2006 ) și indicatorul privind proporția spați ilor verzi pe
cap de locuitor (Badiu et al., 2016 ).

33 Pentru calcularea acestor indicatori nu am luat în considerare grădinile private deoarece acestea
nu sunt incluse în procesul de management și planificare urbană din România .
Indicatorul pentru proporția spațiilor verzi în ceea ce privește suprafața totală (Baycan –
Levent et al., 2006 ) are o valoare de doar 5,27% din suprafața totală a orașului (1.159,91 ha).
Indicatorul privind proporția spați ilor verzi pe cap de locuitor ( Badiu et al., 2016 ) are o
valoare de aproximativ 21m2 pe cap de locuitor. Această valoare nu îndeplinește standardele
europene de 26 m2 pe cap de locuitor și reprezintă aproximativ o jumătate din norma de 50 m2 pe
cap de locuitor pe care o recomandă Organizația Mondială a Sănătăți i ca fiind ideală (Chiriac et
al., 2009) .
Evaluarea eficienței și funcționalității infrastructurilor verzi urbane trebuie să țină cont, în
primul rând de multifuncționalitatea acestora, eficiența să fie abordată multicriterial, iar din
perspect ivă economică să se utilizeze analize de tip cost -beneficiu, care să acorde
infrastructurilor verzi o valoare monetară, iar funcționalitatea să fie prioritizată conform
scopurilor pentru care infrastructurile verzi au fost implementate, astfel se pot ident ifica
probleme le sau co -beneficiile pe care aces tea le generează (Niță, 2016). Această evaluare este
importantă pentru a diferenția infrastructurile verzi urbane de infrastructurile tradiționale și alte
zone verzi ( prin multifuncționalitate, beneficii multiple, conectivitate). Pentru evaluarea
eficienței, cuantificarea serviciilor ecosistemice sau a beneficiilor oferite de către infrastructurile
verzi urbane, trebuie utilizați indicatorii de performanță.
Multifuncționalitatea infrastructurilor verzi ur bane poate fi analizată și la nivel spațial
prin realizarea unei hărți pe care să fie reprezentate toate tipologiile de infrastructuri verzi
existente din arealul de studiu, cărora să le fie atribuite funcțiile pe care le îndeplinesc. Astfel, se
pot analiz a zonele din arealul studiat în care anumite funcții nu sunt prezente. Această metodă ar
putea să fie utilă pentru planificarea a noi tipologii de infrastructuri verzi în orașe. De asemenea,
descoperirea unor zone problemă a orașelor în care poate apărea i nsula de căldură urbană
(Șandric et al., 2016), poate fi o altă soluție ce ar ajuta la planificarea și dezvoltarea unor
tipologii de infrastructuri verzi urbane care ar contribui la combaterea efectelor produse de acest
fenomen.
Pentru a evalua eficiența i nfrastructurilor verzi, se pot utiliza indicatori precum: raportul
dintre cantitatea de apă pluvială reținută și precipitațiile anuale (diminuarea scurgerii pluviale
prin intermediul fațadelor sau a acope rișurilor verzi), reținerea apei de către arbori sau alte specii
verzi sau cantitatea de energie economisită prin utilizarea fațadelor vegetate sau a acoperișurilor
verzi urbane (Niță, 2016).

34 De asemenea, pentru a evalua beneficiile oferite de către infrastructurile verzi urbane, se
pot utiliza trei tipuri de indicatori: economici, sociali și ecologici. De exemplu, indicatorii
ecologici pot calcula cantitatea de carbon stocată în vegetație (kg/ha/an) sau răcirea aerului
realizată de vegetație ( °C). Pentru a calcula acești indicatori, se pot utiliza diferite calculatoare
on-line, care, cu ajutorul unor informații pe care trebuie să le furnizezi, pot aproxima diferite
valori pentru stocarea carbonului sau răcirea aerului ( Ploughcroft, 2016).
Indicatorii economici pot calcula consumul de energie economisit prin utilizarea
diferitelor tipologii de infrastructuri verzi urbane sau valoarea monetară a speciilor medicinale
utilizate în diferite infrastructuri verzi. Și acești indicatori, pot fi calculați cu ajutorul unor
calculatoare on -line.
Indicatorii socio -cultura li pot calcula accesibilitatea populației la zonele verzi urbane
publice cu funcția de recreere/relaxare/agrement. Acest indicator este uti lizat și în studiul de față,
pentru analiza asupra potențialului de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în mu nicipiul
Caracal (fig. 4.12 ). O accesibilitate mare la zone verzi publice atractive care oferă beneficii
multiple (agrement, relaxare, interacțiune cu natura, etc.) este asociată cu un nivel mai ridicat al
transportului pedestru ( Giles -Corti, 2005).
Impunerea unei valori necesare de spațiu verde pe cap de locuitor , identic ă pentru toate
orașele din România, nu poate asigura caracteristicile de conectivitate și multifuncționalitate ale
infrastructurilor verzi urbane . Multifuncționalitatea infrastructur ilor verzi urbane, prin care oferă
și numeroase beneficii , depind e în mod direct de tipologiile existente în cadrul orașelor, iar
absența unei tipologii reprezintă un deficit al structurii și funcționării infrastructurilor verzi
urbane și nu neapărat doar o reducere a zonelor verzi (Badiu, 2016) .
3.2 Necesitatea dezvoltării infrastru cturilor ver zi urbane în cadrul m unicipiului
Caracal
Calculare a indicelui normalizat de diferențiere a vegetației este una dintre cele mai
simple metode care pot fi utilizate pentru a evalua morfologia componentelor infrastructurilor
verzi urbane. NDVI este unul dintre indicii de vege tație foarte des utilizat în teledetecție pentru a
analiza învelișul vegetal. Acest a măsoară vegetația sănătoasă, ver de, pe baza imaginilor
multispectrale, utilizând b enzile spectrale infraroșu apropiat și roșu. Vegetația sănătoas ă
absoarbe lumina roșie pe care o primește și , reflectă o mare parte din radiația în infraroșu
apropiat . Vegetația uscată sau insuficientă reflectă mai mult din lumina roșie primită și mai puțin
din radiația infraroșie. Formula de calcul a indicelui NDVI este un raport între diferența și suma
dintre reflectanța în zonele de infraroșu și roșu a radiației electromagnetice .

35
Valorile acestui indice sunt între -1 și 1, iar intervalul pentru existența vegetației, es te, de
obicei, între 0,2 – 0,8. Dezavantajul acestui indice este faptul că se poate satura î n condiții de
vegetație densă, când indicele de suprafață a frunzelor devine mare (Rouse et al., 1973).

,
unde NIR = Banda spectrală i nfraroșu apropiat și RED = Banda spectrală roșu
Valorile indicelui de vegetație NDVI obținut prin prelucrarea imaginii LANDSAT 8 OLI
pentru municipiul Caracal la data de 02 iulie 2016, ne indică faptul că în zona centrală –
rezidențială a orașului, vegetația este redusă sau nu este prezentă, astfel că se poate afirma faptul
că suprafața zonelor verzi din municipiul Caracal este destul de extinsă, însă acestea nu sunt
distribuite co rect la nivel spațial (fig. 3.15 ). De asemenea, partea sud -estică a m unicipiului
prezintă o zonă destul de extinsă cu valori fo arte mici ale acestui indice. Rezultatele obținute prin
calcularea indicelui de veg etație NDVI ne sugerează faptul că zonele rezidențiale de tip bloc din
centrul municipiului pot reprezenta o zonă potențială de dezvoltare a infrastructurilor verzi
urbane de tip faț ade vegetate sau acoperișuri verzi, iar zona din partea sud -estică a municipiulu i
reprezintă, de asemenea, o zonă care necesită implementarea unor tipologii de infrastructuri
verzi . Calcularea acestui indicator ne confirmă faptul că parcul Constantin Poroineanu este cea
mai extinsă infrastructură verde din cadrul municipiului Caracal, această zonă având valori foarte
mari ale indicelui.

Fig. 3 .15 –
Indicele NDVI
pentru
municipiul
Caracal la data
de 02 iulie 2016

36 4 – ANALIZA POTENȚIALULUI DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURILOR
VERZI URBANE ÎN MUNICIPIUL CARACAL
Dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane este un proces complex care presupune mai
mulți pași: planificare, construcție și întreținere. Din acest motiv, este necesar să existe un cadru
legislativ la care să fie raportat procesul, o paletă largă de actori interesați care să colaboreze și
să realizeze un plan care să urmeze întocmai pașii de dezvoltare amintiți anterior (Niță 2016).
Infrastructur ile verzi urbane facilitează planificarea sistematică și strategică a peisajelor,
fiind o soluție ecologică pentru provocările urbane. Durabilitatea și multifuncțio nalitatea
infrastructurilor verzi urbane asigură maximiza rea beneficiilor oferite de către acestea
(Kuppuswamy, 2009) . Pentru a planifica infrastructurile verzi urbane, este necesar să se țină cont
de situația reală economică, socială și de mediu a orașelor, pentru ca investițiile să fie
direcționate către tipologiile potrivite fiecărui oraș . Implicarea publicului în procesul de luare a
deciziilor poate fi un element vital al integrării și funcționării eficiente a infrastructurilor verzi
urbane. P lanificare a infrastructurilor verzi urbane care include și abordarea participativă a
comunităților locale, conduce la integrarea infrastructurilor verzi în matrici le rezidențiale și
urbane . De asemenea, implica rea publicului în acest proces de planificare, ajută la informarea și
conștientizarea acestora cu privire la beneficiile obținute prin implementarea infrastructurilor
verzi. Cetățenii sunt motivați să participe la îmbunătățirea și menținerea zonelor verzi atunci
când acestea contribuie la creșterea calității vieții și a locuirii (Austin, 2014) .
4.1 Percepția locuitorilor din municipiul Caracal asupra conceptului de
infrastructură verde urbană
Pentru a evalua nive lul de interes al locuitorilor în ceea ce priveș te infrastructurile verzi
urbane , am realizat un chestionar de opinie on -line cu ajutorul Google Docs Form s.
Chestionar ele au fost completate on -line și au fost adresat că tre toți locuitorii municipiului
Caracal, indiferent de categoria de vârstă, se x sau profesie . Grupul țintă este reprezentat de to ți
locuitorii municipiului Caracal care manifestă un interes direct pentru dezvoltarea
infrastructurilor verzi urbane.
Metoda aleasă pentru completa rea chestionarelor a fost cea on -line. A fost aleasă această
metodă deoarece , astfel , respondenții au putu t alege singuri când să răspundă la întrebările
chestionarului, având un timp de gândire suficent pentru o completare justă , dar și pentru a evita
problema riscului de influențare a răspunsului de către aplicant (Iojă, 2013). Chestionarele au
avut o dimensiune cantitativă pronunțată, pe cât posibil cu întrebări închise pentru ușurarea
muncii re spondenților și pentru facilitarea centralizării și cuantificării rezultatelor. Întrebările
deschise au urmărit m odul în care grupul țintă cunoaș te problemele existente din municipiu.

37 În plus, s -a urmărit dacă există o atitudine sau un comportament favorabil pentru
dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane .
Chestionarul cuprinde întrebări care vizează cunoștințele populației locale referitoare la
semnificația infrastructurilor verzi urbane , beneficiile pe care acestea le pot oferi, dar și întrebări
care vizează zonele verzi existente din municipiul Caracal. Chestionarul cuprinde un număr de 4
variabile independente (categoriile de vârstă, sexul respondenților , nivelul lor de pregătire și
ocupația ), 6 întrebări cu variante pre -definite de răspuns și 2 întrebări cu răspuns liber, lăsând
posibilitatea respondenți lor de a face completări proprii (Anexa nr. 6) . Variabilele independente
au fost introduse în chestionar din dorința de a afla câteva caracteristici ale populației și implicit
ale persoanelor car e manifestă un interes direct pentru implementarea unor noi tipologii de
infrastructuri verzi urbane în municipiul Caracal .
Respond enții au fost în proporție de 32% de sex masculin și 68 % de sex feminin, din tre
care 35% c u vârste cuprinse între 20 -24 ani, 17% între 40 -44 ani, 11% între 25 -29 ani, 10% între
45-49 ani, 9% între 30-34 ani, 7% între 35-39 ani, 6% între 50-54 ani , 5% între 15 -19 ani și 1%
între 55-59 ani. În ceea ce privește g radul de informare a l cetățenilor asupra conceptului de
infrastructură verde urbană, 53% dintre aceștia nu cunoșteau acest termen. Dintre cei 53% care
nu cunoșteau acest termen, 22,64 % sunt reprezentați de șomeri cu vârste cuprinse între 22 -55
ani, iar ca și pregătire, fac parte din categoriile fără studii sau cu studii liceale.
Din răspunsurile primite pentru definirea infrastructurilor verzi urbane, am observat faptul
că o jumătate din populația care cunoștea termenul a asimilat infrastructurile verzi urbane cu
spațiile verzi, iar cealaltă jumătate cunoștea principiile infrastructurilor verzi: conectivitatea,
multifuncționalitatea și conservarea.
Conform rezultatelor obținute, î n cadrul municipiului Caracal, infrastructurile verzi urbane
sunt percepute ca parcuri sau grădini publice . Aliniamente le de arbori și cimitirele nu sunt
considerate important e, iar beneficiile acestora nu sunt cunoscute de populație (fig. 4.1).
Un procent de 7,40% din totalul persoanelor chestionate au ales doar parcul ca fiind
tipologie de infrastructură verde urbană. Din totalul răspunsurilor cu variante multiple de
alegere, 93,82% au ales și parcurile și doar un procent de 24, 69% au cons iderat aliniamentele de
arbore ca fiind infrastructur i verzi urbane.
De asemenea, doar 11,11% dintre persoanele chestionate au considerat că cimitirele sunt o
tipologie de infrast ructură verde urbană . Acest lucru demonstrează faptul că cea mai cunoscută
tipologie de zonă verde din peisa jul urban românesc este parcul.

38 Acest fapt este datorat multifuncționalității lui, de la activități de recreere și relaxare, până la
diferite activități de agrement sau la comuniunea om -natură (Badiu, 2016 ).

Fig. 4 .1 – Cele mai frecvente tipologii de infrastructuri verzi identificate de locuitori
În ceea ce privește percepția locuitorilor asupra multifuncționalității infrastructurilor
verzi urbane, se poate observa din rezultatele pe care le -am obținut, faptul că locuitorii
municipiului Caracal sunt conștienți de rolul important și foarte important al infrastr ucturilo r
verzi în ceea ce privește funcțiile ecologice pe care le îndeplinesc : reglare a microclimat ului,
purificare a aerului, reglare a regim ului precipitații lor și păstrarea biodiversității (fig. 4 .2).
Așa cum se poate observa în figura nr. 4.2, locuitorii au identificat ca fiind cea mai
importantă funcție, purificare aerului, urmată de reglarea regimului de precipitații și păstrarea
biodiversității, iar pe ultimul loc, reglarea microclimatului.

Fig. 4.2 – Percepț ia locuitorilor cu privire la funcț iile ecologice 0 10 20 30 40 50 60 70 80CimitireAliniamente de arboriScuaruriAcoperișuri verzi Fațade vegetate Zone verzi pt. protecția cursurilor de apă Zone verzi aferente dotărilor publiceZone verzi pentru agrementGrădini botanice/zoologiceGrădini publiceParcuri
Nr. locuitori

39 Pentru funcțiile sociale, locuitorii au considerat faptul că infrastructurile verzi au un rol
important și foarte important pentru estetica orașului, dar și pentru rec reere/relaxare și agrement
(fig. 4 .3).

Fig. 4.3 – Percepția locuitorilor c u privire la funcțiile sociale și estetice
În ceea ce privește funcțiile economice ale infrastructurilor verzi urbane, cei mai mulți
locuitori au considerat că acestea sunt importante pentru turism și atragerea investitorilor, însă pe
următorul loc au fost considerate neimportante, acest lucru sugerând faptul că majoritatea
populației identifică infrastructurile verzi cu natura și sănătatea și nu cu dezvoltarea economică
(fig. 4.4 ).
Un procent de 88,88 % dintre persoanele care au considerat că infrastructurile verzi
urbane sunt neimportante pentru dezvoltarea turismu lui și atragerea investitorilor , îl reprezintă
locuitorii fără studii sau care au ca pregătire doar liceul, pe când, 91,66 % dintre persoanele care
au considerat că infrastructurile verzi sunt importante pentru dezvoltarea turismului și atragerea
investitorilor, sunt reprezentate de locuitorii cu studii superioare, universitare.

Fig. 4.4 – Percepția locuitorilor cu privire la funcții le economice

40 Percepția locuitorilor în ceea ce privește îndeplinirea caracteristicii de
multifuncționalitate de către infrastructurile verzi urbane existente în municipiul Caracal, se
poate observa din rezultatele pe care le -am obținut.
Locuitorii municipiului Caracal consideră că zonele verzi existente îndeplinesc în mare
măsur ă sau foarte mare măsură funcțiile ecologice precum : reglare a microclimat ului, purificare a
aerului și reglare a regim ului de precipitații, dar nu și păstrarea biodiversității (acest lucru este
datorat faptului că în municipiul Caracal nu există grădini zoologice sau botanice, iar locuitorii
au identificat păstrarea biodiversității cu aceste două tipologii) (fig. 4.5).

Fig. 4 .5 – Percepția locuitorilor cu privire la îndeplinirea funcțiilor ecologice de către
infrastructurile verzi urbane existente în municipiul Caracal
În ceea ce privește funcțiile sociale (recreere, relaxare, agrement), se poate observa faptul
că majoritate a locuitorilor consideră că infrastructuril e verzi urbane existente nu îndeplinesc
aceas tă funcție decât în mică sau foarte mică măsură.
Funcțiile sociale (recreere, relaxare, agrement), sunt considerate de către locuitori ca fiind
funcții importante și foarte importante (fig. 4.3), astfel că lipsa acestora poate repezenta o
scădere a calității vieții acestora și a nivelului de satisfacție.
În schimb, conform rezultatelor, funcția estetică este îndeplinită corespunzător (fig. 4 .6).
Un procent de 43,33 % dintre persoanele care au considerat că i nfrastructurile verzi urbane
existente îndeplinesc în foarte mare măsură funcția estetică, este reprezentat de persoanele din
categoria de vârstă 20 -24 de ani care locuiesc , în principal , în proximitatea zonelor verzi
existente, a Parcul ui Constantin Poroi neanu sau a scuaruril or din centrul municipiului Caracal.

41
Fig. 4 .6 – Percepția locuitorilor cu privire la îndeplinirea funcțiilor sociale și estetice de către
infrastructurile verzi urbane existente în municipiul Caracal
Turismul și atragerea investitorilor sunt cele două funcții, care, confor m rezultatelor
chestionarelor, sunt îndeplinite în foarte mică măsură sau deloc de către zonele verzi existente
(fig. 4 .7).

Fig. 4 .7 – Percepția locuitorilor cu privire la îndeplinirea funcțiilor economice de către
infrastructurile verzi urbane existente în municipiul Caracal
De asemenea, c onform rezulta telor obținute , 73% dintre cele 81 de persoane
chestionate consideră că zonele verzi existente în municipiul Caracal nu sunt suficiente pentru a
le acoperi nevoile. Rezultatele analizei spațiale a chestionarelor a stabilit faptul că majoritatea
locuitorilor care consideră că infrastructurile verzi existente sunt suficiente pentru a le acoperi
nevoile, locuiesc fie în proximitate a parcului Constantin Poroineanu sau a scuarului Piața
Victoriei, fie locuiesc la casă și dețin o grădină privată, astfel că aceștia nu sesizează lipsa
zonelor verzi la aceeași intensitate cu cea a locuitorilor din zonele rezidențiale colective de tip
bloc sau cei care locuiesc la o distanță mare de zonele verzi existente (fig. 4.8 ).

42
Fig. 4 .8 – Percepț ia locuitorilor cu privire la suficiența infrastructurilor verzi urbane existente în
municipiul Caracal
Conform rezultatelor obținute, se poate observa faptul că majoritatea locuitorilor își
doresc implementarea unei grădini botanice sau a unui parc în partea de sud -est a municipiului.
În categoria altele sunt incluse : scuaruri cu flori , scuaruri cu verdeață , scuaruri cu flori și
verdeață, spații pentru recreere și educație , zone verzi pentru picnic , păduri urbane de agrement
și zone verzi în incintele spațiilor de educație (fig. 4.9 ).

Fig. 4.9 – Tipologiile de infrastructuri verzi pe care locuitorii le doresc a fi implementate în
municipiul Caracal
0 5 10 15 20Zone verzi cu spații de joacă pt. copii Centură verdeGarduri viiZone verzi pentru animaleAcoperișuri și fațade verzi Grădină ZoologicăZone verzi în jurul cartierelor de blocuriNu îmi dorescAlteleParcuriGrădină botanică
Nr. locuitori

43 Rezultatele analizei spațiale a chestionarelor a stabilit faptul că locuitorii care își doresc
implementarea unui parc în cadrul municipiului Caracal, locuiesc în partea sud -vestică, estică și
sudică a orașului, la o distanță mare față de parcul Constantin Poroineanu, în zonele mai puțin
accesibile la acesta (fig. 4.10) .

Fig. 4.10 – Tipologii de infrastructuri verzi urbane pe care locuitorii le doresc a fi implementate
De asemenea, persoanele care își doresc implementarea unor zone verzi pentru animale
locuiesc în zonele rezidențiale colective de tip bloc (fig. 4.10 ). O soluție pentru îmbunătățirea
habitatului local și pentru reducerea conflictelor între persoanele care dețin animale de companie
și cele care nu le acceptă, ar fi modificarea funcțională și structurală a parcurilor sau a scuarurilor
din municipiul Caracal ( dezvoltarea unor zone pentru animale în cadrul acestora) (Iojă, 2011). O
altă soluție ar putea fi dezv oltarea unor zone special amenajate pentru animalele de companie (în
prezent, nu mai există nici o zonă de acest tip în municipiul Caracal).
Conform rezultate lor obținute , se poate observa faptul că majoritatea populației consideră
ca fiind responsabil ă de dezvoltarea/administrarea infrastructurilor ve rzi din municipiul Caracal,
Primăria orașului, din totalul răspunsurilor cu variante multiple de alegere, un procent de 96,29%
din totalul locuitorilor au selectat această variantă. Un procent de 50,61% din tre locuitori
consideră că populația reprezintă un grup important pentru dezvoltarea, adminis trarea și
întreținerea zonelor verzi , acest lucru demonstrând faptul că locuitorii municipiului Caracal sunt
conștienți de importanța implicării actorilor locali î n procesul de dezvoltare și monitorizare a
zonelor verzi din oraș .

44 Se poate observa în fig. 4.1 1, faptul că, cel mai mic procent, de doar 11% l-au obținut
agenții economici. Considerăm că acest lucru este datorat faptului că actorii privați din România
sunt slab implicați în procesul de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în principal din
cauza faptului că nu există un standard de cuantificare economică a acestora . În categoria altele,
au fost identificate de locuitori ca fiind responsabile de dezv oltarea și administrarea
infrastructurilor verzi urbane, asociațiile de proprietari din municipiul Caracal.

Fig. 4 .11 – Percepția locuitorilor asupra dezvoltării /admin istrării infrastructurilor verzi urbane
din municipiul Caracal
Din totalul respondenților, doar doi dintre aceștia au considerat toate grupurile prezentate
ca fiind responsabile pentru dezvoltarea și adminstrarea infrastructurilor verzi din m unicipiul
Caracal, ambele perso ane fac parte din categoria de vârstă 20 -24 de ani și au studii universitare .
În vederea unei dezvoltă ri durabile a orașului, considerăm că este importantă dezvoltarea
unor tipologii care să asigure servicii ecosistemice atât ecologice, cât și sociale și economice, iar
în procesul de planificare să fie in cluși și locuitorii municipiului Caracal, să existe o abordare
participativă.
4.2 Potențialul de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în municipiul Caracal
După cum spuneam și mai devreme, i nfrastructurile verzi urbane public e cu acces
nelimitat care îndeplinesc funcția de recreere/ relaxare ș i agrement /sport din cadrul m unicipiului
Caracal, sunt concentrate în partea central ă a acestuia .
Pentru a evalua nive lul de accesibilitate al locuitorilor municipiului Caracal la
infrastructurile verzi pub lice cu acces nelimitat , am realizat o hartă a accesibilității populației la
acestea . Această har tă se referă la timpul pe care î l parcurge un locuitor prin transport pedestru
(fig. 4.1 2). 0 20 40 60 80 100PrimăriaPopulație ONG-uriGuvernulPrefecturaAgenții economici Altele
Nr. locuitori

45 Timpul parcurs într -o anumită distanță , s-a calculat cu ajutorul m ediei de 1,2 m/s,
sugerată de mai mulți autori precum: LaPlante, John N ., Kaeser, Thomas P ., de la Institute of
Transportation Engineers în Journal of Transportation. Bufferul de 900 m a fost utili zat
deoarece, populația consideră distanța de 900-1000 m, ca fiind o distanță pe care o parcurg fără
efort prin transport pedestru pentru a beneficia de serviciile oferită de către zonele verzi publice
(Lafortezza et al., 2009) .
Se poate observa faptul că zonele periferice ale municipiului au o acce sibilit ate redusă la
zonele verzi publice existente în municipiul Caracal care îndeplinesc funcțiile de recreere,
relaxare și agreme nt (distanță de peste 1,45 km față de infrastruct urile verzi) (fig. 4.1 2). Zona
centrală a municipiului este singura zonă bine deservită de infrastructurile verzi publice cu acces
nelimitat ce îndeplinesc funcțiile de recreere , relaxare și agrement .

Fig. 4.12 – Harta a ccesibilit ății pentru zonele verzi cu acces nelimitat care oferă servicii de
recreere/relaxare și agrement /sport
Analiza realizată asupra accesibilității populației la zonele verzi publice cu acces
nelimitat, s ugerează faptul că, dezvoltarea unor noi tipologii de infrastructuri verzi urbane ce
îndeplinesc funcțiile de recreere, rel axare, agrement ar trebui planificată în zonele mai puțin
accesibile ale municipiului. Dezvoltarea unor noi astfel de tipologii trebuie să țină cont, în
principal, de disponibilitatea terenurilor pe care ar fi implementate.

46 Astfel că, p entru a identifica zonele adecvate pentru implementa rea a noi tipologii de
infrastructuri verzi urbane, am luat în consid erare toate terenurile virane fără destinaț ie
(proprietăți vacante) din cuprinsul municipiului , care ar putea fi transformate în infrastructuri
verzi valoroase pentru a revitaliza mediul urban (Schilling și Logan, 2008 ).
Se pot observa în figura nr. 4 .13, cele cinci terenuri fără destinație din cuprinsul
municipiului Caracal dar și accesibilitatea populației la acestea. Terenul fără destinație din partea
centrală a municipiului, este localizat în apropierea infrastructurilor verzi publice deja existente,
astfel că nu este pretabil , iar singurul teren cu o suprafață de peste 1 ha pe care ar putea fi
dezvoltat un parc, este localizat în partea vest ică a municipiului, la o distanță foarte mare de
spațiile rezidențiale din partea estică și sud -estică a municipiului.

Fig. 4.13 – Harta accesibilității la terenurile virane din cadrul municipiului Caracal
Pentru a descoperi terenul viran cu cea mai mare potenț ialitate pentru realizarea unei
zone verzi , am realizat o analiză asupra acestora, utilizând mai multe criterii și anume: dist anța
față de școli, distanț a față de zonele verzi existente și distanța față de drumurile accesibile
pietonilor (tabel nr. 4 .1).
Această analiză a constat în descoperirea zonelor cu potențial și excluderea zonelor fără
potențial. Zonele cu potenț ial sunt reprezen tate de zonele aflate la cel puțin 500 m față de școli și
cel puț in 50 de m față de drumurile accesi bile pietonilor . Zonele fără potențial sunt cele aflate î n
apropierea zonelor verzi deja existente.

47 După descoperir ea zonelor potențiale, am inter sectat terenurile virane fără destinație cu
acestea și am avut ca rezultat două terenuri aflate în partea sud-estică a municipiului (fig. 4.14) .
Tabel nr. 4.1 – Criteriile utilizate pentru a descoperi terenul viran cu cea mai mare
potențialitate pentru dezvoltarea unei noi tipologii de infrastructură verde urbană
Date Criteri u utilizat
Școli < = 500 m
Zone verzi existente > = 1000 m
Drumuri accesibile pietonilor < 50 m
Terenuri virane Acestea au fost analizate conform criteriilor

Cele două terenuri cu potențial pe care le -am obținut conform analizei , sunt localizate î n
zona cu accesibilitat e redusă (fig. 4.14) , astfel că implementarea unor noi tipologii de
infrastructuri verzi urbane în aceasta zonă , ar aduce un plus locuitorilor. De altfel, în cadrul
răspunsurilor pe care le -am obținut din chestionarele completate cu aj utorul locuitorilor, aceștia
își doreau implementarea unor zone verzi în zona sudică și sud -estică a municipiului Caracal.

Fig. 4.14 – Terenurile virane cu potențial pentru dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane

48 Datorită faptului că ambele terenuri a u o suprafață mai mică de 1 ha, nu se poate lua în
considerare dezvoltarea unui parc sau a unei grădini bota nice (aceste două tipologii fiind în topul
preferinț elor locuitorilor conform chestionarelor), însă se pot dezvolta noi tipologii precum
grădinile p ublice sau scuarurile. Ambele terenuri sunt localizate în apropierea Colegiului Tehnic
Matei Basarab, a căminelor de elevi aferente acestuia și a unor zone rezidențiale, însă terenul cu
cea mai mare potențialitate este cel care se află la o distanță de doa r cinci minute față de aceste
structuri. Acest teren este localizat vis -à-vis de căminele de elevi (fig. 4.14).
Dezvoltarea unor infrastructuri verzi urbane pe terenurile virane neutilizate din cadrul
intravilanului municipiului Caracal reprezintă o oport unitate atât pentru autoritățile locale, cât și
pentru locuitorii orașului deoarece, în prezent, aceste terenuri virane nu reprezintă zone
productive, ci dimpotrivă, zone problemă. Implementarea unor infrastructuri verzi urbane cu
multiple funcții, ar direcționa beneficiile acestora atât spre domeniul ecologic, cât și spre
domeniile social și economic și ar putea fi un prim pas spre o dezvoltare durabilă a municipiului
Caracal.
Terenul care prezintă cea mai mare potențialitate, are o suprafață mai mică de 1 ha, mai
exact 4202 m2 și este localizat atât în apropierea c olegiului Tehnic Matei Basarab și a că minelor
de elevi aferente acestuia, cât și î n aprop ierea unor zone rezidențiale, iar ca regim juridic este în
proprietatea primăriei Caracal. Î n figurile 4.15 a și b , se poate observa situația prezentă a acestui
teren. Acesta este considerat de că tre locuitorii din proximitate, ca fiind o zonă problemă
deoarece generează situații neplă cute precum: apariția de vectori transmițători ai diferitelor boli
(țânțarii), dar și apariț ia un or depozite neorganizate de de șeuri care afectează calitatea locuirii.

Fig. 4.15 a – Situația existentă a terenului viran
cu cea mai mare potențialitate , 2017 (Arhivă
personală ) Fig. 4.15 b – Situația existentă a terenului viran
cu cea mai mare potențialitate , 2017
(Arhivă personală )

49 Considerăm că transformarea terenului viran într -o infrastructură verde care să furnizeze
beneficii multiple (ecologice, sociale și economice), ar fi soluți a ideală, astfel că, am realizat un
model de infrastructură verde urbană ce ar putea fi implementată pe acest teren , cu ajutorul unui
layer existent pe ArcGis Blog on-line (Glennon, 2011). Conform chestionarelor aplicate,
locuitorii municipiului își doreau : zone dotate cu scuaruri cu flori, zone cu locuri de joacă pentru
copii, zone verzi pentru câini , dar și zone de picnic, astfel că , am încercat să adăugăm în modelul
propus toate elementele pe care locuitorii le -au menționat (fig. 4.16) .
De asemenea, pentru ca acea stă suprafață să îndeplinească și funcția ecologică, pe lângă
cea socială, am adă ugat atât elemente verzi, cât și elemente albastre (fântană arteziană), iar
pentru ca funcția economică să fie îndeplinită, am dispus și o zonă de unde se pot ac hiziționa
produse alimentar e sau de alt tip (fig. 4.16 ).

Fig. 4.16 – Model de infrastructură verde propusă
Întrucât responsabilitatea pentru dezvoltarea și administrarea zonelor verzi urban e este
predominant ă a autorităților locale, este foarte important ca acestea să gestioneze serviciil e
ecosistemice ale zonelor verzi urbane și să planifice dezvoltarea unor infrastructuri verzi, care să
își îndeplinească complet funcțiile și să livreze cât mai multe beneficii către locuitorii, mediul și
sectoru l economic al muncipiului Caracal (Young, 2010).

50 CONCLUZII
Obiectivele propuse au fost îndeplinite cu succes prin acest studiu asu pra potențialului de
dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în municipiul Caracal.
Conform analizei asupra situației existente a municipiului Caracal în ceea ce privește
infrastructurile verzi urbane , real izată în acest studiu, există o distribuție deficitară la nivel
spațial. De asemenea, analiza spațială, dar și analiza pe teren, relev ă o lipsă a tipologiilor de
infrastructuri verzi ce ar putea îndeplini rolul de coridoare între zonele verzi deja existente, astfel
că se poate afirma faptul că, la nivelul muncipiului Caracal, zonele verzi nu sunt conectate
corespunzător. Infrastructurile verzi urbane din cadrul municipiului Caracal sunt lipsite de
diversitate, fiind caracterizate de infrastructuri verzi tradiționale precum parcurile urbane sau
scuarurile.
Prin evaluarea nivelului de informare și interes al locuitorilor din municipiul Cara cal în
ceea ce privește infrastructurile verzi urbane , am descoperit faptul că majoritatea populației este
interesată de acest domeniu, dar și faptul că o mare parte dintre locuitori cunosc beneficiile pe
care zonele verzi le oferă . Locuitorii municipiului Caracal își doresc implementarea și
dezvoltarea a noi tipologii de infrastructuri verzi urbane, în principal, tipologii care îndeplinesc și
funcții sociale, pe lângă cele ecologice.
Analiza asupra zonelor potențiale pentru dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane , a
identificat faptul că d omeniile cu valori s căzute ale indicelui de vegetație NDVI, dar ș i zonele cu
accesibilitate redusă , ar trebui să reprezinte domeniile prioritare pentru dezvoltarea ș i
implementarea a noi tipologii de inf rastructuri ve rzi urbane care să ofere beneficii multiple atâ t
mediul ui, cât și populaț iei municipiului Caracal. Deși locuitorii municipiului Caracal își doresc
implementarea unei grădini botanice sau a unui parc în partea de sud -est a orașului, acest lucru
nu este posi bil, deoarece , terenurile virane disponibile au o suprafață mai mică de 1 ha. Totuși,
terenurile virane neamenajate din cuprinsul municipiului, reprezintă principalele zone p otențiale
pentru dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane , iar autoritățile din municipiul Caracal ar trebui
să ia în calcul acest lucru. Dezvoltarea unor infrastructuri verzi pe terenurile virane, ar putea fi o
soluție benefică pentru dezvoltarea durabilă a orașului și, în același timp, ar putea acoperi o parte
din cerințele populați ei.
Infrastructurile verzi urbane pot aduce numeroase beneficii m unicipiului Caracal sau
oricărui alt oraș în care ar fi implementate, deoarece pot stabili un echilib ru între zonele urbane și
mediu și reprezintă o soluție potrivită atât din punct de vedere economic, social dar și al unui
mediu curat și implicit al sănătății umane.

51 Infrastructurile verzi urbane ar trebui să fie utilizate tot mai des de către administrația
locală și pentru planificarea instrumentelor eficiente în vederea realizării unei dezvoltări durabile
a municipiului Caracal . Infrastructurile verzi urbane oferă locuitorilor acces la servicii ecologice,
iar dezvoltarea acestora reprezintă principala măsură bazată pe protejarea resurselor de mediu,
diminuarea poluării și refacerea pe isajul natural pentru a face față impactului negativ cauzat de
urbanizare a accelerată (Xu et al., 2013). Potențialul de dezvoltare durabilă a municipiului
Caracal este foarte mare pentru toate domeniile sustenabilității urbane (clădiri durabile, eficiență
energetică, mobilitate urbană, infrastructuri verzi , etc.) însă, lipsa interesului din partea
autorităților locale reprezintă un impediment pentru implementarea strategiilor propuse prin
acest studiu sau prin strategia de dezvoltare a municipiului Caracal pentru perioada 2013 -2020.
Pentru a integra infrastructuri le verzi cu cele gri (construcții), este necesar ca autoritățile locale
să faciliteze educația locuitorilor și să încurajeze schimbarea, inovația și relațiile dintre
dezvoltă tori și rezidenți (Hostetler, 2011) . De asemenea, pentru o planificare și gestionare
eficientă este foarte important ca actorii locali să relaționeze și să lucreze împreună ( Opdam et
al., 2015). Părerea grupurilor interesate poate servi la înțelegerea cauzelor fragmentării peisajelor
care este specifică orașelor post -socialiste cu un trecut industrial, așa cum este și municipiul
Caracal ( Pǎtru -Stupariu et al., 2016) .
În ceea ce privește limită rile acestu i studiu , menționăm , în primul rând , lipsa datelor și a
unui registru local al spațiilor verzi din municipiul Caracal , dar și lipsa unui cadru metodologic
unitar la nivel european și național . De asemenea, lipsa clarificării metodologi ei de evaluare a
spațiilor verzi urbane din România, dar și lipsa unor indicatori cuantificabili și monetizabili pe
termen scurt, au fost impedimente pentru evaluarea beneficiilor infrastructurilor verzi urbane
existente în cadrul municipiului Caracal. Este foarte dificil de determinat când ș i sub ce condiții
sau presiuni sunt afectate infrastructurile verzi și, în cele din urmă , capacitatea lor de a furniza
servicii ecosistemice .
Perspectivele de dezvoltare viitoare ale acestui studiu , ar putea fi realizarea unui registru
local al infrastructurilor verzi urbane din municipiul Caracal, în colaborare cu Primăria Caracal,
care ar facilita direcțiile de planificare și dezvoltare a acestora.
Conchidem afirmând că factorul social și nevoile a cestuia reprezintă în mod cert cheia
pentru o planificare eficientă a infrastructurilor verzi urbane , deoarece , orașul are un profil
specific – unicat, pe bază căru ia se dezvoltă, iar tendințele viitoare se află într -un racord c ontinuu
față de cerințele lo cuitorilor .

52 BIBLIOGRAFIE
ARUP . (2016) . Cities Alive. Green Builiding Envelope [Online]. Disponibil la:
https://goo.gl/fFDTJE, [Accesat la data de: 03. 12 . 2016].
Austin, G. (2014) . Green Infrastructure for Landscape Planning: Integrating Human and
Natural Systems . New York: Routledge.
Babeș -Bolyai University .(2011) . Digital Approaches In Cartographic Heritage: Digitizing,
Georeferencing And Publishing On Web Of The ”Charta României Meridionale” [Online].
Disponibil la: http://www.charta1864.ro/ [Accesat la data de: 08. 04. 2017].
Badiu, D. L., Chincea, I., Iojă, C. I., Niculae, M. I. , Niță, M. R., Pătroescu, M., Vânău, G.
(2014). The diversity of urban green infrastructures in a former industrial city in Romania.
Case study – Reșița . Internationa l Multidisciplinary Scientific Geoconferences, Conference
Proceedings, 2, 703 -710.
Badiu, D. , L. (2016 ). Metode De Identificare Și Evaluare A Conectivităților Infrastructurilor
Verzi Urbane În România. (Teză de doctorat). București : Editura Universității din București.
Badiu, D. L., Iojă, C. I., Pătroescu, M., Breuste, J., Artmann, M., Niță, M. R Grădinaru, S.R.,
Hossu, C., A., Onose, D., A. (2016). Is urban green space per capita a valuable target to
achieve cities’ sustainability goals? Romania as a case study. Ecological Indicators, 70, 53 –
66.
Baycan-Levent, T., Vreeker, R., Nijkamp, P. (2009). A multi -criteria evaluation of green
spaces in European cities. European Urban and Regional Studies , 16(2), 193 -213.
Benedict, M. A., McMahon, E. T. (2006). Green infrastructure . Island, Washington, DC.
Chiesura, A. (2004). The role of urban parks for the sustainable city. Landscape and urban
planning, 68(1), 129 -138.
Chiriac, D., Stanciu, M., Humă, C. (2009). Spațiile verzi –o problemă a urbanizării actuale.
Calitatea vieții, (3 -4), 249 -270.
Coteț, P., Urucu, V. (1975). Județul Olt . București: Editura Academiei Republicii Socialiste
România .
Crișan, V. (2011) . Plan urbanistic general Municipiul Caracal, Volum 1 Memoriu General
[Online]. București. Disponibil la: https://goo.gl/Ksu4NQ , [Accesat la data de: 18. 11 . 2016].
Crooks, K. R., Sanjayan, M. (2006). Connectivity conservation: maintaining connections for
nature . Conservation Biology Series – Cambridge, 14(1), 1 -10.
De Groot, R. S., A lkemade, R., Braat, L., Hein, L., Willemen, L. (2010). Challenges in
integrating the concept of ecosystem services and values in landscape planning, management
and decision making. Ecological complexity, 7(3), 260 -272.
De Groot, R. S., Brander, L., Van Der Ploeg, S., Costan za, R., Bernard, F., Braat, L.,
Christief, M., Crossmang, N., Ghermandii, A., Heina, L., Hussain, S. , Kumark, P., McVittie,
A., Portela, R., Rodriguez, L.C., Brink, P., Beukering, P. (2012). Global estimates of the
value of ecosystems an d their services in monetary units. Ecosystem services , 1(1), 50 -61.
DG Environment. (2012). The Multifunctionality of Green Infrastructure Science for
Environment Policy .

53 Dincă, R., D., Grigorescu, V. și Popovici, S. (2007) . Monografia Municipiului Caraca l.
Geamăna: Editura Tiparg .
Environmental Assessment Agency. (2011). A framework of indicator system for evaluation
of green spaces in metropolitan regions. The case of Randstad, Netherlands.
European Comission. (2013). Building a Green Infrastructure for Europe , Luxembourg:
Publications Office of the European Union, ISBN 978 -92-79-33428 -3.
European Environment Agency. (2011) . Green infrastructure and territorial cohesion. The
concept of green infrastructure and its integration into policies using monitoring systems . In
E.E. Agency, EEA Technical report No 18/2011 .
EPA. (2010). Green infrastructure. Case studies. Municipal Policies for Managing
Stormwater with Green Infrastructures : EPA Office of Wetlands, Oceans and Watersheds.
ESRI. (2012). ArcGIS Desktop: Release 10.1. Redlands, CA: Environmental Systems
Research Institute.
Forest Research. (2010). Benefits of green infrastructure. Report to Defra and CLG.
Farnham: Forest Research.
Giles -Corti, B., Broomhall, M. H., Knuiman, M., Co llins, C., Douglas, K., Ng, K., Lange, A.,
Donovan, R. J. (2005). Increasing walking: how important is distance to, attractiveness, and
size of public open space? . American journal of preventive medicine, 28(2), 169 -176.
Glennon, R. (2011). Measuring acces s to parks . ESRI ArcGis Blog. [Online]. Disponibil la:
https://goo.gl/b1APwf . [Accesat la data de: 27.11.2016].
Glennon, R. (2011). Sketching the design of a new park . ESRI ArcGis Blog. [Online].
Disponibil la: https://goo.gl/LdvTt2 . [Accesat la data de: 27.11.2016].
Grecu, F. (2010) . Geografia câmpiilor României. Note de curs . Volum I. București: Editura
Universității din București .
Guvernul României. (2008). Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României
Orizonturi 2013 -2020 -2030 . [Online]. București. Disponibil la: https://goo.gl/zKiKZ9,
[Accesat la data de: 27. 04. 2017].
Hostetler, M., Allen, W., Meurk, C. (2011). Conserving urban biodiversity? Creating green
infrastructure is only the first step. Landscape and Urban Planning, 100(4), 369 -371.
Iagăru, G., Vătămanu, V. și Bălănescu, D. (2001) . Clima și solurile județului Olt . Craiova:
Editura Sietch .
Institutul Național de Statistică. (2011). Rezultate definitive ale Recensământului Populației
și al Locuințelor – 2011 (caracteristici demografice ale populației). Population and Housing
Census – 2011.
Institutul Național de Statistică. (2013, 2016). Baza de date TEMPO.
Iojă, C. I., Rozylowicz, L. , Pătroescu, M., Niță, M. R., Vânau, G. O. (2011). Dog walkers’ vs.
other park visitors’ perc eptions: The importance of planning sustainable urban parks in
Bucharest, Romania . Landscape and urban planning, 103(1), 74 -82.
Iojă, I., C. (2013). Metode de cercetare și evaluare a stării mediului. București: Editura
Etnologică.

54 Iojă, C. I., Grădinaru, S. R., Onose, D. A., Vânău, G. O., Tudor, A. C. (2014). The potential
of school green areas to improve urban green connectivity and multifunctionality. Urban
Forestry & Urban Greening, 13(4), 704 -713.
Jifcu, I. (2014). Caracalul De Altădată. Atunci Și Acum [Online]. Disponibil la:
https://goo.gl/ZPivqc, [Accesat la data de: 27.11.2016].
Kuppuswamy, H. (2009). Improving health in cities using green infrastructure: A review . In
FORUM Ejournal 2008 -09 Editorial Committee.
Lafortezza , R., Carrus, G., Sanesi, G., Davies, C. (2009). Benefits and well -being perceived
by people visiting green spaces in periods of heat stress . Urban Forestry & Urban Greening,
8(2), 97 -108.
LaPlante, J. N., Kaeser, T. P. (2004). The continuing evolution of pedestrian walking speed
assumptions. Institute of Transportation Engineers . ITE Journal, 74(9), 32.
Luttik, J. (2000). The value of trees, water and open space as reflected by house prices in the
Netherlands. Landscape and urban planning, 48(3), 161 -167.
Manea, G., Vijulie, I., Tîrlă, L., Matei, E., Cuculici, R., Tișcovschi, A., Cocoș, O. (2015).
Biourbanism -a solution for mitigation of urban climate. Case study Bucharest
city/Biourbanismul -o soluție pentru ameliorarea climatului urban. Studiu de caz: Muni cipiul
București. În Forum Geografic (Vol. 14, No. 1, p. 30). University of Craiova, Department of
Geography.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. (2015). Strategia de Dezvoltare
Teritorială a României. România policentrică 2035. Co eziune și competitivitate teritorială,
dezvoltare și șanse egale pentru oameni [Online]. Disponibil la: https://goo.gl/0C7SWZ,
[Accesat la data de: 27.04.2017].
Morancho, A. B. (2003). A hedonic valuation of urban green areas . Landscape and urban
planning, 66(1), 35 -41.
NENW . (2008). The economic value of green infrastructure. Natural Economy Northwest
(NENW) . [Online]. Disponibil la: https://goo.gl/H34ps4, [Accesat la data de: 03. 12. 2016].
Niță, M., R. (2016) . Infrastructuri verzi – o abordare geografică , București: Editura
Etnologică.
Opdam, P., Coninx, I., Dewulf , A., Steingröver, E., Vos, C., van der Wal, M. (2015).
Framing ecosystem services: Affecting behaviour of actors in collaborative landscape
planning? . Land use policy, 46, 223 -231.
Parlamentul României. (2001). Legea nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV a – Rețeaua de localități . București,
România: Monitorul Oficial [Online]. Disponibil la: https://goo.gl/39d42T , [Accesat la data
de: 20. 11. 2016].
Parlamentul României. (2007 ). Legea nr. 24/2007 privind reglementarea ș i administrarea
spațiilor verzi din intravilanul localităț ilor. București, România: Monitorul Oficial [Online].
Disponibil la: https://goo.gl/2n6qg u, [Accesat la data de: 21.11.2016].
Parlamentul României. (2013). Legea nr. 70/2013 – privind aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de

55 urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția med iului București , România:
Monitorul Oficial.
Pătroescu, M., Iojă, I. C. (2004). Disfuncționalități în gestionarea suprafețelor oxigenante.
Studiu de caz – spațiile verzi din Municipiul București . Analele Universității din Craiova
Seria Geografie, 7.
Pǎtru -Stupariu, I., Tudor, C. A., Stupariu, M. S., Buttler, A., Peringer, A. (2016). Landscape
persistence and stakeholder perspectives: The case of Romania's Carpathians . Applied
Geography, 69, 87 -98.
Ploughcroft . (2016) . Ploughcroft Green Roof Savings Ca lculator [Online]. Disponibil la:
http://www.ploughcroft.co.uk/ [Accesat la data de: 03. 12 . 2016].
Primăria Municipiului Caracal . (2013) . P.U.G Caracal, Pl. 02 – Situația existentă – zonificare
funcțională [Online]. Disponibil la: https://goo.gl/Y5RS1t, [Accesat la data de: 04. 11. 2016] .
Qureshi, S., Hasan Kazmi, S. J., Breuste, J. H. (2010). Ecological disturbances due to high
cutback in the green infrastructure of Karachi: Analyses of public perception about
associated health problems. Urban Forestry & Urban Greening, 9(3), 187 -198.
Raum . (2008). Proiect reabilitare termică [Online]. Disponibil la: https://goo.gl/a64HkD ,
[Accesat la data de 27.11 .2016].
Rouse, J., Haas, R., Schell, J., Deering, D. (1973). Monitoring Vegetation Systems in the
Great Plains with ERTS . Third ERTS Symposium, NASA: 309 -317.
Schilling, J., Logan, J. (2008 ). Greening the rust belt: A green infrastructure model for right
sizing America's shrinking cities. Journal of the American Plann ing Association, 74(4), 451 –
466
Șandric, I., Onose, D., Vânău, G., Iojă , C. (2016 ). Identifying and monitoring urban heat
island in Bucharest using satellite time series and low cost meteorological sensors . In EGU
General Assembly Conference Abstracts (Vol. 18, p. 17290).
Teodorescu, N., D., Ando ne, A. (2012). The Built Patrimony Of The Jewish Community In
Caracal [Online]. Disponibil la: https://goo.gl/MzF7LL [Accesat la data de: 15. 03. 2017].
Tiwary, A., Sinnett, D., Peachey, C., Chalabi, Z., Vardoulakis, S., Fletcher, T., Leonardi, G.,
Grundy, C., Azapagic, A. and Hutchings, T.R. (2009). An integrated tool to assess the role of
new planting in PM 10 capture and the human health benefits: a cas e study in London.
Environmental P ollution, 157(10), 2645 -2653.
Tracada, E., Caperna, A. (201 3). Biourbanism for a healthy city: Biophilia and sustainable
urban theories and practices. In the Proceedings (Vol. 4). [Online]. Disponibil la:
https://goo.gl/uy imhn , [Accesat la data de: 20. 11. 2016].
Ulrich, R. S. (1986). Human responses to vegetation and landscapes. Landscape and urban
planning, 13, 29 -44.
Vlad, M., I. (2012). Analiza geografică a calității vieții în orașele din regiunea de dezvoltare
sud-est a României . (Teză de doctorat ), Universitatea din București, București.
Wang, Y., Bakker, F., de Groot, R., Wörtche, H. (2014). Effect of ecosystem services
provided by urban green infrastructure on indoor environment: A literature review . Building
and Env ironment, 77, 88 -100.

56 Xu, D. H., Ding, X. H., Liu, H., Zheng, Z. Y. (2013). Study on Constructing of Green
Infrastructure and Riparian Wetland of Cities in Northwest Semi -Arid Area. In Applied
Mechanics and Materials (Vol. 357, pp. 2085 -2091). Trans Tech P ublications.
Young, R. F. (2010). Managing municipal green space for ecosystem services. Urban
Forestry & Urban Greening, 9(4), 313 -321.
Zhang, S., Guo, Y. (2012). Explicit equation for estimating storm -water capture efficiency of
rain gardens . Journal of Hydrologic Engineering, 18(12), 1739 -1748.
ANEXE
Anexa nr. 1 – Zone verzi publice cu acces nelimitat ( Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013 )

Anexa nr. 2 – Zone verzi publice de folosință specializată aferente dotărilor publice
(Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013 )

57 Anexa nr. 3 – Zone verzi pentru agrement: baze de agrement; baze sportive
(Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013 )

Anexa nr. 4 – Zone verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă – realizate în lungul
cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor pentru protecția acestora
(Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013 )

58 Anexa nr. 5 – Distribuția spațială a fotografiilor din cadrul studiului

Anexa nr. 6 – Chestionar aplicat în municipiul Caracal
Acest chestionar are rolul de a evalua nivelul de informare ș i interes al locuitorilor din
municipiul Caracal în ceea ce privește infrastructurile verzi urbane. Rezultatele obținute cu
ajutorul acestui chestionar ar putea contribui la îmbunătățirea calității mediului și implicit al
calității vieții populației din acest municipiu.
1. Cunoașteți noțiunea de ,,infrastructuri verzi urbane” ?
a) Da;
b) Nu.
Pentr u cei care au selectat varianta ,,b)”: Infrastructurile verzi urbane reprezintă zonele verzi din
cadrul orașelor și a municipiilor, definite ca o rețea mozaicată sau un sistem de ecosisteme
seminaturale al cărei specific este determinat de vegetație.
2. D acă ați selectat varianta ,,a)” la întrebarea anterioară, cum ați defini Dumneavoastră
,,infrastructurile verzi urbane”?
…………………………………………………………………………………………………… .

59 3. Care dintre variantele de mai jos considerați că sunt tipuri de infrastructuri verzi urban e?
(Puteți selecta una sau mai multe variante)
a) Parcuri;
b) Grădini publice;
c) Scuaruri;
d) Grădini
botanice/zoologice; e) Zone verzi aferente
dotărilor publice (grădinițe,
școli, instituții etc.);
f) Cimitire;
g) Zone verzi pentru
agrement; h) Zone verzi pentru
protecția cursurilor de apă;
i) Aliniamente de arbori
(stradale);
j) Acoperișuri verzi;
k) Fațade vegetate;
4. Menționați pe o scară de la 1 la 5 cât de importante credeți că sunt infras tructurile verzi urbane
pentru următoarele funcții:
1-neimportante;
2-puțin importante;
3-moderat importante; 4-importante;
5-foarte importante.
a) Reglare microclimat;
b) Purificarea aerului;
c) Reglare regim
precipitații; d) Păstrarea biodiversității;
e) Funcția estetică (rol de
înfrumusețare a orașului);
f) Recreere/relaxare; g) Agrement;
h) Turism;
i) Atragerea investitorilor.

5. În ce masură considerați că infra structurile verzi urbane actuale îndeplinesc următoarele
funcții? Menționați pe o scară de la 1 la 5, unde:
1 – deloc;
2 – foarte mică măsură;
3 – mică măsură; 4 – mare măsură;
5 – foarte mare măsură.
a) Reglare microclimat;
b) Purificarea aerului;
c) Reglare regim
precipitații; d) Păstrarea biodiversității;
e) Funcția estetică (rol de
înfrumusețare a orașului);
f) Recreere/relaxare; g) Agrement;
h) Turism;
i) Atragerea i nvestitorilor.

60 6. Considerați că în cadrul municipiului Caracal există suficiente infrastructuri verzi urbane?
a) Da;
b) Nu.
7. Ce alte tipuri de infrastructuri verzi urbane , pe lângă cele deja existente, ați dori D vs. să existe
în Municipiul Caracal?
…………………………………………………………………………………………………… .
8. Cine credeți că ar trebui să fie responsabil de dezvoltarea/administrarea infrastructurilor verzi
urbane în Municipiul Caracal? (Puteți alege una sau mai multe variante)
a) Guvernul;
b) Prefectura;
c) Primăria;
d) Agenții economici;
e) Populație;
f) ONG -uri; g)Altele…….
Adresa din Municipiul Caracal (strada și numărul străzii) : ……………………………….. .
Sex:
Masculin;
Feminin.
Vârsta (ani): ………… .
Studii finalizate:
Școală generală;
Școală profesională;
Liceu; Studii postliceale;
Studii universitare;
Studii postuniversitare; Fără studii.
Ocupația: …………. .

61 Anexa nr. 7 – Zonele funcționale și ponderea acestora în intravilanul municipiului Caracal
Zonele funcționale Tip Suprafața
(ha) Pondere în
intravilan (%) %
Zona cu funcție
rezidențială Locuințe individuale 353,53 30,47
33,68 Locuințe colective 37,22 3,20
Zona cu funcție de
producție/depozitare

119,09 10,26 10,26
Zona de transport Rutier și feroviar 130,43 11,24 11,24
Zona apelor 0,48 0,04 0,04
Zona terenurilor
virane neutilizate
11,78 1,01 1,01
Zona instituțiilor Administrație 9,76 0,84

10,39 Sănătate 3,70 0,31
Educație 26,56 2,28
Cultură 1,58 0,13
Culte 1,74 0,15
Speciale (armată) 77,27 6,66
Zona spațiilor
comerciale/servicii
35,87 3,09 3,09
Zone verzi
Zone verzi de
protecție 4,31 0,37

5,27 Parc 24 2,06
Sport/agrement 4,84 0,41
Cimitire 13 1,12
Zone verzi aferente
dotărilor publice și
scuaruri 15 1,29
Altele Agricol 275,49 23,75
24,98 Gospodărie
comunală 14,26 1,22
Total intravilan 1159,91 100 100
(P.U.G Caracal, 2013 ; I.N.S, 2013 )

62

D E C L A R A Ț I E

Subsemnatul/subsemnata _______________________________________
candidat la examenul de finalizare a studiilor universitare de licență/masterat la
Facultatea de Geografie ,în domeniul Geografie /Știința mediului ,programul de
studii universitare de licență/masterat __________________________________ ,
declar pe propria răspunde re că lucrarea de față este rezultatul muncii mele, pe
baza cercetărilor mele și pe baza informațiilor obținute din surse care au fost
citate și indicate, conform normelor etice, în note și în bibliografie. Declar că nu
am folosit în mod tacit sau ilegal m unca altora și că nici o parte din teză nu încalcă
drepturile de propietate intelectuală ale altcuiv a, persoană fizică sau juridică .
Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă vreunei
instituții de învățământ superior în vederea obținer ii unui grad sau titlu științific
ori didactic .

Semnătura,
Data______________ ––––––––––