Programul de studii [626013]

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
SISTEME INFORMATICE INTEGRATE PENTRU AFACERI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Conducător științific
Prof. univ. dr. Lixăndroiu Dorin

Absolvent: [anonimizat]
2019

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
Programul de studii
SISTEME INFORMATICE INTEGRATE PENTRU AFACERI

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Sistemul informa tic integrat SAP. Rapoarte si statistici.

Conducător științific
Prof. univ. dr. Lixăndroiu Dorin
Absolvent: [anonimizat]
2019

FIȘA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE

Universitatea Transilvania din Brașov
Lucrare de disertație nr. ….. …..
Facultatea Științe Economice și Administrarea
Afacerilor
Departamentul Management și Informatică Economică
Viza facultății
Programul de studii
Sisteme Informatice Integrate pentru Afaceri
Anul universitar 2018-2019
Candidat: [anonimizat] 2017 -2019
Cadrul didactic îndrumător
Prof. univ. dr. Lixăndroiu Dorin

LUCRARE DE DISERTAȚIE
Titlul lucrării: Sistem ul Informatic Inte grat SAP. Rapoarte si statistici.
Problemele principale tratate:
Cap. 1 Aspecte conceptuale și metodologice cu privire la sistemele informatice de tip ERP
Cap. 2 SAP. Systems Applications and Products in Data Processing
Cap. 3 Rapoarte si statistici
Cap. 4 Concluzii și propuneri
Locul și durata practicii: SC Hutchinson SRL
Bibliografie:
1. Fotache D., Hurbean L., Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura
Economică, București, 2004.
2. Cerruti C., Sistemi informativi e capacità competitiva. L'introduzione dei sistemi ERP nella
grande impresa, Editura G. Giappichelli, Torino.
Aspecte pa rticulare:

(desene, aplicații practice, metode specifice etc.)

Primit tema la data de:

Data predării lucrării:

Director departament, Cadru didactic îndrumător,
(nume, pre nume, semnătura)………………………………………………… (nume, prenume, semnătura)

Candidat,
(nume, prenume, semnătura)
Preda Oana Laura

LUCRARE DE DISERTAȚIE – VIZE
Data vizei Capitole/ problemele analizate Semnătura cadrului
didac tic îndrumător
20.11.2018 Cap. 1 Aspecte conceptuale și metodologice cu privire la
sistemele informatice de tip ERP
10.01.2019 Cap. 2 SAP. Systems Applications and Products in Data
Processing
20.03.2019 Cap. 3 Rapoarte si statistici
25.05 .2019 Cap. 4 Concluzii și propuneri

APRECIEREA ȘI AVIZUL CADRULUI DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR

Data:

ADMIS pentru susținere/
RESPINS CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR
(nume, prenume, semnătură)

AVIZUL DIRECTORULUI DE DEPARTAMENT
Data:

ADMIS pentru susținere/
RESPIN S Director departament
(nume, prenume, semnătură)

SUSȚINEREA LUCRĂRII DE DISERTAȚIE
Sesiunea

Rezultatul
susținerii PROMOVAT cu media:

RESPINS cu refacerea lucrării

RESPINS fără refacerea lucrării

PREȘEDINTE COMISIE
(nume, prenume, semnătura)

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 1
CAP. 1. ASPECTE CONC EPTUALE ȘI METODOLOG ICE CU PRIVIRE LA SI STEMELE INFORMATICE DE TIP ERP ……. 3
1.1. DEFINIREA SISTEMELOR DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII ………………………….. ………… 3
1.2. AVANTAJE, DEZAVANTAJE ȘI RISCURI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
1.2.1. Avantajele implementării sistemelor ERP ………………………….. ………………………….. …………………. 5
1.2.2. Dezavantajele implementării sistemelor ERP ………………………….. ………………………….. …………….. 6
1.2.3. Clasificarea riscurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
1.3. IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ERP ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
1.3.1. Principalii participanți în dezvoltarea unui sistem informatic ………………………….. …………………. 10
Din dezvoltarea sistemelor informatice, fac parte trei tipuri de participanți: ………………………….. ……….. 10
1.3.2. Costul unui sistem ERP ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.3.3. Eșuarea implementărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
1.4. TENDINȚE ERP ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 17
CAP.2. SYSTEMS APPLICATIONS AND PRODUCTS IN DAT A PROCESSING ………………………….. ………………….. 19
2.1. PREZENTARE GENERALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.2. PRINCIPALELE FUNCȚION ALITĂȚI SAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 20
2.3. SAP PE PIA ȚA ROMÂNEASCĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 23
CAP. 3. RAPOARTE ȘI STATICTICI SAP ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 25
CAP. 5. CONCLUZII ȘI PROPUNER I ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 33
5.1 CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 33
5.2 PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 34
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 35

1
INTRODUCERE
Lucrarea este o imagine de ansamblu referitoare la sistemele informatice integrate de tip
ERP, cu reliefarea rolului acestora în informatizarea companiilor mici, medii sau mari . Ideea
principală în jurul căreia se construiește nevoia implementării unui sistem informatic integrat în
institu ții este performanța. Angajații trebuie să se poată concentra asupra activităților care aduc
valoare adăugată companiilor și mai puțin asupra celor repetitive și care ocupă prea mult timp.
În firmele românești există un număr relativ mare de sisteme informatice. Aproape
fiecare companie utilizează sisteme de operare diferite, baze de date diferite având propriile
aplicațiii, drept urmare nu of eră o imagine de ansamblu asupra activităților desfășurate.
Creșterea calității procesului de fabricare constituie un obiectiv de bază pentru toate companiile .
În era actuală, îmbunătățirea procesului privind informatizarea într -o măsură cât mai mare prin
integrarea tuturor componentelor de înregistrare a informației și de comunicare internă, în
cadrul unui sistem informatic integrat, face dovada profesionalismului și credibilității instituției și
alinierea acesteia la aria europeană.
Lucrarea de disertaț ie este structurată pe trei capitole, concluzii și bibliografie.
Primul capitol este un capitol de prezentare a conceptului de Enterprise Resource
Planning, care cuprinde cele mai cunoscute definiții ale sistemului, modul cum s -a realizat
dezvoltarea siste mului, precum și principalele avantaje de care poate beneficia o firmă care
decide să implementeze un sistem ERP.
Capitolul al doilea cuprinde prezentarea sistemului SAP – Systems Applications and
Products in Data Processing cu cele mai importante caracter istici.
În capitolul al treilea sunt prezentate motivațiile care determină implementarea
sistemului integrat SAP în companiile din România, identificarea riscurilor și a beneficiilor
implementării noului sistem precum și a corectitudinii rapoartelor oferi te de acest sistem.
Lucrarea se încheie cu concluzii și propuneri.

2

Absolvent: Preda Oana Laura
Promoția: 2017 -2019

Programul de studii: Sisteme Informatice
Integrate pentru Afaceri

Conducător științific: prof. dr. univ. Lixăndroiu Dorin

Tema lucrării: Sistemul informatic integrat SAP. Rapoarte si statistici.

Rezumatul lucrării: În prezenta lucrare de disertație sunt evidențiate principalele
caracteristici și beneficii ale sistemelor informatice de tip ERP, precum și motivațiile care
determină utilizarea rapoartelor generate de sistemul integrat SAP . Ideea principală în jurul
căreia se construiește nevoia folosirii acestor rapoarte este performanță și exactitate în
deciziile în luarea de decizii . Angajații trebuie să se poată concentra asupra activităților care
aduc valoare adăugată companiilor și mai puțin asupra celor repetitive și care ocupă prea
mult timp .

Capitolul Nr. Nr. Nr. Nr. referințe

Nr. Denumire pagini figuri tabele bibliografice

1. Aspecte conceptuale și metodologice
cu privire la sistemele informatice de
tip ERP 15 3 5 20

2. Systems Applications and Products in
Data Processing 6 2 – 2

3. Rapoarte SAP 8 11 – –

4. Concluzii și propuneri 2 – – –

Sinteza Nr. pagini Nr. figuri Nr. tabele Nr. referințe Anexe

Lucrării de text bibliografice [nr. pag.]

disertație 31 16 5 22

3
Cap. 1. ASPECTE CONCEPTUALE ȘI METODOLOGICE CU PRIVIRE LA SISTEMELE
INFO RMATICE DE TIP ERP

1.1. DEFINIREA SISTEMELOR DE PLANIFICARE A RESURSELOR ÎNTREPRINDERII
Sistemele de planificare a resurselor întreprinderii integrează toate activitățile companiei
într-o manieră transparentă și disponibilă utilizatorului final al sistemu lui.
Sistemele Enterprise Resource Planning au apărut în aplicațiile de întreprindere la
începutul anilor ’90. Din punct de vedere al mediului economic, acesta a fost marcat de creșterea
complexității datorită cererii tot mai mari in cadrul organizației. La sfârșitul anilor 80 au apărut
primele sisteme ERP, care au țintit la început piața marilor companii. Aceste prime sisteme
complexe, puternice si foarte scumpe constau in soluții la cheie, a căror implementare presupune
adaptarea lor la cerințele clientu lui. În general, adoptarea pachetului de aplicații integrate a
implicat reproiectarea proceselor economice. În comparație cu sistemele vechi de aplicații , ERP
a adus avantajul integrării adică un pachet care este adaptat si care poate fi ulterior extins.
Entreprise Resource Planning reprezintă sisteme bazate pe arhitectura client/server
dezvoltate pentru prelucrarea tranzacțiilor și facilitarea integrării tuturor proceselor, din faza
planificării și dezvoltării producției, până la relațiile cu furnizorii, clienții și alți parteneri de afaceri.
Evoluția actualelor aplicații s-a desfășurat pe parcursul a peste 4 decenii.
În anii 60 majoritatea întreprinderilor proiectau, dezvoltau și implementau aplicații
centralizate și create cu forțe proprii. Cele mai mult e ținteau automatizarea gestiunii și controlul
stocurilor dar și contabilitatea primară, dezvoltate cu ajutorul limbajelor de programare COBOL,
ALGOL sau FORTRAN.
În 1965 au apărut sistemele Material Requirements Planning (MRP). Aceste aplicații indică
un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri și asigurarea acesteia pe
parcursul de fabricație.

4
În anii 90, furnizorii ERP au adăugat noi module și funcționalități, care a generat apariția
conceptului “ERP extins” . Extensiile cuprind aplicații precum APS (Advanced Planning and
Scheduling), soluții e-business pe zona relațiilor cu clienții sau pe furnizori -aprovizionare. 1
Desfășurarea cronologică a ERP a urmat îndeaproape dezvoltările din domeniul
sistemelor hardware si software, astfel o schemă evolutivă simplificată este reprezentată astfel. 2

Fig 1.1 Evolu ția
Într-o definiție orientată tehnologic, ERP este un sistem de aplicații forat din mai multe
module care sprijină toate ariile: planificare, produc ție, vânzare, marketing, distribuție,
contabilitate, financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, logistică și e-business.
1.2. AVANTAJE, DEZAVANTAJE ȘI RISCURI
Folosirea cu success a tuturor avantajelor unui ERP presupune atât o implemntare corectă
cât și o folosire corectă a unui astfel de sistem . (ex.: nu poți genera rapoarte corecte, dacă în
software s-au introdus date eronate).
Pe scurt, un sistem de gestiune a companiei de tip ERP reprezintă planificarea celor 4
factori determinanți pentru o afacere de succes: factorul uman, financiar, tehnic și de resurse (cei
4 M – Man, Money, Machines și Materials).3

1 Fotache D., Hurbean L., Soluții informatice integrate pentru gesti unea afacerilor – ERP, Editura Economică,
București, 2004.

2Fotache D., Hurbean L., Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura Economică,
București, 2004.
3http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -01.pdf Anii 60
Aplicații pentru
controlul
stocurilor
Anii 70
Material
Requirements
Planning Anii 80
Manufacturing
Resources
Planning Anii 90
Enterprise
Resource
Planning Anii 2000
Extended ERP

5

1.2.1. Avantajele implementării sistemelor ERP
AVANTAJ MOD DE CONCRETIZARE
Informații de calitate Bază de date unică (date consistente și corecte), rapoarte
îmbunătățite
Evitarea redundanței
datelor și operațiunilor Bază de date unică, elimină operațiile repetitive de actualizare
Scăderea timpului de
răspuns Rapoarte și informații ad-hoc oferite de sistem
Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se reconfigurează ușor în
sistemul ERP
Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează adăugarea de noi
componente
Sistem de întreținere
îmbunătățit Contractul de întreținere pe termen lung cu furnizorul ERP nu este
facultativă, ci face parte din proiectul ERP
Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind și deschid sistemul către
furnizori și clienți
Deschidere către
e-business Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de
aplicații e-business

Tabelul 1.1. Avantajele sistemelor ERP4
În tabelul 1.1. sunt explicate câteva dintre cele mai importante avantaje ale unui sistem
ERP, iar ca și concluzie generală putem spune că acesta permite accesul la orice informați e
gestionată în cadrul sistemului, oferă posibilitatea de a avea în orice moment rapoarte corecte la
fiecare arie a business -ului. Totodată permite utilizarea unei singure aplicații pentru

4Rashid M .A., Hossain L, Patrick J.D,The Evolution of ERP Systems :A historical perspective, Idea Group Publishing,
2002, pag 5.

6
managementul întregii afaceri, eliminându -se astfel inconsistența ce poate apărea în urma
folosirii mai multor sisteme diferite pentru fiecare zonă a afacerii. Cu o singură soluție integrată
informațiile vor fi întotdeauna corecte, reducându -se timpul pierdut cu reorganizarea cifrelor,
care înainte erau extrase din sistem e diferite. Se elimină astfel și administrarea mai multor baze
de date. Utilizatorii au acces la informațiile înmagazinate într-o bază de date unică, gestionată de
un server.
1.2.2. Dezavantajele implementării si stemelor ERP
Deși pentru majoritatea companiilor ce aleg să implementeze un sistem ERP avantajele
depășesc de regulă dezavantajele, acestea există când ne referim la costurile ridicare ale
implementării sau lipsa unui suport tehnic continuu, ori se poate chiar ca unele sisteme ERP să
fie prea rigide pentru anumite companii care sunt fie foarte recente, fie plănuiesc să se dezvolte
într-o direcție diferită în viitorul apropiat. Principalele dezavantaje5 ale sistemelor ERP sunt
prezentate în tabelul 1.2.:
DEZAVANTA J MOD DE COMBATERE/DIMINUARE
Proiecte consumatoare de timp Implicarea activă a managementului, obținerea consensului
și acceptului general
Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură și componente
corespund proceselor economice, culturii și obiectivelor
strategice ale organizației
Dependența de furnizor Analiza atentă a celor două alternative: furnizor unic sau mai
mulți furnizori
Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt absolut necesare
Necesitatea extinder ii și
dezvoltării ulterioare a sistemului Poate fi eliminată, dar va reduce potențialul sistemului, care
va deveni la un moment dat ineficient.

Tabelul 1.2. Dezavantajele sistemelor ERP

5Rashid M.A., Hossain L, Patrick J.D,The Evolution of ERP Systems :A historical perspective, Idea Group Publishing,
2002, pag 6.

7
1.2.3. Clasificarea riscurilor
Având în vedere costurile destul de ma ri pe care le implică achiziționarea unui ERP, era
firesc să ne întrebăm ce riscuri presupune inv estiția într -o asemenea soluție. A stfel, putem
clasific a riscurile aparute dupa cum urmeaza:
Tabelul 1.3. Riscurile sistemelor ERP Sursa de risc Clasificare Exemple
Factorul uman -Riscuri provenit e din
comportamentul uman ;
-Riscuri provenite din activități
individuale;
-Riscuri provenite din nivelul de
implicare și pregătire al
utilizatorului. -Incapacitatea de a termina o sarcină
la timp, slaba calitate a personalului;
-Așteptări nerealiste, acce nt pe detalii
și pierderea din vedere a obiectivelor;
– Training insuficient al utilizatorului
final.
Organizația – riscuri legate de strategia firmei
– riscuri ce afectează activitatea
curentă a companiei;
– riscuri care au legătură directă
cu fluxurile financiare ale firmei;
– evenimente imprevizibile. -Riscuri care apar datorita
schimbărilor care au loc la nivelul
macroeconomic;
-Lipsa de lichidități, neachitarea
obligațiilor contractuale ale
partenerilor;
-Catastrofe naturale, incendiile
Stilul de con ducere -Riscuri provenite din
inconsistențe în politica de
conducere;
-Riscuri provenite din acțivitățile
și controalele managementului;
-Riscuri la nivel de aptitudini ale
conducerii organizației -Lipsa s prijinului conducerii
-Schimbări în cerințe, lea dership slab;
-Eșec în a tragerea de personal
calificat
Relația cu terțe părți -Riscuri provenite din relațiile
legale și contractuale; -Performan ța inadecvată a terților
părți

8

În concluzie, lipsa implicării top man agementului în implementare duce la neînțel egerea
dimensiunii proiectului și a estimării incorecte a necesarului de resurse. Din dorința de a reduce
costurile implementării se ajunge la suprasolicitarea echipei de implementare, deseori
persoanele desemnate nu au experiența necesară unei implementari. Definirea deficitară a
cerințelor, este de asemenea un factor de risc extrem de important care afectează procesul de
implementare, deoarece în baza cerințelor definite se selectează sistemul ERP. Daca procesul de
implementare ERP nu este detaliat într -un plan de proiect, cu faze de acceptanță și responsabili,
cu etape clar definite, cu resurse alocate pe fiecare faza a proiectului, nu se va putea urmări
desfășurarea implementării, timpii rămași până la finalizar e etc. Lipsa de atenție în cadrul
sesiunilor de training si sacrificarea acestora în favoarea rezolvării problemelor operaționale
curente, conduc în momentul lansării în producție a sistemului, la o blocare totală sau parțială a
activității organizației.
Extrem de interesant este și punctul de vedere al furnizorilor de soluții ERP6, o mare parte
din ei considerând că riscurile vin din partea clientului și nu din partea companiilor care se ocupă
de implementare. De aceea există riscul de a alege o soluție ne potrivită necesităților companiei,
o soluție care nu poate susține, pe termen lung, creșterea afacerii, o soluție insuficient testată
care poate genera probleme de stabilitate, funcționalitate sau extindere.
1.3. IMPLEMENTAREA SISTEMELOR ERP
Implementarea unui sistem ERP are un impact major asupra gestionării afacerii, ajută în
procesul de luarea a deciziilor prin furnizarea de rapoarte cu un grad foarte ridicat de acuratețe,
timp de răspuns rapid, dar și un mod de organizare relațional al datelor.
Obiecti vul principal urmărit prin implementarea unui sistem informatic îl constituie
asigurarea utilizatorilor cu informații reale și în timp util, necesare fundamentării și elaborării
operative a deciziilor.

6Furn izori de soluții ERP: SAP, Microsoft, Oracle, Crisoft , Transart , Kronos, Bit Software ,etc.

9
Prin implementarea unor astfel de sisteme se oferă fir mei posibilitatea de a integra în
cadrul noului sistem informatic , aplicațiile existente alături de noile aplicații specifice domeniului
în care își desfășoară activitatea firma respectivă.
Succesul unei implementări este o reușită atât pentru client cât ș i pentru furnizorul
sistemului informatic, deoarece primul va beneficia de avantajele promise la prezentarea soluției,
iar implementatorul se va mândri la următoarele sesiuni de licitații cu rezultatul obținut și
evident, va beneficia de cunoștințele accum ulate, aspect ce va face ca o eventuala implementare
într-o firmă cu profil asemănător să fie mult mai facilă.
Implementarea unui sistem informatic integrat de tip ERP într -o entitate economică în
care nu a mai fost utilizat un ERP aduce atât pentru facto rii de decizie cât și pentru utilizatorii
uzuali, o alta perspectiva asupra informațiilor din sistem, o altă stăpânire a fenomenului
economic și nu în ultimul rând o mai bogată arie de informații la îndemână.
De regulă, motivațiile care stau la baza implem entării unui sistem ERP7sunt:
Motivații tehnologice Motivații operaționale
 Înlocuirea unuia sau mai multor sisteme
depășite tehnologic, integrate sau nu;
 Îmbunătățirea calității și accesibilității
informațiilor;
 Integrarea proceselor de business și a
sistemelor care le susțin;
 Achiziția unui sistem capabil să susțină
creșterile prognozate de business;  Optimizarea proceselor de business;
 Reducerea costurilor structurale;
 Simplificarea proceselor de business
complexe, dar ineficiente;
 Implementarea a noi st rategii de
business;
 Expansiunea masivă a businessului;
Tabelul 1.4. Motivațiile care stau la baza implementării unui sistem ERP
Implementarea unui sistem informatic integrat de tip ERP este un proces complex și are
influențe directe în rezultatele econom ice ale firmei. Firma beneficiară va suporta costuri
semnificative legate de procesul de schimbare a sistemului informatic, atât în timpul pregătirii

7 http://www.seniorerp.ro/resurse_utile/erp -implementarea -erp-riscurile -implementarii -erp-analiza -tipurilor -de-
organizatii -motivatia -implementarii -erp/

10
implementării, a implementării propriu -zise cât și post -implementare. În timpul implementării,
cele două s isteme vor lucra în paralel, astfel încât încărcarea oamenilor va fi dublă, dar stresul
suportat va fi triplu, datorită faptului că vor lucra într -un sistem nou, pe care atunci îl învață, dar
de la care se așteaptă deja performanță.
In concluzie, procesul de implementare al unui sistem informatic integrat de tip ERP are
nevoie de sprijinul întregii organizații, pentru a fi o reușită. Ce rămâne de făcut după trecerea la
noul ERP? Să updateze versiunile următoare ale respectivei soluții, versiu ni ce vor adu ce facilități
noi.
1.3.1. Principalii participanți în dezvoltarea unui sistem informatic
Din dezvoltarea sistemelor informatice, fac parte trei tipuri de participanți:
 utilizatorul – reprezintă un grup de persoane, care folose ște sistemul pentru a îndeplini
cerințele informaționale;
 dezvoltatorul sau furnizorul software -ului aplicativ – este creatorul software -ului aplicativ ce
formează suportul sistemului informatic;
 administratorul sistemului – desemneaz ă persoanele care asigură condițiile de funcționare
curentă a sistemului și gestionează măsurile de protecție și securitate a acestuia.
În practică, la o implementare vor participa două echipe:
 Echipa furnizorului – coordonată de managerul de proiect. Pri ncipala îndatorire a acestuia este
să coordoneze întreaga echipă (implementatori, personalul de suport tehnic, care se ocupă cu
preluări de baze de date, testeri, programatori etc.) astfel încât să aibă disponibile resursele de
care are nevoie iar sarcini le echipei să decurgă conform planificării;
 Echipa beneficiarului – coordonată de responsabilul de implementare. Din echipa beneficiarului
fac parte specialiștii pe domenii, precum și utilizatorii implicați direct în operarea software -ului.
Responsabilul de implementare, ca manager de proiect, trebuie să aibă putere de decizie .
Pentru a se atinge obiectivul scontat, o implementare de succes, trebuie să se țină cont că
cel mai important element este comunicarea. Orice problemă care poate afecta bunul mers
al implementării, indiferent dacă are ca sursă beneficiarul sau furnizorul, trebuie să fie
comunicată și discutată de către managerii de proiect, pentru a se stabili metodele de

11
depășire a problemei respective. În fig. 1.1. este prezentată baza unui proiect de
implementare:

Comunicare

Fig 1.2. Principalii participanți în dezvoltarea unui sistem informatic
Succesul unei implementări, indiferent de tendințele care diferă de la un an la altul, depinde
tot mai mult de calitatea echipelor de implementar e și mai puțin de peformanța tehnologică a
soluțiilor. Managementul de proiect și comunicarea eficientă fac de cele mai multe ori diferența
în ce privește succesul sau eșecul unei implementării.
1.3.2. Costul unui sistem ERP
Costul implementării unui siste m integrat de tip ERP este extrem de dificil de previzionat, deoarece el
depinde de o multitudine de variabile, precum:
 numărul de divizii ale companiei;
 numărul de module care vor fi instalate;
 munca necesară pentru integrarea sistemelor deja existente;
 dorința de schimbare a companiei;
 complexitatea proiectului.
Afară de acestea, la implementarea ERP mai există și niște costuri ascunse, care sunt destul de dificil
de previzionat. Cei ce implementează softuri ERP consideră că următorii factori sunt cel ma i adesea
răspunzători de subevaluarea bugetului:
 Pregătirea profesională a angajaților . De obicei acesta este cel mai important factor care este
subestimat la crearea bugetului pentru implementarea ERP. Cheltuielile cu pregătirea sunt foarte
PROIECT
IMPLEMENTARE
FURNIZOR
– manager de proiect
– anal iști
– personal suport tehnic
– programatori
-consultanți
– testeri
– traineri BENEFICIAR
– manager de proiect
– șefi de departamente
– specialiști
– operatori

12
mari deoarece aproape întotdeauna angajații trebuie să învețe noi proceduri si noi procese, nu
doar să se familiarizeze cu o nouă interfață. De obicei costul real cu pregătirea depășește de două –
trei ori costul bugetat.
 Integrarea și testarea . Crearea și testarea legătu rilor dintre pachetul ERP și alte componente
software pe care le are implementate compania reprezintă de asemenea unul dintre cele mai
subestimate costuri. Crearea legăturilor este un proces destul de complex, mai ales atunci când
componentele soft -ului ex istente sunt mai vechi și firma producătoare nu mai oferă suport pentru
ele sau nu mai există pe piață.
 Personalizarea . În afară de crearea legăturilor către componentele existente ale companiei ,
personalizarea trebuie însă efectuată atunci când ERP nu ac operă unul din procesele companiei,
și trebuie adaptat să realizeze și acest aspect.
 Conversia datelor . Transformarea datelor stocate in sistemele vechi și mutarea în sistemul client –
server cerut de ERP costă bani și pune destul de multe probleme practice .
 Analiza datelor . De multe ori, datele din sistemul ERP trebuie combinate cu date prelevate din
exteriorul companiei pentru realizarea de diverse rapoarte. Este necesar astfel ca la costul
pachetului ERP să fie adăugat și costul unor instrumente de „Data Warehouse”. Reîmprospătarea
zilnică a datelor dintr -un mare depozit de date de la nivelul întreprinderii poate fi destul de dificil ă,
deoarece sistemele ERP nu sunt optimizate pentru a indica ce date au fost modificate de la o zi la
alta.
 Plata consultan ților . Implementarea ERP necesită apelarea la servicii de consultanță și training al
angajaților ce tind să crească fără limite. Pentru a preveni aceasta, la semnarea contractului cu
firma ce asigură consultanța trebuie stabilite și date cantitative .
 Înloc uirea angajaților de top . Piața sistemelor ERP este o piață foarte concurențială, astfel că pe
măsură ce implementarea sistemului ERP din companie este f inalizată, în interiorul companiei se
formează specialiști ERP. Astfel este foarte posibil ca firme con curente să -i atragă acordându -le
salarii și bonusuri mai mari decât este pregătită compania mamă să le ofere. În cazul în care nu va
putea fi împiedicată plecarea acestora la firme concurente, atunci vor fi plătite sume duble sau
triple acelorași oameni ce se întorc sub formă de consultanți.
 Activitatea echipelor de implementare nu se termină niciodată . Deși majoritatea companiilor
tind să trateze implementarea sistemului ERP la fel ca pe un oricare alt proiect, acest lucru nu este
valabil. Nu este posibil ca după ce pachetele software sunt instalate, fiecare angajat să se

13
reîntoarcă la t reaba pe care o realiza înainte . Scrierea de rapoarte pentru a scoate informații din
sistemul ERP va ține echipa ocupată pentru cel puțin încă un an. Din păcate foarte puți ne companii
includ în buget cheltuieli pentru munca de după implementarea efectivă a sistemului, astfel că de
multe ori se ajunge la suplimentări de fonduri și de personal, imediat după ce s istemul a intrat în
exploatare.
 Asteptarea imediată a beneficiilor . Una dintre cele mai răspândite greșeli ale companiilor este
așteptarea faptului ca imediat după implementarea ERP să fie vizi bile și beneficiile . Acestea se fac
simțite abia după folosirea pentru o anumită perioadă de timp și efectuarea de schimbări în
procesul de producție.
Adoptarea unui sistem ERP implică cheltuieli uriașe pentru organizații, indiferent de
dimensiunea acestora: de la zeci de mii de Euro, în cazul întreprinderilor mijlocii, până la milioane
de Euro, în situația marilor companii.
 Costul de achiziție este cel mai evident cost. Platforma hardware susține soluția
ERP și reprezintă punctul de plecare în deosebirea costurilor diferitelor sisteme ERP.
Există sisteme ERP care pot rula o bună perioadă de timp pe aceeași platformă și produse
softw are care solicită actualizarea platformei hardware la apariția oricărei noi versiuni a
sistemului.
 Costul de suport reprezintă costul pentru suportul sistemului pe durata unui an și
în general, echivalează cu 20-25% din costul inițial de achiziție. Costul de implementare a
soluției include cheltuieli cu instalarea produsului, cu trainingul angajaților, cu preluarea
datelor din vechiul sistem, etc.
 Costurile de mentenanță reprezintă o componentă foarte importantă în procesul
de stabilire a cheltuielilor pe care le implică pe termen lung soluția ERP adoptată.
 Costul de integrare este dat de nevoia de integrare a soluției ERP proaspăt
adoptate cu toate celelalte sisteme și aplicații existente în organizație și variază în funcție
de activitatea organizației și de dimensiunea sa.
Atunci când o organizație este interesată de adoptarea unei soluții ERP și începe să compare
ofertele mai multor furnizori, nu trebuie să scape din vedere următoarele elemente de cost8:

8S. Harwood, ERP: The implementation cycle, Butterworh -Heinemann, Oxford, 2003, pag.54

14
 Echipamentele, evaluarea parcului existent și estimarea necesarului (sunt foarte
importanete performanțele serverului/ serverelor);
 Sistemul de operare, evaluarea necesităților de upgrade;
 Licențe module ERP, inventarierea numărului de utilizatori de sistem;
 Licențe pentru aplicațiile conexe (cele mai importante sunt cele cu baza de date);
 Integrarea ERP cu terțele aplicații;
 Personalizarea aplicațiilor ;
 Conversia datelor din sistemul existent;
 Pregătirea administratorilor de aplicații și managerului de proiect ;
 Consultanță externă, asistență din partea furnizorilor de platforme.

Costurile unui sistem ERP variază în funcție de:
 Mărimea intreprinderii;
 Numărul de utilizatori ai sistemului;
 Numărul de module implementate;
 Componentele adăugate și schimbările realizate la cererea beneficiarului .

Din catego ria costurilor indirecte fac parte de regulă costurile interne, generate de
”perturbarea” activității obișnuite de către proiectul ERP. Între acestea se pot regăsi9:
 Costul muncii prestate de angajații care preiau temporar sarcinile celor implicați în
proiect;
 Costurile induse suplimentare propuse de desfășurarea lor în alte condiții;
 Costurile prin deplasări legate de proiect (vizite la furnizor/ clienți, instruire);
 Costuri suplimentare presupuse de extinderea activității departamentului de IT.

9Fotache D., Hurbean L., Platforme integrate pentru afaceri – ERP, Editura Economică, București, 2013, pag.109.

15
Stuctura costurilor totale ale unui proiect ERP10:
Categorie de cost Costuri inițiale Costuri continue (pe an)
Directe Echipamente 5-10%
Licențe software:
-module ERP
-sistemul de gestiune a bazei de date
-terțe aplicații 25-30%
Integrator Implementare (an aliză, configurare,
testare, lansare, întreținere) 20-25% 15-25%
Costuri de dezvoltare,
Customizare aplicații,
Dezvoltare de interfețe 5-10%
Instruire 5%
Indirecte Personalul intern:
-management de proiect
-angajați permanent
-angajați cu jumătate de normă
-contracte temporare de prestări
servicii 10% 5%
Tabelul 1.5. Stuctura costurilor totale ale unui proiect ERP
1.3.3. Eșuarea implementărilor
Există exemple de implementări eșuate din cauza: alegerii unor sisteme ERP nepotrivite,
lipsei de coordon are și comunicare în cadrul companiei în momentul implementării,
performanței echipei de proiect sau a angajaților care nu sunt instruiți corespunzător.

10S. Harwood, ERP: The implementation cycle, Butterworh -Heinemann, Oxfo rd, 2003, pag.56

16
Principalele motive ale eșecului implementării unei soluții ERP sunt:11
 Schimbarea obiectivelor imple mentării ERP – În general necesitățile de business ale
clientului sunt înțelese abia după începerea implementării de aceea cerințele sunt
schimbate în timpul implementării soluției.
 Resurse inadecvate – lipsa de experiență a personaluluiș
 Planificare și do cumentare slabă .
 Neadaptarea softului la procesele de business – o selecție greșită a soluției poate
duce la pierderi pentru companie și într -un final la schimbarea soluției de ERP aleasă
inițial, astfel costurile companiei cresc.
 Tăierea costurilor – în condițiile în care clientul nu are un plan eficient de acoperire
a proiectului, acest lucru va duce inevitabil la eșecul implementării sistemului ERP.
Deosebit de important este faptul că eșuarea unei implementări nu înseamnă numai
pierderea investiției ma teriale în soluția ERP, efectele negative se resimt și în deteriorarea relației
cu clienții, cu angajații sau în pierderea cotei de piață/ imagine dar și în procesul de producție .
De aceea se recomandă alegerea unui partener cu experiență, capabil să prevad ă și să combată
aceste riscuri.
În concluzie primul pas pentru o implementare de succes este alegerea unei soluții
performante, apropiată de specificul de activitate al clientului astfel încât nivelul de configurare
să fie minim, o soluție care să fie conf irmată de referințe pe piață. Problemele legate de
implementare pot fi evitate printr -o comunicare adecvată între cele două echipe de proiect.
Chiar dacă există numeroase istorii de implementări eșuate pe piața globală de ERP, la nivelul
Romaniei furnizor ii de soluții ERP12 consider că aceste cazuri sunt rare. Aceștia sunt de părere că
o implementare eșuată în adevăratul sens al cuvântului are loc doar atunci când soluția este
complet nepotrivită business -ului. Dar acest lucru se întâmplă extrem de rar pent ru că orice
vânzător, nu va vinde o soluție dacă știe că ea este incompatibilă și nu o poate implementa.

11http://www.consultantaerp.ro/Articole_ERP/Probleme_in_implementare.html
12Furnizori de soluții ERP: SAP, Microsoft, Oracle, Crisoft , Transart , Kronos, Bit Software ,etc.

17
1.4. TENDINȚE ERP
Sistemele ERP au fost într-o dezvoltare neîncetată, dar odată cu explozia tehnologiei
informației din ultima vreme viteza cu care apar noi trenduri în piață crește de la un an la altul.
Cei mai mari furnizori ERP sunt de părere că tendințele de care se vor bucura sistemele ERP, în
următorii ani sunt:
 ERP-ul devine mobil – accesarea unui ERP de pe un dispozitiv mobil (tabletă,
smartphone ), este o necesitate, în special pentru utilizatorii care se deplasează și au
nevoie de o modalitate de acces simplă și in timp real la toate datele din cadrul companiei.
 ERP în cadrul fimelor mici și medii – până nu demult, ERP-urile erau întâlnite doar
în marile companii. Costurile, dar și complexitatea acestor sisteme au ținut departe
gândul micilor întreprinzători de a opta pentru un astfel de produs software. Însă
dezvoltatorii de soluții ERP s-au gândit să ”adopte” și firmele medii și mici prezentând
oferte accesibile ca preț. Sistemele ERP tradiționale acopereau mai mult zona fabricației,
stocurilor și distribuției, dar acum ele vin și cu module dedicate resurselor umane,
contabilității, managementului de proiect, etc.
 Tehnologia Cloud – de tehnolog ia Cloud vor beneficia întreprinerile mici și mijlocii
îndeosebi, companiile mari sunt încă reticente. Deoarece ele consider că din punct de
vedere financiar nu este rentabil să se treacă pe Cloud. Această optiune în cadrul unui
sistem ERP nu va mai fi însă o prezență insolită, ci un standard în industrie .
 Sistemele ERP vor avea BI încorporat – sistemele informatice integrate asigură
coerența și validitatea datelor, însă lasă de dorit atunci când e vorba de potențialitatea
de a extrage datele din sistem sub forma unor analize care să ajute la luarea deciziilor.
Simpla prezență a câtorva rapoarte în sistem nu mai satisface utilizatorii, aceștia așteaptă
de la un ERP să aibă câteva din funcționalităție oferite de o soluție Business Intelligence
(BI).

18
 Integrar ea sistemelor ERP cu celelalte sisteme – integrarea cu CRM, schimbul de
documente electronice, integrarea cu platforma Web, toate sunt necesare într-o lume în
care informația este dispersată și e greu să obții o imagine globală asupra afacerii.13

Fig 1.3. Principal ele module ale unui sistem ERP

13 https://info.bitsoftware.eu/blog/bitsoftware -ro/tendinte -erp-pentru -anul -2019

19
CAP.2. Systems Applications and Products in Data Processing
SAP este lider mondial in furnizarea de soluții informatice pentru afaceri. SAP este cea mai
mare companie de software pentru afaceri si al treilea producator independent de software la
nivel mondial datorita inovării și dezvoltării. În România, SAP se află pe primul loc în
clasamentul furnizorilor de aplicații de afaceri, cu o cotă de piață de 25,2% în 2006.
2.1. PREZENTARE GENERALĂ
Fondată în 1972, SAP este liderul cunoscut in soluții collaborative pentru afaceri pentru tote
industriile si toate piețele. Cu peste 12 milioane de utilizatori, 100,000 de instalări software și
1,500 de parteneri, SAP este al treilea producător independent de software la nivel mondial.
SAP este în centrul revoluției tehnologice de astăzi. Ca lider de piață în domeniul soluțiilor
software de business, SAP ajută companiile de orice dimensiune să diminueze efectele negative
ale complexităț ii și generează noi oportunități de creștere și inovare, aflându -se în permanență
înaintea competiției . SAP a dezvoltat un set complet de soluții pentru afaceri adaptate
cerințelor și partenerilor de afaceri oriunde și oricând. SAP este deschis și flexibil , fiind
compatibil cu baze de date, aplicații, sisteme de operare și hardware de la majoritatea
furnizorilor.
SAP include totodata scenario de afaceri specific ficărei industrii și oferă o experiență
intuitive utilizatorilor pentru a simplifica adoptarea acesteia de către angajații companiei. SAP
asigură funcționalitățile principale necesare oricărei companii precum: gestiunea financiară,
gestiunea contabilă, gestiunea mijloacelor fixe, aprovizionare și gestiunea stocurilor, gestiunea
si contabilitatea prod ucției, vânzări și distribuție, servicii post -vânzare, managementul centrelor
de cost, înglobând cele mai bune practici pentru afaceri, procese de afaceri pre-conficurate și
consultanță locală .
Pe baza celor peste 35 de ani de experiență în dezvoltarea de aplicații software pentru
managementul de afaceri, SAP oferă o soluție de gestiune care poate fi impelementată în scurt
timp, la un preț fix.

20
2.2. Principalele funcționalități SAP
SAP asigură funcționalitățile cheie pentru derularea proceselor de afaceri, cu implementare,
punere in exploatare și evidențiere rapidă a beneficiilor, susținute de o platformă IT integrată,
bazată pe standarde deschide. În plus față de procesele pre-configurate, existența posibilității
nelimitate de a adăuga funcționalități suplimenta re din scopul SAP, permite definirea unui scop
mai larg al soluției adoptate, răspunzând cu exactitate la cerințele companiei.
SAP asigură urmatoarele procese cheie ale unei companii :
 Contabilitate Financiar ă – SAP asigură accesul la informații in timp real precum:
balanță contabilă, bilanț și delarație profit și pierdere, credite și debite, contabilitate
clienți si furnizori, contabilitate mijloace fixe, monedă străină.
 Contabilitate de gestiune – SAP permite monitorizarea și controlul informațiior
referit oare la performanțele companiei. Soluția asigură următoarele procese:
contabilitate centru de cost, centru de profit, comenzi interne, planificare și
raportare.
 Vânzări și distribuție – Managementul comenzilor și vânzăril or cuprinde procesarea
comenzilor, livrările, facturarea și plățile, asigurând executarea rapidă a comenzilor
clienților.
Fig. 2.1. Crearea comenzii de producție

21
 Gestiunea completă a materialelor și a proceselor de aprovizionare – Această soluție
ajută la optimizarea fluxului fizic al materialelor, inclusiv a stocurilor.
Pachetul suportă următoarele procese :
 Referat de necesitate;
 Prelucrare comandă achiziție;
 Contracte și programarea livrărilor;
 Procesarea comenzilor de aprovizionare;
 Confirmare recepție materiale;
 Verificare facturi ;
 Managementului inventarului;
 Gestiunea stocurilor (preluări de stoc, mișcări de bunuri fizice).
 Planificarea și programarea proceselor de producție – Oferă posibilitatea de a
planifica, controla și menține parametrii de profitabilitate, previzibilitate a livrărilor
și calitate care se diferențiază de competiție.

Fig. 2.2. Planificarea procesului de producție în SAP
*M – Material;
* PP – Planificare producție;
*CO– costurile operaționale pentru efectuarea planificării producției.

22
 Gestiunea proceselor de producție :
 Procese de producție pe stoc și pe bază de comandă;
 Producție ciclică;
 Gestionare pe bază de loturi;
 Confirmări;
 Producție aflată in curs;
 Analiză variații;
 Control tehnic de calitate.
 Contabilitatea procesului de producție :
 Determinarea costului de produs;
 Analiza de profitabilitate a producției ;
 Determinarea costului de transfer;
 Vânzări și servicii post -vânzare :
 Contracte de servicii;
 Vânzări contracte de service ;
 Planificarea facturării ;
 Remedieri.
 Managemetul resurselor umane:
 Administrar ea angajaților;
 Managementul organizațional.
 Managementul deplasărilor :
 Referat de deplasare și pre-aprobare;
 Managementul deplasărilor și al cheltuililor de deplasare;
 Analiza deplasărilor și a cheltuielilor.
 Raportarea și analiza perfomanței afacerii – oferă funcții analitice complete pentru
fiecare scenariu. Acestea suportă gestiunea financiară și a operațiunilor :
 Raportarea de gestiune și financiară;
 Gestiunea costurilor;
 Analiză gestiune costuri;

23
 Analiză aprovizionare;
 Analiză vânzări și producție;
 Analiză gestiune stocuri.
2.3. SAP pe pia ța românească
SAP România s-a înființ at in 2002, activitatea sa fiind concentrată pe vânzări și marketing
precum și pe dezvoltarea versiunilor localizate ale soluțiilor SAP. Cu o cotă de piață de 28,3% in
2005 și peste 170 de clienți in Româ nia, SAP este liderul pieței de soluț ii software pentru afaceri
din Româ nia.
SAP Româ nia se află pe primul loc in clasamentul furnizorilor de aplicații de afaceri, cu o cota
de piață de 25,2% in anul 2006 in România, arată cel mai recent studiu pentru piata Enter prise
Aplications Software. Astă zi, peste 300 de companii din România utilizează soluț iile SAP pentru
a-si spori competitivitatea.
Obiectivul major al SAP este să-și consolideze poziția de lider pe piața aplicațiilor de gestiune
in Româ nia, și implici t pe piața soluțiilor pentru companiile mici și medii. De aceea, compania
face accesibilă companiilor medii experienta câștigată in proiectele derulate de companiile mari
din întreaga lume prin oferirea celor mai bune practici de afacer i specifice industri ilor in care
activează . SAP are deja peste 17.000 de clien ți, companii mici și medii din întreaga lume, in
domenii de afaceri variate.
Strategia SAP pentru acest sector se bazeaza pe oferta de soluții preconfigurate având la bază
cele mai bune practici pe plan mondial. Aceste soluții au un scop definit, sunt implementabile
într-un interval de timp scurt, trei-patru luni, și pot fi extinse în viitor, in mod natural, pe măsură
ce nevoile companiilor evolueaz ă. Pentru a sumariza, strategia SAP se compune din doua
componente majore: soluții și parteneri de implementare.
În prezent, peste 60% din clien ții SAP în Rom ânia sunt companii medii. Este un domeniu
important de creștere pentru SAP, în care vom investi în continuare atât pentru dezvolta rea de

24
noi soluții și servicii, adaptate cerin țelor pieței românești, cât și pentru creșterea rețelei de
parteneri care deserv esc acest segment.14

14 http://www.rasfoiesc.com/business/economie/SAP -pe-piata -romaneasca -a-prod26.php

25
Cap. 3 . Rapoarte și statictici SAP

3.1 Despre Hutchinson
Având în vedere nevoia acută de rezultate rapide si corecte într-o organizație de tipul
S.C.Hutchinson. S.R.L. , SAP a dezvoltat un modul exclusiv pentru a creea rapid , diverse rapoarte.
Ese vorba despre SAP Crystal Reports, o soluție dezvoltată în ultimii 28 de ani pentru a ajuta în
luarea decizii lor mai bune pe baza tuturor datelor companiei (clienți, producție, logistică,
furnizori, marketing, resurse umane, vânzări, servicii, experiență, etc.) precum și date din surse
publice .
Întreprinderile colectează date în fiecare zi și le stochează în baze de date (cum ar fi MS
Access, MS SQL Server sau SAP HANA): detalii despre tranzacții, înregistrări de fidelitate pentru
clienți, adrese de puncte de vânzare, date de producție, informații financiare , accesibile sau
utilizabile pentru angajații lor.
Un astfel de exemplu poate fi compania Hutchinson . Aceasta este unul din liderii mondiali
în transformar ea cauciucului, care pune la dispoziția clienților săi, încă de la înfiin țarea sa în 1853,
capacitatea de inovare pentru a produce și a dezvolta o gamă largă de produse în 4 arii :
etanșeitate, transfer de fluide, transmisii și mobilitate, izolații antivibrație, acustică și termică.
În prezent TOTAL, al-5-lea grup petrolier de nivel mondial, are peste 97,000 angajați în
130 de țări. Grupul Hutchinson, care face parte din divizia chimică a grupului TOTAL, are peste
30,000 de angajați și își desfășoară activitatea în 95 de locații din 23 de țări, de pe toate
continentele.
În Brașov, firma este înființată în 2006, are sediul în Cristian. Fabrica se află pe un teren
de peste 20,000 m2 , din care 12,000 m2 suprafață de producție. Producția a început în luna
aprilie 2007 cu un număr de aproximativ 100 de angajați. În prezent , firma lucrează cu un număr
de peste 1300 de persoane, aflându -se într-o continuă dezvoltare. La Brașov, firma activează cu
trei activități de producție pentru industria auto ( Antivibrații – AVS/1277 , Piese Etanșietate de
Precizie – PSS/1276 , Piese Etanșietate de Caroserie – BSS/1279 ) și o activ itate pentru industria

26
aeronautică ( Tubulaturi din carbon și fibra de sticlă pentru sistemele de ventilație ale
aeronavelor – Aerospace – IND/1274 ).
În această companie, sunt folosite mai multe sisteme informatice de tip ERP, fiind folosite
separat pentr u fiecare activitate în parte, cum ar fi : sistem ul folosit pentru introdus și emis
facturi pentru clienți este SilverProd , sistemul folosit pentru verificare a situației finaciare este
SAP, lider ul mondial în furnizarea de soluții informatice pentru afaceri . Pentru ca facturile
introduce /emise să poată fi verificate în SAP, ele trec printr-un alt sistem , numit Huttcha , unde
facturile sunt verificate din punct de vedere tehnic dacă sunt corect emise/ introdu se.
Astfel, nevoia de schimbare se face tot mai mult simțită, mai ales, în condițiile în care
compania tinde către, expansiune, integrarea tuturor sistemelor într-unul singur sau utilizarea
unui alt modul al sistemului integrat SAP, care e mai rapid în a vedea și a verifica compatibili tatea
datelor deja existente . Utilizarea unui produs informatic performant v-a permite accesul la
informații în momentele oportune, îndeplinirea obiectivelor strategice, prin gesti onarea optimă
a resurselor umane, financiare și tehnice.
3.1 SAP Crystal Reports
Această soluție SAP Crystal Reports face ca munca depusă să fie mai corectă și coerentă .
Spre exemplu, am utilizat o bază de date a câtorva dintre clinții Hutchinson, pentru a putea realiza
rapoarte utile în activitatea acestei companii, cu ajutorul Sap Crystal Reports.

27
Fig. 3.1 SAP Crystal Reports 2016
Această bază de date conține date ale facturilor emise de Hutchinson în perioada anului
2017. Au fost aleși clienții de bază ai companiei Hutchinson, precum : Automobile Dacia, Nissan,
BMW . Astfel, pentru a creea un raport se parcurg următorii pași:
 Din pagina inițială se alege tipul de raport pe care dorim să îl realizăm ;
Fig. 3.2. Creare raport nou
 Pentru Asistent Raport, se parcurg pașii spre a realiza un raport și de a seta
informațiile de care avem nevoie ;
Fig. 3.3. Alegerea bazei de date

28
 Se aleg câmpurile în crearea raportului ;
Fig. 3.4 Alegere a câmpuri
 Se alege tipul de operție dorită pentru fiecare dintre câmpurile alese ;
Fig. 3.5 Alegerea operaț iilor

29
 Alegerea tipului de raport ;
Fig. 3.6 Alegere modelului raportului
După realizarea acestor pași, voi avea rezultatele dorite pentru informațiile de care este
nevoie. Astfel, în acest raport se vor detalia procentele de încasări din anul 2017 pe fiecare
domniu de activitate in parte, evidențiindu -se data în care s-au încas at banii și suma încasată.
Fig. 3.7 Procent încasări 2017

30
Fig. 3.8 Detalii procente
Aici se pot vedea detaliile legate de încasările făcute în fiecare data calendaristică, astfel, în data
de 27.08.2017 s-au încasat 3 milioane, iar această sumă a fost închisă cu nota contabilă 3200001682,
notă pe care o putem găsi în SAP, accesând tranzacția FB03, unde se poate vizualiza facturile care au fost
plătite.
O altă situație care poate ajuta în desfășurarea activit ății companiei, este să se evidențiaze
datoriile clienților față de Hutchinson, pe domenii de activitate, până la data de 31.03.2018, când
este scadentă utima factură.

31
Fig. 3.9 Interfață interactivă realizare raport

Aceas tă imagine reprezintă interfața de unde putem modifica, adăuga sau șterge anumite
informații, pe care dorim să le vizualiză m sau nu. Fiind un sistem care permite astfel de modificări,
putem folosi funcții SQL, câmpuri formula , câmpur parametru , câmpuri total cumulate din partea
dreaptă a imaginii.

32
Fig. 3.10 Diagrama datoriilor clienților Hutchinson
Astfel, se poate vedea faptul că pe activitatea 1279, datoria este de aproximativ 4 mil.
jumătate de lei . Raportul fiind realizat în SAP Crystal Reports, acesta este foarte interactiv ,
astfel, putem să vedem facturile care însumează această valoare.

Fig. 3.11 Detalii facturi scadente

33
Cap. 5 . Concluzii și propuneri
5.1 Concluzii
Concluzia generală este că firmele care vor poseda tehnologia necesară vor putea să acopere cât
mai mult di n fluxurile de informație și să valorifice cât mai eficient resursele disponibile. Utilizarea unui
produs informatic performant va permite accesul la informații în momentele oportune, îndeplinirea
obiectivelor strategice, prin gestionarea optimă a resursel or umane, financiare și tehnice.
Implementarea unui sistem ERP are un impact major asupra oricărei organizații , ajută în procesul
de luarea a deciziilor prin furnizarea de rapoarte cu un grad foarte ridicat de acuratețe, timp de ră spuns
rapid, dar și un m od de organizare relațional al datelor. Decizia finală care sprijină implementarea unui
sistem ERP este o decizie strategică.
Un sistem informatic integrat de tip ERP ia în considerare toate necesitățile unei companii și
modul de organizare pentru a co nduce la atingerea obiectivelor propuse . Acesta are rolul de a gestiona
informația și de a oferi intrumentele necesare automatizării unor operațiuni care, dacă sunt efectuate
manual, necesită mult timp și pot fi afectate de er ori. Prin modularitatea unui sistem ERP, fiecare aspect
al activității unei companii este tratat într -un mod specific și adecvat.
Implementarea unui sistem ERP presupune operarea într -o singură bază de date comună tuturor
modulelor. Aceasta se actualiz eză instantaneu de fiecare dată când informații noi sunt introduse.
Introducerea informațiilor în sistem se face o singură dată. Sistemul permite urmărirea evoluției oricărui
raport din firmă precum și a persoanelor care lucrează și realizează modif icări în baza de date.
Scopul ERP este să asigure transparența datelor în cadrul unei companii și să ușureze accesul la
orice tip de informație utilă în derularea activității. Sistemul ERP asigură un nivel avansat de securitate,
drepturile sau restricț iile utilizatorilor ajungând până la nivelu l câmpurilor din baza de date.
Soluția integrată care s-a folosit în realizarea rapoartelor este SAP Crystal Reports . Arhitectura
deschisă a acestuia , permite partenerilor certificaț i să transforme platforma tehnologică standard într-o
soluție adaptată oricărui mod de a face afaceri. Furnizor de softwar e global din sectorul de piață mijlociu
oferă partenerilor locali libertatea deplină necesară pentru a-și satisface nevoile specifice .
Numă rul modulelor din cadrul unui sistem informatic integrat de tip ERP poate fi foarte mare, însă
scopul actual a fost cel de a identifica modulele funcționale de bază ale sistemului ERP, care să permită
dezvoltarea u nei arhitecturi standard de bază utilizată ca fundament pentru integrare.

34
5.2 Propuneri
Ca direcții viitoare, se dorește analiza datelor cu Power BI. Aceast ă soluție este strâns integrată
cu Microsoft Office, utilizând inst rumentele familiare Microsoft, printre care și aplicația Excel, care
permit e utilizatorilor să segmenteze volumele mari de informații și să ofere o vizualizare centralizată
asupra tuturor datelor relevante. În acest fel, analizele pot fi efectuate rapid și ușor. În ceea ce privește
legătura cu SAP, soluția Power BI stabilește în câteva minute, o conexiune prin web services , obținându –
se apoi o multitudine de rapoa rte și statistici .
În Power BI, se vor putea crea tablouri de bord, rapoarte, indicatori de performanță, grafice 3D,
analize complexe de previzionare, alerte automate, analizele clasice, studii de resurse umane, analize de
randament, etc ., care să țină utilizatorii la curent cu lucruril e cele mai importante din interiorul companiei .

35
BIBLIOGRAFIE

[1] Cerruti C., Sistemi informativi e capacità competitiva. L'introduzione dei sistemi ERP nella grande
impresa, Editura G. Giappichelli, Torino, 1999.
[2] Chow A., Getting Started with Dy namics NAV 2013 ApplicationDevelopment, Published by Packt
Publishing Ltd.
[3] Fotache D., Hurbean L., Soluții informatice integrate pentru gestiunea afacerilor – ERP, Editura
Economică, București, 2004.
[4] Rashid M.A., Hossain, L. Patrick J.D, The Evolut ion of ERP Systems: A historical perspective, Idea Group
Publishing, 2002.
[5] S. Harwood, ERP: The implementation cycle, Butterworh -Heinemann, Oxford, 2003 .
[6] T.Anderegg, ERP: A -Zimplementer`s guide for suc cess, Resource Publishing, 2000 .
[7]T.H. Dev anport, ”Putting the Enterprise into the Enterprise System”, Harvard Busi ness Review, July –
August, 1998.
[8] Valentin Măzăreanu,V. -P., Economia și managementul riscurilor, Editura Tehnopress, Iași, 2010.
[9] https://www.crystalreports.com/reports/
[10] https://www.youtube.com/watch?v=hzkGKdZfp50
[11] http://sap -insights.blogspot.com/2009/04/false -false -false -en-us-x-none -x-none.html
[12] http://www.rasfoiesc.com/business/economie/SAP -pe-piata -romaneasca -a-prod26.php
[13] https://info.bitsoftware.eu/blog/bitsoftware -ro/tendinte -erp-pentru -anul -2019
[14] http://www.aut.upt.ro/staff/diercan/data/PIPPS/curs -01.pdf