Specializarea: Contabilitatea Afacerilor [625998]
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”Iași
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea: Contabilitatea Afacerilor
Tratamentul contabil al cheltuielilor
ș
i veniturilor
într
–
o institu
ț
ie de învă
ț
ământ public
Coordonator,
Lect.dr.
R
oxana
D
icu
Absolvent: [anonimizat]
2
Iași, 2016
3
CUPRINS
CUPRINS
________________________________
________________________________
____
3
INTRODUCERE
________________________________
________________________________
4
CAPITOLUL 1. INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
–
______________________
6
COMPONENTĂ A SISTEMULUI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
____________________________
6
1.1. Locul și rolul învățământului preuniversitar în soc
ietatea contemporană
__________________
7
1.2. Trăsăturile instituțiilor publice de învățământ și clasificarea acestora
___________________
11
1.3. Compartimentul financiar
–
contabil al instituțiilor publice
–
locul de conducere și organizare al
contabilității
________________________________
________________________________
_____
14
CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR ȘI A VENITURILOR INSTITUȚIEI PUBLICE
__
17
2.1. Conceptul de cheltuieli si clasificarea acestora
________________________________
______
18
2.2. Fundamentarea cheltuielilor de personal
________________________________
__________
19
2.2.1. Dimensionarea cheltuielilor cu salariile de bază, sporul de doctorat și alte sporuri
_______________
22
2.2.2. Calculul sumelor
aferente fondului pentru posturile ocupate prin cumul și a celui pentru plata cu ora
26
2.2.3 Stabilirea contribuției pentru asigur
ările sociale de stat, a contribuției pentru asigurările sociale de
sănătate, a contribuției pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj și a altor contribuții
29
2.3. Dimensionarea cheltuielilor cu bunuri și servicii
________________________________
_____
31
2.3.1. Structura cheltuielilor materiale si pentru servicii
________________________________
__________
32
2.3.2. Finanțarea cheltuielilor materiale si p
entru servicii și fundamentarea acestora
__________________
34
2.3.3. Dimensionarea volumului burselor ca alte cheltuieli
________________________________
_______
35
2.4. Determinarea cheltuielilor de capital
________________________________
_____________
37
2.5. Noțiunea de venituri si gruparea acestora conform clasificatiei bugetare
________________
38
2.6. Veniturile din finanțări, subvenții, transferuri și alocații bugetare cu destinație specială
____
40
CAPITOLUL 3. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANȚĂRII ȘI A CHELTUIELILOR INSTITUȚIEI
42
3.1. Evidența creditelor
bugetare aprobate și a creditelor deschise unității de învățământ din
bugetul de stat
________________________________
________________________________
___
42
3.2. Contabilitatea plăților de casă efect
uate din mijloacele bugetului de stat pe categorii de
cheltuieli
________________________________
________________________________
________
45
3.3. Contabilitatea finanțării cheltuielilor din bugetul local
_______________________________
4
8
3.3.1. Evidența creditelor bugetare și a creditelor deschise instituției din bugetul local
_________________
49
3.3.2. Contabilitatea plăților de casă efectuate din mijloacele bugetului local în raport de natura cheltuielilor
unității de învățământ preuniversitar
________________________________
_________________________
53
CONCLUZII SI PROPUNERI
________________________________
_____________________
58
BIBLIOGRAFIE
________________________________
_______________________________
60
4
INTRODUCERE
Ansamblul
național de învățământ este
format
din
totalitatea
instituțiilor de învățământ de
d
istincte
tipuri, niveluri și forme de
aranjare
a activității de organizare, funcționare și educare.
Obiectul de activitate fundamental al instituțiilor de învățământ este educarea, instruirea și
formarea, preg
ă
tirea pentru o muncă social
–
utilă a fi
e
cărui membru al
societății. Instituțiile de
învățământ preuniversitar de stat sunt destinate satisfacerii unei nevoi colective a nevoii de
educație. La finanțarea învățământului preuniversitar de stat, participă sau au trebui să participe
toți factorii social
–
economici i
nteresați în instruirea pentru muncă și viață a tinerei generații
–
beneficiari ai acestei instruiri. Beneficiarii sunt reprezentați de elevii care se vor bucura de
roadele propriei instruiri, agenții economici care vor folosi capacitățile profesionale ale a
cestora,
comunitățile locale a c
ă
ror prosperitate depind de instruirea educației tineretului, precum și
societatea ei în ansamblu, interesată de creșterea capacității profesionale și intelectuale a tinerei
generații.
Cheltuielile publice pentru învățămâ
nt sunt supranumite ”investiții intelectuale”,
component
ă a
investițiilor în resurse umane ce reprezintă unele caracteristici față de investiția
materială. Investițiile intelectuale sunt investiții pe termen lung, pentru ca rezultatele, efectele să
apară d
upă o perioadă îndelungată.
Evoluția cheltuielilor este strâns legată de sarcinile și rolul statului în viața economică și
socială. Cheltuielile publice dețin un rol important în cadrul finanțelor. Ele reflectă ansamblul
resurselor și sarcinilor care se r
aportează la activitatea persoanelor publice sau un ansamblu de
reguli care determină regimul de formare și utilizare a resurselor pentru cerințele publice.
Cheltuielile publice reflectă raporturi economice exprimate în bani care apar cu ocazia
mobilizării
veniturilor și efectuării cheltuielilor în domeniul administrației publice. Prin prisma
celor enunțate, cheltuielile publice sunt abordate diferențiat, iar alegerea structurii și dimensiunii
lor se află sub impactul opțiunilor de ordin public.
Veniturile
și cheltuielile unei instit
uții publice de învățământ, se
î
nscriu în bugetul de
venituri ș
i cheltuieli. Pentru stat, caracterul ob
l
igatoriu al bugetului rezultă din faptul că
prevederile bugetare sunt înscrise într
–
o lege. Asigurarea bunului mers al activ
ității unităților de
învățământ publice presupune cheltuirea în fiecare an a unor sume importante de la bugetul de
stat, bugetul asigur
ă
rilor sociale de stat, bugetul local, bugetul fondurilor speciale și alte bugete.
5
Stabilirea rezultatului angajării, or
donanțării și plății cheltuielilor institutiei publice și al
execuției veniturilor necesită organizarea corespunzătoare a contabilității. Unitățile publice
organizează și conduc contabilitatea creditelor bugetare aprobate, a sumelor rezervate pentru
efectu
area unor cheltuieli bugetare, a angajamentelor legale, a veniturilor încasate precum și a
cheltuielilor efectuate conform bugetului aprobat. La stabilirea cheltuielilor salariale se porne
ș
te
de la num
ă
rul de personal pe fiecare categorie (personal didacti
c, personal didactic auxiliar
ș
i
personal nedidactic) la care se adaug
ă
ș
i eventualele index
ă
ri salariale.
A
l
ă
turi de
cheltuielile
privind
salariile
institutia
calculez
ă
ș
i contribu
ț
iile datorate c
ă
tre stat (contribu
ț
ia pentru
asigur
ă
rile sociale de stat,
contribu
ția pentru fondul de ș
omaj, contribu
ț
ia pentru fondul
asigur
ărilor sociale de să
n
ă
tate, contribu
ț
ia pentru fondul de accidente
ș
i boli profesio
nale,
contribuț
ia pentru concedii
ș
i indemniza
ț
ii).
6
CAPITOLUL 1
.
INSTITUȚIILE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR
–
COMPONENTĂ A SISTEMULUI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE
Institu
țiile publice sunt unităț
ile economice institu
ț
ionale care au principala func
ț
ie de
redistribuire a veniturilor datorate serviciilor prestate de popula
ț
ie.
În Tabelul nr.1
prezentă
m
clasificarea institu
ț
iilor publice , dup
ă
cum urmeaz
ă
:
Tabelul nr.1
–
Clasificare Instituții publice
Instituțiile publice
Administrația publică
centrală
Administrații publica locală
Administrații asigurarilor sociale
Proiec
ț
ie proprie
În conformitate cu Legea nr.500/13.08.2002 privind finanțele publice, cu modificările
ș
i
completările ulterioare, instituțiile publice centrale (clasificare in Tabelul nr.2) se refera de fapt
la denumirea generică dată Parlamentulului, Administrației Prezi
dențiale, ministerelor, celorlalte
organe de specialitate ale administrației publice, ale autorităților publice locale (clasificare
Tabelul nr.3), instituțiilor publice autohtone, precum și instituțiilor din subordinea lor, indiferent
de finantare
1
.
Tabel
ul nr.2. Clasificare autorităților publice centrale
Instituții și autorități publice la
nivel central
Președinția României;
Guvernul;
Ministerele;
Organele de specialitate ale administratiei publice centrale subordonate
Guvernului sau ministerelor;
Autoritățile administrative autonome centrale;
Setrviciile publice descentralizate ale ministerelor;
Instituțiile publice, regiile autonome, societațile comericale la care detine
statul capitalul majoritar;
Institutiile publice subordonare
autorităților administrative autonome
centrale.
Proiec
ț
ie proprie
Tabelul nr.3.
Clasificare
a
autorităților publice
locale
Administra
ț
ii
publice locale
Autoritati deliberative
consiliile locale
consiliile judetene
consiliul general al Municipiului
Bucuresti
Autoritati executive
primarii;
presedintii consiliilor judetene;
primarul general al municipiului Bucuresti;
Proiecție proprie
1
Gisberto A, Nisulescu I., Sendroiu C.,
Contabilitatea institutiilor publice
, Editura ASE, București, 2013, pag. 11.
7
Distribuirea
și
m
ă
rimea
cheltuielilor publice
pe
func
ții și ordonatori de credite se
realizea
ză în
raport
cu obiectivele strategiei de dezvoltare economică și socială a țării și cu
prioritățile imediate stabilite de autoritățile publice competente.
Contabilitatea bugetară trebuie
să asigure reflectarea întregului proces ai executării bugetului de stat pe felu
ri de venituri și
cheltuieli pe verigile sistemului bugetar, precum și pe fiecare organ financiar și instituție
bugetară în parte. De asemeni, contabilitatea bugetară trebuie să furnizeze datele necesare
cunoașterii mijloacelor materiale și bănești aflate
în folosință instituțiilor bugetare, permițând în
acest fel exercitarea controlului asupra utilizării acestora.
Obiectul contabilității instituțiilor publice
î
l constituie pe de o parte
patrimoniul public
aflat în administrarea instituției și patrimoniul
privat al instituției, cu drepturile și obligațiile
rezultate din activitatea desfașurată, și pe de altă parte
veniturile încasate și cheltuielile efectuate
din surse bugetare și extrabugetare, rezultatele activității desfașurate și închiderea exercițiului
bugetar. Pentru a
–
și indeplini rolul, contabilității instituțiilor publice îi revin următoarele
obiective:
reflectarea corectă a derulării procesului de execuție a bugetului în toate
compartimentele sale;
furnizarea la timp de informații reale necesare or
ganelor de decizie;
de a contribui prin modul său de organizare si funcționare, la executarea corectă și
deplină a bugetului, prin preîntampinarea deturnărilor de fonduri și prin încadrarea în
alocațiile bugetare stabilite, fără a fi nevoie de suplimentări
de fonduri;
Conform legii contabilit
ăț
ii
ș
i normelor metodologic
e elaborate de Ministerul Finanț
elor
Publice, indiferent de felul de finan
ț
are a cheltuielilor, institu
ț
iile publice au obliga
ția de a
conduce contabilitatea î
n partid
ă
dubl
ă, și de a întocmi
ș
i transmite situa
ț
iile financiare la
sf
â
r
ș
itul fiec
ă
rui trimestru
ș
i an. Înregistrările în contabilitate se fac cronologic și sistematic,
potrivit planului de conturi și normelor de utilizare ale acestuia. Răspunderea pentru organizarea
și conducerea con
tabilității la instituții publice revine ordonatorului de credite.
1.1. Locul și rolul învățământului preuniversitar în societatea contemporană
Educarea copiilor ca viitori cetățeni ai unei societăți în continuă evoluție, racordată unui
sistem
profesional puțin previzibil, caracterizat prin profesii având competențe multi
–
și trans
–
8
disciplinare, presupune modelarea acestora socială și profesională, într
–
un sistem de educație
capabil să răspundă acestor exigențe. Această educație le va facilita a
daptarea la schimbările
brutale ale vieții economice și sociale, oferindu
–
le capacitatea de a utiliza la maximum
oportunitățile potențiale. Așadar, educația nu va viza modificarea naturii individului, ci îi va
dezvolta „
sistemul de avertizare și adaptare
”
personală, ajutându
–
l să evolueze armonios în
mediul său.
În acest context, un sistem de educație poate fi definit ca „
ansamblul instituțiilor sau al
organizațiilor sociale (culturale, economice, politice, religioase etc.) și al comunităților umane
(fami
lie, popor, națiune, comunitate internațională, grupuri profesionale, grupuri etnice, sat
oraș, cartier, colectivitate etc.) dintr
–
o societate determinată, care în mod direct sau/și indirect,
explicit sau/și implicit, realizează anumite funcții și roluri p
edagogice sub forma unor activități
organizate
”
2
. Sistemul de învățământ, ca principal subsistem al sistemului de educație, „
cuprinde
totalitatea instituțiilor destinate să realizeze instrucția și educația tinerei generații
”
3
. Școala
devine astfel structur
a funcțională a sistemului de învățământ, capabilă să creeze condițiile
necesare de a primi toți copii și de a
–
i sprijini în educație în aceeași măsură. Pornind de la aceasta
premisă, școala devine expresia comunității, având un caracter deschis, flexibil,
democratic și
inovator, o organizație având ca scop educația intelectuală, educația morală, educația estetică (în
care se include și cea religioasă), educația profesională, precum și identificarea traiectoriei
profesionale a elevilor.
„
Administrațiile p
ublice, întreprinderile industriale, comerciale și de servicii, ca și
partidele politice sau asociațiile de toate tipurile, ai căror salariați, membri, militanți și/sau
clienți suntem deopotrivă, constituie organizații, adică
–
folosind o definiție simplă
–
ansambluri
umane formalizate și ierarhizate în vederea asigurării cooperării și coordonării membrilor lor
pentru atingerea unor scopuri date
”
4
. Organizația poate fi înțeleasă ca „
un sistem social, o rețea
de roluri interlegate
”
5
,
aflate în continuă inter
acțiune cu alte sisteme sociale și incluse în sisteme
sociale mai largi. „
Organizațiile iau naștere pentru a face posibile anumite performanțe
sociale
”
6
. Școala este, prin definiție, o organizație non
–
birocratică, o unitate de bază a sistemului
2
Cristea S.,
Studii de pedagogie generală
, Editura
Didactică și Pedagogică, RA, București, 2004, pag. 31.
3
Nicola I.,
Tratat de pedagogie școlară
, Editura Aramis, București, 2003, pag. 541.
4
Boudon R. (coord.),
Tratat de sociologie
, Editura Humanitas, București, 2005, pag. 417.
5
Ionescu Gh., Toma A.,
Cu
ltura organizațională și managementul tranziției
, Editura Economică, București, 2001,
pag. 155.
6
Popovici D.,
Sociologia educației
, Institutul European, Iași, 2003, pag. 102.
9
de învățămâ
nt ce „
reflectă nivelul de cultura organizațională exprimat în mod pedagogic și în
plan social
”
7
.
De
–
a lungul istoriei,
organizația „școală”
a căpătat diferite valențe, de la nivelul
intelectualist și autoritar, la așa
–
numitele „
școli noi
”, care foloseau
procedee didactice atractive,
care îngăduiau copiilor să vină în contact cu natura, oferind condiții pentru alternarea muncii
intelectuale cu cea manuală, acordând atenție dezvoltării lor integrale. Organizația școlară devine
„
o societate în miniatură, ai
cărei membri sunt legați prin afecțiune și care are ca obiectiv
principal educația
”
8
.
Prin activitățile realizate, organizația școlară se situează în sectorul prestărilor de servicii,
alături de sănătate, turism, religie etc. Serviciile educaționale rea
lizate de către școală „
reprezintă
un ansamblu de activități specializate prin metode si tehnici specifice, elaborate și desfășurate în
cadrul unor instituții publice sau organizații aparținând unei comunități, prin care se urmărește
rezolvarea unor catego
rii variate de probleme care privesc educația și instrucția unor categorii
diverse de beneficiari din cadrul comunității respective
”
9
. Aceste servicii sunt realizate în
beneficiul clienților săi: elevi, părinți, administrații locale și centrale, persoane i
nteresate de
activitățile școlii și organizații angajatoare ale absolvenților acesteia, fiind organizate pe niveluri
de formare: preșcolar, primar, gimnazial și liceal, în cadrul învățământului preuniversitar sau
universitar și postuniversitar în cadrul în
vățământului superior, antrenând „
persoane specializate,
resurse materiale, financiare și logistice în funcție de specificul programelor și numărul și
cerințele beneficiarilor
”
10
.
Astăzi este recunoscut faptul ca
ș
coala ocupă un loc privilegiat în societăț
ile moderne:“
o
particularitate a școlii este dubla sa potențialitate: productivă și gestionară. Producția de
resurse umane înseamnă deopotrivă formarea profesională și cetățenească, realizate, în ultimă
instanță, prin acțiuni asupra capacității umane de pr
ocesare a informațiilor, precum și a bio
–
hardurilor care o susțin
”
11
, constituind investiția în inteligență cea mai rentabilă și de cea mai
lungă durată a unei națiuni.
Îmbunătățirea permanentă a activității școlii se realizează și prin „
adaptarea
instrumentelor pe care sectorul privat le folosește pentru a
–
și desfășura activitatea cu mai multă
7
Cristea S.,
Managementul organizației școlare
, Editura Didactică și Pedagogică,
RA, București, 2004, pag.58.
8
Stanciu I.,
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX
, Institutul European, Iași, 2006, pag. 14.
9
Gherguț A.,
Management general și strategic în educație
, Editura Polirom, Iași, 2007, pag. 19
–
20.
10
Stanciu I.,
Op.cit
., pag.
20.
11
Popovici D.,
Op.cit
., pag. 109.
10
eficiență
”
12
, în acest domeniu, asigurând un nivel de pregătire superioară, bazată pe o
infrastructură capabilă să asigure un proces educațional mod
ern și eficient. Școala privată se
dorește o alternativă la învățământul de stat. Flexibilitatea acestuia, sistemul de predare,
facilitățile și opțiunile de înscriere sunt atuuri în competiția cu învățământul de stat
13
.„
Conform
companiei de consultanță The
Good Schools Guide, principalele motive pentru care părinții ar
trebui să opteze pentru o școala privată sunt, după cum urmează:
a) sistemul de predare
–
unele dintre aceste școli sunt extrem de selective când vine
vorba de recrutarea elevilor (cam una di
n zece școli, după cum apreciază compania); marea
majoritate se ghidează, însă, după ideea de a scoate din fiecare elev „până la ultima picătură de
potențial”;de altfel, statisticile arată că în sistemul privat, circa 80% din elevi termină liceul cu
rezult
ate mult mai bune decât cele care îi recomandau la momentul admiterii;
b) facilitățile
–
în cazul celor mai multe școli private, terenurile de sport, sălile de teatru,
laboratoarele științifice, bibliotecile digitale sau studiourile foto reprezintă dotări
de bază.
c) opțiunile de înscriere
–
elevii pot alege să studieze într
–
o astfel de școală doar timp de
o lună, de exemplu; de asemenea, pot opta pentru sistemul de internat full
–
time (inclusiv în
timpul weekendurilor sau al vacanțelor) sau pentru unul parț
ial, exclusiv în timpul zilelor de
studiu”.
Din păcate, școala privată românească nu
–
și oferă serviciile tuturor categoriilor sociale,
pe de o parte prin costurile ridicate pe care le presupune educația printr
–
o astfel de formă de
învățământ, precum și a
dispersiei neuniforme pe teritoriul țării, pe de altă parte. Statul echitabil
trebuie să găsească o soluție prin care să fie reglementată plata salariilor tuturor cadrelor
didactice din surse publice, indiferent de forma de învățământ (public sau privat),
numărul
acestora fiind condiționat, în ultimă instanță, de numărul elevilor dintr
–
un teritoriu. Cererea de
învățământ privat, într
–
o anumită comunitate o realizează piața; în condițiile acestea, beneficiarii
învățământului privat vor achita serviciile supl
imentare pe care le vor primi, peste cele ale
achiziției de curriculum obligatoriu. De asemenea, există posibilitatea acordării unui portofoliu
financiar fiecărui elev din învățământul obligatoriu, pe care să
–
l folosească în modul în crede de
cuviință, în
funcție de capacitățile, aptitudinile și abilitățile sale, asemănător unui credit moral,
decontat în timp prin performanțele înregistrate de acesta pe parcursul vieții.
12
Kotler, P., Lee, N.
Marketing in sectorul public
, Editura Meteor Press, București, 2008, pag. 17.
13
Hrițcu, M.
Școlile private, mai ieftine în occident decât acasă
–
articol în ziarul Capital, nr.51, 21 decembrie
20
09.
11
1.2. Trăsăturile instituțiilor publice de învățământ și clasificarea acestora
Prin in
termediul instituțiilor publice de interes local sau județean se asigură educația
copiilor și tinerilor, calificarea profesională, ridicarea gradului de educație și civilizație,
sprijinirea celor incapabili de a se intreține la școală. Nevoile copiilor și
tinerilor care vizează
învățământul se realizează cu ajutorul gradinițelor, școlilor generale, liceelor, școlilor
profesionale, colegiilor, școlilor postliceale, școlilor speciale. Sistemul național de învățământ
preun
iversitar este compus din: institu
ț
ii
de învățământ de stat; institu
ț
i
i de învățământ
particulare și confesio
nale autorizate și acreditate. Prin i
nvățământul preuniversitar
se garanteaz
ă
factorii
necesar
i
pentru
asimilarea de noi
competențe
–
cheie și pentru profesionalizarea
progresivă
14
. Învățământul este organizat în funcție de mai mulți factori,
ș
i anume: pe niveluri de
învățământ; forme de învățământ, și după caz, filiere și profiluri.
Sistemul național de
învățământ preuniversitar este compus din următoarele niveluri, după cum reie
se din Tabelul nr.
4.
Tabelul nr. 4 Niveluri de învățământ
Nr.
Crt.
Nivel
ul
de învățământ
1.
Educație timpurie (0
–
6 ani):
învatamantul antepreșcolar (0
–
3 ani);
învățământul preșcolar (3
–
6 ani);
2.
Învățământ primar:
clasa pregătitoare și clasele
primare I
–
IV;
3.
Învățământ secundar:
învățământul gimnazial cuprinde clasele V
–
VIII
învățământul liceal
–
clasele IX
–
XII
–
XIII, cu filierele: teoretică,
vocațional și tehnologică ;
4.
Învățământ profesional
învățământ cu durata cuprinsă
între 6 (șase) luni și 2 (doi) ani;
5.
Învatamant tertiar nonuniversitar
învățământ postliceal ;
Proiecție proprie
Î
nfiin
ț
area
specializărilor și calificărilor pentru învățământul liceal, vocațional și
tehnologic, pentru
învățământul profesional și învățământul postliceal se face de Ministerul
Educației Naționale și Cercetării Științifice, în conformitate cu Registrul național al calificărilor,
după cum reiese din Tabelul 5.
14
Legea nr. 1/ 05.01. 2011 a Educației Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 18/10.01.2011, actualizată la data
de 13 Ian. 2016, Capitolul II cu titlul Structura sistemului național de învățământ preuniversitar, art.22, al.2.
12
Tabelul nr.5. Clasificare Învățământ preun
iversitar
Învățământul obligatoriu
învățământul primar;
învățământul
gimnazial
;
Învățământul tehnic
clasele a XII
–
a și a XIII
–
a din învățămantul liceal,
filiera tehnologică;
Învățământul profesional și tehnic
învățământul profesional;
învățământul
tehnic;
învățământul postliceal.
Proiecție proprie
Învățământul preuniversitar este
format din
învățământ
ul de zi (învățământul obligatoriu)
și
din
învățământ
ul
cu frecvență redusă.
Poate face
excepție învățământul obligatoriu
care
se
poate organiza și
sub
formă de învățământ cu frecvență redusă, pentru persoanele care au depășit
cu mai mult de 3 (trei) ani vârsta clasei, în conformitate cu prevederile unei metodologii
elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
15
. În cazul elevilo
r cu cerințe
educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale se poate organiza învățământ la
domiciliu sau pe lângă unități sanitare. Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari,
astfel:
• beneficiari primari
–
antepreșcolarii, pr
eșcolarii și elevii;
• beneficiari secundari
–
familiile antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor;
• beneficiari tertiari
–
societatea.
Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari,
respectiv a Consiliul
ui Național al elevilor sau a altor asociații reprezentative ale elevilor, a
structurilor asociative reprezentative ale parinților, a reprezentanților mediului de afaceri, a
autorităților administrației publice locale și a societății civile.
Ministerul Edu
cației Naționale și Cercetării Științifice, împreună cu Consiliul Național al
elevilor și organizațiile guvernamentale și nonguvernamentale reprezentative, elaborează un
statut în care sunt prevăzute drepturile și îndatoririle elevilor, care se aprobă prin
ordin al
ministrului educației naționale și cercetării științifice . În baza acestui statut, fiecare unitate de
învățământ își elaborează un regulament școlar propriu
16
. Personalul din învățământul
preuniversitar este alc
ă
tuit din: personal didactic; perso
nal didactic auxiliar; personal
administrativ sau nediactic.
15
Legea nr. 1 din
5 Ianuarie 2011 a Educației naționale, publicat in Monitorul Oficial nr. 18/10.1.2011, actualizată
la data de 13 Ian. 2016, Capitolul II cu titlul Structura sistemului național de învățământ preuniversitar, art.25, al.2.
16
Ibidem, Capitolul VI Resurs
a umană, art.80, al.2.
13
Pentru ocuparea posturilor vacante din învățământul preuniversitar, se au în vedere
urmatoarele elemente precizate în Tabelul nr. 6.
Tabelul nr.6. Personalul din Învățământul preuniversitar
Personalul didactic
Ocuparea postului se face prin concurs, conform unei metodologii
–
cadru
elaborată de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice;
La concurs poate participa orice persoană ce îndeplinește condițiile legislative
în
vigoare aferente ocupării postului respectiv.
Personalul didactic auxiliar
Ocuparea postului pentru personalul didactic auxiliar cât și nedidactic se face
prin concurs coordonat de directorul unității de învățământ și de o comisie de
concurs aprobată de c
onsiliul de administrație al unității, comisie care v
–
a
valida rezultatele concursului.
La concurs poate participa orice persoană ce îndeplinește condițiile legislative
în vigoare ocupării postului respectiv.
Personalul administrativ sau
nedidactic
Proiecție proprie
Primul act î
n vederea
angaj
ă
r
ii cu
personal didactic
, personal didactic auxiliar și personal
nedidactic
la nivelul unei institu
ț
ii
de învățământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică
este
întocmirea unui contract individual de muncă
. Acesta este
semnat de directorul
institu
ți
ei
și
cu aprobarea consiliului de administrație al unității de învățământ.
Aprecierea
activității personalului
din institutie
se face anual
î
n cadrul fiec
ă
rei
institu
ț
i
i
de învățământ preuniversitar
î
n
conform
itate cu
ordinul stabilit de Ministerul Educației Na
ț
ionale
și Cercetării Științifice.
Deciziile cu
privi
re la
angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea și răpunderea
disciplinară a personalului didactic se
iau la nivelul
fiec
ă
rei
institu
ții de învățământ de către
consiliul de administrație, cu votul a 2/3 din totalul membrilor.
În urma deciziilor consiliului de administrație al unității de învățământ directorul unității
emite decizii. Angajatorul este
unitatea de învățământ
17
. Conducerea unei unit
ă
ti de
î
nv
ăță
m
â
nt
preuniversitar de stat cu personalitate juridică este formata din directorul unit
ății ș
colare,
directorul adjunct
și de consiliul de administraț
ie. Pentru o bună desfașurare a activității didac
tice
școlare, conducătorul unității colaborează cu cadrele didactice, cu părinții elevilor, cu consiliul
local, cu agentii economici, etc.
17
Legea nr. 1/05.01. 2011 a Educației Naționale , publicat în Monitorul Oficial nr. 18/10.01.2011, actualizată la data
de 13 Ian 2016, Capitolul VI Resursa umană, art.93, al.1.
14
1.3. Compartimentul financiar
–
contabil al instituțiilor publice
–
locul de
conducere și organizare al contabil
ității
Î
n cadrul
unei instituții publice contabilitatea garantează informațiile ordonatorilor de
credite cu privire la executia
de venituri si cheltuieli, a rezultatului executiei bugetare
, a
patrimoniului din administratie, a re
z
ultatului patrimonial, precum
ș
i informa
țiile necesare pentru
î
ntocmirea contului anual de execu
ț
ie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execu
ț
ie a
fondurilor special
e
ș
i a conturilor anuale de execu
ț
ie a bugetului lo
cal. De altfel contabilitatea
î
nregistrea
ză
dre
pturile constatate, veniturile î
ncasate, angajamentele bugetare, pl
ăț
ile de cas
ă
,
cheltuielile efective pe subdiviziuni, pe clasifica
ț
ie bugetar
ă
, conform bugetului aprobat
ș
i a
normelor
î
n vigoare.
În cadrul unei unități de învățământ pre
universitar cu personalitate juridică,
compartimentul financiar
–
contabil este o structură organizatorică si este subordonat directorului
unității, așa cum reiese și din Figura nr. 1. Principalele atribuțiuni ale compartimentului
financiar
–
contabil sunt:
organizarea, fundamentarea și execuția bugetului unității de învățământ,
ținerea evidențelor contabile, întocmirea și transmiterea situațiilor financiare asupra fondurilor și
patrimoniului unității, precum și alte activități cu privire la finanțarea și con
tabilitatea instituțiilor
publice de învățământ, conform legislației in vigoare
18
.
Compartimentul financiar
–
contabil este
alcătuit din administratorul financiar și alți angajați asimilați funcției prevazute de legislația în
vigoare sub denumirea de
contabil
sau
contabil șef.
Potrivit legislației în vigoare elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și de Ministerul
Educației Naționale și Cercetării Științifice, a Regulamentului de Ordine Interioară și a
hotărârilor consiliului de administrație la ni
velul unei unități de învățământ preuniversitar,
administratorul financiar
–
contabil are următoarele responsabilități și atribuții:
conduce,
organizează, îndrumă și răspunde de buna desfașurare a activităților financiar
–
contabile din
unitatea de învățăm
ânt; gestionează patrimoniul unității școlare;
crearea proiectului de buget și
raportul de execuție bugetară, conform normelor metodologice de finanțare a învățământului
preuniversitar;
coordonează și organizează contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
unității;
18
Regulamentului de organizare si functionare a unitati
lor de învatamânt preuniversitar
aprobat prin ORDIN nr.
5115 din 15 decembrie 2014, Art.23.
15
răspunde de înregistrarea în contabilitate a operațiunilor patrimoniului unității în documentele
justificative, conform legislației.
Fig. nr. 1. Organigrama liceului tehnologic agricol ,,Mihail Kog
ălniceanu
”
Comuna
Miroslava
–
J
ude
ț
ul
Iași, an școlar
2015
–
2016
Se adaugă la acestea, următoarele: răspunde de inventarierea unității patrimoniale, în
situațiile prevăzute de lege și de câte ori este solicitat de conducere; întocmește situațiile de
închidere a exercițiul
ui financiar
–
contabil; îndeplinește obligațiile patrimoniale ale unității
CONSILIUL
LOCAL
M.E.N.C. S.
ARACIP
I.S.J . IAȘI
CCD
ORGANE DE
DECIZIE
COMISII
PERMANENTE
COMISII
METODICE
DIRECTOR
–
DIR.ADJ.
–
COORD.PR.
CONS.REPR.PĂ
RINȚI
CABINET
MEDICAL
CONS.REPR.EL
EVI
ONG
–
uri
CONSILIU
ADMINISTRATIE
CONSILIU
PROFESIONAL
COMUNITATE
A
INSTITUȚII
ȘCOLARE
ORDINE
–
PAZA
BIBLIOTECA
SERVICIUL
SECRETARIAT
SERVICIUL
ADMINISTRATIV
SERVICIUL
CONTABILITATE
ING. DE
SISTEM
LABORANT
PAZĂ
CURĂȚENIE
16
școlare față de bugetul de stat, local si față de terți; implementează procedurile contabile cu
ajutorul programului informațional; în condițiile legii, avizează proiectele de cont
racte sau
hotărâri ale consiliului de administrație, decizii ale directorului unității, prin care se face
angajarea fondurilor sau patrimoniului entității; administrează documentele și instrumentele
financiare cu regim special; efectuează lucrările premerg
ătoare angajării, lichidării, ordonanțării
și plății cheltuielilor bugetare
;
realizează orice alte atribuții, prevăzute de legislația în vigoare sau
de către ordonatorii de credite, ori de consiliul de administrație.
17
CAPITOLUL 2
.
FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR
Ș
I A
VENITURILOR INSTITU
Ț
IEI PUBLICE
Potrivit Legii finan
ț
elor publice, pentru fundamentarea veniturilor
ș
i cheltuielilor unei
institu
ții publice se au în vedere urmă
toarele metode
19
:
A.
Metode clasice de fundamentare a venituri
lor și cheltuielilor bugetare
–
pornesc de
la aceeasi premisă, conform căreia veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul următor se pot
previziona ținându
–
se cont de nivelul de execuție al acestora din anul anterior, la care se adaugă
un factor de corecție; se includ în această cat
egorie, următoarele:
–
metoda automată
–
se iau ca bază veniturile și cheltuielile din anul anterior pentru
previzionarea veniturilor și cheltuielilor pentru următorul an;
–
metoda majorării sau diminuării
–
se iau în calcul rezultatele din exercițiile f
inanciare
aferente ultimilor 5 (cinci) sau mai mulți ani premergători anului pentru care se face previziunea,
pe baza cărora se calculează ritmuri de modificare a veniturilor și cheltuielilor, ritmuri ce se
aplică veniturilor și cheltuielilor din anul în c
urs pentru a se face o previziune din anul anterior;
–
metoda evaluarii directe
–
efectuarea de calcule pentru fiecare categorie de venituri și
cheltuieli, în funcție de execuția în curs și realizarea previziunii pentru anul următor;
B. Metode moderne de fundamentare a veniturilor și cheltuielilor bugetare
–
fundamentarea veniturilor și cheltuielilor se face plecând de la obiectivele și programele ce
trebuie realizate; la această metodă se împarte bugetul în sub
–
bugete pe activități, și
fiecare sub
–
buget v
–
a fi împărțit pe categorii de venituri și cheltuieli. Prin adunarea sub
–
bugetelor se
realizează bugetul general al instituției. Între metodele moderne și metodele clasice rezultă o
diferență de conținut. Metodele clasice sunt cele care
oferă mijloacele, instrumentele necesare
fundamentării veniturilor și cheltuielilor din bugetele program, pe când la metodele moderne
conceperea bugetelor de venituri și cheltuieli se face în sensul stabilirii unor obiective ce
trebuiesc realizate, eventu
al în decursul mai multor ani având în vedere stabilirea unor indicatori
de eficiențe.
19
Attila G.
, Tatu L., Stoian A.,
Finantele instituțiilor publice ,
Editura Universitară, 2009, pag.42.
18
2.1. Conceptul de cheltuieli si clasificarea acestora
Cheltuielile publice pentru învățământ
sunt supranumite „investiții intelectuale”
componente a investițiilor în r
esurse umane ce reprezintă unele caracteristici față de investiția
materială. Investițiile intelectuale sunt investiții pe termen lung, pentru ca rezultatele, efectelor
lor apar după o perioadă relativ îndelungată.
Învățământul reprezintă instituția public
ă ce este principalul izvor de cultură, de instruire
și pregătire a cadrelor în strânsă legătură cu cerințele vieții, de educație, civilizație, de formare a
unor calități morale superioare, de dezvoltare a științei, artei și culturii.
Cheltuielile public
e pentru învățământ se caracterizează prin faptul că ele nu reprezintă
un consum definitiv de PIB și se regăsesc în nivelul de pregătire profesională a membrilor
societății. Învățământul joacă un rol important în dezvoltarea de ansamblu a societății.
Princ
ipalele trăsături ale acestor cheltuieli sunt: produc cadre calificate; au caracterul unor
investiții pe termen lung (10
–
18 ani); produc efecte multiple cu caracter economic, social și
uman; nu se uzează moral putând fi reânoite; conduc la adaptarea indivi
dului în mediul socio
–
economic.
În funcție de clasificația economică a cheltuielilor efectuate de instituțiile publice
20
, acestea
se clasifică astfel:
a)
Cheltuieli curente
–
sunt reprezentate de cheltuielile din cursul perioadei de gestiune,
pentru functionarea in bune conditii a unitatii publice, dupa cum urmează: cheltuielile de
personal; cheltuielile cu bunuri și servicii; dobânzile; subvențiile; asistența socială; tran
sferuri;
alte cheltuieli.
b) Cheltuieli de capital ( investiții)
–
cheltuielile cu activele fixe, reparațiile curente; active
nefinanciare; active financiare.
c) Operațiuni financiare:
împrumutur
i; rambursări de credite.
Finanțarea cheltuielilor în învățăm
ânt este următoarea, după cum rezultă din Tabelul nr.7.
Tabel nr.7. Finanțare cheltuieli in invatamantul preuniversitar de stat pe surse de finanțare
Cheltuieli cu salariile
Cheltuieli materiale
Cheltuieli de capital
Bugetul de stat;
Bugetul asigurărilor
sociale de
sănătate;
Bugetele fondurilor speciale.
Bugetul de stat;
Bugetul local;
Din
venituri proprii și subvenții
acordate de la bugetul de stat.
Bugetul de stat;
Bugetul local;
Venituri proprii.
20
Văcărel I. și colectivul,
Finanțe publice
, Editura Didactic
ă și Pedagogică, București, 2002,
pag.
147;
19
În categoria cheltuielilor cu învățământul includem:
cheltuieli cu salariile; cheltuieli
privind contribuția de asigurări sociale de stat; cheltuieli privind contribuția la bugetul
asigurărilor pentru șomaj; cheltuieli privind contribuția pentru asigurările sociale de sănătate;
cheltuieli cu bunurile și serv
iciile, în care includem furniturile de birou; materialele pentru
curățenie; apă, canal și salubritate; carburanți și lubrefianți; materiale și prestări servicii cu
caracter funcțional; reparații curente; hrană; deplasări; detașări; transferuri; publicații
si materiale
documentare; dobanzi; cheltuieli de capital; rambursări de credite.
Cheltuieli curente, cheltuielile de capital și cheltuielile reprezentate de operațiuni
financiare sunt specificate în clasificația economică a cheltuielilor cu ajutorul titlu
rilor, în cadrul
cărora cheltuielile sunt defalcate pe articole și alineate. Aceasta clasificație se aplică la toate
instituțiile publice. Denumirea de cheltuieli este descrisă de un cod compus din doua cifre,
fragmentat în mai multe articole, care la rând
ul lor se împarte în alienate.
Conform clasificației funcționale a cheltuielilor din învățământ acestea se clasifică în
părți, capitole, subcapitole și paragrafe, cu urmatoarele coduri asociate: învățământul preșcolar
–
65.03.01; învățământul primar
–
65.
03.02; învățământul secundar superior
–
65.04.03;
învățământul profesional
–
65.04.03; învățământul postliceal
–
65.05; învățământul superior
–
65.06; învățământul postuniversitar
–
65.06.02
2.2. Fundamentarea cheltuielilor de personal
Fundamentarea chelt
uielilor de personal în învățământ
de face pe baza statului de funcții
întocmit de unitatea de învățământ, aprobat de Inspectoratul Școlar Județean și de ordonatorul de
credite, la care se i
–
au în considerare salariile lunii decembrie și indexările salaria
le stabilite de
Ministerul Finanțelor Publice pentru anul bugetar următor.
La realizarea fondului de salarii se au în vedere și cheltuielile cu asigurările sociale de stat,
contribuția la fondul de șomaj, contribuția la asigurarile sociale de sănătate.
St
ructura
cheltuielilor de personal
ș
i codurile asociate conform clasifica
ț
iei economice a cheltuielilor
bugetare este prezentată în Tabelul nr. 8.
20
Tabel nr.8.
Structura cheltuielilor de personal
ș
i codurile asociate conform clasifica
ț
iei economice a
cheltuielilor bugetare
10 TITLUL I
CHELTUIELI
DE PERSONAL
a) cheltuielile efectuate cu drepturile salariale ale personalului încadrat în sistemul
de învățământ
–
10.01:
–
salarii de încadrare
–
10.01.01;
–
salarii și gradații de merit
–
10.01.02;
–
indemnizație de conducere
–
10.01.03;
–
spor de vechime
–
10.01.04;
–
sporuri pentru condiții de muncă (dirigenție, stabilitate, spor vechime, zone izolate,
CFP, ore noapte)
–
10.01.05 ;
–
alte sporuri
–
10.01.06;
–
ore suplimentare
–
10.01.07;
–
fo
nd de premii
–
10.01.08;
–
fond pentru posturi ocupate prin cumul
–
10.01.10;
–
fond pentru posturi ocupate la plata cu ora
–
10.01.11;
–
indemnizații de delegare
–
10.01.13;
–
indemnizații de detașare
–
10.01.14;
–
alte drepturi salariale in bani
–
10.0
1.30.
b) cheltuielile salariale in natura
–
10.02
–
tichete de mas
ă
–
10
.02.01;
–
norme de hrană
–
10.02.02;
–
uniforme
ș
i echipament obligatoriu
–
10.02.03;
–
locuința de serviciu folosită de salariat și familia sa
–
10.02.04;
–
transportul la si de la
locul de muncă
–
10.02.05;
–
alte drepturi salariale
–
10.02.30;
c) contributii (10.03)
–
contribuția pentru asigurările sociale de stat
–
10.03.01;
–
contribuția pentru asigurări de șomaj
–
10.03.02;
–
contribuția pentru sigurările sociale de sănătat
e
–
10.03.03;
–
contribuția pentru asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale
–
10.03.04;
–
contribuția pentru concedii si indemnizații
–
10.03.06;
Proiecție proprie
Vom prezenta în cele ce urmează, un
exemplu
de fundamentare a cheltuielilor cu salariile
pentru o instituție publica de învățământ
–
Liceul Tehnologic Agricol “Mihail Kogălniceanu”,
Comuna Miroslava, Județul Iași, pe baza datelor valorice salariale medii realizate în anul de baza
și a numărului de
salariați estimate pentru anul de plan, conform datelor din Tabelul nr. 9.
Tabel nr. 9. Exemplu de fundamentare a cheltuielilor cu salariile
Nr.
crt.
Elementele
fondului de salarii
Numarul de persoane
beneficiare
Total
–
mii lei
–
1.
Salarii bază
65
981,80
2.
Salarii/Gradatii de merit
4
32,41
3.
Indemnizații de conducere
3
26,15
4.
Spor vechime
55
194,22
5.
Spor dirigentie
20
40,43
6.
Spor stabilitate
31
12,52
7.
Spor doctorat
0
0
21
Nr.
crt.
Elementele
fondului de salarii
Numarul de persoane
beneficiare
Total
–
mii lei
–
8.
Spor pentru condiții de munca
a)
periculoase și vătămătoare;
b)
grele;
c)
în zone izolate;
d)
nevăzători;
e)
CFP.
36
0
0
35
0
1
17,88
0
0
12,08
0
5,80
9.
Fond premii in cursul anului
0
0
10.
Ore suplimentare
0
0
11
Spor de noapte
5
125,00
12.
Fond pentru plata cu ora
a)
pentru personal din cadrul unității;
b)
pentru personal din
afara unității;
5,25
5,25
0
157,90
157,90
0
13
Fondul pentru posturile ocupate prin cumul
pentru personalul din unitate;
pentru personal din afara unității;
1
1
0
20,88
20,88
0
14.
Alte drepturi salariale
65
520,37
Total fond de salarii
2.129,56
Proiecție proprie
În anul bugetar 2015, unitatea de învățământ are un numar de 65 salariați și un fond total
de salarii de 2
.
129,56 mii lei, compus din următoarele elemente:
• pentru cei 65 de salariați avem salariile de baza în suma de 981,80 mii lei;
• 4 salariați beneficiari ai salariilor/gradatiilor de merit cu suma de 32,41 mii lei;
• 3 salariați (conducătorul unității, contabilul șef, secretarul șef) beneficiari ai
indemnizației de conducere, cu suma totală de 26,15 mii lei;
• 55 salariati benefi
ciari de spor de vechime cu suma totală de 194,22 mii lei;
• 20 cadre didactice beneficiare de spor de dirigenție cu suma totală de 40,43 mii lei;
• 31 salariați (personal didactic și didactic auxiliar) beneficiari ai sporului de stabilitate cu
suma total
a de 12,52 mii lei;
• 35 cadre didactice beneficiare de spor zone izolate (procent de 8 % pentru distanța
dintre orașul Iași și unitatea de învățământ din comuna Miroslava), cu suma totală de 12,08 mii
lei;
• pentru contabilul șef un spor de CFP (procent d
e 15 %), su suma totala de 5,80 mii lei;
• 5 salariați beneficiari de spor de noapte (paznici), cu suma totala de 125 mii lei;
• 5,25 norme cadre didactice beneficiare de plata cu ora, cu un total de 157,90 mii lei;
• 1 salariat platit la cumul cu un sal
ariu total de 20,88 mii lei/2015.
22
Unitatea de învățământ calculează pe lângă cheltuielile cu salariile si cheltuielile privind
contribuțiile către stat. Cheltuielile pentru deplasări, detașări, transferări sunt fundamentate în
funcție de previziunile pri
vind deplasările, detașările, transferările pentru anul de plan.
2.2.1. Dimensionarea cheltuielilor cu salariile de bază, sporul de doctorat și
alte sporuri
Dimensionarea și planificarea cheltuielilor pentru învățământ se face în funcție de
elemente specifice care privesc numărul de elevi, costuri unitare, normative de personal, etc.
Statul garantează principala finanțare, din sume defalcate din TVA, prin bug
etele locale,
pe baza și în limitele costului standard pe elev sau preșcolar, pentru toți beneficiarii
învățământului general obligatoriu particular și confesional acreditat, deasemeni si pentru elevii
învățământului profesional și liceal acreditat, partic
ular și confesional. Finanțarea
de
cheltuieli
privind
salariile, sporurile, indemnizațiile si alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege,
precum si a contribuțiilor aferente acestora pentru unitățile de învățământ se face pe baza
co
stului standar
d per elev sau
preșcolar.
Nu sunt incluse în această categorie și cheltuielile pentru alocații pentru transportul la și
de la locul de muncă și nici cheltuielile salariale în natură, acestea nefăcând parte din finanțarea
de bază
21
. Costul standard per ele
v
sau
preșcolar pentru cheltuielile amintite se
efectueaza
pentru
fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu,
în funcție de numărul de elevi
sau
preșcolari, de limba de predare și de mediul urban/rural. Finanțarea cheltuielilor cu
p
regătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, precum și a cheltuielilor
prevăzute la articolul bugetar „bunuri și servicii” se face pe baza costului standard per
elev/preșcolar. Costul standard per elev
sau
preșcolar se determi
nă pentru fiecare nivel de
învățământ, filieră, profil, specializare, în funcție de mărimea și tipul unităților de învățământ,
urban/rural și coeficienții de temperatură pe zone geografice, după caz, pentru cheltuielile pentru
pregătirea profesională. Aces
t cost per elev
sau
preșcolar pentru cheltuielile cu salariile,
sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani stabilite de lege, precum și contribuțiile
21
Hotărârea 136/2016, privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per
elev/preșcolar și stabilirea finanțării de bază de la bugetul de stat, din sume defálcate din TVA prin búget
ele locale,
pe baza costului standard per elev/preșcolar, pentru toți preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu
particular și confesional acreditat, precum și pentru cei din învățământul profesional și liceal acreditat, particular și
confe
sional
–
publicată în MO, partea I, nr.188
–
14.03.2016.
23
aferente acestora pentru unitățile de învățământ, pentru anul 2016 pentru perioada marti
e
–
decembrie 2016 se prezintă conform datelor din Tabelul 10
22
.
Tabel nr. 10. Standarde de cost pe medii
ș
i niveluri de educa
ț
ie
Nr.
Crt.
Nivel / Filieră / profil
Forma
de
învățământ
Standarde de cost pe elev
pe medii și pe niveluri (lei)
Standarde de
cost pe
elev pe medii și pe
niveluri (lei)
Urban
Rural
Urban
Rural
1
Învățământ preșcolar cu program
normal
Zi
2.018
2.206
2.018
2.206
2
Învățământ preșcolar cu program
prelungit/săptămânal
Zi
3.700
3.700
3.700
3.700
3
Învățământ primar
Zi
2.322
2.766
2.839
3.283
4
Învățământ gimnazial
Zi
3.043
3.499
3.478
3.934
5
Învățământ liceal teoretic
Zi
3.043
3.043
3.408
3.408
6
Învățământ liceal tehnologic și
confesional
Zi
3.146
3.146
3.511
3.511
7
Învățământ profesional, inclusiv
strategiile de
pregătire
profesională
Zi
3.332
3.332
3.636
3.636
Sursa: Anexa nr 1/HG 136/2016, privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard
per elev/prescolar si stabilrea finantarii de baza de la bugetul de stat, publicata in
Monitorul Oficial din 14.03.2016.
În anul 2016, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 3.043 lei/an.
Evoluția cheltuielilor publice pentru învățământ este influențată de mai mulți factori și
anume: factori demografici; factori
economici, în principal modernizarea proceselor tehnologice
și implicit modernizarea procesului de învățământ; factori sociali și politici, rezumați în politica
școlară, extinderea învățământului obligatoriu, acordarea unor facilități învățământului superi
or
etc
.
Salariul de bază este compus dintr
–
o parte fixă
ș
i o parte variabilă. Partea fixă a salariului de
bază este
salariul de încadrare
(salariul din grilă). Partea variabilă
a salariului de bază sunt
sporurile, indemnizațiile și alte sporuri.
Salariul d
e încadrare
la personalul didactic din învățământul preuniversitar
este
diferențiat pe
23
:
• funcții didactice:
–
institutor, educator, învățător, profesor, maistru
–
instructor;
• grad studii:
–
medii, superioare de scurta durata, sau superioare de lunga durata;
• grade didactice:
–
debutant, definitivat, gradul II, gradul I;
• trepte profesionale:
debutant, treapta IV, treapta III, treapta II, treapta I, treapta IA
(pentru personalul didactic
auxiliar și nedidactic).
22
Ibidem 23.
23
Legea 63/2011, privind Încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din
învățământ, publicată în Monitorul Oficial nr.323/1005.2011, cu modifică
rile ulterioare
.
24
• tranșe de vechime:
0
–
2 ani, 2
–
6 ani, 6
–
10 ani, 10
–
14 ani, 14
–
18 ani, 18
–
22 ani, 22
–
25
ani, 25
–
30 ani, 30
–
35 ani, 35
–
40 ani, peste 40 ani.
Pentru fiecare funcție didactică, grad profesional, nivel de studii și tranșe de vechime,
legea stabilește un anumit nivel al salariului calculat pe baza unui coeficient de ier
arhizare
stabilit. În componenț
a salariului de bază avem următoarele:
•
salar încadrare funcție didactică, în care este inclus sporul de stabilitate numai pentru
tra
nșele de vechime în învățământ de peste 15 ani;
•
indemnizația de conducere;
•
indemnizația pentru învățământ special;
•
gradația de merit;
Personalul didactic care realizează activitatea de dirigentie (educatorii, învățătorii,
profesorii din învățământul
preșcolar, primar, gimnazial, liceal, postliceal si profesional) primesc
indemnizația de dirigenție.de asemeni personalul didactic din învățământ mai primesc și
urmatoarele sporuri: indemnizația pentru zone izolate, spor de practică pedagogică, spor de
pre
dare simultană, compensații tranzitorii, spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare, spor
de vechime în muncă. Modul de calcul al salariului de baza pentru personalul didactic din
învățământul preuniversitar este prezentat în Tabelul nr. 11
24
.
Tabelul
nr.11. Exemplu de
calcul al salariului de baza pentru personalul didactic din învățământul
preuniversitar
A.
Salariu încadrare
B.
Indemnizația de conducere
B = procent aferent
(pentru învățământul preuniversitar de stat)
C.
Indemnizația pentru învățământul
special
C = 15% x A
D.
Gradație de merit
D = 25% x A
E.
Indemnizația de dirigenție
E = 10% x (A + B + C + D)
Sporul de vechime (în muncă)
= 5%
–
25% x (A+B+C+D+E)
Sporul de practică pedagogică
= 10%
–
25% x A
(proporțional cu numărul de elevi și numărul orelor
efectiv lucrate)
Sporul pentru predare simultană
= 7%; 10%; 15% x (A+B+C+D+E)
Indemnizația pentru zone izolate
= 3%
–
20% x A
(
–
diferența, după caz, în compensații tranzitorii)
Sporul de
doctorat (de care s
–
a beneficiat
până la data de 31.12.2009)
= 15% x (A+B+C+D+E)
inclus în compensații tranzitorii
Spor pentru condiții de muncă
= % x (A+B+C+D+E)
(proporțional cu timpul efectiv lucrat)
24
Legea 63/2011, privind Încadrarea si salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și didactic auxiliar din
învățământ, publicată în Monitorul Oficial nr.323/1005.2011, art. 10 Metodologia de calcul al drepturilor salariate
care se aco
rdă personalului didactic
25
Proiecție proprie
La calculul salariului de bază se are în vedere perioada lucrată, perioada de concediu de
odihnă si concediu medical, plus sporurile aferente acestuia.
Personalul didactic auxiliar este plătit conform grilei de salarizare în vigoare, în limita
marjelor de
minim și maxim, pentru fiecare funcție în parte. La salariul tarifar, conform
nomenclatorului de funcții nu intră și sporul de stabilitate. Acesta se acordă pentru persoanele
din învățământ cu o vechime neântreruptă în învățământ. La calculul salariilor p
ersonalului
auxiliar din învățământul preuniversitar se au în vedere datele din Tabelul nr. 12.
T
abel nr. 12. Calculul salariilor personalului auxiliar din învățământul preuniversitar
A.
Salariu încadrare pentru funcția didactică auxiliară
B.
Inemnizația de conducere
B = procentul aferent pentru personalul didactic auxiliar
C.
Indemnizația pentru învățământul special
C = 15 % x A
D.
Gradația de merit
D = 25% x A
E.
Spor stabilitate
E = 15 % x (A+C+D+E)
Spor vechime în muncă
= 5%
–
25 %
x (A+B+C+D+E)
Spor CFP
= % x (salariu grilă + Indemnizația de conducere)
Proiecție proprie
La calculul salariului tarifar se au în vedere zilele lucrate, concediile de odihnă,
concediile medicale plus sporurile aferente. Pentru calculul salariilor
personalului nedidactic se
au în vedere datele din Tabelul 13.
Tabel nr.13. Calculul salariilor personalului nedidactic
A
Salariu încadrare pentru funcția nedidactică, conform grilei de salarizarire
Spor vechime în muncă
= % salariu grilă
Spor ore
noapte
= 25 % * (Salariu de încadrare grilă/norma lunară a
angajatului) * număr ore noapte
Proiecție proprie
La calculul salariului tarifar al personalului nedidactic se au în vedere zilele lucrate,
concediile de odihnă, concediile medicale plus
sporurile aferente (în funcție de situație).
Considerăm un exemplu de calcul pentru salariul tarifar al personalului nedidactic, conform
datelor din Tabelul 14.
T
abel nr. 14. Stat de salarii pentru personal nedidactic
Nr.
crt.
Nume si
prenume
Funcția
Zile
lucrate
Spor
vechime
Salariu
bază
Ore
noapte
Zile CM/
FNUASS
Zile CM/
FAAMBP
Venit
Brut
(lei)
1
Gavril
Vasile
Muncitor
I
13
55
837
97
158
119
1.211
Venit
Brut
(lei)
Somaj
0,50 %
CASS
10,50 %
CAS
5,50 %
Venit
net
Deducere
personala
Alte
deduceri
(Sindicat)
Venit
bază
calcul
Impozit
Rest de
plata
(lei)
1.211
5
128
51
1027
230
9
788
126
892
26
Sursa: Statul de plata pentru luna Decembrie 2015
–
21zile lucratoare și rețineri angajat
În învățământ nu se acordă prima de concediu de odihnă, tichete de masă, tichete cadou.
Orice categorie de personal din învățământ poate fi ocupat prin cumul de funcții. Pentru calculul
salariului realizat la cumul se au în vedere sporurile, însă nu se aco
rdă concediu de odihna.
Pentru calculul sporului de vechime se au în vedere procentele corespunzătoare tranșelor de
vechime, după cum reiese din Tabelul nr. 15
25
.
Tabel nr.15. Tranșe spor vechime
Tranșe pentru spor vechime
Parte din salariu de bază
Între
3 ani si 5 ani
5 %
De la 5 ani la 10 ani
10 %
De la 10 ani la 15 ani
15 %
De la 15 ani la 20 ani
20 %
Peste 20 ani
25%
Proiecție proprie
Pentru calculul sporului de vechime se ia în considerare vechimea efectiva în învățământ
la care se adaugă și vechimea recunoscuta în învățământ.
2.2.2. Calculul sumelor aferente fondului pentru posturile ocupate prin cumul
și a celui pentru plata cu ora
Salarizarea personalului didactic din învățământ, a personalului asociat, precum și
personalul pensionat la limita de vârstă care lucrează la plata cu ora, se face în raport cu
activitatea depusă și în funcție de condițiile de angajare indeplinite de aces
tea. La calcul salariu
se i
–
au în calcul:
–
norma de predare, salariu de încadrare (conform grilei de salarizare),
îndemnizația de învățământ special (acolo unde este cazul), gradația de merit, spor doctorat (de
care a beneficiat până la data de 31.12.2009
) și indemnizația pentru localități izolate (mediu
rural). In învățământul preuniversitar de stat, prețul pe oră se efectuează prin raportarea la
salariile prevăzute, conform Legii Educatiei Nationale, astfel:
•
la o normă didactică de 18 ore săptămânal
–
1/72;
•
la o normă didactică de 16 ore săptămânal
–
1/64 ( pentru învățământul special);
•
la o normă didactică de 24 ore săptămânal
–
1/96 (pentru maiștri instructor);
25
Legea 63/2011 Încadrarea, salarizarea personalului didactic auxiliar/art.10 Metodologia de calcul al drepturilor
salariale care se acordă personalului didactic
27
•
la o
normă didactică de 20 ore săptămânal
–
1/80 (valabil la maiștrii instructori din
î
nvățământul special);
•
la
institutorii din învățământul primar, învățători, profesori
–
1/80;
•
la
institutorii din învățământul preșcolar, educatori, profesori 1/100.
Personalul didactic cu o vechime mai mare de 25 ani, cu gradul didactic I, beneficiază
de
o reducere a normei didactice cu doua ore pe săptămâna (16 ore săptămânal).
În acest caz tarifele orare se calculează astfel:
•
la
o normă didactică de 16 ore săptămânal
–
1/64;
•
la o
norma didactică de 14 ore săptămânal (în învățămâtul special)
–
1
/56;
•
la o
normă didactică de 22 ore săptămânal (la maiștrii instructor)
–
1/88;
•
la o normă didactică de 18 ore săptămânal ( la maiștri instructori din învățământul special)
–
1/88;
•
la
norma didactică a institutorilor din învățământul primar, a învățătorilor, a profesorilor
–
1/72;
•
la
institutorii din învățământul preșcolar, educatori, profesori 1/92
26
.
La calculul plății cu ora nu se includ indemnizația de conducere și indemnizația d
e
dirigenție. La salarizarea pentru plata cu ora în învățământul preuniversitar se au în vedere
prevederile din ordinele ministrului Educatiei Naționale și Cercetării Științifice. Baza de calcul
pentru plata cu ora = salariul de încadrare plus spor mediu r
ural, indemnizația de învățământ
special, gradația de merit, salariul de merit x 1/72 ore pe norma = tarif orar.
În acest context, considerăm următorul
exemplu
de calcul privind plata cu ora, după cum
rezultă și din tabelul nr.16. Avem un cadru didactic cu
un salariu de încadrare, conform grilei de
salarizare
27
de 1.721 lei și cu spor zone izolate 86 lei (5 % pentru Miroslava), rezultă un total de
1.807 x 1/72 ore pe normă = 25,10 lei tarif orar.
Tabel nr.16. Model de calcul plata cu ora
Nr.
crt
Nume si
prenume
Statut
Grad
didactic
Treapta
gradație
Salariu
cf grilei
Indemnizație
spor zone
izolate
Tarif
orar
Ore
plata
cu ora
Suma
aferentă
1.
Amarie
Luisa
Profesor
S
I
18
–
22
ani
1721
5 %
25,10
0,72
23
26
Legea nr. 63/2011, privind încadrarea și salarizarea în anul 2011 a
personalului didactic și didactic auxiliar din
invățământ , publicată în Monitorul Oficial 323/2011, art. 10, al. 3, cu modificările și completările ulterioare.
27
O.U.G. 54/2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 832/2015
–
privind unele măsuri in domeniu
l invățământului
28
Cumulul de functii
din învățământul preuniversitar
poate fi ocupat de personal didactic
sau personal specializat pentru postrile vacante temporar sau rezervate din unitate
28
. Poate să
apară la orice categorie de personal, calculul veniturilor realizate pentru cumul efecatuându
–
se
similar ca la încadrarea de
bază, dar reluând operarea funcției, sporurilor ce se pot acorda și a
programului zilnic. Salariații care se află în această postură de a funcționa la cumul la o unitate
școlară, au obligația de a declara unitatea de bază. Pentru personalul care funcțione
ază în regim
de cumul nu beneficiază de spor de vechime decât doar la unitatea de bază, în schimb pensionarii
care cumulează pensia și salariul (cumul) beneficiază de sporul de vechime cumulată pentru
vechimea în muncă. Încadrarea personalului la cumul se
face pe bază contractului de muncă la
orice unitate de învățământ, la fel și pentru personalul pensionat care cumulează pensia cu
salariul, aceștia beneficiind de concedii medicale si concedii de odihnă
29
. Cadrele didactice
pensionate pentru limita de vâr
stă, care incheie contract de munca pe perioadă determinată, de
cel mult 10 luni din anul de învățământ, beneficiază și de sporul de vechime în muncă.
Bază de calcul pentru calcul cumul = salariul de încadrare plus sporul de mediu rural,
indemnizația de
învățământ special, gradație de merit / salariu de merit.
În acest context, considerăm următorul
exemplu
de calcul privind cumulul de func
ț
ii
conform datelor din Tabelul 17.
Tabel nr. 17. Exemplu calcul drepturi salariale cumul de func
ț
ii
Nr.
crt
Nume si
prenume
Funcția
Zile lucrate
Drepturi cumul
Venit Brut (lei)
1
Istrate Ion
Tehnician I
21
1998
1991
Sursa: Statul de plata pentru luna Decembrie 2015
–
21zile lucrătoare
Rețineri angajat
Venit
Brut
Somaj
0,50 %
CASS
10,50 %
CAS
5,50 %
Venit
net
Deducere
personala
Alte
deduceri
(Sindicat)
Venit
bază
calcul
Impozit
Rest de
plata
1991
0
210
110
1678
0
0
1678
268
1410
Sursa: Statul de plată pentru luna Decembrie 2015
Pentru personalul la cumul de funcții se încheie contract de munca și se fac reținerile la
șomaj (0,50%), sănătate (5,50%), pensie (10,50%) și impozit, iar pentru personalul care
28
Legea 53/2003
–
Codul Munci
i, publicată în Monitorul Oficial nr. 72/2003
–
republicată L 40/2011 in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr.225/31 martie 2011,
art.101 si 101(1).
29
Ibidem
, art.35
29
cumulează pensia pentru limita de vârstă cu salariu, se încheie contract de m
uncă și se fac
reținerile următoare sănătate (5,50%), pensie (10,50%) și impozit, fără șomaj (0,50%).
2.2.3 Stabilirea contribuției pentru asigurările sociale de stat, a contribuției
pentru asigurările sociale de sănătate, a contribuției pentru constituir
ea fondului
pentru plata ajutorului de șomaj și a altor contribuții
Lunar angajatorul calculează și reține întreg personalului angajat taxele prevăzute de
legislatia in vigoare
30
, pentru virarea acestora către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetul fondului de șomaj, bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Unui salariat i se rețin
următoarele contribuții, conform Tabelului nr. 18.
31
Tabel nr.18. Contribu
ț
ii re
ț
inute angaja
ț
ilor
ș
i bugetele cărora li se cuvin
Nr.
crt
Tip
contributie
Procent/
Suma fixă
Algoritm
calcul
Observații
1.
Contribuția
individuală de
șomaj (CFS)
Procent
0.50 % /
venitul brut
realizat
nu se calculează pentru pensionari; în salariul de bază
nu este inclusă indemnizația de boală;
se suspendă plata contribuției
pentru personalul care
beneficiază de concediu medical mai mare de 30 zile,
indiferent de codul medical al concediului .
2.
Contribuția
individuală de
asigurări sociale de
sănătate (CASS)
Procent
5.50 % /
venitul brut
realizat
calculul contribuției se
face ca procent din salariul
brut (din care se scade indemnizația de concediu
medical);
3.
Contribuția
individuală de
asigurări sociale
(CAS)
Procent
10,50 % din
venitul brut
realizat
se calculează la venitul brut din care se scad
concediile medicale ș
i se adaugă 35 %/salariul mediu
pe țară garantat în plată * numărul de zile de
concediu medical/numărul de zile lucrătoare din luna
respectivă.
4.
Impozitul pe
veniturile de natura
salariilor
Procent
16 % din
venitul baza
de calcul
se calculează pentru
toți angajații unității (fac
excepție unele persoane prevăzute de lege
–
ex.
persoanele cu handicap, persoanele aflate în concedii
medicale de risc maternal, de sarcină și lehuzie, de
îngrijire copil cu handicap până la 7 ani );
Proiecție proprie
Și
unitatea angajatoare este datoare de a plăti către bugetul de stat următoarele contribuții,
conform Tabelului nr.19
32
.
30
Legea 53 din 2003
–
Codul Muncii act
ualizat 2015, Actualizat prin Legea 12/2015, publicată in Monitorul Oficial
al Romaniei, nr.52 /22 Ianuarie 2015, Titlul IV Salarizarea.
31
Legea 227/2015 privind Codul fiscal, ultima actualizare: Legea nr.57/11.04.2016, Editie adnotata cu Normele
metodolog
ice aprobate prin H.G./1/2016, ultima actualizare: Hotărârea Guvernului nr.159/11.03.2016 (textul este
actualizat prin mijloace informatice si nu reprezinta o republicare), Titlul V
–
Contribuții sociale obligatorii.
32
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal
–
Titlul V
–
Contributii sociale obligatorii, capitolul II.
30
Tabel nr.19. Re
ț
ineri angajator
ș
i bugete aferente virării sumelor
Nr.
Crt
Taxa
Procent/
Suma fixa
Algoritm calcul
Observatii
1.
Contribuția de asigurari sociale
datorate de angajator
Procent
15.8 %
Se calculează la venitul brut realizat
(în condiții normale + condiții
speciale unde este cazul);
2.
Contribuția de asigurare pentru
accidente de muncă și boli
profesionale datorată de
angajator
Procent
diferențiată în
funcție de clasa
de risc, conform
legii, datorata de
angajator/plătitor
de venit
=
0,15%
–
0,85%
Se calculează la venitul brut realizat
(in conditii normale + conditii
speciale unde este cazul);
3.
Contribuția pentru
asigurări
sociale de sănătate datorată de
angajator
Procent
5,2%
Se calculează la venitul brut realizat
(în condiții normale + condiții
speciale unde este cazul);
4.
Contribuția pentru concedii și
indemnizații de la persoanele
juridice sau fizice care au
calitatea de angajator
Procent
0,85%
Se calculează la venitul brut realizat
(în condiții normale + condiții
speciale unde este cazul);
5.
Contribuția de asigurări pentru
somaj datorată de angajator
Procent
0.5 %
Sumele care se includ în câștigul brut
realizat din salarii care reprezintă
baza lunară de calcul al contribuției
individuale de asigurări pentru
șomaj.
Proiecție proprie
Exemplu
retineri angajați și angajator conform Statului de plata din Luna Decembrie
2015, conform datelor din situa
ț
ia Rec
apitulație Stat plată (Tabel nr.20).
Tabel nr. 20. Recapitulație Stat plată
Nr.
crt
Explicații
Total
(lei)
1.
Salarii brute (salarii de bază și alte drepturi incluse în salariul de bază)
129.167
2.
Sporuri înafara salariului de bază, din care:
3.629
2.1
Indemnizație zone izolate
2.737
2.2
Control financiar preventiv (CFP)
409
2.3
Spor noapte
483
3.
Indemnizații concedii medicale din fondul de salarii
158
4.
Indemnizații concedii medicale din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate
119
5.
Plata cu ora
11.452
6.
Drepturi cumul
1.998
7.
Alte drepturi
1.026
8.
Bază calcul contribuție angajator fond șomaj
139.398
9.
Bază calcul contribuție angajator asigurări sociale
147.559
10.
Bază calcul contribuție fond de asigurări accidente
de muncă și boli profesionale
147.627
11.
Bază calcul cotă contribuție pentru concedii și indemnizații
147.435
12.
Bază calcul contributie angajator fond de sanatate
147.435
13.
Total salarii brute
147.435
14.
Total contribuții angajat din care:
42.472
14.1
Contribuție individuală șomaj(0,50%)
696
31
Nr.
crt
Explicații
Total
(lei)
14.2
Contribuție individuală asigurări de sănătate (5.50 %)
8.092
14.3
Contribuție individuală asigurări sociale (10.50 %)
15.493
14.4
Impozit pe salarii (16 %)
18.191
15.
Rețineri (sindicat, CAR)
4.036
16.
Rest de plată
101.046
17.
CAS angajator (15,80%)
23.314
18.
FAAMBP (0,187%)
276
19.
Fond șomaj (0,50%)
697
20.
CCCI conform OUG 158 (0,85%)
1.134
21.
Fond sănătate (5,20%)
7.667
Proiecție proprie
Reținerea de contribuții privind asigurările
sociale datorate către stat se face la data
efectuării plații, acestea plătindu
–
se până la data de 25 a lunii următoare, față de luna în care s
–
au
efectuat plățile acestor sume.
2.3. Dimensionarea cheltuielilor cu bunuri și servicii
Bunurile și serviciile
dintr
–
o unitate de învățământ preuniversitar sunt reprezentate de:
cheltuieli cu întreținerea și functionarea unității; utilitatea cu obiecte de inventar; reparațiile
curente; cărți și publicații achizitionate pentru biblioteca unității; manuale școlare;
cheltuieli
pentru perfecționare (ocazional); alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.
Fundamentarea cheltuielilor cu bunuri și servicii se face pe baza unor calcule proprii, la
care se ține cont de necesitatea, oportunitatea și eficacitatea fiec
ărei cheltuieli, pentru asigurarea
condițiilor normale de bună funcționare a unității școlare. Clasificare economica a bunurilor
ș
i
serviciilor
ș
i codurile bugetare asociate este
33
:
20.01 Bunuri și servicii
20.01.01 Furnituri de birou
20.01.02 Materiale
pentru curățenie
20.01.03 Incălzit, iluminat și forță motrică
20.01.04 Apa, canal și salubritate
20.01.05 Carburanți și lubrefianți
20.01.06 Piese de schimb
20.01.07 Transport
20.01.08 Poșta, telecomunicații, radio, tv, internet
20.01.09 Materi
ale și prestări de servicii cu caracter funcțional
20.01.30 Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare
20.02 Reparații curente
20.03 Hrană
33
Clasificația indicatorilor privind finanțele publice în vigoare pentru anul 2016, aprobata prin Ordinul
1954/16.12.2005, cu modificarile si completarile ulterior
–
Anexa I (economica).
32
20.03.01 Hrană pentru oameni
20.03.02 Hrană pentru animale
20.04 Medicamente și material sanitare
20.04.01 Medicamente
20.04.02 Medicamente sanitare
20.04.03 Reactivi
20.04.04 Dezinfectanți
20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar
20.05.01 Uniforme și echipament
20.05.02 Lenjerie și acesorii de pat
20.05.30 Alte obiecte de inventar
20.06
Deplasări, detașări, transferări
20.03.01 Deplasări interne, detașări, transferări
20.01.02 Deplasari în străinatate
20.07 Mentenanța tehnica și echipamente destinate apărării, ordinii publice și siguranței
naționale
20.09 Materiale de laborator
20.10 Ce
rcetare
–
dezvoltare
20.11 Cărți, publicații și material documentare
20.12 Consultanță și expertiză
20.13 Pregătire profesională
20.14 Protecția muncii
20.25 Cheltuieli judicare
20.30 Alte cheltuieli
20.30.01 Reclamă și publicitate
20.30.02 Protocol și
reprezentare
20.30.03 Prime de asigurare non
–
viață
20.30.04 Chirii
20.30.06 Prestări servicii pentru transmiterea drepturilor
20.30.07 Fondul Președintelui / Fondul conducătorului instituției publice
20.30.08 Fondul Primilui ministru
20.30.09 Execuți
a silită a creanțelor bugetare
20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii
La fundamentarea de cheltuieli se ține cont și de prețurile serviciilor, precum și de
crestrea acestora și de inflația procnozată.
2.3.1. Structura cheltuielilor materiale si
pentru servicii
În cadrul cheltuielilor materiale si cu serviciile realizate de o instituție publică de
învățământ amintim elementele din Tabelele nr.21
–
nr.22.
33
Tabel nr.21. Finan
ț
area de bază
Structura
Surse
Criterii
Fundamentare
Cheltuieli
privind
procurarea de manuale
școlare acordate cu titlu
gratuit pentru elevii
învățământului
preuniversitar obligatoriu;
Bugetul consiliului
județean (fondul de
echilibrare a bugetelor
locale)
Numărul de elevi ai
unității de învățământ
preuniversitar
Indi
catori de bază:
cost standar pe elev;
coeficienți de diferențiere
pe niveluri, profiluri și
filiere de învățământ
Cheltuieli pentru materiale
și servicii curente
Surse externe
Cheltuieli transport pe cale
ferată pentru elevi și cadre
didactice;
Surse
externe
Proiecție proprie
Tabel nr.22.Finanțarea complementară
Structura
Surse
Criterii
Fundamentare
Cheltuieli de capital
Buget de stat
Starea, dispersia, marimea
si dotarea unității de
învățământ
Note de fundamentare și
devize de
cheltuieli pe
tipuri de cheltuieli
Cheltuieli cofinanțare de
programe nationale pentru
reabilitarea de
infrastructura școlară
realizată cu finanțare
externă
Bugetul local
Cheltuieli pentru burse
elevi
Bugetul consiliului
judetean (fondul de
echilibrare a bugetelor
locale)
Necesarul de burse și alte
facilități create elevilor
Cheltuieli privind
subvenționarea activității
cantinelor și interantelor
școlare
Venituri proprii
Cheltuieli cu finanțarea de
programe naționale de
sprijin pentru elevi
–
programul „Laptele si
cornul”, ‚Rechizite
școlare’, etc.
Surse externe
Cheltuieli pentru activitati
cultural
–
educative si
sportive
Surse externe
Proiectie proprie
Finanțarea suplimentară
–
provenită din venituri proprii, subvenții, donații, sponsorizări:
–
cheltuieli școlarizare pentru elevii minorităților naționale; cheltuieli privind determinarea și
necesitatea atragerii și menținerii în învățământ a copiilor ș
i tinerilor de vârsta școlară care
manifestă tendințe de abandon scolar; cheltuieli generale de prezența în scoală a unor elevi cu
problema deosebite; cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu capacități creative și de
învățare deosebită; cheltuiel
i determinate de școlarizarea elevilor cu dizabilități de învățare.
34
2.3.2. Finanțarea cheltuielilor materiale si pentru servicii și fundamentarea
acestora
Finanțarea cheltuielilor cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a
elevilor, precum și a cheltuielilor prevăzute la articolul bugetar “Bunuri și servicii” se face pe
baza costului standar pe elev
ș
i pe preșcolar. Costul standard
pe elev sau preșcolar se calculează
pentru fiecare nivel de învățământ, filieră, profil, specializare, domeniu, în funcție de mărimea și
tipul unităților de învățământ, mediul urban sau rural și coeficienții de temperatură de zone
geografice, după caz, pen
tru cheltuielile de bunuri și servicii
34
. Stabilirea nivelului sumelor
aferente unei unități administrativ
–
teritoriale se face prin înmulțirea numărului de elevi/preșcolari
cu costurile standard. În anul 2016, valoarea costului standard pentru coeficientul
1 este de 321
lei/an.
Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale stabilesc sumele destinate finanțării de
bază pe unități de învățământ cu personalitate juridică, pe baza numărului de elevi/preșcolari și a
costurilor standard și le supun aprob
ării autorităților deliberative.
Sumele se virează de unitatea administrativ
–
teritorială în conturile unităților de învățământ
cu personalitate juridică, comunicate ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale de
către acestea. Unitățile de înv
ățământ care beneficiază de finanțare de bază din sume defalcate
din TVA au obligația de a face publice informații cu privire la sumele primite, numărul de elevi /
preșcolari, modul de utilizare a sumelor defalcate din TVA primite de la bugetul local.
Cost
urile standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională,
cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar
“bunuri și servicii”, pentru anul 2016
35
fac obiectul Tabelului nr. 23.
Tabel nr.23. Costurile standard per elev/preșcolar privind cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile
cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile prevăzute la articolul bugetar “bunuri și servicii”
Praguri
numerice
Tipuri de învăț
ământ
Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru
mediul urban / rural
Zona 1
Zona 2
Zona 3
Zona 4
Zona 5
Zona 6
1
–
300
Gradiniță
344
347
354
364
375
385
Scoală gimnazială
330
333
340
349
359
369
Liceu tehnologic / Școală
340
343
350
360
370
380
34
Hotărârea
136/2016, privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev /
preșcolar și stabilirea finanțării de bază de la bugetul de stat, din sume defálcate din TVA prin búgetele locale, pe
baza costului standard per elev/preșcol
ar, pentru toți preșcolarii și elevii din învățământul general obligatoriu
particular și confesional acreditat, precum și pentru cei din învățământul profesional și liceal acreditat, particular și
confesional
–
publicată în MO, partea I, nr.188
–
14.03.
2016.
35
Hotărârea 136/2016
, Op.cit
.
35
Praguri
numerice
Tipuri de învăț
ământ
Coeficient final, conform zonei de temperatură, pentru
mediul urban / rural
elevi
profesională
Liceu
365
369
376
387
398
409
Colegiu
374
378
386
397
408
419
301
–
800
elevi
Gradiniță
345
349
356
366
376
387
Scoală gimnazială
331
335
341
351
361
371
Liceu tehnologic / Școală
profesională
341
345
352
362
372
382
Liceu
367
371
378
389
400
411
Colegiu
376
380
387
398
410
421
Anex
ă
din Hotărârea 136/2016
Conform legii unitățile de învățământ preuniversitar de stat reali
zează venituri proprii
prin activități caracteristice, din donații, sponsorizări, sau alte origini legal constituite. Daca
unitatea de învățământ posedă venituri proprii, acestea nu reduc finanțările de bază,
complementară ori suplimentară.
Pentru utilizar
ea veniturilor proprii ale unității este necesară
aprobarea consiliului de administrație și a conducătorului unității de învățământ. Dacă la sfârșitul
anului bugetar mai sunt în contul de venituri sume necheltuite, acestea rămân în cont și se
raportează pe
ntru anul bugetar următor. Pentru buna funcționare, utilizare și încadrare în bugetul
de venituri și cheltuieli aprobat pentru unitatea școlară, sunt direcți răspunzători directorul
unității, compartimentul financiar
–
contabil și consiliul de administrație
al unității școlare. La
nivelul fiecărei unitați de învățământ preuniversitar de stat se întocmește annual bugetul de
venituri și cjheltuieli, conform Legii contabilității și a normelor de finanțare a învățământului
preuniversitar.
2.3.3. Dimensionarea v
olumului burselor ca alte cheltuieli
Dimensionarea cheltuielilor cu bursele se face în funcție de numărul fizic al elevilor
beneficiari de burse și de cuantumul stabilit prin regulament, se stabilește suma necesară plății
burselor. În învățământul preuniv
ersitar elevii care frecventează cursurile la zi pot beneficia de
acordarea de burse în funcție de condițiile legislative de acordare a burselor. Acordarea de burse
reprezintă pentru elevi atât un ajutor material bănesc cât și un stimulent pentru obținerea
de
rezultate bune la învățătură.
Bursele se acordă din bugetele locale ale unită
ț
ilor administrativ
–
teritoriale de care
apar
ț
in unită
ț
ile de învă
ț
ământ preuniversitar, potrivit criteriilor specifice stabilite prin actele
normative in vigoare, art.105
alin.(2) din Legea educa
ț
iei na
ț
ionale nr.1/2011. Cuantumul unei
36
burse se stabilește anual prin hotărâri ale consiliului local din fonduri de la bugetul de stat,
speciale pentru această destinație.
36
.
În funcție de situația materială elevii pot beneficia d
e bursa socială, iar elevii cu situația
bună la învățătură pot beneficia de burse de performanță, burse de merit precum și de burse de
studiu. Datorită bunelor rezultate la învățătură unii elevi pot beneficia de burse pe bază de
contract încheiat cu agenț
ii economice, precum și de credite pentru studiu acordate de bănci, în
condițiile legii. Deasemeni și elevii străini (din Republica Moldova, etnicii români din afara
granițelor țării), care învață în învățământul preuniversitar românesc pot beneficia de b
ursa
aprobată prin hotărâre a Guvernului, conform L1/2011 a Educației Naționale.
Elevii din învățământul liceal pot beneficia de bursa Bani de liceu pe baza documentelor
justificative (cerere acordare bursă, adeverință venit parinți
–
cu venitul brut pe m
embru de
familie până în 180 lei, anchetă socială eliberată de primăria de care aparține, copii după
certificatele de naștere și/sau buletine de identitate ale membrilor familiei, adeverințe de elev
sau
student ale fraților/surorilor elevului care solicită
acordarea bursei)
37
, iar elevii din învățământul
profesional pot beneficia (pe bază de cerere și copie după buletinul de identitate) de bursă
profesională
38
. Aceste burse pot fi suspendate în cazul în care elevul absentează nemotivat (20
absente) de la cursuri, sau datorită comportamentului obține scăderea notei la purtare mai mică
de 7 (șapte).
Bursele de merit, de studiu, de performanță, bursa “Bani de li
ceu”, precum și bursa
profesională se acordă pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe perioada de pregătire și
susținere a examenului de bacalaureat, a examenului de certificare a calificării profesionale
precum și în perioada de pregătire practică, exc
epție fac bursele orfan, de boală și bursa socială,
burse ce vor fi acordate și pe perioada vacanțelor. Criteriile generale de stabilire a burselor sunt
stabilite de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
39
. In clasificația bugetară
40
:
burs
ele se regasesc la capitolul 59 titlul IX Alte Cheltuieli, subcapitolul
59.01 Burse. Un
36
Legea nr. 1 /05.01. 2011 a Educației Naționale, publicat în Monitorul Oficial nr. 18/10.01.2011, actualizată la data
de 13 Ian. 2016, art.9.
37
H.G 1488 / 09.09.2004, privind aprobarea criteriilor si a cuantumului spriji
nului financiar ce se acorda elevilor in
cadrul programului national de protective sociala “Bani de liceu”.
38
H.G 1062 / 30.10.2012, privind modalitatea de subventionare de catre stat a costurilor pentru elevii care
frecventeaza invatamantul professional.
39
Criterii generale de acordare a burselor elevilor in invatamantul preuniversitar de stat
–
Anexa la Legea nr. 1 /
2011 a Educatiei Nationale actualizata in Mai 2015, art.82.
40
Clasificația indicatorilor privind finanțele publice în vigoare pentru anul 2016,
aprobata prin Ordinul
1954/16.12.2005, cu modificarile si completarile ulterior
–
Anexa I (economica).
37
e
xemplu
de calcul al burselor acordate elevilor este prezentat în Tabelul 22, conform statului de
plată din luna Decembrie 2015.
Tabel nr. 24. Bursa elevi Republica Mol
dova
Nr.
crt
Numele si prenumele
Clasa
Suma
Semnatura
1.
LOZINSCHI F.TUDOR
IX A
287
2.
SOROCEANU I.EVA
IX B
287
3.
CROITOR G.DUMITRITA
IX C
287
TOTAL
861
Proiecție proprie
–
Sursa Stat plata bursa elevi Republica Moldova
Bursa pentru elevii din
Republica Moldova se acordă de către statul roman pentru elevii
care urmează cursurile în România doar pentru perioada cursurilor școlare, nu și pentru perioada
de vacanță.
2.4. Determinarea cheltuielilor de capital
Cheltuielile de capital sunt reprezentate de cheltuielile cu active fixe, cheltuielile privind
rezerva de stat și de mobilizare precum și reparațiile curente.
Acestea constau în lucrările
efectuate cu scopul înlăturării uzurii fizice a activelor și îmbunăt
ățirea calității acestora. Aceste
reparații se efectuează de unitate sau de alți terți. Evidențierea în contabilitate a activelelor fixe,
precum și a reparațiilor curente, se face cu ajutorul articolului de cheltuieli 71.01, în care sunt
cuprinse atât valo
area de intrare a activelor fixe cât și reparațiile curente efectuate la construcții,
drumuri, echipamente tehnologice, aparate și instalații de măsurare, control și reglare, mijloace
de transport, mobilier, aparatură birotică și alte active corporale, inc
lusiv costul documentației
tehnice. La fundamentarea cheltuielilor de capital trebuie de avut în vedere achiziționarea de
mijloace fixe, realizarea de construcții, efectuarea unor lucrări de modernizare a unor construcții
sau mijloace fixe aflate în admini
strația unității.
Bugetul cheltuielilor privind reparațiile capitale se întocmește de compartimentul tehnic
pornind de la necesitatea efectuării acestora, pe obiective. Propunerile de buget vor fi semnate de
șeful compartimentului respectiv și remise Servi
ciului Economic
–
Financiar în vederea
centralizării. Clasificarea bugetară a cheltuielilor de capital
41
este prezentată în cele ce urmează:
41
Clasificația indicatorilor privind finanțele publice în vigoare pentru anul 2016, aprobata prin Ordinul
1954/16.12.2005, cu modificarile si completari
le ulterior
–
Anexa I (economica)
38
71 Active nefinanciare
71.01 Active fixe
71.01.01 Constructii
71.01.02 Masini, echipamente si mijloace de transpo
rt
71.01.03 Mobilier, aparutura birotica si alte active corporale
71.01.04 Microbuze scolare
71.01.30 Alte active fixe
71.02 Stocuri
71.02.01 Rezerve de stat si de mobilizare
71.03 Reparatii capital aferente activelor fixe
72 Active financiare
72.01 Ac
tive financiare
75 Fondul national de dezvoltare
Termenul de depunere a propunerilor de buget pentru anul următor se înaintează la
Serviciului Economic
–
Financiar în vederea centralizării cel mai tarziu în luna noiembrie a anului
în curs. Bugetul de venitur
i și cheltuieli va fi actualizat ori de câte ori va fi nevoie
42
.
2.5. Noțiunea de venituri si gruparea acestora conform
clasificatiei bugetare
Veniturile bugetare reprezintă resursele bănești, în baza prevederilor legale în vigoare, care
se cuvin următoare
lor bugete:
Veniturile instituțiilor publice de subordonare centrală
sunt asigurate de la:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele fondurilor speciale, etc;
din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat,
bugetul
de asigurări sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, după caz; integral din venituri proprii.
Î
n cazul instituțiilor publice de interes local
, veniturile se asigură de la:
bugetul local;
42
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial, nr. 597/13.08.2002, cu modificările
și completările ulterioare, Capitolul II Principii, reguli și responsabilități;
39
în funcție de subordonare; din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul local,
în funcție de subordonare; integral din venituri proprii.
O unitate de învățământ publica de stat obține veniturile proprii din transferuri, chirii,
organizăr
i și manifestări cultural, artistice, sportive, concursuri, proiecte, valorificări de produce
din activitatea proprie, prestare de servicii, etc.
Pentru fundamentarea veniturilor instituțiilor publice
se va ține cont de unele criterii
43
:
• îndeplinirea
ba
zei legale privind realizarea de venituri;
•
executarea prevederilor pentru anul de bază, la care se adaugă și eventualele influiențe
pentru viitor;
•
examinarea veniturilor și cheltuielilor executate comparativ pe total, structură și
dinamică;
Realizarea
bugetulului public de venituri și cheltuielile se face grupat pe baza clasificației
bugetare, conform Legii finanțelor publice nr. 500/2002, elaborată de Ministerul Finanțelor
Publice. Clasificația bugetară se elaborează anual, se publică în Monitorul Ofic
ial și are caracter
obligatoriu pentru toate instituțiile publice. Ea constituie un instrument de lucru în toate fazele
procesului bugetar, începând cu întocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului, executarea
bugetului prin trezoreriile județene și
raportarea execuției bugetului zilnic, lunar, trimestrial și
prin dările de seamă anuale.
Clasificația bugetară a veniturilor presupune gruparea acestora astfel
44
,
veniturile se grupează conform Tabelului nr.23.
Tabel nr. 23. Clasifica
ț
ia
venituri
lor
bugetare
I.VENITURILE
CURENTE
A.
VENITURILE
FISCALE
1
.
Impozitul
pe
venit, pe profit și
din câștiguri de
capital
a Impozitul pe venit,
impozitul pe profit și
impozitul din caștiguri
de capital de la
persoane juridice
Impozitul pe profit,
de
la agenții
economici.
b. Impozitul pe venit,
impozitul pe profit și
impozitul din caștiguri
de capital de la
persoane fizice
Impozitul pe venit;
c. Alte impozite pe
venit, pe profit și din
câștiguri de capital
Alte impozite pe
venit, pe profit
și din
câștiguri de capital
43
Attila G., Tatu L., Stoian A.,
Op.cit.,
pag.47.
44
Clasificația indicatorilor privind finanțele publice în vigoare pentru anul 2016, aprobata prin Ordinul
1954/16.12.2005, cu modificarile si completarile ulterior
–
Anexa I
40
2 Impozitul pe salarii
3 Alte impozite si taxe
B. CONTRIBUTII
DE ASIGURARI
1 Contribuțiile angajatorilor
2 Contribuțiile asiguraților
C. VENITURI
NEFISCALE
1.Venituri din proprietate
a.venituri din proprietate;
b.venituri din dobânzi;
2 Venituri privind bunurile și
serviciile
a. venituri din prestări de servicii si alte
a ctivități;
b. venituri din taxe administrative;
c. amenzi, penalități, confiscări
d. diverse venituri;
e. transferuri voluntare;
II.
VENITURI
DIN CAPITAL
Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului
III. VENITURI
DIN
OPERATIUNI
FINANCIARE
Rambursarea de către debitori a ratelor scadente
aferente împrumuturilor contractate de la bugetul de
stat, local
IV. SUBVENȚII
Subvenții de
la alte nivele ale Administrației publice
subvenții de la bugetul de stat;
subvenții de la alte administrații
;
donații din străinătate;
Proiecție proprie
În bugetele instituțiilor publice veniturile sunt incluse în funcție de speficul unității și de
subordonare. Astfel, instituțiile publice care sunt finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetul
local vor avea venituri formate din transferuri de la aceste bugete.
2.6. Veniturile din finanțări, subvenții, transferuri și alocații bugetare cu
destina
ție
specială
Finanțarea învățământului preuniversitar se va realiza, în principal, din patru surse: bugetul
de stat, bugetul consiliului județean, bugetul consiliului local; venituri proprii ale unităților
școlare. Necesarul total de resurse financiare
care se va regăsi în veniturile înscrise în bugetul
anual al unității de învățământ va fi fundamentat pe următoarele categorii de fonduri: fondurile
aferente finanțării de bază, proporționale cu numărul de elevi; fonduri alocate pe baza de costuri
standard
si coeficienți de diferențiere, asigură acoperirea cheltuielilor de personal, a cheltuielilor
materiale curente, utilități etc.
45
.
45
Legea nr. 500/2002 privind finan
țele publice, publicată în Monitorul Oficial, nr. 597/13.08.2002, cu modificările
și completările ulterioare.
41
Veniturile curente
din cadrul
bugetelor locale,
a
bugetului
privind
asigurăril
e
sociale de
stat,
a
bugetului
privind asigură
rile
pentru șomaj,
a
bugetului
privind
fondul național unic de
asigurări sociale de sănătate, precum și bugetele instituțiilor publice, la care finanțarea
cheltuielilor curente și de capital se asigură, potrivit legii, din venituri proprii și din subvenții
de
la buget sunt, în general insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale acestora.
Subvențiile de la bugetul de stat și de la alte administrații publice reprezintă un procedeu de
completare a veniturilor bugetare. Aceste venituri se evidenția
ză prin capitolele:
42.00 „SUBVENȚII DE LA BUGETUL DE STAT”;
43.00 „SUBVENȚII DE LA ALTE ADMINISTRAȚII”.
Cheltuieli
de transfer (ex. subvețiile)
–
reprezintă trecerea unor sume de bani de la buget la
dispoziția unor persoane fizice sau juridice (ex. burs
e studenți, burse elevi, pensii, ajutoare), sau
la alte bugete ale administrației locale.
Transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat se alocă bugetelor unităților
administrativ
–
teritoriale pentru finanțarea:
învățămîntului preșcolar, pri
mar, secundar general,
special și complementar (extrașcolar); competențelor delegate autorităților administrației publice
locale de către Parlament la propunerea Guvernului. Transferurile cu destinație specială, utilizate
contrar destinației se virează, pâ
nă la sfârșitul anului bugetar, în mărimea sumei respective în
bugetul de la care au fost primite. În cazul în care suma corespunzătoare nu este virată de bugetul
respectiv, Ministerul Finanțelor, în baza dării de seamă anuale, este în drept să restabileas
că
forțat la bugetul de stat sumele transferurilor utilizate contrar destinației prin intermediul
relațiilor interbugetare. Transferurile cu destinație specială de la bugetul unei unități
administrativ
–
teritoriale la bugetul altei unități administrativ
–
ter
itoriale se alocă pentru finanțarea
măsurilor și activităților de interes comun.
42
CAPITOLUL 3
.
ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII FINANȚĂRII ȘI A
CHELTUIELILOR INSTITUȚIEI
Organizarea și conducerea contabilității proprii se efectuează de toate unitățile cu
personalitate juridică, conform prevederilor Legii contabilității. Contabilitatea bugetară trebuie
să asigure executarea bugetului de stat pe venituri și cheltuieli pe ver
igile sistemului bugetar, cât
și pe fiecare instituție bugetară în parte. De asemenea trebuie să furnizeze datele necesare în
vederea cunoașterii mijloacelor bănești și materiale din folosință, permițând astfel controlul
asupra utilizării acestora. Princip
alele obiective ale contabilității bugetare sunt: reflectarea
valorică a patrimoniului; efectuarea controlului permanent asupra existenței și mișcării
elementelor patrimoniale; asigurarea informației necesare stabilirii eficienței activității
instituțiilor
publice.
3.1. Evidența creditelor bugetare aprobate și a creditelor deschise unității de
învățământ din bugetul de stat
Existența mișcării și transformării elementelor patrimoniale pe parcursul derulării
bugetare se efectuează cu ajutorul planulului de
conturi aprobat prin O.M.F.P. 2021/ 013. Planul
de conturi general pentru instituțiile publice este grupat în 8 clase, după cum urmează: 1
–
Conturi de Capitaluri; 2
–
Conturi de Active fixe; 3
–
Conturi de stocuri și producție în curs de
execuție; 4
–
Con
turi de terți; 5
–
Conturi de trezorerii și instituții de credit; 6
–
Conturi de
cheltuieli; 7
–
Conturi de venituri și finanțări; 8
–
Conturi speciale.
În cadrul claselor sunt mai multe grupe de conturi, acestea dezvoltandu
–
se pe conturi
sintetice de grad
ul I, II si III. Înregistrarea în contabilitate se face în moneda naționala (lei) și în
limba română. Înregistrarea de încasări și plăți în valută se face la cursul zilei precedente,
comunicat de Banca Națională Română. Contabilitatea cheltuielilor se țin
e pe grupe de
cheltuieli, după natura și destinația lor, după cum urmează:
Cheltuieli privind stocurile
care cuprind: cheltuieli privind materiile prime, materialele
consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, animalele și păsările, mărfuril
e,
ambalajele, alte stocuri.
43
Cheltuieli cu lucrarile și serviciile executate de terți
care cuprind cheltuieli privind
energia și apa, cu întreținerea și reparațiile, cu chiriile, cu deplasări, detașări, transferări.
Cheltuielile cu alte servicii executate de terți,
sunt reprezentate de cheltuielile cu
comisioanele și onorariile, de cheltuielile cu transportul de bunuri și personal, cheltuielile poștale
și de taxe telecomunicații, cheltuielile cu serviciile bancare și
asimilate, alte cheltuieli cu
serviciile executate de terți, alte cheltuieli autorizate prin dispoziții legale.
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate.
Cheltuieli cu personalul
, care cuprind cheltuieli cu salariile personalului, cheltuie
li
salariale în natură, privind asigurările sociale, cheltuieli cu indemnizațiile de delegare, detașare și
alte drepturi, cheltuieli din fondul destinat stimulării personalului.
Alte cheltuieli operaționale
care cuprind pierderi din creanțe și debitori div
erși, alte
cheltuieli operaționale.
Cheltuieli financiare
care cuprind pierderi din creanțe imobilizate, cheltuieli din investiții
financiare cedate, cheltuieli din diferențe de curs valutar, cheltuieli privind dobânzile, sume de
transferat bugetului de st
at reprezentând câștiguri din schimb valutar
–
PHARE,SAPARD, ISPA,
dobânzi de transferat Comisiei Europene/altor donatori sau de alocat programelor PHARE,
SAPARD, ISPA, FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE POSTADERARE, alte pierderi.
Alte cheltuieli finantate di
n buget,
care cuprind următoarele cheltuieli: subvențiile,
transferuri curente între unități ale administrației publice, transferuri de capital între unități ale
administrației publice, transferuri interne, transferuri în străinătate, contribuția României
la
bugetul Uniunii Europene, asigurări sociale, ajutoare sociale, transferuri pentru proiecte finanțate
din fonduri externe nerambursabile postaderare și fonduri de la bugetul de stat, alte cheltuieli.
Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustăril
e pentru deepreciere sau pierderile
de valoare
, care cuprind cheltuieli operaționale privind amortizările, provizioanele și ajustările
pentru depreciere, cheltuieli cu activele fixe neamortiabile, cheltuieli financiare privind
amortizările, provizioanele ș
i ajustările pentru pierderea de valoare, cheltuieli privind rezerva de
stat și de mobilizare.
Cheltuieli extraordinare
, care cuprind cheltuielile cu pierderi din calamități, cheltuieli
extraordinare din operațiuni cu active fixe. Astfel structura contului
de cheltuieli va fi
următoarea: simbolul contului din planul de conturi; capitolul; sursa finanțare cheltuiala (01
–
la
buget de stat; 02
–
la buget local); subcapitolul; titlul; articolul; 7 alineat.
44
Pentru finanțarea cheltuielilor în limita prevederilo
r din bugetele aprobate, unitățile
publice au obligația organizării și conducerii evidenței angajamentelor bugetare în conformitate
cu normele metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice. Creditele deschise pe
seama ordonatorilor principali de
credite finantati de la bugetul local se evidentiază în conturi în
afara bilantului. Conform legii contabilității, contabilitatea unităților publice asigură înregistrarea
plăților de casă și a cheltuielilor efective pe subdiviziunile clasificației bugetare
, potrivit
bugetului aprobat. Totodată instituțiile publice pot avea și alte surse de finanțare, astfel: fonduri
externe nerambursabile, disponibilul trezoreriei sau efectuarea de compensări, pe baza unor acte
normative speciale. Aceasta grupă cuprinde urm
ătoarele surse de finanțare: 770
–
Finanțare de la
buget
; 771
–
Finanțarea în baza unor acte normative speciale
; 772
–
Venituri din subvenții
; 773
–
Venituri din alocații bugetare cu destinație specială
; 774
–
Finanțarea din fonduri externe
nerambursabile
preaderare
; 775
–
Finanțarea din fonduri externe nerambursabile postaderare
;
776
–
Fonduri cu destinatie specială
; 777
–
Veniturile fondului de risc
; 778
–
Venituri din
contribuția națională aferentă programelor/proiectelor finanțate din fonduri externe
ne
rambursabile
; 779
–
Venituri, bunuri și servicii primite cu titlu gratuit.
Sumele aprobate în bugetul de stat care pot fi cheltuite sunt denumite creditele bugetare.
Creditele bugetare sunt
aprob
ate in functie de
destinați
e
(autorități publice, apărare națională,
ordine publică și securitate națională, învățământ, sănătate, cultură, religie și acțiuni privind
activitatea sportivă, asistența socială, alocații, pensii, ajutoare și indemnizații, mediu și ape,
agricultură și sil
vicultură etc.), iar în cadrul fiecărui capitol pe categorii de cheltuieli. Cheltuielile
effectuate
din bugetul de stat se
efectueaza numai
în limita creditelor bugetare anuale aprobate.
Cheltuielile privind creditele bugetare se fac în cursul exercițiulu
i bugetar aprobat, nu în
alt exercițiu bugetar, de asemeni nu se pot cheltui credite bugetare unui capitol la alt capitol de
credite bugetare. Înregistrarea de credite bugetare aprobate, de credite deschise privind
distribuirea unităților din subordine, pr
ecum și deschiderea de credite pentru nevoi proprii se
efectuează folosind următoarele conturi:
806.00.00 “Credite bugetare aprobate”;
806.10.00 “Credite deschise de repartizat”;
806.20.00 ”Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.
Contul 806.00.00 “
Credite bugetare aprobate”
–
evidențiază la ordonatorii pricipali de
credite, creditele bugetare aprobate pentru efectuarea cheltuielilor. În
debit
se evidențiază
45
creditele deschise aprobate la începutul exercițiului bugetar, impartite pe trimestre, cât și
eventualele sume suplimentate în cursul exercițiului bugetar care majorează creditele bugetare
aprobate. În
credit
se evidențiază scăderea de credite efectuate în cursul exercițiului bugetar, care
diminuează creditele bugetare aprobate.
Soldul
contului re
prezintă totalul creditelor bugetare
aprobate la un moment dat.
Pentru 806.10.00 “Credite deschise de repartizat” putem afirma că acesta evidențiază, la
ordonatorii principali și secundari finanțați din buget, creditele deschise pentru a fi repartizate
in
stituțiilor din subordine.
La ordonatorii principali
de credite
în debit
se evidențiază creditele
deschise în vederea repartizării la ordontorii subordonați, cât și creditele retrase de la aceștia, iar
în
credit
se evidențiază creditele repartizate, cât ș
i cele retrase de la aceștia.
La ordonatorii
secundari
, în
debit
se evidențiază creditele repartizate de la ordonatorul principal pentru a fi
repartizate ordonatorilor terțiari, iar î
n credit
se înregistrează creditele repartizate ordonatorilor
terțiari câ
t și creditele retrase de ordonatorul principal.
Soldul
contului reprezintă totalul
creditelor repartizate.
Contul 806.20.00 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”
–
evidențiază la ordonatorii
principali, secundari și terțiari de credite, creditele d
eschise de la buget pentru cheltuielile
proprii. În
debitul
contului ordonatorii de credite înregistrează creditele deschise pentru cheltuieli
proprii, iar în
creditul
contului sunt înregistrate creditele retrase în cursul anului. Ordonatorii
secundari și
terțiari, înregistrează în
debit
creditele primate prin repartizare de la ordonatorul
superior pentru cheltuieli proprii, iar în
credit
se înregistrează creditele retrase.
Soldul
contului
reprezintă totalul creditelor deschise pentru cheltuieli proprii la
un moment dat
46
.
3.2. Contabilitatea plăților de casă efectuate din mijloacele bugetului de stat
pe categorii de cheltuieli
După deschiderea creditelor, instituțiile publice de învățământ finanțate de la bugetul de
stat pot efectua
plăți de casă.
Plățile
se fac din conturile existente si se realizeaz
ă
de catre
administratorul financiar contabil a unitatii cu stirea directorului unitatii. Acesta este direct
46
Stefanescu A., Dumitru M., Glavan M.E., Pitulice I.C.,
Contabilitate public
ă
, Editura ASE, Bucuresti, 2013,
pag.41.
46
răspun
zator de
utiliz
area creditelor
bugetare în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Plăț
ile nete de casă
se determină ca diferență între plățile de casă și recuperările de sume din
finanțarea bugetară a anului curent. Acestea evidențiază volumul exact al finanțării bugetare de
care a beneficiat instituția publică pentru realizarea acțiunilor
programate. Plățile nete de casa
efectuate din creditele bugetare deschise și disponibile pentru realizarea cheltuielilor prevăzute în
buget sunt evidențiate în contul 770 “Finanțarea de la buget”. În creditul contului se înregistrează
sumele plătite, iar
în debit sumele recuperate din finanțarea anului curent reprezentând
reconstituirea creditelor bugetare.
Contul 770.00.00 “Finanțarea de la buget” este
folosit la
plățile de casă efectuate din
fondurile primite de la Ministerul Educației Naționale și Cerc
etării Științifice, prin i
nspectoratele
școlare județene. Aceste fonduri sunt folosite pentru plata de
burse pentru elevii din Republica
Moldova și pentru elevii străini și etnicii români din afara țării, pentru
plata de
burse “Bani de
liceu”,
pentru
burse
le
de
Școala Profesională,
pentru
transport elevi,
pentru
organizarea
de
examene, concursurilor și olimpiadelor naționale, perfecționarea pregătirii profesionale a
cadrelor didactice. Cheltuielile efective sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor de
Cheltuieli clasa 6.
În debit se reflectă cheltuielile din cursu
l perioadei, iar în credit cheltuielile
repartizate asupra rezultatului patrimonial. La sfârșitul perioadei nu prezintă sold.
Prin compararea cheltuielilor nete de casă cu cheltuielile efective se stabilește rezultatul
patrimonial (excedent sau deficit),
de la sfârșitul perioadei.
Rezultatul patrimonial se reflectă în contabilitate cu ajutorul contului 121.00.00
“Rezultatul patrimonial (excedent/deficit)”.
Î
n debit se înregistrează cheltuielile efective angajate
de instituție după natura sau destinația l
or, iar în credit veniturile constatate după natura și sursa
lor. Soldul debitor reflectă deficit patrimonial, iar soldul creditor reprezintă excedent
patrimonial
47
.
În anul 2015 Liceul “M.Kogalniceanu”, Comuna Miroslava, Judetul Iași, are finanțare de
la bugetul de stat pentru burse Republica Moldova, burse Bani de liceu, Bursa școala
profesională, transport elevi și plata cu ora cadre didactice participante la examen
ul de
bacalaureat.
Opera
ț
iunile legate de înregistrarea burselor
ș
i a altor cheltuieli legate de func
ț
ionarea
unită
ț
ii analizate sunt sistematizate în Registrul jurnal nr. 1.
47
Stefanescu A., Dumitru M.
, Glavan M.E., Pitulice I.C.,
Op.cit.
, pag.44
47
Registrul jurnal nr. 1
(cheltuieli finan
ț
ate din mijloacele bugetului de stat)
Nr.
Crt.
Document
Data
operatiei
Explicatie
Simbol cont
Sume
Debit
Credit
Debit
Credit
1
2
3
4
5
6
7
8
1.
Nota
Contabilă
Nr.55
30.07.2015
25.07.15
Înregistrat
burse Bani de
liceu si bursa
școala
profesională
Iunie 2015
679.00.00.59.01
429.00.00
21.777
21.777
2.
Nota
Contabilă
nr.56
30.07.2015
25.07.15
Încasat burse
cf. CEC
nr.0130218
581.01.01
531.01.01
770.10.00.59.01
581.01.01
21.777
21.777
21.777
21.777
3.
Nota
Contabilă
nr.57
30.07.2015
25.07.15
Achitat burse
cf. Stat plata
burse Iunie
2015
429.00.00
531.01.01
21.777
21.777
4.
Nota
contabilă
nr.58
30.07.2015
27.07.15
Înregistrat
Transport
elevi Iunie
2015
614.00.00.
21.01.07
401.01.00
866
866
5.
Nota
Contabilă
nr.59
30.07.2015
27.07.15
Încasat
transport elevi
cf.CEC nr.
0130219
581.01.01
531.01.01
770.10.00.21.01.07
581.01.01
866
866
866
866
6.
Nota
contabilă
nr.60
30.07.2015
27.07.15
Achitat
transport elevi
cf. Stat plata
Iunie 2015
401.01.00
531.01.01
866
866
7.
Nota
contabila
nr.61
30.07.2015
30.07.15
Inchidere
conturi
cheltuieli luna
Iunie 2015
121.00.00
%
614.00.00.21.01.07
679.00.00.59.01
22.643
866
21.777
8.
Nota
contabila
nr.62
30.07.2015
30.07.15
Inchidere
conturi
venituri luna
Iunie 2015
770.00.00
520.02.00
22.643
22.643
9.
Nota
contabila
63
31.08.2015
05.08.15
Plata cu ora
Bacalaureat
2015
641.00.00.10.01.11
421.00.00.10.01.11
8.663
8.663
10.
Nota
cotabila
nr.64
31.08.2015
05.08.15
Incasat salarii
PO Bac 2015
Cf.CEC
nr.0130225
581.01.01
770.00.00.10.01.11
1.999
1.999
11.
Nota
contabila
05.08.15
Achitat salarii
cf Stat plata
421.00.00.10
581.01.01
1.999
1.999
48
Nr.
Crt.
Document
Data
operatiei
Explicatie
Simbol cont
Sume
Debit
Credit
Debit
Credit
nr.65
31.08.2015
PO Bac 2015
12.
Nota
contabila
nr.66
31.08.2015
05.08.15
Retineri PO
Bac 2015
421.00.00
%
437.02.00
431.02.00
431.04.00
444.00.00
3.069
42
1.087
570
1.369
13.
Nota
contabila
nr.67
31.08.2015
05.08.15
Retineri
asigurari
sociale
angajator
645.01.00.10.03.01
645.02.00.10.03.02
645.03.00.10.03.03
645.04.00.10.03.04
645.05.00.10.03.06
431.01.00
437.01.00
431.03.00
431.05.00
431.07.00
1.634
42
538
20
80
1.634
42
538
20
80
14.
Nota
contabila
nr.68
31.08.2015
05.08.15
Virare retineri
%
437.02.00
431.02.00
431.04.00.10.03.03
444.00.00
421.00.00
(salariu pe card)
%
431.01.00
437.01.00
431.03.00
431.05.00
431.07.00
%
770.00.00.10.03.02
770.00.00.10.03.01
770.00.00.10.03.03
770.00.00/i. salarii
770.00.00
.10.01.11
%
770.00.00.10.03.01
770.00.00.10.03.02
770.00.00.10.03.03
770.00.00.10.03.04
770.00.00.10.03.06
6.349
42
1.087
570
1.369
3.281
2.314
1.634
42
538
20
80
6.349
42
1.087
570
1.369
3.281
2.314
1.634
42
538
20
80
15.
Nota
contabila
nr.69
31.08.2015
31.08.15
Inchidere
conturi
cheltuieli luna
Iulie 2015
121.00.00
%
641.00.00. 10.01.11
645.01.00.10.03.01
645.02.00.10.03.02
645.03.00.10.03.03
645.04.00.10.03.04
645.05.00
10.662
8.348
1.634
42
538
20
80
16.
Nota
contabila
nr.70
31.08.2015
31.08.15
Inchidere cont
de finan
ț
are
bugetară luna
Iulie 2015
770.00.00
520.02.00
10.662
10.662
Prezentarea cheltuielilor de la bugetul de stat pentru luna Iunie 2015
ș
i Iulie 2015 a făcut
obiectul Registrului Jurnal nr. 1.
3.3. Contabilitatea finanțării cheltuielilor din bugetul local
Sumele aprobate de bugetele locale, în limita în care se pot efectua cheltuieli, poart
ă
denumirea de credite bugetare. Dreptul de utilizare a creditelor bugetare aprobate este acordat
conducătorului instituției numit și ordonator de credite. Finanțarea instituțiilor publice din
49
administrația publică locală se asigur
ă
din:
complet din
bugetul local; din venituri proprii și/sau
subvenții acordate de la bugetul local;
sau numai
din venituri proprii.
Finanțarea cheltuielilor instituției de la bugetul local se face la fel ca la bugetul de stat prin
deschiderea de credite, de către ordonato
rii principali de credite. În limita creditelor bugetare
deschise se efectuează plăți prin trezorerie din mijloacele bugetului local. Etapele pentru
finanțarea cheltuielilor instituției de la bugetul local sunt
48
:
• deschiderea creditelor bugetare din buge
tul local pe seama ordonatorului principal de
credite (primar, președinte al consiliului județean) și repartizarea de către acesta a creditelor
bugetare instituțiilor bugetare subordonate;
•
realizarea privind plat
țil de casă din mijloacele bugetelor local
e de către ordonatorii de
credite
–
finanțarea propriu
–
zisă;
În
bugetele de venituri si cheltuieli ale institu
ți
ei
de învățământ analizate
sunt reflectate
creditele bugetare
. Cheltuielile unității de învățământ finanțate de la bugetul local, conform
bugetu
lui de venituri și cheltuieli, sunt:
cheltuieli curente
–
în sumă de 2.289.000 lei
, din care:
cheltuieli de personal
–
2.130.000 lei; bunuri și servicii
–
151.000 lei;
alte cheltuieli (burse)
8.000 lei;
cheltuieli de capital
–
în sumă de 10.000 lei
(alte a
ctive fixe, inclusiv reparații
capitale).
3.3.1. Evidența creditelor bugetare și a creditelor deschise instituției din
bugetul local
Cheltuielile curente și cheltuielile de capital ale instituției publice se finanțează de la
bugetul local în baza creditelo
r aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli al instituției
publice.
Creditele bugetare se deschid pe baza unor documente, după cum urmeaz
ă:
• cerere pentru deschiderea de credite bugetare;
• nota justificativă pentru deschiderea creditelor bu
getare;
• un exemplar din dispozițiile bugetare privind repartizarea sau retragerea creditelor
bugetare
49
.
48
Scortescu Gh., Scortescu Fl.I., Mardiros D. N.,
Administrație și Contabilitate publică
, Editura Junimea, Iași 2004,
pag.249.
49
Ordinul 501/2013, Ministerul Finanțelor Publice, publicat în Monitorul Oficial 219/
17.04.2013, pentru aprobarea
Normelor metodologice pentru deschiderea și repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări s
ociale de
sănătate, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul Fondului pentru mediu și bugetele locale,
Anexa nr.2 la Normele
metodologice.
50
Aceste d
ispoziții
bugetare
cu privire la
repartizarea
de
credite bugetare
se vor
anexa la
cererile de deschidere a creditelor bugetare
. Dispozi
ț
iile
s
unt întocmite de ordonatorii principali
de credite pentru repartizarea creditelor bugetare deschise
at
â
t
pentru activitatea proprie
c
â
t
și
pentru activitatea ordonatorilor subordonați. Dispozițiile bugetare privind repartizarea creditelor
bugetare se întoc
mesc în două exemplare, din care un exemplar se vizează pentru control
financiar propriu (rămâne la instituția publică emitentă), iar un exemplar se atașează la cererea de
deschidere a creditelor bugetare. Cererile pentru deschiderea creditelor bugetare îm
preună cu
dispozițiile bugetare privind repartizarea creditelor bugetare se depun la Ministerul Finanțelor
Publice sau la unitățile teritoariale ale Trezoreriei Statului, în luna curentă și care au dreptul de
utilizare începând cu luna următoare depunerii.
După deschiderea
de credite
bugetare, ordonatorii de credite finanțați din bugetele locale
pot efectu
a plățil
e
necesare
pentru realizarea de
acțiuni aprobate prin bugetele proprii de venituri
și cheltuieli. Cererea pentru deschiderea de credite bugetare se tipărește prin intermediul
aplicației informatice puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor publice sau al aplicațiilor
informatice ale in
stituției cu condiția respectării modelului de cerere (Figura nr. 1). Aceasta se
întocmește în două exemplare, un exemplar rămâne la instituție, iar un exemplar se prezintă la
Ministerul Finanțelor Publice sau la unitățile teritoariale ale Trezoreriei Stat
ului.
Ulterior primirii cererilor pentru deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat,
bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj
ș
i bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate de la ordonato
r
ii prin
cipali de credite, Direcția
generală de programare bugetară, efectuează, în termen de 3 zile lucrătoare (maxim), de la data
înregistrării cererilor pentru deschiderea de credite bugetare în Registrul cererilor pentru
deschiderea de credite bugetare primite
de la ordonatorii principali de credite și au loc
următoarele verificări: existența amprentei
ș
tampilei și a specimenelor de semnătură pe cererea
de solicitare a descinderii creditelor bugetare; existența vizei CFP pe cerere; existența
documentelor de jus
tificare a sumei solicitate prin cerere; încadrarea sumelor solicitate în
prevederile bugetare existente lunare sau trimestriale.
Pentru
orice tranzac
ție
ce se efectueaza pe teritoriul
unitățil
or
Trezoreriei Statului
cu
privire la
deschiderea și
impartirea
de
creditelor bugetare din bugetele de stat și bugetele locale,
ordonatorii
de credite
vor primi
extrase de cont, care
sunt
documente justificative pentru
înregistrarea în contabilitate a operațiunilor respective.
51
Dispoziți
a bugetară privind repartizarea
sau
retragerea de credite bugetare se întocmește
în două exemplare, un exemplar rămâne la unitatea emitentă, iar celălalt exemplar se prezintă la
Ministerul Finanțelor Publice sau unitatea teritorială a Trezoreriei Statului (Figura nr. 1).
CERERE PENTRU D
ESCHIDEREA DE CREDITE
BUGETARE
Suma
MFP Directia
……………………………………
Nr…………. . /Data …………………..
Avizam deschiderea creditelor
bugetare in suma de
…………………………. Lei
DIRECTOR
Data………………………..
Cu drept de utilizare din
05.01.2015
Solicitam deschiderea
creditelor bugetare in suma de
…………………………………………………………
Ordonator de credite principal/secundar/tertiar
Liceul Tehnologic Agricol M.Kogalniceanu Miroslava
–
Iasi
Cod Fiscal
4541890
Cont credite bugetare deschise
nr………………………………………………………………
Sursa
02
Deschis la Trezoreria
IAȘI
MFP Directia
………………………………………
Aprobam deschiderea creditelor
bugetare in suma de
………………………………… lei
DIRECTOR
L.S.
Data ……………………………..
Sectiunea………………………………………………….
Capitol
65.02
24.244
Subcapitol
04
17.887
Paragraf
02
17.887
Titlul
I
17.887
Articol
10.01
Alineat
01
Subcapitol
04
3.157
Denumire institutie public ierarhic
superioara
………………………………………
Avizam deschiderea creditelor
bugetare in suma de ……………..lei
Ordonator de credite
LS
Data ……………………….
Paragraf
03
3.157
Titlul
I
3.157
Articol
10.01
Alineat
01
Subcapitol
04
3.200
Paragraf
02
3.200
Titlul
II
3.200
Articol
20.01
3.200
Alineat
01
3.200
Subcapitol
Trezoreria …………………………
Avizam deschiderea creditelor
bugetare in suma de …………….lei
Conducator unitate a trezoreriei
statului
L.S
Data…………………………….
Paragraf
Titlul
Articol
Alineat
ORDONATOR DE CREDITE
PRINCIPAL/SECUNDAR/TERTIAR
DIRECTOR
Lic.Tehn.Agr.M.Kogalniceanu Miroslava
Prof.Ionescu Livi
L.S
Vizat pt CFPP /
Vizat pt
CFPD
Cod bare
Fig. nr. 1. Model de
Cerere pentru deschiderea de credite bugetare
52
Prin d
eschiderea de credite bugetare
se confirm
ă
de c
ă
tre trezoreria de stat
ordonatorul
ui
principal de credite ca pot efectua pl
ăț
i
în limita
cr
edite
lor
bugetare
existente
. Creditele bugetare
se solicită în limita prevederilor trimestriale și sunt defalcate pe: cheltuieli curente
–
cheltuieli de
personal; cheltuieli materiale și servicii; alte cheltuieli; cheltuieli de capital
50
.
PRIMARIA
COM
.
MIROSLAVA
–
JUD.IASI
(Denumirea
ordonatorului emitent)
Nr. 2.172
DISPOZITIE BUGETARA din 05.01.2015
Privind
repartizararea creditelor bugetare
BANCA PLATITORULUI
TREZORERIA MUNICIPIULUI
IASI
PLATITOR
:
PRIMARIA COMUNEI MIROSLAVA
–
JUD.IASI
BANCA BENEFICIARULUI
:
TREZORERIA MUNICIPIULUI IASI
BENEFICIAR
:
LICEUL TEHOLOGIC AGRICOL M.KOGALNICEANU”
COMUNA MIROSLAVA, JUDETUL IASI
SUMA
In lei
(sasesutetreimii lei)
603.000
Cu drept de utilizare de la data de
05.01.2015
Stampila si semnatura Banca platitorului Banca be
neficiarului
Emitentului
(data inreg., stampila, semnatura) ( data inreg., stampila, semnatura )
(Verso)
SUBCAPITOLUL
SUMA
65.02.10 Chelruieli de personal
568.000 lei
65.02.20 Bunuri si servicii
33.000 lei
65.02.59 Alte cheltuieli
( 59.01 burse)
2.000 lei
TOTAL
603.000 lei
Fig. nr. 2. Dispoziție bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare
În cazul Liceului Tehnologic Agricol “M.Kogălniceanu”, Comuna Miroslava, Județul
Iasi, din dispoziția bugetară înregistrată cu nr. 2.172/05.01.2015 (Figura nr. 2), rezultă că
ordonatorul principal de credite a repartizat unității de învățământ credite buge
tare în valoare de
603.000 lei pentru cheltuielile aprobate a se efectua în trimestrul I. Ordonatorul terțiar de credite
(liceul) evidențiază creditele bugetare primite prin repartizare de la ordonatorul superior, pe baza
dispoziției bugetare, în debitul c
ontului 806.20.00 “Credite deschise pentru cheltuieli proprii”.
50
Ordinul 501/2013, Ministerul Finanțelor Publice, publicat în Monitorul Oficial 219/17.04.2013, pentru aprobarea
Normelo
r metodologice pentru deschiderea și repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate, bugetul Trezorer
iei Statului, bugetul Fondului pentru mediu și bugetele locale,
Anexa nr.2 la Normele
metodologice.
53
Creditele bugetare primite prin repartizare în trimestrul I pentru
Titlul I CHELTUIELI
DE PERSONAL
(568.000 lei), sunt destinate pentru:
• plata salariilor de bază (10.01.01)
–
414.000 lei;
• achitarea contribuției privind asigurările sociale de stat (10.03.01)
–
73.000;
• plata contribuțiilor la bugetul asigurărilor de șomaj (10.03.02)
–
3.000 lei, la asigurările
sociale de sănătate (10.03.03)
–
24.000 lei, la bugetul asigurărilor pentru
accidente de muncă și
boli profesionale (10.03.04)
–
1.000 lei și fond concedii și indemnizații (0,85 %)
–
(10.03.06)
–
5.000 lei;
• plata altor drepturi salariale ( alte sporuri (10.01.06), fond pentru posturi ocupate prin
cumul (10.01.10), fond aferent pl
ății cu ora (10.01.11))
–
48.000 lei.
De asemenea, instituția a primit prin repartizarea în trimestrul I al exercițiului bugetar,
credite bugetare pentru efectuarea unor cheltuieli prevăzute la
Titlul II BUNURI SI SERVICII
(20)
:
• încălzit, iluminat și f
orța motrica (20.01.03)
–
30.000 lei;
• poșt
ă
, telecomunicații, radio
–
televizor, internet (20.01.08)
–
3.000 lei.
Creditele bugetare primite prin repartizare în trimestrul I pentru
Titlul IX ALTE
CHELTUIELI 90
–
2.000 lei, sunt destinate pentru plata d
e burse sociale.
3.3.2. Contabilitatea plăților de casă efectuate din mijloacele bugetului local în
raport de natura cheltuielilor unității de învățământ preuniversitar
Angajarea cheltuielilor se efectuează de către ordonatorii de credite, pe bază de
docu
mente legale (state de plată salariale, comenzi, contracte, convenții etc.), vizate pentru
controlul financiar preventiv, întocmite
separat
pentru
fiecare tip de
cheltuieli suportate din
bugetul local și venituri extrabugetare, după caz. În documentul de p
lată se va înscrie
subdiviziunea clasificației din buget în care se încadrează plata respectivă. Efectuarea de plăți de
casă a instituțiilor publice de învățământ se face numai după deschiderea creditelor bugetare.
Plățile din creditele bugetare deschise s
e fac în toate cazurile din initiațiva ordonatorilor de
credite care sunt direcți răspunzători de utilizarea mijloacelor bugetare în conformitate cu
prevederile legale în vigoare. Evidența plăților efectuate de către instituțiile publice finanțate de
la bu
getul local, pentru cheltuielile prevăzute în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, în
limita creditelor deschise sau repartizate, se ține cu ajutorul contului de pasiv 770.00.00
“Finanțarea de la buget”.
54
În creditul contului se în
r
egistreaz
ă
la ordonatorii de credite finanțați din acest buget,
plățile de casă pe masură ce acestea apar în extrasele de cont eliberate de bancă. In debitul
contului se evidențiază sumele recuperate din finanțarea anului curent de către instituțiile publice
finanța
te din acest buget, care reântregesc sau diminuează soldul plăților de casă și reconstituie
creditele bugetare, prin creșterea disponibilităților de credite bugetare.
Soldul creditor al contului prezintă în cursul anului totalul plăților/plă
ț
ilor nete de
casă
efectuate până la un moment dat de la acest buget de către un ordonator de credite. Acesta este
echivalent cu finanțarea de care a beneficiat ordonatorul de credite bugetare pentru realizarea
acțiunilor programate prin bugetul institu
ț
iei pe care o c
onduce. Ordonatorii terțiari de credite
întocmesc trimestrial și anual dări de seamă contabile privind execuția bugetară, în conformitate
cu normele metodologice ale Ministerului Finanțelor Publice și le transmit ordonatorilor
principali de credite. La ord
onatorii terțiari de credite se organizează și funcționează controlul
financiar preventive conform prevederilor ordonanței Guvernului nr.119/1999, privind auditul
intern si controlul financiar preventive și ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr.
123/2001, pentru aprobarea Normelor metodologice privind cadrul general al atribuțiilor și
exercitării controlului financiar preventiv propriu. Înregistrarea în contabilitatea liceului a
cheltuielilor finan
ț
ate din creditele bugetare repartizate anterior p
e baza dispozi
ț
iei bugetare sunt
prezentate în Registrul
–
jurnal nr. 2.
Registrul jurnal nr. 2.
(finanțare de la bugetul local)
Nr.
Crt.
Document
Data
operației
Explicație
Simbol cont
Sume
Debit
Credit
Debit
Credit
1
2
3
4
5
6
7
8
1.
Nota
Contabilă
nr. 11
28.02.2015
05.02.15
Salarii
Ianuarie 2015
641.00.00.10.01.01
421.00.00
122.043
122.043
2.
Nota
cotabilă
nr.12
28.02.2015
05.02.15
Încasat salarii
Ianuarie 2015
Conform
CEC nr.
0130151
581.01.01
531.01.01
770.00.00.10.01.01
581.01.01
28.624
28.624
28.624
28.624
3.
Nota
contabila
nr.13
28.02.2015
05.02.15
Achitat salarii
Ianuarie 2015
conform Stat
plată
421.00.00
531.01.01
28.624
28.624
4.
Nota
contabila
05.02.15
Rețineri
salarii
421.00.00
%
437.02.00
42.721
704
55
Nr.
Crt.
Document
Data
operației
Explicație
Simbol cont
Sume
Debit
Credit
Debit
Credit
1
2
3
4
5
6
7
8
nr.14
28.02.2015
Ianuarie
2015,
conform
stat
plată
431.02.00
431.04.00
444.00.00
15.819
8.282
17.916
5.
Nota
contabilă
nr.15
28.02.2015
05.02.15
Rețineri
asigurări
sociale
angajator
645.01.00.10.03.01
645.02.00.10.03.02
645.03.00.10.03.03
645.04.00.10.03.04
645.05.00.10.03.06
431.01.00
437.01.00
431.03.00
431.05.00
431.07.00
23.805
705
7.835
282
1.281
23.805
705
7.835
282
1.281
6.
Nota
contabilă
nr.16
28.02.2015
05.02.15
Virare rețineri
asigurat
ș
i
angajator
%
437.02.00
431.02.00
431.04.00
444.00.00
421.00.00
(salariu pe card)
427.01.00
(Alte retineri)
%
431.01.00.
437.01.00
431.03.00
431.05.00
431.07.00
%
770.00.00.10.03.01
770.00.00.10.03.02
770.00.00.10.03.03
770.00.00./i. salarii
770.00.00.10.01.01
770.00.00.10.01.01
770.00.00
%
770.00.00.10.03.0
1
770.00.00.10.03.02
770.00.00.10.03.03
770.00.00.10.03.04
770.00.00.10.03.06
42.721
704
15.819
8.282
17.916
75.274
4.048
33.908
23.805
705
7.835
282
1.281
42.721
704
15.819
8.282
17.916
75.274
4.048
33.908
23.805
705
7.835
282
1.281
7.
Nota
contabilă
Nr.17
28.02.2015
25.02.15
Inregistrat
furnizori
–
En.electrică
–
apă
–
telefon
conform
facturi
primite
%
610.00.00.20.01.03
610.00.00.20.01.04
610.00.00.20.01.08
401.00.00
5.780
980
390
7.150
8.
Nota
contabilă
nr.18
28.02.2015
25.02.15
Achitat
furnizori
–
En.electrică
–
apă
–
telefon
401.00.00
770.00.00
7.150
7.150
9.
Nota
contabilă
nr.19
28.02.2015
28.02.15
Inchidere
conturi
cheltuieli luna
Februarie
2015
121.00.00
%
610.00.00.20.01.03
610.00.00.20.01.04
610.00.00.20.01.08
641.00.00.10.01.01
645.01.00.10.03.01
645.02.00.10.03.02
645.03.00.10.03.03
645.04.00.10.03.04
645.05.00.10.03.06
163.101
5.780
980
390
122.043
23.805
705
7.835
282
1.281
10.
Nota
contabilă
nr.20
28.02.2015
28.02.15
Inchidere cont
finan
ț
are
bugetară luna
Februarie
2015
770.00.00
521.02.00
163.101
163.101
56
Nr.
Crt.
Document
Data
operației
Explicație
Simbol cont
Sume
Debit
Credit
Debit
Credit
1
2
3
4
5
6
7
8
11
Nota
contabilă
nr.21
31.03.2015
07.03.15
Achizitie
timbre fiscale
si postale
532.01.00
401.01.00
30
30
12
Nota
contabilă
nr.22
31.03.2015
10.03.15
Achiziție
burnituri de
birou,
conform
factura nr
6467/
10.03.2015
302.08.00
401.01.00
1.500
1.500
13
Nota
contabilă
nr.23
31.03.2015
13.03.15
Dare în
consum
furnituri de
birou,
conform bon
consum 17/
13.03.2015
602.08.00.20.01.01
302.08.00
1.500
1.500
14
Nota
contabilă
nr.23
31.03.2015
15.03.15
Achiziție
bonuri
valorice
pentru
combustibil
532.04.00
401.01.00
4.500
4.500
15
Nota
contabilă
nr.24
31.03.2015
17.03.15
Procurare
combustibil
conform bon
fiscal nr.27 /
17.03.2015
302.02.00
532.04.00
4.500
4.500
16
Nota
contabilă
nr.25
31.03.2015
25.03.15
Consum
combustibil,
conform bon
consum nr.19
/ 25.03.2015
602.02.00.20.01.05
302.02.00
4.500
4.500
17
Nota
contabilă
nr.26
31.03.2015
27.03.15
Achitare
furnizor
bonuri
valorice
401.01.00
770.00.0020.01.05
4.500
4.500
18
Nota
contabilă
nr.27
31.03.2015
27.03.15
Achitare
furnizor
timbre fiscale
si postale
401.01.00
770.00.00.20.01.08
30
30
19
Nota
contabilă
nr.28
31.03.2015
27.03.15
Dare în
consum
timbre fiscale
și poștale
conform bon
consum 20 /
27.03.2015
626.00.00.20.01.08
532.01.00
30
30
20
Nota
contabilă
nr.29
31.03.2015
28.03.15
Achitare
furnizor
furnituri de
birou
401.01.00
770.00.00.20.01.01
1500
1500
57
Nr.
Crt.
Document
Data
operației
Explicație
Simbol cont
Sume
Debit
Credit
Debit
Credit
1
2
3
4
5
6
7
8
21
Nota
contabilă
nr.30
31.03.2015
31.03.15
Închidere
conturi
cheltuieli
Martie 2016
121.00.00
%
602.02.00.20.01.05
602.08.00.20.01.01
626.00.00.20.01.08
6.030
4.500
1.500
30
22
Nota
contabilă
nr.31
31.03.2015
31.03.15
Inchidere cont
de finanțare
bugetară
pentru luna
Martie 2015
770.00.00
521.02.00
6.030
6.030
23
Nota
contabilă
nr.32
30.04.2015
15.04.15
Transfer de
numerar în
casierie
581.01.01
770.00.00
3.000
3.000
24
Nota
contabilă
nr.33
30.04.2015
15.04.15
Intrare
numerar în
casierie
531.01.01
581.01.01
3.700
3.700
25
Nota
contabilă
nr.34
30.04.2015
15.04.15
Acordare
avans
trezorerie
542.01.00
531.01.01
3.000
3.000
26
Nota
contabilă
nr.35
30.04.2015
19.04.15
Decontare
avans
%
614.00.00.20.06.01
646.00.00.10.01.13
531.01.01
542.01.00
1.500
800
700
3.000
27
Nota
contabilă
nr.36
30.04.2015
19.04.15
Transfer
numerar în
contul de
disponibil
581.01.01
531.01.01
700
700
28
Nota
contabilă
nr.37
30.04.2015
19.04.15
Înregistrat
numerar în
contul de
disponibil
770.00.00
581.01.01
700
700
29
Nota
contabilă
nr.38
31.05.2015
11.05.15
Achiziție
obiecte de
inventar,
conform
factura 8215 /
11.05.2015
303.01.00
401.01.00
13.000
13.000
30
Nota
contabilă
nr.39
31.05.2015
11.05.15
Dare în
folosință
obiecte de
inventar
303.02.00
303.01.00
13.000
13.000
31
Nota
contabilă
nr.40
31.05.2015
25.05.15
Achitare
furnizor
obiecte de
inventar
401.01.00
770.00.00
13.000
13.000
La sfârșitul perioadei
contul 770.00.00 Finanțarea de la buget se închide prin creditul
contului 520.02.00 “Rezultatul execuției bugetului de stat din anul curent”, cu soldul plăților nete
de casa efectuate din bugetul de stat în anul current.
58
C
ONCLUZII SI PROPUNERI
Lucrarea “T
ratamentul contabil al cheltuielilor
ș
i veniturilor într
–
o instituție de învățământ
publică”, este compusă din trei capitole, astfel:
In capitolul I “Instituțiile de învățământ preuniversitar
–
componentă a sistemului
administrației publice”, format din tr
ei subcapitole
Locul și rolul învățământului preuniversitar
în societatea contemporană; Trăsăturile instituțiilor publice de învățământ și clasificarea
acestora; Compartimentul financiar
–
contabil al instituțiilor publice
–
locul de conducere și
organizare al
contabilității
, prezentam rolul foarte important pe care îl ocupa învățământul în
societate.
Educarea copiilor ca viitori cetățeni ai unei societăți în continua, racordata unui sistem
profesional puțin previzibil, caracterizat prin profesii, presupune mo
delarea acestora sociala și
profesională, intr
–
un sistem al educației apt de a raspunde acestor exigențe. Această educație le
va facilita adaptarea la schimbările brutale ale vieții economice și sociale, oferindu
–
le capacitatea
de a utiliza oportunitățole
potențiale.
Astfel educația nu vizează doar modificarea individului ci și dezvoltarea sistemului de
avertizare
și adaptare personală
, ajut
â
ndu
–
l s
ă evolueze frumos în mediul să
u. Școala devine
expresia comunitatii, o organiza
ț
ie cu scop educativ, intelect
ual, moral și estetic. Prin activitățile
realizate, organizația școală se situează în sectorul prestărilor de servicii alături de sănătate,
turism, religie, etc. Aceste servicii sunt realizate în beneficiul elevilor, părinților, administrațiilor
locale și
centrale, persoanelor interesate de activitățile școlii și organizații angajatoare ale
absolvenților acesteia, fiind organizate pe niveluri de formare: preșcolar, primar, gimnazial și
liceal, în cadrul învățămantului preuniversitar sau universitar și postu
niversitar în cadrul
învățămăntului. Astăzi este recunoscut faptul că Școala ocupa un loc privilegiat în societățile
moderne. În cadrul școlii un
rol important îl reprezintă și co
mpartimentul contabilitate condus de
administratorul financiar (contabil) și
este subordonat directorului unității. Acesta asigură și
răspunde de fundamentarea și execuția bugetului ținerea evidenței contabile, întocmirea și
transmiterea situațiilor financiare asupra fondurilor și patrimoniului unității, precum și alte
activitati p
revăzute de legislația în vigoare cu privire la finanțarea și contabilitatea unităților de
învățământ.
Î
n capitolul II “Fundamentarea cheltuielilor și a veniturilor instituțiilor publice”, compus
din șase subcapitole astfel:
Conceptul de cheltuieli și clas
ificarea acestorea, Fundamentarea
59
cheltuielilor de personal, Dimensionarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, Determinarea
cheltuielilor de capital, Noțiunea de venituri și gruparea acestora conform clasificației bugetare
prezentăm cheltuielile și venitu
rile unei instituții de învățământ preuniversitar de stat. Stabilirea
veniturilor și cheltuielilor care se înscriu în buget se face în funcție de gradul de subordonare a
instituției respective, precum și de specificul acest
eia. Bugetele de venituri și ch
e
ltuieli ale
instituțiilor publice sunt cuprinse în bugetul de stat sau în bugetele locale. Pentru fundamentarea
cheltuielilor publice sunt cuprinse în bugetul de stat sau în bugetele locale. Pentru fundamentarea
cheltuielilor de personal în ca
z
ul instituți
ilor publice se pleacă de la organigrama unității.
Aceasta cuprinde numarul de postur
i
, gradul lor de ocupare cu personal, precum și diferențierea
personalului pe trepte de salarizare. Pentru fundamentarea cheltuielilor pentru bunuri si servicii
cuprinse î
n titlul II (cheltuieli pentru întreținere și gospodărie, materiale și prestări de servicii,
obiecte de inventor, reparații curente și capital, alte cheltuieli), se pornește de la necesitățile reale
(reparații capitale și achizițiile mari nu se fac în fiec
are an), se are în vedere experienta din anii
trecuți, se ține seama de baremurile de cheltuieli, se ține seama de evoluția prețurilor, a ratei
inflației, ținându
–
se cont de orientarea privind desfășurarea unor acțiuni și servicii. Cheltuilile de
capital s
e evaluează pe baza listelor de lucrări, utilaje, devize de investiții.
Pentru fundamentarea
veniturilor se întocmesc note de calcul pentru fiecare venit în parte. Se folosesc indicatori și
calcule de fundamentare specifice în fiecare caz.
În capitolul III
“Organizarea contabilității finanțării și a cheltuielilor instituției” prezentăm
evidența creditelor bugetare a unității de învățământ preuniversitar de stat analizate, precum și
contabilitatea plăților de casă din bugetul de stat și bugetul local după cu
m urmează din
următoarele trei subcapitole
Evidența creditelor bugetare aprobate și a creditelor deschise
unității de învățământ din bugetul de stat, Contabilitatea plăților de casă efectuate din
mijloacele bugetului de stat pe categorii de cheltuieli, Con
tabilitatea finanțării cheltuielilor din
bugetul local
.
Statul echitabil trebuie s
ă
gaseasc
ă
o solu
ț
ie prin care s
ă
fie reglementate cheltuielile cu
salariile tuturor cadrelor didactice din surse publice, indiferent de forma de învățământ (public
sau privat) num
ă
rul acestora fiind condiționat, în ultimă instanță de num
ă
rul elevilor dintr
–
un
teritoriu.
60
BIBLIOGRAFIE
1.
A
ttila G.
, Tatu L., Stoian A
.,
Finan
ț
ele instituțiilor publice
–
Editura Universitară, 2009.
2.
Bistriceanu Gheorghe
,
Finanțele agenților economic
i
–
Editura Didactică și pedagogică,
București, 1995.
3.
Boudon R. (coord.)
,
Tratat de sociologie
–
Editura Humanitas, București, 2005.
4.
Cristea S.
,
Managementul organizației școlare
–
Editura Didactică și Pedagogică, RA,
București, 2004.
5.
Cristea S
.
,
Studii de pedagogie generală
–
Editura Didactică și Pedagogică, București
2004.
6.
Gherguț A
.,
Management
general și strategic în educație
–
Editura Polirom, Iași, 2007.
7.
Gisberto A., Nisulescu I., Sendroiu C.
,
Contabilitatea institutiilor publice
–
Editura
ASE, București, 2013.
8.
Hrițcu M.
,
Școlile private, mai ieftine în occident decât acasă
–
articol în ziar
ul Capital,
nr.51, 21 decembrie 2009.
9.
Ionescu Gh., Toma A.
,
Cultura organizațională și managementul tranziției
–
Editura
Economică, București, 2001.
10.
Kotler P., Lee N.,
Marketing in sectorul public
–
Editura Meteor Press, București, 2008.
11.
Nicola I.
,
Tratatat de pedagogie școlară
–
Editura Aramis, București, 2003.
12.
Popovici D.
,
Sociologia educației
–
Institutul European, Iași, 2003.
13.
Scortescu Gh.,
Scorț
escu Fl.I., Mardiros D.N
.,
Administrație și Contabilitate publică
–
Editura Junimea, Iași 2007.
14.
Stanciu I.
,
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX
–
Institutul European, Iași,
2006.
15.
Ștefănescu A., Dumitru M., Glavan M.E., Pitulice I.C.
,
Contabilitate public
–
Ed.ASE,
București 2013.
16.
Văcărel
I.
și colectivul
,
Finanțe publice
–
Editura Didactic
ă și pedagogică
București,
2002.
17.
Legea nr.128 din 1997
–
Statutul personalului didactic
, publicată în Monitorul Oficial al
României Partea I nr. 158 / 1997 cu modificările și completările ulterioare.
61
18.
Legea nr. 500/2002
privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial, nr.
597/13.08.2002, cu modificările și completările ulterioare
.
19.
Legea 53/2003
–
Codul Muncii
, publicată în Monitorul Oficial nr. 72/2003
–
republicată
L 40/2011 în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.225/31 martie 2011.
20.
Legea 284 din 2010
privind salarizarea unitară personalului plătit din fonduri publice
,
publicată în Monitorul Oficial al Romaniei nr. 877 / 2010.
21.
Legea nr. 1 din 5 Ianuarie 2011 a Educației naționale
, publicată în Mo
nitorul Oficial
cu nr 18/10.01.2011
–
actualizată la data de 13 Ianuarie 2016.
22.
Legea 63/2011
privind Încadrarea și salarizarea în anul 2011 a personalului didactic și
didactic auxiliar din învățământ, publicată în Monitorul Oficial nr.323/1005.2011, cu
mo
dificările ulterioare
.
23.
Legea 227/2015
privind Codul fiscal, ultima actualizare: Legea nr.57/11.04.2016, Editie
adnotata cu Normele metodologice aprobate prin H.G./1/2016, ultima actualizare: Hotărârea
Guvernului nr.159/11.03.2016 (textul este actualizat pr
in mijloace informatice
ș
i nu reprezint
ă
o
republicare)
.
24.
H.G 1488 / 09.09.2004
, privind aprobarea criteriilor și a cuantumului sprijinului financiar
ce se acorda elevilor în cadrul programului național de protecție socială “Bani de liceu”.
25.
H.G 1062 /
30.10.2012
, privind modalitatea de subvenționare de către stat a costurilor
pentru elevii care frecventează învățământul profesional.
26.
Hotărârea 136/2016
, privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea
costului standard per elev/preșcolar și
stabilirea finanțării de bază de la bugetul de stat, din sume
defalcate din TVA prin búgetele locale, pe baza costului standard per elev/ preșcolar, pentru toți
preșcolarii si elevii din învățământul general obligatoriu particular și confesional acreditat,
precum și pentru cei din învățământul profesional și liceal acreditat, particular și confesional
–
publicată în MO, partea I, nr.188
–
14.03.2016.
27.
OUG 54/2015
,
publicată în Monitorul Oficial nr. 832/2015
–
privind unele măsuri în
domeniul învățământulu
i.
28.
Ordinul 501/2013
, Ministerul Finanțelor Publice, publicat în Monitorul Oficial
219/17.04.2013, pentru aprobarea Normelor metodologice pentru deschiderea și
repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat,
62
bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,
bugetul Trezoreriei Statului, bugetul Fondului pentru mediu și bugetele locale.
29.
Ordinul 2011/2013
, Ministerul Finanțelor Publice, publicat în Monitoru
l Oficial
786/16.12.2013.
30.
Notificare MEC nr 44.990 /28.12. 1999
privind normativele de personalul didactic
auxiliar și de personal de administrație din învățământul preuniversitar salarizat de la bugetul
de stat
.
31.
Criterii generale de acordare a burselor el
evilor în învățământul preuniversitar de stat
–
Anexa la Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale actualizată în Mai 2015.
32.
Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ
preuniversitar
aprobat prin ORDIN nr. 5115 din 15 decembrie
2014.
33.
Clasificația indicatorilor privind finanțele publice în vigoare pentru anul 2016
,
aprobată prin Ordinul 1954/16.12.2005, cu modificările și completările ulterioare, Anexa I
(economica)
–
www.mfinante.ro/clasificatii.html?pagina=domenii.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Specializarea: Contabilitatea Afacerilor [625998] (ID: 625998)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.