GEOMORFOSITURI ÎN SUBCARPA ȚII IALOMI ȚEI Cuvinte cheie : geomorfosituri, identificare, evaluare , clasificare, ierarhizare, Subcarpa ții Ialomiței… [625995]

VASILE LOGHIN │ 128

GEOMORFOSITURI ÎN SUBCARPA ȚII IALOMI ȚEI

Cuvinte cheie : geomorfosituri, identificare, evaluare , clasificare, ierarhizare, Subcarpa ții
Ialomiței

Abstract : Autorii acestui articol au urm ărit un dublu scop: unul științific, acela de identificare,
clasificare, caracterizare și cartare a geomorfositurilor din Subcarpa ții Ialomiței. Și altul practic,
acela de evaluare a poten țialului turistic al fiec ărui geomorfosit în parte, în scopul integr ării în
circuitul turistic. Pentru selectarea, caracterizarea și evaluarea geomorfositurilor din spa țiul
subcarpatic men ționat s-a folosit metodologia recent convenit ă în studiul acestei categorii de
teme de geomorfologie aplicat ă. Astfel, în Subcarpa ții Ialomiței au fost identificate și evaluate
opt geomorfosituri. Dou ă dintre ele (Cheile Dâmbovi ței și Malu de R ăsună) ar putea fi incluse
în circuitul turistic într-o prim ă etapă, iar trovan ții din arealul Bela – Micule ști (nord de
Pucioasa) și cuestele de la obâr șia Cricovului Dulce (Râpa Șoimilor) întrunesc caracteristicile
necesare pentru a fi declarate monumente ale naturii .

1. Introducere În abordarea acestui subiect, autorii au urm ărit un dublu scop: unul științific, acela de
identificare, clasificare, ierarhizare, caracterizare și cartare a geomorfositurilor din Subcarpa ții
Ialomiței (cu o proiec ție spre o posibil ă selectare de monu mente ale naturii) și altul utilitar
acela de evaluare a poten țialului turistic al fiec ărui geomorfosit, în scopul integr ării lor cât mai
benefice în circuitul economic.
Selectarea, caracterizarea și evaluarea geomorfositurilor din acest spa țiu subcarpatic au
urmat o metodologie care se contureaz ă tot mai clar în studiul acestei teme de geomorfologie
aplicată, în străinătate dar și la noi în țară. Rezultatele ob ținute pot constitui un suport pentru
agențiile de specialitate din jude țele Dâmbovi ța și Prahova, preocupate în dezvoltarea
turismului prin promovarea de noi obiective de interes pentru tineret și marele public în
general.
În Subcarpa ții Ialomiței au fost identificate și evaluate opt geomorfosituri. Dou ă dintre
ele ar pute intra în circuitul turistic într-o proxim ă etapă (Cheile Dâmbovi ței și Malu de
Răsună), iar trovan ții din arealul Micule ști – Bela și Râpa Șoimilor ar putea fi declarate
monumente ale naturii .

2. Metode
Pentru identificarea și evaluarea calitativ ă și cantitativ ă a geomorfositurilor din
Subcarpații Ialomiței am luat în calcul un sumum de caracteristici și criterii, cele agreate în
studiile de specialitate
J. P. Pralong (2005) și Emm. Reynard (2006) de la Universitatea din Lausanne folosesc
în evaluarea siturilor geomorfolo gice patru seturi de criterii și caracteristici cuantificate prin
punctaje de la 0 la 1: criteriul scenic (număr de puncte de observare, distan ța medie fa ță de
punctele de observare, suprafa ța înălțimea, contrastul cromatic cu împrejurimile), criteriul
științific (interes paleogeografic, reprezentativi tatea, raritatea, integritatea, importan ța
ecologică), criteriul cultural (obiceiuri culturale, reprezent ări iconografice, importan ța istorică și
arheologic ă,importan ța religioas ă, evenimente culturale și artistice), criteriul economic

VASILE LOGHIN │ 129
(accesibilitate, riscuri naturale, num ărul anual de vizitatori din regiunea în care se afl ă situl,
atractivitatea, nivelul oficial ed protec ție).
M. Ielenicz (2010) sintetizeaz ă în câteva tabele sinoptice caracteristicile, criteriile și
punctajele pentru aprecierea geomorfositurilor, criteriile pentru selec ționarea
geomorfositurilor, caracteristicile și criteriile care pun în eviden ță valoarea turistic ă a unui
geomorfosit. Autorul valorific ă datele din literatura str ăină și română în legătură cu aceast ă
temă, precum și punctele de vedere proprii. Astfel, pentru alegerea geomorfositurilor dintr-o
unitate geografic ă sunt reținute urm ătoarele caracteristici: fizionomie, frecven ță, raportarea la
alte tipuri de geosituri, accesibilitate, dot ări, tipuri de activit ăți turistice, importan ță pentru
dezvoltarea regional ă. Munca de identificare prin observa ții de teren și prin analiza h ărților
topografice la scar ă mare ne-a permis s ă clasificăm și să cartăm, să descriem și să evaluăm un
număr de opt geomorfosituri în Subcarpa ții Ialomiței.

3. Rezultate 3.1. Identificarea, clasificarea și cartarea geonmorfositurilor din Subcarpa ții
Ialomiței
În Subcarpa ții Ialomiței există anumite forme de relief care pot fi incluse în categoria
geomorfositurilor. Sunt acele forme care, prin specificitate și reprezentativitate, raritate sau
chiar unicitate, prin spectaculozitate se impun ca situri de interes științific deosebit pentru
specialiști, ca situri care au intrat de-a lungul timpului în sfera de percep ție a popula ției și în
mentalul colectiv, ca puncte consemnate pe h ărțile topografice, în monografiile localit ăților și
în lucrările științifice de specialitate, în ghidurile turistice. Toate aceste însu șiri configureaz ă
un anumit poten țial turistic pentru respectivele situri geomorfologice.
Formele de relief la care ne referim sunt condi ționate de particularit ățile petrografice și
structurale, puse în eviden ță de agenții modelatori specifici (eroziunea fluvial ă, eroziunea
torențială) sau de anumite procese gravita ționale (surp ări, alunec ări etc.). Este cazul
abrupturilor petrografice și structurale, al râpelor de eroziune sau de alunecare (adesea
puternic afectate de ravenare), al martorilor de eroziune proeminen ți (măguri, gâlme, col ți), al
trovanților releva ți în relief.
Semnifica ția lor științ
ifică este dată de faptul c ă, fiind reprezentative pentru morfologia
acestei unit ăți geografice, pot constitui repere în explica țiile de ordin morfogenetic și
morfodinamic.
Valoarea utilitar ă derivă din acele tr ăsături dimensionale și de form ă care le fac
impresionante, spectaculoase sau pitore ști, devenind obiective turistice. Sunt locuri tot mai
mult frecventate de elevi (cu ocazia drume țiilor și excursiilor școlare), de studen ți (în cadrul
aplicaților de teren, de exemplu, studen ți și masteranzii de la specializarea geografie din
Universitatea Valahia din Târgovi ște), dar și de publicul mai larg (cu ocazia diferitelor
activități de timp liber).
Prin caracteristicile lor intrinseci, prin reflexul lor în peisaj, unele geomorfosituri din
Subcarpații Ialomiței sunt sau pot fi propuse ca monumente ale naturii sau ca arii protejate.
De exemplu, Cheile Dâmbovi ței de la Cet ățeni sunt incluse în siturile NATURA 2000, iar
trovanții din arealul Micule ști – Bela (în partea de nord a ora șului Pucioasa) și Râpa Șoimilor
(de la obâr șia Cricovului Dulce) întrunesc însu șirile necesare pentru a fi statuate
„monumente ale naturii”.

VASILE LOGHIN │ 130
Diversitatea geomorfositurilor selectate ne-a obligat s ă recurgem mai întâi la
operațiunea de clasificare și apoi la cea de cartare tipologic ă. În clasificarea lor am aplicat
criteriul genetic al formelor de relief.
– Chei: Cheile Dâmbovi ței de la Cet ățeni
– Abrupturi structurale și petrografice: abrupturi de cuest ă tăiate în gresii friabile,
stratificate monoclinal sau cvasiorizontal: Râpa Șoimilor, în bazinul de obâr șie al Cricovului
Dulce, pe valea Costi șata; Malu de R ăsună, din bazinul superior al V ăii Bizdidel, în partea din
amunte a comunei Bezdead; Râpa Obrocea, cuest ă în bazinul de obâr șie Râu Alb.
– Abrupturi de eroziune fluvial ă, cu aflorarea structurilor de teras ă, în care se pun în
evidență succesiunea pietri șurilor, loessurilor și solurilor fosile cuaternare: abruptul sculptat
de râul Prahova în fruntea terasei Câmpina, avale de confluen ța cu râul Doftana, la nordul
localității Cocorăștii Caplii.
– Masive de sare: masivul de sare de la Ocni ța, modelat prin dizolvare (lapiezuri),
eroziune și surpări
– Martori petrografici: Col țul Bratei, situat în partea superioar ă a versantului stâng al
Văii Ialomiței, în perimetrul comunei Buciumeni, Vârful Cet ățuia, pe interfluviul B ărbulețu –
Valea Larg ă, Abruptul Piatra Corbului, pe in terfluviul Râu Alb – Ialomicioara.
– Trovanți evidențiați în relief (de interfluviu, de versant și de albie): pe interfluviul
Ialomița – Bizdidel (perimetrul satului Bela, entitate din componen ța orașului Pucioasa), pe
versantul drept al v ăii Bizdidelului, și în albia acestui râu, amunte de Micule ști (Pucioasa).

Fig. 1. Geomorfositurile din Subcarpa ții Ialomiței după valoarea global ă

VASILE LOGHIN │ 131
O categorie aparte de puncte geomorfologice cu valoare turistic ă este aceea a cotelor,
care sunt importante nu prin ele însele, ci prin faptul c ă poziția dominant ă și singularitatea le
conferă calitatea de puncte de observa ție revelatoare, cu o larg ă panoramă asupra reliefului și
a cadrului geografic în ansamblul s ău. Sunt puncte din care geografii și geologii efectueaz ă
observații științifice generale, sunt puncte de belvedere pentru turi ști și pentru to ți iubitorii de
peisaje inedite și spectaculoase, încânt ătoare și odihnitoare. Aceste puncte sunt situate, în
general, pe linia celor mai mari în ălțimi, reprezentând cumpenele de ap ă, ori în partea
superioară a versanților.

3.2. Evaluarea și ierarhizarea geomorf ositurilor din Subcarpa ții Ialomiței
Evaluările efectuate pentru geomorfositurile din Subcarpa ții Ialomiței s-au bazat pe
criteriile și punctajele propuse de J. P. Pralong (2005). Este vorba de criteriile scenic,
științific, cultural și economic și de punctaje de la 0 la 1. Dorim s ă precizăm că aceste evalu ări
au dat scoruri aproape identice cu cele efectuate pe baza criteriilor și punctajelor propuse de
M. Ielenicz (2010).
Cele opt geomorfosituri selectate în urma cercet ărilor de teren au fost caracterizate pe
baza fișelor standard. Acestea ne-au folosit în acordarea punctelor pentru fiecare secven ță și
criteriu pentru calcularea valor ilor globale. Tabelele analitice și sintetice, dar și diagramele
structurale ne-au permis s ă consemn ăm următoarele idei:

Fig. 2. Geomorfositurile din Subcarpa ții Ialomiței după valoarea dominant ă a punctajului

VASILE LOGHIN │ 132
– Punctajele acumulate pe criterii de fiecare dintre cele opt geomorfosituri din
Subcarpații Ialomiței sunt destul de apropiate: 0,7 – 0,35 pentru criteriul valoarea scenic ă, 0,750
– 0,375 pentru valoarea științifică, 0,2 – 0 pentru valoarea cultural ă și 0,65 – 0,35 pentru valoarea
economică. Diferențele maxime sunt de aproximativ 0,3. Acestea le confer ă o importan ță
comparabil ă și un grad de eligibilitate asem ănător (tabel 1, 2, 3, 4).
– Punctajele cele mai mari sunt ob ținute, în ordine, de criteriile valoarea științifică (4,571),
valoarea economic ă (4,25) și valoarea scenic ă (4,15). (fig. 2). Criteriul cultural a acumulat cel mai
slab punctaj de fiecare obiectiv analizat (0,25) (fig. 3).
– Valoarea scenic ă cea mai ridicat ă o au Cheile Dâmbovi ței (0,70), valoarea științifică
maximă tot Cheile Dâmbovi ței (0,750), iar valoarea economic ă cea mai mare o are Malu de
Răsună (0,65). Pe locul doi se situeaz ă: Cuesta Obrocea și Râpa Șoimilor (0,60) la valoarea
scenică, Trovanții din arealul Bela – Micule ști (0,666) la valoarea științifică; Cuesta Obrocea la
valoarea economic ă (0,60) (Tabel 1,2,3,4).
– Prin cumularea punctajelor ob ținute pe criteriile de evaluare s-a ajuns la valoarea
globală și la ierarhizarea geomorfositurilor din Subcarpa ții Ialomiței (Tabel 5, fig. 1, 3). Pe
primele trei locuri se situeaz ă Cheile Dâmbovi ței cu un scor general 0,5125, Cuesta Obrocea
(0,50625), Malu de R ăsună (0,42275). A șadar, punctajul global maxim îl de țin Cheile
Dâmboviței (0,5125), iar cel minim Vârful Cet ățuia (0,30625), diferen ța fiind semnificativ ă.

Tabel.1. Valoarea scenic ă
Valoarea scenic ă Nr.
Crt. Denumirea geomorfositului
Sc1 Sc 2 Sc3 Sc4 Sc5 Total
1. Cheile Dâmbovi ței 0.25 1 1 1 0.25 0.70
2. Cuesta Obrocea 0.75 0.75 0.25 0.25 1 0.60
3. Vârful Cet ățuia 0.5 0.5 0.25 0.5 0 0.35
4. Abruptul Piatra Corbului 0.5 0.5 0.5 0.25 0.5 0.45
5. Malu de R ăsună 0.5 0.75 0.25 0.5 0.5 0.50
6. Râpa Șoimilor 0.5 0.75 0.5 0.75 0.5 0.60
7. Trovanții din arealul Micule ști –
Bela 0.5 0.25 0.75 0.25 0.5 0.45
8. Fruntea terasei Câmpina, avale de
confiența Prahova – Doftana 0.25 0.25 0.5 0.5 1 0,50

Tabel 2. Valoarea științifică
Valoarea științifică Nr.
Crt.
Denumirea geomorfositului Șt1 Șt2 Șt3 Șt4 Șt5 Șt6 Total
1. Cheile Dâmbovi ței 1 1 1 1 0.5 0 0.750
2. Cuesta Obrocea 0. 25 0.75 0.25 1 1 0.5 0.625
3. Vârful Cet ățuia 0.25 0.25 0.25 0.25 1 0.25 0.375
4. Abruptul Piatra Corbul ui 0.25 0.5 0.5 0.5 1 0.5 0.541
5. Malu de R ăsună 0 1 0.5 0.5 1 0.25 0.541
6. Râpa Șoimilor 0 1 0.5 0.5 1 0.5 0.583
7. Trovanții din arealul Micule ști –
Bela 0 1 1 1 0.75 0.25 0.666
8. Fruntea terasei Câmpina, avale de
confiența Prahova – Doftana 0.75 0.75 0.5 0.5 0.5 0 0,500

VASILE LOGHIN │ 133

Tabel 3. Valoarea cultural ă
Valoarea cultural ă Nr.
Crt.
Denumirea geomorfositului C1 C 2 C 3 C4 C5 Total
1. Cheile Dâmbovi ței 0 0.25 0 0 0 0.05
2. Cuesta Obrocea 0 0 0 0 1 0.20
3. Vârful Cet ățuia 0 0 0 0 0 0,00
4. Abruptul Piatra Corbului 0 0 0 0 0 0,00
5. Malu de R ăsună 0 0 0 0 0 0,00
6. Râpa Șoimilor 0 0 0 0 0 0,00
7. Trovan ții din arealul Micule ști – Bela 0 0 0 0 0 0,00
8. Fruntea terasei Câmpina, avale de
confiența Prahova – Doftana 0 0 0 0 0 0,00

Tabel 4. Valoarea economic ă
Valoarea economic ă Nr.
Crt.
Denumirea geomorfositului E1 E 2 E 3 E4 E5 Total
1. Cheile Dâmbovi ței 0.5 1 0 0.75 0.5 0.55
2. Cuesta Obrocea 0.75 0.75 0 1 0.5 0.60
3. Vârful Cet ățuia 0.5 0.75 0 1 0.25 0.50
4. Abruptul Piatra Corbului 0.25 1 0 1 0.25 0.50
5. Malu de R ăsună 0.75 1 0 1 0.5 0.65
6. Râpa Șoimilor 0.25 0.25 0 1 0.25 0.35
7. Trovan ții din arealul Micule ști – Bela 0.75 0.25 0 1 0.5 0.50
8. Fruntea terasei Câmpina, avale de
confiența Prahova – Doftana 1 0.5 0 1 0,5 0,60

Tabel 5. Valoarea global ă
Nr.
Crt. Denumirea geomorfositului Valoarea
scenică Valoarea
științificăValoarea
culturalăValoarea
economic ă Valoarea
globală
1. Cheile Dâmbovi ței 0.70 0.75 0.05 0.55 0.51250
2. Cuesta Obrocea 0.6 0.625 0.2 0.6 0.50625
3. Vârful Cet ățuia 0.35 0.375 0 0.5 0.30625
4. Abruptul Piatra Corbului 0.45 0.541 0 0.5 0.37275
5. Malu de R ăsună 0.5 0.541 0 0.65 0.42275
6. Râpa Șoimilor 0.6 0.583 0 0.35 0.38325
7. Trovanții din arealul Micule ști –
Bela 0.45 0.666 0 0.5 0.40400
8. Fruntea terasei Câmpina, avale de
confiența Prahova – Doftana 0.5 0.5 0 0.6 0.40000

VASILE LOGHIN │ 134
00,511,522,53
Cheile
Dâmbovi țeiCuesta Obrocea Vârful Cet ățuia Abruptul Piatra
CorbuluiMalu de R ăsunăRâpa Șoimilor Arealul cu
trovanți
(Miculești –
Bela) Fruntea terasei
Câmpina, avale
de confien ța
Prahova –
Doftana Valoarea scenic ă Valoarea științifică Valoarea cultural ă
Valoarea economic ă Valoarea global ă

Fig. 3. Diagram ă reprezentând structura valoric ă a geomorfositurilor din Subcarpa ții Ialomiței

4. Concluzii Considerăm că această evaluare și ierarhizare reflect ă realitatea obiectiv ă, astfel încât
poate oferi factorilor de decizie o etapizare a priorit ăților în privin ța integrării, amenaj ării și
exploatării turistice a acestor obiective. Este o ac țiune pe care o vedem a fi întreprins ă în
paralel cu protejarea geomorfositurilor, pân ă la încadrarea unora dintre ele în categoria
monumentelor naturii sau a ariilor prot ejate. În sensul acesta, apreciem c ă siturile
geomorfologice Cheile Dâmbovi ței (Cetățeni) și Malu de R ăsună (Bezdead) întrunesc cele
mai potrivite condi ții pentru integrarea într-un termen cât mai apropiat în circuitul amenaj ării
și exploatării turistice. De asemenea, propunem ca geomorfositurile Trovan ții din arealul
Miculești – Bela (Pucioasa) și Râpa Șoimilor (obâr șia Cricovului Dulce) s ă primească statutul
de monumente ale naturii .
Referințe

Ielenicz M., (2010), Geotop, geosite, geomorphosite , The Annals of Valahia University of Târgovi ște,
Geographical Series, vol. 9
Loghin V., (2000), Modelarea actual ă a reliefului și degradarea terenurilor din bazinul Ialomi ței, Edit. Cetatea de
Scaun, Târgovi ște
Loghin V., P ăunescu E., Mur ătoreanu G., (2005), Les Grés sauvages. Aperçu général et étude de cas dans le
nord de la Dépression de Pucioasa (Les Subcarpates de Pucioasa) , în Annals of Valahia University of
Târgoviște, Geographical Series, tome 4-5/2004-20 05, Valahia University Press, Târgovi ște, p.
68 – 74

VASILE LOGHIN │ 135
Murătoreanu G., (2009), Munții Leaota. Studiu de geomorfologie , Edit Transversal, Târgovi ște
Păunescu E., (2002), Relieful structural și petrografic în Subcarpa ții dintre Dâmbovi ța și Ialomița, Comunic ări de
geografie, vol VI , Bucure ști.
Păunescu E., (2006), Subcarpații dintre Dâmbovi ța și Ialomița. Studiu de geomorfologie , teză de doctorat
Pralong J. P., (2005), A method for assessing tourist potential and use of geomorphological sites , Géomorphologie:
relief, processus, environnement, 3, 189 – 196
Reynard Em., (2006), Fiche d’inventaire des géomorphosites , Université de Lausanne, Institut de géographie,
rapport non publié, 8 pages / http://www.unil.ch/