Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel [625993]

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

1
2017
CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I. CRIMA. CRIMA ÎN SERIE. ASPECTE GENERAL E ………. 1
Sec țiunea 1. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND CRIMA. … …………. 2
Sec țiunea 2. CRIMA ÎN SERIE. SPECIFICITATEA CRIMELOR ÎN
SERIE……………………………………………………………………………..3
Sec țiunea 3. ABORDAREA PENAL Ă ȘI CRIMINOLOGIC Ă A
CRIMINALULUI ÎN SERIE ……………………….. ……………………………………… 3
Sec țiunea 4. CRIMINALUL ÎN SERIE, UN FENOMEN COMPLEX .. ……….. 3
CAPITOULUL II. TIPOLOGIA CRIMINALULUI ÎN SERIE ……………………. 4
Sec țiunea 1. NO ȚIUNI CONCEPTUALE PRIVIND PERSONALITATEA
CRIMINAL Ă. FACTORI PSOHOSOCIALI DETERMINAN ȚI ………………….. 5
Sec țiunea 2. PROFILUL PSIHOLOGIC AL FEMEII UCIGA Ș ÎN SERIE ….. 5
Sec țiunea 3. CATEGORII DE FEMEI CRIMINALI ÎN SERIE. DIF EREN ȚELE
ÎNTRE CRIMINALUL B ĂRBAT ȚI CRIMINALUL FEMEIE. CUPLURI DE
UCIGA ȘI………………………………………….. …………………………………………… 5
CAPITOULUL III. ANALIZA COMPORTAMENTAL Ă A CRIMINALULUI ÎN
SERIE ………………………………………….. …………………………………………… … 4
Sec țiunea 1. REPERE ORIENTATIVE LA CRIMINALUL ÎN SERIE.
MOTIVA ȚIE, MODE DER OPERARE ………………………… ……………………… 5
Sec țiunea 2. ASPECTE VICTIMOLOGICE PRIVIND ACTUL CRIMIN AL.
CUPLUL PENAL INFRACTOR – VICTIM Ă …………………………………………. 5

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

2
Sec țiunea 3. INTERDEPENDEN ȚA DINTRE CAUZALITATEA VICTIMAL Ă
ȘI CAUZALITATEA CRIMINAL Ă ………………………………………….. ………….. 5
CAPITOULUL IV. STUDIU DE CAZ. FEMEI UCIGA ȘE CELEBRE ……….. 4
CONCLUZII ………………………………………….. ………………………………………. 4
BIBLIOGRAFIE ………………………………………….. …………………………………. 4
ANEXE ………………………………………….. …………………………………………… .. 4

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

3
ABREVIERI

ART. Articol

C. PEN. Codul Penal în vigoare

C. PROC. PEN. Codul de procedur ă penal ă în vigoare

ED. Editura

OP. CIT. Opera Citat ă

PAG. Pagina

S.A.M.D. Și a șa mai departe

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

4
INTRODUCERE

Uciga șul în serie a preocupat mult ă vreme atât speciali știi, cât și opinia
public ă, fiind un subiect îndelung dezbatut și analizat. S-au c ăutat tipare,
motive, mijloace de preven ție și sanc ționare. Criminalii în serie au fascinat
dintotdeauna, iar aceast ă fascina ție se aplic ă nu doar în cazul asasinilor
reali, ci și celor n ăscu ți din fic țiune. Ca exemplu îl avem pe Jeffrey Dahmer 1
care î și m ăcel ărea și î și mânca victimele în Milwaukee și pe Hannibal Lecter,
un multiuciga ș și canibal, care se bucura de o celebritate interna țional ă
datorit ă filmului Tăcerea Mieilor , realizat dup ă romanul lui Thomas Harris. 2
Dac ă ad ăug ăm la aceast ă re țet ă și un personaj feminin care s ă fie
protagonistul, vom în țelege de ce oamenii sunt atât de fascina ți de acest
fenomen.
Este oare cineva care nu a auzit despre celebrul pr oces din Fran ța
anului 1840, în care acuzata era frumoasa parizianc ă Marie Laxarge, care
a deschis u șile toxicologilor dând na ștere unui nou procedeu de identificare
a criminalilor, denumit toxicologie? Sau cine nu a citit m ăcar câteva rânduri
despre Mary Ann Cotton, devenit ă celebr ă dup ă ce a trezit repulsie și
compasiune când s-a descoperit c ă a avut 21 de victime?
Totodat ă, s ă nu uit ăm cel mai odios criminal în serie român și anume
Văduva Neagr ă3, care este și ast ăzi un mister pentru criminali ști.

1 ˇ Jeffrey Lionel Dahmer, numit și Canibalul din Milwaukee, a fost un criminal în serie HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/wiki/SUA" american, care în perioada 1978 – 1991 a comis crime , violuri și acte
de cruzime asupra a 17 victime, toate de sex mascul in, la care s-au ad ăugat elemente de necrofilie și
canibalism .

2 ˇ Lane B., Gregg W., Enciclopedia uciga șilor în serie , Editura RAO, Bucure ști, 1996, p. 10

3 ˇ Nici m ăcar numele adev ărat nu îi este cunoscut, atâta vreme cât în analele criminologiei ea a r ămas
cunoscut ă ca Vera Renczi, numele de familie apar ținând celui de-al doilea sau so ț. Unele surse îi indic ă
drept an al na șterii anul 1903 dar, cel mai probabil, Vera s-a n ăscut la sfâr șitul secolului al XIX-lea, în
Bucure ști, în urma leg ăturii dintre un om de afaceri ungur și o frumoas ă tân ără unguroaic ă ce apar ținea

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

5
Consider c ă, prin lucrarea mea, voi prezenta modul în care cri minalul
în serie concepe actul criminal, voi analiza atitud inea comportamental ă a
acestuia care este oscilant ă și dependent ă de unele cauze obiective și de
condi ții subiective variabile, voi explica condi ția moral ă a criminalului în serie
care se poate în țelege doar prin integrarea acestuia în mediul ambia nt și
care sunt implica țiile psihologice ale actului de agresivitate care c onstituie
elemente ajut ătoare în activitatea de identificare și de prevenire a
infrac ționalit ății. Voi începe cu o analiz ă general ă ca apoi s ă fac o analiz ă
psihologic ă a anumitor tipare pentru o mai bun ă în țelegere a acestui
fenomen complex. Prin prezentarea criminalului în s erie la modul general,
cu toate variet ățile sale, vom ajunge la o mai bun ă în țelegere a femeii
criminal în serie, punctând diferen țele notabile, acolo unde este cazul.
Astfel, în primul capitol voi prezenta caracteristi cile generale privind
crima și criminalul în serie, cum este reglementat și sanc ționat în cadrul
nostru legislativ, voi face o compara ție între tiparele crimei unice și a celei
în serie, voi analiza condi țiile în baza c ărora putem califica un subiect drept
criminal în serie, atât din punctul de vedere al vi ctimelor și al modului de
operare, cât și din perspective mobilului și al impulsurilor sadice.
Capitolul II va fi o analiz ă din punct de vedere psihologic al
criminalului în serie, prin examinarea factorilor p sihosociali care determin ă
transformarea acestuia. Totodat ă, voi face o paralel ă între criminalul b ărbat
și criminalul femeie, prin eviden țierea celor mai importante asem ănări și
deosebiri.
În finalul capitolului, voi prezenta portretul feme ii uciga șe în serie,

micii nobilimii din România. A ucis 35 de b ărba ți în decurs de zece ani: doi i-au fost so ți, iar restul aman ți.
Vaduva Neagr ă și-a ucis chiar și fiul de 10 ani, care cuno ștea faptele abominabile ale mamei.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

6
evolu ția acesteia în timp și cum dorin ța femeii de a se sim ți superioar ă
bărbatui a devenit mobilul principal pentru care ucid e.
În Capitolul III voi ar ăta, în concret, modul de lucru al unui criminal în
serie prin observarea procesului repetitiv și al orient ării predictive, astfel
în țelegând și motiva ția criminal ă. În aceea și m ăsur ă, voi analiza și aspectele
victimologice privind actul criminal prin explicare a interdependen ței dintre
cauzalitatea victimal ă și cea criminal.
Ultimul capitol este dedicat celor mai celebre feme i uciga șe, iar în
concluzii voi vorbi despre cum acest fenomen infrac țional a luat amploare
odat ă cu trecerea timpului, cum societatea a influen țat infractorii și cum
fiecare fiin ță uman ă poate deveni poten țiala victim ă a unui criminal în serie,
întrucât mijloacele de investigare tradi ționale sunt lipsite de eficacitate.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

7
CAPITOLUL I. CARACTERISTICI GENERALE PRIVIND CRIMA ȘI
CRIMINALUL ÎN SERIE

Sec țiunea 1. Caracteristici generale privind crima
Conceptul de crim ă are numeroase în țelesuri, motiv pentru care trebuie
să în țelegem toate semnifica țiile acestei no țiuni pentru a evita orice
confuzie. 4 Când analiz ăm crima, trebuie avut în vedere factorul uman care
este inerent și anume criminalul. Putem defini no țiunea de crim ă în sensul
comun, în sensul penal și în sensul criminologic.
În accep țiunea comun ă, crima este o infrac țiune inten ționat ă împotriva
vie ții persoanei, fie c ă desemneaz ă omorul 5 (art. 188 C. Pen), omorul
calificat 6 (art. 189 C. Pen.). Totodat ă, aceea și denumire o g ăsim și în cazul
altor infrac țiuni cu un obiect juridic principal diferit, dar ca re au ca rezultat tot
moartea unei persoane. Spre exemplu, Codul penal re glementeaz ă
uciderea sau v ătămarea nou-n ăscutului s ăvâr șit ă de c ătre mam ă7 (art.200
C. Pen.) ca infrac țiune asupra unui membru de familie. Utilizarea no țiunii de
crim ă în sens comun se reg ăse ște și în limbajul curent.

4 ˇ Cioclei V., Manual de criminologie , Editura C.H. Beck, Bucure ști, 2007, p.13
5 ˇ Art. 188 Omorul (1) Uciderea unei persoane se pedepse ște cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și
interzicerea exercit ării unor drepturi. (2) Tentativa se pedepse ște.
6 ˇ Art. 189 Omorul calificat
(1) Omorul s ăvâr șit în vreuna dintre urm ătoarele împrejur ări: a) cu premeditare; b) din interes material; c)
pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la r ăspundere penal ă sau de la executarea
unei pedepse; d) pentru a înlesni sau a ascunde s ăvâr șirea altei infrac țiuni; e) de c ătre o persoan ă care a
mai comis anterior o infrac țiune de omor sau o tentativ ă la infrac țiunea de omor; f) asupra a dou ă sau mai
multor persoane; g) asupra unei femei gravide; h) p rin cruzimi, se pedepse ște cu deten țiune pe via ță sau
închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercit ării unor drepturi. (2) Tentativa se pedepse ște.

7 ˇ Art. 200 Uciderea ori v ătămarea nou-n ăscutului s ăvâr șit ă de c ătre mam ă (1) Uciderea copilului
nou-născut imediat dup ă na ștere, dar nu mai târziu de 24 de ore, s ăvâr șit ă de c ătre mama aflat ă în stare
de tulburare psihic ă se pedepse ște cu închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Dac ă faptele prev ăzute în art.
193-195 sunt s ăvâr șite asupra copilului nou-n ăscut imediat dup ă na ștere, dar nu mai târziu de 24 de ore,
de c ătre mama aflat ă în stare de tulburare psihic ă, limitele speciale ale pedepsei sunt de o lun ă și,
respectiv, 3 ani.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

8
Crima, în sens penal, este o infrac țiune grav ă pentru care sunt stabilite
pedepse diferite și mai aspre în raport cu celelalte infrac țiuni. Legisla ția
penal ă român ă, atât în Codul de la 1865, cât și în Codul Penal Carol al II-
lea, a f ăcut o împ ărțire tripartit ă a infrac țiunii în crime, delicte și contraven ții.
În contextul legisla ției române ști actuale, s-a renun țat la aceast ă împ ărțire,
astfel c ă no țiunea de crim ă nu mai are nicio semnifica ție penal ă determinat ă.
No țiunea de crim ă, în sens criminologic, are diferite accep țiuni.
Așadar, criminologia folose ște no țiunea de crim ă pentru a desemna
infrac țiunea în general. Este evident faptul c ă nu putem pune semnul
egalit ății între cele dou ă no țiuni, crima pornind de la conceptul de infrac țiune,
dar trebuie s ă mearg ă mai departe de aceasta.
Art. 15 C. Pen. define ște infrac țiunea ca fiind fapta prev ăzut ă de legea
penal ă, s ăvâr șit ă cu vinov ăție, nejustificat ă și imputabil ă persoanei care a
săvâr șit-o. Defini ția infrac țiunii din acest cod penal se vrea a fi una inovativ ă,
și chiar este, prin înl ăturarea tr ăsăturii pericolului social, amplu
controversat ă în doctrina elaborat ă pe marginea prevederilor art.17 din
Codul penal de la 1968 8. Principala critic ă a prevedrii pericolului social ca
tr ăsătur ă a infrac țiunii consta în aceea c ă apar ținea filierei sovietice, f ără nici
o leg ătur ă cu” tradi țiile dreptului nostru penal”. 9 De asemenea, tot ca o
abordare nou ă este privit ă și prevederea tr ăsăturii imputabilit ății. Includerea
acestei tr ăsături a fost echivalat ă cu abandonarea teoriei psihologice în ceea
ce prive ște vinov ăția și îmbr ățișarea teoriei normative, de inspira ție
german ă.

8 ˇ Vechiul cod penal, în art. 17, definea infrac țiunea pe baza celor trei condi ții cumulative și anume: fapta
să fie prev ăzut ă de legea penal ă, s ă fie comis ă cu vinov ăție și s ă prezinte pericol social. Și prin prisma
acestei defini ții, tot nu putem pune semnul de egalitate între cel e dou ă no țiuni.

9 ˇ V.Pa șca, Privire critic ă asupra defini ției infrac țiunii în Noul Cod Penal în Noul Cod Penal. Reform ă și
continuitate în legisla ția român ă, Comunic ări știin țifice, Editura Universitaria Craiova 2005, p.51.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

9
Cu toate acestea, legiuitorul român a e șuat lamentabil prin prevederea
în cuprinsul art. 15 C. Pen. atât a tr ăsăturii vinov ăției, cât și a tr ăsăturii
imputabilit ății, imputabilitatea presupunând în mod necesar s ăvâr șirea faptei
cu vinov ăție. În consecin ță noua defini ție nu a sc ăpat criticilor doctrinei,
aceasta calificând-o ca redundant ă.10
Crimele în serie sunt evenimente care au un mare im pact asupra
popula ției în rândul c ăreia î și face loc o atmosfer ă de temere, de nelini ște și
chiar panic ă. În acela și timp, crima și criminalii în serie fascineaz ă la fel de
mult pe cât sperie. Din acest motiv, de nenum ărate ori, s-a pus întrebarea
dac ă publicitatea mediatic ă a acestor crime nu ar avea vreo implica ție în
apari ția acestor criminali în serie. S-a ajuns la concluz ia c ă mass-media
poate doar s ă inspire criminalul în ceea ce prive ște modul lui de operare,
mobilul acestuia fiind deja adânc înr ădăcinat în psihicul s ău.
Putem clasifica o crim ă ca fiind obi șnuit ă prin prisma victimelor, care
sunt alese în baza unui mobil clar conturat, spre e xemplu pentru a fura un
obiect care îi apar ține, pentru r ăzbunare, etc. În cazul crimelor în serie,
victima trebuie s ă urmeze un tipar, s ă apar țin ă unui anumit gen, s ă fie
inclus ă într-o anumit ă categorie de persoane. 11
Pentru a în țelege acest fenomen, trebuie s ă analiz ăm câteva tr ăsături
aparte pe care le are uciga șul în serie. În primul rând, crimele au o anumit ă
frecven ță , fie mai mare, fie mai mic ă, care continu ă pân ă când asasinul este
prins sau moare. 12 Aceast ă frecven ță reprezint ă tiparul fundamental, f ără s ă

10 ˇ F.Streteanu, Proiectul noului cod penal și reconfigurarea teoriei infrac țiunii în dreptul român , Caiete de
drept penal nr. 2/2009, p. 53-54
11 ˇ Spre exemplu, Joseph Mendley ucidea numai femei ro șcate, Ramiro Artieda omora doar femeile care
sem ănau cu logodnica ce îl p ărăsise, Peter Sutcliffe afirma c ă nu f ăcea decât s ă cure țe ora șul de
prostituate.
12 ˇ Lane B., op. cit ., p. 15

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

10
putem vorbi de o frecven ță stabilit ă sau un num ăr predeterminat de
victime. 13 Putem face o paralel ă între dependen ța creat ă de droguri și
senza ția de pl ăcere pur ă pe care o simt criminalii în serie.
În acela și fel, dac ă criminalul are acces liber la stimulent, va contin ua
îndeletnicirea sa oribil ă pân ă când va fi prins sau omorât.
Crimele în serie tind s ă se petreac ă în rela ție de unu la unu 14 , ca și în
cazul crimelor obi șnuite. Acest caracter individualist al criminalului în serie
nu este compatibil cu situa ția în care el ar fi nevoit s ă î și împart ă pl ăcerile
cu altcineva. În plus, dac ă lucreaz ă pe cont propriu, se reduc șansele de a
fi prins, având în vedere c ă doar uciga șul cunoa ște crima. Diferite studii ale
personalit ăților acestor criminali, au relevat faptul c ă ace știa au o via ță
dual ă, p ăstrând o imagine curat ă în rela ția cu ter ții.
Inexisten ța sau raritatea unei rela ții directe, a unei conexiuni între
victim ă și uciga ș, este un alt atribut important. Asta nu înseamn ă c ă unele
victime nu au fost alese tocmai din cadrul familial din motive de ordin
financiar, dar aceste cazuri sunt foarte rare. 15 Pân ă la dezvoltarea artei
investiga ției, aceste tipare erau greu de recunoscut. În timp , prin avansarea
acestor știin țe, s-a ajuns la descoperirea cu mai mult ă u șurin ță a acestor
tipare clare victim ă/motiv.
O alt ă tr ăsătura caracteristic ă a crimelor în serie este tiparul sau
tratamentul administrat victimei. De și acesta este bine definit, motiva ția care

13 ˇ Sud-africanul Ronald Cooper a p ăstrat un jurnal unde erau dezv ăluit programul s ău bine planificat de
ucidere a copiilor, de și a fost arestat dup ă prima sa crim ă.
14 ˇ Lane B., Gregg W., op. cit. , p. 16

15 ˇ În România, Toma Gheorghe este singurul criminal în serie care a ucis membrii familiei sale. Expert iza
medico-legal ă psihiatric ă efectuat ă asupra lui Toma a relevat faptul c ă ''are un intelect corespunz ător, îns ă
este instabil afectiv, impulsiv, cu toleran ță sc ăzut ă la frustr ări și are o personalitate cu tr ăsături antisociale.''
Expertiza a mai scos la iveal ă faptul c ă uciga șul are afectivitate sc ăzut ă fa ță de membrii familiei.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

11
st ă în spatele acestui tipar rareori este una ra țional ă. Din punct de vedere
psihologic, criminalul în serie este considerat a f i o persoan ă slab ă, care nu
poate distinge binele de r ău și care nu î și poate st ăvili poftele. Totodat ă,
acesta este considerat responsabil pentru faptele s ale și nu va putea fi iertat
pe baza devierii lui mintale, mai ales când un astf el de criminal premediteaz ă
crimele și el organizeaz ă cu mult timp înainte.
Când sunt prin și, criminalii g ăsesc motive aberante pentru care au
ucis 16 , iar din aceast ă cauz ă este foarte dificil pentru anchetatori s ă
cerceteze acest gen de omucidere, nefiind o leg ătur ă clar ă între asasin și
victim ă.
În mod obi șnuit, crimele în serie sunt caracterizate de o mare violen ță ,
iar victima este supus ă unor acte brutale nejustificate. Aceast ă violen ță este
strâns legat ă de mobilul crimei. Astfel, actul în sine reprezint ă întreaga
motiva ție, iar prelungirea acestui moment are drept scop m ărirea duratei de
pl ăcere a criminalului. Fanteziile sado-sexuale sunt a sociate cu crima în
serie, aceast ă dorin ță de a domina ducând la excese de violen ță .

Sec țiunea 3. Abordarea penal ă și criminologic ă a no țiunii de criminal.
Crima este înainte de toate un fapt uman și, de aceea, orice crim ă
presupune existen ța unui criminal 17 . E de observat faptul c ă termenul de
criminal este folosit pentru a desemna infractorul și viceversa, f ără s ă se
fac ă o distinc ție clar ă. În limbajul curent, infractorul este cel care a s ăvâr șit
o infrac țiune. În sens penal, se mai adaug ă o condi ție și anume, s ă fie
condamnat definitiv.

16 ˇ Spre exemplu, Ion Rîmaru a zis c ă vinovat de crimele sale este de fapt arabul Ahmad, un alt criminal
în serie. La fel, Vere ș Romulus a dat vina pe Satana.
17 ˇ Cioclei V., op. cit. , p.1

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

12
Pentru o delimitare a no țiunii de criminal din perspectiv ă criminologic ă
și din perspectiv ă penal ă, Raymond Gassin spune c ă „spre deosebire de
penalist, care vede în condamnarea penal ă criteriul delincventului,
criminologia se ata șeaz ă la realitatea fenomenului și define ște delincventul
ca «acela care a comis o crim ă». Nu este deloc nevoie ca acesta s ă fi fost
condamnat, nici m ăcar urm ărit ori cunoscut de autorit ățile de poli ție și justi ție
(delincventul ascuns a interesat întotdeauna pe cri minolog). În sens invers,
condamnarea nu este totdeauna suficient ă, c ăci trebuie s ă avem în vedere
erorile judiciare.” 18
Așadar, pentru a defini criminalul, criminologia reia aspectele din
dreptul penal, fiind din acest punct de vedere trib utar ă dreptului penal și
legilor penale. Totodat ă, dep ășește cadrul dreptului penal și, cu ajutorul
psihologiei, explic ă acest concept.

Sec țiunea 4. Criminalul în serie, un fenomen complex.
Mul ți speciali ști au apreciat ca fenomenul criminalului în serie e ste un
fenomen care a ap ărut recent. Aceast ă concep ție este gre șit ă, având în
vedere c ă antichitatea ne-a oferit multe exemple de criminal i în serie 19 . Spre
exemplu, în Evul Mediu, putem vorbi despre mare șalul Gilles de Rais care
a ucis peste trei sute de copii sau despre contesa maghiar ă, Elisabeth
Bathory care ucidea femei tinere și le folosea corpul și sângele în ritualuri
vampiriste. 20

18 ˇ Gassin R., Criminologie , Editura Dalloz, Paris, 1990, p. 55 .
19 ˇ Vorbim aici de împ ăra ții romani precum Tiberius, Caligula sau Nero.
20 ˇ Négrier-Dormont L., Tueurs en série à comportement systemique: etude, a nalyse de cas, techniques
d’investigation , Editura Chlorofeuilles, Nanterre, 1998, p. 48-51.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

13
Criminologia a fost dintotdeauna preocupat ă s ă studieze cazurile
uciga șilor sadici care au f ăcut multe victime. Primul criminolog care s-a
ocupat îndeaproape de astfel de cazuri a fost Cesar e Lombroso 21 , iar el a
subliniat întotdeauna aceast ă tenta ție obsesiv ă a criminalilor de a ucide. În
lucrarea sa, L`Homme Criminel 22 , a surprins aceast ă tr ăsătura a
criminalului, aceast ă sete de celebritate care îl determina s ă fac ă din fiecare
crim ă un titlu de glorie. Putem men ționa aici o teorie foarte interesant ă a
acestuia conform c ăreia caracteristicile fizice ale individului erau i ndicatorii
de baz ă ai degener ării și inadapt ării. Pentru Lombroso, ereditatea avea o
mare influen ță asupra criminalit ății, considerând c ă actul criminal este o
fatalitate ereditar ă. În alte cuvinte, criminalul avea tr ăsături asem ănătoare
cu str ămo șii s ăi criminali, p ăstrând stigmatele acestora.
Astfel de tr ăsături ar fi fost forma sau m ărimea capului, defectele
ochilor, urechi de dimensiuni neobi șnuite, dimensiunile excesive ale
pome ților, buzele c ărnoase, denti ția anormal ă, b ărbia proeminent ă,
lungimea excesiv ă a bra țelor sau asimetria craniului.
Conform unui studiu realizat de el, dup ă examinarea a 383 de criminali,
a rezultat ca 21% dintre ei prezint ă m ăcar o astfel de anomalie, în timp ce
43% au cinci asemenea caracteristici sau chiar mai multe. Acest lucru l-a
făcut s ă afirme c ă prezen ța a cinci sau mai multe anomalii de acest tip este
un indicator clar al faptului c ă individul este un criminal înn ăscut. Este
extrem de dificil s ă definim un criminal în serie, deoarece de și avem o

21 ˇ Ezechia Marco Lombroso, cunoscut ca Cesare Lombr oso (n. 6 noiembrie 1835 – d. 19 octombrie 1909), a fost
un criminolog și medic italian. A fost fondator al Școlii Italiene Pozitiviste de Criminologie. Este c unoscut pentru
teoria pe care a elaborat-o în domeniul criminologi ei și care a avut la bază darwinismul social și poz itivismul lui
Auguste Comte. Astfel, considera criminalul ca avân d înnăscută tendința spre infracțiune și care poate fi
observabilă în cadrul trăsăturilor fizice ale feței . Ulterior, această teorie avea să fie contestată, fiind infirmată de
rezultatele științifice.
22 ˇLombroso C., Omul delincvent, Ed. Maiastra, Bucur ești, 1992.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

14
anume tipicitate, trebuie s ă îl delimit ăm de alte tipuri de criminali. Totodat ă,
putem reuni anumite elemente subiective și obiective pentru a putea schi ța
o defini ție a acestuia.
În primul rând, avem o condi ție de ordin cantitativ care ne ajut ă s ă
calific ăm individul drept criminal în serie și anume num ărul victimelor.
Așadar, dup ă a treia crim ă, putem considera c ă subiectul este uciga ș în
serie. Mergând mai departe cu ra ționamentul, putem încadra individul în
aceea și categorie, chiar dac ă a comis doar un omor, dac ă din modul s ău de
operare, rezult ă c ă acesta ar și ac ționat la fel în continuare, dac ă nu ar fi
fost identificat și re ținut.
Apoi, trebuie s ă delimit ăm uciga șul în mas ă de uciga șul în serie. Putem
defini uciga șul în mas ă pe individul care, în baza aceleia și rezolu ții
infrac ționale sau în aceea și împrejurare, ucide mai multe persoane. Putem
exemplifica aici atacurile teroriste, omorurile asu pra membrilor de familie,
crimele comise în licee. Avem a șadar o pluralitate de victime, dar nu reg ăsim
caracterul repetabil al actului. Chiar dac ă crima a fost premeditat ă,
momentul comiterii faptei coincide cu sfâr șitul planului. În cazul criminalului
în serie, pluralitatea de victime nu este simultan ă ci succesiv ă, iar tipic
pentru acesta este repetabilitatea actului, planul acestuia fiind unul de
durat ă și nu se opre ște la uciderea victimei.
Pentru a putea defini criminalul în serie, acesta t rebuie prezentat și din
punct de vedere subiectiv. În acest sens, este foar te important s ă analiz ăm
mobilul s ău specific, atipic în raport cu crimele clasice, ca re îl conduc pe
individ la comiterea unui omor. Din cercet ările efectuate a reie șit faptul c ă
aceste crime în serie au un caracter pervers care i zvor ăsc din anumite
fantezii sexuale și care au ca scop ob ținerea unor senza ții extreme. Din
acest motiv, uciga șul tinde s ă repete acela și act, pentru a- și transpune în

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

15
realitate fantezia. Aceste senza ții de dominare și manipulare a victimei apar
odat ă cu pornirile sadice ale acestuia.
Din punct de vedere geografic 23 , criminalii în serie sunt peste tot pe
planet ă. Totodat ă, în unele regiuni, anumite crime sunt mai periculo ase
decât altele în sensul în care sunt crime care impl ic ă un nivel mai ridicat de
violen țe inutile si acte de sadism. Anali știi acestui fenomen au apreciat c ă
tendin ța este de globalizare, iar din acest motiv este imp ortant ca
mecanismele de ap ărare s ă fie preg ătite la aceast ă nou ă dimensiune care
se contureaz ă.

23 ˇ www.descopera.ro

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

16
CAPITOLUL II. TIPOLOGIA CRIMINALULUI ÎN SERIE

Sec țiunea 1. No țiuni conceptuale privind personalitatea criminal.
Factori psihosociali determinan ți.
Pentru a în țelege psihopatologia specific criminalului în serie , trebuie
să analiz ăm actul criminal, concret modul în care se manifest ă psihicul
acestuia în func ție de voin ța, inteligen ța și afectivitatea sa. Comportamentul
disfunc țional al acestuia este determinat, în aceea și m ăsur ă, atât de
elementele înn ăscute ale personalit ății sale, cât și de antecedentele sale.
Jean Pinatel 24 a dezvoltat o teorie asupra personalit ății criminale,
teorie care sus ține faptul c ă trecerea efectiv ă la actul criminal este un
element decisiv, iar condi țiile trecerii la act sunt condi ționate de un nucleu al
personalit ății caracterizat prin egocentrism, labilitate, agres ivitate și
indiferen ță afectiv ă. A șadar, sunt reunite mai multe component care de sine
st ătătoare nu sunt anormale, dar reunite într-o structur ă dinamic ă, vor forma
nucleul criminal. În baza acestui ra ționament, putem spune c ă orice om
poate devein delicvent, r ăsturnând astfel teoria lui Lombroso. Diferen ța
apare atunci când delincven ții ac ționeaz ă în baza unei incita ții u șoare, pe
când nedelincven ții au nevoie de presiuni grave pentru a le provoca o
reac ție. În acest sens, factorii de mediu multiplic ă ocaziile de a comite crime
și u șureaz ă dezvoltarea personalit ății criminale.
Personalitatea criminal ă este alc ătuit ă din caracteristici intrinseci
individului, fie c ă sunt ereditare, fie c ă sunt native. Studiile recente spun c ă
ace ști criminali sunt rezultatul a unui întreg complex de factori; de pild ă,
trauma suferite în copil ărie, temperament violent, ratare profesional ă,
eșecuri sexuale, s.a.m.d. Puterea pe care o exercit ă asupra victimelor, acest

24 ˇ Pinatel J., Egocentrisme et personnalité crimine lle, R.S.C./D.P.C. nr. 1/1959, Paris, p. 64.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

17
sentiment de control supline ște deficien țele majore ale criminalului în serie.
Un individ atr ăgător, cu un organism bine structurat au o siguran ță de sine
care influen țeaz ă pozitiv formarea personalit ății. În schimb, criminalii se simt
inferiori, iar acest sentiment de inferioritate îi motiveaz ă s ă comit ă crime.
Nicolae Mitrofan 25 , în lucrarea sa, Psihologie Judiciar ă, a expus
aceast ă problem ă a personalit ății infractorului. El spune c ă personalitatea
infractorului este fondul pe care trebuie s ă se încruci șeze, în cadrul duelului
judiciar, func țiile acuz ării și ap ărării, pentru că, în ultim ă instan ță , pedeapsa
este impus ă infractorului, iar efectele sale sunt condi ționate de aceast ă
personalitate.
Factorii psihologici nu ac ționeaz ă direct, nemijlocit și univoc asupra
individului, ci prin filtrul particularit ăților sale individuale, particularit ăți ale
căror r ădăcini se afl ă în mic ă m ăsur ă în elementele înn ăscute ale
personalit ății și în cea mai mare m ăsur ă în antecedentele sale, în istoria
personal ă. Toate acestea îi determin ă un anumit tip de comportament
disfunc țional, un anumit mod de a ac ționa și reac ționa în spa țiul psihologic,
în modul de a rezolva situa țiile conflictuale care apar mereu în acest spa țiu.
Infractorul se prezint ă ca o personalitate deformat ă cu o insuficient ă
maturizare social ă, cu deficien țe de integrare social ă, care intr ă în conflict
cu cerin țele sistemului valorico-normativ și cultural al societ ății în care
tr ăie ște. Pe aceast ă baz ă se încearc ă s ă fie puse în eviden ță atât
personalitatea infractorului, cât și mecanismele interne (mobiluri, motiva ții,
scopuri) care declan șeaz ă trecerea la actul infrac țional ca atare.
Cercet ările au eviden țiat c ă exist ă dou ă tipuri de personalitate
criminal ă și anume extravertitul tipic și introvertitul tipic. În prima categorie
putem include individual sociabil, c ăruia îi plac petrecerile și are mul ți

25 ˇ N. Mitrofan, T. Butoi, V. Zdrenghea, Psihologie Judiciar ă, Editura Șansa, Bucure ști, 1992.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

18
prieteni. Este un om deschis, vesel și optimist. Totodat ă, î și pierde cump ătul
repede și tinde s ă devin ă agresiv foarte u șor. Introvertitul tipic este lini știt,
retras, cu pu țini prieteni. Nu ac ționeaz ă sub impulsul momentului și este
foarte calm.
Personalitatea uman ă are multiple variet ăți, a șadar nu putem
clasifica un individ dup ă numai câteva informa ții. H.J. Eysenck arat ă c ă:
„practic, to ți criminalii fac parte din categoria extraverti ților” și c ă „acest tip
de indivizi se caracterizeaz ă printr-un nivel slab de excita ție a cortexului
cerebral, fenomen care împiedic ă la ei formarea normal ă a reflexelor
condi ționate…deci extraverti ții, în general, prin sl ăbiciunea înn ăscut ă a
aptitudinii lor de a fi condi ționa ți (deci educa ți socialmente – n.a.), au toate
șansele s ă nu reziste la tenta ții și astfel s ă adopte, dac ă nu neap ărat un
comportament criminal, cel pu țin un comportament antisocial…”; „exist ă
grupe de indivizi la care comportamentul criminal d eriv ă din cauze
totalmente diferite, a șa se pare c ă uciga șii în serie – cel pu țin cei din Europa,
ar fi mai mult introverti ți; totu și, poate la asasinii profesioni ști s ă fie altfel”. 26
Sub aspectul anumitor particularit ăți psihologice, putem enumera
anumite tr ăsături comune ale criminalilor în serie. Instabilitat ea emotiv-
ac țional ă este dobândit ă din cauza experien țelor negative și a educa ției
primite. Aceasta este o tr ăsătura esen țial ă care denot ă dereglarea
afectivit ății și insuficienta dezvoltare a autocontrolului la crim inali. Pe
schema cauz ă-efect, criminalul d ă dovad ă de inadaptare social ă. Aceast ă
inadaptare rezult ă și din influen ța necorespunz ătoare a mediului familial.
Orice criminal în serie este caracterizat de duplic itatea comportamentului.
Dup ă cum am mai spus, el joac ă un rol al omului cinstit, corect, care nu are
nimic de ascuns, fiind astfel u șor de depistat de c ătre un specialist. În acela și

26 ˇ Eysenck H.J., Crime and Personality, Editura Rou tledge and Regan Paul Ltd., Londra, 1965, p. 87.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

19
timp, faptul c ă î și creeaz ă o via ță dubl ă, îl face s ă se distan țeze de cei din
jur, s ă se izoleze de normalitate.
Criminalul nu prevede consecin țele ac țiunii sale antisociale. Acest
fapt se datoreaz ă imaturit ății sale intelectuale, fiind incapabil s ă stabileasc ă
un raport ra țional între efectuarea actului infrac țional și executarea acestuia.
Nevoia de a sim ți acea pl ăcere imens ă atunci când ucide, îl face pe uciga ș
să nu mai aib ă o imagine clar ă a realit ății, neavând o atitudine consecvent ă
fa ță de problemele sale, fiind imatur din punct de vede re afectiv. În acela și
fel, criminalul este frustrat în nenum ărate rânduri, fiind convins c ă este privat
de anumite drepturi și recompense care i se cuvin. Aceast ă frustrare duce
la pierderea autocontrolului, reac ționând haotic și violent la situa țiile
frustrante.
Crimele unui astfel de individ au o tendin ță de cre ștere, pentru a
ob ține în mod constant pl ăcerea pe care ofer ă acestea. Din acest motiv, un
astfeld e criminal nu se va opri niciodat ă din ucis, pân ă când nu este prins
și sanc ționat.

Sec țiunea 2. Profilul psihologic al femeii uciga ș în serie
Acest tip de criminali în serie este rar întâlnit. De obicei, femeile ucid
din motive materiale și tind s ă se ata șeze emo țional de victimele lor, de
multe ori având o rela ție cu persoana pe care o ucid. Din punct de vedere
geografic, femeile ucid în propria lor locuin ță , în spitale sau în diferite locuri
din ora șul în care stau. Statisticile arat ă c ă femeile ucid prin împu șcare
(20%), sufocare (16%), înjunghiere (11%) și înecare (5%).
Majoritatea femeilor criminali în serie ucid din ca uza unei traume din
copil ărie, din cauza lipsei tat ălui pe care încearc ă s ă îl g ăseasc ă, s ă îl
înlocuiasc ă, iar când nu îl g ăse ște sau este dezam ăgit ă, îl omoar ă.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

20
Sunt persoane aparent normale, lini știte, cu o via ță social ă obi șnuit ă.
La fel c ă b ărba ții, și ele cresc în familii cu probleme, aproape toate s uportând
vreo form ă de abuz în copil ărie. La multe dintre ele se dezvolt ă o sexualitate
precoce și intens ă, înso țit ă de o personalitate agresiv ă, violent ă și
dominatoare. Apoi, în timp ce b ărba ții î și aleg în general victime cu care s ă
nu fi avut niciun tip de raport anterior, femeile " prefer ă" so ții, aman ții sau
rudele și cunoscu ții. Motiva țiile acestora sunt diferite de cele ale b ărba ților,
dup ă cum diferit ă este și tipologia victimelor. Potrivit estim ărilor, la nivel
mondial, se consider ă c ă femeile criminali în serie sunt un num ăr cuprins
între 5% și 10% din cel total al asasinilor în serie. 27

Sec țiunea 3. Categorii de femei criminali în serie. Di feren țele între
criminalul b ărbat și criminalul femeie. Cupluri de uciga și.
Mul ți au sus ținut, timp de mult ă vreme, faptul c ă femeia era incapabil ă
să ucid ă. Acest lucru se baza pe un fel de diferen ță biologic ă între sexe,
adic ă corpul feminin, predispus s ă dea via ță , nu putea s ă o și ia. Din acest
motiv, pruncuciderea sau infanticidul era de neconc eput.
Timp de secole, femeile au fost ținute în frâu de c ătre societate. Dac ă
bărbatul era r ăzboinic și el sus ținea familia, femeia nu avea alt scop în via ță
decât s ă dea na ștere la urma și. De aici provine și acest sentiment de
inferioritate pe care societatea l-a insuflat femei lor, sentiment care le-a
determinat pe femei s ă ucid ă, în mod repetat, b ărba ți. Statistica a ar ătat c ă
criminalitatea feminin ă este mult mai redus ă și aceast ă disparitate
cantitativ ă între delicven ța feminin ă și cea masculin ă a f ăcut chiar s ă se

27 ˇ Cecilia Stroe, De la Îngerul Mor ții, la pr ădătoarea sexual ă, 11.06.2010
http://www.descopera.ro/cultura/6339973-de-la-inger ul-mortii-la-pradatoarea-sexuala

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

21
speculeze că aceast ă criminalitate feminin ă este mai mult aparent ă decât
real ă. Unii cercet ători au spus c ă majoritatea crimelor s ăvâr șite de femei au
fost comise în mediul familial, motiv pentru care a u avut posibilit ăți mai mari
de a-și acoperi urmele. Realitatea este îns ă c ă, educa ția unei femei era
pasiv ă, nu erau împinse c ătre agresivitate, motiv pentru care se ajungea mai
rar la crim ă.
Cesare Lombroso a înf ățișat femeia criminal ă c ă ansamblul tuturor
caracteristicilor criminale masculine însumate celo r mai mari defecte ale
femeilor: în opinia acestuia, șiretenia, ranchiun ă și în șel ătoria. Lombroso
mai credea și c ă femeia criminal ă se joac ă cu ideea c ă dispune de victim ă
din motive pe care le consider ă întemeiate, dar care pot s ă nu fie a șișderea
pentru un b ărbat; atunci când aceast ă decide s ă ucid ă este capabil ă s ă-și
justifice actul în fa ță propriilor ochi, inventându- și o moralitate proprie,
adecvat ă cazului respectiv. 28
În cercet ările efectuate asupra femeilor criminale, putem înc adra
femeile în diferite categorii, pe baza elementelor caracteristice care se
reg ăsesc în motiva ția care le-a împins s ă ucid ă sau în modul de operare. 29
Văduv ă neagr ă. Începe s ă ucid ă la maturitate, este foarte inteligent ă,
manipulatoare, extrem de organizat ă și r ăbd ătoare. Aceasta este cea mai
atent ă și meticuloas ă categorie de asasin ă în serie, iar motiva ția ei este cel
mai adesea interesul economic. Î și începe cariera de obicei dup ă 25 de ani,
ucigând so ți, aman ți, rude, cunoscu ți. De obicei ucide pe parcursul a 10-15
ani înainte de a fi identificat ă, cu un num ăr de victime care oscileaz ă între 6
și 8. Arma preferat ă este otrav ă, utilizat ă inteligent, astfel încât s ă induc ă

28 ˇ Butoi B. Tudorel Severin, Psihanaliza crimei –femeia asasin , Editura Societatea Stiinta & Tehnica
S.A., 2001
29 ˇ Cecilia Stroe, op. cit.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

22
simptome care s ă fie confundate cu cele ale unor boli u șor diagnosticabile.
Succesul ac țiunii face asasina s ă între în posesia averii victimei.
Îngerul mor ții. A șa-numit ă "înger al mor ții" este cea care ucide
persoane aflate în îngrijire, sau de care trebuie s ă se ocupe; se consider ă
că este motivat ă în principal de dorin ța de a domina, obsedat ă de nevoia de
a controla vie țile celor din jur. Acest tip de asasina are tendin ța de a discut ă
despre crime înf ăptuite cu alte persoane, fiind capabil ă s ă g ăseasc ă
justific ări crimelor, transformându-le în "acte de compasiun e". Îngerul mor ții
ucide adesori în spitale și case de b ătrâni, atacând pacien ții de care se
ocup ă, persoane slabe și lipsite de ap ărare, copii și b ătrâni. Începe s ă ucid ă
de obicei pe la 20 de ani, în locuri unde moartea c onstituie un eveniment
natural: spitale, clinici, case de b ătrâni, unde crima poate fi cu u șurin ță
ascuns ă, iar asasina poate experimenta puterea de a decide cine trebuie s ă
tr ăiasc ă și cine s ă moar ă. Aici și mijloacele sunt la îndemân ă: e suficient ă
ad ăugarea unui medicament la terapie, m ărirea dozei, întreruperea fluxului
de oxigen. O înclina ție pervers ă de a se l ăuda cu propria omnipotent ă îi
scurteaz ă "carier ă" la un an-doi, cu un num ăr mediu de victime în jurul a opt
persoane.
Pr ădătoarea sexual ă. Este cel mai rar tip de asasina în serie,
ac ționeaz ă singur ă și victimele sale sunt, în majoritatea cazurilor, b ărba ți.
Cel mai probabil, cu trecerea timpului, aceast ă tipologie este destinat ă s ă
devin ă mai "popular ă", consider ă speciali știi, cu o progresiv ă apropiere a
modalit ăților feminine de cele masculine.
Răzbun ătoarea. Potrivit studiilor f ăcute asupra acestui gen de serial
killer, aceast ă î și începe carier ă în jurul vârstei de 22 de ani, și ucide atât
membrii familiei, cât și persoane identificate simbolic cu contextul în ca re a

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

23
fost maltratat ă sau umilit ă. Victimele sunt trei-patru, într-o perioad ă de doi
ani, de și în anumite cazuri pot trece și cinci ani înainte de a fi prins ă. De și
răzbun ătoarea este suficient de capabil ă s ă-și controleze emo țiile pentru a-
și duce la bun sfâr șit ac țiunile, de multe ori se dovede ște incapabil ă de o
planificare meticuloas ă.
În mod paradoxal, când este capturat ă, poate manifest ă remu șcări
profunde pentru crimele comise, într-o tentativ ă de a compensa intensitatea
faptei. Și acesta este un tip destul de rar de criminal în s erie femeie, dar și
în general, întrucât r ăzbunarea, prin defini ție, se consum ă violent într-un
unic episod.
Asasina pentru bani. Î și ucide sistematic victimele în decursul comiterii
altor infrac țiuni, ac ționeaz ă singur ă și nu este asimilabila v ăduvei negre. Î și
concentreaz ă energia distructiv ă asupra unor persoane str ăine familiei sale
și întotdeauna pentru un profit economic. Este o asa sin ă foarte organizat ă,
plin ă de resurse și atent ă la detalii, prin urmare foarte greu de prins. Înce pe
să ucid ă la o vârst ă între 25 și 30 de ani, și "carier ă" ei poate dur ă un deceniu
sau chiar mai mult.
Asasina psihopat ă. Suferind de o psihopatie, ucide ca reac ție la un
delir cu halucina ții. Crimele sunt comise aleatoriu, f ără un mobil clar și
univoc. Dotat ă cu o inteligen ță superioar ă mediei și introvertit ă, se simte
neîn țeleas ă și consider ă c ă astfel i-și ia revan șă fa ță de via ță , î și exprim ă
superioritatea și devine celebra. De obicei aceast ă asasina nu are copii și
nici o via ță de familie stabil ă, și chiar și atunci când este c ăsătorita, rela ția
este una care nu func ționeaz ă. Nu este deloc integrat ă în societate, chiar
dac ă uneori nu se vede. Este o asasina foarte organizat ă și î și premediteaz ă
cu foarte mare grij ă delictele.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

24
Femeile sunt mult mai atente și mai agere decât b ărba ții, din acest
motiv și crimele lor sunt mult mai „fine”. Victimele sunt ucise în a șa fel încât
să par ă c ă au murit din cauze naturale și femeile uciga șe sunt identificate
mult mai greu decât b ărba ții. Cu toate acestea, ne surprinde frecven ța
cuplurilor criminale, în care partenerii depind unu l de cel ălalt. În sens
obi șnuit, un asemenea cuplu se refer ă la perechea b ărbat-femeie, de regul ă
implica ți într-o rela ție sexual ă, în care b ărbatul este dominant. Interesant
este faptul c ă, de și ambii au înclina ții degenerate, ei ac ționeaz ă astfel doar
împreun ă30 .
Printre cele mai cunoscute cupluri uciga șe se numar ă Fred și
Rosemary West din Anglia. Fred West avea 27 de ani, dou ă crime la activ
și doi copii atunci când a cunoscut-o pe Rosemary. E a avea 15 ani atunci
când s-au cunoscut, în 1968, în Marea Britanie. Cum va, cei doi se pare c ă
aveau aceea și pl ăcere sadic ă s ă chinuie copii și s ă violeze tinere speriate.
În 1994, când au fost prin și de poli ție, cei doi au fost acuza ți de
uciderea a 12 tinere, dar num ărul victimelor acestor uciga și în serie se
apropie mai mult de 20.
Multe dintre tinerele r ăpite de cei doi uciga și în serie au fost g ăsite
îngropate în casa lor din Gloucester. Fred West s-a sinucis înainte de a fi
condamnat, în ianuarie 1995, iar Rosemary isp ăș ește o pedeaps ă cu
închisoarea pe via ță .
David și Catherine Birnie au avut cel pu țin 4 victime și ar fi ucis-o și pe
o a cincea, dac ă aceasta nu ar fi sc ăpat și alertat poli ția. S-au cunoscut pe

30 ˇ Pentru acest fenomen, francezii au nascocit expr esia "folie a deux" adic ă o iluzie împ ărt ăș it ă de dou ă
persoane legate emo țional, iar psihologia o explic ă prin termenul Gestalt,conform c ăruia întregul
organizat e mai puternic decât suma p ărților lui.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

25
când aveau 12 ani și la 14 ani aveau deja o rela ție amoroas ă. Ea s-a m ăritat
la 21 de ani cu un alt b ărbat, cu care a avut 7 copii, dar și-a p ărăsit sotul și
a reluat legatura cu Birnie.
Modul de operare al celor doi criminali presupunea s ă r ăpeasc ă tinere
femei, s ă le violeze și apoi s ă le ucid ă. Totul despre cei doi uciga și în serie
a fost dat în vileag în 1986, când a cincea poten țial ă victim ă a sc ăpat dup ă
ce a fost violat ă și a alertat autorit ățile. Amândoi au primit câte patru
pedepse consecutive de închisoare pe via ță , f ără posibilitatea eliber ării
condi ționate, dar David s-a sinucis în luna octombrie 200 5.
Cunoscu ți și ca “Uciga șii de la Matrimoniale”, Raymond Fernandez și
Martha Beck racolau victime prin anun țurile de tip matrimoniale în perioada
1947 – 1949.
Cei doi criminali în serie au fost aresta ți în statul american Michigan în
1949 pentru uciderea unei femei și a feti ței ei de 2 ani, dar au fost muta ți în
statul New York și acuza ți de alte crime acolo, deoarece în New York exista
înc ă pedeapsa cu moartea, în timp ce în Michigan fusese abolit ă. Cei doi
criminali în serie au fost executa ți pentru multiple crime (condamna ți pentru
3 din 20) pe 8 martie 1951.
Chang-shin Liao și Chang-shan Hsui de țineau un han în or ăș elul
chinez Changshow și în 1945 au fost aresta ți pentru mai multe crime. Poli ția
din localitate primea de ceva timp scrisori anonime de la localnici și str ăini
care se plângeau de dispari ția membrilor familiei dup ă ce petreceau o
noapte la hanul celor doi criminali în serie. Liao și Hsui au jefuit și ucis peste

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

26
79 de persoane și au m ărturisit c ă au ajuns s ă31 omoare câte un om pe zi.
Au fost executa ți pentru multiple crime în 1945.

31 ˇ Diana Zagrean, Top 4 cupluri de criminali în serie , 24 iulie 2013, http://www.unica.ro/articol/socant-
cupluri-ucigasi-serie-criminali-cuplu-vezi-politie- 35282/2

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

27
CAPITOLUL III. ANALIZA COMPORTAMENTAL Ă A CRIMINALULUI
ÎN SERIE

Pentru o în țelegere corect ă a criminalului în serie, nu trebuie s ă
pierdem din vedere categorii de comportamente care ies din sfera no țiunii
de crim ă, în în țelesul s ău larg. Aceste comportamente sunt definite ca fiind
deviante, și acestea sunt cele care se pot transforma în compo rtamente
infrac ționale. Ele se caracterizeaz ă prin agresivitatea din raporturile
interpersonale. Avem a șadar, 3 tipuri de comportament agresiv 32 :
comportamentul agresiv nediferen țiat, caz în care condi ționarea
fenomenului este ocazional ă, un fond morbid preexistent nefiind activat,
comportamentul agresiv-delictual propriu-zis, în ca drul c ăruia un
comportament specific criminal se poate diferen ția și este influen țat de
factorii de mediu negativi și comportamentul agresiv, ca expresie integrant ă
nemijlocit ă a unei st ări patologice, care fie este preexistent ă, fie a fost
dobândit în urma unor modific ări de personalitate. Konrad Lorenz 33 , în
lucrarea sa, On aggression 34 , a explicat caracterul înn ăscut al agresivit ății,
spunând c ă comportamentul tuturor speciilor este comandat de patru
impulsuri: foame, fric ă, sexualitate și agresivitate.
Conduita agresiv ă a fost explicate din punct de vedere biologic,
psihologic și social. Modelul explicative biologic a fost dezvo ltat atât prin
prisma psihologiei animale, cât și a psihologiei umane. La animale,

32 ˇ St ănoiu R.M., Criminologie , vol. I, Editura Oscar Print, 1995, p. 24.
33 ˇ Konrad Zacharias Lorenz (n. 7 noiembrie, 1903, V iena, d. 27 februarie, 1989, Viena) a fost un
specialist în zoologie, psihologie animal ă, ornitolog și laureat al Premiul Nobel pentru Fiziologie sau
Medicin ă în 1973. Este considerat fondatorul etologiei mode rne, studiile anterioare fiind ale profesorului
său Oskar Heinroth.
34 ˇ Konrad L., On Aggression , Editura Verlag Gmbh & co, München, 1963.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

28
agresivitatea este instinctual ă, înn ăscut ă, dar la nivel uman, nu putem aplica
aceast ă teorie. La indivizi, agresivitatea se manifest ă pe baza unei nevoi
vitale ca ap ărarea sau foamea. Totodat ă, autocontrolul uman ne ajut ă s ă nu
cădem prad ă acestui instinct, putând prevede consecin țele unui act. În acest
sens, omul este singurul animal care este capabil s ă ucid ă premeditat,
pentru c ă el este apt de a judeca, de a ra ționa, și astfel î și poate plasa
conduita destructiv ă într-o reprezentare a faptelor sale în care este c on știent
și de urm ările pe care le va avea ac țiunea sa. Putem men ționa și
agresivit ățile accidentale, cum ar fi intoxica țiile cu alcool sau narcotice,
st ările pasionale care se pot manifesta prin desc ărc ări agresive,
traumatismele cranio-cerebrale sau psihozele evolut ive (halucina țiile,
schizofrenia, etc.).
Din punct de vedere psihologic, am analizat în capi tolul anterior
fenomenul frustr ării resim țit de c ătre criminali, în spe ță frustrarea
manifestat ă prin sentimentul de inferioritate fa ță de b ărba ți, care sunt
motiva ția principal ă pentru care femeile au devenit criminali în serie. Dou ă
teze 35 au fost formulate ca dou ă întreb ări pentru a cerceta comportamentul
agresiv și anume: Orice comportament agresiv este rezultatul unei frustr ări?
și Orice frustrare duce la un comportament agresiv?
S-a ar ătat c ă frustrarea în sine nu este capabil ă s ă declan șeze un
comportament agresiv. Totodat ă, anxietatea care se manifest ă prin
intermediul frustr ării va declan șa agresivitatea. Frustrarea poate fi atât real ă,
cât și imaginar ă, dar st ările de anxietate nu vor duce automat la o conduit ă

35 ˇ Butoi T., Țîru G., L ăpădu și V., Interferen ța între psihologie și criminalistic ă, Editura Little Star,
Bucure ști, 2007, p. 138.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

29
agresiv ă, pentru c ă depinde de cum în țelege individul realitatea, dac ă
frustr ările sunt acceptate de acesta ca fiind justificate sau nu.
Condi țiile pe care le ofer ă mediul social familial sau colectiv pot
constitui baza unui astfel de comportament. Trebuie s ă ținem cont și de
nivelul intelectual al indivizilor, deoarece unii n u se vor îndrepta spre un
comportament agresiv, chiar dac ă într-un astfel de mediu au fost crescu ți,
pe când al ții se vor reg ăsi în astfel de modele comportamentale. Un factor
important care poate cauza un comportament agresiv este starea de
narcomanie, consumul de alcool fiind toxicul cel ma i virulent în declan șarea
comportamentului agresiv.
Am f ăcut o scurt ă analiz ă a comportamentului agresiv al individului
pentru c ă aceast ă conduit ă agresiv ă care se reg ăse ște în profilul psihologic
al fiec ărui criminal în serie, ne ajut ă s ă în țelegem elementele ac țiunii
infrac ționale și anume motiva ția, modus operandi, semn ătura și cauzalitatea
infractor-victim ă.

Sec țiunea 1. Repere orientative la criminalul în serie. Motiva ție, mod de
operare, semn ătura.
Pentru a în țelege fenomenul crimelor în serie, trebuie s ă facem, în
primul rând, o analiz ă a întregului proces criminal. Ac țiunea infrac țional ă e
un întreg reunit din anumite elemente care privesc drumul parcurs de
făptuitor, manifestarea propriu-zis ă asupra obiectului material și sesizarea
punctelor caracteristice. Avem a șadar, trei puncte cheie în activitatea
infrac țional ă: momentul în care ia na ștere rezolu ția infrac țional ă, când în
mintea lui încol țește ideea efectu ării unei crime, acest moment s ăvâr șindu-
se în planul con știin ței. Apoi se dep ăș ește faza hot ărârii de a s ăvâr și
infrac țiunea și se trece din planul con știin ței în planul faptelor, în vederea

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

30
execut ării infrac țiunii. Aceast ă etap ă prive ște drumul parcurs pentru
cunoa șterea zonei, a mediului și a locului faptei, sau pentru cunoa șterea
victimei, a anturajului, a vecinilor și este o etap ă de preg ătire a momentului
în care se va ac ționa. A doua etap ă const ă în executarea efectiv ă și
consumarea infrac țiunii, care este modul de operare efectiv al infrac torului.
Sub acest aspect, pentru a eviden ția aceast ă faz ă, avem în vedere locul,
mediul și zona comiterii, locul p ătrunderii, itinerariul în câmpul infrac țional și
locul ie șirii 36 . Ultima faz ă se caracterizeaz ă prin atribuirea unor elemente
specifice crimelor s ăvâr șite. Vorbim aici despre urmele l ăsate de infractor,
particularit ățile de comitere și orice alte elemente care ajut ă la portretizarea
celui vinovat și care împreun ă alc ătuiesc semn ătura acestuia.
Pentru o mai bun ă în țelegere a mobilului crimei, vom face o distinc ție
între uciga șul în serie psihotic și cel psihopat. Psihoticul este caracterizat
prin lipsa discern ământului, cauzat ă de tulbur ări grave ale func țiilor mentale,
pe când psihopatul, ac ționeaz ă de regul ă cu discern ământ, el doar având o
alterare grav ă a sim țului moral. Un uciga ș psihotic ar putea ucide pentru c ă
psihoza lui îl împinge s ă ucid ă, dar psihopatul ucide pentru c ă îi place s ă o
fac ă.
În acela și timp, cel mai frecvent tip de uciga ș este psihopatul sexual.
Criminalii în serie deseori î și violeaz ă victimele, manifestând asupra lor nu
numai acte de cruzime, ci și diferite acte sexuale sadice. Exist ă o
disfunc ționalitate de ordin sexual, manifestat ă printr-o tensiune sexual ă ce
îl împinge pe criminal s ă î și violeze victima ca apoi s ă îi suprime via ța.
Încercarea de a potoli aceast ă „sete” duce la crearea mecanismului repetitiv,
și anume uciderea mai multor victime.

36 ˇ Zamfirescu N., Logica cercet ării criminale , Editura Printeuro, Ploie ști, 2001, p. 104.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

31
Aceast ă disfunc ționalitate se întâlne ște și în cazul femeilor, de și pare
greu de crezut. Multe femei criminali în serie erau împinse de aceea și
dorin ță sexual ă, pe care nu o satisf ăceau decât prin omorârea celui cu care
a între ținut rela ții sexuale, dup ă cum vom vedea în capitolul urm ător. Dac ă,
în general, b ărba ții sunt destul de "flexibili" în alegerea victimelo r, sunt activi
că "pr ădători sexuali" și î și selecteaz ă victimele din rândul femeilor adulte,
femeile nu-și aleg victimele în func ție de sex; ele sunt "stabile" din punct de
vedere geografic, adic ă au tendin ța de a ucide întotdeauna în acela și loc,
aceast ă diferen ță datorându-se probabil tradi ționalei concentr ări a
activit ăților feminine în jurul casei și al familiei.
Așadar, ele nu se deplaseaz ă pe distan țe lungi pentru a- și comite
delictele: mai degrab ă î și atrag victimele în "vizuin ă" lor printr-o tehnic ă
cunoscut ă în criminologie drept "tehnic ă p ăianjenului"; atunci când crimele
nu se consum ă în spitale sau case de b ătrâni. Cele care dau dovad ă de cea
mai mare mobilitate sunt femeile care ucid în cuplu sau în grup, care decid
de fapt s ă-și urmeze b ărbatul în deplas ările lui. De asemenea, în general,
femeile nu-și tortureaz ă victimele înainte de a le ucide și nici nu se gratific ă
sexual asistând la suferin țele acestora, de și o otr ăvirea lent ă (modalitatea
preferata de reprezentan țele sexului frumos) cauzeaz ă o lung ă agonie
considerat ă de mul ți o form ă mai "subtil ă" de tortur ă.
Pe de alt ă parte, dac ă motiva țiile și traseele delictului feminin erau
diferite pân ă în urm ă cu circa 50 de ani, azi seam ănă din ce în ce mai tare
cu cele comise de b ărba ți. Mânia, r ăzbunarea, rivalitatea invidia, ura,
interesul. Doar recent unii criminologi au început s ă ia în considerare
importan ța influen ței structurilor sociale asupra crimei feminine. Și printre

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

32
aceste influen țe, banul pare a fi motivul fundamental al omucideri lor comise
de reprezentan țele sexului frumos. 37
Lipsa de compasiune din cadrul familiei, faptul c ă nu comunic ă cu
aceasta duce de multe ori la situa ția în care copilul î și creeaz ă o lume a lui
în care se retrage și în care î și caut ă locul. Astfel el se dep ărteaz ă de
realitate și devine confuz și singur. Încercând s ă-și creeze o identitate a lui
și neavând ajutorul societ ății, al familiei deviaz ă de la comportamentul uman
normal devenind de multe ori un psihopat, un neadap tat al societ ății. Copilul
vede la p ărin ții lui comportamentul acestora și-l copiaz ă.
Comportamentul familiei fiind unul deviat si neadec vat afecteaz ă
copilul în dezvoltarea mental ă a lui. Nu de pu ține ori speciali știi au constat
că o traum ă din copil ărie sau adolescen ță , are au marcat persoana
respectiv ă pe via ță , a dus la producerea unor crime dup ă aceea și tipologie. 38
În țelegerea motiva ției criminale și a orient ării sale predictive este foarte
important ă, deoarece este extrem de util ă în identificarea și prinderea
criminalilor în serie. Un astfel de individ este pe rmanent motivat, fiind sub o
presiune sexual ă pervers ă permanent ă, el r ămâne întotdeauna nesatisf ăcut
pentru c ă nu reu șește niciodat ă s ă î și satisfac ă pe deplin fantasmele
sexuale, anticipându- și deja urm ătoarea victim ă.
Criminalii în serie au fost descoperi ți, de-a lungul timpului, prin
identificarea modului caracteristic în care au oper at. Acest lucru presupune
analiza felului în care infractorul obi șnuie ște s ă î și s ăvâr șeasc ă opera țiunile,

37 ˇ Cecilia Stroe, De la Îngerul Mor ții, la pr ădătoarea sexual ă,11.06.2010,
http://www.descopera.ro/cultura/6339973-de-la-inger ul-mortii-la-pradatoarea-sexuala
38 ˇ Revista PROEXCELSIOR, Revista nr. 1 Mai 2011, http://www.aafdutm.ro/revista/nr-1-mai-
2011/revista-nr-1-mai-2011/criminali-in-serie/

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

33
adic ă a modului s ău particular și caracteristic de a opera: „Printre alte
metode și mijloace criminalistice de identificare a unor ca tegorii de infractori
se înscrie modul de operare, reprezentând, într-o v iziune proprie, acel
complex de activit ăți, deprinderi și procedee folosite, ce caracterizeaz ă
activitatea unui infractor, înainte, în timpul și dup ă comiterea unei infrac țiuni
inten ționate”. 39
Modul de operare este un complex de activit ăți care cuprinde
activitatea unui infractor înainte, în timpul și dup ă comiterea crimei. Din
punct de vedere psihologic, modul de operare trebui e considerat ca un
instrument practic de lucru în cercetarea activit ății unui criminal. El
reprezint ă un fel de marc ă, chiar dac ă metodele de operare se modific ă mai
mult sau mai pu țin, pentru c ă aceast ă schimbare nu opereaz ă asupra tuturor
elementelor modului de operare. Procesul repetitiv se manifest ă la nivel
con știent și apare din nevoia de a satisface anumite dorin țe, dar pot exista
și o consecven ță a anumitor elemente care nu sunt premeditate și care duc
în general la identificarea infractorilor. Din aces t punct de vedere, trebuie
analizate obiectele folosite, bunurile urm ărite, modalitatea aleas ă pentru
atac, comportarea concret ă la locul faptei, natura și pozi ția urmelor g ăsite.
Doar dac ă se studiaz ă atent toate aspectele men ționate, atât în detaliu, cât
și în conexiunea lor, se poate asigura o valorificar e superioar ă a
caracteristicilor modului de operare. Pe baza unei asemenea analize și a
unei interpret ări adecvate a comportamentului infrac țional, se pot desprinde
elemente semnificative chiar și în situa ții în care, la prima vedere, nu se
observ ă rela ții cu conduita anterioar ă40 .

39 ˇ Poenaru I., Prezent și perspectiv ă în știin ța criminalistic ă, Editura M.I., 1979, p. 229.
40 ˇ Bogdan T., Sântea I., Cornianu R., Comportamentul uman în procesul judiciar , Editura M.I., 1983, p.
31.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

34
Aceste elemente exprim ă secven țe relevante ale unui comportament
uman care ne ajut ă s ă interpret ăm corect motiva ția și caracteristicile care
apar în ac țiunea criminal ă. Un asemenea examen este preten țios, deoarece
de multe ori oblig ăla observarea și aprecierea unor manifest ări sau reac ții
greu sesizabile, altele u șor modificate ori mascate, iar uneori, chiar atipic e.
În examinarea acestora trebuie s ă lu ăm în considerare concluziile
psihologiei, care subliniaz ă c ă tendin ța la repetare a unor praxeme
comportamentale este specific ă înv ăță rii în general și c ă, în cadrul acestui
proces, omul se manifest ă uneori necontrolat, executând, cu consecven ță ,
anumite acte reflexe, repetitive, care pot duce la demascarea lui. Numai
dac ă realiz ăm o asemenea examinare complex ă a modului de operare, ca
expresie reflectat ă a mecanismelor psihologice intime, vom putea verif ica
dac ă, și în ce m ăsur ă, acesta continu ă s ă asigure succesul într-o serie de
situa ții complicate. 41
În afara motiva ției și a modului de operare care caracterizeaz ă un
uciga ș în serie, trebuie analizat un ultim element foarte important și anume
punctul caracteristic. Prin stabilirea acestui punc t caracteristic vom putea
încadra f ăptuitorul respectiv: sadic, homosexual, psihopat se xual, violator,
etc. Trebuie atras ă aten ția asupra anumitor moduri de operare capcan ă,
care vor s ă induc ă în eroare victimele sau organele de cercetare asup ra
scopului preconizat. Punctul caracteristic se g ăse ște în conduita fiec ărei
persoane, care, în situa țiile emoționale, se amplific ă.
Semn ătura unui criminal va r ămâne aceea și, indiferent de perioada de
timp care trece între crime. Aceast ă semn ătura este punctul de leg ătura
între crimele infractorilor în serie. Ea se poate d escrie ca fiind actele inutile

41 ˇ Bogdan T., Sântea I., Psihologie judiciar ă, Editura Themis Cart, 2010, p. 396.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

35
comise de criminal pentru a ucide victima, cum ar f i violul, tortura, mutilarea.
Este de fapt o transpunere în realitate a fanteziil or criminalului care exprim ă
ego-ul, ideile și dorin țele sale unice. La locul faptei, semn ătura unui criminal
este uneori evident ă. Aceasta poate fi o pozi ționare specific ă a cadavrului,
lovirea și mutilarea victimei într-un anumit fel sau faptul c ă î și înjunghie
victimele în aceea și zon ă și în acela și num ăr. Semn ătura poate fi ori în
timpul, ori dup ă uciderea victimelor și este adând înr ădăcinat ă în natura
uciga șului, de aceea o repet ă și o perfec ționeaz ă în fiecare crim ă.42
Cercet ătorii care știu s ă identifice o semn ătur ă și s ă o în țeleag ă, vor
identifica mai repede f ăptuitorul. Totu și, de multe ori ace știa nu sunt în
măsur ă s ă o identifice, din cauza violen ței exagerate pe care a folosit-o
uciga șul, sau din cauza descompunerii cadavrelor.

Sec țiunea 2. Aspecte victimologice privind actul crimin al. Cuplul penal
infractor-victim ă.
Victimologia se ocup ă de studierea comportamentului și a
personalit ății victimei în raport cu conceperea, realizarea și consecin țele
actului agresional asupra victimei 43 . Astfel, vom avea o leg ătur ă clar ă de
cauzalitate între actul agresional și efectul victimal.
Felul în care victima percepe violen ța actului agresiv ne ajut ă la
stabilirea lan țului cauz ă-efect al fenomenului victimal.

42 ˇ Spre exemplu, Albert DeSalvo a a șezat mereu corpurile victimelor sale într-o pozi ție groteasc ă și
umilitoare, a ridicat fusta și le-a îndoit picioarele, Kenneth Bianchi a a șezat corpul într-o pozi ție
degradant ă, mereu pe aceea și parte, William Bonin a strangulat victimele sale cu tricourile pe care le
purtau, iar organele lor interne le-a abandonat pe autostrad ă.
43 ˇ T ănăsescu I., Florescu B., Victima și agresorul , Editura INS Brâncoveni, Bucure ști, 1994, p.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

36
Obiectul acestei știin țe se refer ă la rela țiile dintre victim ă și criminal,
profilul victimei, rela ția victimei cu societatea, comportarea victimelor,
prevenirea victimal ă, indemnizarea victimei. A șadar obiectivul victimologiei
este reprezentat de fenomenul de ap ărare și ripost ă la agresiune,
consecin țele fizice, psihice, ac țiunea de recuperare social ă a victimei
precum și activitatea de preven ție a victimiz ării 44 .
Aten ția pe care științele judiciare o acord ă victimei nu este o noutate,
pân ă și școal ă pozitivist ă italian ă ne-a ar ătat faptul c ă și victim ă poate avea
un rol activ în cadrul infrac țiunii. Între uciga ș și cel ucis exist ă o
interdependen ță și din aceast ă interac țiune a partenerilor rezult ă cazuri care
se pot solda cu victimizarea infractorului. În aces t sens, un cadavru g ăsit nu
presupune neap ărat c ă victim ă a fost descoperit ă, dac ă nu cunoa ștem cine
a fost ini țiatorul ac țiunii care a dus la apari ția cadavrului. Victima activ ă are
un rol important în activarea mecanismelor latente la infractor, deci
declan șeaz ă la acesta poten țele agresive.
Așadar, direct sau indirect, și victima are o parte de vina în
desf ășurarea activit ății infrac ționale 45 .
Când studiem fenomenul crimelor în serie, nu este d e ajuns s ă stabilim
ce a fost între infractor și victim ă doar în momentul s ăvâr șirii crimei, ci
trebuie s ă cunoa ștem întreaga dinamic ă a evenimentelor. Organul judiciar
va fi obligat ca, pornind de la victim ă, s ă eviden țieze toate rela țiile pe care
infractorul le-a avut în perioada preinfrac țional ă și mai ales, s ă scoat ă în
eviden ță rela țiile relevante, care îl caracterizeaz ă și care sunt hot ărâtoare
pentru caz. Trebuie s ă fie foarte clar faptul c ă victima este un participant

44 ˇ St ănoiu R., op. cit.,p. 74 .
45 ˇ T ănăsescu I., Florescu B., op. cit., p.268

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

37
adesea activ la desf ăș urarea unei infrac țiuni și din acest motiv trebuie atent
studiat ă atât în mod independent, cât și în rela ție cu uciga șul.

Sec țiunea 3. Interdependen ța dintre cauzalitatea victimal ă și
cauzalitatea criminal ă
Faptul c ă victima are un rol activ la desf ăș urarea crimei, nu este nicio
noutate pentru organele judiciare. Totu și, societatea înc ă este sub impresia
că singurul vinovat este infractorul, iar victima tre buie ajutat ă și comp ătimit ă.
Din studiul actelor infrac ționale, rezult ă c ă între autor și victim ă exist ă o
rela ție de ordin social care constituie esen ța ac țiunii delictuale.
Putem clasifica victimele în func ție de gradul de responsabilitate ce li
se poate atribui 46 . Astfel, avem victima care nu a avut nicio leg ătur ă cu
infractorul, singura rela ție fiind cea în care ea a suportat consecin țele
activit ății infrac ționale. Putem vorbi și de victimele provocatoare care, în faza
preinfrac țional ă, l-au sup ărat pe uciga ș (putem include aici gelozia, ofensa
adus ă criminalului, un gest întâmpl ător). Victimele precipitante sunt cele
care nu au avut nimic în prealabil cu infractorul, dar care, prin
comportamentul lor, îl ispitesc sau îl provoac ă pe criminal. O alt ă categorie
este cea a victimelor slabe sub aspect biologic. Ai ci putem vorbi despre
copii, femei singure, etc.
În concluzie, victimizarea nu este o consecin ță a unor înclina ții native,
ci este, în cele mai multe cazuri, rezultatul unor rela ții sau practici sociale.
Cunoa șterea cauzalit ății victimale este foarte important ă pentru
institu țiile de aplicare a legii. Pentru c ă, în cazul crimelor, efectele actului

46 ˇ Schaffer S., Victimologie , Editura Roston, Virginia, 1977, p. 72.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

38
agresional sunt multiple și genereaz ă interven ții prompte pentru a întrerupe
producerea acestora sau pentru a reduce efectele so ciale, ele trebuie
cunoscute de organul judiciar. A șa, efectele pe care le produce o crim ă
declan șeaz ă și elemente de identificare precoce a unor acte agre sionale
similare. Stabilirea raportului de cauzalitate dint re ac țiune și efectul victimal
al acestuia va reduce posibilitatea producerii unor evenimente viitoare, dac ă
organele judiciare adopt ă m ăsuri de contracarare și excludere a acestor
cauze. Dup ă identificarea acestei cauzalit ăți și a condi țiilor în care s-a
produs victimizarea, se vor adopta m ăsurile legale pentru identificarea și
pedepsirea infractorului.
Organele de urm ărire penal ă asigur ă m ăsuri concrete pentru ap ărarea
imediat ă a victimelor, în activitatea de identificarea a ac estora. Prin stabilirea
cauzelor și a condi țiilor concrete în care s-a produs crima se stabiles c și
elementele care au favorizat și facilitat producerea victimiz ării. Este necesar
să cunoa ștem aceste elemente pentru a adopta m ăsurile concrete în scopul
reducerii num ărului persoanelor care este posibil s ă fie victimizate în viitor.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

39
CAPITOLUL IV. STUDIU DE CAZ. FEMEI UCIGA ȘE CELEBRE.

Femeile au o istorie lung ă, plin ă de schimb ări, care le-a refuzat dreptul
la exprimare, dreptul la educatie si dreptul la vot . Femeia și-a dezvoltat o
uimitoare natur ă cameleonic ă, find nevoit ă s ă se adapteze fiec ărei perioade
pe care o traversa, p ăstrând figura matern ă respectat ă. Îns ă, cum orice
regul ă are excep țiile sale, exist ă și femei care nu s-au f ăcut remarcate prin
feminitatea și ging ăș ia lor, ci dimpotriv ă, istoria și le aminte ște doar din
cauza cruzimii și agresivit ății de care au dat dovad ă.
Toat ă lumea cunoa ște povestea celebrei prostituate Aileen Wuornos,
care a devenit criminal ă în serie. Ea s-a n ăscut în 1956, a fost condamnat ă
la moarte și executat ă prin injec ție letal ă la data de 9 octombrie 2002.
Wuornos a ucis șapte b ărba ți în Florida, SUA, între anii 1989 și 1990,
sus ținând c ă ace știa au violat-o sau au încercat s ă o violeze când lucra ca
prostituat ă. Înaintea execu ției, Aileen a r ăbufnit și a învinuit media,
societatea și avoca ții pentru soarta ei 47 .
Născut ă în 1863, în Australia de Sud, Martha Charles a cre scut într-o
familie s ărac ă și abuziv ă, fapt ce a agravat semnele de instabilitate mental ă
de care a dat dovad ă înc ă de la o vârst ă fraged ă. În 1882, femeia se
căsătore ște cu Henry Needle și au trei copii. Pân ă în 1891, Martha î și
otr ăve ște tot membrii familiei, unul câte unul. Dup ă ce prime ște banii de
asigurare, femeia îi cheltuie ște aproape pe to ți pe un mormânt de familie.

47 ˇ Celebra Charlize Theron a jucat rolul principal în filmul biografic, Monster.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

40
Un an mai târziu, femeia este angajat ă c ă menajer ă în cas ă a doi fra ți,
Otto și Louis Junken. Martha începe o rela ție cu Otto, îns ă cel ălalt frate se
opune logodnei.
Dup ă doar câteva luni, Louis se îmboln ăve ște subit și moarte. De
aceast ă data, autopsia a relevat faptul c ă moartea survenise în urm ă
intoxic ării cu arsenic. Dup ă începerea investiga țiilor și exhumarea corpurilor
familiei Marthei, aceast ă este g ăsit ă vinovat ă și condamnat ă la moarte.
Surprinz ător, Otto i-a fost al ături și a sus ținut-o pân ă la cap ăt.
Maria Swanenburg era cunoscut ă în cartierul s ărac în care locuia
pentru faptul c ă avea grij ă de copii și de b ătrâni. Pe parcursul a trei ani,
femeia a otr ăvit fiecare familie la care a lucrat, începând cu p roprii p ărin ți.
Apoi, M ăria î și însu șea mo ștenirea victimelor, sus ținând c ă i se cuvine, în
urm ă serviciilor sale. Câteva dintre victimele sale au reu șit s ă scape,
contribuind astfel la descoperirea ei. Femeia a fos t prins ă în 1883 și judecat ă
pentru 90 de crime. Cu toate astea, a fost g ăsit ă vinovat ă doar pentru 3, fiind
condamnat ă la închisoare pe via ță .
Amelia Sach și Annie Walters erau cunoscute și c ă "Finchley Baby
Farmers". Sach avea dou ă case în Londra, în jurul anului 1900, iar la un
moment dat a început s ă o foloseasc ă pe una dintre ele pe post de gr ădini ță
sau c ămin pentru copii. A șadar, copiii pu țeau fi l ăsa ți acolo în schimbul unei
taxe. Majoritatea p ărin ților proveneau din familii s ărace care nu aveau
posibilitatea de a- și p ăstra și sluba și s ă aib ă grij ă de copii. Se pare c ă
Walters ar fi otr ăvit copiii, îns ă nu s-a putut determin ă un num ăr maxim de

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

41
victime. Femeile au fost judecate și condamnate la moarte prin spânzurare
în 1903 48 .
Descendent ă a nobilimii ungare, Elizabeth Bathory, n ăscut ă pe 7
august 1560, a devenit cunoscut ă drept "Contesa Dracula". Dup ă decesul
so țului ei, ea și înc ă patru persoane au fost acuza ți de torturarea și uciderea
a sute de fete și femei tinere. Un martor i-a atribuit contesei și oamenilor ei
peste 650 de victime, de și num ărul pentru care au fost acuza ți oficial se
ridica la 80. Despre Elizabeth se spune c ă obi șnuia s ă fac ă baie în sângele
fecioarelor pe care le ucidea, pentru a- și men ține tinere țea, de și nu au
existat dovezi în acest sens. Printre activit ățile preferate ale reginei
men ționam: mutilarea total ă, mutilarea mâinilor sau a organelor genitale,
bătăile îndelungate, mu șcături ale fe ței și corpului, amputarea bra țelor sau
a altor p ărți ale corpului și înfometarea victimelor pân ă la moarte. Se pare
că aceste crime au avut loc pe durat ă a 25 de ani. Datorit ă statutului ei
social, contes ă nu a putut fi judecat ă, îns ă a fost închis ă într-o camer ă a
castelului ei, pân ă când a decedat, pe 21 august 1614.
Mary Ann Cotton a fost o criminal ă celebr ă din Marea Britanie, care a
tr ăit în perioada 1832-1873, despre care se spune c ă a ucis pân ă la 21 de
persoane, în principal prin otr ăvire cu arsenic. Considerat ă a treia cea mai
mare criminal ă în serie, din toate timpurile, Cotton s-a c ăsătorit pentru prima
data la vârst ă de 20 de ani, dup ă o copil ărie nefericit ă. Un lung șir de
coinciden țe vizavi de moartea celor din familia s ă au atras aten ția presei.
Ziarele locale au descoperit c ă de-a lungul timpul Mary Ann pierduse trei
so ți, un amant, un prieten, pe mam ă ei și o duzin ă de copii, to ți mor ți din

48 ˇ Marina Râ șnoveanu, Șase femei criminali în serie , http://www.ziare.com/magazin/incredibil/6 – femei-
criminale-in-serie-1249989

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

42
acelea și cauze. Criminala a fost spânzurat ă la Durham, pe 24 martie 1873,
executorii ei asigurându-se c ă va muri lent, pentru satisfac ția popula ției
îngrozite de faptele ei.
Una dintre cele mai feroce criminale din vremea lui Hitler, Irma Grese
a lucrat în trei lag ăre de concentrare naziste: Ravensbruck, Auschwitz și
Bergen-Belsen. N ăscut ă pe 7 octombrie 1923, a fost una dintre pu ținele
femei care au ob ținut o func ție de conducere într-un lag ăr de concentrare
și și-a folosit puterea pentru cele mai odioase scopuri.
Comportamentul ei pervers și lipsit de scrupule fa ță de de ținu ți o
încadreaz ă printre cele mai periculoase criminale ale r ăzboiului nazist,
al ături de Ilse Koch, Herta Bothe, M ăria Mandel și Juana Bormann.
Cunoscut ă drept "Frumoas ă bestie", Irma Grese a fost condamnat ă pe 17
noembrie 1945 la spânzurare și executat ă de Cr ăciun, odat ă cu Juana
Bormann. Supravie țuitorii lag ărelor de concetrare în care a lucrat Irma au
povestit oripila ți despre cruzimea cu care femeia îi trata pe de ținu ți. Ea apela
la mai multe tipuri de tortur ă: biciuia oamenii pân ă se stingeau din via ță sau
asmu țea câinii pe ei pân ă când ace știa r ămâneau f ără piele. În plus, ea gaza
de ținu ții sau îi împu șca, neavând remu șcări.
Numit ă de pres ă "Îngerul mor ții", englezoaica Beverly Gail Allitt este
una dintre cele mai cunoscute criminale în serie di n istorie. N ăscut ă pe 4
octombrie 1968, Allitt a profesat c ă asistent ă pediatric ă și este responsabil ă
pentru moartea a patru copii și pentru r ănirea grav ă a altor cinci, afla ți în
grij ă s ă. Ea folosea injec țiile cu insulin ă sau potasiu pentru a provoc ă
palpita ții cardiace victimelor. De și a fost condamnat ă doar pentru nou ă
victime, ea a mai r ănit treisprezece copii, înainte de a fi prins ă. Allitt nu a
dezv ăluit niciodat ă motivele crimelor ei, dar sindromul Munchausen de care

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

43
suferea poate constitui o explica ție. Boala reprezint ă o form ă complex ă de
maltratare, definit ă prin falsificarea sau inducerea, de o persoan ă, a unei
suferin țe emo ționale și fizice altei persoane aflate în grij ă sa. Sindromul se
refer ă și la persoanele care simuleaz ă simptomele unei boli pentru a atrage
compasiune, protec ție și a manipula astfel alte persoane. Allitt a fost
condamnat ă ini țial la cel pu țin 40 de ani în închisoare, apoi la cel pu țin 30
de ani, în urma apelului, ceea ce înseamn ă c ă ar putea fi eliberat ă în 2022,
la vârst ă de 54 de ani 49 .
Belle Gunes a fost una dintre cele mai însp ăimânt ătoare și "productive"
criminale în serie din istoria Statelor Unite. Avân d o statur ă impresionant ă –
1.83 metri în ălțime și peste 91 de kilograme – Belle era o femeie impoza nt ă,
de origine norvegian ă, n ăscut ă pe 11 noiembrie 1859. Ea și-a otr ăvit cei doi
so ți și to ți copiii, în perioade diferite, continuând cu prete nden ții și iubi ții,
cărora le mo ștenea averile. Motivul? L ăcomia în stare pur ă. Poli țele de
asigurare de via ță și bunurile furate sau însu șite prin escrocherie de la
victime formau toat ă avu ția ei. Diverse rapoarte pun pe seam ă femeii peste
20 de crime, înf ăptuite de-a lungul mai multor decenii, de și alte surse sus țin
că num ărul victimelor ar fi ajuns la 100. Belle Gunness a tr ăit în perioada
1859 – 1908. Nu se știe cu exactitate când și cum a murit 50 .
Vom aloca un spa țiu ceva mai larg pentru o persoan ă de referin ță din
rândul criminalilor în serie. Cel mai odios crimina l în serie român este o
femeie. Prima parte a vie ții celei care ocup ă primul loc în topul celor mai
mari criminali în serie români reprezint ă și azi un mister pentru criminali ști.

49 ˇ În 2005, postul BBC a realizat un documentar des pre cunoscut ă criminal ă, în care Charlie Brooks a
jucat rolul lui Allitt.
50 ˇ Gabriela Voicu, Top 10 criminale faimoase , martie 2012, http://stiri.apropotv.ro/apropouri/t op-10-
criminale-faimoase-7916076

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

44
În fond, nici m ăcar numele adev ărat nu îi este cunoscut, atâta vreme cât în
analele criminologiei ea a r ămas cunoscut ă ca Vera Renczi , numele de
familie apar ținând celui de-al doilea sau so ț. Unele surse îi indic ă drept an
al na șterii anul 1903 dar, cel mai probabil, Vera s-a n ăscut la sfâr șitul
secolului al XIX-lea, în Bucure ști, în urma leg ăturii dintre un om de afaceri
ungur și o frumoas ă tân ără unguroaic ă ce apar ținea micii nobilimii din
România. Copil ăria și-o petrece la Bucure ști, acolo unde r ămâne pân ă la
vârsta de 13 ani.
Odat ă cu pierderea mamei, Vera este mutat ă de tat ăl s ău la Berkerekul
Mare, ora ș din Serbia, ce la vremea respectiv ă f ăcea parte din Imperiul
Austro-Ungar, unde acesta de ținea o mic ă mo șie. Adolescen ța Verei este
marcat ă de lipsa unei prezen țe protectoare masculine (a tat ălui) și
numeroase aventuri amoroase, ea ajungând nu o dat ă, pe prima pagin ă a
ziarelor locale din cauza scandalurilor în care imp lic ă de la elevi de liceu
pân ă la bancheri și oameni de afaceri.
Nimeni nu se a ștepta c ă tân ăra s ă î și mai uite moravurile, îns ă
miracolul se produce atunci când Vera îl cunoa ște pe Karl Schick, un influent
bancher austriac, cu care se va și c ăsători. Tân ăra nu î și continu ă
escapadele, ci devine o so ție atent ă și pl ăcut ă, mai ales dup ă na șterea fiului
lor, Lorenzo.
Totu și la mai pu țin de un an, Karl dispare misterios pentru a nu mai
reveni niciodat ă. Vera explic ă apropia ților c ă so țul s ău a p ărăsit-o și c ă a
decedat ulterior într-un accident de ma șin ă în România.
Dup ă ce a purtat o vreme doliu, cam cât cereau canoanel e vremii, Vera
se m ărit ă din nou. Numele acestui b ărbat avea s ă r ămân ă în istoria crimei,
Joseph Renczi. La fel ca și Vera, acesta era recunoscut în lumea monden ă

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

45
pentru frumuse țea sa și pentru num ărul mare de amante pe care le avusese
de-a lungul timpului. Un am ănunt în plus: Joseph Renczi era extrem de
bogat.
Cuplul nu se bucura, îns ă, prea mult de lini ștea unei casnicii, iar
Joseph, obi șnuit cu vechile sale obiceiuri, începe s ă î și in șele cu frenezie
tân ăra so ție, la scurt timp dup ă oficializarea c ăsătoriei. Zvonurile ajung la
urechile Verei Renczi, iar accesele ei de furie și amenin ță rile dintre cele mai
morbide devin o obi șnuin ța pentru apropia ții cuplului. Ame țit, probabil, de
succesele sale, Joseph face impruden ța de a nu-și asculta so ția și de a
continua seria escapadelor amoroase. La scurt timp, în ciuda constitu ției
sale robuste, el este lovit de o boal ă misterioas ă și nu se mai poate ridica
din pat. Cu un devotament exemplar, Vera îl îngrije ște sear ă de sear ă și
nimeni nu î și putea imagina c ă tocmai ea era cauza afec țiunii care îl lovise
din senin. În mod ciudat, nici dispari ția inexplicabil ă a lui Joseph, care
survine la numai câteva luni dup ă îmboln ăvire, nu ridica semne de întrebare
autorităților locale, iar castelan ă de la Berkerekul este l ăsat ă, din nou, în
pace.
La fel ca și în cazul dispari ției primului so ț, Vera începe s ă poarte iar ăș i
rochiile negre de doliu de și nimeni nu avea cunostin ță de decesul celor doi.
Doliul nu a ținut prea mult. Pentru Vera Renczi începea o nou ă perioad ă în
care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate. De data aceasta,
tân ăra î și c ăut ă rapid alinare în tumultoasa via ță de noapte de la Viena.
Petrecerile deocheate din centrul Imperiului Austro -Ungar se țin lan ț sear ă
de sear ă și, nu o dat ă, se transform ă în orgii care o au în centrul lor pe
frumoasa blonda din Berkerek. Înso țit ă întotdeauna de o ceat ă de
admiratori, Vera Renczi se retrage din când în când cu câte unul dintre
ace știa la conacul sârbesc. În mai pu țin de 10 ani, peste 30 de b ărba ți treg

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

46
pragul castelanei, f ără a se mai întoarce vreodat ă. Vera î și alegea cu aten ție
victimele: erau doar str ăini veni ți ocazional de la Viena, despre care
autorit ățile sârbe ști nu aveau nicio informa ție.
În ciuda precau țiilor luate de Vera Renczi atunci când î și alegea
aman ții din rândul str ăinilor, ea face „impruden ța” de a se îndr ăgosti de un
anume Milorad, un bancher sârb, c ăsătorit, cu 20 de ani mai în vârst ă decât
ea. Ca s ă-și justifice absen ța prelungit ă, bancherul îi spune so ției sale c ă
pleac ă într-o c ălătorie de afaceri, dar cum zilele treceau f ără ca acesta s ă
dea un semn de via ță , b ănuielile încoltesc în mintea so ției. La fel de influent ă
ca și Vera în rândul autorit ăților locale, ei nu îi este greu s ă afle de rela ția
celor doi și cere jandarmeriei s ă înceap ă o anchet ă.
Suprizele încep s ă apar ă odat ă cu prima vizit ă a jandarmilor la conacul
de la Berkerek. „ Știam c ă ve ți veni s ă m ă vizita ți, domnilor!” , este replica pe
care Vera Renczi le-o adreseaz ă celor oamenilor legii. Ea nu neag ă legatura
cu Milorad și chiar d ă o declara ție scris ă prin care recunoa ște faptul c ă
acesta i-a fost amant în ultimele luni. În schimb, precizeaz ă ea, rela ția s-a
rupt în momentul în care a aflat ca bancherul este c ăsătorit. Mai mult,
încearc ă s ă le insufle celor doi oameni ai legii c ă, probabil, Milorad ar fi
comis un act necugetat în urma desp ărțirii. Puternic intimida ți, jandarmii
părăsesc conacul f ără a pune alte întreb ări. În fond, cazurile de infidelit ăți și
părăsiri de domiciliu erau numeroase chiar și la acea vreme. De ce ar fi fost
altfel acum?
So ția bancherului începe, îns ă, o anchet ă pe cont propriu pe care o
aduce în fa ța autorit ăților. Ce se întâmplase cu Karl Schick? Dar cu Josep h
Renczi și Lorenzo? Unde au disparut to ți b ărba ții care fuseser ă v ăzu ți la
Berkerek? În plus, aceasta aduce jandarmilor un bil et de dragoste pe care

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

47
imprudentul Milorad îl p ăstrase în buzunarul unei haine. Începea astfel a
doua și ultima anchet ă a poli ției.
Surprinzator, în fa ța celei de a doua vizite a jandarmilor, Vera Renczi
neag ă vehement c ă l-ar fi cunoscut pe Milorad. Confruntat ă cu biletul din
buzunarul bancherului, dar și cu propria declara ție scris ă, Vera se
pr ăbu șește strigând isteric:”Nu sunt o criminal ă!”. Oficialii se privesc
stupefia ți. Nimeni nu pronun țase o asemenea acuza ție. Prima perchezi ție a
conacului nu aduce nimic în plus. Nu mai r ămânea decât cripta familiei, cea
ale c ărei chei se aflau în permanen ță asupra tinerei. F ără s ă se opun ă,
aceasta deschide u șa, absent ă, și îi înso țește pe jandarmi pe scara în
spiral ă ce conducea c ătre subsolul întunecat al conacului. Imaginea care
avea s ă li se înf ățiseze martorilor era, pe drept cuvânt, una de co șmar.
Nu mai pu țin de 35 de sicrie de zinc, a șezate în cerc, încadrau camera
luminată doar de câteva lumânari. Fiecare sicriu avea o eti cheta pe care era
notat, elegant, un nume. În mijocul camerei se afla un fotoliu, iar lâng ă
acesta se g ăsea un sfe șnic bisericesc cu o lumânare pe jum ătate ars ă
precum și o sticla și o cup ă de șampanie. În fa ța jandarmilor, Vera Renczi
își începea confesiunea, în fapt 35 de confesiuni ter ifiante.
Oprindu-se în fa ța fiec ărui sicriu, frumoasa st ăpâna a conacului ținea,
fără nici un pic de emo ție, un monolog sinistru. La cel de al doisprezecele a
sicriu, Vera se pr ăbu și izbucnind în plâns. Era sicriul propriului ei fiu . A șa
cum avea s ă declare ulterior, fusese nevoit ă s ă îl ucid ă pentru c ă îi aflase
secretul macabru. Conform propriilor declara ții, Vera Renczi și-ar fi ucis
primul so ț, pe Karl Schick, cu o doz ă de arsenic pe care i-ar fi turnat-o din
plin în cupa de vin pe care obi șnuia s ă o bea în fiecare sear ă. Motivul?
Desele c ălătorii de afaceri și b ănuiala unei presupuse infidelit ăți. La fel se

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

48
întâmplase și cu Joseph Renczi, cu deosebirea ca sadismul tiner ei atinge,
în acest caz, paroxismul.
Incapabil ă s ă î și imagineze c ă în via ța b ărba ților din jurul ei poate
exista și o alta femeie, Vera îl otr ăvea lent, sear ă de sear ă, pe cel al c ărui
nume avea s ă îl poarte pân ă la sfâr șitul vie ții. Sub grija aparent ă, tân ăra îi
administra acestuia doze mici de arsenic în cina și cupele de vin pe care ea
singura îl le aducea la pat. Mai mult, ea va recuno ște ca l-a închis pe Joseph
în sicriu înc ă înainte de a- și da ultima suflare.
Ceea ce a urmat este lesne de închipuit. To ți cei care i-au trecut pragul
au luau drumul criptei din Berkerek în urma unei pu ternice doze de arsenic.
Lui Milorad, ultimul din lista victimelor, fusese n evoit ă s ă îi ofere, pe
deasupra, o puternica doza de stricnin ă, pentru ca efectul otr ăvii s ă fie
imediat.
Vera sim țea o pl ăcere stranie s ă știe ca ea, și nimeni alta, a fost ultima
femeie din via ța fiec ărui b ărbat care îi trecuse pragul. În lini ștea sumbr ă a
criptei, ea se reculegea adesea, delectându-se cu o cup ă de șampanie și
vorbind cu fantomele celor uci și. Acest ritual a durat vreme de peste 15 ani.
Condamnat ă la moarte, Vera nu mai realiza ce i se întampl ă.
Pedeapsa i-a fost comutat ă la închisoare pe via ță , întrucât femeile nu
puteau fi executate în Iugoslavia acelor vremuri. Î n închisoare, starea ei s-a
agravat. În celula în care era închis ă, Vera Renczi se credea înconjurat ă de
to ți cei pe care îi ucisese și le vorbea acestora ore întregi cu voce tare.
Schizofrenic ă, Vera a fost transferat ă într-un ospiciu, acolo unde se stinge
în urma unei hemoragii cerebrale, cu pu țin înaintea începerii celui de Al

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

49
Doilea R ăzboi Mondial. Cazul s ău ramanea în istoria criminalisticii sub
numele de cazul V ăduvei Negre. 51

51 ˇ Ciprian O, Cel mai odios criminal în serie român este o femeie , septembrie 2010,
http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol /cel-mai-odios-criminal-serie-roman-este-o-femeie

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

50

CONCLUZII
Aceast ă lucrare este o analiz ă a uciga șului în serie, bazat ă pe tr ăsături
generale și repere principale în limitele c ărora poate fi identificat și studiat
acesta. Am început cu explicarea fenomenului de cri m ă în serie, prin
abordarea general ă a acestuia, ca apoi s ă explic tipologia criminalului în
serie prin raportarea acestuia la diferi ți factori psihosociali determinan ți.
Atitudinea comportamental ă a infractorului este dependent de cauze
obiective și subiective, pe care le-am eviden țiat, f ără îns ă a generaliza
fenomenul la nivelul unor repere clasice. Prin prez entarea caracteristicilor
de ordin obiectiv și subiectiv a criminalului în serie, am putut crea un profil
al femeii care ucide prin conturarea acesteia din p unct de vedere psihic și
din prisma mobilului și a modului de operare și am încheiat cu un studiu de
caz în care se reune ște toat ă teoria statuat ă pe parcursul lucr ării.
De și criminalitatea în rândul femeilor este un fenomen rar întâlnit, în
cazurile pe care le-am analizat, am observat cât es te de complex și de
diferit, dar totodat ă foarte asem ănător cu fenomenul criminal masculin.
Peste 130 de femei sunt închise în prezent, în Româ nia, pentru omor. Unele
cazuri arat ă de cât ă atrocitate pot da dovad ă acestea, iar altele
impresioneaz ă prin dramatism.
De și statisticile arat ă faptul c ă femeile ucid de zece ori mai rar decât
bărba ții și ele au întip ărite adânc în codul genetic instinctul matern și
instinctul de conservare a speciei, ele sunt de mul te ori capabile de
violen ță extrem ă, r ăzbunarea celor aflate la limit ă find de cele mai multe
ori crunt ă. În acela și timp, chiar dac ă profilul femeii uciga ș se aseam ănă
cu cel al b ărbatului, de multe ori aceasta este mult mai creati v ă și capabil ă
de fapte la care un b ărbat nici nu s-ar gândi. Spre exemplu, o femeie car e

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

51
combina actul iubirii cu crima și le strecura iubi ților ei capsule cu cianur ă
în gur ă, în timp ce se s ărutau.
Prin lucrarea mea, am încercat s ă scot în relief caracteristicile cele mai
importante ale unui criminal în serie din punct de vedere psihic, social, moral
și s ă explic de ce un om ajunge s ă ucid ă și nu se poate opri, în spe ță o
femeie. Condi ția moral ă a criminalului în serie nu se poate în țelege decât
prin integrarea acestuia în mediul ambiant, experie n ța sa reflectând unele
elemente criminogene care motiveaz ă actul. Modul în care acesta concepe
actul criminal și în țelege efectele antisociale produse, va determina și
modalitatea de reformare social ă a acestuia.

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

52
BIBLIOGRAFIE

Tratate, cursuri

Bogdan T., Sântea I., Cornianu R., Comportamentul uman în
procesul judiciar, Editura M.I., 1983

Bogdan T., Sântea I., Psihologie judiciar ă, Editura Themis Cart, 2010

Butoi T., Țîru G., L ăpădu și V., Interferen ța între psihologie și
criminalistic ă, Editura Little Star, Bucure ști, 2007

Butoi B. Tudorel Severin, Psihanaliza crimei – fem eia asasin, Editura
Societatea Stiinta & Tehnica S.A., 2001

Cioclei V., Manual de criminologie, Editura C.H. B eck, Bucure ști, 2007

Eysenck H.J., Crime and Personality, Editura Routl edge and Regan
Paul Ltd., Londra, 1965

Gassin R., Criminologie, Editura Dalloz, Paris, 19 90

Konrad L., On Aggression, Editura Verlag Gmbh & co , München, 1963

Lane B., Gregg W., Enciclopedia uciga șilor în serie, Editura RAO,
Bucure ști, 1996 Lombroso C., Omul delincvent, Ed. Maiastra ,
Bucure ști, 1996

N. Mitrofan, T. Butoi, V. Zdrenghea, Psihologie Ju diciar ă, Editura
Șansa, Bucure ști,1992

Négrier-Dormont L., Tueurs en série à comportement systemique:
etude, analyse de cas, techniques d’investigation, Editura
Chlorofeuilles, Nanterre, 1998

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

53

Poenaru I.,Prezent și perspectiv ă în știin ța criminalistic ă, Editura M.I.,
1979

Schaffer S., Victimologie, Editura Roston, Virgini a, 1977

St ănoiu R.M., Criminologie, vol. I, Editura Oscar Prin t, 1995

Tănăsescu I., Florescu B., Victima și agresorul, Editura INS
Brâncoveni, Bucure ști, 1994 Zamfirescu N., Logica cercet ării
criminale, Editura Printeuro, Ploie ști, 2001
Studii, articole

F.Streteanu, Proiectul noului cod penal și reconfigurarea teoriei
infrac țiunii în dreptul român, Caiete de drept penal nr. 2 /2009

Pinatel J., Egocentrisme et personnalité criminell e, R.S.C./D.P.C. nr.
1/1959, Paris

V.Pa șca, Privire critic ă asupra defini ției infrac țiunii în Noul Cod
Penal în Noul Cod Penal. Reform ă și continuitate în legisla ția
român ă, Comunic ări știin țifice, Editura

Universitaria Craiova 2005

Pagini de internet

Homepage

http://www.descopera.ro/cultura/6339973-de-la-inger ul-mortii-la-
pradatoarea-sexuala

http://www.unica.ro/articol/socant-cupluri-ucigasi- serie-criminali%20cuplu-
vezi-politie-%2035282/2/
http://www.ziare.com/magazin/incredibil/6-femei-cri minale-in-serie-
1249989

http://stiri.apropotv.ro/apropouri/top-10-criminale -faimoase-7916076

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

54

https://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/artico l/cel-mai-odios-criminal-
serie-roman-este-o-femeie

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel

55

ANEXA I – FOTOGRAFII UCIGA ȘE ÎN SERIE

Aileen Wuornos

Vera Renczi

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel
61

Elisabeta Bathory

Belle Gunes

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel
61

Beverly Gail Allitt

Mary Ann Cotton

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel
61

Irma Grese

Amelia Sach și Annie Walters

Maria Swanenburg

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel
61

ANEXA II – TABEL ELEMENTELE AC ȚIUNII INFRAC ȚIONALE 52

52 ˇ Tabel preluat din Zamfirescu N., Logica cercet ării criminale, Editura Printeuro, Ploie ști, 2001, p .

Uciga șul în serie – Femeia Gal Jozsef Gabriel
61

ANEXA III – MODELUL MOTIVA ȚIONAL AL OMUCIDERII SEXUALE 53

53 ˇ Tabel preluat din Burges A., Hartman C., Ressler R., Douglas J., McCormack A., Sexual Homicide
Journal of Interpersonal Violence nr. 3, 1986, p. 2 51-272.