F ACUL T A TEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI [625933]

UNIVERSIT A TEA ”SPIRU HARET” BUCUREȘTI
F ACUL T A TEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRA TIVE CRAIOV A

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONA TOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. Cristina Ecaterina Banu

STUDENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSIT A TEA ”SPIRU HARET” BUCUREȘTI
F ACUL T A TEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRA TIVE CRAIOV A

PARTICULARITĂȚI PRIVIND
FISCALITATEA DIN ROMÂNIA

COORDONA TOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. Cristina Ecaterina Banu

STUDENT: [anonimizat]
2020

i
Cuprins

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 1

CAPITOLUL I: SISTEMUL FISCAL.NOȚIUNI GENERALE ………………………….. ………….. 3
1.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 3
1.2. Istoricul fiscalității ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 7
1.3. Trăsăturile și funcțiile sistemului fiscal român ………………………….. ………………………… 10

Capitolul II : SISTEMUL CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR PUBLICE ………………. 13
2.1 Clasificarea veniturilor publice ………………………….. ………………………….. ……………………… 13
2.2 Tipuri de venituri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 14
2.3. Definitia cheltuielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.4 Clasificarea chelutielilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20

Capitolul III : PARTICULARITĂȚI PRIVIND FISCALITATEA DIN ROMNIA …………. 25
3.1. Impozitul pe profit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 25
3.1.1. Determinarea rezultatului fiscal ………………………….. ………………………….. ………………. 25
3.2 Impozitul pe venit ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 41
3.2.1 Impozitarea veniturilor din investiții ………………………….. ………………………….. ………… 41
3.3 Contrib uții obligatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 53
3.3.1. Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale ………………………….. ……………………….. 53
3.4. Procedură fiscală ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 57

CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 25

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 62

1
INTRODUCERE

Pentru realizarea lucrării de licență mi -am propus să abordez o tema de actualitate:
“PARTICULARITĂȚI PRIVIND FISCALITATEA DIN ROMÂNIA”, pe care o consider de
interes în societatea contemporană.
Fiscalitatea este unul din factorii care influențează decizia investițională a operatorilor
economici, întrucât este un cost al afacerii. Modificarea termenilor fiscali pe parcursul derulării
unui proiect, poate afecta în mod semnificativ parametrii de profitabilitate sau chiar viabilitatea
proie ctului. La nivel macroeconomic, impozitele și taxele sunt componente importante ale vieții
economice și sociale, deoarece prin intermediul lor se acumulează și se repartizează resursele
financiare necesare statului pentru acoperirea cheltuielilor publice.1 De asemenea, impozitele și
taxele pot fi utilizate ca instrumente de gestiune macroeconomică și de asigurare a echilibrului
general economic și financiar.2
În domeniul fiscalității, România a avut o evoluție legislativă continuă. Pe parcursul
ultimilor an i au fost implementate prevederi importante din legislația europeană, cum ar fi
transpunerea directivei privind plățile de dobânzi și redevențe între întreprinderi asociate, a
directivei privind regimul fiscal comun care se aplică societăților mamă și fili alelor acestora din
diferite state membre sau a directive privind regimul fiscal comun aplicabil fuziunilor,
divizărilor, transferurilor de active și schimburilor de acțiuni între societăți din România și
societăți din alte State membre ale Uniunii Europen e3. De asemenea, referitor la problematica
sediilor permanente, a fost preluată interpretarea agreată la nivelul OCDE.
Conceperea acestei lucrări este justificată de nevoia tot mai presantă de formare a
personalului specializat în domeniul fiscal, în speci al în contextul actual, după integrarea

1 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București 2015.
2 Dicționar juridic de comert exterior, coordonatori științifici Ștefănescu, B., Căpățână. Oc., Editura Științifică și
Enciclopedică București, 2018
3 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 oct ombrie 2014, Editura Sitech, Craiova, 2014.

2
României în Uniunea Europeană, când cerințele alinierii la spațial european au adus multiple
transformări. Necesitatea armonizării continue a legislației fiscale românești precum și a practicii
economice și jurisdicț ionale, la cerințele Uniunii Europene, impune pregătirea profesională
adecvată a specialiștilor în domeniul fiscal.
Scopul acestei lucrări este de a pune în practică prin exemple, prevederile Codului fiscal,
evidențiind astfel tratamentul fiscal aplicabil diferitelor operațiuni efectuate de operatorii
economici și persoanele fizice, în activitatea pe care o desfășoară în viața de zi cu zi.
Este struc turată pe 3 capitole: “Sistemul fiscal. Noțiuni generale ” ,”Sistemul cheltuielilor
și veniturilor publice ”, “Particularități privind fiscalitatea în România ”.
În primul capitol am abordat noțiuni generale, definiții și caracteristici ai termenilor pe
care i -am abordat ulterior pe tot parcursul lucrării.
Al doilea capitol cuprinde totalitatea clasificărilor și ti purilor de venituri și cheltuieli,
acest capitol am incercat să îl structurez pe 4 subcapitole.
În cea de -a treia parte a lucrării, am pus accentul pe particularitățile fiscalității în
România și anume am dorit să abordez noțiunile de impozit: pe venit și pe profit, dar și
contribuțiile obligatorii . În subcapitolul “ Procedura fiscală “, am discutat despre particularitățile
acesteia, rolul ei, dar și necesitatea unei fiscalități puternice într -un stat.

3
CAPITOLUL I
SISTEMUL FISCAL.NOȚIUNI GENERALE

1.1. Noțiuni generale

Făcând o analiză amănunțită a sistemului fiscal din Rom ânia, a structurii fiscale și a
tipurilor de impozite angajate de aceasta , 4putem cunoaște principiil e istorice care au ghidat
evoluția pentru extinderea acestui sistem pentru inovarea acestor particularități care sunt
preimele explicații ale prevederil or legii fiscal, prin înțelegerea sistemului fiscal din România.5
De asemenea, prin acest capitol doresc să introduc diferitele entități comerciale impozabile și
vreau să se obse rve o imagine de ansamblu asupra impozitelor planificare.6
I. Caracteristicile de bază ale taxelor : 7
Din definițiile de mai sus putem observa caracteristici le de bază ale unei taxe.Acestea sunt:
1. Este o contribuție obligatorie. Chiar dacă un impozit e ste plătit de bună voie, este o
contribuție obligatorie.8 Înseamnă doar că nimeni nu are motive să se sustragă de la plata
acestora .9 O taxă este încasată în cadrul acelorași criterii , cum ar fi capitalurile proprii. Seligman
susține că aceste contribuții obligatorii sunt aplicate fără a se face vreo referire la beneficiile
speciale conferite.10

4 Manolache, O., Drept comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014
5 Iulian Văcărel și colectivul, Finanțe publice, ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2017
6 Văcărel I. (1970) Finanțarea Statelor , Editura Didactică și Pedagogică , pp. 281 -283
7 Iulian Văcărel și colectivul, Finanțe publice, ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2017

9 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, Editur aPro Universitaria, 201 4
10 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014, Editura Sitech, Craiova, 2014.

4
2. Faptul că impozitul este o contribuție denotă noțiunea de sacrificiu implicat din partea
contribuabilului.
3. Plata impozitului este o oblig ație personală. Prof. Lutz a subliniat și susținut că
obligația unui contribuabil de a-ș plăti datoriile la stat este o responsabilitate personală . Această
îndatorire a oricărui om de a contribui la s usținerea statelor este o obligație morală și aplicată
oricărui cetățean . Nu putem percepute persoanelor sau obiectelor de impozitare totalitatea
obligațiilor bănești .De fapt, impozitele stau la baza multor varietate de obiecte materiale,
precum și o formă nematerială și imaterială de bogăție. Înțelesul est e că îndatoritrea primordială
de plată a impozitu lui este o obligație cetățenească .11
4. Taxa este p reluată în funcție de o multitudine de cerințe legale.
5. Valoarea totală a impozitului nu se poate stabili cu referire la un beneficiu concret pe
care îl primește o persoană din serviciul public. Altfel spus , nu poate să existe niciun element de
quid-pro-quo în plata impozitului.
6. Un impozit este plătit din veniturile contribuabilului.
7. Fiscalitatea este mânuită în principiu, pentru a se fa ce colectarea veniturilor la bugetul
de stat. Autori precum profesorul Lutz sunt susținătorii conceptelor modern e de impozitare și
susțin că ar fi indicat de utilizat în scopul colectării de venituri și că, oarecum , nu dă o sancțiune
acceptată pentru a se utiliza puter ea impozitelor pentru realizarea obiecte lor ulterio are.
II. 2. Venituri comerciale și venituri din domeniul public:
Din punctual de vedere al parintelui fiscalității, aceste noțiuni de venituri provenite din
comercializare sunt definte sub caracterul unor sume îndatorate pentru anumite produse și
servicii . Acestea include plata pentru taxe poștale, taxe de plată, dobân zi pentru fondurile
împrumutate sub formă de corporații de credit guvernamentale, prețuri pentru lichior în
magazinele guvernam entale, surplus de materiale de război, energie electrică distribuită de

11 Condor, I. ș.a., Drept vamal și fiscal , Editura ,,Lumina Lex", București, 2012.

5
utilitățile publice etc. Principala definire a acestor noțiuni sunt definte ca , în schimbul
cotravalorii plăților , persoana în cauză primește o anumită marfă sau un serviciu consumabil.12
Profitul întreprinderilor publice cu monopol este de asemenea inclus în categoria
veniturilor comerciale. Potrivit lui Dalton, profitul monopolului unei întreprinderi publice este
asemanător unei taxe. Dalton este susținătorul idei că nu poate exista o diferență radicală între
veniturile guvernului impuse comercianților privați și pro fitul de monopol al guvernului din
vânzarea tutunului; atât timp cât guvernul își folosește puterea de monopol într -o întreprindere
publică pentru a putea percep e prețuri mărite în vederea obținerii unor profituri mari ca formă de
venit.13
Veniturile din aria public ă pot fi cu ușurință incluse în capitolul de venituri comerciale.
Acest a se primește din proprietatea publică din terenuri, construcții, mină etc14. Ven iturile care
provin din această ramură sunt definte prin totalitatea încasăril or din închiriere a sau vânzarea
unor locații sau din vânzarea unor articole sau produse provenite de pe teritoriul acelor
proprietăți publice, cuprinz ând doar acel segment al proprietății publice care este dat în folosită
de stat sau este închiriat acelor persoane private, în scopuri fiscale.15 Ținând cont de acestea,
totalitatea venituri lor provenite din domeniul ui public nu a fost reprezentativă , fiind mai degrabă
o sursă insignifiantă de veni t în majoritatea națiunilor în timpurile contemporane . Venitul din
această sursă tinde să descrească constant.
Prin d efinirea sist emului fiscal din România putem vedea două elemente primordial acle
acestuia. Ca și prima definiție , sistemul fiscal dintr -o țară este catalogat ca totalitatea impozitelor
din acel stat. Cu alte cuvinte, fiscalitatea unei țări reprezintă “tota litatea impozitelor și taxelor
care provin atât de la persoanele fizice cât și de la persoane juridice, alimen tând astfel, bugetele
publice”16
Luând în considerare accceaș i oridine de idei , alți autori caracterizează sistemul fiscal c a
fiind reprezent at de “majoritatea impozitelor instituite într -un stat, care -i procură acestuia o parte

12 Tulai C. Finanțele publice și fiscaliatea, Casa Carții de Știință, CLUJ Napoca, pp. 120
13 Art. 10 din Legea 270/2013 privind finațele publice.
14 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, E dituraPro Universitaria, 201 4
15 Art. 11 din Legea 270/2013 privind finanțele publice
16 Art. 11 din Legea 270/2013 privind finanțele publice

6
covârșitoare din veniturile bugetare, fiecare impoz it având o contribuție specială și un anumit rol
regulator în economie”17
Sistemul fiscal , caracterizate prin definiție ca prismă a trei esențiale componente , și anume:
relații, conexiuni și elemente .18 Ca și a doua abordare a sistemu lui fiscal putem spune ca eate
caracterizat ca ” un puzzle de concepte, principii, metode, procese cu privire la o mulțime de
elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) între care se manifestă relații care apar că
urmare a proiectării, legiferă rii, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform
legislației fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului.”
În această component a sistemului fiscal intră, și structurile specifice, organizate cu
scopul de a vizualiza , controla și procesa modul de aplicare a legislației fiscale.19
Rezumă din definițiile expuse anterior , că impozitul este cel mai determinant element al
sistemului fiscal, dar, poate cuprinde și alte elemente, cum sunt: legislația fiscală care poate crea
condiții legale și de reglementare a fiscalității : atât drepturile și obligațiile autorităților fiscale cât
și pe cele ale contribuabililor și aparatul fiscal, cu structurile sale specifice, chemat să realizeze
aplicarea legislației fiscale în interesul pu terii publice.20
Evoluția impotanțelor acestui domeniu , pe parcursul ultimilor ani , în strânsă legătură cu
evoluția rolului statului în economia mediului economic și social. Se poate caracteriza , fără nici o
problemă , ca fiind o funcție solitară , care a fo st permanent și unanim aprobată .21
Până la începutul secolului al XX -lea și apoi până la marea criză economică din anii ’30,
unica finalitate acceptată a sistemului fiscal era cea de natura financiară, funcția să primordială
fiind de finanțare a activitățil or tradiționale ale statului, obiectivul esențial constând în a căuta
mijloacele cele mai eficace de acoperire a cheltuielilor angajate, care trebuiau să fie cât mai
reduse, atât că volum cât și că structură.

17 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
18 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
19 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
20 Tulai C. Finanțele publice și fiscalitatea, Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, p 159
21 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București
2015. ,p 102

7
1.2. Istoricul fiscalității

Economia României este o economie mixtă cu venituri medii în curs de dezvoltare
rapidă, cu un indice de dezvoltare umană foarte ridicat și o forță de muncă calificată, clasată pe
locul 15 în Uniunea Europeană în raport cu PIB nominal total și pe locul 10 ca mărime atunci
când este ajustată prin paritatea puterii de cumpărare.
Economia României se află pe locul 40 în lume, cu o producție anuală de 516,5 miliarde
de dolari (PPP). În ultimii ani, România s -a bucurat de unele dintre cele mai mari rate de creștere
din UE: 6% în 2016, 7% în 2017 și 4,1% în 2018. Se estimează că creșterea va încetini până la +
3,8% în 2019, deși datele pentru primăvara anului 2019 sunt surprinzător de rezistente.
Extrapolând tendințele actuale, se estimează că PIB -ul țării va depăși 1.000 de miliar de de dolari
(PPP) înainte de 2035.22
România este o destinație de frunte în Europa Centrală și de Est pentru investiții străine
directe: ISD -ul intern cumulat în țară din 1989 totalizează peste 170 de miliarde de dolari.
România este cel mai mare producăto r de electronice din Europa Centrală și de Est. În ultimii 20
de ani România a devenit, de asemenea, un centru important pentru tehnologia mobilă,
securitatea informațiilor și cercetarea hardware conexă.23 Țara este lider regional în domenii
precum IT și pr oducția de autovehicule. Bucureștiul, capitala, este unul dintre centrele financiare
și industriale de top din Europa de Est. Top 10 exporturi din România sunt vehicule, utilaje,
produse chimice, produse electronice, echipamente electrice, produse farmaceu tice, echipamente
de transport, metale de bază, produse alimentare și cauciuc și materiale plastice. Importurile de
bunuri și servicii au crescut cu 9,3%, în timp ce exporturile au crescut cu 7,6% în 2016,
comparativ cu 2015. Se preconizează că exporturile de bunuri și servicii vor crește cu 5,6% în
2017, în timp ce importurile cresc cu 8,5%, conform celor mai recente proiecții ale CNP
(Comisia Națională de Prognoză). 24

22 Mihail Antonescu, Fiscalitat e. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014 , Editura Sitech, Craiova, 2014. p205
23 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modifi cările și completările
ulterioare.
24 Constituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituiirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata
creanțelor salariale, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 Mai 2006, cu modificăr ile și
completările ulterioare

8
Economia României a intrat în modernizare odată cu Tratatul de la Adrianopol în 1829,
punând capăt secolelor de control turcesc. Creșterea economică a fost stimulată de mai multe
repere: descoperirea și exploatarea industrială a petrolului în 1857, unirea politică dintre Țara
Românească și Moldova în 1859, reformele funciare, adoptarea unei monede locale, leul (1867),
independența de stat (1877), precum și construirea unui amplu sistem feroviar de sub regele
Carol I.25
După dizolvarea imperiilor ruse și aust ro-ungare vecine în urma Primului Război
Mondial, mai multe provincii vorbitoare de limbă română (Transilvania, Basarabia, Banat,
Bucovina) s -au unit cu Regatul României, formând statul român în forma sa modernă. Aplicarea
reformelor agricole radicale și a doptarea unei noi constituții au creat un cadru democratic și au
permis o creștere economică rapidă (producția industrială s -a dublat între 1923 -1938, în ciuda
efectelor Marii Depresiuni). Până la cel de -al Doilea Război Mondial, România era cel de -al
doilea mare producător de petrol și produse alimentare din Europa.
După 1945, România este ocupată de sovietici, devenind astfel, membru al blocului estic,
trecând la o economie de comandă în stil sovietic. În această perioadă, țara a cunoscut o
industrializar e rapidă în încercarea de a crea o „societate socialistă dezvoltată multilateral”.
Creșterea economică a fost alimentată în continuare de creditele externe în anii '70, ducând în
cele din urmă la o creștere a datoriei externe, care a atins un maxim de 11 -12 miliarde de dolari.
26
Datoria României a fost plătită în mare măsură în anii 1980 prin implementarea unor
măsuri severe de austeritate care i -au privat pe români de bunuri de consum de bază. În 1989,
înainte de Revoluția Română, România avea un PIB de ap roximativ 800 de miliarde de lei, adică
53,6 miliarde de dolari. Aproximativ 58% din veniturile naționale brute ale țării proveneau din
industrie, iar alte 15% proveneau din agricultură. Salariul minim a fost de 2.000 de lei, adică 135
$.
Sfârșitul perioa dei comuniste a marcat începutul unei crize economice puternice.
Ponderea României în economia globală a scăzut la 0,3% în 1993, față de 0,8% în 1983.

25 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4, p135
26 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioa re.

9
Privatizarea industriei a început prin transferul din 1992 a 30% din acțiunile a aproximativ 6.000
de înt reprinderi de stat către cinci fonduri de proprietate privată, în care fiecare cetățean adult a
primit certificate de proprietate. Restul de proprietate asupra întreprinderilor de 70% a fost
transferat către un fond de proprietate de stat, cu un mandat de a vinde acțiunile sale la o rată de
cel puțin 10% pe an. Legea privatizării a cerut și vânzarea directă a aproximativ 30 de
întreprinderi special selectate și vânzarea de „active” (adică unități componente viabile din punct
de vedere comercial) ale întrepr inderilor mai mari.27
Începând cu 2008, inflația se situa la 7,8%, față de 4,8% în 2007, estimată de BNR la 6%
pentru anul 2006 (IPC anual, publicat în martie 2007, este 3,66%). De asemenea, începând cu
2001, economia a crescut constant la aproximativ 6 –8%.
România a semnat un acord de asociere cu UE în 1992 și un acord de comerț liber cu
Asociația Europeană de Liber Schimb (EFTA) în 199328, care codifică accesul României pe
piețele europene și creează cadrul de bază pentru o mai mare integrare economică. România a
aderat oficia l la UE în 2007. În perioada post comunistă, România a câștigat contracte
semnificative din mai multe țări în curs de dezvoltare, în special Irak, pentru proiecte legate de
petrol. Creșterea în 2000 -2007 a fost susținută de exporturile către UE, în special în Italia și
Germania, și de o recuperare puternică a investițiilor străine și interne. Cererea internă joacă un
rol din ce în ce mai important în dezvoltarea creșterii pe măsură ce ratele dobânzilor scad și
disponibilitatea cărților de credit și a credit elor ipotecare crește. Deficitele de cont curent de
aproximativ 2% din PIB încep să scadă [citarea necesară] pe măsură ce cererea de produse
românești din Uniunea Europeană crește. Aderarea la UE oferă un impuls și o direcție
suplimentară reformei structur ale.29
La începutul anului 2004, guvernul a aprobat creșteri ale taxei pe valoarea adăugată
(TVA) și a redus eligibilitatea pentru prestațiile sociale, cu intenția de a reduce decalajul
finanțelor publice la 4% din PIB până în 2006, însă reformele mai dific ile ale pensiilor și
asistenței medicale vor trebui să așteptați până la următoarele alegeri. Privatizarea băncii de stat

27 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București
2015. ,p57
28 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4,p 22 -23
29 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.

10
Banca Comercială Română a avut loc în 2005. Restructurarea intensificată a întreprinderilor
mari, îmbunătățirea sectorului financiar ș i utilizarea eficientă a fondurilor disponibile ale UE
sunt de așteptat să accelereze creșterea economică. Cu toate acestea, economia românească a fost
afectată de criza financiară din 2007 -2008 și a contractat în 2009.

1.3. Trăsăturile și funcțiile sistemulu i fiscal român

Totalitatea fiscalităților logice au o strânsă legătură cu principiile fundamentale, care
sunt foarte bine structurate de legislația fiscal ă, ori sunt caracterizate de totalitatea noțiunilor
reglementa te de respectiv a. În doctrina fiscal ă au fost formulate mai multe principii care ar sta la
baza unui sistem fiscal, dându -li-se diferite denumiri, deși trăsăturile specific lor erau
asemănătoare.30
În acest scop, vom prezenta mai întâi gruparea principiilor sistemului fiscal aparținând
unui economist de renume mondial, laureate al premiului Noble, omul de știință Maurice Allais.
Acestea sunt:
Individualitatea : în cadrul unei societăți democratice, omul și nu statul constituie obiectul final
și preocuparea esențiaslă; ca urmare, fiscalit atea trebuie să constituie un mijloc de asigurare
pentru deplina dezvoltare a personalității fiecărui cetățean, corespunzător propriilor sale aspirații;
– nediscriminarea : impozitul este strict creat în baza unor reguli create pentru toți la fel ,
fără sa exi ste discriminări, directe sau indirecte, față de anumite ramuri sociale; se poate
afirma că este contrar principiului discriminării ca impozitele să fie percepute numai de la
întreprinderile cele mai capabile, ale căror beneficii sunt în concordanță cu ser viciile
efectuate, iar cele care înregistrează pierderi, datorită unei proaste administrări, să fie
exceptate total sau parțial de la plata acestora;31
– impersonalitatea: stabilirea și prelevarea impozitului nu trebuie să implice cercetări de
tip inchizițoral asupra vieții persoanelor sau asupra gestiunii întreprinderilor, ținând
seama că finalitatea vieții în societate trebuie să fie respectul persoanei umane și deplina
să înflorire; o singură excepție ar fi totuși necesară și anume, cercetarea permanentă a

30 N. Hoanță, Principii de modernizare a sistemului fiscal românesc, București, 1995,p 34 -35
31 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, F iscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p49

11
averii oamenilor politici; aplicarea acestui principiu conduce la preferința pentru impozite
analitice calculate pe baza bunurilor luate în considerare că atare, în locu l impozitelor
sintetice stabilite pe persoane;
– neutralitatea: impozitul nu trebuie să contravină unei mai bune administrări în
economie, dimpotrivă, el trebuie să stimuleze realizarea unei economii mai eficiente;
pornind de la cerințele progresului economi c, impozitul nu trebuie să se aplice
beneficiarilor care sunt obținute în urma reducerii costurilor sau a unei mai bune orientări
a producției, întrucât aceste beneficii constituie motorul esențial al unei economii de
piață. Dacă unitățile sau participanți i la activitatea economică constată că beneficiile lor
sunt impuse cu prea multă asprime, incitarea lor pentru o mai bună și eficientă gestiune
nu poate decât să se diminueze corespunzător.32
– legitimitatea: pe cât posibil, veniturile provenind din serviciil e efectuate în folosul
colectivității, cum sunt veniturile din muncă, veniturile provenind dintr -o mai bună
gestiune sau din asumarea unor riscuri, trebuie să fie considerate la legitime, respective,
meritate și să nu fie impozabile; totodată, pe cât posib il, fiscalitatea trebuie să taxeze
acele venituri care nu pot fi considerate ca legitime, adică veniturile care nu corespund
unui serviciu efectuat în folosul societății și deci sunt nemeritate.
– lipsa de arbitrarii: impozitul trebuie să fie prelevat potriv it unor principia simple, clare
și care să nu poată da loc niciunui arbitrarii, o democrație veritabilă cere că principiile
generale ale sistemului fiscal să fie discutate în Parlament și exclude posibilitatea punerii
în aplicare a unui sistem complicat ca re, prin interpretări mai mult sau mai puțin arbitrare
și deciziile mai mult sau mai puțin discreționare pe care le comportă, implică delegarea
unei puteri excesive tehnocraților, fără răspundere politică și care conduce la discriminări
ce contravin atât e ficienței, cât și eticii.33
În ceea ce privește principiile generale ale dreptului fiscal, în doctrină, se susține că
principiile integrate sau integrabile în dreptul nostru fiscal ar putea fi: principiul legalității;
principiul fiscalității egale între cet ățeniilegalitatea fiscalității ; principiul prin care orice persoană
este liberă în procesul de gestiune; principiul neretroactivității; principiul neutralității.

32 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014, Editura Sitech, Craiova, 2014. , p222
33 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4

12
Privind din alt punct de vedere, Codul Fiscal Român , totalitatea legiuit orilor roman i au
fost focusați pe totalitatea acestor principia ale fiscalității. Cu alte cuvinte , Codul Fiscal34,
prevede următoarele caracteristici ale fiscalității:
a) Neutralitatea măsurilor fiscal e în raport cu diferitele categorii de investitori și
capitaluri, cu formă de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului
roman și străin.
b) Neutralitatea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă
la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis
stabilite pentru fiecare contribuabil, respective, aceștia să poată urmări și înțelege
sarcina fiscal ce le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de
management financiar asupra sarcinilor lor fiscal.
c) Echitatea fiscal ă la nivelul entităților sociale, prin definirea veniturilor în în funcție
de mărimea acestora.35
d) Eficiența impunerii, datorită garantării pe termen mijlociu si lung a unor prevederil
din Codului Fiscal, astfel aceste prevederi să nu implice anumite efecte r etroactive
defavorabile pentru oameni și societăți , în raport cu impozitarea în vigoare la data
adoptării de către acestea a unor decizii investiționale majore.
În concluzie din cuprinsul prevederilor Codului Fiscal rezultă și alte principia și
caracteristici ale fiscalității.

34 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare. ,(art. 3)
35 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 63

13
Capitolul II
SISTEMUL CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR PUBLICE

Conținutul și factorii de influență ai veniturilor publice umane, materiale, informaționale
și financiare – reprezintă resursele, bogăția cea mai de seamă a unei națiuni, chiar dacă sunt
limitate în timp și spațiu în structura resurselor pe care societatea le angajează pentru susținerea
efortului de dezvoltare și a consumului, resursele financiare dețin un loc însemnat.
Noțiunea de r esursele financiare este definite ca majo ritatea mijloacelor bănești necesare
realizării ob iectivelor economico -sociale într -un interval de timp bine delimitat “.36
Produsul intern brut este catalogat ca si un izvor banesc , dar și sursele externe atrase pe
diferite căi, în principal sub forma unor imprumuturi prin care se obțin și acele investiții directe
de capital social . Țările cu economii sănătoase dispun de un aparat financiar -bancare extrem de
bine organizat, care intervine în derularea fluxurilor de mobilizare.37
Veniturile publicei ale statu lui sunt monitorizate si dramuite de către stat printr -un
subunitar de bugete, iar capitalul social aferent afacerilor este drămuit de către agenții economici
care își gestionează propriile bugete .
În literatura economică se face deci, cuvenita distinc ție între resursele financiare
(veniturile) publice și resursele financiare administrate private, acestea formând împreună
resursele financiare ale societății.
Aceste resursele fi nanciare publice pot să include și acele resurse ale administrației
central e și locale cu caracter autonom.

36 Text modificat prin Legea nr.343/2006, intrată în vigoare de la 1 Ianuarie 2007
37 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si proc edura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p270

14
În prezent, se manifestă tot mai pregnant, în toate țările lumii, o cerere sporită de resurse
financiare, generată de creșterea nevoilor sociale într -un ritm mai rapid decât cel al evoluției
produsului intern brut.
Cererea de resurse financiare este determinată de nivelul și evoluția cheltuielilor publice.
Posibilitatea acoperirii cererii de resurse, la un moment dat este influențată de un ansamblu de
factori, printre care pot îi menționați:
A) factori economici, care imprim ă o anumită evoluție a produsului intern brut, ceea ce
poate să determine sporirea veniturilor impozabile;
B) factori monetari (dobândă, credit, masă monetară), care își transmit influența prin preț.
Creșterea prețurilor, accentuarea fenomenelor inflaționi ste generează sporirea veniturilor din
impozite și taxe;38
C) factori sociali, care însumează totalitatea redistribuir ii veniturilor în scopul asigurării
nevoilor educaționale , protecție și asigurăr e social ă, sănătate etc,39
D) factori i care implică demograf ia și care în totalitatea condiții lor sale pot influența
numărul populației active și sporirea numărului contribuabililor;
E) factori politici și militari, care, prin strategii politic e și strategii economice, sau
financiar e, au ca rezultat creșterea producției și a veniturilor, motivarea contribuțiil or pentru
asigurările sociale, eficacitatea fiscalității, asupra bugetului, în același timp, nivelul veniturilor
publice;
2.1 Clasificarea veniturilor publice

Existența unei multitudini de factori de influență a condus la apariția unor noi tipuri de
venituri publice, având drept efect diversificarea structurii resurselor financiare. În clasificarea
veniturilor publice se folosesc următoarel e criterii conținutul economic:40

38 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal,
Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările
39 39 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p270
40 Manolache, O., Drept comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014 , p18

15
A) structura organizatorică a statelor;
B) bugetul sau fondul la care se mobilizează,
C) regularitatea mobilizării lor,
D) proveniența lor
E) Privite din punct de vedere al conținutului lor economic, principalele categorii de
venituri publice sunt prel evările cu caracter obligatoriu.
Prelevările cu caracter obligatoriu sunt constituite în cea mai mare parte din veniturile cu
caracter fiscal (impozite, taxe, contribuții). Încasările din venituri cu caracter fiscal nu sunt, de
regulă, suficiente pentru acoperirea necesităților de resurse financiare ale statului.41
Resursele de trezorerie constau în împrumutıle pe termen de pân ă la un an, contractate pe
piața de capital, prin emisiunea și vânzarea unor titluri de stat (certificate de depozit, bonuri de
tezaur etc.). Veniturile astfel mobil izate, se utilizează pentru acoperirea temporară a deficitului
curent al bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale și de sănătate, pentru acoperirea
golurilor de casă înregistrate la bugetele locale și a deficitelor temporare ale bugetelor fondu rilor
speciale. Resursele de trezorerie au caracter temporar și ram bursabil .42
Nu este recomandabilă datorită efectelor negative pe termen mediu și lung cauzate de
inflație. Într -adevăr, un nivel riscant de ridicat al inflației poate determina creșterea încasării
fiscale din impozitele pe venit determină prin diminuarea relativă a acestror obligații de plată ale
statului, ceea ce înseamnă că datoria publică, în situația în care rata dobânzii la împrumuturile de
stat este sub pragul creșterii anuale proc entuale a prețurilor. Astfel de avantaje sunt, însă
contracarate de gravele inconveniente pe care le presupune inflația, pe plan economic și social.
Structura organizatorică a statelor reprezintă un alt criteriu de grupare a veniturilor publice în
statele de tip federal, veniturile publice se structurează pe trei niveluri: venituri ale bugetului
federal. S tructura veniturilor publice include venituri ale bugetului de stat, venituri ale
asigurărilor sociale de stat și protecției saciale.

41 A se vedea International Tax Glossary, Second Edition, International Bureau of Fiscal Documentation, Amsterdam
1992, p,245
42 H.G. nr . 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal,
Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările

16
În funcție de regul aritatea mobilizării lor, veniturile publice formează două categorii, și
anume: venituri ordinare sau curente; venituri extraordinare, incidentale sau întâmplătoare
Acelea la care statul apelează în mod obișnuit în condiții considerate normale și care se î ncasează
la buget cu o anumită regularitate. În această categorie se includ veniturile fiscale, contribuțiile
pentru asigurări ıle sociale de stat, contribuțiile ce alimenteaz ă fondurile speciale și veniturile ne
fiscale. Veniturile extraordinare sunt cele la care statul recurge în situații excepționale, când
practic resursele curente nu acoperă cheltuielile publice . 43
Veniturile extraordinare cuprind împrumuturile de stat interne și externe transferurile,
ajutoarele și donațiile primite din străinătate, sumele rezultate din lichidarea participațiilor de
capital în străinătate și din valorificarea peste graniță a bunurilor statului, precum și emisiunea
bănească fără acoperire în economia reală. În funcție de proveniență, veniturile publice se
grupează în: venituri interne; venituri externe. 44
Veniturile interne sunt alcătuite din impozite, taxe, contribuții, venituri nefiscale,
împrumuturi contractate din țară, emisiunea monetară.
Veniturile externe sunt reprezentate de împrumuturile de stat externe contrac tate la
instituțiile financiare internaționale, la guvernele altor țări, la bănci cu sediul în alte state, la orice
deținători străini de capitaluri bănești. Mai putem alătiura și multitudinea de transferuri externe
primite sub forma unor ajutoare nerambursabile de la organismele internaționale sau din partea
celorlalte națiuni .
2.2 Tipuri de venituri

În țara noastră , totalitatea veniturilor publice sunt definite pe praguri economice în
conformitate cu structură sistemului bugetar. Gruparea venitur ilor publice reglementată prin
clasificația indicatorilor privind finanțele publice, elaborate de Ministerul Finanțelor Publice.
Astfel, veniturile publice se grupează în:45

43 Condor I. , Drept financiar bugetar și fiscal, Editura Fundației România de mâine, București,2004, p. 208
44 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p46

45 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 69

17
I Venituri curente;
II. Venituri din capital,
III. Operațiuni financiare,
IV. Subvenții de cont
I. Veniturile curente cuprind trei categorii de venituri:
A. Venituri fiscale,
B. Contribuții de asigurări;
C. Venituri ne fiscale.
A. Veniturile fiscale sunt reprezentate de:
1. Impozit pe venit, profit și câștiguri de capital
 de la pers oane juridice (impozit pe profit),
 de la persoane fizice (impozit pe veniturile din salariu, veniturile din activități
independente, impozit pe venituri, din cedarea folosinței bunurilor, impozit pe
veniturile de pensii ș.a.);
2. Impozit ul pus pe salarii (aici se face referire la restanțe le din anii trecuți ) impozite și
taxe pe proprietate (impozit pe clădiri și terenuri, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru
activități notariale ș. a)46
3. Impozite și taxe pe bunuri și servicii (taxa pe valoarea adăugată, defalcate din taxa pe
valoarea adăugată – se scad, impozit pe țițeiul din producția internă și gaze naturale, taxa de
dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice și termice, cote din taxe de școlarizare, taxe
hoteliere, accize, impozit pe s pectacole, taxa pentru jocurile de noroc, impozitul asupra

46 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal,
Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările

18
mijloacelor de transport, taxe și tarife pentru eliberarea de licențe și autorizații de funcționare
ș.a.)47
4. Impozit pe comerțul exterior și tranzacțiile internaționale (taxe vamale)48
5. Alte impozite și taxe fiscal, contribuțiile de asigurări care se referă atât la contribuțiile
angajatorilor, cât și la contribuțiile asigura filor și cuprind:
 Contribuții de asigurări sociale de stat.
 Contribuții ale asigurării pentru șomaj.
 Contribuții de asig urări sociale de sănătate,
 Alte contribuții pentru asigurări sociale,
 venituri provenite din proprietate ( avele venituri care provin din profitul net al
regiilor autonome, restituiri i din fonduri provenite din finanțarea bug etară a anilor
trecuț i, venituri din concesiuni și închirieri ș.a.);
 venituri din dobânzi (venituri din dobânzi aferente trezoreriei statului de la alte
bugete, venituri din dobânzi aferente trezoreriei statului de la alte sectoare, alte
venituri din dobânzi);
2 Vânzări de bunuri și servicii
 venituri din taxe administrative, eliberări permise;
 amenzi, penalități și confiscări;
 diverse venituri (venituri din aplicarea prescripției extinctive, vărsăminte din
veniturile și/sau disponibilitățile instituțiilor publice, taxe speciale, depoz ite
speciale pentru construcția de locuințe ș.a.);49
 transferuri voluntare, altele decât subvențiile (donații și sponsorizări).

47 Duvengec M. Finances Publique , Editura Presses Universitaires de France, Paris, p 464
48 Stancu R. și Cristea S. D rept financiar bugetar și fiscal, Volu. I, Editura Condor Consultging & Taxation, Bucuresti,
p 40 -41
49 Manolache, O., Drept comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014 , p40

19
2.3. Definitia cheltuielilor

Cheltuielile publice sunt alcătuite din acea parte a raporturilor juridice ce constituie
finanțele publice, și anume acele raporturi juridice ce iau naștere, se modifică sau se sting în
procesul întrebuințării resurselor financiare publice în scopul întreținerii autorităților statului,
serviciilor și instituțiilor publice, satisfacerii cerințelor socio -culturale și a celorlalte trebuințe
colective.50
Se pot cataloga prin trei caracteristici definitorii:
 pot să aibă o creștere a unor fonduri economice din sursele financiare publice;
 creșterea fondurilor economice este executată de stat prin autoritățile sau
instituțiile sale publice ori de unitățile administrativ e și teritoriale;
 fondurile bănești sunt întrebuințate în interes public.
Clasificarea cheltuielilor publice poate fi teoretică sau oficială și legală.
Clasificarea teoretică poate avea la bază diferite criterii:
1. După criteriul economic, cheltuielile publice pot fi împărțite în două grupe:
 cheltuieli ce însumează un cost de venit național (pentru încurajarea aparatului de
stat, învățământ, sănătate, cultură etc.), numite și neproductive;
 cheltuieli ce reprezintă un avans de venit național (cele domeniul economic),
numite și productive.
2. Din punct de vedere al destinației, cheltuielile publice se falsifică legal în:
 cheltuieli curente, în care sunt incluse cheltuielile de personal, cheltu ielile
materiale și servicii, subvenții și transferuri, dobânzi aferente datoriei publice,
sume prevăzute în pozițiile globale ca rezerve. Subvențiile, la rândul lor, se
grupează în subvenții pentru instituțiile publice, subvenții pe produse și activități,

50 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p 62

20
subvenții pentru menirea diferențelor de preț și tarif, prime acordate
producătorilor agricoli;51
 cheltuieli de capital, în care sunt incluse cheltuieli pentru investiții și cheltuieli
pentru rezervele materiale naționale și de mobilizare;
 împrumuturi de a cordat,
 restituire de credite externe și plăți de dobânzi .
Tot după criteriul destinației, cheltuielile pot fi grupate în următoarele categorii:
o cheltuieli în domeniul social;52
o cheltuieli pentru susținerea unor programe prioritare de cercetare;
o cheltuieli în domeniul economic;
o cheltuieli pentru apărare, ordine publică și siguranță naționala;
o cheltuieli pentru finanțarea administrației centrale și locale;
o cheltuieli rezultând din datoria publică (rate, dobânzi etc.).

2.4 Clasificarea chelutielilor

Definirea legală a acestor cheltuieli este constituita prin acte normative ale organismelor
internaționale, sau prin acte normative ale națiunilor fiecare în parte . ONU clasifică cheltuielile
pe destinații după cum urmează:53
a) servicii publice generale – administrație, ordine publica
b) securitate, organe de justiție, procuratură, notariat și alte instituții publice:

51 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p 99
52 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 41
53 OUG nr 138/2014, aprobată cu modificările prin Legea nr. 163/2015

21
c) apărare – pentru armată, cercetare și experiențe cu arme,
d) baze militare pe teritorii străine, participarea la blocuri militare etc.
e) sănătate;
f) servi cii comunale.
Clasificarea oficială și legală a cheltuielilor publice făcută prin acte normative emanând
de la autoritățile unui stat este cea făcută prin legea bugetară și prin clasificația bugetară.54
Clasificația cheltuielilor publice ale unui stat prezintă importanță atât teoretică, cât și
practică. Importanta teoretică este dată de faptul că analiza categoriilor de cheltuieli publice
permite:
o încadrarea finanțelor publice într -una din cele două categorii: clasice sau
moderne;
o cunoașterea direcțiilo r de evoluție a unui stat și priorităților pe care și le stabilește
pentru utilizarea resurselor publice;
o cunoașterea gradului de centralizare sau descentralizare a deciziilor politice și
economice.
Importanță practică este dată de:
o crearea cadrului pentru fundamentarea strategiilor și tacticilor de dezvoltare;
o asigurarea unui sistem coerent de urmărire a transpunerii în viață a deciziilor luate
la nivel politic și legislativ.
A) Cheltuieli pentru instituții și acțiuni socio -culturale
Drepturile omului imp un statelor să asigure cetățenilor lor, printre altele, și dreptul la
învățătură, dreptul la ocrotirea sănătății, dreptul la munca și protecția socială a muncii, dreptul la

54 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014 , Editura Sitech, Craiova, 2014, p 13

22
un nivel de mai decent, protecția copiilor și a tinerilor, protecția persoanelor al tele, și dreptul la
învățătură, dreptul la ocrotirea sănătății, protetica persoanelor cu handicap.55
Cheltuielile socio -culturale, conform clasificării oficiale, cuprind pe cele efectuate în
următoarele domenii: învățământ, sănătate, cultură și artă, asistență socială și protecție socială
pentru activitatea sportivă și de tineret.
B) Cheltuielile pentru învățământ
Cuprind întreaga gamă a formelor de învățământ: preșcolar, primar, gimnazial,
profesional, postliceal, universitar și postuniversitar.
O ser ie de cheltuieli pentru învățământ se asigură din bugetele locale
Cheltuielile actuale provenite din bugetul de stat s unt făcute pentru:
1) cheltuieli de personal: cu salariile; contribuții pentru asigurări sociale de stat; pentru
constituirea fondului pen tru plata ajutorului de șomaj; deplasări, detașări, transferuri; contribuții
de asigurări sociale de sănătate;56
2) cheltuieli materiale și servicii: drepturi care au un caracter social; mâncare; pastile și
ustensile sanitare; cheltuieli pentru gestionare s i pentru gospodarire ; obiecte care fac parte din
inventarirea de mică valoare sau scurtă d urată .
C) Cheltuielile pentru sănătate
Acest s istemul cuprinde totalitatea cheltuielilor cu întreținerea , funcțion area și dotă rea
dispensarelor medicale umane sau animale , ale policlinicilor, ale spitalelor și sanatoriilor,
centrelor de diagnostic are și tratament, stațiilor de salvare, leagănelor de copii, finanțării
acțiunilor anti – epidemice, precum și investițiilor pentru lărgirea și modernizarea bazei.
Începând cu anul 1998 a intrat în vigoare Legea asigurărilor sociale de sănătate57 nr. 145/1997

55 Manolache, O., Drept comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014 , p 99
56 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
57 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în R omânia, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 41

23
(M.Of. nr. 178/1997) prin care au luat ființă Casa Națională de Asigurări de Sănătate și casele de
asigurări de sănătate județene și a municipiului București.
Până la a cest moment, cheltuielile pentru sănătate erau integral bugetare. Prin acest act
normativ s -a trecut la finanțarea contributivă a persoanelor asigurate pe principiul solidarității și
subsidiarității. Ulterior, au fost adoptate Sunt destinate plații persona lului din medical, tehnico
materiale.58
Alte acte normative care au modificat și apoi au Legea nr. 145/1997.
Fondueıle se formeaz ă din:

– Abrogat și înlocuit contribuții ale persoanelor fizice și juridice, angajatori și
Angajați;
– Subvenții de la bugetul de stat și de la bugetele locale;
– Alte venituri din bugetul de stat se suportă următoarele cheltuieli: pentru investițiile
legate de construirea unor unități sanitare și pentru aparatura medicală; pentru activitatea de
diagnostic de reabilitare a asiguraților sociali pot efectua unele plați suplimentare pentru costul
unor servicii medicale corespunzătoare reglementarilor stabilite de Casa Națională de Asigurări
de Sănătate. 59

În afara sumelor alocate de la bugetul de stat, o serie de instituții de cultură și artă
extrabugetare (taxe de intrare la muzee, vânzarea de publicații, reproduceri, vânzarea biletelor de
intrare la spectacole etc.) finanțata și din venituri proprii, numite venituri.

D) Cheltuielile pentru asistență și protecție socială

Sunt destinate întreținerii căminelor de bătrâni și pensionari, căminelor de primire a
minorilor, plății alocației de stat pentru copii, ajutoarelor pentru mamele cu mulți copii,
indemnizațiilor de naștere, ajutoarelor pentru soțiile militarilor în termen, pensiilor și ajutoarelor
Bănești acordate veteranilor, văduvelor și invalizilor de război.

58 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
59 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p 112

24
La acestea se adaugă cheltuielile pentru pensiile și ajutoarele acordate urmașilor eroilor
Revoluției din decembrie 1989 și luptătorilor în această Revoluție, precu m și cheltuielile pentru
constituirea Fondului pentru plata ajutorului de șomaj.

25
Capitolul III
PARTICULARITĂȚI PRIVIND FISCALITATEA DIN ROMNIA

3.1. Impozitul pe profit

Impozitul cuprinde :
A) în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de
exercitare a conducerii efective în România, precum și al persoanelor juridice cu sediul social în
România, înființate conform legislației din Europena, asupra profitul ui impozabil care se poate
obține din oricare sursă, atât din țară, cât și din străinătate;
B) în cazul persoanelorcu statute juridic care sunt din străinătate, care desfășoară
activitate prin intermediul unui sediu permanent sau a mai multor sedii perman ente în țară60
C) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din transfer al
proprietăților imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți,
inclusiv închirierea sau cedarea folosinței acelor bunuri sa u locuințe situate în țară, veniturile din
exploatarea resurselor naturale situate în România,61 precum și veniturile din vânzarea –
cumpărarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului
impozabil aferent acestora.
În categoria plătitorilor impozitului pe profit, care conform legii, poartă denumirea de
contribuabili, fac parte următoarele categorii de persoane juridice și fizice:
A) Persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obținut din orice sursă, atât din
România, cât și din străinătate. În situația persoanelor care au caracacter juridic, de naționlitate
română care dovedesc ca au participații în capitalul altor societăți comerciale și care

60 International Tax Glossary , Second Edition Completery Revised IBDF Amsterdam, 2002, p. 244
61 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 23

26
demonstrează că au un aport considerabil, calculul și plata impozi tului pe profit se fac la nivelul
fiecărei persoane juridice din acel grup.62
B) Persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii România, cât și din
străinătate.
C) Persoanele juridice străine care realizează venituri din transfer al pr oprietăților
imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăți, inclusiv
închirierea sau cedarea folosinței bunurilor proprietății imobiliare situate în România, veniturile
din exploatarea resurselor naturale situate în Ro mânia, precum și veniturile din vânzarea –
cumpărarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului
impozabil aferent acestor venituri.
D) Persoanele juridice care au sediu social in țară, constituite potrivit legislației din
Europa, pentru demonstrarea acelor profituri care sunt constituite din orice sumă, atât din țară,
cât și din străinătate. În conformitate cu legislația în vigoare, următoarele persoane juridice nu
plătesc statului impozite pe profit:63
– Trezoreria statului;
– Instituțiile publice înființate potrivit legii, cu excepția activității economice desfășurate de
acestea;
– Persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntrerupătorilor.
– Fundațiile române ;
– Fondul de garanta re a depozitelor în sistemul bancar constituit potrivit legii;
– Fondul de compensare a investitorilor înființat potrivit legii;64
– Banca Națională a României;

62 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p 84
63 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București
2015,p32
64 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Ed ifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014 , Editura Sitech, Craiova, 2014, p 43

27
– Fondul de garantare a pensiilor private.
– Academia Română, precum și fundațiile înființate de Academia Română în calitate de fondator
unic, cu excepția activităților economice desfășurate de acestea;
– Fondul de garantare a asiguraților constituit potrivit legii;
– Entitatea transparentă fiscal cu personalitate juridică;65
– Asociațiile de propriet ari constituite ca persoane juridice și asociație a locatari recunoscute că
asociații de proprietari, cu excepția celor care obțin venit din exploatarea proprietății comune.
Rezultatul fiscal este reflectat ca diferența între venituri și cheltuieli,care se înregistreaza
conform unor reguli aplicabile, facându -se astfel diferența dintre veniturile neimpozabile și
deducerile fiscale și la care se aînsumează cheltuielile ne deductibile. La stabilirea rezultatului
fiscal se iau în calcul și elemente similar veniturilor și cheltuielilor, precum și pierderile fiscale
care se recuperează,
Rezultatul fiscal cu valoare pozitivă este definit ca profit impozabil, iar rezultatul fiscal
cu valoare negativă este definit ca pierdere fiscal. Acest rezultat se poate calcu la trimestrial sau
anual, începând de la capătul anului fiscal. Pentru a putea afla rezultatul fiscal, unele erori care
se înregistrază în departamentul de contabilitate se pot celimina:
A) Erorile care se elimină pe seama raporturilor, prin modificcarea cuulului fiscal al
anului pe care îl reprezintă și obținerea unei declarații rectificative în condițiile prevăzute de
Codul de procedură fiscală.
B) Aceste erori care se corectează potrivit reglementarilor contabile pe seama contului de
profi t și pierdere, sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se
efectuează corectarea acestora.66
Tranzacțiile care se desfășoară intre persoane juridice care demonstrează afilierea se
poate demonstra conform principiului val orii de piață. La finele acestui rezultatat fiscal al

65 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 201 7, p 59
66 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019

28
persoanelor juridice care demonstrează ca au in comun activitatea comercială, se calculează
privind prețurile provenit din transferul acestora, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Având ca scop comun, determinarea rezultatelor contribuabile, persoanele juridice au
obligativitatea să pună în evidență în registrul de evidență fiscală, acele veniturile care se
impozitează, fiind ulterior înregistrate îm un an fiscal, dar și acele cheltuieli care se efectuează
efectuate pentru a se demonstra activitatea economică, în același an fiscal. Compania cu capital
străin care demonstrează activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente în România,
are îndatorirea să stabilească unul dintre aceste se dii ca sediu permanent desemnat pentru
îndeplinirea obligațiilor care li revin potrivit Codului fiscal. La nivelul sediului permanent
desemnat se depozitează veniturile, respectiv cheltuielile sediilor permanente care aparțin
aceleiași persoane juridice st răine:67
– Numai veniturile ce sunt atribuibile fiecărui sediu permanent se transmit spre a fi
cumulate de sediul permanent desemnat pentru a îndeplini obligațiile fiscale;
– Numai cheltuielile efectuate în scopul obținerii veniturilor fiecărui sediu perman ent se
transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a îndeplini obligațiile fiscale.
Sediul permanent desemnat în România calculează, declară și plătește obligațiile
înregistrate de toate sediile permanente care aparțin aceleiași persoan e juridice străine.
Persoanele juridice fără scop patrimonial (organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și
organizațiile patronale) sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de
venituri:
A) cotizațiile și taxele de în scriere ale membrilor;
B) contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților;
C) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare;

67 Pct. 9 Din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal.

29
D) veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții
și demonstrații sportive;68
E) donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
F) dividendele, dobânzile și diferențele de disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
G) veniturile pentru care se datorează impozit pe specta cole;
H) resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile;
I) veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri
cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau p rofesional;
J) veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într -o activitate
economică;
K) veniturile obținute din reclamă și publicitat e, veniturile din închirieri de spații
publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărți, reviste, ziare, realizate de organizațiile nonprofit de
utilitate publică, științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț
și indu strie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale. Nu se includ în această curs valutar
aferente din domeniul culturii, cercetării categorie veniturile obținute din prestări de servicii de
intermediere în reclamă și publicitate;
I) sumele primite c a urmare a nerespectării condițiilor cu care s -a făcut
donația/sponsorizarea, sub rezerva că sumele respective să fie utilizate de către organizațiile
nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopul
M) veniturile realizate din desp ăgubiri de la societățile de asigurare penin pagubele
produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utiliza și obiectivelor acestora,
potrivit actului constitutiv sau statutului, dunăre în activitatea economică;
N) sumele primite din i mpozitul pe venit datorat de persoanele fizice;

68 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.

30
O) veniturile din dobânzi obținute de casele de ajutor reciproce din acordarea
P) sumele colectate de organizațiile colective autorizate, pentru îndeplinirea organizațiile
nonprofit, organizațiile sindicale ș i organizațiile patronale sunt de împrumuturi potrivit legii de
organizare și funcționare; realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într -un an
fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe pro fit
menționate. Veniturile realizate de organizațiile nonprofit din transferul sportivilor, sunt venituri
impozabile la determinarea profitului impozabil.69
Anul fiscal este anul calendaristic , dar această perioadă impozabilă poate să înceapă:
A) de când a fost înregistrată în registrul comerțului, dacă are această obligație potrivit
legii;
B) de la data înregistrării în registrul ținut de instanțele judecătorești sau alte autorități
competent;
C) pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridic ă străină începe să își
desfășoare, integral sau parțial, activitatea în România.
Prin excepție, contribuabilii care au posibilitatea să opteze în conformitate cu legislația
contabilă în vigoare, pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic, pot opta ca anul
fiscal să corespundă exercițiului financiar.70 Primul an fiscal modificat include și perioadă
anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 Ianuarie și ziua anterioară primei zi a anului
fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunica organelor fiscal
competente, opțiunea pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la data începerii anului
fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz.71
Pentru a stabili anul fiscal modific at, regulamentul se aplică:

69 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p11

70 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitar ia,
București 2017 , p 209
71 Cioponea M.C. (2007) Finanțare publică și teorie fiscală, Editura fundației România de mâine, București, pp 124 –
206

31
A) dacă se anulează modificările fiscale, anul devine din nou la anul fiscal calendaristic,
ultimul an fiscal are cuprins și modificarea fiscală și poate fi inclusă în ziua următoare
următoarei zilei de 31 decembrie poate fi mo dificată, respectiv; declarația anuală de impozit
pentru a câștiga aferentul ultimei și modificarea impozitului depinde până la 25 martie inclusiv,
până la următoarea, contribuabilii notifică autoritățile fiscale competente cu privire la
modificarea perioa dei până la data de impozitare până la data de 25 a celei de -a treia luni, de la
data la care anul fiscal modificat s -ar fi închis;
B) dacă poate fi modificat în timpul modificării impozitelor, mai întâi o nouă modificare
fiscală include și poate include o perioadă mai lungă de zile în timpul modificării impozitelor și
prima zi înaintea zilei unei noi modificări fiscale. Contribuabilii notifică autoritățile fiscale
competente modificarea perioadei fiscale anuale, în termen de 15 zile de la datele disponibil e
pentru o nouă perioadă de modificare a impozitelor. În cazul în care este necesar să se îngrijească
contribuabilii pentru dizolvarea lichidării, este inclus în prima zi a unui an fiscal trebuie să aibă
grijă de date privind închiderea lichidității închid erea procedurii de lichidare, este considerat un
singur fiscal.
Impozitul pe venit este un impozit direct și se calculează aplicând 16% c peste profitul
impozabil. Ca excepție, contribuțiile pot fi limitate după activități de natură, cluburi de noapte,
discoteci, cazinouri, de asemenea îngrijirea legală poate genera venituri în baza unui acord de
asociere, o rată de impozit pentru a avea un profit de 5% din venitul obținut, atunci când
impozitul este mai mic de 5 % din venituri din activități bune.
Atunci c ând se calculează rezultatul fiscal, se acordă acorduri fiscale pentru activitățile
lor de cercetare:
– deducerea suplimentară la calcularea rezultatului fiscal, în proporție de 50%, la
cheltuielile eligibile pentru activități: deducerea suplimentară se ca lculează trimestrial / anual. În
condiții de îngrijire, pierderile fiscale sunt realizate, se pot recupera din profiturile impozabile
obținute în următorii 7 ani consecutivi.
– aplicarea metodei de amortizare accelerată și aplicarea echipamentelor de cercetare;

32
Stimulente fiscale se acordă, în conformitate cu legislația privind ajutoarele statistice,
pentru activități de cercetare informațională pentru a obține rezultate de cercetare care pot fi
utilizate pentru a contribui, activități care rămân pe te ritoriul național, când sunt membri ai
autorității europene sau în îngrijirea aparține Spaniei Economice Europene.
Activitățile de cercetare pot fi eligibile pentru deduceri suplimentare pentru determinarea
rezultatelor fiscale, trebuie să se încadreze în categoria activităților de cercetare aplicabile și / sau
să dezvolte tehnologii, relevante pentru operațiunea la care contribuie.
Stimulentele fiscale sunt acordate separat pentru activitățile de cercetare pentru fiecare
proiect de asigurare și nu sunt rec alculate în caz de nerealizare a obiectivelor proiectului de
cercetare.
Exemplu:
La 31 decembrie, se poate observa următoarea situație:
– Venit total impozabil = 2.000 lei
– Cheltuieli totale deductibile = 1.000 lei
Toate cheltuielile sunt efectuate în leg ătură cu puterea lor de cercetare pentru a conduce
entitatea.
Determinați baza pentru calcularea impozitului pe venit.
Soluție:
Conform art. 20 din Codul fiscal, se deduce o deducere suplimentară pentru calculul
rezultatului fiscal, în proporție de 50%, la cheltuielile eligibile pentru activitățile lor de cercetare.
Deducerea suplimentară acordată este: 1.000: 2 = 500 lei
Baza de calcul a impozitului pe profit este: 2.000 – 1.000 -500 = 500 lei
Beneficiații de investiții în echipamente tehnologice, computere electronice și
echipamente periferice, acasă mecanică și funcțională, control și realizare, în programe de
calculator, precum și pentru utilizarea rapidă a programelor, produselor și / sau a achiziției

33
automate bazate pe contractori de leasing financiar ș i puse în funcțiune, pot fi transpuse pentru a
crea activitate economică sub aspectul scutirii de impozite.
Scutirea este calculată trimestrial sau anual, după caz. Valoarea profitului pentru îngrijire
este o scutire de impozit pe venit, mai puțin din part ea aferentă a părților legale, se distribuie la
sfârșitul exercițiului financiar, prioritatea este constituirea rezervelor, până la contabilitatea
profitului concurențial pentru a încheia finanțarea exercițiului financiar.
3.1.1. Determinsren rezultatulei fiscal

În ceea ce privește impozitarea profiturilor, este necesar să înțelegem realitatea că în toate
cazurile de abordare a principiilor trebuie să fie convergente în totalitatea principiilor de
stabilitate și a rezultatelor fiscale (impozabile). Profitul contabil este definit ca totalitatea
veniturilor totale realizate și cheltuielile totale realizate pe parcursul acestui exercițiului
financiar.
Veniturile trebuie să fie sumele sau valorile pe care să le includă și să includă:
– venituri din explo atare, adică venituri din vânzări de produse, lucrări efectuate și alte
activități, producție stocată, producție de mijloace fixe, subvenții de exploatare, precum și orice
alte venituri operaționale sau venituri;
– venituri financiare, respectiv venituri c are provin din participații, financiare, creanțe de
imobilizări, titluri de investiții, diferențe de curs de schimb, dobânzi, reduceri obținute, creanțe
fixe și alte venituri financiare; veniturile excepționale cuprinzând: venituri din operațiuni de
admini strare, operațiuni de capital și alte venituri excepționale.
Cheltuielile trebuie plătite sau să fie valorificate, în conformitate cu categoria din care fac
parte, contribuind astfel la realizarea veniturilor, atunci când sunt înregistrate în contabilitate
pentru cele trei domenii de activitate:
– cheltuieli de exploatare, mai exact sunt acele cheltuieli cu procurarea materiilor prime,
materiale sau bunuri, cheltuieli cu anumite lucrări și servicii efectuate de companii terțe,
cheltuieli personale, cheltuie li cu impozite, taxe și plăți asimilate, cheltuieli cu deprecierea
capitalului fix, alte cheltuieli de exploatare;

34
– cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli aferente titlurilor alocate, cheltuieli datorate
diferențelor de curs de schimb, cheltuieli cu dobânzi, pierderi aferente participărilor, alte
cheltuieli financiare;
– cheltuieli excepționale, adică cheltuieli de capital și celor din operațiuni de management.
În modul schematic, modelul de calcul al profitului poate fi prezentat după cum urmează:
pc = (ve + ve + vex) – (ce + cf + cex)
în grija:
pc = prof contabil po;
ve = venitul operațional;
vf = venit financiar;
vex = venit excepțional;
ce = cheltuieli de exploatare;
cf = cheltuieli financiare;
cex = cheltuieli excepționale.

Baza de calcul este im pozitul pe venit sau poate rezulta rezultatul fiscal determinat pentru
diferențele de venit din toate sursele și cheltuielile efectuate pentru a genera venituri, potrivit
unui buget fiscal, care are grijă de veniturile neimpozabile și deducerile fiscale și care are grijă
de cheltuieli. nu este deductibil. Pentru determinarea profitului, este necesar să se țină seama de
alte elemente similare (diferențe favorabile de curs de schimb, rezerve din reevaluarea activelor
fixe) și elemente similare cheltuielilor ( diferențe nefavorabile de curs de schimb, cheltuieli cu
amortizarea cheltuielilor de cercetare și măsuri și acest lucru este natura elementelor de inventar
care trebuie înregistrate în rezultatul raportat).

35
Atunci când se calculează valoarea impozabilă, se limitează cheltuielile deductibile conform
legislației în vigoare, se aplică anual sau trimestrial, în funcție de metoda de declarare și de plată
a impozitului pe profit, astfel încât acestea să fie amabile atunci când pot respecta dispozițiile
disponibil e legi.
profitul impozabil sau profitul fiscal este determinat, în funcție de profitul contabil, de veniturile
și cheltuielile neimpozabile și deductibile, după cum urmează:
pi = pc – vn + cn
unde:
pi = profit impozabil;
cn = cheltuieli nedeductibile;
vn = venit neimpozabil.
Veniturile neimpozabile luate în calculul rezultatului fiscal sunt:
– dividende primite de către persoana juridică română;
– dividendele primite de la o persoană juridică străină care plătește impozit pe profit sau
care pot avea o taxă similară cu impozitul pe profit, situate într -o țară terță cu îngrijire românia
sunt împărțite sau un acord de evitare a impozitării duble, nicio asistență juridică română nu
primește următoarele dividende, juridice române informații sau persoane juridice străine din țara
terță, reglementări privind înregistrarea datelor cu privire la reglementările contabile, pentru o
perioadă neîntreruptă de 1 an, cel puțin 10% din capitalul social pentru îngrijirile persoanelor
juridice distribuite dividende;
– valoarea noilor titluri de participare sau sumele reprezentând creșterea valorilor
nominale ale titlurilor de participare existente, pot fi înregistrate ca urmare a unei rezerve de
încorporare, beneficii sau a primarului emitent al persoanelor juridice, îngrijirea este deținând
titluri de participare. acestea sunt impozabile la data cesiunii, transferurilor gratuite, retragerii
capitalului social sau lichidărilor persoanelor juridice, care au grijă de titlurile de participare, cu

36
excepția celor mai importante titlur i de participare pentru îngrijire sunt condiții îndeplinite pentru
procedurile minime de deținere capitalului social al alti societăți comerciale.
Are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri:
– Nu se acordă venituri din anulare, cheltuieli de îngrijire nededuse, venituri din
reducerea sau anularea prevederilor de îngrijire din acordul acordat, venituri din restituirea sau
anularea dobânzilor și / sau penalități de întârziere pentru îngrijire și venitul reprezentând
anularea rezervei înregistrea ză, ca urmare a participării în natură în capitalul altor persoane
juridice sau ca urmare a capitalului social majoritar al persoanelor juridice, grija de a avea titluri
de participare;
– Venitul neimpozabil poate fi exprimat prin acorduri și memorandumuri aprobate prin
act normativ;
– Veniturile din impozitul pe venit pot fi determinate și înregistrate pentru a ajuta la
supravegherea aplicării reglementărilor contractuale în conformitate cu standardele internaționale
de raportare financiară;
– Veniturile r eprezentând creșteri ale rezultatelor reevaluării imobilizărilor, terenurilor,
imobilizărilor necorporale, după caz, compensează cheltuielile cu scăderi anterioare aferente
acelorași active:
– Veniturile reprezentând modificări ale bunurilor imobiliare / a ctivelor biologice pot
urma evaluarea ulterioară a modelului pe baza căruia trebuie să contribuie doar la grija aplicării
reglementărilor contractuale în conformitate cu standardele internaționale de raportare a
finanțării. Sumele sunt impozabile simultan cu deducerea deprecierii impozitului, respectiv
momentul prezentării gestionării unei investigații active imobiliare / biologice, după caz.
– Veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau drepturile juridice
străine situate într -un stat cu grijă România este divizată sau un contract de impozitare dublă,
dacă datele din operațiunile de închidere, contribuabilul va deveni mai puțin de un minim de
10% din acțiune capitalul în cazul persoanelor juridice, elimină operațiunile de lichidare;

37
– Sume colectate pentru îndeplinirea responsabilităților financiare pentru managementul
financiar;
– Veniturile aferente titlurilor de plată obținute de la persoanele direcționate în legătură cu
titlurile inițiale care se află în evidența Centrului pentru Sta bilizarea părții eliberate sau a
moștenitorilor legali ai acestora;
– Daune private în baza hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului;
– Veniturile trebuie stabilite definitiv după o statură străină, în condiții de îngrijire care
sunt convenabil aplic abile pentru a evita dubla impunere în întreținerea României și a statului în
străinătate, iar convenția prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda de scutire;
– Sume primite ca urmare a restituirii acțiunilor la contribuțiile acționarilor / aso ciaților,
cu ocazia reducerii capitalului social.
Începând cu date despre România în Uniunea Europeană, următoarele sunt neimpozabile:
– Dividendele distribuite către anumite persoane juridice române, companii, de către o
filială a unei situații într -un st at membru, de asemenea cele celebre sunt distribuite permanent,
într-un stat membru, când pot adera la filiale, în cazul în care pot fi legal legat în română.
Condiții:
1. Plata impozitului pe profit, poate oferi opțiuni sau excepții;
2. Cel puțin 10% din capitalul social al persoanelor juridice situate într -un alt stat
membru, care acordă îngrijiri dividende;
3. datele în cauză au înregistrat venituri din dividende, pentru a participa cel puțin 10%,
dacă există o întrerupere cel puțin o dată:
4. Există mai multe forme de organizare: societate cu răspundere limitată, societate pe
acțiuni, societate pe acțiuni, societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată.
– Dividendele distribuite unor persoane juridice peste hotare în statul membru, companii,
filiale pot fi situate în alte state membre, care pot fi întotdeauna permanente în România, atunci
când există un drept legal în străinătate, cumulativ, toate condițiile:

38
1. Ele reprezintă una dintre formele de organizare din legislația statului membru;
2. În conformitate cu legislația fiscală a statului membru, acesta este considerat
rezidențial în statul membru respectiv și în temeiul unei convenții de impunere dublă împărtășită
cu un stat terț nu se consideră că are domiciliul fiscal în afara statului europe an;
3. Plata, în conformitate cu legislația fiscală a unui stat membru, nu poate oferi decât
opțiuni sau excepții, profit fiscal sau impozit similar;
4. Cel puțin 10% din capitalul social al persoanelor juridice situate într -un alt stat
membru, distribuie dividende pentru îngrijire;
5. date privind înregistrarea veniturilor din dividende pentru sedarea permanentă a
României, pentru ca persoanele juridice străine să participe la minimum pentru a beneficia de
brevet. 4, pentru o perioadă neîntreruptă de cel p uțin 1 an.
În ceea ce privește cheltuielile, dacă profitul impozabil este determinat, acestea pot fi
deductibile dacă pot fi realizate în scopul activității lor economice. Cheltuielile deductibile și
cheltuielile reglementate sunt considerate pentru a face actele normative în vigoare, precum și
impozitele scrise, pentru a putea furniza date pentru camerele de comerț și industrie, organizațiile
patronale și sindicatele.
Există cheltuielile pentru realizarea venitului impozabil pentru cheltuieli:
A) cheltuielile de publicitate și publicitate suportate în scopul popularizării, produselor
sau serviciilor, precum și costurile asociate cu producătorii de materiale necesare difuzării
mesajelor publicitare. Acestea sunt incluse în categoria cheltuielilor de publicitate și publicitate,
iar bunurile de îngrijire sunt acordate în anumite campanii de publicitate ca majoritate, pentru
crearea de produse și demonstrații de puncte de vânzare, precum și în alte bunuri și condiții
acordate pentru a crea vânzări;
B) cheltuielile cu transportul și cazarea în țară și în străinătate și pentru alte persoane
fizice în condiții de îngrijire a cheltuielilor respective se fac în legătură cu lucrările de executare
sau prestare de servicii în vederea desfășurării de activități î n vederea creării unei contribuții;

39
C) cheltuieli pentru marketing, cercetare de piață, promovarea piețelor existente sau noi,
participarea la târguri și expoziții, misiuni de afaceri, editare de materiale informative;
D) cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de îngrijire îndeplinesc condițiile de a
fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;
E) cheltuielile pentru îmbunătățirea administrației, o informatică, o introducere, o
întreținere și o definiție perfectă a sist emului de management al calității, în cazul în care există
atestări conforme cu standardele de calitate;
F) cheltuieli pentru protecția mediului și conservarea resurselor;
G) cheltuielile efectuate cu ediția publică care pot fi îngrijite sau retrase în per ioada de
determinare a profitului impozabil pe baza documentației justificative și în limitele limită, în
contractele de distribuție;
H) cheltuielile generează impozite aplicabile după adăugarea lor după aplicarea
prevederilor titlului VII „Impozitul pe ca re trebuie să îl adăugăm” din Codul fiscal, în situația în
care impozitele de îngrijire se pot referi la un aferent al unor bunuri sau să poată pentru a se
asigura pentru desfășurarea activităților, de exemplu: în mod proporțional, cu ajustări, impozite
pot fi adăugate pe lângă statul membru al UE;
I) cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate;
J) cheltuieli reprezentând penalizări de interese, penalități și daune, plătite în contractarea
contractelor încheiate, în dezvoltarea activității eco nomice, cu reședință / nerezidenți, pentru
măsurarea acestora
K) cheltuielile pentru îngrijirea serviciilor vizează eficiența, optimizarea, restructurarea
operațională și / sau finanțarea activității contribuabilului;
L) ca urmare a cheltuielilor pentru de precierea titlurilor și obligațiilor de participare, se
acordă reglementări pentru a putea aplica aplicabil, în cazul în care datele de evaluare /
reevaluare nu sunt îndeplinite condiții pentru crearea unui capital social (10% din capitalul
social) căci to ate drepturile legale de îngrijire sunt titluri puternice sau aplicabile neîntrerupte cu
minimum)

40
M) cheltuielile generează evaluarea și execuția ulterioară a instrumentelor financiare
derivate, confirmarea reglementărilor contractabile.
Următoarele sunt d eductibile la calcularea rezultatelor fiscale și a cheltuielilor
reglementate pentru actul normativ în vigoare, precum și:
A) editat pentru cheltuielile de securitate și sănătate în muncă;
B) cheltuielile cu prima de asigurare pentru asigurarea riscurilor profesionale din
legislația specifică;
C) cheltuielile trebuie să fie asigurate după restituirea subvențiilor care pot fi primite de
guvern, de agențiile guvernamentale și de alte instituții în domeniul informațiilor și
internaționalizării.
Cheltuielile cu salariile și cele asimilate salariilor sunt astfel definite pentru a invita titlul
IV „Impozitul pe venit” din Codul fiscal, sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea
rezultatelor fiscale, indiferent de regimul aplicabilității fiscale a persoanelor fizice.
Anumite categorii de cheltuieli sunt deductibile în calculul profitului impozabil, numai în
anumite condiții și condiții, după cum urmează:
A) cheltuieli de protocol până la o rată de 2% aplicată pentru diferențele dintre veniturile
impozabile tota le și veniturile impozabile totale, în schimb, există cheltuieli de protocol și
cheltuieli cu impozitul pe venit. În ceea ce privește costurile de protocol, sunt incluse și costurile
Înregistrarea la taxe poate fi adăugată pentru a asigura titlurile VII, p entru un cadru oferit
de contribuții cu o valoare mai mare de 100 lei;
Exemplu:
Exemplu:
La 31 decembrie, un contribuabil a înregistrat următoarele rezultate:
– Venituri totale – 50.000 lei.

41
– Cheltuieli totale 40.000 lei, din care 1.000 lei cheltuiala cu impozitul pe profit aferentă
trimestrului anterior și cheltuieli de protocol de 3.000 lei.
Achizițiile care au dus la înregistrarea cheltuielilor de protocol reprezintă cadouri cu
valoarea unitară mai mică de 100 lei/beneficiar, societatea având drept inte gral de deducere a
TVA. Să se calculeze profitul impozabil.

Rezolvate:
Cheltuielile de protocol deductibile (Venituri totale Cheltuieli totale + Cheltuieli cu
impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol) x 2% = (50.000 lei – 40.000 lei + 1.000 lei+ 3.000
lei) x 2% – 280 lei
Cheltuieli de protocol ne deductibile = Cheltuieli de protocol efectuate – Cheltuieli de
protocol deductibile 3.000 lei – 280 lei 2.720 lei
Rezultatul fiscal Venituri totale – Cheltuieli totale + Cheltuieli ne deductibila (Cheltuieli
cu impozitul pe profit + Cheltuieli de protocol ne deductibile) = 50 0 lei – 40.000 lei + (1.000 lei
+ 2.720 lei) = 13.720 lei.

3.2 Impozitul pe venit

Sunt considerate subiecte ale impozitului pe venit, următoarele persoanele
– Persoanele fizice rezidente ;
– Persoanele fizice nerezidente care desfășoară o activitate independenta prin intermediul
unui sediu permanent în România; persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități
dependente în România;
– Persoanele fizice nerezidente care obțin alte ca tegorii de venituri.
Baza de impozitare asupra căreia se aplică impozitul pe venit, o constituie:

42
A) în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România: veniturile
obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României;72
B) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit, a): veniturile
obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care
acestea devin rezidenți în România;73
C) în cazul persoanelor fiz ice care nu au domicilui residential in România, care
desfășoară una sau mai multe activități comerciale independente prin intermediul unui sediu
permanent în țară: venitul net atribuibil sediului permanent;
D) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfășoară activitate dependentă în
România: venitul salarial net din această activitate dependentă;
E) în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obțin alte categorii de venituri: venitul
determinat conform regulilor ce corespund categoriei respective de venit.
Persoanele fizice care nu au domiciliu în România, sunt supuse impozitării pentru acele
venituri pe care le pot obține din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate, începând cu
data de la care acestea devin rezidente în România.74 Fac excepție, persoanele fizice care
dovedesc că sunt rezidente ai unor state cu care România are încheiate convenții de evitare a
dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile convențiilor.
Persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, sunt scu tite de la plata impozitului pe
venit pentru veniturile realizate din activități independente, din drepturi de proprietate
intelectuală, din salarii și asimilate salariilor, din pensii precum și din activități agricole,
silvicultură și piscicultură.75
Altfe l spus, persoanele fizice pot fi scutite de la achitarea impozitului pe venit, pentru
acele venituri pe care le realizează din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării

72 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4, p 36
73 Antone scu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p 55

74 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 57
75 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Mo nitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.

43
activității de creare de programe pentru calculator, activități de cerc etare – dezvoltare și inovare,
ori ca urmare a desfășurării activității pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o
perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere dintre cele
prevăzute la artă. 1 al Legii 17 0/2016 privind impozitul specific unor activități, în cursul unui
an.76
În sfera de aplicare a impozitului pe venit, sunt cuprinse următoarele categorii de venituri
impozabile:
1. Venituri din activități independente;
2. Venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
3. Venituri din salarii;
4. Venituri din cedarea folosinței bunurilor;
5. Venituri din investiții;
6. Venituri din pensii;
7, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultura;
8. Veniturile din premieri și din jocuri de noroc;
9. Venituri din transferul proprietăților imobiliare;
10. Venituri din alte surse.
Sunt considerate venituri neimpozabile, următoarele categorii de venituri:
A) ajutoarele, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială primite de la
bugetu l de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale
și din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile,

76 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București 2015 ,
p 89

44
precum și cele de aceeași natură primite de la organizații ne guvernamentale, potrivit statutelor
proprii, sau de la alte persoane;77
B) indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor fizice,
altele decât cele care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor;
C) indemnizațiile pentru : risc maternal, maternitate, creșterea copilului îngrijirea
copilului bolnav;
D) recompense acordate conform legii din fonduri publice;
E) veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub
forma deșeurilor care fac obiectul programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte
fonduri publice;
F) veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deșeurilor din
patrimoniul personal;
G) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentâ nd despăgubiri, sume asigurate,
precum și orice alte drepturi, cu excepția câștigurilor primite de la societățile de asigurări că
urmare a contractului de asigurare încheiat între părți, cu ocazia tragerilor de amortizare;
H) despăgubirile în bani sau în n atură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui
prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
I) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
J) sumele primite drept desp ăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităților
naturale, precum și pentru cazurile de invaliditate sau deces;78
K) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile
acordate în cazurile de invaliditate sau de dece s pentru personalul participant la misiuni și
operații în afara teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau de

77 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014 , Editura Sitech, Craiova, 2014, p 49
78 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 23

45
deces, survenite în timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituțiile publice
de apărare , ordine publică și siguranță națională, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care
au fost încadrați în gradul I de invaliditate, precum și pensiile, altele decât pensiile plătite din
fonduri constituite prin contribuții obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din
fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat sau sumele sau bunurile primite
sub formă de sponsorizare sau mecenat;79
M) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupr a bunurilor
imobile și mobile din patrimoniul personal, altele decât câștigurile din transferul titlurilor de
valoare și/sau aurului financiar, precum și altele decât cele din transferul proprietăților imobiliare
din patrimoniul personal;
N) drepturile în bani și în natură primite de: militarii în termen, soldații și gradații
profesioniști care urmează modulul instruirii individuale, elevii, studenții și cursanții instituțiilor
de învățământ din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță naț ională;
– Personalul militar, militarii în termen, polițiștii și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, rezerviștii, pe timpul concentrării sau mobilizării;80
O) bursele primite de persoane care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare
în cadru instituționalizat;
P) bursele, premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport, echipamente de
lucru/protecție și altele asemenea primite de elevi pe parcursul învățământului profesional și
tehnic, potrivit reglementărilor legale din domeniul educației naționale;
Q) sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur financiar, primite cu titlu de
moștenire ori donație;
R) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice și ai posturilor cons ulare pentru
activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, în condiții de reciprocitate, în virtutea

79 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 99
80 Dicționar juridic de comert exterior, coordonatori științifici Ștefănescu, B., Căpățână. Oc., Editura Științifică și
Enciclopedică București, 2018

46
regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care
România este parte;81
S) veniturile nete î n valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare
și institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum și veniturile în valută
primite de personalul încadrat în instituțiile publice de apărare, ordine publică și sig uranță
națională, trimis în misiune permanentă în străinătate;
T) veniturile primite de oficialii organismelor și organizațiilor internațional din
activitățile desfășurate în România în calitatea lor oficială, cu condiția ca poziția acestora de
oficial să fic confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;
U) veniturile primite de cetățeni străini pentru activitatea de consultant desfășurată în
România, încheiate de România cu alte state, cu organisme internaționale și organizații
neguvernamentale;82
V) venitur ile primite de cetățeni străini pentru activități desfășurate în conformitate cu
acordurile de finanțare nerambursabilă.
România în calitate de corespondenți de presă cu condiția reciprocității acordate
cetățenilor romani pentru venituri din astfel de acti vități și cu condiția ca aceste persoane să fie
confirmată de Ministerul Alarilor Externe:
Sumele reprezentând diferența de dobândă subvenționată pentru credite numite în
conformitate cu legislația în vigoare
– Subvențiile primite pentru achiziționarea de bunuri, dacă subvențiile sunt acordate în
conformitate cu legislația în vigoare
– Veniturile reprezentând avantaje în bani și/sau în natura primite de persoanele cu
handicap, veteran it de război, invalizii, orfani și văduvele de război accidentații de răz boi în
afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu
începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, persoanele
care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a

81 Art. 18 alin (2) din Legea nr 270/2013 privind finațele publice
82 Condor, I. ș.a., Drept vamal și fiscal, Editura ,,Lumina Lex", București, 2012, p 150

47
Serviciului Muncii în perioada 1950 -1961 și soțiile celor decedați, urmașii eroilor martiri, răniții
și luptătorii pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 revolta muncitoreasca
anticomunistă de la Brașo v din noiembrie 1987) precum și persoanele persecutate de către
regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din
motive etnice;83
– Premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele mondiale, europene și la
jocurile olimpice/paralitice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele și indemnizațiile
sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți în legislația
în materie, în vederea realizării obiectivelor de înal tă performanța: clasarea pe locurile 1 -6 la
campionatele europene, campionatele mondiale și jocurile olimpice/paralitice, precum și
calificarea și participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale și europene, prima grupă,
precum și la jocurile ol impice/paralitice, în cazul jocurilor sportive.84 De asemenea, nu sunt
venituri impozabile primele și indemnizațiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor și altor specialiști, prevăzuți de legislația în materie, în vederea pregătirii ș i
participării la competițiile internaționale oficiale ale loturilor reprezentative ale României, Au
același regim fiscal primele acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști,
prevăzuți în legislația în materie, din sumele încasat e de cluburi ca urmare a calificării și
participării la competiții intercluburi oficiale europene sau mondiale;
– Premiile și alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport și altele asemenea,
obținute de elevi și studenți în cadrul competițiilor inter ne și internaționale, inclusiv elevi și
studenți nerezidenți în cadrul competițiilor desfășurate în România;
– Prima de stat acordată pentru economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru
domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgența a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului:85
– Alte venituri care nu sunt inopozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de
venit.

83 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Ofic ial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
84 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4, p 180
85 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal,
Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările

48
Venitul net din activități independente se determină că diferența între venitul brut și
cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida
simplă.
Venitul brut cuprinde:
– Sumele încasate.
– Echivalentul în lei al veniturilor în natură.
– Veniturile sub formă de dobânzi din creanțe comerciale sau din alte creanțe utilizate în
legãtură cu o activitate independentă.
– Câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, exclusive contravaloarea
bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității, veniturile din angajamentul de a nu
desfășura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană.
– Veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o
activitate independentă, veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală instalate
pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.86
Nu sunt considerate venituri brute:
– Aporturile în numerar sau echivalentul în lei al apo rturilor în natură făcute la începerea
unei activități sau în cursul desfășurării acesteia.
– Sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice
sau juridice.
– Sumele primite ca despăgubiri.87
– Sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații.
Pentru a putea fi deduse, cheltuielile aferente veniturilor trebuie să îndeplinească
următoarele condiții:

86 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București 2015,
p 103
87 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, te orii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București 2015 ,
p 65

49
A) să fie efectuate în cadrul activităților desfășurate în scopul realizării venitului,
justificate prin documente;
B) să fie cuprinse în cheltuielile exercițiului financiar al anului în cursul căruia au fost
plătite;
C) să respecte regulile privind amortizarea;
D) să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiții în mijloace
fixe pentru cabinetele medicale;
E) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. Active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. Activele ce servesc ca garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea
activității pentru care este autorizat contribuabilul;
3. Bunurile utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit
clauzelor contractuale;
4. Asigurarea de risc profesional;88
F) indemnizațiile și cheltuielile de transport și cazare să fie ef ectuate pentru salariați, pe
perioada delegării și detașării în altă localitate, în tară și în străinătate, în interesul serviciului.
Avantajele în bani sau în natură primite în legătură cu o activitate desfășurată în baza
unui contract individual de muncă , a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut
special prevăzut de lege, includ, Insă nu sunt limitate
A) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimonial afacerii sau
închiriat de la o terța persoană, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanța dus -întors de
la domiciliu sau renunță la locul de munca/locul desfășurării activității;
B) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau
servicii oferite gratuit ori la u n preț mai mic decât prețul pieței;

88 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.

50
C) împrumuturi nerambursabile;
D) anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;
E) abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop
personal;
F) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
G) primele de asigurare și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, plătite
pentru angajații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii și asimilate salariilor, altele decât
cele obligatorii și cele care se încadrează în limita plafonului de 400 de euro;
H) bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția
destinațiilor și limitelor neimpozabile, tichetelor de masă, boschetelor de vacanță, tichetel or de
creșă și tichetelor culturale, acordate potrivit legii.
În veniturile salariale nu se includ și nu sunt impozabile, următoarele categorii de
venituri:
A) ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii
ca urmare a calamităților naturale, ajutoarele pentru bolile grave și incurabile, ajutoarele pentru
naștere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaților, cadourile oferite
salariatelor, contravaloarea transportului la și de la locul de munc ă al salariatului, costul
prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și membrii de
familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariații proprii sau alte persoane, astfel cum
este prevăzut în contractul d e muncă.89
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaților, cu ocazia
Paștelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului și a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum și
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 ma rtie, sunt neimpozabile, în măsura în care
valoarea cadoului oferit fiecărei persoane nu depășește 150 lei.

89 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4, p 43

51
Nu sunt incluse în veniturile salariale și nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor
prevăzute mai sus, realizate de persoanele fizice, dac ă aceste venituri sunt primite în baza unor
legi speciale și finanțate din buget.90
Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât
veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani și sau
echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru
fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu
valoarea cheltuielilor ce cad în sarcina proprietarului , uzufructuarului sau a altui deținător legal,
dacă sunt efectuate de chiriaș.În Legea locuinței nr. 114/1996, sunt prevăzute obligațiile ce -i
revin proprietarului referitor la întreținerea și repararea locuinței închiriate, ca de exemplu: să ia
măsuri pen tru repararea și menținerea în stare de siguranță în exploatare și de funcționalitate a
clădirii pe toată durata închirierii locuinței:
– Să întrețină în bune condiții elementele structurii de rezistență a clădirii elementele de
construcție exterioare ale clădirii (acoperiș, fațadă, împrejmuiri, pavimente), curțile și grădinile,
precum și spațiile comune din interiorul clădirii (casa scării, casa ascensorului, holuri, coridoare,
subsoluri, scări exterioare);91
– Să întrețină în bune condiții instalațiile com une proprii clădirii (ascensor, hidrofor,
instalații de alimentare cu apă, de canalizare, instalații de încălzire centrală și de preparare a apei
calde, instalații electrice și de gaze, centrale termice, crematorii, instalații de colectare a
deșeurilor, in stalații de antenă colectivă, telefonice etc.).
Dacă proprietarul nu își îndeplinește obligațiile care îi revin cu privire la întreținerea și
repararea locuinței închiriate, lucrările pot fi executate de către chiriași în contul proprietarului,
reținând co ntravaloarea acestora din chirie. În aceste condiții, venitul brut din chirii se stabilește
prin majorarea sumei încasate (reprezentând chiria), cu contravaloarea cheltuielilor de întreținere
și reparare efectuate de chiriași reprezentând cheltuieli cu înt reținerea către administrația
blocului, respective consumul de utilități, nu majorează venitul brut. Contul proprietarului.
Sumele plătite de chiriași în cazul veniturilor obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile

90 Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile actelor normative in
vigoare la data de 01 octombrie 2014 , Editura Sitech, Craiova, 2014, p 79
91 Mano lache, O., Drept comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014 , p 90

52
din patrimoniul personal, venit ul brut se stabilește pe baza chiriei prevăzute în tactul încheiat
între părti pentru fiecare an fiscal, indiferent de moment. Venitul net din cedarea folosinței
bunurilor se stabilește prin deducerea din Venitul brut, a cheltuielilor determinate prin apli carea
cotei forfetare de 40% încasării chiriei.92
3.2.1 Impozitarea veniturilor din investiții

Venituri din investigații pot cuprinde următoarele:
A) dividende;
B) venituri impozabile din dobânzi;
C) câștiguri din transferul de valori mobiliare și orice al te instrumente financiare, inclusiv
instrumente derivate;
D) câștiguri din transferul aurului finanțator;
E) venituri din lichidarea unor persoane juridice.
Venituri din transferul titlurilor de valoare ale emisiilor rezidenților români, considerate a
fi obținute din România, indiferent dacă sunt primite operațiuni în România sau în străinătate.
Reprezintă securitatea:
– valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni, alte titluri de creanță), titluri ale participanților la
un fond de anchetă deschis sau alte instr umente de finanțare a calificărilor, astfel încât să fie
angajate la nivel național în valori mobiliare.
– Părțile sociale.
Nu avem venituri impozabile pentru:
A) veniturile furnizează informații despre transferul instrumentelor financiare și îngrijirea
atestării datoriei publice a statului, precum și unităților administrației teritoriale. Inclusiv

92 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.

53
operațiunile de tip repo și invers / re po cu instrumente, indiferent de piața / locul de tranzacție
care sunt locul de operare;
B) vânzătorii distribuie membrii caselor de ajutor reciproc conform fondului de
informații sociale;
C) veniturile realizează prima tranzacție pentru o emisiune de fond de proprietate, pentru
toate persoanele fizice cărora le -au fost încredințate în funcție de acțiuni. Se aplică același r egim
fiscal, iar venitul efectuează prima tranzacție pentru o emisiune a acțiunilor fondului de
proprietate, pentru a face titluri de conversie sau acțiuni dobândite înainte de prima tranzacție;
D) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de la per soanele direcționate în legătură
cu titlurile inițiale înregistrate în centrul Centrului de Stabilizare a Compensărilor sau
moștenitorilor. Noțiunea de dividende înseamnă orice distribuție făcută de o persoană juridică, în
numerar și / sau în natură, consa crată drepturilor drepturilor asupra acțiunilor persoanei
respective.
3.3 Contribuții obligatorii

Contribuțiile reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:
A) contribuțiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale stat;
B) contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată bugetului fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate;
C) contribuția asiguratorie pentru muncă datorată bugetului general consolidat.

3.3.1. Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale

54
Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii Umătoarele persoane au
calitatea de contribuabili/plătitori de venit sistemul public de pensii:93
A) cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care domiciliul ori
reședința în România;
B) cetățenii români, cetățenii altor state și apatrizii care nu au domiciljul reședința în
România, în condițiile prevăzute de legislația europeană aplicabila domeniul securității sociale,
precum și de acordurile privind sistemele de s ecurița socială la care România este parte;
C) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sun asimilate acestora,
atât pe perioada în care persoanele fizice care realizea venituri din salarii ori asimilate salariilor
desfășoară activ itate, cât și pe perioada în care acestea beneficiază de concedii și indemnizați de
asigurări sociale de sănătate;
D) Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, prin agențiile pentnu ocuparea
forței de muncă județene și a municipiului București, pe ntru persoanele care beneficiază de
indemnizație de șomaj sau de alte drepturi de protecție socială ori de indemnizații de asigurări
sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, și pentru care
dispozițiile legale prevăd plata d e contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor
sociale de stat din bugetul asigurărilor pentru șomaj;94
E) Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate
subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 a lin. (2), art. 23 alin. (2) și la art. 32 din
O.U.G. nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate;95
F) unitățile trimițătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanent în
străinătate, inclusiv pentru categor iile de personal trimise în misiune temporară sau permanentă
în strlinătate, pentru soțul/soția care însoțește personalul trimis în misiune permanentă în
striinătate și căruja/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile de serviciu și pentru

93 Condor, I. ș.a., Drept vamal și fiscal, Editura ,,Lumina Lex", București, 2012, p 230
94 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4, p 83
95 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 89

55
membrii Corpului diplomatic consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă,
ca urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care
Depășește 90 de zile calendaristice.
Următoarele persoane au cali tatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul de
asigurări sociale de sănătate:
A) cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România;
B) cetățeni străini și apatrizi de îngrijire și solicitare și utilizare a prelungirii informațiilor
a dreptu lui de timp temporar sau domiciliu în România;
C) cetățenii statelor membre ale Uniunij Europene, Spațiului Economic European și ai
Confederației Elvețiene ce nu dețin o asigurare încheiata pe teritoriul altui stat membru care
produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat și au obținut dreptul de a sta în România
pentru o perioadă de peste 3 luni;96
D) persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și
Confederația Elvețiană care îndeplinesc condițiile de lucrător f rontalier și desfășoară o activitate
salariată sau independentă în România și care sunt rezidenți în alt stat membru în care se întorc
de regulă zilnic ori cel puțin o dată pe săptămână;
E) persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.
Persoancle care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate
socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației
Elvețiene sau în statele cu care România are înch eiate acorduri bilaterale de securitate socială cu
prevederi pentru asigurarea de boala – maternitate, în temeiul legislației interne a statelor
respective, care produce efecte pe teritoriul României, și fac dovada valabilității asigurării, nu au
calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate. Sunt exceptate de la plata
contribuției de asigurări sociale de sănătate, următoarele categorii de persoane fizice:

96 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.

56
A) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă
sunt elevi, inclusiv absolvenții de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de
3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenții, precum și persoanele care urmează
modulul instruirii individuale, pe baza cererii lo r, pentru a deveni soldați sau gradați
profesioniști. Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau venituri lunare
cumulate dim activități independente, activități agricole, silvicultură și piscicultură peste
valoarea salariului de baz ă minim brut pe țară, pentru aceste venituri datorează contribuție;
B) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protective:
Dacă se realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor sau veniturilor lunare
cumulate din activități independente, activități agricole, silvicultura și piscicultura peste valoarea
salariului de baza minim brut pe țara, pentru aceste venituri datorează contribuției,
C) șopul, soția și părinții fra venituri proprii, alați în întreținerea unei per soane asigurate,
D) peraoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretol -lege or. 118/1990, Legea
51/1993, prin Onfonanta Guvernului nr. 105/1999, prin Legea țiț. B) pet. 1 din Legea reoun
stintei pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 198 i pentru revolta muncitoreasch
anticomunista de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, pentru drepturile bänesti acordate
de aceste legi, persoanele cu handicap, pentru veniturile obținute În baza Legii nr. 448/2000
E) bolnavii cu afecțiuni incluse în p rogramele naționale de sănätate stabilite de Ministerul
Nanatatii, până la vindecarea respectivel afecțiuni;97
F) femeile însărcinate și lăuzele; persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru
veniturile din pensii
G) persoanele care se afla în c oncediu medical pentru incapacitate temporară de muncă,
acordat în urma unui accident de muncă sau a unci boli profesionale, pentru indemnizația pontru
incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de munch sau a unci boli
profesionale: persoan ele care beneficiază de indemnizație de șomaj sau, după caz, de alte

97 Manolache, O., Drept comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014 , p 43

57
Drepiuri de protecție socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru aceste
drepturile bănești;98
H) persoanele care se afla în concediu de acomodare, în concediu pen tru creșterea
copilului, pentru drepturile bănești acordate de aceste legi;
I) persoancle fizice care beneficiazh de ajutor social, pentru aceste drepturi
J) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv
în unitäț ile penitenciare, personnele reținute, arestate sau deținute care se află în centrele de
reținere și arestare preventivă organizate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, precum și
persoanele care se află în executarea unei mäsuri educntive ori de siguranța privative de libertate,
respectiv persoanele care se afla în perionda de amânare sau de Întrerupere a executării pedepsei
privative de libertate. Strainli aflați în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării,
precum și pentru cei car e sunt victime ale tralicului de persoane, care se află în timpul
procedurilor necesare stabilirii identității și sunt cazați în centrele special amenajate; personalul
monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidența Secretariatului de Stat pentru Culte; personnele
cetățeni români, care sunt victime ale traficeului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12
luni;

3.4. Procedură fiscală

Înregistrarea fiscală reprezintă activitatea de atribuire a codului de identificare fiscală, de
organizare a registrului contribuabililor plătitorilor și de eliberare a Certificatului de înregistrare
fiscală.
Orice persoană sau entitate care este subiect într -un raport juridic fiscal, se înregistrează
fiscal prin depunerea declarației de înregistrare fiscală, pri mind un cod de identificare fiscală.
Codul de identificare fiscală este:99

98 Legea nr. 227/2015 privind Codu l fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu modificările și completările
ulterioare.
99 Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019 , p 43

58
a) pentru persoanele juridice, precum și pentru asocieri și alte entități fără
personalitate juridică, cu excepția celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală at ribuit
de organul fiscal;
b) pentru persoanele fizice și juridice, precum și pentru alte entități care se
înregistrează potrivit legii speciale la registrul comerțului, codul unic de înregistrare atribuit
potrivit legii speciale;100
c) pentru p ersoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent
sau exercită profesii libere, cu excepția celor prevăzute la lit. b), codul de înregistrare fiscală
atribuit de organul fiscal;
d) pentru persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la lit. c), codul numeric
personal atribuit potrivit legii speciale;
e) pentru persoanele fizice care nu dețin cod numeric personal, numărul de
identificare fiscală atribuit de organul fiscal. Pentru persoanele fizice, precum și pentru
persoanele juridice nerezidente, care realizează nămi venituri supuse regulilor de impunere la
sursă, iar impozitul reținut este final, atribuirea codului de identificare fiscală se poate face de
organul fiscal, la solicitarea plătitorului de venit.101
În sco pul administrării impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, în cazul persoanelor
fizice care sunt contribuabili potrivit Codului fiscal, codul de identificare fiscală este codul
numeric personal.102
Persoanele fizice care dețin cod numeric personal și sunt supuse impozitului pe venit, se
înregistrează fiscal la dată depunerii primei declarații fiscale. Prevederile speciale privind
înregistrarea fiscală a persoanelor nerezidente odată cu solicitarea în registrării unei societăți la
registrul comerțului sau dacă se înregistrează diverse mențiuni (modificări) ale societăților deja
înființate,oficiile registrului comerțului transmit pe cale electronică, Ministerului Finanțelor
Publice, solicitare de trezire a numărului de identificare fiscală pentru persoanele fizice

100 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București 2015 ,
p 43
101 Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria, 201 4, p 33
102 Condor, I. ș.a., Drept vamal și fiscal, Editura ,,Lumina Lex", București, 2012,p 79

59
nerezidente care, potrivit actului constitutiv, au calitatea de fondator, asociat ori administrator în
cadrul societății respective pe baza datelor transmise, Ministerul Finanțelor Publice atrib uie
numărul identificare fiscală, înregistrează fiscal persoanele fizice nerezidente și emițând
certificatul de înregistrare fiscală. Certificatul emis se transmite către oficiul Registrului
comerțului, în ziua solicitirii sau cel mai târziu a două zi, ia r acesta îl comunică societății în care
această persoană deține una din calitățile menționate mai sus.103
Odată cu solicitarea deschiderii unui cont bancar sau închirierea unei casete de valori,
instituțiile de credit transmit organului fiscal central solici tarea de atribuire a numărului de
identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală, pentru persoanele fizice
nerezidente sau pentru persoanele juridice care nu dețin cod de identificare fiscală. Organul fiscal
transmite certificatul de înregistrare fiscală către instituțiile de credit, în termen de 5 zile de la
data solicitării.
Declarația de înregistrare fiscală se întocmește prin completarea unui formular pus la
dispoziție gratuit de organul fiscal central și care însocește actele d oveditoare ale informațiilor
cuprinse în această.
Declarația de înregistrare fiscală cuprinde: datele de identificare ale contribuabilului/
plătitorului, datele privind vectorul fiscal, datele privind sediile secundare, datele de identificare
a împuternici tului, datele privind situația juridical acontribuabilului/plătitorului, precum și alte
informații necesare administrării creanțelor fiscale.104
Declarația de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de la:
a) data înființării potrivit legi i, în cazul persoanelor juridice, asocierilor și al altor
entități fără personalitate juridică;
b) data stabilirii în România, în cazul persoanelor juridice străine care au locul
exercitării conducerii efective în România;

103 Manolache, O., Dre pt comunitar, Editura All Beck, ediția a lll – 2014 , p 51
104 Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura Wolters Kluwer, București 2015 ,
p 230

60
c) data înce perii activității pentru persoanele fizice care desfășoară activități
economice în mod independent sau exercită profesii libere, cu excepția celor care se
înregistrează, potrivit legii speciale, la registrul comerțului;
d) data obținerii primului venit sau dobândirii calității de angajator, în cazul
persoanelor fizice, altele decât cele de la lit. c);105
e) data obținerii primului venit, în cazul persoanelor fizice și juridice nerezidente care
nu au un sediu permanent sau o reprezentanță în România. În scopul administrării creanțelor
fiscale, organul fiscal central poate să înregistreze, din oficiu sau la cererea altei autorități care
administrează creanțe fiscale, un subiect de drept fiscal care nu și -a îndeplinit obligația de
înregistrare fiscală.

105 Larisa -Elena Preda, Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro Universitaria,
București 2017 , p 43

61
CONCLUZII

Finanțele publice reprezintă o component principală a vieții sociale și economice a
oricărei țări. A ceastă privilegiu fiind catalogat de faptul că în totalitatea țărilor se focuseaza pe
dispo nibilitatea acestor autorități publice, jumătate din produsul intern brut prin intermediul
instrumentelor financiare.
Schimbările care au survenit viața economico -socială n u putea să ocolească sistemul
financiar, deoarece ultimii cinsprezece ani au fost caracterizați ca o perioadă de permanențe
căutări în vederea obișnuirii instituțiilor, instrumentelor, tehnicilor și metodelor sale de lucru, a
normelor juridice cu caracter financiar, la noile realități din societatea românească.
Această lucrare se referă mai mult la definirea planurilor temeinic e care caracterizează
aceste aspect.
În cadrul lucrării am dorit să evidențiez conținutul, funcțiile și rolul finanțelor publice în
perioada actuală , am pus în evidență aspecte cu privire la mecanismul și sistemul financiar,
politică financiară din țara no astră , sistemul cheltuielilor și veniturilor publice, administrarea
sistemului bugetar, pornind de la prezentarea conținutului teoretic al fenomenelor abordate, dar
cu luarea în considerare a formelor concrete de manifestare a finanțelor publice, pe baza
legislației în domeniu existentă până la momentul redactării lucrării.
Prezenta lucrare a urmărit aducerea la zi cu modificările de legislație care au apărut în
acest răstimp în domeniul finanțelor publice ale României.

62
BIBLIOGRAFIE

1. Mihail Antonescu, Fiscalitate. Sinteze și soluții practice, Edifia a Il -a revizuită cu prevederile
actelor normative in vigoare la data de 01 octombrie 2014, Editura Sitech, Craiova, 2014.
2. Mihail Antonescu, Finante Publice, Ediția a IlI -a completată și actualizată, Editura Sitech,
Craiova, 2017.
3. Mihail Antonescu, Antonescu Ligia, Aplicarea Convențiilor de evitare dublei impuneri
încheiate de România cu alte state. Ghid practic exemplificativ, Editia a l -a revizuită cu
prevederile actelor normative în vigoare la data de o septembrie 2014, Editura Sitech, Craiova,
2014.
4. Petre Brezeanu, Fiscalitate, concepte, teorii, politici și abordări practice Editura W olters
Kluwer, București 2015 .
5. Magdalena Călin, Georgeta Vintilă, Nicoleta Vintilă, Fiscalitat e, Editura Economică,
București, 2002
6. Iulian Văcărel și colectivul, Finanțe publice, ediția a VI -a, Editura Didactică și Pedagogică,
București, 20 17.
7. Vasile Juravle, Lucian Tâțu, Fiscalitate aplicată în economie, Ed. Rolcris București, 2001.
8. Vasil e Juravle, Lucian Tâțu, Metode și tehnici fiscale – lucrări aplicative. studii de caz, grile,
Ed. Rolcris, București, 2000.
9. L. Tâțu, C. Șerbănescu, D. Ștefan, D. Cataramă, A. Nica, E.C. Miricescu. Fiscalitate de la lege
la practică, ed. a VIII -a, Editur a C.H. Beck, 2013.
10. M. Vintilă, M.O. Filipescu, P. Lazăr, Fiscalitate aplicată și elemente de management fiscal,
Editura C.H. Beck, 2013.
11. Eugen Nicolaescu, Sorin Ciupitu, Fiscalitate, Editura Pro Universitaria, București 2013.
12. Larisa -Elena Preda , Ileana lulia Istudor, Florin Mocanu, Fiscalitatea în România, Editura Pro
Universitaria, București 2017.
13. Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial
nr.547/23.07.2015, cu modificările și completările ulter ioare.

14. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.688/10.09.2015, cu
modificările și completările ulterioare.

63
15. H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015
privind Codul fiscal, Monitoru l Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările
și completările ulterioare.
16. Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de
insolvență, Monitorul Oficial nr. 466/25.06.2014, cu modificările și completările ulterioare.
320
17. Condor, I. ș.a., Drept vamal și fiscal, Editura ,,Lumina Lex", București, 20 12.
18. Corduneanu, C., Sistemul fiscal și știinta finanțelor, Editura „CODECS", București, 1998
19. The Concise Oxford Dictionary of Current English, the 8 -th edition, edited by R.E. Allen
Clarendon Press, Oxford
20. Craie, P., Burca, G., E.C., Law. Text, Cases and Materials Clarendon Press, Oxford, 1996
Crumbley, D.L., Friedman, J.P., Dictionary of Tax Terms. Barron's Educational Series, Inc..,
New York, 1994
21. Dascălu, E.D., R ușanu, R.D., Finanțe publice, Editura Fundației România de Mâine,
București, 2005
22. Davidoglu, L., Legea contribuțiunilor directe, adnotată. Tiparul Românesc S.A., , București,
1932
23. Dicționar de economie, Ediția a doua, Editura Economică București, 2015
24. Dicționar juridic de comert exterior, coordonatori științifici Ștefănescu, B., Căpățână. Oc.,
Editura Științifică ș i Enciclopedică București, 2018
25. Draft double taxation on income and capital, O.E.C.D. – Publications, Paris, 2003
26. Downes, J. , Goodman, J.E., Dictionary investment Terms, 3 -rd edition, Barron's Financial
Guides slom of Finance anc New York, 1991
27. International Tax Glossary, Second Edition, Editor ,Internationa Bureau of Fiscal
Documentation", Amsterdam, 1992

64
28. Leicu, C., El iminarea dublei impuneri în relațiile financiar comerciale, Editura „Lumina
Lex", București, 1995.
29. Macovei, E.I., Lexicon de finanțe -credit, contabilitate informatică financiar -contabilă, vol.I,
Editura Didactică Pedagogică, București, 1981
30. Manolac he, O., Drept comunitar, Edi tura All Beck, ediția a lll – 2014
31. Marian, Al., Convenții fiscale încheiate de România, E ditura „Economică", București, 201 3
32. Georgescu M.A., Administrarea finantelor publice si a bugetului, EdituraPro Universitaria,
2014
33. Antonescu M., Fiscalitate aplicata si procedura fiscala, Editura Sitech, 2019