Ș. l. dr. ing. Olga Ioana AMARIEI [625930]

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI MANAGEMENT

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific
Ș. l. dr. ing. Olga Ioana AMARIEI
Absolvent: [anonimizat]

2018
Reșița

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI MANAGEMENT
Program de studii: Inginerie Economică în Domeniul Mecanic

Semnătura coordonatorului științific

Modelarea unor procese decizion ale
multisecvențiale în cadrul unei
întreprinderi

Coordonator științific
Ș. l. dr. ing. Olga Ioana AMARIEI
Absolvent: [anonimizat]

2018
Reșița

UNIV ERSITATEA “EFTIMIE MURGU” REȘIȚA
FACULTATEA DE INGINERIE ȘI MANAGEMENT
Program de studii: Inginerie Economică în Domeniul Mecanic

Declarație de asumare a răspunderii

Subsemnat a, Alexandra Florina Drăghici , absolventă a Facultății de Inginerie
și Manag ement din Universitatea “Eftimie Murgu” din Reșița, declar că lucrarea de
licență este elaborată exclusiv de mine , pe baza efortului personal de documentare,
cercetare, proiectare și redactare. În cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor,
datelor și formulărilor care nu îmi aparțin, conform normelor de citare a surselor.
Declar că toate afirmațiile din lucrare referitoare la datele și informațiile
analizate, la metodele prin care acestea au fost obținute și la sursele din care le -am
obținut sunt adevă rate.
Înțeleg că falsificarea datelor și a informațiilor analizate în lucrare constituie
fraudă și este sancționată conform regulamentelor în vigoare. De asemenea, am luat
la cunoștință conținutul Art.7 și Art.9 (licență/diplomă)/20(master) din Metodologi a
de organizare și desfășurare a examenelor de finalizare a studiilor de licență și
master la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița pentru promoțiile 2018.

Data: Semnătură :
……………………………. ………………. ………….

3

CUPRINS
Lista figurilor
Lista tabelelor
Introdu cere
Capitolul I
ABORDĂRI C ONCEPTUALE ALE PROCESULUI DECIZIONAL
1.1. Conceptul de decizie ……………………………………………………………………………………..
1.2. Elementele unei decizii ………………………………………………………………………………….
1.3. Clasificarea deciziilor ………………………………………………………………………. …………..
1.4. Instrumente utilizate în ad optarea deciziilor …………………………………………………….
Capitolul II
MODELAREA ECONOMICO -MATEMATICĂ
2.1. Conceptul de model ………………………………………………………………………………………
2.2. Etapele procesului de modelare ………………………………………………………………………
2.3. Tipologia modelelor economico -matematice ……………………………………………………
Capitolul III
STUDIU DE CAZ S.C.SA NU SERVICE RO S.R.L
3.1. Date de ident ificare ale S.C.SANU SERVICE RO SRL ………….. …………………………
3.2. Prezentare firma și date generale ………………………………………………………………………
3.3.Management decizional, proiectare și logistică ……………………… ……………………………
3.4.Modul tehnic de producție ………………………………… ……………………………………………..
Capitolul IV
INVESTIGAREA POSIBILITĂȚII DESCHIDERII UNEI NOI LINII DE FABRICAȚIE ÎN
CADRUL S.C.SANU SERVICE RO SRL
4.1. Datele de intrare ale problemei …………………………….. ………………………………………….
4.2. Algoritmul de rezolvare …………… …………………………………………. ………………………….
4.3. Rezolvarea cu programul informatic WinQSB ……………. …………………………………….
4.4. Rezolvarea problemei în condițiile unor informații complete ……………………………….
Concluzii ……………………………………………………………………………………………….. …………..
Bibliografie …………………………………………………………………………………………………………

4

LISTA FIGURILOR
Fig. 3.1.
Fig. 3 .2.
Fig. 3 .3.
Fig. 3 .4.
Fig. 3.5 .
Fig. 3.6 .
Fig. 3.7 .
Fig. 3.8 .
Fig. 3.9 .
Fig. 3.10 .
Fig. 3.11 .
Fig. 3. 12.
Fig. 3.13.
Fig. 3.14.
Fig. 3.15.
Fig. 3.16.
Fig. 3.17.
Fig. 3.18.
Fig. 3.19.
Fig. 3.20 .
Fig. 3.21.
Fig. 3.22.
Fig. 3.23.
Fig. 3.24.
Fig. 3.25.
Fig. 3.26.
Fig. 3.27.
Fig. 3.28.

5

LISTA TABELELOR
Tab. 1.1.
Tab. 1.2.
Tab. 1.3.
Tab. 1.4.
Tab. 2.1.
Tab. 2.2.
Tab. 2.3.
Tab. 2.4.
Tab. 3.1.
Tab. 3.2.
Tab. 3 .3.
Tab. 3.4.

6

INTRODUCERE

7

CAPITOLUL I
ABORDĂRI CONCEPTUALE ALE PROCESULUI DECIZIONAL

1.1.Conceptul de decizie
Decizia este definită ca actul rațional de alegere a unei linii de acți une prin
care se urmărește realizarea obiectivelor ținându -se cont de resursele disponibile.
A decide înseamnă a alege dintr -o mulțime de variante posibile de acțiune, ținând
cont de anumite criterii, pe acea care este considerată cea mai avantajoasă pent ru
atingerea unor obiective. Decizia este punctul central al activității de management,
întrucât ea se regăsește în toate funcțiile acestuia.
Decizia constituie un element esential al managementului fiind
instrumentul sau specific de exprimare cel mai im portant. Nivelul ca litativ al
conducerii unei unită ți se manifestă cel mai bine prin deciziile elaborate si aplicate.
În literatura de specialitate există o mulțime de definiții pentru decizie.
Pe baza datelor oferite de practică decizionala, a fost formulată definiția deciziei
astfel:
Decizia este un act specific speciei umane, cu toate ca unii autori de lucrări
în domeniul managementului afirmă ca deciziile se manifestă și în regnul animal
sau vegetal.
Pentru manageme nt, prezintă interes cu prioritate decizia managerială care
poate fi definită ca acea decizie care are urmări nemijlocite asupra deciziilor,
acțiunilor și comportamentelor a cel puțin unei alte persoane.
Principalele elemente care deosebesc dec izia managerială de cotidiană
decizie personală sunt:
Decizia managerială, care implică întotdeauna cel puțin două persoane:
managerul, cel care decide și una sau mai multe persoane, executanți sau cadre de
conducere ce participă la aplicarea s au concretizarea deciziei.
De a ici rezultă o primă sursă de complexitate și dificultate superioară a
deciziei manageriale î n comparație cu decizia personală.

8

Decizia managerială are influente directe la nivelul grupului, neafectând
numai starea, comportam entul, acțiunile și rezultatele unui singur individ. În
conceperea și realizarea deciziei este necesar să se aibă în vedere caracteristicile
privind postul, interesele, pregătirea, motivarea, potențialul membrilor grupului
respectiv.
Întotdeauna decizia managerială determină efecte directe și propagate
economice, umane, tehnice, educaționale, cel puțin la nivelul unui compartiment al
firmei. Deciziile strategice au consecințe la nivelul societații comerciale sau regiei
autonome în ansamblul său.
Aceste de osebiri le argumentează responsabilitatea sensibil mai mare pe care
o implică decizia managerială în raport cu decizia personală, din pă cate
subapreciate, cu efecte negative asupra activităților ș i rezultatelor firmei.

1.2.Elementele unei decizii
A decide înseamnă a alege dintr -o mulț ime de variante, ținând cont de
anumite criterii, pe acea variantă care este considerată mai avantajoasă în atingerea
unui ob iectiv dorit. Necesitatea adoptării unei decizii derivă din apariția unor
dificultăț i în mersul norma l al activităț ilor desfasu rate. Orice decizie include
urmă toarele elemente constitutive:
Decidentul – individul sau mulțimea de indivizi care urmează să aleagă
varianta cea mai avantajoasă din mulțimea posibilă;
Rolul decidentului este î n a continua creste rea datorită amplificării complexității
activității de management în special cât și datorită acceleră rii schi mbărilor
mediului extern al firmei și dinamizării activității firmei î n general.

Alternativele – mulțimea variantelor decizionale;
Aleger ea varian tei optime, din această mulț ime de varia nte, se face potrivit
unei relații de referință determinate de așteptă rile decidentului cu privire la
rezultatele potențiale ce s -ar obț ine.

9

Variantele decizionale sunt soluț iile preconizate care p rin stabilirea uno r linii
de acț iune pentru a elimina pro blema. Din multitudinea de soluții putem menț iona:
• reformularea obiectiv elor, standardelor de performanță ;
• achiziț ionarea de noi echipamente, utilaje ;
• folosi rea unor noi canale de distribuție și renunț area la ce le neavantajoase pt
firmă;
• îmună tățirea selecției, perfecționării, evaluării și promovă rii personalului ;
•îmbunătățirea condițiilor de muncă ș i de microclimat e (zgomot, iluminat,
temperatură );
•introducerea în fabricaț ie a unor noi produse cu performante superioare.
Criteriile de decizie – puncte de vedere a decidentului în baza cărora se
stabilesc alternativele ș i se selectează varianta optimă;
În managmentul firmelor pot fi utilizate drept criterii decizionale: prețul,
calitatea, gradul de utilizare a c apacității de producție, costurile de producție,
termenul de recuperare a investițiilor, durata ciclului de producție, profitul și
rentabilitatea etc. Nivelurile criteriilor decizionale (volumul importului și
exportului, marirea profitului, potențialul fir mei) pot construi obiective decizionale
posibile de realizat.

Stări ale naturii ( mediul ambiant) – sunt situații concrete care fac ca fiecărei
alternative să corespundă o anumită consecință ;
Este reprezentat de ansambul factorilor interni și externi ai f irmei care sunt
influențează decizia. Decizia trebuie să evalueze cât mai corect și cu un grad sporit
de precizie factorii de mediu implicați, deoarece și micile erori pot atrage irosiri
apreciabile de resurse. Din grupa factorilor interni de mediu fac par te: deficiențele
de informare, capacitatea managerială a conducătorilor, motivația personalului,
condițiile de muncă, dificultatea sarcinilor de îndeplinit, tehnologiile de fabricație.
În grupa factorilor externi pot fi incluși: nivelul, sensul și r itmul de modificare al
ramurii sau domeniului din care firma face parte, modificări în legislația țării,

10

veniturile populației, prețurile interne și externe, informații referitoare la starea
concurenței, cerințele pieței, schimbări în preferințele consumat orilor.

Consecințele deciziei – reprezintă ansamblul rezultatelor potențiale că s -ar
obține potrivit fiecărui criteriu decizional și fiecărei stări a condițiilor obiective,
prin aplicarea variantelor decizionale. Stabilirea consecințelor deciziei constitu ie o
activitate de previziune, care nu se poate realiza totdeauna cu multă exactitate,
deoarece nu se cunosc cauzele care ar putea determina producerea lor. Esența
deciziei este incertitudinea.

Obiectivele decizionale – sunt niveluri criteriilor decizionale propuse de către
decident pt a fi atrase în urma implementării variantelor decizionale alese.

1.3.Clasificarea deciziilor
În mediul actual aflat în permanentaă schimbare, procesul complex al luării
de decizii devine tot mai dificil. Cei care iau decizii sunt constranși de mediul în
care acționează. Deși luarea deciziilor reprezintă un proces dinamic și în
permanentă dezvoltare, deciziile au câteva elemente comune. Fiecare decizie este
luată în mediul caracteristic unei organizații și toate dec iziile presupun parcurgerea
unor pași elementari.
Managerii iau decizii într -un mare numar de situații; tipul deciziilor variază
în funcție de nivelul pe care îl ocupă managerul în cadrul organizației, precum și de
natura postului pe care îl deț ine.
Putem identifica două importante tipuri de decizii:
Deciziile prog ramate : sunt decizii repetitive și de rutină. În condițiile
frecvenței ridicate a apariției unei anumite situaț ii, managerul își creează un obicei
(o regulă, o procedură) prin care va rezolva această situație. Organizațiile au
politici scrise ș i nescrise care au rolul de a simplifica luarea d eciziilor, de a
economisi timp și de a permite organizațiilor să îș i coordoneze și controleze

11

activitatea. Un exemplu de decizie programată îl rep rezintă deciziei de angajare
care este luată de către departamentul resurse umane al unei organizaț ii.
Deci ziile programate sunt cel mai ușor de luat, datorită faptului că managerii
au la dis poziț ie o serie de reguli, proceduri și politici. Î n luarea u nei decizii
managerul trebuie să țină însa cont de faptul că acest e planuri sunt aplicabile doar
în anumite condiț ii.
Deciziile de rutină nu sunt neaparat simple ș i sunt importante pe ntru
organizație.În situația în care o problemă apare în mod repe tat și dacă elementele ei
pot fi definite, prevazute ș i ana lizate, atunci poate fi definită o decizie programată
în legatură cu problema respectivă .
Deciziile neprogramate : sunt d eciziile luate în condiții nestabilite sau în
situaț ii unice. Pen tru rezol varea acestor probleme nu există proceduri prestabilite,
fie datorită faptului ca nu au mai fost întalnite, fie pentru că sunt foarte importante
și complexe. Un exemplu de decizie ne programată î l constituie decizia de lansare a
unei noi linii de p roduse.
Pe măsură ce un manager urcă în ierarhia organizatională, devine tot mai
importantă capacitatea lui de a lua decizii nep rogramate, iar timpul alocat luă rii
acestor decizii crește î n detrimentul timpului alocat luă rii de dec izii programa te,
care reprezintă preocuparea principală a ocupanț ilor nivelelor manageriale
inferioare.
Unul dintr e factorii de care sunt influențați managerii î n procesul de luare a
deciziilo r îl reprezinta gradul de inc ertitudine al rezultatelor fiecă rei alternative
decizionale formulate. În cadrul organizațiilor, managerii iau decizii î n conditii de
certitudine, risc sau incertitudine.
Decizii în condiț ii de certitudine : Atunci c ând managerii știu cu siguranță
care sunt alternativele și rezult atele asociate fiecărei alternative, spunem că există
condiț ii de certitudine.
În organizații, însa, sunt puține deciziile care sunt luate în astfel de condiții,
datorită complexi tății și naturii schimbatoare a societăț ii.

12

Un concept ideal (as emanator oarecum celui de concurența perfectă),
condiția de certitudine furnizează un cadru al evaluării condițiilor de risc î n luarea
deciziei.
Gradul în care un manager are incre dere într -o anumită decizie de pinde de
gradul de certitudine în care este luată decizia respectivă. Cu alte cuvinte, cu câ t
este mai sigur un manager de rezultatele unei decizii, cu atât va avea mai multă
încredere luâ nd acea decizie.
Decizii în condiții de risc: Se apreciază că există condiții de risc atunci când
trebuie luată o decizie pe baza unor informații incomplete. Deși informaț iile sunt
incomplet e, managerii au posibilitatea să calculeze probabilitățile evenimentelor,
precum ș i ale rezu ltatelor și costurilor acestora, selectâ nd apo i alternativa cea mai
favorabi lă. Probabilitățile pot fi determinate î n mod obiectiv din date istorice sau î n
mod subiectiv, pe baza experienței trecute sau a intuiț iei.
Luare a de decizii pe baza probabilităț ilor reprezintă o caracteristică a
managementului actual.
Decizii în conditii de incertitudine: În multe situații managerului îi lipsesc
informațiile, determinarea obiectivă a probabilităț ilor cu privire la eventualele
rezultate devenind astfel dificilă.

Datorită complexităț ii lumii actuale, aceasta situatie este des intalnita de
mana geri, motiv pentru care baza luării deciziei o reprezintă intuiția
acestora. Increderea în reușita deciziei luate în astfel de situații este mai mică,
datorită absenței datelor istorice.
Situațiile, motivațiile și numărul de persoane impl icate î ntr-un proces
decizional prilejuiesc o clasificare a deciziilor, în rândurile de mai jos:
Clasificarea deciziilor în funcție de anumiți factori:
 După conținutul lor, deciziile pot fi: de planificare, de organizare, de
coordonare, de stimulare și control.
 În raport cu nivelul pentru care se elaborează, deciziile sunt: strategice, tactice,
operaționale.

13

 În funcție de certitudinea obținerii obiectivelor avute în vedere, deciziile pot fi:
în condiții de certitudine, în condiții de incertitudine relativă, în condiții de totală
incertitudine (de risc).
 După numărul de persoane care pa rticipă la elaborarea lor sunt:
-individuale, colective.
 După periodicitatea elaborării lor, acestea sunt:
-unice, repetitive.
 După numărul de criterii, deci ziile pot fi:
-unicriteriale, multicriteriale.
 După gradul de informatizare a procesului decizional, deciziile pot fi:
intuitive, prin analogie, pe bază de experiență, prin f olosirea unor metode analitice
și a calculatoarelor.
 După importanță:
deciz ii strategice, decizii tactice (ajută la realizarea unei problem e reale în
practică) și decizii operative sau curente (înlăturarea sau corectarea unor abateri și
perturbații).

 După natura problemei, avem:
-decizii economice, tehnice, sociale și organi zatorice.

1.4.Instrumente utilizate în adoptarea deciziilor
Pentru adoptarea sau implementarea unei decizii într -o companie se pot
folosi diferite instrumente și metode care ajută la soluționarea problemei într -un
mod cât mai simplu și eficient.
1.4.1 .Matricea de decizii
Luarea unei decizii în grup devine mult mai ușoară atunci când întreaga
echipă este de acord asupra întregului proces.Utilizarea matricei de decizii este o
modalitate simplă de aplicare a unei abordări sistematice pentru a lua o serie d e
decizii.

14

1.4.2 . Matricea de alegere a deciziilor (Decision PICK Matrix)
Este cel mai popular instrument de luare a deciziilor, deoarece alternativele
sunt reprezentate vizual.

1.4.3 . Diagramele cadran (Quadrant Chart)
Diagramele cadran sunt folosite pentru a putea înțelege și vizualiza relația
dintre oricare doi f actori ce afectează o problemă.

Există mai multe tipuri de diagrame cadran, printre care:
-Rezultate: plan și analiză eficientă de selecție sau de evaluare a obiectivelor
sau a proiectelor.
-Importanță: performanță și hărți perceptuale pentru a asculta vocea
clientului.

1.4.4 . Lista de TODO -uri
Lista are două coloane importante, pentru decizii eficiente și realizabile,
colorate, astfel încât să ajute la prioritizarea unei liste lungi care a r putea să nu
încapă într -o diagramă cadran.

1.4.5 . Lista de valori
Lista de valori se folosește pentru a putea prioritiza o listă de opțiuni, mai
ales în momentul în care preferințele personale, subiective, au un rol foarte
important în procesul de luare a deciziilor.

1.4.6 . Matricea de priorități
Ca și lista de valori, matricea de priorități poate fi folosită la prioritizarea
unui număr mare de opțiuni.Este metoda cea mai amănunțită de luare a deciziilor,
ce se folosește îndeosebi atunci când pot exista consecințe grave ale unei decizii
greșite.

15

CAPITOLUL II
MODELAREA ECONOMICO -MATEMATICĂ

2.1. Conceptul de model
Modelul – este prezentarea obiectului, sistemului sau ideii într -o formă
deosebită de cea inițială. Principala caracteristică a modelului este simplificarea
realității.
Modelarea și simularea proceselor economice este disciplină economică de
graniță cu matematca și tehnica de calcul și se ocupă de fundamentarea deciziei
manageriale în condiții de eficiență pentru producător cu ajutorul unor meto de
economico -matematice flexibile și cu posibilitatea utilizării tehnicii simulării.

Necesitatea modelării este influențată de factori, care condiționează
aplicarea modelelor în locul interacțiunii directe cu mediul real:
Complexitatea – Realitatea este extrem de complexă însă modelul ajută la
simplificarea mediului real până la nivelul perceperii lui,
experementatrea – sunt cazuri cînd este necesar mai întîi de testat și experimentat
diferite alternative, dar de făcut aceasta în realitate nu este cu pu tință sau e
costisitor, de acea se recurge la modelare (executarea unei mostre, controlul ei în
condiții adecvate și apoi producerea)
orientarea managerilor spre viitor. Este imposibil de a urmări fenomene care încă
nu există sau nu vor fi. Astfel modelare a reprezintă o metodă sistematizată de
examinare a viitorului și a determina potențialele consecințe ale diferitor
alternative.
Tipurile principale de modele:
– modelul fizic – prezintă obiectul studiat, fie prin descrierea micșorată sau mărită.
(Mostra, m achetul)

16

– modelul analogic – prezintă obiectul cercetat sub forma de analogii adică el se
comportă cel real dar arată altfel.(graficul, scheme)
– modelul matematic – descrierea prin simboluri a calității sau caracteristicilor
obiectului sau acțiunii:
Toate metodele și tehnicile de adoptare a deciziilor putem să le divizăm în
doua categorii mari
Metode calitative – Brainstorming, Delphi, metoda carnetului colectiv,
metoda Philips 66, metoda opiniei experților.
Metode cantitative – acelea care operează cu instrumentarul matematic
Astfel pentru fundamentarea deciziilor în condiții de certitudine, cînd există
o singură stare a condițiilor obiective pentru fiecare variantă alternativă se va
determina o singură consecință în cadrul fiecărui criteriu de decizie:
a. Când este un singur criteriu se alege alternativa a cărei consecință are
utilitatea maximă.
b. La decizii multicriteriale se utilizează metoda Electre, metoda utilității
globale, tabelului decizional, simulării decizionale.
c. La deciziile în condiții de risc: – mai multe stări ale naturii, cunoscându -se
probabilitatea de manifestare a lor: metoda speranței matematice, metoda arborelui
decizional, stimularea decizională.
d. La deciziile în condiții de incertitudine. Decidentul nu dispune de
informații necesare stabilirii probabilității de manifestare a condițiilor obiective. În
așa situație se pot utiliza cîteva reguli.
– Regula pesimistă:
Vop = max{min Uik };
U – utilitatea variantei I in condițiile k
– Regula optimistă:
Vop = max{max Uik };
– Regula o ptimalității ( Hurwicz ):
Vop = max{a*U1ik+(1 -a)* U0ik}
a – coeficient dat de decident; care are valoare între 0 și 1

17

U1ik – utilitatea maximă;
U0ik – utilitatea minimă;
– Regula proporționalității:
Vop = max{ΣUik/n};
– Regula minimizării regretelor:
Vop = min{max Rik}
Rik – regretul; Rik = max{Uik} -Uik

2.2. Etapele procesului de modelare

2.3. Tipologia modelelor economico -matematice

18

CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

3.1.Date de identificare ale S.C. SA NU SERVICE RO S.R.L.
Studiu de caz s-a făcut asupra S.C. SA NU SERVICE RO S.R.L., societatea
comercială se află în extravilanul Unității Administrativ Teritoriale Topolovățu
Mare, Jud.Timiș, în partea Sud a Comunei Topolovățu Mare.
Datele de identificare juridică asupra S.C.SA NU SERVICE RO S.R.L. sunt
următoarele:
– Cod Unic de Înregistrare RO 33622441
– J35/2220/2014
-Punct de lucru: 307420, Topolovățu Mare, Nr. 415, Jud. Timiș
– website: www.sanu.ro
-Domeniu: Proiectare, prelucrare (construcție) și vânzare sisteme de ventilație și
exhaustare.

3.1.Sigla oficială SC SANU SERVICE RO SRL

19

3.2. Date generale ale firmei
SC SANU SERVICE RO SRL este specializată în sisteme de aspirație a
aerului viciat, fumului, rumegușului, pulberilor, vapor ilor toxici și a coșurilor de
fum. Comercializăm variate tipuri de instalații și accesorii fiabile și eficiente, la
prețuri avantajoase.
Instalațiile și accesoriile pe care vi le recomandăm sunt testate și selectate
după criterii stricte de rezistență, cap acitate și un raport calitate – preț competitiv.
Compania este alcătuită dintr -o echipă dedicată având personal cu înaltă
calificare și de încredere, care oferă rezultate optime pentru clienții noștri, chiar în
cazul în care produsele trebuiesc livrate în tr-un interval scurt de timp.
De asemenea, beneficiem de tehnologi i de ultimă generație pentru a obține
produse de cea mai bună calitate.
Unele calități care definesc compania noastră sunt: alegerea de materiale de
înaltă calitate, investiții sem nificative în aparatură de ultimă generație, experiență,
prețuri competitive și o gamă largă de produse.
Alte servicii executate de către firma noastră:
– tăierea tablei cu plasmă ;
– lucră ri de prelucrar e a tablei și a fierului pentru construcț ia halelor
industiale;
– îndoire a de profile și piese din oț el inoxidabil, aluminiu;
– sudare î n puncte.

3.3.Management decizional, proiectare și logistică

20

Managementul decizional este format din: 1 director general, 1
administrator, 1 sef birou, 3 ingineri pro iectanți, 3

3.3.Modul tehnic de producție
Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere tehnic a societății, a creat un
avânt uriaș în clasamentul celor mai tehnologizate firme, astfel încât, fabricarea
produselor din fabrică (tuburi, coturi între 1 °-180°, hote suspendate, coliere de
îmbinare și susținere) s -a realizat mult mai ușor, deoarece, în primă fază, materialul
(tablă inox sau tablă zincată) a fost debitat cu ajutorul plasmei laser , forma fiecărui
produs a fost programată pe un calculator, într -un program specific plasmei laser.
Taierea (debi tarea) mecanica se realizeaza prin mijloace mecanice, mai
exact: foarfece, clești, ștanț e, fierăstraie, maș ini – unelte, pietre abrazive, dălț i.
Operația de tăiere trebuie să asigure:
– rugozitate mică a supraf ețelor separate;
– precizie mare a volumului sau a lu ngimii piesei;
– lipsa abaterilor de la forma geometrică a piesei ;
– realizarea unor semifa bricate cu lungime mai mare decât secțiunea
transversală ;
– păstrarea caracteristicilor m aterialului î n zona de separare.

21

3.2.Debitarea tablei cu ajutorul plasmei

În fabrica de producție se realizează următoarele produse:
3.3.1. Ventilatoare centrifugale (carte tehnică)

3.3. Schita ventilator centrifugal

22

3.4.Schita detaliata ventilator centrifugal

Destin ație
Pentru deplasarea gaz elor (aer, noxe, vapori, fum), în instalațiile de
ventilație, precum ș i a materialelor solide (praf, pulberi, granule, rumeguș,
semințe), în instalaț iile de transport pneumatic.

Restri cții:
Gazele vehiculate să nu depășească 80° C și să nu fie explozive.
Mediul ambiant -15°C – 30°C.

Caracteristici tehnice:
Cara cteristicile tehnice sunt date î n desen ul de mai sus . Sensu l de
rotație și poziția flanșe de refulare: la alegere.

Descriere:

23

Ventilatorul s e compune din: carcasă spirală (1), flanșă de aspirație
(2), șasiul (3), rotorul (4), ș i motorul electr ic (5). Carcasa se poate monta în
mai multe poziții la alegere. Flanșa de aspirație la ventilatoarele care aspiră
din atmosferă este prevazută cu gră tar de protecț ie.

Modul de funcționare:
Rotorul (4) este pus în miș care de motorul electric (5). Aerul s au gazul
este aspirat prin flanș a (2), este cen trifugat de paletele rotorului în carcasă
(1) și iese prin flanșa de refulare (axb) a carcasei.

Transport ș i depozitare:
Transport cu camioane prevăzute cu prelată sau cu vagoane de tren
acoperite. Depozitarea se face în spaț ii acoperite.

Montarea la beneficiar:
Se montează ventilatorul pe o fundație. Se montează cablul elec tric de
alimentare a motorului și ca blul de împă mântare. Se închide șubărul și se
pornește motorul electric. Se verifică dacă sensul de rotaț ie al rotorului este
bun.
Se montează conductele instalației pneumatice la flanșele
ventilatorului și se pornește ventilatorul. Când motorul a ajuns l a turaț ia de
regim, se deschide progresiv șubărul și se reglează poziția lui. Se face proba
de funcționare cca. 30min. și se verifică dacă apar zgomote anormale și
încalziri excesive ale motorului.

Exploatarea ventilatorului:
Se controlează zilnic funcț ionarea ventilato rului, să nu apară zgomote sau
vibrații anormale și nici încă lziri excesive.

Întreținerea ventilatorului:

24

Ventilatoarele prin care trece praf din ateliere de cer amică, tâmplărie,
turnă torie, din industria chimică, farmaceutică sau ciment, vor fi opr ite
periodic și curăț ate de depunerile de pe rot or, cu ajutorul unei perii de sârmă
și apoi cu jet de apă .
După 5000 de ore de funcționare se controlează starea rulmenților și dacă
sunt uzați se vor î nlocui.

Defecțiuni, cauze și remedii:
Rotorul nu se rot ește:
– cauze: circuit electric defect; rulmenți gripaț i; bobinaj ars;
– remedii: se repară circuitul; se înlocuiesc rulmenții; se înlocuieș te
motorul.

Motorul se încălzeș te:
– cauze: motorul lucrează în două faze; motorul este defect;
– remedii: s e rep ară circuitul; se înlocuieș te motorul.

Debit insuficient:
– cauze: șubăr reglat incorect; corpuri străine în conducte; filtre î nfundate;
– remedii: se reglează șubărul; se curăță conductele; se curăță filtrele.

Rotorul vibrează :
– cauze: depuneri neuniforme pe rotor; axul motorului deformat;
– remedii: se curăță rotorul; se înlocuieș te motorul.
Tubulatura vibrează :
– cauză : lipsesc racordurile antivibrante;
– remediu: se montează racorduri antivibrante.

Zgomote anormale:

25

– cauză : atingeri ale rotorului;
– remediu: se re glează poziț ia rotorului.

Măsuri de protecția muncii:
Persoanele care lucrează cu ventilatorul trebuie să cunoască instrucț iunile
de utilizare ale ventilatorului precum și instructiunile de utilizare ale
instalaț iei în care funționează ventilatorul.
Vent ilatoarele care aspiră direct din atmosferă, trebuie să fie prevăzute cu
grătar de protecție pe flanșa de aspirație, pentru a se evita aspirația de
corpuri stră ine sau persoane.
Pe eticheta ventilatorului trebuie î nscris nivelul de zgomot emis.
Tabloul ele ctric al ventil atorului trebuie să evite repornirea motorului
atunci când se î ntrerupe accidental alimentarea cu curent electric. Motorul
electric al v entilatorului se va lega la pământ prin dublă împământare: prin
cablu de nul ș i cablu s uplimentar legat l a centura de î mpămâ ntare a halei.
În timpul curăț irii paletelor rotorului de depuneri, se va scoate fisa de
alimentare din priza.
Se interzice atingerea ventilatoarelor care transportă gaze fierbinț i.
Se interz ice utilizarea ventilatoarelor î n medii exploz ive.
Se vor respecta Normele PSI.

1. Ventilatoare centrifugale de joasă și medie presiune
GGM – Ventilatoare pentru aer cu mult praf
APLICATII
Ventilatoarele centrifugale GGM descrise in prezentul catalog sunt potrivite pentru
aspirare de aer cu mu lt praf si cu diverse materiale in suspensie. Principala
caracteristica a acestor ventilatoare este aceea ca asociaza randamentul ridicat
(derivat din instalarea unei turbine cu pale curbate si profil special) cu aspirare de
praf si materiale granulate. Ac este ventilatoare sunt caracterizate de o curba a
puterii foarte lina pentru a nu supraincarca motorul nici atunci cand functioneaza la

26

debit maxim. Se instaleaza la fabricile din industria lemnului pentru transport de
rumegus si talas de lemn, excludere d e materiale filamentoase, in industria
mecanica pentru aspirare de la debavurari si polizari metalice, transport pneumatic
in industria cimentului, in ceramica, in industria de morarit si panificatie, in
industria textila, chimica si in general in toate ap licatiile unde este necesar
transport de aer nociv cu joasa si medie presiune. Temperatura aerului nociv
aspirat nu trebuie sa depaseasca 80 șC. Pentru temperaturi superioare este necesar a
se face niste modificari la constructia ventilatorului.

INSTALAR E
Ventilatoarele din aceasta serie sunt facute dupa normele internationale
EUROVENT. Sensul de rotatie a turbinei si pozitia gurii de iesire sunt referite
privind ventilatorul din latul motorului. Ventilatoarele GGM pot fii construite in 16
pozitii divers e ale gurii de iesire (8 cu sens de rotatie orar RD si 8 cu sens de
rotatie antiorar LG).
CARACTERISTICI TEHNICE
Ventilatorul cu carcasa din tabla de otel OL 37 sudata si intarita, turbina cu
pale curbate din tabla de otel OL 37 sudata si echilibrata din amic, baza pentru
motor este din tabla profilata OL 37 legata la carcasa ventilatorului, gura aspiranta
si gura de iesire sunt facute dupa DIN 24154 -24158 serie 4. MOTORUL Pe
ventilatoarele din aceasta serie se monteaza motoare asincron trifazate si
monofa zate, constructie inchisa, ventilatie externa, protectie externa, protectie IP
54, forma B3, conform normelor internationaleUNEL -MEC.
DEBIT SI PRESIUNE
Caracteristicile scrise in tabel sunt facute la o temperatura de 15 șC , o
presiune barometrica de 750 mm/Hg si o greutate specifica de 1226 kg/m3.
ZGOMOT
Valorile de presiune sonora sunt exprimate in decibeli (dB/A) scala A si sunt
masurate in camp liber la 1,5 m de ventilator care functioneaza la un debit maxim
legat la tubulatura de aspirare a aerului .

27

3.6.Ventilator centrifugal
3.3.2. Ciclon
Cicloanele de decantare cu inalt randament, separare centrifuga aer/praf cu
diametre diferite potrivite la o capacitate in mc/h in functie de cerinte.
CARACTERISTICI
Construit in intregime din otel, corp cilind ric complet cu gura de intrare, topogan
pentru materiale la intrare, reductie conica pentru a marii eficienta.
• Descarcare si decantare a materialelor complet cu suport, picior de sustinere.
• Tabla de mare grosime, flanse, legaturile cu suruburile UNI, posibilitatea de
vopsire in negru siliconic pentru temperaturi ridicate.
UTILIZARE
Cicloanele (hidrocicloanele) sunt aparate utilizate în industriile minieră, chimică,
petrolieră, alimentară etc. la spălarea suspensiilor din fluidul purtător. Dacă acesta
este un lichid, aparatele se numesc hidrocicloane, iar dacă este un gaz (aer), poartă
numele de cicloane, ca, de exemplu, cele folosite pentru desprăfuirea aerului.

28

3.7.Ciclon decantare

3.8.Ciclon – detaliere tehnică

29

Instalarea statiilor filtrante se face in exterior, si vin conectate prin tubulatura
la gurile de aspiratie. Se pot conecta prin tubulatura rigida din tabla zincata, acestea
pot fi:
• Mase de slefuit;
• Brate mobile de aspiratie;
• Cuve de aspiratie ;
• Masini unelte.
Aerul va fi expulzat in mediu respectand normele in viguare

3.9.Instalarea ciclonului la instalație

30

3.3.3.Statie filtranta „Sanu’’
Statile Sanu sunt realizate pentru a raspunde la o multitudine de exigente in
ceea ce priveste voulumul mare de aer ce trebuie tratat. Sun t indicate pentru a filtra
materiale si pulbere de mai multe tipuri excluzand materialele
explozibile/inflamabile. Toata seria este prevazuta cu sistem anti incendiu.
Sistemul de regenerare a filtrelor prin scuturare faciliteaza operatia de intretinere si
mareste durata de viata a manecilor.
Statiile Sanu sunt proiectate in scopul :
• Reduce emiterea poluantului in mediu inconjurator in functie de limitele stabilite
de legile in viguare.
• Recuperarea deseurilor provenite din prelucrare si utilizarea lor drept
combustibil, sau furnizarea catre firmele autorizate in recuperarea si tratarea
acestui material. Sunt construite cu sistem modular, montajul statiilor vine
efectuata prin componentele de asamblare fara sudura, eliminand toate problemele
legate de ru gina. Conferind rezistenta/siguranta. Sistemul modular permite o mare
flexibilitate de a extinde in viitor statiile.
Dimensiunile statiilor se fac in functie de exigentele de filtrare, si de mediul
inconjurator unde va fi instalat.

31

3.10.Statie filtranta ‘’SANU’’

Statia este compusa din:
• Partea superioara a statiei cuprinde:
– sistemul de scuturare, si toate racordurile pentru conectare a sistemului – panouri
anti explozie (ATEX)
– instalatie anti incendiu
– guri de evacuare a aerului
• Camera filtr anta cuprinde:
– manecile filtrante
– camera de decantare
– conexiuni pentru ventilatoare
• Cuva de stocare cuprinde:
– bazinul de stocare, melc pentru extragere materiale
– subarul de evacuare materiale
– motoare si reductoare.

32

FUNCTIONARE
Material ele vin introduse in uitatea de filtrare printr -un electroventilator.
Aici materialele cu granulometria mai mare decat diametrul porilor manecilor se
depoziteaza in interior. Datorita gravitatiei, materialul cade in interior si se
depoziteza in inele de st ocare. Aerul traverseaza manecile filtrului, mentinand
praful si permitand aerului curat sa iasa din gura sau printr -un sistem de
recuparare si vine reintrodusa in ambient.
Statiile Sanu au un dublu rol: ca un ajutor la un sistem de exhaustare existent
pentru a conferii o mai mare suprafata filtranta (imbinat la un siloz de stocare),
sau ca unitate de filtrare independenta (ca o linie de exhaustare independenta).
Sistemul de scuturare al manecilor este automat activat printr -un electrovibrator
sau in cazur i speciale cu ajutorul aerului comprimat, manecile filtrante sunt din
bumbac sau din poliester (la cerere poliester antistatic), cu sistem snap -ring
pentru un montaj mai rapid.

3.11.Statie filtranta – funcționare

33

3.12. Stație filtrantă detalii tehnic e

3.1.Tabel Stație filtrantă

3.3.4.Filtru pneumatic (fara ventilator centrifugal)
Marele avantaj al filtrelor pneumatice e reprezentat de dimensiunile reduse
cu o inalta suprafata filtranta disponibila. Amploarea modularitatilor si diversele
tipuri d e materiale filtrante consimte acoperirea in totalitate a problemelor legate
de materialele filtrante tratabile cu acest tip de filtru
Filtrele au luat nastere ca alternativa la metodele traditionale cu maneca la
care permite, cu aceleasi dimensiuni, o su prafata filtrata de 20 de ori mai mare.
SANU FILTER sunt sisteme cu autocuratire care beneficiaza de avantajele oferite
de curatarea cu aer comprimat contracurent. Un jet de aer comprimat, intens, vine
injectat in interiorul filtrelor desprinzand pr aful care cade in sistemul de recoltare.
Jetul de aer poate fi actualizat cu frecventa reglabila prin centrala electronica care

34

comanda supapele electrice. Eficienta de filtrare poate atinge nivelul de pana la
99,92% tests B.I.A. – Berufgenossenschaftliche s Institut fuer Arbeitssicherheit
(Istitutul Interprofesional pentru Protectia Muncii) la care periodic se supun filtrele
utilizate. In functie de tipurile de pulbere, sunt disponibile filtre cu dimensiuni si
caracteristici diferite pentru o vasta gama de exigente. Ca optiune sunt disponibile
accesorii pentru stocarea si mutarea materialelor tratate si sistemelor de siguranta
conform normativelor in vigoare.

3.13.Filtru pneumatic desen

Posibilitatea de aplicare a membranei de iesire contribue la marirea campului
de lucru si pentru pulbere cu pericol de deflagratie. De obicei aceasta serie de filtre
este dotata cu ventilator incorporat in partea superioara si vine legat la o retea de
aspiratie. Numai in anumite cazuri se propune reitroducerea aerului in a mbientul
de lucru, iar structura lor este potrivita a fi pozitionata la exterior.
Toate produsele noastre sunt disponibile in versiune cu sau fara ventilator.

35

3.14.Filtru pneumatic mod de funcț ionare

Instalarea grupurilor filtrante se face la exteri or, si vine conectat prin
tubulatura la gura Se pot conecta prin tubulatura rigida din tabla zincata la gura de
aspiratie. Acestea pot fi:
• Mase de slefuit
• Brate mobile de aspiratie
• Cuve de aspiratie
• Masini unelte.
Aerul va fi expulzat in mediu respectand normele in viguare .

36

3.3.5. Filtru cu maneci
Seria FTS -FTD sunt executate din tabla zincata, rezolvand problemele legate
de aspiratie in spatiile mici, estetica, costuri acolo unde nu este posibila
montarea unei intstalatii de exhaustare com plexa.
FTS-FTD Sanu este in totalitate componibila din tabla zincata, fiecare parte
poate fi usor inlocuita in caz de deteriorare. La cerere poate fi montata o
instalatie automata de curatare saci. In functie de puterea ceruta a instalatiei se
va instala un aspirator ajutator.
FTS: Filtru cu intrare aer de jos
FTD: Filtru cu intrare aer de la inaltime
NOTA: Ambele versiuni sunt disponibile in executie deschise sau inchise

3.15. Filtru cu maneci desen

37

Aceasta serie este dotata de filtre cu maneca si fi ltreaza impuritatile provenite de
la masinile unelte prin intermediul ventilatoarelor de aspiratie, si este pozitionat
extern.
Structura lor din lamiera zincata permite montajul atat in exterior cat si in
interior Seria FTRS Sanu este o solutie optima in rezolvarea problemelor
ambientale ale utilizatorului.
Fiecare filtru este disponibil fie in versiune cu/fara motoventilator, carenata
(inchisa cu gura anti explozie ATEX) sau deschise.
Func tionare : Curentul creat de ventilator in amonte, obliga aerul sa t raverseze
grupul filtrant si impuritatile de dimensiuni mari cad in camera de stocare. Aerul
va fi expulzat in mediu respectand normele in viguare.

3.16. Filtru cu maneci – mod de funcționare

38

Instalarea grupurilor filtrante se face in exterior, si vin c onectate prin tubulatura
la gurile de aspiratie.

Se pot conecta prin tubulatura rigida din tabla zincata, acestea pot fi:
• Mase de slefuit
• Brate mobile de aspiratie
• Cuve de aspiratie
• Masini unelte.
Aerul va fi expulzat in mediu respectand nor mele in viguare

3.3.6. Filtru cu aer
Marele avantaj al filtrelor e reprezentat de dimensiunile reduse cu o inalta
suprafata filtranta disponibila. Amploarea modularitatilor si diversele tipologii
de materiale filtrante consimte acoperirea in totalitate a problemelor legate de
materialele tratabile cu acest tip de filtru. Eficienta de filtrare poate atinge
nivelul de pana la 99,92% tests B.I.A. – Berufgenossenschaftliches Institut fuer
Arbeitssicherheit (Istitutul Interprofesional pentru Protectia Muncii) l a care
periodic se supun filtrele utilizate. In functie de tipologia de instalare, sunt
disponibile filtre cu dimensiuni si caracteristici diferite pentru o vasta gama de
exigente.

39

3.17.Filtru cu aer desen

Aplicatile acestui tip de filtru sunt nelimit ate, contribuind la largirea
campului de actiune chiar si pentru pulberi cu pericol de deflagratie. De obicei
aceasta serie este dotata cu filtre care retin impuritatile. Fiecare filtru este
disponibil fie in versiune cu motoventilator fie fara motoventila tor.

3.18.Filtru cu aer prezentare

40

Tehnologia de filtrare se bazeaza prin proprietatile filtrelor. Rama metalica
protejaza materialele filtrate si aduce o mare stabilitate la structura, executate in
tabla zincata usor demontat/demontat.
Curentul creat de ventilator in amonte, obliga aerul poluat sa traverseze
filtre prin reductia montat pe latura opus si intra in ventilatoare care o immite in
hala. Filtrele sint ecstraibile si se curata cu simplicitate, fiecare model este
furnizat cu usile de ispetiune filtre
Instalarea grupurilor filtrante se face prin conectare la tubulatura rigida din
tabla zincata cu gura de aspiratie ale ventilatorului Aerul va fi introdus in mediu
respectand normele in viguare.

3.19.Filtru cu aer – mod de funcționare

41

3.3.7. Fi ltru cu carbune activ
Depuratorul cu carbune activ Sanu este conceput pentru depurarea aerului.
Aplicatiile acestui filtru sunt nenumarate, operatii care produc fum derivat din
operatiunea de sudura, ceata de ulei, aburi, estrudere material plastic, strung uri,
cabine de vopsit, etc.
Caracteristicile fundamentale sunt inalta eficacitate a filtrarii impreuna cu o
mare silentiozitate, executate in tabla zincata, compuse din module supraetajate
usor de montat/demontat. Primul modul permite sustinerea filtrelor si o usoara
gestiune de intretinere, in interior, sertarul filtre este adecvat pentru curatenia.
Toate depuratoarele din productia noastra sunt dotate cu usi de acces la filtre.

3.20.Filtru cu carbune desen

42

Functiile filtrelor sunt:
– Absortie vap ori solvent
– Depurarea aerului rezultat din procesele industriale
Datorita marii suprafete a filtrelor se obtine o viteza redusa de traversare cu
un timp mai mare de contact de la agentul poluant cu carbune activ. In parte de
jos, poluantul trece prin p refiltre mecanice, care protejaza carbunele de pulberea
de mare granulatie La cerere se pot furniza module (optional) suprapuse cu
ventilatoare de aspiratie.
Carbunele activ folosit are urmatoarele caracteristici:
– Forma: cilindrica
– Densitate (Kg/m3) : 400 + -20
– Continut de apa (%): 5 max
– Praf (% ca.): 10
– Diametru cilindri (mm): 4
– Lungime cilindri (mm): 6 -15
– Suprafata totala (m2/g): 1000 + -50
– Absortie CTC (%): 60 min
– Absortie benzene a 20 °C (%): p/ps 0.9 :39 0.1 :34 0.01 :25 (p/ps =
saturatie relativa
– concentratie de saturatie a 20 °C: 320 g/m3) valori standard.

Tehnologia de absortie se bazeaza prin proprietatile carbunelui activ (1) de
retinere majoritatii substantelor organice volatile si gazoase. Carbunii activi sunt
produse industriale inerte din punct de vedere chimic, in principal sunt compusi
de structura poroasa foarte mare.

Aceasta compozitie poroasa confera o suprafata foarte extinsa care
furnizeaza carbunelui putere de absortie. Porii cu dimensiuni variabile consti tue
partea activa in procesul de absortie. Aerul incarcat trece patura de carbune activ

43

si depoziteaza poluantul (2) care impregneaza porii. Puterea de absortie a
carbunelui activ variaza de la substanta la substanta (vezi tabelul absortie), De
aceea este indicata alegerea a modelului in functie de capacitatea in m3/h de aer
si concentratie. Aerul poluat vine aspirat si trece printr -un filtru mecanic (3) in
care se depoziteaza pulberea cu granulometria mare.
Aerul trece prin filtre cu carbune activ (1) de mare suprafata, depunand
mirosurile si eventualele componente gazoase, aerul vine expulzat in exterior
prin ventilatoare (4) .

3.21.Filtru cu carbune – mod de funcționare
Instalarea statiilor filtrante se face in exterior, si vin conectate prin tubulatur a
la gurile de aspiratie. Se pot conecta prin tubulatura rigida din tabla zincata,
acestea pot fi:
• Mase de slefuit
• Brate mobile de aspiratie

44

• Cuve de aspiratie
• Masini unelte.
Aerul va fi expulzat in mediu respectand normele in viguare

3.22.Filtru cu carbune – instalație

3.3.8. Filtru pentru aburi uleiosi
Depuratorul mecanic SANU este studiat pentru aspirarea si filtrarea fumului.
Aplicatiile acestui filtru sunt toate locuri in care se executa operatii care produc
fum derivat din operat iunea de sudura, ceata de ulei, aburi, estrudere material
plastic, strunguri, etc.
Caracteristicile fundamentale sunt inalta eficacitate a filtrarii impreuna cu o
mare silentiozitate, executate in tabla zincata, compuse prin module supraetajate

45

usor de mo ntat/demontat. Primul modul permite sustinerea filtrelor si o usoara
gestiune de intretinere, si in interior sertarul filtre este adecvat pentru curatenia
din interior.
Toate depuratoarele din productia noastra sunt dotate de usa acces la filtre .

3.23.Filtru cu aburi uleioși prezentare

Tehnologia de absortie se bazeaza prin proprietatile filtru uscat,cu rama
metalica (2) de a retine majoritatea substantelor organice volatiele si gazoase.
Separatoarele de picaturi(3) succesive retin toate lichidele conti nute in aer.
Aceasta compozitie confera o suprafata foarte extinsa care furnizeaza produsului
putere de absortie. filtre de dimensiuni variabile constitue partea activa in
procesul de absortie. Puterea de absortie a filtrelor variaza de la substanta la
substanta (vezi tabelul absortie) De aceea este indicat a urmari o alegere a
modelului nu numai in functie de capacitatea in m3/h de aer si concentratie dar
si in functie de timpul de contact. Aerul filtrat trece prin filtre absolut (4) de
mare suprafata, dep unand componentele poluante, absorbind mirosurile

46

eventualele componente gazoase, substantelor lichide se va recolta prin bazinul
interior (1) al filtrului si aerul vine expulzat in exterior prin ventilatoare (5) .

3.24.Filtru aburi uleioși – mod de func ționare
Unitatea de filtrare: Prefiltru, separatoare de picaturi, filtru metalic absolut
(mecanic OIL) Unitatea de aspiratie: electroventilatoare, pozitionat in partea
superioara a filtrului sau la baza.
Unitatea de descarcare ulei: se face prin unul sau doua robinete in functie de
mode l.
Instalarea grupurilor filtrante se face la exterior, si vine conectat prin
tubulatura la gura Se pot conecta prin tubulatura rigida din tabla zincata la gura
de aspiratie. Acestea pot fi:
• Mase de slefuit
• Brate mobil e de aspiratie
• Cuve de aspiratie
• Masini unelte.

47

Aerul va fi expulzat in mediu respectand normele in viguare.

3.25.Filtru cu aburi uleioși – instalație

3.3.9.Aspirator Mobil
Aspiratoarele mobile sunt executate in tabla zincata, si rezolva probleme le
legate de aspiratie in spatiile mici, estetica si costuri, acolo unde nu este posibila
montarea unei intstalatii de exhaustare fixa.
Structura este componibila in tabla zincata cu filtre la vedere si se executa
pana la un maxim cu trei saci, si se furn izeaza cu saci Ø 500 de depozitare in
polietilena si saci de filtrare Ø 500 de lungime 1200.
La cerere se poate furniza sistemul de curatare saci automat.

48

3.26.Aspirator mobil prezentare

Seria noastra este dotata cu filtre care mentin impuritatile pro venite de la
masinile unelte prin intermendiul ventilatoarelor de aspiratie.
Componentele permit montajul cu extrema facilitate, si este o solutie optima
pentru mediul utilizatorului.
Functionare
Ventilatoarul aduce aerul poluat la aspitator unde deseuril e mai mari cad in
sacii de racoltare, aerul traverseaza filtrele care retine praful mai subtire, apoi iese
curat prin filtre.

49

3.27.Aspirator mobil – mod de funcționare
Instalarea
Instalarea aspiratoarelor este simpla, multumita flexibilitatii se adaptea za la
mai multe mas ini unelte.
Se pot conecta prin tubulatura rigida din tabla zincata la gura de aspiratie.Acestea
pot fi:
• Mase de slefuit
• Brate mobile de aspiratie
• Cuve de aspiratie
• Masini unelte.
Aerul va fi expulzat in mediu respectand nor mele in viguare.

50

3.28.Aspiratoare mobile modele

51

CAPITOLUL IV
INVESTIGAREA POSIBILITĂȚII DESCHIDERII UNEI NOI LINII DE
FABRICAȚIE ÎN CADRUL S.C.SANU SERVICE RO SRL

4.1. Datele de intrare ale problemei
4.2. Algoritmul de rezolvare
4.3. Rezo lvarea cu progr amul informatic WinQSB
4.4. Rezolvarea problemei în condițiile unor informații complete

52

CONCLUZII FINALE

–––––– la finalizarea tuturor capitolelor ––––––

53

BIBLIOGR AFIE (exemplu)
1. Abrudan,I; Cândea, D. – „ Manual de inginerie economică – Ingineria și
Managementul Sistemelor de Producție”, Editura Dacia, Cluj -Napoca,
2002;
2. Amariei Ol ga Ioana , Aplicații ale programului WinQSB în simularea
sistemelor de producție , Editur a Eftimie Murgu Reșița, 2009
3. Bărbulescu Constantin – „Pilotajul performant al întreprinderii ”, Editura
„Economica”, București, 2000;
4. Calefariu Gavrilă – „Automatizarea sistemelor de producț ie: Log istica
industriala în construcț ia de maș ini”, Universitatea „Transilvania ”
Brașov, 1997;
5. Gillich N, Anghel C, Amariei O.I, Cercetări operaționale. Teorie și
aplicații , Editura Eftimie Murgu Reșița, 2009
6. ***http://leanmanufacturingtools.org/489/jidoka/
7. *** http://www.elalog.eu/