Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA [625921]

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
32

 Stație Totală Leica TS02;

3.1. Stație totală TS02

3.1.5. Stabilirea necesarului de personal
Pentru realizarea și integrarea imobilelor în cadastru general au fost formate 3 echipe.
Partea topografică: stație totală – 3 persoane, GPS – 4 persoane (2 persoane pentru determinarea
RTK și 2 perso ane pentru determinarea statică, iar ultima echipă a fos t formată pentru
prelucrarea datelor de la Primăria Margina și realizarea părților digitale ale sistemului de
cadastru și înregistrare sistematică.

3.1.6. Studierea documentațiilor și planurilor din zonă
Culegerea datelor primare s -a realizat din mai multe surse, descrise succint în cele ce
urmează.

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
33

3.2. Determinările topo -cadastrale realizate în teren
Prin determin ări topo -geodezice înțelegem situația topografică și preluarea datelor din
teren cu scopul realizării documentațiilor cadastrale în format electronic, iar ulterior depunerea
acestora la Oficiul de Cadastru și Publicitată Imobiliară, în cazul de față depunerea se face la
Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Făget (BCPI Făget).

3.2.1. Determinările topo -geodezice – GPS Hi-Target V30
În teren, cu ajutorul GPS -ului Hi -Target V30 s -au executat următoarele procedee:
Determinare sistem de coordonate pentru începerea drumuirii:

Fig.3.2. Determinare 2 puncte de coordonate cunoscute

Înainte de a începe Ridicarea topografică, mai exact drumuirea prin intermediul stației
totale, avem nevoie de 2 puncte de coordonate cunoscute (X – nord, Y – est, Z – cotă raportată la
nivelul Mării Negru.

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
34

3.2.1. Executarea lucrărilor de determinare topo -geodezică : GPS Hi -Target V30
S-a pregătit GPS -ul amplasat pe jalon, iar după ce am verificat conexiunea la internet,
mai exact datele mobile , s-a făcut conectarea către stația permanentă Rompos , evidențiată prin
VRS_2.3.
Semnalul RTK al GPS -ului a începerea determinării punctelor de stație S1, S2 puncte de
stație amplasate cu o vizibilitate cât mai bună asupra terenului existent și zonei din jurul acestuia.

Punctele de stație au fost amplasate astfel încât aria de acoperire pentru zona studiată să
fie acoperită, acestea fiind bornate cu ajutorul bornelor topografice (borne tip -feno).
Borna topografică este de tip bornă -feno, aceasta are un cap alb din plastic (8×8 cm)
prevăzute cu un capac roșu cu o tijă din oțel zincat cu lungime de 50 cm și an coră cu alunecare.

Fig.3.2.Bornă feno

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
35

3.2.Marcarea punctelor de stație – Bornă tip feno

3.2.2. Ridicarea topografică: Stației Totală Leica TS02
După s -au determinat cele 2 stații pentru ridicarea detaliilor din teren, s -a pus în stație
în punctul S1, stația totală Leica TS02, cu orientare către punctul de coordonate cunoscut S2, iar
după verificarea coordonatelor, cu Stația Totală am determinat (radiat) noul punct de stație S3.
Amplasarea stației în punctul de stație S1 : trepiedul a fost montat asupra punctului de
stație S1 materializat în teren cu borne feno.
S-a făcut calarea grosiera a aparatului, urmat de calarea fină, ulterior după reali zarea
etapei de punere în stație, s -a creat un nou job, pentru a introduce 2 puncte de stație de
coordonate cunoscute (punctul de stație pe care staționăm -S1 și punctul de stație pe care se face
orientarea -S2).
După stabilirea celor 2 stații denumite S1 , respectiv S2, de început , am amplasat Stația
Totală Leica TS02 deasupra punctului S1, marcat prin borna -feno și am executat procesul de
Orientare și verificare către punctul de stație S2, ulterior s -a făcut citirea punctului de stație S3.

Ridicarea topografică s -a executat din punctele de stație determinate (S1, S2, S3) cu
ajutorul stației totale Leica TS02, astfel încât orientarea se face astfel:
• S1 orientat spre S2 ;
• S2 orientat spre S1;

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
36
• S3 citit din S1;
• S3 orientat spre S1.
Pentru realizarea îndesirii punctelor geodezice din zona luc rării topo -geodezice a fost
necesar determ inarea a două puncte (S1 și S2 ) cu ajutorul GPS -ului prin Metoda RTK Int.
Punctele sunt necesare pentru executarea de ridicare a detaliilor de planimetrie și de relief de pe
terenul existent (pământ).
Aceste puncte au fost materializate în teren cu ajutorul bornelor tip Feno, acestea fiind
identificate prin puncte de reper precum copaci, stâlpi de înaltă/joasă tensiune, astfel încât atunci
când se face reî ntoarcerea pe teren, să fie ușor de identificat.

3.2.3. Radierea detaliilor cu Stația Totală Leica TS02
După executarea procesului de orientare și verificarea a coordonatelor punctelor de
stație, , dacă erorile sunt acceptabile (2 -8 mm), urmează ridicarea detaliilor din teren,
menționând faptul că fiecare detaliu din teren (ex: pom) este identificat de câtre operatorul
Stației Totale printr -un cod numeric (ex: pom = tastând 23, constructie locuinta CL – tastând 08,
stâlp de beton = tastând 13, etc).
În vederea realizării ridicării topo -geodezice a determinării diferenței de nivel, de reliev, dar și
altimetriei zonei, s -au executat lucrării topografice cu ajutorul stației totale Leica TS02 prin
metoda radierii planimetrice (X -nord, Y -est, Z)
S-a staționat în S1 cu ajutorul stației totale Leica TS02, pentru început s -a făcu t
punerea în stație deasu pra punctului materializat : Trepiedul a fost montat deasupra punctului S1 ,
iar cu ajutorul laserului s-a poziționat stația totală în punctul S1 , fiind identificat p rintr-o bornă
tip-feno.
S-a efectuat calarea grosiera, din cele 3 picioare trepiedul ui, iar după ce mutarea
stației de pe ambază cu ajutorul șurubului pompă; în momentul în care a fost făcută calarea
grosieră și punctul laser se află în punctul topografic S1, se continuă calarea fină, aceasta fiind
efectuată din cele 3 șuruburi amplasate deasupra ambazei stației totale Leica TS02.
Cand a fost calată stația totală în punctul dorit, se deschide Stația și se accesează meniul
acesteia, ulterior formându -se un Job nou pentru începerea Orientării din S1  S2.

După ce s -a făcut orientarea prin intermediul Stației Totale, s-a verificat dacă orientarea
către punctul, are diferențe față de S2 determinat cu ajutorul GPS -ului Hi -Target V30 , iar aceasta
fiind corectă , cu diferențe de 4 -5 mm , am început ridicarea detaliilor din teren, în principiu

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
37
ridicarea topografi că a constat în radierea arborilor, cote pentru diferențe de nivel, rigolă, drum,
copaci, dar au existat și alte c oduri, cum ar fi indicator rutier, stâlp, nuc, etc.
Din punctele de stație au fost determinate S1, S2, dar și punctul de stație citit, denumit
S3, am reușit să acoperim toată zona, astfel am cre at un plan de situație complet.
3.2.4.Reperajul punctelor de stație (S1, S2, S3)
În momentul finalizării etapei d e teren (I), după ce s -au radiat toate detaliile din teren,
inclusiv cote de nivel, s -a făcut o schiță de reperaj a punctelor de stație. Această schiță conține
dimensiunile între punctele de stație, precum și fiecare punct de stație în raport cu datele din
teren.
Reperajul punctelor de stație determinate în teren (S1, S2) cu ajutorul GPS -ului Hi -Target
V30 prin metoda RTK Int a fost făcută cu distomatul/telemetru și ruleta (50m), punctele de reper
fiind punctele fixe din teren (stâlpi de înaltă tensiune, copaci solizi remarcabili în momentul în
care se face deplasarea în teren) .
3.3. ETAPA DE BIROU (I)
La finalizarea ridicării topografice a detaliilor din teren, datele din Stația Totală Leica
TS02 și GPS Hi -Target V30 au fost descărcate și conve rtite la birou, prin intermediul unor
mijloace de transfer (cabluri speciale acestor instrumente), dar și softuri specializate, ulterior
pregătindu -se pentru prelucrarea acestora.
3.3.1.Prelucrarea datelor GPS
Prelucrarea datelor s -a făcut într -un mod si mplu, cu ajutorul cablului de date cu mufa
USB, făcând conectarea între calculator și constrolerul GPS -ului Hi -Target V30.
În primul rând se conectează USB la calculator și de asemenea controllerul; se acceptă
conexiunea între cele 2 și deja avem permisi unea de explorare a datele din GPS.
Datele care sunt descărcate sunt în format .txt , format editabil Notepad, sub formă de
coordonate (care au fost raportate în Autocad cu ajutorul programului de convertitre și nu numai,
denumit TopoLT) și carnet de teren conform datelor elipsoidale prezente în acel moment , date
recepționate din sateliți, unde este detaliat fiecare punct înregistrat în GPS, ora și tipul
semnalului (RTK Int, Float, RTD, Single, None) , aceste date au fost convertite în format de
Autocad, .dx f și .dwg.

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
38

Fig.3.3. Descărcare date GPS Hi -Target V30

Descărcarea stației totale se face cu ajutorul programului Leica Geo O ffice și un cablu
special de conectare și descărcare a datelor:
Selectăm funcția Tools din  Data exchange manager

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
39

Pentru descărcare, în partea stângă se află conținutul aparatului, iar în partea dreaptă
conținutul calculatorului. Cu ajuto rul mouseului și principiul “drag and drop” s -a transferat
fișierul din stație în folderul din calculatorul nostru.

Fig.3.3. Copiere folder

3.3.3.Raportarea punctelor cu ajutorul programului auxiliar TopoLT .
TopoLT este un program care are în altcătuirea lui unelte specifice pentru realizarea
aplicațiilor 2D sau 3D, dar și multe alte facilități în desenarea și realizarea unor planuri
topografice, folosirea modelului tridimensional al terenului, realizarea modelului 3D, respectiv
curbele de nivel, calcularea de volume, aliniere și editare text, realizare tabele de coordonate,
precum și la georeferențierea imaginilor ras ter, dar și printa rea automată.

3.3.TopoLT – Raportare coordonate

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
40

Fig.3.3. Raportarea coordonatelor cu ajutorul TopoLT
3.3.4.Întocmirea planului de situație
Planul de situație : a fost realizat în urma măsurătorilor efectuate în teren, după cum se
obser vă în figura de mai jos, sunt 6 trasee de diferite dificultăți și denumiri.Legătura între trasee
s-a făcut în urma codurilor menționate în stația totală.
Pentru a întocmi corespunzător planul de situație, în momentul efectuării etapei de teren,
fiecare punct înregistra t s-a notat codul de copac (23), respectiv numărul traseului, de exemplu
„30_traseu1”.

3.4.ETAPA DE BIROU II
La finalizarea planului de situație întocmit, se trimit datele către arhitect, acesta care
urmează să proiecteze hala industrială și axele acesteia pentru efectuarea planului de situație
propus.

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
41
3.4.1.Întocmirea planului de trasare
După recepționarea planului de construcție, se întocmește planul de trasare al acesteia.

Nr.Pct. X[m] Y[m]
1A 484977.597 214229.709
1B 484968.484 214251.641
1C 484959.371 214273.573
2A 484969.285 214226.255
2B 484960.173 214248.187
2C 484951.060 214270.120
3A 484960.974 214222.802
3B 484951.861 214244.734
3C 484942.749 214266.666

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Ghiroda este o comună din Județul Timiș, aceasta este formată din satele Giarmata Vii și
Ghiroda (reședință) , având prima atestare documentară a localității în anul 1332.
Lucrarea s -a realizat în extravilanul localității Ghiroda , zona fiind la 2 ,0 km de intravilan
Ghiroda, iar ridicarea e tapele topo -geodezice au fost executate cu ajutorul instrumentelor: GPS
Hi-Target V30 și Stație Totală Leica TS02.
Timișoara este cel mai mare oraș din partea de Vest a Țării, este un oraș în continuă
dezvoltare, suburbiile orașului, dar și localitățile di n apropierea orașului se integrează în oraș,
unde infrastructura se extinde către localitățile din apropiere, iar populația este într -o creștere
continuă.
Comuna Ghiroda fiind parte integrată din Municipiul Timișoara, iar zona respectivă este
în continuă dezvoltare, majoritatea fabricilor, halelor și spațiilor de producție și depozitare se
retrag în această zonă unde s -a creat un parc industrial, unde majoritatea companiilor își
desfășoară activitatea de producție sau/și depozitare, de aceea această inves tiție este un beneficiu
întregii comunități, astfel încât ajută la dezvoltarea, dar și crearea unor locuri de muncă, precum
și plata unor taxe și impozite către autoritățile locale, mai exact Primăria Comunei Ghiroda.
Zona de studiu este o amplasare cu un puternic impac de dezvoltare economică,
strategică, dar și benefică comunității , parc ul industrial din apropierea zonei studiate conține
o suprafață importantă de construcții, fabrici, hale industriale, locuri de muncă.

Dojcsar Oana Mădălina – FOLOSIREA METODELOR TOPOGRAFICE ȘI GEODEZICE ÎN VEDEREA
REALIZĂRII CADAS TRULUI GENERAL ÎN COMUNA MARGINA, JUD.TIMIȘ
42
Ridicarea topografică s -a făcut în condiții de siguranță din punct de vedere al erorilor,
pentru început s -au determinat punctele de stație cu ajutorul GPS -ului, semnal RTK, iar restul
ridicării topo -geodezice, dar și trasarea topografică a fost executată cu ajutorul Stației Totale
Leica TS 02.
Stația totală s -a utilizat folosind metoda radierii, dar și trasarea și verificarea continua a
construcției.
Beneficiarul realizării acestei investiții este o companie industrială, iar beneficiile
investiției sunt locale și zonale, astfel încât se form ează locuri de muncă, se aduc noi taxe și
impozite către bugetul local, dar și industrializarea zonei dar și din Județul Timiș, zona de Vest a
României.

BIBLIOGRAFIE

1. Ciolac Valeria și colab. 2007 – Lucrări practice de topografie, Ed. Eurobit,
Timișoara;
2. Dragomir L., Bârliba C., 2012, Topografie Specială – Caiet de Lucrări Practice,
Editura Focus Petroșani
3. Smuleac A., Nemes I., Măsurători electronice de distanțe, 2014, Editura Mirton
4. Coșarcă C., 2003, Topografie inginerească , Editura Matrix, București;
5. https://www.ct.upt.ro/users/SorinHerban/Topografie1.pdf