Fata babei și fata moșului Povestirea copiilor [625885]

SĂ CITIM PENTRU MILENIUL III
MODALITATE DE STIMULARE A CREATIVITĂȚII COPIILOR

Antal Gabriela Luciana
Prof. preș. Gr . P.P. Nr. 4 Târnăveni

“Cartea e o făgăduință, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumuseți”
(Mihail Sadoveanu)

În contextul actual al Învățămantului preșcolar cadrele didactice sunt chemate să armonizeze
și să sintetizeze informații din diferite d omenii ale știintelor, renuntând la logica lor particula ră.
Educația fiind un mecanism complex, transformă omul în valoare, în valoarea supremă, cu condiția ca
el să asimilize valorile pe care procesul de educație le vehiculează.Centrarea procesului de înv ățământ
pe învățarea creativă și, în general, oferirea unui mediu educațional favorabil, dezvoltă și potențialul
creativ al copiilor, pentru a -l transforma cu timpul, în creativitate inovativă și inventivă. Creativitatea,
ca va loare formativă esențială, oc upă un loc foarte important în dezvoltarea personaității copilului și
este necesar ca asupra acesteia să se acționeze focalizat încă din perioada preșcolară, prin mijloace și
metode specifice, pentru a crea o personalitate arm onioasă individului. Prin abor dări sistematice
convergente dinspre mai multe domenii, prin cercetări științifice, s -a probat ca creativitatea se poate
educa. Grădinița trebuie să -și fixeze drept scop dezvoltarea creativității la orice copil.
Vârsta preșcolară se caracterizează printr -un remarcabil potential creativ; dacă acesta nu este
fructificat, pierderile care se produc sunt mari, iar recuperările ulterioare sunt parțiale și adesea
minime.Sarcina primordială a tuturor instituțiilor de învățământ este să cultive creativitatea de
timpuriu, pentru a avea certitudinea că mai târziu, persoanele respective își pot valorifica potențialul
creativ în direcția elaborării de produse de rară și extremă valoare socială. Preșcolaritatea este
apreciată ca fiind vârsta ce cuprinde cea mai important ă experiență educațională, fiind un fenomen
complex cu multiple fațete și implică calități de cunoașterea fictive, voliționale și de personalitate,
exprimând vocația fundamentală a ființei umane. Este vârsta la care, este imperios necesară stimularea
poten țialulu i creativ al copilului, neevidenț iat sau neexprimat încă prin cunoaște rea și stimularea
aptitudinilor.T rebuie cultivate unele valori, precum originalitatea, perseverența,interesele cognitive dar
și cele artistice. Atitudinea adultului față de copil , aprobativă și mai ales participativă, amplifică
disponibilitățile creative. Numai un educator deschis, cald, apropiat va putea stimula potențialul creativ
al copilului.Ca produs creativitatea, se caracterizează prin noutate, originalitate, utilitate soci ală și

aplicabilitate,valoare, armonie, relevanță . Preșcolarii și școlarii mici au o creativitate naivă, grație fie
imaginației bogate, fie curiozității, plăcerii de a fabula, spontaneității specific e vârstei. Acest capital
promiță tor și atât de generos nu trebuie abandonat în voia hazardului. Educatoarea are la îndemană o
paletă largă de forme prin care poate exprima și dezvolta zestrea nativă a copilului. Pentru a nu îngrădi
inițiativa ea trebuie să fie adeseori doar un antrenor, un organizator al activit ății. Cu cât se oferă mai
mult posibilitatea copilului de a fi spontan și independent, cu atât șansele ca acesta să devină o
persoană creativă cresc. Educatoarea este cea care trebuie să aprecieze strădaniile copilului, chiar și
atunci când ele nu corespun d unor criticii riguroase, să -l mobilizeze să -și finalizeze produsele.
Noi, cadrele didactice suntem mentorii tinerelor vlăstare care ne privesc ca pe niște atotștiutori
și așteaptă de la noi toate răspunsurile la întrebările lor spuse sau nespuse care să -i călăuzească prin
lumea mare a celor mari .
Definirea creativității este dificilă datorită complexității fenomenului creației și a multitudinii
abordărilor întâlnite în literatura de specialitate. Conceptul de creativitate este destul de vag, în mintea
omului obișnuit, acesta fiind asociat, de regulă, cu creații artistice, investiții tehnice sau descoperiri
științifice și presupunând un mod a fi, imaginație, originalitate, talent, libertate interioară. Ea se relevă
ca esențială și definitorie pentru existe nța umană în toate etapele și sub toate formele ei. Preocupările
numeroase pentru studiul creativității, pentru identificarea și utilizarea unor metode de antrenare și
dezvoltare a cerativității, la nivelul individual și de grup, sunt justificate de cerin țele sociale actuale și
de viitor. Dezvoltarea creativității devine, astfel, o componentă a învățământului formativ, un obiectiv
esențial al școlii contemporane. După A.Haven “ oamenii ar fi mult mai creativi dacă li s -ar explica
în ce constă, de fapt, noț iunea de creativitate .”
Nu există o lume mai frumoasă și mai fascinantă ca lumea poveștilor. Vârsta preșcolară este
cea mai propice pentru a obișnui copilul cu cărțile, pentru, a -I stimula și dezvolta imaginația
vocabularul, gândirea, spontaneitatea, cre ativitatea. Poveștile au fost dintotdeauna o modalitate utilă și
plăcută de a petrece timpul alături de copil și de a -i transmite un mesaj, de a -l învăța să descopere și să
se aventureze î n minunată lume a fanteziei. Ele dezvoltă creativitatea și îmbogățe sc imaginația
copilului lăsând loc participării sale la aventurile personajelor, la a gândi ce urmează să se întâmple, la
a-și imagina cum arată, cine sunt ele. Desfășurând la gradiniță un învățământ creativ, bazat pe metode
creativ e vom amplifica latura formativă a învățării și cu cât vom solicita mai mult efortul intelectual și
creativ al copiilor cu atât va crește șansa creatoare a preșcolarului. Pornind de la premiza ca jocul
mobilizează personalitatea copilului, am găsit în acesta un excelent mijloc de a fructifica, stimula și
consolida imaginația debordantă a preșcolarului . Jocul și învățarea oferă copilului multe ocazii de a -și
combina și recombina informațiile de care dispune, de a construi realul din propriile imagini Jocurile și

activitățile crea tive vor contribui din plin la dezv oltatrea personalității preș colarului.Consider în primul
rând că se impune folosirea de strategii creative în activitățile de educarea limbajului, deoarece
limbajul nu reprezintă numai un proces care se dezvoltă spectacul os la aceasta vârstă ci și prin care se
asimilează experiența personală și ca re influentează și este influenț at de toate procesele pshice și în
mod special de componenta afectiv -motivațională.
Din activitatea pe care o desfășor la grupă, aș dori să împăr tașesc un exemp lu concret dintr -o
activitate, de educarea limbajului, un joc didactic, deoarece este bine știut faptul că jocul este cea mai
sigură cale de acces la sufletul copilului, ocupând o poziție privilegiată la această vârstă, ceea ce i -a
inspirat lui A. Binet următoarea reflexie: „Copilul este în mod esențial cineva care se joaca”.
Am ales jocul “Povești încurcate”. Ascultând povești, povestiri și basme, copilul recunoaște
mental pricipalele momente ale narațiuni, le inversează, le omite, le amplif ică, inventează unele noi.
În jocul „Povești încurcate” – Zâna Poveștilor, cere ajutor copiilor să descurce poveștile încurcate din
traistă . Copii au avut sarcina să ia din traistă silute cu personaje din 6 povești pe eu le -am ales, să le
denumească, să l e așeze la povestea lor – în deco rul pregătit fiecă rei povești, după care să încerce să
schimbe cursul povești cum vor ei înlăturând presonajele care nu le plac, dar să și motiveze de ce nu le
plac. Am ales ca metodă de stimulare a creativității în desfășurarea jocului, brainstorming -ul, metodă
prin care se dezvoltă spiritu l creativ, se formează componenț e creative exersându -se gândirea
divergentă, care te invită la elaborarea unor soluții personale pentru rezolvarea unor probleme.
Utilizarea acestei metode este punctul de plecare în construirea învățării, bazat pe cunoștintele
copilului. Brainstorming -ul poate fi folosit individual, perec hi sau grup, fiind cea mai răspândită
metodă de stimulare a creativității, bazată pe principiul suspendării judecății.
În desfășurarea jocului am observat la copii că au cam înlăturat în jocul lor personajele
negative, copilul a fost lăsat să spună exact ce dorește, acest lucru îmbunătățin d în mod vizibil
comunicarea, a înțeles că nu este o simplă marionetă și, dacă vrea să comunice tot ceea ce ar dori să
spună, trebuie s ă facă apel încetul cu încetul la întreaga sa imaginație, la observare și sensibilitate.
În etapa – asigurarea retenției și a transferului am pus copiilor întrebările:
– Cum ar fi fără povești? – urât și nu am ști nimic.
-De ce ? –povești le sunt amuzante , frumoase ș i din ele învățăm.
-Ce învățăm din povești? – să acultăm de părinți, bunici și de doamne; să nu mințim ca vupea;să fim
harnici.
-Dacă Scufița o asculta pe mama ei și nu stătea de vorba cu lupul, cum era povestea ? – nu mai ave am
poveste.
Metod a brainstorming (asaltul de idei),a oferit copiilor posibilitatea manifestării libere,

spontane a imaginației, crescând productivitatea creativității individuale ca urmare a interacț iunii
membrilor și a acționării lor într -o soluție de grup. Știm cu toți i că oricine poate învăța de oriunde.
Un alt exemp lu,voi prezenta pe scurt o altă metodă interactivă de stimulare a creativității
„Pălăriile gânditoare ” care are la bază interpretarea de roluri prin care copiii își exprimă liber
gândirea, dar în acord cu semnificația culorii pălăriuțelor care definesc rolul.
Se formează un grup de 6 copii; Se împart pălăriuțele gânditoare;
Se prezintă de către educatoare o situație cât mai concis formulată pentru a fi înțeleasă de copii; Copiii
dezbat situația/ cazul exp us ținând cont de culoarea pălăriei care definește rolul.
Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea, responsabilă cu controlul discuțiilor, extrage
concluzii – clarifică
Pălăria albă – este povestitorul, redă pe scurt conținutul textului, exact cum s -a întâmplat acțiunea,
este neutru – informează
Pălăria roșie – își exprimă emoțiile, sentimentele, față de personajele întâlnite, nu se justifică – spune
ce simte
Pălăria neagră – este criticul, prezintă aspectele negative a întâmplărilor, exprimă do ar judecăți
negative – identifică greșelile
Pălăria verde – este gânditorul, care oferă soluții alternative, idei noi, dă frâu imaginației {Ce trebuie
făcut?} – generează idei noi
Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive și constructive , explorează optimist
posibilitățile, crează finalul – efortul aduce beneficii
Exemplificare : Domeniul Limbă și Comunicare DLC
Scop :dezvoltarea capacității copilului de a reproduce conținutul unui text,de a se exprima liber, creativ.
Tema: “Fata babei și fata moșului” – Povestirea copiilor
Pălăria albă – redă pe scurt conținutul povestirii;
Pălăria roșie – va caracteriza personajele pozitive și negative (fata moșneagului cu fata babei)
Pălăria albastră – argumentează (de unde reies însușirile personajelor)
Pălăria neagră – critică personajele negative (fata babei și baba)
Pălăria verde – găsește variante (ex: cele două fete să se fi ajutat una pe alta)
Pălăria galbenă – găsește alt final(fata babei ajută personajele întălnite și se întoarce acasă bogată)
Poveșt ile, ca activități organizate, au o valoare cognitivă, etică și estetică, prin care se exercită o
puternică înrâurire asupra întregii personalități a copiilor, se exersează vorbirea copiilor, se formează
deprinderea de a vorbi independent, ceea ce contrib uie la o exprimare corectă, coerentă,
expresivă. Magia cuvântului îl va ajuta pe copil să își creeze în minte imagini fabuloase, personaje,

palate și castele minunate. De aceea nu trebuie să se înlocuiască basmele și poveștile, cu desenele
animate sau cu televizorul. Creativitatea este nu doar speranța ci un imperativ al progresului.
Creativitatea este fereastra larg deschisă ce -i dă imaginației aripi și puterea de a atinge înaltul,
de a da viselor contur și împlinire,dă culoare vieții, aducând speranță î n priviri, alungă frica și
neîncrederea, lăsând locul curajului și încrederii în sine. Să păstrăm această fereastră mereu deschisă
pentru a primi mereu în suflet lumină , căldura și prospețime. Copilul repovestește poveștile, apoi,
uneori poate desena sau creea anumite jocuri în care să folosească cele învățate. Poveștile, ca activități
organizate, au o valoare cognitivă, etică și estetică, prin care se exercită o puternică înrâurire asupra
întregii personalități a copiilor, se exersează vorbirea copiilor , se formează deprinderea de a vorbi
independent, ceea ce contribuie la o exprimare corectă, coerentă, expresivă.
Poveștile dezvoltă vocabularul și îmbogățesc bagajul de cuvinte la care copilul poate apela în
diverse situații pentru a se exprima sau pentr u a explica. Capacitatea de a comunica cu cei din jur, de a
folosi limbajul, este o achiziție importantă pe care se bazează însușirea altor abilități de maximă
importanță pentru activitatea desfășurată în grădiniță. În întregul proces instructiv -educativ d in
grădiniță și îndeosebi prin activitățile de educare a limbajului, copilul își însușește în mod practic
fonetica, sistemul gramatical,vocabularul. Pentru preșcolari, magia personajelor și aventurilor din
lumea poveștilor creează un prilej excelent pentru îmbogățirea cunoștințelor. Poveștile au o valoare
informativă, educativă și formativă ridicată, fiind un mijloc de stimulare a trăirilor emoționale pozitive,
pe fondul cărora sporește motivația intrinsecă a copiilor. Dezvoltarea dragostei față de litera tură, încă de
la vârsta preșcolară, se consideră o reușită dacă educatoarea știe să sensibilizeze pe micii ascultători
prin intermediul forței expresive a limbajului artistic.
În încheiere, ca o concluzie finală, consider că se poate face mult în direcția educării
capacităților creatoare ale preș colarilor, dacă educatoarea -ea însuși -adoptă o poziție creatoare în
organizarea și desfășurarea activităților. Meseria de educator este o frumoasă profesiune care nu
seamănă cu nici o alta, o mesrie care nu se părăs ește seara, odată cu hainele de lucru. Este aspră și
plăcută, umilă și mândră, exigentă și liberă, o meserie în care mediocritatea nu este permisă, o meserie
care epuizează și înviorează în același timp, ingrată și plină de farmec în același timp.
"Tot ce ea ce nu dăruiești, pierzi!".
BIBLIOGRAFIE
Revista Învățământului Preșcolar -1-2/2008;
Revista Învățământului Preșcolar -3-4/2008;
Mușata Bocoș,Editura paralela 45,2oo7;
Programa activităților instuctiv – educative în grădinița de copii, Ministerului Educaț iei și

Cercetării/2008
P.Popescu -Neveanu , Învățare și creativitate, Revista de pedagogie nr.1 -1980
Bocos,M.,Chiș,V.,Stan,C.,Albulescu,I.(2006) Tradiții, valori și valori și perspective în pedagogia
învățământului preșcolar, Colecția Științele Educației, Cl uj-Napoca;
Bocoș,M.,Catalano,H.,(2008), Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, Presa Universitară
Clujană;