Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006 [625867]

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

57 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban
THE CITY OF THE PRESENT – THE CITY OF
THE FUTURE
ORAȘUL PREZENT – ORAȘUL VIITORULUI

Cristina ALPOPI
Department of Public Administration, Academy of Eco nomic Studies, Bucharest, Romania
Catedra de Administrație Publică, Academia de Studi i Economice București, România
[anonimizat]

Abstract
Developing the knowledge-based economy has changed dramatically in the guiding forces of urban develop ment
in Europe. In conditions of globalization, the comp etitiveness of cities not only depends on basic inf rastructure –
roads, energy, water and sanitation – thouse beeing forced to fight on the field of technology through the adoption
of modern management structures. Thus, the provisio n of services at higher level becomes the main acti vity in
cities, leading to the emergence of a new concept, the "intelligent cities".
Keywords: intelligent cities, knowledge based economy, global ization

Rezumat
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere a schimb at în mod dramatic forțele călăuzitoare ale dezvolt ării
urbane din Europa. În condițiile globalizării, comp etitivitatea orașelor nu depinde doar de infrastruc tura de bază –
drumuri, energie, apă și salubritate – acestea fiin d nevoite să lupte și pe teritoriul tehnologiei pri n adoptarea de
structuri manageriale moderne. Astfel, furnizarea d e servicii la nivel superior devine activitatea pri ncipală din
orașe, ducând la apariția unui nou concept, cel al “orașelor inteligente”.
Cuvinte cheie: oraș inteligent, economie bazata pe cunoaștere, gl obalizare

1.Introducere
Cu toate că toți cunoaștem înțelesul aproximativ al termenului ,,oraș” și mulți specialiști din diferi te
domenii, de la sociologi la arheologi, de la geogra fi la economiști, istorici, demografi, urbaniști, a u
încercat sa dezvolte acest concept, definirea sa ex actă și univocă este destul de dificilă. Pentru
sociologi, orașul este o așezare umană relativ înti nsă, densă și permanentă, alcatuită din indivizi
eterogeni din punct de vedere social.

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

58 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban Pentru economiști , orașul este un spațiu economic în care se concentrează pe o suprafață relativ mică
numeroase activități și deci fluxuri de capital, de bunuri, de forță de muncă, servicii etc.
Pentru geografi, orașul este o concentrare într-un anumit spațiu construit de locuitori care desfășoar ă
activități fundamentale din sectorul secundar și te rțiar.
O altă direcție de definire a orasului este cea de conveniență agreată atât de demografi cât și de
cercetători din domeniul administrației publice și se bazează , de obicei, pe o clasificare a numărulu i
populației. Dar numarul populației nu se exprimă în mod necesar și direct în funcție de structura,
forma si funcția orașului, ci variază de la o cultu ră la alta și de la o epocă la alta. Î n realitate
orașul, mai mult decât numărul de locuitori, este c aracterizat de numeroase funcții care se reflectă î n
diferențele, uneori nete, dintre diferite cartiere: comerciale, industriale, culturale, birocratice, r ezidentiale
etc.
În concluzie ,
Orașul este o formă complexă de așezare umană, cu u n număr mare de locuitori, având dimensiuni
variabile și multiple dotări edilitare, de obicei c u funcție politico-administrativă, industrială, com ercială și
culturală; construcțiile sunt grupate în ansambluri arhitectonice și organizate în zone cu utilități d efinite
(industriale, comerciale, administrative, de locuin țe etc); se dezvoltă relatii si comunități bine org anizate,
cu funcții multiple și complexe exercitate de o pop ulație care trăiește in cea mai mare parte din acti vități
mai puțin agricole; exercită o mare influență econo mică și organizatorică asupra zonei înconjurătoare.
Orașul, oricum l-am defini, prezintă întotdeauna un raport strâns de interdependență, de schimburi
reciproce cu teritoriul inconjurator spre care tran smite efectul propriilor sale activități și de la c are
primește impulsuri și solicitări.
În raport cu activitățile de bază pe care le desfaș oară, orașele se pot clasifica în:
/square4 orașe specializate, in care predomină populația ocu pată într-un anumit sector de activitate:
/square4 industriale – Sochaux ( Franța – sediul uzinelor Pe ugeot ), Torino (Italia – oraș monoindustrial
datorită predominării industriei automobilistice în raport cu toate celelalte sectoare productive),
Kiruna (Suedia), Tubarao (Brazilia), Lupeni (Români a);
/square4 de servicii, individualizându-se mai ales orașe tur istice (Cannes in Franța, Mecca în Arabia
Saudită, Miami in SUA, Veneția in Italia, Predeal î n România); orașe financiar-bancare

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

59 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban (Frankfurt, Hong Kong), culturale (orașele universi tare Oxford și Cambridge in Marea Britanie,
Uppsala in Suedia);
/square4 agricole, foarte numeroase în țările în curs de dez voltare și încă numeroase în țările fost
comuniste;
/square4 orașe cu funcții politico- administrative, remarcân du-se orașele construite special pentru a
îndeplini funcția de capitală: Washington (SUA), Ca nberra (Australia), Moscova (Rusia).
/square4 orașe cu funcții multiple: majoritatea orașelor din țările dezvoltate, precum și unele centre
urbane din toate țările în curs de dezvoltare, resp ectiv toate marile orașe ale lumii: New York,
Tokyo, Paris, Londra, Cairo, Rio de Janeiro, Beijin g.
În perioada actuală, în care raportul de interdepen dență între oraș și teritoriul înconjurător devine tot
mai dinamic și complex, tind să se formeze așa numi tele sisteme urbane sau conurbații, reprezentând
ansambluri constituite din orașe care se dezvoltă i ndependent, sunt apropiate spațial, își păstrează
personalitatea, rămânând distincte și au de rezolva t probleme comune: alimentarea cu apă, cu energie
electrică, amenajarea și protecția mediului înconju rător.
Cazul cel mai simplu de conurbații este cel al oraș elor gemene, ca de exemplu Saint Paul și
Minneapolis din SUA, de o parte și de alta a fluviu lui Mississippi, Ludwigshafen și Mannheim din
Germania, situate de o parte și de alta a Rhinului, Messina și Reggio di Calabria din Italia, de o par te și
de alta a strâmtorii Messina.
În prezența formelor particulare accentuate de dezv oltare socio-economică și de specializare a
producției, sistemele urbane pot forma așa numitele zone metropolitane, arii sau sisteme metropolitane
sau mai simplu, metropole.
Metropolele sunt orașe mari, atât ca populație (pes te 1 milion de locuitori) cât și ca întindere, cu o mare
influență în teritoriu, jucând de regulă rolul de c apitale regionale și naționale. Din această categor ie fac
parte aproape toate marile orașe ale lumii (Londra, Rio de Janeiro, Moscova). Metropolele au funcții
complexe, fiind în egală masură mari centre economi co-financiare, culturale și politico-administrative .
Au în jurul lor câteva sau mai multe orașe-satelit , centre urbane mici sau mijlocii cu profil special izat
(de obicei orașe care îndeplinesc funcția de cazare a populației din marile orașe catre care graviteaz ă,

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

60 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban fără a-și crea o bază economică proprie) sau cu un profil complex, dar care întrețin relații intense d e
cooperare cu marele orașe.
Metropolele se numesc monocentrice atunci când se e xtind în jurul unui centru unic, care desfașoară o
funcție centripetă la nivel local și național și un de dezvoltarea industrială se datorează marilor ind ustrii
de bază, iar sistemul de relații urmează itinerarii radiale.
Metropolele policentrice sunt caracterizate prin pr ezența unui centru principal care stabilește cu alt e
centre mai mici sau mai puțin dinamice împărțierea sarcinilor privind serviciile și infrastructura, pr ecum
și dezvoltarea activităților productive și economic e în general.
Megalopolisul constituie stadiul de gigantism al co nurbațiilor, teritoriu organizat într-o imensă conu rbație
policentrică.
Tendința de urbanizare și creștere urbană țintește in anul 2025 spre o creștere urbană care probabil n u
va diferi mult de prezenta urbanizare.
Creșterea urbană va fi însoțită de sporirea urbaniz ării. Aproximativ 65% din populația lumii va fi urb ană
până in anul 2025. Problemele de mediu datorate urb anizării devin din ce în ce mai importante.
Dezvoltarea orașelor și în special a megaorașelor r idică mari probleme de sănătate locuitorilor. În t imp
ce procesul de urbanizare a ajuns la jumătate în ță rile dezvoltate, orașele din țările în curs de
dezvoltare sunt în creștere accentuată. În cadrul a cestor regiuni trăiesc milioane de oameni în
megaorașe. Orașele sunt elemente la nivel social, e conomic dar și sisteme de mediu deopotrivă
vulnerabile și fragile. De asemenea ele reprezintă un mod eficient de folosință a spațiului și oferă
oportunități pentru producție și interactiune socia lă; ele consumă cantități semnificative de resurse, cu
mult peste consumul populației rurale de acelasi ca libru.
Exista totuși grave îndoieli în privința viitoarelo r orașe și a susținerii lor in termeni economici și cum vor
putea ele genera și distribui suficientă bunăstare și ajutor locuitorilor la standarde de viață accept abile
în viitor. O societate a viitorului, un oraș al vii torului, poate fi imaginat ca o conurbatie care ofe ră
facilități economice, educaționale, rezidențiale, s ociale, culturale etc, dar poate conține și zone di ntre
cele mai puțin prospere, asociate cu o gama largă d e probleme sociale.
O viziune asupra orașului viitorului este una în ca re toți cetățenii se pot bucura de condiții bune de
viață, oportunități bune de educație , muncă, convi ețuire și sănătate.

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

61 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban De aceea ,,campul informational” al orașului trebui e aliniat cat mai bine cu cel ,,fizic”, în termeni
geografici ai orașului, dar și cu nevoile reale ele mentare ale cetațenilor.
În viitor, cartierele (zonele) situate în apropiere a centrului orașului, dar despărțite de acesta prin tr-o
serie de limite fizice, sociale și economice (sărăc ie, rata mare a șomajului, nivel scăzut de educație ),
trebuie sa facă parte din importante programe de de zvoltare, la care parteneri publici și privați să-ș i
aducă contribuția alături de comunitatea locală. A ceasta ar fi o oportunitate ideală pentru a utiliza noile
tehnologii in aceste programe de dezvoltare, iar im pactul lor ar putea fi vizibil și masurabil. Tehno logiile
informatiei și comunicatiilor (TIC) vor fi componen te esențiale ale strategiei de dezvoltare a orașelo r în
viitor.
Orașele au diferiți constituenți – cei ce muncesc i n respectivele orașe, cei ce trăiesc și cei ce vizi tează
acele locuri. Luând în considerare diferitele si de sele confruntări ale nevoilor acestor probleme
constituie provocări majore pentru proiectanții ora șelor viitorului.
Așadar, orice viziune asupra orașului viitorului, t rebuie să ia în considerare orașul existent în prez ent,
existența sa fizica, socială, economică și politică . Poate, calea cea mai ușoară de a face acest lucru
constă în analizarea îndeaproape a diferitelor cara cteristici ale unui oraș. În timpul zilei, poate fi locul în
care se muncește sau se fac cumpărături, iar noapte a poate fi un loc cu totul diferit – un vibrant cen tru
cu baruri, restaurante și locuri atractive de întâl nire, atrăgând atât rezidenți cât și vizitatori, da r poate fi
și un loc periculos, un mediu nesigur, cu înalte ni vele ale criminalității și comportamente anti-socia le. Și
în orașul modern, aceste medii diferite pot fi loca lizate doar la câteva străzi distanță una de cealal tă sau
pot coexista în aceeași locație la intervale diferi te de timp.
Orașul viitorului este un oraș bazat pe cunoaștere, un oraș în care fiecare dintre caracteristicile ca re
coexistă în cadrul lui este dublată de o bază de in formații (IOSCP) care transmite in timp real inform ații
către rezidenții orașului, către cei care muncesc î n oraș și cei care vizitează orașul și care îi va a juta cu
informații pentru deciziile lor zilnice. În ace lași timp, aceste informații vor fi completate cu a lte date
pentru a-i determina pe liderii orașului să planifi ce și să realizeze o revitalizare urbană susținută.
Viziunea predominantă în ceea ce privește orașul mo del este aceea ca liderii să aibă drept scop
menținerea unui echilibru și că succesul unui oraș nu poate fi realizat pe seama altuia.
Orașul viitorului privit din punct de vedere econom ic trebuie sa permită dezvoltarea afacerilor, în se nsul
accesibilitații, a legăturilor bune privind transpo rtul, existența organizațiilor de susținere și ajut or și a

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

62 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban grupărilor industriale, disponibilitatea fortei de muncă calificate, precum și o bună infrastructură
tehnologică. De asemenea, trebuie să ofere mari opo rtunități pentru populația ocupată, în sensul
disponibilității locurilor de muncă, a accesibilită ții (prin toate mijloacele) către locul de muncă, t rebuie să
ofere oportunități educaționale și de perfecționare , un mediu de lucru favorabil și oportunități de
realizare a unei cariere. Oașul viitorului trebuie să fie un ,,oraș educat”. Aspirațiile orașului de a deveni
oraș model a intelectualității depinde de educație. Un astfel de oraș ,,educat” ar trebui să fie acce sibil
tuturor cetățenilor.
Punctele forte ale unui ,,oraș educat” ar trebui să fie:
/square4 infrastructura (avantaje preșcolare, calitate deose bită a procesului de învățământ în toate
școlile, oportunități educaționale de o mare divers itate și introducerea intensă a tehnologiilor ce
oferă oportunități educaționale);
/square4 cetațenii (să aibă un cult de a învăța, sa fie crea tivi, să constituie o forță de muncă deosebit de
calificată);
/square4 afacerile (să se stabilească legături strânse între educație și afaceri, să se ofere oportunități de
slujbe bune);
/square4 cultura (să existe multe librării și arhive publice , numeroase instituții culturale, să se stabileacă
legături strânse între instituțiile educaționale și cele culturale).
Orașul viitorului trebuie sa fie un ,,oraș rezidenț ial”, să se poată trăi la fel de bine precum se poa te
munci. Declinul populației de la oraș în ultimele decenii a fost cauza multor probleme sociale și
economice, cum ar fi înlăturarea vechilor industrii și marginalizarea comunităților existente. Recent,
orașul a redevenit un loc în care se poate trăi, ia r orașul viitorului se va strădui să încurajeze ace st
lucru.
Avantajele orașului rezidențial sunt:
/square4 slujbe în imediata vecinătate și mai multe oportuni tăți de a se petrece timpul liber;
/square4 multe mijoace de transport;
/square4 forță de muncă diversă și amestec social;
/square4 comunități culturale mixte;

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

63 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban /square4 înnoire a populației, prin imigrație către oraș și prin schimbări demografice.
Orașul viitorului va fi un oraș inteligent, un oraș al informației.
Dezvoltarea spectaculoasă a telecomunicațiilor în u ltimele decenii a fost însoțită de modificări multi ple
și importante în tehnologiile de telecomunicații. Au apărut rețele de telecomunicații noi, au fost
dezvoltate servicii noi de telecomunicații. Rețeaua de telecomunicații reprezintă ansamblul de mijloac e
care asigură transmiterea la distanță a informațiil or (sunete: voce sau muzica; imagini: fixe au mobil e;
texte, date, multimedia: combinație de voce, video, date) între utilizatori (indiferent de poziția geo grafică
a acestora) cu ajutorul semnalelor electrice sau op tice.
Rețeaua de telecomunicații globală este cel mai mar e și mai complex sistem tehnic creat de om, cu o
importanță vitală pentru oameni. Telecomunicațiile joacă un rol esențial in dezvoltarea unei societăți și
influențează de asemenea stilul de viată al oamenil or. cesta este motivul pentru care retelele de
telecomunicații au înregistrat un progres constant, iar în ultimul timp chiar spectaculos. Sunt creat e
permanent noi servicii, sunt dezvoltate noi tehnolo gii și noi rețele care să facă față cerințelor pieț ei
serviciilor de telecomunicații.
Tipurile de servicii de telecomunicații solicitate pot fi diferite în funcție de destinatar, care poat e fi:
persoană privată, instituții sau comunitate.
Telecomunicațiile solicitate de persoane private po t fi:
/square4 comunicații între persoane prin telefon, e-mail, mu ltimedia, video-telefon;
– tranzacții bancare (home – banking);
– comerț electronic (home- shopping);
– servicii medicale la distanță (telemedicine);
– munca la domiciliu (teleworking);
– video-conferință;
– tele-educație, servicii de retransmitere a informaț iilor;
– securitate asigurată prin supravegherea la distanță , diferite forme de alarme;
– servicii și informații pentru petrecerea timpului l iber: TV, radio, VOD (Video-on- Demand).

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

64 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban /square4 Telecomunicațiile solicitate de instituții sunt urm ătoarele:
– tele-marketing (freephone, internet);
– comerț electronic (e-commerce);
– servicii pentru clienți (web pages, databases, on-l ine catalogues);
– acces rapid la informații în interior și cu exterio rul (VPN, PBX);
– supravegherea și controlul de la distanță ale proce sului de fabricație.
/square4 Telecomunicațiile pentru comunități sunt următoarel e:
– tele-educație;
– telemedicină;
– monitorizarea mediului: aer, păduri, apă;
– răspândirea informațiilor civice prin TV, radio, in ternet.
Creșterea actuală a cerințelor de comunicare și a n evoilor de servicii noi de telecomunicații precum ș i
posibilitățile oferite de tehnologiile moderne, au condus la dezvoltarea unor rețele și sisteme care
permit sau vor permite în viitorul apropiat, transm iterea oricărei informații (vorbită, scrisă, date s au
imagini) spre un terminal ce poate fi situat oriund e pe globul terestru. Astfel, poate fi vorba de reț ele fixe
sau de radiocomunicații cu terminații mobile și pot fi rețele de comunicații între calculatoare, prin
cabluri, fibră optică sau prin satelit sau comunica ții ale acestora. În viitor vor apare și alte forme de
comunicație bazate pe alte principii fizice și info rmaționale decât cele oferite de telecomunicații de până
acum. Dincolo de Internet sau în paralel cu el, s-a r putea să apară metode de telecomunicație pentru
distanțe mari, la scara universului sau metode spec ifice unei posibile societăți a cunoașterii, care v a
urma, probabil, societății cunoașterii.
Orașul viitorului va fi un ,,oraș confortabil”
Un oraș trebuie să poată satisface nevoile locuitor ilor, muncitorilor și vizitatorilor, chiar și atunc i când
nevoile unui grup nu coincide cu ale altuia. Orașul viitorului trebuie să aiba servicii și posibilităț i ce vor
putea face față cererii mari, făcând viața în oraș plăcută.

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

65 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban Dotările ,,orașului confortabil” sunt:
magazine deschise non-stop, mai ales cu produse ese nțiale;
– mare diversitate de mărfuri și servicii;
– magazine locale;
– dotări speciale: școli, spitale, medici, dentiști;
– parcări pentru localnici și oaspeți;
– străzi sigure;
– linii de transport între zonele rezidentiale și ner ezidențiale;
– spații publice.
Întrebările care trebuie puse și problemele care tr ebuie rezolvate într-un oraș al viitorului sunt:
/square4 Ce servicii sunt necesare pentru populație?
/square4 Care este balanța optimă între oferta publică și ce a privată de servicii și facilități?
/square4 Cum și când ar trebui să intervină sectorul public pentru a oferi sau a schimba varietatea
serviciilor sau pentru a crea un mediu ce va atrage localnicii, oaspeții și ofertele de angajare și
ce indicatori vor presupune astfel de intervenții?
/square4 Care ar fi distanța optimă dintre diferitele facil ități (de exemlu, un magazin local la o distanță de
X metri și un supermarket amplasat la Y metri);
/square4 Cum s-ar putea obține echilibrul dintre confortul u nora (de exemplu un centru de fast food) și
disconfortul altora (mult zgomot și gunoi)?
/square4 Servicii locale/sociale: planificare pentru populaț ie;
/square4 Spații pentru mașini private versus încurajarea tra nsportului în comun;
/square4 Înlăturarea criminalității, creând un mediu sigur;
/square4 Tehnologie care să poată susține prevenirea crimina lității – monitorizare versus respectarea
dreptului de intimitate;

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

66 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban /square4 Planificarea și menținerea locurilor publice pentru diverse utilizări.
Orașul viitorului, privit din punct de vedere socia l, nu reprezintă doar o comunitate ci mai multe, ch iar
dacă ele nu au ales să fie împreună. Un oraș putern ic suportă toate aceste comunități și oferă
oportunități sociale tuturor.
Forța unui astfel de oraș constă în:
/square4 existența comunităților mixte (clasă, categorie, ed ucație);
/square4 ofertă de produse pentru grupuri marginalizate sau pentru grupuri greu de ajuns;
/square4 verigi între rezidenți, lucrători și vizitatori;
/square4 numeroase facilități pentru ocuparea timpului liber ;
/square4 transport public accesibil tuturor;
/square4 conducere democratică;
/square4 existența unor mari spații publice;
Unul dintre domeniile în care tehnologia și în spec ial Internetul au folosit pentru a crea și susține atât
geografic cât și virtual comunitatea, este cel care se referă la:
/square4 crearea unui spațiu virtual pentru ,,comunitățile d e interes”;
/square4 accesul on-line la informații și servicii pentru re zidenții din zone geografice specifice.
Obiectivul acestor aplicații–cheie nu este impunere a, în stil monopolist, a unei tehnologii-lider în a ceste
domenii, ci îmbunătățirea accesului la informații, la servicii și la tehnologii, atât pentru întreprin deri și
pentru autorități administrative, cât și pentru cet ățeni individuali.
Aceste tehnologii:
/square4 elimină constrângerile geografice, factorul distanț ă ne mai fiind important pentru a explica
mărimea ariilor de atracție a anumitor oferte urban e;
/square4 impun un altfel de stil de muncă pentru angajati, s chimbând modul în care afacerile se fac
înăuntrul și în afara organizațiilor de afaceri;

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

67 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban /square4 permit marilor întreprinderi să pară a fi mai mici și mai flexibile, iar întreprinderilor mici și mijl ocii
să devină în mod efectiv mai mari decât sunt în pre zent.
Orașul viitorului va fi un oraș dinamic.
Orașul este o suprafață dens populată, iar locuitor ii acestuia se află într-o continuă schimbare, într -o
permanentă mișcare. Schimbarea și mișcarea sunt con diții esențiale pentru buna funcționare a orașului
viitorului.
Punctele forte ale unui ,,oraș în mișcare”sunt:
/square4 varietatea mijloacelor de transport;
/square4 reînnoirea infrastructurilor (șosele, căi ferate, c ăi aeriene, etc);
/square4 legături bune de transport în regiune, cu alte oraș e și internaționale;
/square4 populație aflată într-o continuă mișcare;
/square4 accesibilitate în cartiere, în clădiri și la inform ații pentru pietoni, vizitatori, invalizi, mașini.
În prezent, în multe orașe informațiile despre tran sport sunt disponibile de obicei prin internet sau la
cabinele de informare.
În orașul viitorului, va trebui să fie furnizate in formații și servicii corespunzătoare cu privire la transport
care sa-i ajute pe rezidenți și pe vizitatori să se deplaseze cât mai puțin prin sau în jurul orașului . Chiar
dacă mașinile funcționează pe bază de combustibil n epoluant, numărul mare de călătorii personale ar
putea fi dăunător unui mediu urban echilibrat în ca re nivelul aglomerării a îngreunat traiul și servic iile în
orașe. n egală măsură, baza de informații (IOSCP) p recum și alte progrese tehnologice ar trebui să
furnizeze informații și servicii cetățenilor cu sco pul de a reduce nevoia de a călători, astfel făcând
transportul de zi cu zi mai puțin dificil și dăunăt or. Nu in ultimul rand, orașul viitorului va fi un oraș civic,
în care locuitorii, oamenii de afaceri, guvernanții și alte organizații vor lucra împreună – nu doar î n ceea
ce privește furnizarea serviciilor sau în derularea afacerilor lor de zi cu zi, ci și la conducerea or așului,
ei interacționând unii cu alții.
Punctele forte ale orașului civic sunt:
/square4 niveluri ridicate de implicare publică;

Theoretica l and Empirical Researches in Urban Management, Ye ar 1, Number 1, 2006
Cercetări practice si teoretice în Managementul Urb an, Anul 1, Nr. 1, 2006
ISSN: 1842-5712

68 Theoretical and Empirical Researches in Urban Manag ement

Cercetări practi ce si teoretice în Managementul Urban /square4 consultări asupra schimbării și conducerii;
/square4 autorități responsabile;
/square4 gamă largă și deschisă de răspândire a informației;
/square4 niveluri avansate ale dezbaterilor publice;
/square4 îmbunătățirea participării în procesul democratic;
/square4 mai mulți reprezentanți ai autorităților cu special izări multiple;
/square4 diversitatea opiniilor publice și a industiilor.
BIBLIOGRAFIE:
Băjenescu T. – Managementul rețelelor moderne de telecomunicații, Editura Teora, București, 1998;
Benevolo L. – Orașul în istoria Europei , Editura Polirom, 2003;
Darrell M. West, Urban E-Government , Center for Public Policy, Brown University, 2004;
Hall P. – Orașele de mâine – o istorie intelectuală a urbanis mului în secolul XX , Editura All, București,
1999;
Iancu A. – Elemente de arhitectură și urbanism , Editura U.T. Pres, Cluj-Napoca, 2002;
Ianoș I. – Dinamica urbană – Aplicații la orașul și sistemul ur ban românesc , Editura Tehnică, București,
2004;
Popescu I., Orașul și competiția urbană , Editura Economică, București, 2007;