F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E [625856]

UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA
F A C U L T A T E A D E G E O G R A F I E
S P E C I A L I Z A R E A : G E O G R A F I A T U R I S M U L U I

L U C R A R E D E D I P L O M Ă
VALORIFICAREA TURISTICĂ A CASTELELOR
DIN JUDEȚUL MUREȘ

Coordonator științific Absolvent: [anonimizat].dr d. Cristina Pătrașcu Moldovan Camelia -Monica
Prof.univ.dr. Nicolae Cinagă

Cluj -Napoca, 20 11

2

CUPRINS

INDEXUL FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 4
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
I. OBIECTIVELE STUDIULUI ȘI METODOLOGIA ………………………….. ………………………….. ………………… 7
II. PREMISE SOCIAL -ISTORICE DE INDIVIDUALIZARE A EDIFICIILOR DE SORGINTE
ARISTOCRATICĂ DIN JUDEȚUL MUREȘ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
2.1. Scurt istoric al județului Mureș ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 8
2.2. Etape, perioade istorice și caracteristici generale ………………………….. ………………………….. ……………… 10
2.3. Localizarea și poziționarea geografică a județului Mureș ………………………….. ………………………….. ….. 10
2.4. Relieful, clima și hidrografia județului Mureș ………………………….. ………………………….. ………………… 11
2.4.1. Relieful ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11
2.4.2. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 15
2.4.3. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 15
2.5. Castelele din Transilvania ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 16
2.6. Contribuția componentei biogeografice la amenajarea parcurilor și domeniilor adiacente reședințelor
nobiliare și impactul asupra esteticii ansamblurilor ………………………….. ………………………….. ………………… 18
2.7. Determinismul geomorfologic. Factor crucial al poziționării strategico -dominante în cadrul așezărilor
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 18
2.8. Demarcarea reședințelor nobiliare pe fondul arhitectonic vernacular al ruralului mureșean ……………. 19
III. CASTELELE DIN JUDEȚUL MUREȘ ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
3.1. Diferențieri între castelele din județul Mureș ………………………….. ………………………….. …………………… 50
3.2. Clasificarea castelelor mureșene pe stiluri arhitectonice ………………………….. ………………………….. ……. 50
IV. SITUAȚIA ACTUALĂ A CASTELELOR DIN JUDEȚUL MUREȘ ………………………….. …………………. 55
4.1. Proiecție de exploatare turistică. Integrarea castelelor din județul Mureș în circuitele turistice ……….. 55
4.2. Propuneri de trasee turistice care să integreze și să valorifice castelele din județul Mureș ……………… 57
4.3. Actori implicați în conservare, restaurare, promovare și exploatare turistică ………………………….. ……. 61
4.4.Tipuri de turism practicate în județul Mureș ………………………….. ………………………….. …………………….. 62
4.5. Interpretarea sondajului de opinie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 63
V. STUDIU DE CAZ. CASTELUL UGRON DE LA ZAU DE CÂMPIE ………………………….. ……………….. 67
5.1. Arborele problemei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 69
5.2. Arborele obiectivelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 70
5.3. Analiza SWOT a castelului Ugron din comuna Zau de Câmpie ………………………….. ……………………… 71
5.4. Diagrama WBS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 72

3
5.5. Diagrama Gannt ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 75
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 77
Analiza SWOT a reședințelor nobiliare mureșene cu însemnătate turistică ………………………….. ……………. 77
Terminologia de specificitate folosită. Clarificări terminologice ………………………….. ………………………….. . 80
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 82
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 113

4
INDEXUL FIGURILOR
Fig.1. Județul Mureș în cadrul Romaniei
Fig.2. Castelele din județul Mureș
Fig.3. Castelul de la Criș
Fig.4. Ca stelul de la Brâncovenești
Fig.5. Castelul din Gornești
Fig.6. Castelul din Bahnea
Fig.7. Castelul din Ogra
Fig.8. Castelul din Sânpaul
Fig.9. Castelul din Iernut
Fig.10. Castelul din Mădăraș
Fig.11. Castelul din Cuci
Fig.12. Castelul din Boiu -Țopa
Fig.13 . Castelul din Corunca
Fig.14 . Castelul din Gurghiu
Fig.15.Castelul din Ozd
Fig.16. Castelul din Sângeorgiu de Mureș
Fig.17. Castelul din Sângeorgiu de Pădure
Fig.18. Claudine Rhédey
Fig.19. Castelul din Apalina
Fig.20. Castelulmdin Dumbrăvioara
Fig.21. Cas telul din Trei Sate
Fig.22. Castelul din Abuș
Fig.23. Castelul din Chendu
Fig.24. Castelul din Lăpușna
Fig. 25. Clasificarea castelelor mureșene după secolele de construcție
Fig.26. Clasificarea castelelor mureșene după stilul arhitectural
Fig.27. Clasific area castelelor mureșene după familia care l -a construit
Fig.28. Clasificarea castelelor mureșene după utilizarea actuală
Fig.29. Clasificarea castelelor mureșene după stadiul actual
Fig.30. Clasificarea castelelor mureșene după posibilitatea de vizitare
Fig.31. Traseu turistic care include castelele din partea central -vestică a județului Mureș
Fig.32. Traseu turistic care include castelele din partea sudică a județului Mureș
Fig.33. Traseu turistic care include castelele din partea central -estică a județul ui Mureș
Fig. 34. Ponderea populației pe sexe
Fig.35. Ponderea populației pe categorii de vârstă
Fig.36. Ponderea populației cu privire la acor dul amenajării castelului
Fig.37. Ponderea populației cu privire la beneficiile aduse de amenajarea castelului
Fig.38. Ponderea populației cu privire la dorința de a amenaja o unitate de cazare în comună
Fig.39. Ponderea populației cu privire la tipul de unitate de cazare
Fig.40. Ponderea populației cu privire la suma cerută pentru o noapte de cazare
Fig.41 Ponderea populației cu privire la tipul de agrement care s -ar preta specificului zonei
Fig.42. Castelul Ugron de la Zau de Câmpie

5
INTRODUCERE

„Valorificarea castelelor din județul Mureș ” este titlul studiului având ca obiectiv scoaterea
la lumină a fostelor reșed ințe nobiliare din Mu reș, în sens ul geografico -turistic al cuvântului, iar
această abordare a castelelor, mureșene, prin prisma opticii domeniului geografiei turismului este o
premieră, singurele inițiative antemergătoare lucrării de față s -au consemnat în literatura de
specialitate în limba maghiară.
În urma cercetărilor făcute am aflat astfel că există chiar și o știință de sine stătătoare care
studiază problematica castelelor, intitulată casteologie, abordată în premieră pentru România în
urmă cu puțini ani de istoricul și profesorul sătmărean Adrian Andrei Rusu în lucrarea sa intitulată
„Castelare carpatică” , însă lucrurile au escaladat rapid iar până în prezent s -au format deja
numeroși specialiști casteologi. Mai mult decât atât, există chiar și o asociație națională de
casteologie, înființată de curând, care grupeză specialiști și pasionați ai acestui domeniu.
Obiectul de studiu al casteologiei este reprezentat totuși de cetățile medievale, fortificate și
durate în general în mediul montan, în perioa da medievală, iar drept urmare a acestui fapt nu
acoperă decât parțial și tangențial problematica reședințelor nobilia re, construite abia începând cu
secolul al XVI -lea, însă a reprezentat un suport conceptual extrem de solid.
În primul capitol vor fi prezentate obi ectivele și metodele utilizate î n elaborarea acestei
lucrări. Metodologia constă în realizarea unor studii bibliografice, deplasări pe teren, anchetă pe
bază de chestionar, fotografiere, iar obiectivele sunt exemplificate pe parcursul lucrării.
În al doilea capitol intitulat „Premise social -istorice de individualizare a edificiilor de
sorginte aristocratică din județul Mureș ” va fi prezentat un scurt istoric al județului Mureș, etape,
perioade istorice și caracteristici generale, localizarea și poziționarea geografică a județului,
caracteristicile cadrului natu ral (relief, clima, hidrografie ), castelele din Transilvania, constribuția
componentei biogeografice la amenajarea parcurilor și domeniilor adiacente reședințelor nobiliare și
impactul asup ra esteticii ansamblurilor , determinismul geomorfologic, factorul crucial al
poziționării strategico -dominante în cadrul așezărilor, demarcarea reședințelor nobiliare pe fondul
arhitectonic vernacular al ruralului mureșean .
În al treilea capitol intitulat „Castelele din județul Mureș ” vor fi prezentate castele le
mureșene , istoria și legendele lor, stilul athit ectural, funcția pe care au deți nut-o, respectiv, funția pe
care o dețin în prezent.
În al patrulea capitol intitulat „Situația actuală a ca stelelor din județul Mureș” va fi
prezentată situația actuală a castelelor, proiecție de exploatare turistică, integrarea castelelor din
județ în circuite turistice , trasee turistice, actorii implicați în conservare, reastaurare, promovare și
exploatare turistică, tipuri de turism practicate în județul Mureș , interpretarea sondajului de opinie.

6
În al cincelea capitol se va prezenta studiul de caz, castelul Ugron de la Z au de Câmpie ,
arborele problemei, arborele obiectivelor, analiza SWOT a castelului, diagrama WBS și diagrama
Gannt.
În ultima parte vor fi prezentate concluziile, analiza SWOT a reședințelor nobiliare
mureșene cu însemnătate turistică, precum și terminologia de specialitate folosită.
Încă de la începutul acestei lucrări, aș dori să -i mulțumesc doam nei profesoare, Cristina
Pătrașc u pentru ajutorul și pentru sfaturile acordate în realizarea lucrării ce va fi prezentată în
capitolele următore.

7
I. OBIECTIVELE STUDIULUI ȘI METODOLOGIA

Obiectivul general al lucrării și totodată titlul acesteia este „Valorificarea castelelor din
județul Mure ș”. Acest obiectiv va fi atins prin intermediul mai multor etape.
În ceea ce privește metodologia, sunt utilizate pentru elaborarea lucrării cercetarea
bibliografică, cercetarea pe teren , contribuția personală.
Piatra de temelie a etepei de documentare bibliografică pentru acest studiu a fost pusă de
vastele monografii maghiare ale județului Mureș, din care au fost traduse diverse texte vechi, din
care s -au extras și prelucrat detaliile legate de istoricul famil iilor de nobili mag hiari și stilurile
arhitecurale în care au fost construite ansamblurile grofilor maghiari.
O importantă contribuție, indirect resimțită, au avut -o jurnaliștii mureșeni care au întreprins
ample acțiuni de scoatere la lumină a castelelor din județul Mureș, prin deplasări pe teren și
campanii de presă, scotocind cu îndârjirea și curiozitatea tipică meseriei în tenebrele trecutului și
prezentului acestor monumente istorice nu de pu ține ori vitregite de oameni și vremuri. Articlolele
lor apăr ute în cele mai importante publicații mureșene au oferit un suport teoretic util și actual
pentru cristalizarea punctelor cardinale ale lucrării.
În cadrul etapei de cercetare pe teren, au fost utilizate metoda observației, a fotografierii și
realizării a nchetei prin intermediul chestionarelor.
Prin intermediul metodei observației, am ralizat o cercetare descriptivă utilă pentru
culegerea de date primare referitoare la obiectivele turistice analizate pe parcursul lucrării, iar prin
fotografierea unor obie ctive am urmărit imortalizarea acestora, astfel încât lucrarea de față să poată
reda într -o manieră cât mai veridică aspectul actual al monumentelor.
Cel mai important instrument utilizat în cadrul etapei de cercetare pe teren este chestionarul,
care a se rvit drept „unealtă” pentru sondajul de opinie efectuat, prin care s -au obținut date și
informații brute care, după prelucrarea ulterioară au ajutat la conturarea unor tendințe și la indicarea
numeroaselor variabile turistice ținând de consumatorul de prod us turistic.
Alte instrumente utilizate în teren au fost: dialogurile nemijlocite cu diferite persoane
autorizate, cu funcții de conducere sau simpli angajați, cu reprezentanți ai diverșilor actori implicați
în turism sau ai autorităților locale din localitățile mureșene cuprinse de studiu, unele dialoguri s -au
purtat și sub formă de interviu.

8
II. PREMISE SOCIAL -ISTORICE DE INDIVIDUALIZARE A EDIFICIILOR DE
SORGINTE ARISTOCRATICĂ DIN JUDEȚUL MUREȘ

Edificiile nobiliare din județul Mureș se încadrează în tipologia edificiilor omonime din
macrospațiul transilvan. Deși respectă specificul mordo -constructiv consacrat în acest spațiu , se pot
remarca anumite disparități care au rezultat ca urmare a contextelor sociale, istorice sau culturale
extrem de nuanțate, accentuate și de etnia, rangul, potența financiară, exigențele financiare sau
funcțiunea inițială pe care au îndeplinit -o.

2.1. Scurt istoric al județului Mureș
Județul Mureș este atestat documentar din 1409 an în care regele Sigismund de Luxemburg
a răsplătit vitejia locuitorilor din Cașin și din satele învecinate și a dezlipit acest ținut de ținutul
Ciucului, oferindu -i administrație prop rie. În 1462 Matei Corvinul întărește hotărârea lui Sigismund
prin diploma de la Mediaș , confirmând prin aceasta dreptul locuitorilor de a -și alege jud ecători și
conducători în război .
Ca unitate administrativă modernă, a fost format (ca toate celelalte județe din Transilvania)
pe parcursul perioadei 1876 -1968, trecând prin mai multe etape istorice. Aspectul cel mai important
în perspectiva geografiei istorice este faptul că localitățile de pe teritoriul județului au aparținut, din
primele secole ale mileniului al doilea până -n 1876, mai multor instituții administrative de tip
feudal, mai mult sau mai puțin diferite din punct de vedere natural, economic, politic -administrativ
și cultural. Aceste diferențe explică trăsăturile economice, etnice, sociale și cultural specifice și
evoluția istorică diferită a unor zone respectiv locali tăți. Astfel județul cuprinde totalitatea
localităților din fostul Scaun Secuiesc Mureș (în centrul și estul județului), câteva sate din Scaunul
Secuiesc Odorhei (în est, pe malul stâng al Târnavei Mici), mare parte din comitatele medievale
Târnava (în sud -vest) și Turda (în vest și nord), câteva localități din comitatele Alba Inferior, Alba
Superior (în sud), Cluj (în nordvest), iar în sud -est cea mai mare parte a fostului Scaun Săsesc
Sighișoara. Astfel județul, deși coerent din punct de vedere geografic și economic, este un „colaj
cultural”.
Din punct de vedere etno -cultural județul Mureș, respectiv unitățile administrative din trecut
ce l-au precedat are semnificative comunități românești, maghiare (inclusiv populația „secuiască”),
germane („săsești”) ș i de romi (în evul mediu existau și așezări cu populație ucraineană, „rusă”), iar
din punct de vedere religios -confesional întâlnim în trecutul și prezentul județului comunități de
ortodocși, romano -catolici, reformați (calvini), greco -catolici, evrei, uni tarieni, evanghelici

9
(luterani) și neoprotestanți. Toate aceste entități etnice, lingvistice și religioase și -au adus
contribuția la dezvoltarea culturală și economică a ținutului.
Evoluția social -politică a Transilvaniei în evul mediu și în epocile post -medievale se
oglindește în vestigiile arhitecturale din județ. Trebuie înțeles că patrimonial arhitectural moștenit
din epocile mai vechi este „selectiv”: au durată mai lungă clădirile comunitare, realizate cu imense
eforturi fizice și financiare ale elite lor ori comunităților organizate, autonome ale orașelor, prin
coordonarea activității unui număr mare de specialiști (zidari, pietrari, dulgheri, sticlari, pictori,
fierari etc.) și „salahori”: castele, cetăți, biserici, fortificații orășenești, clădiri pu blice. Realizarea
acestor clădiri fructifica experiența culturală a unor mari civilizații europene din trecut (Occidentul,
Bizanțul), prin deplasarea unor specialiști și răspândirea lentă, uneori esoterică a cunoștințelor
(empirice). Astfel identificarea m odelelor și influențelor stilistice a creat metodologia istoriei artei
și a permis studii aprofundate privind legătura dintre procesele sociale și culturale. Însă tocmai cele
mai răspândite, cele mai numeroase construcții din trecut au dispărut, de obicei fără urmă: clădirile
de locuit și anexele gospodărești ale straturilor sociale inferioare, ale celor mulți și sărmani, ale
țăranilor și sărăcimii de la orașe. Aceste construcții – vernaculare – foloseau materialele din natură,
aflate la fața locului (pămân t, lemn, piatră), și ofereau manifestarea unor tradiții tehnice și spirituale
străvechi, de mare valoare culturală. Spre diferență față de arhitectura elitelor, arhitectura
vernacular constituie mai mult obiect de studiu pentru etnologie, etnografie, antro pologie culturală.
Prin urmare valoarea de „document istoric” a moștenirii arhitecturale este relativă și parțială, și
trebuie să fie completată cu preocupări privind cunoașterea și valorificarea culturală și a
patrimoniului vernacular.
Conform Listei Mon umentelor Istorice din 2004 în județul Mureș se află 1015 monumente
istorice, din care 242 monumente arheologice, 732 monumente de arhitectură, 12 monumente de
artă monumentală și 28 monumente funerare și case memoriale protejate. Cel mai mare număr de
monumente de arhitectură se găsește la Sighișoara (214) și la Târgu -Mureș (184).
Descoperirile arheologice (urmele de locuințe, necropolele) demonstrează locuirea
ținutului din vremuri străvechi. Însă primele semne ale unei arhitecturi monumentale, realizată din
materiale durabile, provin din epoca apartenenței Daciei la Imperiul Roman:
– așezările romane de la Batoș, Bogata, Chețani, Cristești, Eremitu, Iernut, Ivănești, Mărculeni,
Ogra, Ormeniș, Ozd, Papiu Ilarian, Petrilaca de Mureș, Saschiz, Sângeorgiu de Pădure, Sovata,
Tăureni, Voiniceni,
– urmele de drumuri romane la Grâușorul, Livezeni, Murgești, Nazna, Vețca,
– castrele romane de la Brâncovenești, Călugăreni, Sărățeni, Sighișoara, Târnăveni, ne ajută la
identificarea etapelor primare ale așezărilor om enești de mai târziu. Astfel de exemplu materialul
castrelor romane de la Brâncovenești ori Sărățeni, ruinate în perioada migrațiilor, a fost refolosit în

10
evul mediu, în siturile inițiale. Arheologia, trecând de la sfârșitul secolului XIX. de la etapa
descoperirilor întâmplătoare la cea științifică, modernă de acum, contribuie la clarificarea unor
etape istorice (vechi, antice ori medievale) pentru care nu există suficiente izvoare de altă
natură. Cercetări arheologice din secolul XX. și XXI. aduc cunoștinț e noi despre istoria medievală a
orașelor Târgu -Mureș, Sighișoara, Reghin, a unor așezări și fortificații medievale dispărute (cetatea
Gurghiu – distrusă în sec. XVII., Ghindari, Măgherani, Nazna, importantul centru medieval timpuriu
de la Morești).

2.2. Etape, perioade istorice și caracteristici generale
Fostele reședințe aristocratice ale grofilor maghiari (dar și români, germane, evrei etc.) din
Transilvania au fost construite ăn perioade bine delimitate care, private retrospective, s -au
caracterizat prin numeroase edificări de astfel de clădiri pe domeniile acestor mari proprietary de
latifundii.
Marile familii de viță nobilă din Transilvania aveau în posesie mari domenii, unele bine
conturate încă din Evul Mediu, altele conturate începând cu secolel e XVI, XVII , XVIII și chiar la
început de secol XIX, care se extindeau în tot spațiul transilvan, unele domenii interferând și dând
naștere unor situații beligerante între marii moșieri.
Un domeniu mare însemna automat o influență și o putere militară mai mare (datorită
numărului mai ridicat de țărani iobagi de pe moșii), iar ierarhia seniorală se stabilea în primul rând
în funcție de acest criteriu succedat de criteriul tradiției și rangului nobiliar ancestrat și/sau invocat.
Spațiul actualului județ Mur eș nu făcea abstracție de la respectarea dogmatic a acestor
paradigm e, pe tot teritoriul județului familiile nobiliare respectau și aveau pretenția sa se respecte cu
mare strictețe aceste deziderate.
Ansamblurile seniorale ale marilor latifundiari maghiar i din Mureș erau adevărate oaze de
armonie, liniște, destindere, divertisment, îndeletniciri teatrale și sportive , educație, preocupări
artistice și ludice, virtuozitate cavalerească, hipism s.a.m.d. Toate acestea și – încă multe altele –
situau pe poziți i de egalitate marile curți transilvănene (implicit mureșene) cu marile curți europene.

2.3. Localizarea ș i poziționarea geografică a județului Mureș
Județul M ureș, pitoresc cadru al spaț iului carpato –
danubiano -pontic, este situat în zona central -nordi că a Ro mâniei,
desfășurându -și teritoriul în partea central -nord-estică a
frumoaselor pla iuri ale “cetății de munț i” a Transilvaniei,

Fig.1. Județul Mureș în cadrul Romaniei
(www.hartamures.ro)

11
meleaguri stră vechi rom ânești, pământ din vatra și leagănul de ză mislire a poporului româ n.
Suprafaț a sa de 6 669 kmp coboară ușor î n trepte de pe piscurile vulca nice ale munților
Călimani și Gurghiu până spre mijlocul Câ mpiei Transilvaniei, brăzdată fiind, axial, de Valea
Mureșului și fragmentată de afluenț ii acestuia.
Localităț ile Ciobotani, în partea de nord -est, spre To plita, Apold, spre sud și Hădăreni spre
vest sau Să rmasu spre nord -vest, se află la extremităț ile principalelor axe, jud ețul învecinându -se cu
urmă toarele unit ăți administrative: jud ețul Braș ov – spre sud -est, Sibiu – spre sud, Alba – spre sud –
vest, Cluj – în vest, Bistriț a Năsăud î n partea de nord, Suceava spre nord -est și Harghita spre est.
Râul M ureș și zona de “câ mpie” a județului împrumută numele lor atâ t județului cât ș i
multor locali tăți, astfel încât determinativul enclitic “de câ mpie” și hidronimi cul ”mureș ”, ilustrează
conținutul geografic al toponimicelor. Ele reflectă trăsă turi ale cadrului natural specific zonei, o
adevărată descriere geografică rezumativă , geomorfol ogică și geologică , așa cum rezultă din
denumirea localităț ilor ”Căpuș u de C âmpie, Mihesu de C âmpie, Zau de C âmpie, sau Tâ rgu M ureș,
Oarba de M ureș, Sângeorgiu de Mure ș, Sântana de Mure ș. ș.a.
Unitate ter itorial -administrativă cu condiț ii naturale deosebit de variate, și preilnice unei
ample dezvoltă ri economice, deși deț ine numai 2 ,8% din suprf ața țării, jud ețul Mure ș dispune de un
potenț ial industrial, agricol ș i forestier considerabil.

2.4. Relieful, clima și hidrografia județului Mureș
2.4.1. Relieful
Transilvania, acest ținut de “peste pădure" s -a înscris î n peisajul geograf ic ca o depresiune
intracarpatică , de origine tectonică , la sfârș itul mezozoicului și începutul terț iarului, adică în urmă
cu 75 milioane de ani, atunci câ nd, urmare a orogenezei alpino -carpatice, a formării munților
Carpaț i – prin încreț irea sedimentelor fostului geosinclinal Tethys și înălț area lor – partea central ă a
acestora s -a prăbuș it, formând o mare depresiune transilvană care a fost inundată de apele mă rii, ca
și regiunea din exteriorul arcului carpatic.
Cantităț i imense de sedimente, aduse de râu rile care se revarsă în acest bazin de pe munții
din jur și depuse de apa mă rii, au fost cutate uș or, mai tarziu, când, paralel cu retragerea apelor, se
formează domurile și cutele diapire, acei sâmburi de sare situaț i la periferia depresi unii, prezenți și
în partea de răsărit a județului Mureș . Evenimentele s -au petrecut în urmă cu circa 25 milioande de
ani.
Între timp, pe fracturile marginale estice ale depresiunii, au început să erupă lavele
vulcanice, spectaco l măret dacă ar fi existat omul să -l contem ple de pe piscurile semeț e ale
Făgăraș ilor, în special î n neogen cu activit ăți mai intense ale coș urilor din care se revărsau lave
fumegâ nde, punând treptat în loc bazaltele ș i andezitele, dacitele ș i riolitele, materialul petrografic

12
care alcătuiește astă zi cel mai lung lanț vulcanic din Europa, o adevarată cordilieră de roci eruptive
pentru spațiul e uropean, în care se încadrează și grupa munților Că limani -Gurghiu -Harghita.
Cu mai puțin de două milioane de ani în urmă (în levantin), are l oc o nouă înălț are a
reliefului arealului carpatic, acestea afectând ș i depresiunea transilvană , deci ș i teritoriul jud ețului
Mure ș. În aceste cond iții, râurile, prin scăderea nivelului lor de bază , acționează mai agresiv asupra
reliefului, întinerindu -l prin eroziunea lo r ,,la care s -a adă ugat acțiunea morfo -sculpturală a
celorlalți agenț i externi. Treptat, de -a lungul ultimului million de ani, în cuaternar, a cărui întindere
în timp ne este contemporană , relieful evoluează spre forma pe care o are astă zi, de etaje dispus e în
trepte de la est spre vest, de la cei peste 2 1 00 m pe care î i atinge creasta C ăliman ilor și până în
lunca joasă a Mureșului de la ieșirea din județ , unde altitudinea este de numai 280 m.
Dominat de zidul răsă ritean muntos, peisajul natural se extind e spre vest prin dealuri larg
ondulate, cu aspect de domuri, mai cutate î n zonele diapire; prin văi largi și adânci cu versanți
degradați de alunecă rile de teren, de eroziunea torențială , văi ale căror lunci ș i albii sunt intens
aluvionate. Zona montană vu lcanică a fost și ea intens fragmentată de râurile și torenții de munte
care au creat văi tipice î ntre care se înti nd interfluvii cu aspect triunghiular (planeze), câmpii
piemontane de piroclastite (materiale expulzat e în timpul activităț ii vulcanice, frag mente, pulberi de
roci), sau se înaltă conuri semeț e de andezite, cu cratere deschise spre exterior de aceeași acțiune a
apelor curgă toare.
Munții Că limani ocupă o arie ce circa 2 000 kmp, pe teritoriul județului aflându -se doar
sectorul cuprins î ntre cul me, acolo unde se înalță vârfurile Pietrosul Că limanilor (2 102 m) Retițiș u
(2 022 m) și Bistricioru (1 990 m) până în râul Mureș spre sud, pârâiele Lomas și Călimă nel spre e st
și cresta vârfului Poiana Tomii ș i Poiana Bistrii spre vest.
Conurile muntoase , alcătuite din andezite, cu aspect alpin, cu urme glaciare în zona vârfului
Pietrosu Că limanilor, iar platourile vulcanice, formate din aglomerate, sunt acoperite de păș uni
montane cu mici suprafețe mlăș tinoase. Craterul cel mai mare – de peste 10 km diam etru – se află la
nord de vârfurile înalte și a fost știrbit de izvoarele pârâ ului Neagra Ș arului. O panorama frumoasă
se înfăț isează ochilor asupra masivului C ălimanilor, privindu -l din Depresiunea Vălenii de Mureă ,
de unde se profilează pitorescul vâ rf Scaunul (1 381 m), cât ș i de pe crestele masivului sudic al
Ghurghiului.
Munț ii Gurghiului țin de la Def ileul Mureșului și până la rama n ordică a munț ilor
Harghita, sectorul din jud ețul M ureș fiind extins doar până la cumpă na de ape a afluenților râ ului
Gurghiu, adică , până la aliniamentul d e creastă al vârfurilor Bătrâ na (1 634 m), Crucii (1 515 m),
Tătarca (1 688 m) și puțin mai spre est de cel al vâ rfurilor mai cunoscute – Fâncelu (1 684 m) și
Saca (1 777 m), cel mai î nalt din î ntregul masiv.

13
Și în aces t masiv râ urile au tăiat craterele vulcanice creâ nd mici defilee și au sculptat
relieful, fragmentâ ndu-l. Conurile vulcanice apar îngemă nate (Fâ ncel – Bătrana, Saca – Tătarca),
platourile sunt mai largi ș i mai domoale pe rama vestică , iar pietrișurile și n isipurile alcătuiesc un
adevarat pie mont, închis spre vest de culmea Ș ieu – Șinioara, care face legatura cu micile depresiuni
de contact, de tip subcarpatic.
Aria vulcanică se extinde mai mult între Valea Gurghiului și a Cuș medului, înaintâ nd
evident spre vest, dar fragmentată de Valea Nirajului Mare. Ea cuprinde ș i Depresiunea Sovata –
Praid, în formă de suveică , de la poalele munț ilor, puternic cutată , relativ recent, în formaț iuni
diapire în care se exploatează sarea la Praid, în jud ețul vecin – Harghit a.
Defielul Mureș ului, între Toplița ș i Deda, constituie o arie îngustă de di scontinuitate
geografică , în cadrul lanț ului vulcanic, ce a mai lungă străpungere completă , de peste 35 km, a
catenei muntoase Că limani – Harghita, prin care s -au deversat apele l acului instalat cu circa 15
milioane de ani în urmă (în pliocen), pe fundul actualei depresiuni tectono -vulcanice a
Gheorghenilor (Giurgeului), tot aș a cum s -au întamplat lucrurile și cu apele instalate în zona
Ciucului ș i deversate pe valea Oltului, prin defileul de la Tuș nad.
Îngust, cu versanții foarte apropiaț i, cu povârniș uri repezi, defileul are trăsă turi
caracteristi ce, inclusiv climatice (19° C media temperaturii lunii iunie), care îl face accesibil și
foarte plă cut pentru turiști î n toate anotimpu rile. În acelaș i timp el este bine populat, mai ales î n
micile bazinete formate la gurile de vărsare ale unor afluenți ai Mureș ului, care au generat de -a
lungul timpului agestre (conuri de dejecț ie) mai mari, cum este cel de la Lunca Bradului care are un
aspect cu adevarat depresionar. În unele sectoare ale defileului ră mâne loc doar pentru albia râului
și artera rutieră , pentru calea ferată fiind necesară străpungerea de tuneluri în stânca de andezit a
masivului Ghurghiu.
Podișul Tâ rnavelor este caracteri zat, în general, prin interfluvii netede, orientate est -vest,
prin prezen ța domurilor gazeifere, a văilor largi cu ter ase dezvoltate mai ales pe flancul stâ ng, adică
un ținut deluros uș or ondulat, relief de creste și cu versanți asimetrici afectați de alun ecări de teren.
În relief se pot evidenț ia următoarele subunităț i: Podiș ul Târgu Mureș (Dealurile Nirajului) –
între Mureș ș i Niraj – format din dealuri frecvent acoperite cu pă duri, înalte de peste 500m; Podișul
Târnavenilor, o culm e îngustă cu versanți accentuaț i spre valea Târnavei Mici și cu relief de cuestă
cu povârniș uri pronunț ate – la peste 100 -150m), dar cu trepte largi și domoale spre valea Mureș ului,
înălțimile dealurilor ajungâ nd aproape la 600 m (în partea sa vestică se poate individualiza Po dișul
Cecalaca); Podiș ul Jacodului (Dealurile Nadeș ului), situate î n partea de sud -est a județ ului, cu
altitudini mai mari, bine fragmentat de râ uri; Podișul Vână torilor, cu aspect de platou și ușoare
denivelă ri, dealurile ajungând însă ș i la 700 m altitu dine, regiunea constit uind defapt o subunitate a

14
Podișului Hâ rtibaciului (Artibaciului) din sud, și, în fine, Podișul Dumbră venilor, parțial în județul
Mureș , având un relief mai domol, interfluvii ușor înclinate spre Târnava Mică , văi largi.
Câmpia Trans ilvaniei , situată la nord de Mureș este, de asemenea, o regiune larg vălurită ,
dar cu altitudini mai mici, media fiind de 400 m, cu denivelă ri care ajung la peste 200 m la nivelul
de bază local, văi săpate î n argile, marne ș i nisipuri sarmatice, rar tufuri vulcanice, cu flancuri
erodate ș i curgeri noroioase, alu necări de t eren care pe alocuri au barat râ urile, creând lacuri, astă zi
mari eleș tee amenajate de mâ na omului.
Și în această zonă este caracteristic relieful de domuri gazeifere, cu versanți abrupț i spre sud
și vest, prelungiri spre nord și est și împăduriț i. Domurile sunt degradate de rețeaua fluviatilă care a
sculptat relieful de cuestă , a construit lunci largi, puternic colmatate î n prezent, cu bă ltiri de apă pe
alocuri. Văile nu au terase.
Inter fluviile sunt cultivate, inclusiv pe spinarea lor netedă , de unde și numele de “câ mpie”
dat acestei zone de că tre locuitorii regiunilor mai î nalte din jur.
În partea vestică “câmpia” are un pronunț at caracter stepic, iar spre est, odată cu altitudinile
crește și gradul de împă durire, fapt c are permite divizarea regiunii în două subunităț i: Câmpia
Sărmaș ului, în vest de valea Lec hinței și dealurile Mădăraș ului (Fărăgăului) la est de acestea și până
la valea Mureș ului. Pe teritoriul județ ului M ureș, Câmpia Transilvaniei îș i are limitele aproxim ativ
la cumpă na de ape a afluenților Someșului în partea de vest ș i nord -vest, pe o linie care trece prin
vestul localităților Valea Largă ș i Grindeni, spre Hădăreni și Valea Mureș ului, în est limita fiind
marcată de z ona văii Luțului ș i o linie spre Reghin.
Câmpia Sărmaș ului este drenată de Pârâul de Câmpie sau Valea Luduș ului, pe care se af lă
eleșteele menț ionate, adevarate bazine piscicole (Șă ulia, Zau de Câ mpie, Tăureni), unele cu o
producț ie de pește la hectar neî nregistrată î n Europa. În acestă zonă întâlnim cele mai caracteristice
și frecvente alunecări de teren (“grueț i”, ”glimee”, ”copasae”), valuri successive de alunecare. Cu
toate acestea Câmpia Sărmașului este un adevarat grâ nar al Transilvaniei.
Dealurile Mădăraș ului se caractezizează printr -un relief mai zvelt, cu altitudini de peste
550 m, dealurile având o constituție litologică din roci mai dure. Pădurile mai frecvente sunt cele de
fag ș i gorun.
Atât la nord cât și la sud de Mureș , teritoriul de podiș se caracterizează prin bogaț ia
resurselor de gaz metan, conținut în roca poroasă a domurilor gazeifere, dar pe teritoriul jude țului se
mai exploatează ș i rocile utile, pentru construcții (andezite în zona muntoasă , gresii, pietriș uri,
nisipuri, marne, argi le), precum ș i apele minerale, apele sărate și nă molurile terapeutice.

15
2.4.2. Clima
Județul Mureș se află în sectorul de climat continental -moderat de dealuri și păduri precum
și în sectorul climei de munte. Până la mijlocul anilor '90 clima jude țului avea următorul specific:
veri mai călduroase și ierni lungi și reci, cu precădere în zonele montane din nord -estul jude țului. În
partea de vest a jude țului climatul are nuan țe mai aride, verile fiind în general mai secetoase și mai
calde.
Temperaturile me dii anuale sunt între 2° -4 °C în partea de est și 8°-9 °C în partea de vest,
luna cu temperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18° -19 °C, iar cea cu temperaturile cele mai
scăzute ianuarie cu -3°-5 °C.
Temperaturile extreme înregistrate pe suprafa țele județului au fost -32 °C în anul 1942 la
Târgu Mure ș și +40 °C în Câmpia Transilvanie i la Săbed în anul 1952 .
De la începutul secolului până în anii '80 s -a înregistrat o medie a precipita țiilor de 627, 1
mm, cel mai umed an din acest interval fiind anul 1974 cu 745,6 m m, iar cel mai secetos cu 443,7
mm anul 1946 .
2.4.3. Hidrografia
2.4.3.1. Râurile
Râul Mure ș este cel mai mare râu și
principalul colector din bazinul Transilvaniei. De
la intrarea în jude ț, la Ciobotani și până la ie șire,
în Chețani, râul străbate o distan ță de 180 km.
Colectează în albia sa apele mai multor pâraie
precum Călimănel, M ermezeu, Zebrac, Ilva
Mare, Răstoli ța, Gălăoaia, Bistra (din mun ții
Călimani) și din mun ții Gurghiului principalii
afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebe ș , râul Gurghiu
și pârâul Be ica.
Ceilalți afluenți ai Mure șului de pe cuprinsul jude țului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de
Câmpie , Nirajul , Cerghid , Lăscud , Șăulia , Ozd.
Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de a proximativ 28
000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1 m³/s la Stânceni , 36,9 m³/s la Glodeni și la ieșirea
din jud eț de 43 m³/s. Debitul maxim înregistrat a fost de 1580m3/s la Glodeni în anul 1975 .
Târnava Mică izvorește din M unții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185
km, o mare parte din drumul străbătut aflându -se pe teritoriul jude țului Mure ș. Afluenții principali Râuri în jude țul Mureș
Râu În Mureș În Ro mânia În total
Râul Mure ș 187 de km 761 km 803 km
Târnava Mare 43 km 246 km –
Târnava Mică 115 km 196 km –
Râul Niraj 78 km – –
Râul Gurghiu 55 km – –

16
ai râului sunt pâraiele: Corund , Solocma , Cușmedu , Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund . Debitul mediu
al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m3/s.
Târnava Mare izvorăște din ju dețul Harghita și străbate jude țul Mureș pe o distan ță mică,
între Vânători și Daneș. Pe acest s ector are următorii afluen ți: Scroafa , Cărbunari , Naghiroc ,
Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători , râul înregistrând un
maxim de 700 m³/s în anul 1970 .
2.4.3.2 Lacurile
Principalele lacuri și iazuri din jude țul
Mureș, în mare parte create artificial, sunt: Tăureni
– iaz realizat pe Pârâul de Câmpie, Zau de C âmpie,
Șăulia, Fărăgău, Lacul Ursu – în apropiere de
acesta fiind și lacurile: Aluni ș, Negru, Ro șu și
Verde.
Alte lacuri cu scop piscicol în care este
permis pescuitul sportiv: Toldal, Pe știșorul de Aur
(de lângă Sâncraiu de Mure ș), Uilac (aproape de
Vânători ), Uila (lângă Batoș), Toldal (30 km de
Mureș), Tăureni (17 km de Luduș ), Păstrăvăria (15
km de Sovata ), Miheșu de Câmpie (5 km de Zau
de Câmpie ), Voivodeni, Iernut și Bezid

2.5. Castele le din Transilvania
În actualul spațiu transilvan sunt cat alogate sute de castele aparținâ nd în majoritate
covârșitoare, unor familii de aristocrați de origine maghiară. Pleiad a de foste reședințe nobiliare
ungurești, a căror piatră de temelie a fost pusă de membrii cei mai marcanți ai fiecărei familii de
viță nobilă, încep să fie revendicate de urmașii în viață. Deși, de multe ori, există numeroși
contestatari ai veridicității filonului genealogic de care unii moștenitori declară că aparțin,
retrocedările imobilelor din această categorie se întețesc necontenit.
Castelele Transilvaniei reprezintă, în sine, o componentă de natură istorico -culturală dar și
arhitecturală , așadar i mplicit turistică. În ultimul timp, apartenența îndreptățită a studierii edificiilor
nobiliare, la domenii precum: istoria , istoriog rafia, arheologia, heraldica ș.a .m.d. începe să fie
revendicată și de domeniul turistic, atât prin componenta sa strict geog rafică cât și prin cea
economică. Interesul pentru castele crește așadar sistematic și exponențial. Lacuri în jude țul Mureș
Lac Suprafață Tip

Zau de Câmpie 133 ha iaz artificial

Văleni 53 ha iaz artificial

Șăulia 48 ha iaz artificial

Iernut 122 ha heleșteu artificial

Tăureni 53 ha helșteu artifical

Fărăgău 38 ha iaz natural

Lacul Ursu 5 ha natural/agrement

17
Intensificarea preocupărilor vizând restaurarea, conservarea și mai apoi exploatarea turistică
este bidirecționată:
-dinspre partea romană, cu oarecare le ntoare, fară pasiuni arzătoare , dar cu conotații de
legislație a proprietății;
-dinspre partea maghiară, cu tenacitate, nostalgie și specializare, mai ales prin ceea ce ei
înțeleg prin conceptul de „Transcarpa thya” sau prin „bazinul carpato -danubian”.
Diferențele de receptare sunt semnificative: interes ul cercetătorilor româ ni pentru acest
subiect ține de o castă restrânsă, a specialiștilor, fiind adesea exploatat în mod demagogic de către
politicienii ultranaționaliști, cu orizonturi politice de stânga. Mai nou, valoarea considerabilă pe
care castelele o repurtează pe piața imobiliară atrage atenția „geambașilor de castele”. În Ungaria ,
însă, acest interes are audiență de masă, datorită psihologiei colective nostalgice, întreținute cu
profesionism.
Pentr u Transilvania, importantă este obținerea dreptului de proprietate asupra fostelor Curii
sau castele și conace de țară, folosite ca reședințe ale marilor familii aristocrate maghiare, în genere.
Mari fundații, precum Fundația „Teleki Lazlo” care a demarat „Planul de resuscitate aristocratică
și de tradiție al contelui Teleki” , se preocupă tot mai asiduu, în ultimii ani , de revigorarea,
refuncționalizarea și valorificarea turistică a castelelor și conacelor aparținând marilor latifundiari
din spațiul transil van. Peste 100 de castele, conace și reședințe nobiliare vor fi retrocedate urmașilor
fostei aristoc rații, preponderent familii maghiare .
Din cele 100 de familii nobiliare din Transilvania, nu neapărat toate maghiare, 12 prezintă
importanță deosebită pent ru orice studiu în acest domeniu. Acestea sunt: Apafy (de origine
maghiară), Banf fy (croato -dalmată), Bornemiysa (secuie), Balint (croată), Kornis (română),
Kendeffy (româ nă-candea), Kemeny (maghiară), Wesselén yi (maghiară), Haller (germană), Bethlen
(fran ceză-maghiară), Teleki (maghiară), Apor -Blomberg (evreo -maghiară). Toți reprezenta nții în
viață ai acestor familii au pretenții de retrocedare în Transilvania, conform legilației românești în
vigoare.
În seria proceselor de retrocedare demarate deja sus c are urmează să fie inițiate figurează și
mare parte a proprietăților celor 12 familii enumerate mai sus, care au contat mult în determinarea
istorică din Transilvania în ultimele ș apte secole. Între acestea sunt: Aghireșu – Cluj (Bocskay),
Cetatea de Balt ă – Alba (Bethlen -Haller), Coplean – Cluj (curia Haller), Criș – Mureș (Bethlen),
Gornești – Mureș (Teleki), Hodod – Satu Mare (Wesselé nyi), Iernut – Mureș (Kornis -Rakoczy –
Bethlen ), Jibou – Sălaj ( Weeslényi), Mănăstirea – Cluj (Kornis) , Sânmiclăuș – Alba ( Bethlen –
Bruckenthal ), Medieșul Aurit – Satu Mare (Lonya -Weeselé nyi), Racoșul de Jos – Brașov ( Bethlen),
Bonțida – Cluj (Banffy ), Brâncovenești – Mureș (Banffy).

18
După o îndelungată etapă de studiu bibliografic am decis să selectăm spre analiză un numar
de 26 de castele ..
În județul Mureș am identificat un număr de 26 de castele , care vor fi prezentate în cele ce
urmează punându -se accent pe elemente precum:
perioada/anul edificării ;
scurt istoric al fiecărui edificiu (etape de reconstrucție) și al familiil or nobiliare
aferente ;
contextul istoric și social -politic al epocilor în care s -au construit castelele, conacele,
cetățile și palatele ;
arhitectonic (morfometrie, plan de construcție);
localitate etc.

2.6. Contribuția componentei biogeografice la am enaja rea parcurilor și domeniilo r
adiacente reședințelor nobiliare și impactul asupra esteticii ansamblurilor
Un ansamblu de rezidență aristocratică este compus din două componente majore, respecti v:
clădirea castelului și parcul dendrologic și/sau amenajările horticole din proximitate. A doua
componentă este deseori neglijată, din vari i motive, cea mai semnificativă fiind durabilitatea
redusă, pe fondul perisabilității componentei vegetale care stă la temelia amenajării parcurilor și
grădinilor.
Un alt factor al trecerii frecvente pe plan secund a componentei biogeografice a acestor
ansambluri este impactul vizual mult mai redus și folosința actuală deseori atipică a acestor foste
„guri de rai”.
Castelele mureșene nu fac excepție de la această regulă generală , ele beneficiind aproape în
unanimitate de o fizionomie binară de tipul clădire -parc.
Mai multe ansambluri nobiliare din județul Mureș, beneficiau de aportul agremental al unor
parcuri dendrologice sau grădini bogat decorate cu aranjamente florale și pla nte exotice. Doar
parcurile dendrologice s -au păstrat peste veacuri datorită trăiniciei arborilor care astăzi sunt grupați
în pâlcuri de arbori seculari.

2.7. Determinismul geomorfologic. F actor crucial al poziționării strategico -dominante
în cadrul așe zărilor
Una dintre menirile edificării unui castel, rezidă în îndeplinirea funcției de nucleu dur al
defensivei unei localități sau comunități puse în situația de a fi nevoită să țină piept incursiunilor
invazive ale unor cotropitori.

19
În cadrul unor așez ări uma ne de tipul celor care existau în județul Mures , începând cu
sfarșitul evului mediu și continuând până către sfârșitul celui de -al doilea război mondial , cu un
specific rural extrem de pronunțat, corpul sau corpurile de clădire care marcau rezistenț a unei
familii aristocratic e reclamau o evidențiere în intravilanul dar și extravilanul unei așezări.
Consolidarea statutului unui senior , boier, nobil, om politic sau conducător militar în
mentalul colectiv al popu lației aservite: io bagi, țărani neștiuto ri de carte, oamenii simplii și
obedienți, muncitori pe moșii, se realiza extrem de eficient, prin simpla amplasare dominantă și
totodată strategică în cadrul localității.
Proeminența unui castel în cadrul unei așezări avea așadar un rol esențial . Organis mul
habitațional al localităților mureșene era indubitabil dominat de pozițioanarea strategică a spațiului
de rezidență al reprezentanților castei aristocratice.
Deseori castelele mureșene păst rate până în prezent, se remercă prin amplasament, fiind
adevă rate redute, amplasate pe promontorii stâncoase, apofize de dealuri înalte sau în epicentrul
vetrelor unor așezări (cele mai multe).
Mizând pe amplasamentul strategic și fizionomia robustă și intimidantă a redutelor pe ca re
și le-au construit, în acord cu rangul lor aristocratic și cu factorul de favorabilitate naturală, grofii
maghiari mureșeni, dar și ceilalți aristocrați, au instaurat o adevărată „plutocrație” în acest areal
geografic.

2.8. Demarcarea reședi nțelor nobiliare pe fondul arhitectonic ver nacular al ruralului
mureșean
Noțiunea de „arhitectură vernaculară ” provine din latinescul „ vernacullus” însemnând
indigen sau dimestic. Această noțiune definește „arhitectura fără arhitect”, cu precădere rurală ,
neproiectată, presupunând construirea de c lădiri neproiectate, în modul cel mai empiric, deseori
construcțiile fiind realizare de către cel care le și locuiește.
Acest tipar arhit ectonic este extrem de pragmatic, creând normalitate și înțelegere între
comunitățile rurale conlocuitoare, prin unif ormitatea estetică pe care o generează, fiind anulate
disparitățile sociale generatoare de animozitate dintre membrii aceleași comunități prin construirea
unor edificii destul de asemănătoare din punct de vedere fizionomic și morfometric. Arhitectura
verna culară spune întodeauna „nu” originalității ostentative și căutate.
Pe fondul arhitectonic pal și inexpresiv al satelor din Mureșul secolelor XVII, XVIII și XIX
au început să se remarce niște clădiri spectaculoase, solide, planturoase și etajate, care în acele
timpuri păreau adevărați „mastodonți”. Aceste edificii erau castelele și conacele boierimii – sau mai

20
bine spus „grofimii” – maghiare, iar pe alocuri existau și edificii ridicate de nobili germani (Haller)
sau români.
Amplasarea acestor construcții pe locuri supraînălțate sporea și mai mult impresia de
autoritate, superioritate și trăinicie pe care o formau î n ochii și sufletele țărănimii care însă puteau
să nutrească și simțăminte de siguranță și protecție văzând zidurile fortificate care puteau adă posti
în incintă o întreagă comunitate umană locală, în acele vremuri tulburi.
Impactul acestor construcții asupra landșaftului și arhitecturii mediului rural era așadar
decisiv. Ansamblurile castelare reflectau deopotrivă atât rangul și prestanța senioru lui cât și grija
acestuia pentru comunitatea de plebei.

21
III. CASTELELE DIN JUDEȚUL MUREȘ

Județul Mureș deține o bogăție inestimabilă atât din punct de vedere istoric, cât și din punct
de vedere al potențialului turistic. Practic, un de te întorci în județ există câte un castel, a cărui
poveste e de -a dreptul fascinantă. Străinii se dau în vânt după astfel de povești. În alte țări, astfel de
castele sunt rare, iar poveștile lor au o latură cât se poate de practică: banii. În jurul lor turismul
înflorește, iar oamenii pr osperă. Bogăția județului Mureș constă nu într -un castel, nici în două, ci în
26 de castele vechi de sute de ani, a căror istorie e una mai interesantă ca alta. O comoară pe care
mulți ar da oricât să o aibă. Cu toate ace stea, majoritatea castelelor zac în paragină și pustiire, ucise
parcă de vreme și de nepăsarea tuturor.
Cele 26 de castele din Mureș se află la Apalina, Abuș , Gurghiu, Chend u, Cuci, Trei Sate,
Eremitu, Brâncovenești, Iernut, Lăpușna, Sângeorgiu de Mureș, Pănet, Ozd, Sângeorgiu de Pădure,
Gănesti, Corunca, Zau de Câmpie, Mihai Viteazu, Sânpaul, Dumbră vioara, Gornești, Bahnea, Boiu,
Criș și Mădăraș . Ele au fost ridicate de vechi familii nobil iare maghiare sau maghiarizate în Evul
Mediu.
"E singurul județ în care s -au regă sit toate cele trei forme administrative, respe ctiv
comitatul, scaunele secuiești ș i cele s ăsești", sp une Ferenc Csortan, specialist în cadrul Direcției de
Cultură Mureș, potrivit căruia castelele din Mureș vorbesc ș i despre ce i care le -au construit .

22

Fig.2. Castelele din județul Mureș

23
1) Castelul Alexius și Georgius B ethlen din Criș
Prima atestare documentară a localității date ază din
anul 1305 și se referă l a trecerea moșiei în posesia unei
ramuri a dinastiei Bethlen, numită ulterior ramura d e Criș.
Castelul Alexius și Georgius Bethlen a fost construit între
secolele XIV și XVI, fiind cel mai frumos exemplar
arhitectural al unei construcții dest inate apărării și locuirii
din T ransilvania. Re ședința nobiliară a fost construită în
mai multe etap e. Cea mai veche parte e donjonul cil indric
cu cinci niveluri, din ca re ultimul etaj servea ca punct de observație .
Castelul Bethlen, era s ituat strategic la vechea graniță a imperiului austro -ungar. Construcția
castelului a început înainte de anul 1300 ș i a dur at peste 200 de ani. Construit în etape, el a fost
conceput inițial î n stil gotic, ia r, de-a lungul anilor i s -au adăugat elemente renascentiste. Î mbinarea
elementelor arhitectonice vechi ș i noi fac din acest castel o adevarată capodoperă .
În 1559, consilierul principelui, Georgius Bethlen, și soția sa, Clara de Nagayká roly, au
construit un nou corp, continuat de fiul lor Michael, care păstrează numeroase ancadramente
sculptate de uși și ferestre , galeria cu arcade pe 15 coloane masive de piatră și scara de onoare,
sculptate de un meșter școlit în Italia. Tot din secolul XVI provine și clădirea ce cuprinde intrarea
principală.
În secolul XVII, prefectul comi tatului Alexius Bethlen a întărit castelul cu bastioane înalte,
poligonale la colțurile inci ntei. La construcția acestui castel s -a văzut interesul pentru cultur ă, stilul
și rafinamentul nobililor Bethlen. Pe lângă confort și siguranță, ei au pus m are pr eț pe dec orarea
edificiului. Să li precum „palatul de aur”, „turnul bastion de zi” sau „camera aurită” erau bogat
ornamentate cu blazoane, „tavane curcubeu” picturi, inscripționări, portrete și tapiserii, iar
mobilierul autentic era pictat și șlefuit cu mare măiestrie. Interiorul avea câteva dotări “ciudate”
pentru acea vreme. Era “utilat” cu toalet e, băi și saune chiar.
În curtea castelului se afla o grădină cu flori, iar în jurul complexului se întindea un mare
parc englezesc. Nu lipsea nici pavilionul pentagonal cu pereți împodobiți cu imagini pictate. Farkas
Bethlen, emitentul istoriograf, a adu s aici chiar și o tipografie pentru editarea cărții sale, care
ulterior a fost mutată la Sighișoara .
Castelul a fost locuit până la data naționalizării, 3 martie 1984, toate încăperile fiind
amenajate conform tradiției familiare. Se spune că în ziua nați onalizării , în curte au intrat camioane
mari care au cărat neîntrerupt patru zile ș i patru nopți, toate obiectele de valoare din castel . Restul
Fig.3 . Castelul din Criș
(www.ziaruldemures.ro)

24
lucrurilor, care nu prezentau interes pentru jefuitori, au fost arse în curte. Începând cu această dată,
domeniu l a ajuns în gestiunea Sfatului Popular din Daneș.
Astfel a început distrugerea celui mai frumos castel renascentist din Ardeal . Organele de
ocrotire a monumentelor istorice au declanșat în anii 1970 și după 1990 lucrări de renovare, lucră ri
ce au fost î ntrerupte în mai puțin de doi ani. Acest splendid monument s -a ruinat prin naționalizare,
reavoința unor persoane și lăcomia dusă la extrem a altora.

2) Castelul Kendy -Kemény din Brâncovenești
Castelul din Brâncovenești este exemplul tipic de castel
medie val transilvănean. Construit în stilul gotic – renascentist,
acesta a aparținut pe rând mai multor familii nobiliare, până în
1948, când a fost naționalizat. De istoria lui se leagă
tulburătoarea poveste a familiei Kémeny, familie ce a deținut
castelul în u ltimii săi 300 de ani de glorie.
Istoria castelului Brâncovenești începe în urmă cu
aproape 800 de ani. Pe o terasă înaltă deasupra Mureșului, în
locul în care se află astăzi castelul, se înălța o fortificație romană. Apoi, în Evul Mediu a existat o
cetate înconjurată cu șanțuri, vizibile și azi. Această cetate a fost, se pare, distrusă de marea năvălire
mongolă din 1242. Actualul castel a început să fie construit în sec. al XV -lea de către familia
nobilului Losonczi Dezsofi. În următorii 150 ani propriet arii domeniului s -au schimbat de mai
multe ori.
În 1610 edificiul apărea în proprietatea lui Gabriel Bethlen, voievodul Ardealului. A fost
preluat apoi de Gheorghe Rakoczi I . Gheorghe Rakoczy al II -lea, ajuns la tronul Transilvaniei în
1648, a donat moș ia formată din cinci sate, unui conducător de oști pe nume Ioan Kemény. Ioan
Kemény a participat la lupte în Polonia, unde a căzut prizonier în mâinile tătarilor, dar spre norocul
lui a fost răscumpărat. A devenit principe al Transilvaniei, dar și -a găsit sfârșitul într -o bătălie din
1662, iar inamicii lui au distrus domeniul de la Brâncovenești, devastat de altfel și în timpul
răscoalelor conduse de Francisc Rákóczi al II -lea. Familia a reconstruit însă, de fiecare dată
castelul.
Cei 300 de ani în care d omeniul a fost în posesia dinastiei Kemény sunt de fapt și cei mai
glorioși ani ai săi. În 1948 întreaga moșie a fost naționalizată, iar familia Kemény a fost silită să o
părăsească.
Legenda averii pierdute. Se povestește că în 1509, unul dintre cei care au deținut castelul
de-a lungul timpului, Szobi Mihaly, a dăruit fortăreața lui Verboczi Istvan. Acesta a împrumutat în
1553 o mare sumă de bani de la un alt nobil, Kendi Ferenc și pentru că nu a avut cum să i -o
Fig.4. C astelul de la Brâncovenești
(www.ziaruldemures.ro)

25
înapoieze, a pierdut întreaga proprietate. Unele legende spun că, rămas fără nimic, contele Verboczi
a înnebunit și o viață întreagă a cerșit pe la curțile celor care odinioară îi fuseseră prieteni, dar care
acum nu mai vroiau să știe de el.
Alte legende susțin că dimpotrivă, chiar dacă a pierdut castelul, contele avea un caracter
puternic și după doar câțiva ani de trai în lipsuri, s -a îmbogățit peste noapte, fără ca nimeni să -și
poată explica de unde îi vin toate aceste bogății. Se spune chiar că ajunsese atât de bogat, într -un
timp atât de scur t, încât faima lui s -a dus în toată Europa. Preoții și călugării catolici jurau că averea
îi era blestemată, iar oamenii de la un timp, au început să -l ocolească îngroziți și să scornească pe
seama lui, fel și fel de povești.
Poveștile bătrânilor. Fabian Francisc are 84 de ani și o viață întreagă a fost învățător în
Brâncovenești. Își amintește cu mare drag de vremea când baronii locuiau încă aici: “Kemény János
a fost un nobil cum puțini au existat în Transilvania. Era extrem de bogat și îi plăcea să fie omenos
cu cei din jur. În munții Călimani avea sute de hectare de pădure și ori de câte ori se construia câte o
biserică sau câte o școală în împrejurimi, dona toate materialele necesare construcției. Îi ajuta cu
dragă inimă atât pe unguri, cât și pe româ ni. La construirea multor biserici ortodoxe a contribuit
substanțial atât cu bani, cât și cu materiale. Era foarte îndrăgit de toți oamenii din Brâncovenești.”
În 1926 s -a pus problema înființării în Transilvania a cenaclului literar “Helikon”. Au fost
propuși mai mulți nobili care să fie la conducerea acestui cenaclu, dar pentru că toți se dădeau
înapoi și pentru că se risca abandonarea ideii, baronul János s -a oferit să se ocupe el, atât de
cheltuieli, cât și de tot ce ține de organizare. “Eu pe atunci e ram copil, dar mi -au povestit bătrânii
că, deși avea doar 23 de ani, baronul nostru era sufletul acestor întâlniri. Timp de 18 ani s -au adunat
aici scriitori din toate colțurile Transilvaniei, cu aceeași însuflețire ca la început. Dar a venit
războiul și c enaclul a fost desființat. Pe 18 iunie 1948, a venit și teribila veste: moșia era
naționalizată, iar familia Kemény avea la dispoziție doar 48 de ore ca să -și facă bagajele și să plece.
Așa s -a sfârșit istoria de sute de ani a dinastiei Kemény.”
Baronul ajuns salahor. După ce a fost izgonit din castel, Kemény Janos, împreună cu soția
și cei cinci copii s -a mutat în Târgu -Mureș. Aici lucra ca director al Teatrului Secuiesc, al cărui
fondator chiar el fusese. Numai că, după doar câțiva ani, autorităților d e atunci li s -a părut suspect
ca un fost “exploatator” să dețină o funcție atât de importantă. Așa că, ultimul baron din
Brâncovenești a ajuns simplu salahor la un cuptor de var din oraș. Dar persecuțiile nu s -au oprit
aici. “Ani de zile au tot scotocit în trecutul lui, doar -doar or găsi ceva ca să -l închidă. Au venit și în
comună și i -au întrebat pe toți oamenii dacă nu au nici o plângere împotriva lui, dar toți sătenii,
unguri și români, parcă erau vorbiți. Nu doar că nu aveau nici o plângere la adresa fo stului moșier,
dar îl mai și lăudau cu toții spre disperarea anchetatorilor” își amintește Francisc Fabian.

26
Chiar dacă a ajuns să -și câștige pâinea ca un om simplu și chiar dacă asupra lui a planat
încontinuu suspiciunea autorităților, moartea baronului János Kemény a îndurerat întreaga
Transilvanie. “ Moartea baronului ne -a întristat pe toți. Țin și acum minte data când el a murit: 13
octombrie 1971. Sicriul cu trupul lui neînsuflețit a fost depus în Palatul Culturii și trei zile, neîncetat
a fost vizita t de către toți cei care l -au îndrăgit. Deși nu -i mai aparținea de mult castelul, a fost
înmormântat în parcul pe care el însuși îl amenajase. În ziua înmormântării a venit atât de multă
lume să -l conducă pe ultimul drum, încât întreg Brâncoveneștiul părea sub asediu. Am remarcat
atunci că o mare parte din cei care veniseră erau români de prin comunele din împrejurimi. Toți l -au
iubit. ”
Astăzi, starea castelului este relativ bună. Imediat după naționalizare, proprietatea a fost
devastată de hoți, distrug erile fiind însemnate. În 1960, întreg edificiul a fost renovat, la aceste
lucrări folosindu -se exclusiv munca pușcăriașilor.
Castelul din Brâncovenești are o istorie fascinantă. Aici s -au succedat o mulțime de baroni,
conți sau principi. Zidurile lui au văzut propășirea unora și decăderea altora. Acum se află în
posesia ultimului vlăstar al nobililor Kemény. În cazul în care, în câțiva ani edificiul va fi eliberat
de către Centrul de Reabilitare a persoanelor cu handicap psihic, acesta riscă să rămână la fel ca
aproape toate celelalte castele transilvănene, părăsit și fără nici un fel de folos. E greu de crezut că
moștenitorii se vor mai întoarce în România, ca să redea fortificației strălucirea de altădată.

3) Castelul Teleki din Gornești
Strămoșul castel ului de astăzi, castelul medieval
fortificat, la care un document din 1477 făcea referire
numindu -l "Castellani castelli Gornești", a fost construit
din ordinele lui Istvan Erdely între 1462 și 1465.
Regele Matei Corvin numește clădirea "castel", printr –
un document regal din 1478. Castelul lui Istvan Erdely
este obținut în 1685 de către cancelarul contele Mihaly
Teleki. Între 1772 și 1782 Joseph Teleki și fiul său,
contele Laszlo Teleki demolează castelul și -l
reconstruiesc în forma păstrată până astăzi. Nu mele Teleki este unul marcant atât pentru istoria
Transilvaniei, cât și a Ungariei, deoarece această familie aristocrată s -a implicat ac tiv de -a lungul
secolelor atât î n domeniul politic -administrativ, cât și în cel cultural. În anul 1685, Mihaly Teleki
(1634 – 1690) a devenit conte al Sfântului Imperiu Roman, primind titlul de la împăratul Leopold I.
Cel mai cunoscut membru al familiei este însă contele Samuel Teleki (1739 -1822), cancelar al
Transilvaniei la Viena în 1769 și fondator al bibliotecii Teleki din Târgu -Mureș. Contele Samuel Fig.5. C astelul din Gornești
(www.ziaruldemures.ro)

27
Teleki se află înmormântat în curtea celui de -al doilea castel al familiei – Castelul Teleki din
Dumbrăvioara.
„Comoara Mureșului”. Numit „cel mai frumos castel din Ardeal” și „comoara
Mureșului”, castelul Teleki din Gorn ești se află la 17 km distanță de Târgu -Mureș și este construit
în așa -numitul stil Grassalkovich, foarte răspândit în Budapesta. Proiectat de arhitectul Andreas
Mayerhoffer din Salzburg, fiind asemănător palatelor din Godollo și Pecel realizate de acesta,
castelul Teleki este situat în imediata apropriere a râului Mureș, în cadrul unui impresionant parc
dendrologic. În curtea castelului castanii, frasinii, salcâmii, stejarii sau nucii se întrec la vârstă cu
statuile alegorice și busturile Marchizului de Mi rabeau sau al regelui Ludovic al XVI -lea. Acum
statuile sunt acoperite de folie protectoare neagră, par niște femei îndoliate.
Proiectat în stilul baroc, castelul Teleki din Gornești are forma literei U, din corpul principal
al clădirii desprinzându -se, către grădină, două aripi. Fațada clădirii are în centrul ei un fel de
balcon supraînălțat, cu colțuri rotunjite. Acoperișul înalt este străbătut de lucarne, fereastre mici,
amenajate în scopul luminării și aerisirii podului sau a încăpe rilor aflate la ni velul podului. În vârful
acoperișului se află un orologiu imens.
Trăsătura caracteristică a acestui castel este numărul de camere și ferestre. Castelul Teleki
din Gornești are 52 de camere și 365 de ferestre, simbolizând săptămânile și zilele anului. Inte riorul
castelului mai păstrează parfumul baroc al vremurilor apuse. Sobele de teracotă verzi și albe, de –
corate cu îngerași sunt folosite astăzi ca suport pentru televizor. Lustrele, care erau o dată pline cu
lumânări și ofereau ambianța perfectă unei săli de bal, atârnă tragic din tavanul pictat și sunt
împărăția păianjenilor ce și -au croit pânză aici. În perioada barocă, arhitecții puneau accentul pe
ilustrarea statutului social. În Castelul Teleki din Gornești se poate observa o evidențiere accentuată
a holului principal, cu podelele sale de marmură colorată, a scării circulare ce dă în holul larg, a
ușilor sculptate, care dau în diferite încăperi. Astăzi pereții culoarelor și ai sălilor sunt pictate cu
scene din povești. Conții și contesele de demult sun t înlocuiți cu Albă ca Zăpada și cei șapte pitici
dar și cu un teren de fotbal, cum e pictura de pe pereții dormitorului băieților.
Castelul din Gornești a fost retrocedat familiei Teleki în urma unei decizii judecătorești,
împreună cu o parte din fostel e proprietăți ale familiei, reprezentând 100 hectare de pădure și 100
hectare de teren arabil. Ultimul proprietar al castelului, contele Mihaly Teleki a donat castelul
autorităților sanitare române, iar din 1947 acesta a găzduit o cli nică TBC. Astăzi în c adrul castelului
funcționează un Preventoriu TBC, aici fiind internați în prezent 65 de copii, cu vârste cuprinse între
4 și 14 ani. Clădirea este dată în folosință de către reprezentanții familiei Teleki acestui Preventoriu
TBC până în anul 2011. După ace st an, soarta copiilor care fac tratament preventiv aici este incertă.

28
4) Castelul Bethlen din Bahnea
Este unul dintre cele mai impresionante edificii
transilvănene. Chiar și după cinci sute de ani de la
construție, aceasta emană încă noblețe și impune
respect. Castelul Bethlen din Bahnea are o istorie
impresionantă, ce rivalizează cu scenariile celor mai
îndrăznețe filme și care sfidează parcă trecerea
înverșunată a timpului . Cu toate acestea, viitorul se
prefigurează în cele mai sumbre culori.
Chiar dac ă figurează pe site -ul primăriei ca fiind un important obiectiv istoric al comunei,
castelul nu poate fi vizitat cu niciun chip de vreun turist, rătăcit prin cine știe ce împrejurare
nefericită pe aceste meleaguri. Clădirea este ocupată în mod abuziv de câ teva familii de rromi . În
astfel de co ndiții, importantul “obiectiv t uristic” seamănă mai degrabă cu o peșteră de tâlhari , decât
cu un centru de interes pentru excursioniștii iubitori de istorie.
Localitatea Bahnea este atestată documentar din anul 1291, sub numele Bahna. Numele
satului derivă di n germanicul “bachnem”, care înseamnă “văi”.
În anul 1441, în Bahnea se sta bilește familia latifundiarului Bethlen. Castelul, apare un
secol mai târziu, în 1545, când nobilul Bethlen Fark as îi pune pi atra de teme lie.
Construit în st il renascentist, acestuia îi sunt adăugate de -a lungul timpului, atât aripa estică
și cea vestică, cât și bastionul în opt laturi, astfel încât, astăzi edificiul se prezintă ca o combinație
fascinantă de stiluri arhitectonice: renascen tist, gotic, romanic și baroc.
În 1848, iobagii români și maghiari de pe moșia din Bahnea s unt împroprietăriți cu pământ ,
suprafețele al ocate fiind calculate după numărul de zile de muncă și după suprafa ța de pămân t
lucrată în dijmă pe moșia grof ului.
După cel de -al doilea război mondial, întreg domeniul este confiscat și trecut în proprietatea
statului. Aici au funcționat ani la rând, Primăria, Căminul Cultural, Biblioteca și depozitul C .A.P.-
ului. Deși a avut întrebuințări dintre cele mai diverse, clăd irea a fost destul de bine întreținută și , în
comparație cu ruinele celorlalte castele transilvănene, acesta arată încă destul de bine.
În 2005, proprietatea a fost retrocedată moștenitorilor familiei Bethlen, care, în anul 2007 au
donat -o Episcopiei Refo rmată din Cluj .
În prez ent, edificiul este fară nicio întrebuințare și din acest motiv se degradează rapid.

Fig.6. C astelul din Bahnea
(www.ziaruldemures.ro)

29
5) Castelul Haller din Ogra
La aproximativ 20 de km de Târ gu Mureș, în
comuna Ogra se află unul din puținele castele mureșene pe
care ți -e drag sa le privești. Întrat pe mâna unor proprietari
care știu “cu ce se mănâncă” turismul, acesta învie încet,
încet din propria -i ruină.
Aici va fi amenajată o pensiune cum numai prin
străinătate mai vezi, cu 15 camere decorate în stil antic, cu
o cramă ame najată la demisol, băi termale și doc la râul
Mureș.
Castelul Haller din Ogra are o istorie impresionantă. Construit în secolul XVI, acesta a fost
pe rând, în proprietatea mai multor familii nobiliare. Poveștile bătrânilor spun că după naționalizare,
ultimul stăpân al domeniului a fost arestat și obligat să muncească în rând cu restul țăranilor pe
pământurile pe care el fusese stăpân.
Localitatea Ogra e atestată documentar din anul 1376, când apărea sub numele de “Poss
Wgra, Vgra”. A aparținut de -a lungul secolelor de domeniul Sân paul, astfel, prima proprietară a
celor două moșii a fost familia Szentpáli. După dispariția acestei familii, în anu l 1479, rege le Matei
Corvin a donat Sânpaul înpreună cu Ogra și cu alte sate lui Korvin János. Nu peste mult tim p, Ogra
a intrat în posesia familiei Szengyörgyi, ca apoi, aceasta să fie preluată de familia Hosszúaszói. Mai
târziu, proprietarul satului devenea protopopul Barlabási János. El a fost urmat de Alárdi Ferenc,
apoi de Bátori Kristóf. Abia în anul 1609 dome niul Sânpaul și Ogra au intrat în posesia familiei
Haller.
Interiorul castelului Haller arăta odinioară orbitor de luxos. Camerele erau boltite, iar
încăperile erau decorate cu stucatură și pictură murală. Candelabrele erau aduse din Viena,
iar mobilierul din lemn masiv din Paris. În acest edificiu deosebit exista și o capelă romano -catolică
privată în care slujeau călugări franciscani plătiți și ținuți de stăpânii castelului.
În secolul XX, după naționalizare au avut loc schimbări majore în castel, frumu sețea
original ă a fost distrusă în favoarea kitc h-urilor impuse de noile timpuri. Pictura murală a fost
răzuită aproape complet, pereții au fost zugrăviți cu var sau cu humă, acoperișul împreună cu
tavanul au fost demolate și înlocuite cu unele de o calita te îndoielnică, ușile și ferestrele au fost și
ele înlocuite cu altele mult mai potrivite mentalității vremii. Aici s -au adăpostit pe rând o școală, un
internat, sediu poliției și Consiliul Popular până în 1950 când clădirea a fost abandonată.
Așa a ajun s în ruină castelul care pe vremuri era curtat de întreaga nobilime transilvană.

Fig.7. Castelul din Ogra
www.zi aruldemures.ro

30
6) Castelul Haller din Sânpaul
Prima dată, în bătălia din Sânpaul, în 1575, castelul
a fost ras în întregime de pe suprafața pământului. A fost
reconstruit, mai măreț ca pri ma dată, dar, în timpul
răscoalei lui Racocsi, castel a fost distrus încă o dată. Un al
treilea castel a fost construit, iar ruinele lui dăinuie până în
zilele noastre. În 1945, marșurile repetate ale soldaților ruși
au distrus clădirea atât de mult încât familia Haller a mai
putut folosi doar parterul. În anul 1960, clădirea a fost
refăcută de către “Autoritatea pentru monumente istorice”.
Aceasta a fost ultima zvâcnire de orgoliu a castelului ce a fermecat generații de -a rândul, prin luxul
și extravaganța lui. Acum, acesta arată ca ruina unui bloc comunist. Pereții sunt în mare parte
dărâmați, iar acoperișul e de mult dat uitării. Au rămas doar hornurile afumate și pe jumătate
surpate. În jur a existat în vremurile bune un șanț cu apă, destinat apărării. A cum însă șanțul e mai
degrabă băltoacă stătută prin care cresc felurite buruieni.
Comuna Sânpaul este așezământul cel mai vechi datat al regiunii: 1332. Primul proprietar al
satului a fost Szentpáli Mihaly. După ce toți urmașii lui au murit, satul a fost luat de unul din fii
regelui Matei Corvin. În anul 1486 intră în proprietatea moșiei familia Szentgyörgy, pentru ca apoi,
în anul 1511, fiii lui Szentpáli, Ferenc și Mart on, să fie următorii proprietar . Au urmat alții, până
când satul a ajuns în proprieta tea familiei Bathory. În anul 1609, Gabor Bathory a donat întreaga
proprietate lui Haller Istvan și fraților acestuia: György și Zsigmond. Familia Haller se trăgea din
Nürnberg, Germania.
În aprilie 1600, aceștia și -au luat titlul de baroni, iar la 15 ian uarie 1719, cel de conți.
Familia Haller a fost proprietară în Sânpaul până în 1949, când toate proprietățile le -au fost
confiscate și naționalizate. Din câte se știu, reiese că primul castel ar fi fost construit de Alárdi
Ferenc. După denumirile latinești , se pare că aceasta era o construcție din lemn și piatră. Bătălia din
1575 l -a avariat destul de mult, astfel că un nou castel a fost construit în locul acestuia.
În 1610, Istvan Haller a început construcția, ce a fost terminată de fiul acestuia, Janos
Haller, abia în 1674. Au urmat ani tulburi pentru castelul Haller și pentru locuitorii lui. Dărâmat și
rezidit încă o dată, castelul a fost în cele din urmă naționalizat, în 1949. Aici au funcționat pe rând
un centru agricol, o școală, un spațiu de depozita re a legumelor și în sfârșit un bloc de locuințe. Așa
a ajuns în ruină castelul ce odată uimea întreaga Transilvanie prin frumusețea și strălucirea lui.
Bătrâni i vorbesc cu mare drag despre vremea când grofii locuiau încă în castel.
Părinții Annei Jenö a u fost argați la boieri, iar Anna își aduce aminte foarte bine, cum
era pe atunci. “Parcul din jurul castelului era extraordinar. Cred ca nici grădina
Fig.8. C astelul din Sânpaul
(www.ziaruldemures.ro)

31
botanică din Cluj, nu are atâtea plante câte erau aici. Grofii aveau o caleașcă
frumoasă, îmbrăcată toată în pluș, cu care se plimbau. Intrau în curte pe poarta din
față și ieșeau pe cea din spate. Nouă copiilor, ne era drag să -i privim, așa că stăteam
ore în șir la poartă și ne zgâiam. Asta era marea noastră plăcere.”
Despre trăinicia deosebită a construcți ei mi -a povestit un localnic, ce i -a testat într -un mod
foarte inedit rezistența. „Nu știu cum au fost zidiți pereții, dar sunt atât de bine închegați, încât nici
o cărămidă nu poți să scoți, fără să o fărâmi. Am încercat să fur într -o noapte cărămizi din castel și
n-am reușit să fac nimic. Parcă erau sudate între ele. E o construcție pe cinste. Știu că mai demult
exista un tunel secret, subteran, ce pornea din pivniță și care ducea până la bi serica din deal.
Probabil o mai exista și acum tunelul, dar nimen i n-a avut curajul să se avânte într -acolo.”
Legende străvechi vorbesc despre un cumplit blestem ce mai bântuie și astăzi castelul Haller
din Sânpaul. Se spune că o vrăjitoare țigancă, înfuriată de cruzimea grofului Alárdi Ferenc ce i -a
biciuit pe nedrept soțul, a blestemat familia și castelul con telui la pustiire veșnică. De a tunci se zice
că necazurile s -au ținut scai de nobilul castel și de cei care l -au locuit. De trei ori a fost construit
castelul, și de trei ori a ajuns în paragină și pustiire.

7) Cast elul Bethlen din Iernut
În Iernut există un castel în toată puterea cuvântului.
Înconjurat de o proprietate ce mai păstrează și acum
frumusețile de altădată, castelul are o clădire separată, pe
două nivele, numită clădirea porții. Corpul propriu -zis al
castelului are trei nivele și o mulțime de încăperi.
În hrubele acestui castel au fost închiși doi
mitropoliți ai Transilvaniei, Dosoftei Ilie Iorest și Sava
Brancovici pentru că nu au vrut să se lepede de credința lor
și tot aici a avut loc jocul blestem at de cărți prin care întreg
castelul trece din proprietatea lui Mark Bethlen în proprietatea contelui Jeno Haller. În prezent,
situația clădirilor și a parcului ce le înconjoară e incertă. Așa se face că de soarta castelului
deocamdată nu se poate pronunț a nimeni.
Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl orașului s –
au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s -au descoperit unele
fragmente ceramice aparținând epocii neolitice (4500 -2500 î.C.) În pofida existenței dovezilor
arheologice de necontestat din perioadele anterioare, cel mai vechi document scris care s -a păstrat,
datează abia din anul 1257. Aici a trăit și Mihai Apafi al II -lea, principe al Ardealului.
Fig.9. C astelul din Iernut

32
S-a constatat că la î nceputurile sale, domeniul Iernutului era proprietate feudală de tip laic.
Mai târziu a ajuns în proprietatea unor principi ai Transilvaniei, în proprietatea fiscului, pentru ca
din nou să devină proprietate laică. În cele din urmă, a ajuns în proprietatea Bisericii romano –
catolice din Transilvania.
Castelul Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist în anul
1545. Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renașterii.
De-a lungul veacurilor, ca stelul a trecut de la un proprietar la altul. Înaintea actualului castel,
dar pe același loc, a existat un altul, dar construcțiile ulterioare au făcut să dispară cu desăvârșire
urmele clădirilor precedente, astfel că modul cum arăta vechiul castel ne -a rămas necunoscut.
Castelul actual, construit în primă formă în 1545, a fost modificat între 1650 -1660 pentru
principele Gheorghe Rakoczi al II -lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Acesta,
efectuând diferite lucrări, a introdus în const rucția castelului elemente de arhitectură în stilul
Renașterii.
Castelul este compus din două corpuri de clădiri: castelul propriu -zis și clădirea porții.
Castelul propriu -zis nu era decât nucleul unui complex însemnat, fiind înconjurat cu ziduri cu
turnuri, depozite și grajduri, având de jur împrejur un șanț larg, alimentat de apa Mureșului.
Clădirea se desfășoară în înălțime pe trei nivele, din care primul, în parte îngropat în pământ,
este de fapt un subsol. Zidurile sunt construite din cărămidă arsă, dar la zidurile subsolului se pot
vedea și ziduri de piatră. Tavanele peste încăperile de la subsol și parter sunt boltite din cărămidă.
Etajul este în întregime tăvănit, având tavane drepte, tencuite.
Elementul deosebit pe care îl aduce în compoziția p lanimetrică și în imaginea glo bală a
arhitecturii de castel această clădire, este înlocuirea la etaj, de către arhitectul venețian, a unei aripi
întregi –cea dinspre sud – cu o „loggia” deschisă atât către exterior, cât și către curtea interioară.
Castel ul a aparținut pe rând mai multor descendenți ai familiei Bethlen, până în 1885, când
Mark Bethlen l -a pierdut într -o noapte la cărți. Câștigătorul, contele Jeno Haller a trecut domeniul
în proprietatea Bisericii Romano -Catolice din Transilvania, de unde , domeniul a fost transformat
într-o fermă model și o școală agricolă.
După 1920, domeniul s -a destrămat, ceea ce a rămas a fost naționalizat în 1948, iar castelul
a devenit liceu agricol.

33
8) Castelul Orban din Mădăraș
Localnicii ridică mirați din ume ri. Unii știu de
existența unui castel la Mădăraș, dar cei mai mulți habar
nu au că în comuna lor ar fi locuit candva și oameni cu
sânge albastru. Ce se știe cu certitudine este că prin aceste
locuri a funcționat cândva CAP -ul. De grofi nimeni n -a
auzit ni mic. Or fi trăit cândva pe aici, nimeni nu neagă,
dar de atunci până acum e cale lungă și întortocheată.
Nu e deloc greu de găsit. Se află chiar în centrul
comunei, flancat din toate părțile de birturi, baruri și magazine sătești. E lesne de recunoscut.
Înnecat în buruieni și pe jumătate dărâmat, are aspectul tipic de castel transilvănean.
Cu toate că în prezent starea lui este mai mult jalnică, edificiul a avut și el perioada lui de
glorie. A fost construit în anul 1517, după aproape 200 de ani de la pr ima atestare documentară a
localității. Pe atunci Mădărașul era un sat cu doar 23 de case. O dată însă, cu venirea nobililor
Bethlen, localitatea s -a dezvoltat rapid. Moșia a înflorit peste noapte și în scurt timp a ajuns una
dintre cele mai mari și mai pr ospere din Transilvania. În plus, mulțimea vitelor și a grânelor i -au
adus micuței comune faima de târg cu pretenții. Întreg domeniul a aparținut pe rând mai multor
membrii ai dinastiei Bethlen, până în anul 1607, când acesta a trecut în posesia proaspăt î nobilatului
Barsos Tamás. Ultima proprietară a castelului a fost o altă nobilă familie transilvăneană: familia
Orban. Urmașii acestuia au locuit în Mădăraș până în 1948, când întreg domeniul a fost naționalizat.
În periaoda comunistă, în castel a funționa t sediul C.A.P. -ului. Deși prin alte părți edificiile
folosite în același scop, au fost ruinate de neglijența noilor chiriași, în Mădăraș ciudățenia situației a
făcut ca „oamenii muncii” să se îngrijească de clădire cu o atenție ieșită din comun. Ba chiar au
renovat -o atunci când situația a cerut -o. Bineînțeles că treaba au făcut -o în tonul vremurilor de
atunci, adică repede și prost. Ferestrele vechi au fost schimb ate cu unele mult mai „arătoase” ,
parchetul care scârțâia a fost înlocuit cu faianță, iar faț ada a fost „modernizată” cu un calciu cum
numai meșterii comunei știau să bată. La sfârșit au notat data isprăvii cu țigla verde pe cea mai
vizibilă parte a acoperișului: 1974. Drept consecință, rezultatul arată demn de toată strădania. Dintr –
un castel vec hi de sute de ani, construit în stil baroc, a rezultat o clădire stingheră, spoită la
repezeală, cu un puternic aer comunist. Aceasta a fost ultima lucrare care s -a mai facut în edificiul
din Mădăraș.
După revoluție, clădirea a fost părăsită și timp de ani de zile, diferiți săteni puși pe afaceri și –
au încercat norocul în ea. Primul a fost Miklos, un tânar cârciumar, căruia locația i s -a părut ideală:
loc de desfașurare berechet, pivnița încăpătoare pentru depozitat buteliile cu vin și o curte mai mult
decât generoasă. Chefliii n -au fost însă la fel de încântați de cârciuma din castel. Urmatorul
Fig.10. C astelul din Mădăraș
(www.ziaruldemures.ro)

34
"investitor" a fost un țăran cu mare har în mânuitul foarfecelor și al briciului. Așa s -a transformat,
cat ai clipi din ochi, ditamai reședinta boierească din bar în frizerie. După ce a falimentat și acesta,
castelul Orban din Mădăraș e tot pustiu, la bunul plac al vântului, al jivinelor și din când în când al
hoților.

9) Castelul Haller din Mihai Viteazul
Despre castelul Haller din Mihai Viteazu, majoritatea săten ilor habar nu au că există, deși
acesta se află chiar la intrarea în sat. Construcția a fost ridicată undeva la jumătatea secolului al
XVI-lea și timp de patru secole a fost locuită de nobila familie transilvăneană Haller.
După cel de -al doilea război mo ndial acesta a fost menționat și până în 1989, aici a funționat
sediul C.A.P. -ului. “Castelan” fără știre, un țăran din localitate a cumpărat după revoluție întreaga
proprietate, fără să știe ce a cumpărat de fapt. A aflat 17 ani mai târziu, când era cât p e ce sa intre în
pușcărie datorită neștiinței lui. “Eu am cumpărat magazia C.A.P. -ului prin '90 cu 13 milioane de lei.
Erau bani grei pe atunci, că atât costa un apartament la oraș. Timp de 17 ani m -am servit de clădire,
drept magazine de nutreț pentru vit e, până anii trecuți, când am vrut să o renovez, ca să mă mut în
ea. Atunci era să dau de necaz”. Cu puțin noroc, a găsit niște irlandezi interesați, cărora le -a vândut
întreg domeniul. Astăzi, castelul este din nou scos la vânzare cu acte în regulă și cu studiu istoric.
Cu toate acestea nimeni nu dorește să cumpere castelul datorită prețului mare și anume 250.000 de
euro.
Astăzi castelul este în paragină, ca să intri în el trebuie să fi cu adevărat motivat, deoarece
din scările intrării principale n -au ma i rămas decât primele și ultimele două. În total patru trepte.
Între ele e hăul. Pe terasa din fața ușii dai exact de aceeași situație: pe margine se mai poate merge
cu grijă, ca barza într -un picior, pentru că în mijloc surpătura îți dezvăluie, întunecoas ă și adâncă,
pivnița boierească.
La nici 500 de metri de castel, se află vechiul cimitir al familiei Haller. Sunt extrem de
puțini oameni, care știu de existența acestuia. La capătul nobililor ce au stăpânit aceste locuri,
străjuiesc acum ciulinii, gunoie le, și o dureroasă uitare, în timp ce ruinele trezesc localnicilor, doar
amintirea când aici înflorea C.A.P. -ul.
Cu secole în urmă, castelul boieresc, înconjurat de o grădină de flori, era oaza de liniște a
nobililor. Astăzi, castelul mai stă în picioare doar pentru a adăposti o turmă de capre și oi, noile
stăpâne ale domeniului.

35
10) Castelul Degnfeld din Cuci
Prima atestare documentară a comunei datează din
anul 1410, chiar dacă scrierile monahale amintesc de
existesța unei mănăstiri în aceste locuri încă din anul 1339.
În secolele XVI – XVII, Pekri Lör incz, faimosul
conducator curuț, avea un castel strălucitor în sat, ale cărui
rămașițe le -a folosit familia baronului Schomburg
Degenfeld pentru înălțarea noului edificiu. Mult mai tarziu,
Lajos Degenfe ld a renovat întregul edificiu în stil clasic,
stil care s -a păstrat până în zilele noastre. Clădirea, deși nu impresionează deloc prin măreție, era
considerată în vremurile ei de glorie, o adevărată capodoperă de frumusețe și bun gust. Un turn
impresionan t din cărămidă asigură alimentarea cu apă a întregului castel. Acesta era considerat în
perioada respectivă o adevarată minune inginer ească, cum în puține locuri ale Europei se putea
întalni.
În jurul edificiului se întindea un imens parc dendrologic, de spre a cărui frumusețe s -a dus
vestea până peste hotare. Câțiva din arborii seculari din acele vremuri mai pot fi admirați și astăzi,
chiar dacă restul decorului nu prea mai seamană cu cel de altă dată. Cel mai impresionant arbore
este un salcâm japonez de spre care se spune ca a fost plantat chiar de catre baronul Schomburg
Degenfeld.

11) Castelul Bethlen din Pănet
Satul apare în registrele oficiale încă din anul 1332, sub forma unei cetăți cu zece porți. În
acest așezământ, un rol deosebit de important l -au jucat de -a lungul timpului, două familii nobiliare:
Alardy și Bethlen. Mai târziu, întreaga moșie a ajuns în posesia principalului judecător regesc
Gaspar Janos, a cărui văduvă a donat în anul 1630 casa, moara și o parte din domeniul lui György
Bethlen. Se povestește că după primul război mondial, schimbarea economică a zdruncinat atât de
mult starea materială a familiei Bethlen încât aceasta a pierdut practic tot ce avea. Așa a intrat în
posesia întregii averi economistul șef, Farkas I.
Despre castelul nobiliar, scrierile vremii notează că era pe cât de mic, pe atât de cochet. Aici
exista, lucru total neobișnuit în acele vremuri, un loc special pentru fumat. Se spune că la castel se
fuma cu pasiune, dar cu toate acestea nimeni n -ar fi îndrăznit să o fac ă în altă parte decât în locul
special amenajat. Și pentru ca plăcerea tutunului să fie savurată la maxim, meșteri din sat lucrau cu
mare migală cozi de pipă din lemn de piper.
Acum, din toa te n-a mai rămas nici amintirea .
Fig.11. C astelul din Cuci

36
12) Castelul Bethl en din Boiu -Țopa
Situat în comuna Albești, sat Țopa, castelul
Bethle n a fost construit în anul 1617 de Frakas Bethlen,
consilierul principelui Gabriel Bethlen, iar stilul
renascentist care l -a inclus în rândul celebrelor castele
de pe Valea Loirei i -a fost dat în anii 16 40-1641 fiului
lui Frakas Bethlen . Acum, din castelul de la Țopa au
rămas doar niște ruine , iar oamenii din comună dau din
umeri la fel ca și autoritățile locale care au privit ani la
rând, neputincioase, distrugerea monumentului istoric .
Primă ria nu și -a dat interesul să facă ceva pentru castelul care ar fi putut să atragă turiști în
zonă , iar primarul și viceprimarul de la Albești, confirm ă și ei starea castelului din Țopa, fără în să
a da vreo soluți e pentru reabilitarea lui . Edilii de la Albești sunt de părere că variant a reabilitării va
fi în cele din urmă exclusă și vor trece la dărâmarea controlată a ruinelor.

13) Castelul Toldalagi din Corunca
În comuna Corunca, la poalele dealului,
castelul Toldalagi trezește nostalgia unor
vremuri de mult apuse, vr emuri despre care cei
mai mulți am auzit vorbindu -se doar din
bătrâni.
Ridicată în secolul XVII, construcția are
o valoare inestimabilă, o valoare pe care puțini
știu să o prețuiască. Și totuși, în ciuda tuturor
vitregiilor indurate, edificiul se încăpățâ neză să
rămână în picioare, sfidând parcă trecerea timpului și nepăsarea tuturor.
Specialiștii susțin că astfel de capodopere istorice sunt adevărate mine de aur pentru
localitățile în care se află. Potențialul turistic extraordinar, atragerea de fonduri si de investitori,
dezvoltarea rapidă și locurile de muncă pe alese, sunt doar câteva din beneficiile de care zonele
care au un astfel de castel se bucură, iar în Occident lucrul acesta chiar se întâmplă. La noi, în
schimb lucrurile stau puțin diferit…
Istoria familiei Toldalagi . În anul 1636, în apropierea localității Corunca s -a adunat tabăra
militară condusă de Toldalagi I. Mihály, căpitan suprem al Scaunului Mureș. Deși deținea un număr
impresionant de proprietăți în zona centrală a Transilvaniei, fa milia Toldalagi și -a stabilit reședința
în Corunca, lângă Târgu Mureș. Aici, cu toate că era foarte bogată, familia nu a avut proprietate
Fig.12. C astelul din Boiu -Țopa
(http:// art-historia.blogspot.com)

Fig.13. C astelul din Corunca
(www.ziaruldemures.ro)

37
deplină asupra satului și asupra pământurilor ce îi reveneau acestuia. Conform recensământului
militar din anul 1677, în localitate locuiau șase nobili sau primori ai secuilor, iar în
arhiva familiei, păstrată la Arhivele Statului, filiala Târgu Mureș, s -au păstrat mai multe acte
referitoare la împărțirea pământurilor și pădurilor între Toldalagi și secuii liberi.
În anu l 1746, familia Toldalagi a primit diploma de “Conte al Sfântului Imperiu Roman”, de
la împărăteasa Maria Tereza, prin care au fost ridicați la acest rang nobiliar fiii lui Toldalagi IV.
Mihály: Lászlo I, János I, Ferenc I și Pál I. După moartea lui Toldal agi IV Mihaly, cei patru fii ai
acestuia au împărțit bunurile i mobile, care se moștenesc doar pe linie mas culină. Confo rm
înțelegerii, în proprietatea lui János ajunge Szentbenedek, Ferenc a primit satul Nagyercse, Pál casa
familială și jumătatea posesiuni i din Korunka, iar Lászlo a primit un teren de aceeași mărime tot în
Korunka.
Istoria familiei Toldalagi e ste una deosebit de interesantă iar înșiruirea celor care s -au
succedat este lungă, în urma lor rămân însă, ruinele unui castel, multe povești și leg ende. Ultimul
locuitor al castelului a fost Jozsef Toldalagi. Acesta s -a prăpădit înainte de vreme, în anul 1943, iar
o dată cu el s -a stins și vestitul neam Toldalagi.
Istoria castelului e strâns legată de cea a familiei. Deși clădirea a fost proiectată în stil baroc
și deși nu s -a respectat până la urmă nimic din pl an, datorită realizării inedite și armoniei deosebite
a formelor, edificiul a fost unul dintre cele mai elegante castele din Transilvania. Î n interior luxul
era orbitor, candelabrele artistic realizate decorau cu mult bun gust încăperile, sobele de teracotă
erau realizate în stilul empire, iar biblioteca era una dintre cele mai bogate și mai vaste din
Transilvania. Parcul englezesc care înconjura castelul era de o frumusețe copleșitoare. Frumus ețea i
se datora în special așezării lui favorabile, dar și efectului coloristic conferit de către copacii și
florile diferite, așezate una lângă alta. În decursul anilor 1930 -1940, zona a devenit un fel de parc
dendrologic.
Astăzi, starea castelului este înfiorătoare. Înecat în buruieni și nămol, dărâmat pe jumătate și
cu acoperișul distrus, acesta nu mai amintește cu nimic de luxul de altădată. Nici parcul englezesc,
cândva mândria întregii Transilvanii, nu stă mai bine. Acum, unde odată era un paradis d e flori și
arbuști rari, sunt construite haotic o moară, câteva case și o făbricuță, iar printre ele un drum
noroios. Așa arată castelul construit cu migală acum câteva sute de ani, castel pentru care alții,
străini, ar da probabil oricât ca să -l aibă. Aic i este cea mai urâtă zonă din Corunca,
comună care de altfel e foarte modern ă și prosper ă.
Poveștile bătrânilor . Sanyi bacsi s -a născut în castelul nobililor. Povestește cu
drag de vremurile petrecute aici. Tatăl lui lucra ca șef de echipă la viile boiereș ti și
împreună cu familia locuiau în curtea conacului. „Groful era un om tare de treabă. Nu exista
om care să aibă nevoie de ajutor și pe care să nu îl ajute. Un lucru nu -i plăcea grofului: pârâtul.

38
Dacă un țăran venea să -l pârască pe altul că a furat ceva de la castel, groful îl pedepsea p e pârâcios,
nu pe cel care a furat. În rest, boierii erau niște oameni normali. Nu se prea iubeau între ei și mai tot
timpul boier Mihaly o înșela pe nevastă. Au rămas aici în sat o grămadă de bitangi de -ai lui”, își
amin tește Sanyi bacsi.
Tatăl lui Ferenc Marton a lucrat aproape patruzeci de ani la castel ca bucătar. “La început,
tatăl meu a fost doar ucenic, dar după doi ani groful l – trimis în Ungaria să facă o școală special ă de
bucătari. Era foarte frumos la castel p e atunci. Grădina era mare și noi copii ne jucam toată ziua în
ea. Îi plăcea mult boieroaicei să ne vadă jucându -ne. Groful avea o bibliotecă imensă și ne spunea
că tot satul și toate averile lui nu valoreză cât cărțile de aici. În timpul războiului au venit rușii și
aproape toate cărțile le -au ars. Le -au făcut pe toate grămadă în curtea castelului și le-au pus foc.
Cât timp au ars, rușii stăteau de pază cu puștile în mâini, ca nu cumva să ia careva
vreo carte. Am plans de necaz atunci. Erau cărți rare acol o, unele erau făcute din piele
de câine și scrise de mână. Și crama conacului au devastat -o. În ea erau butoaie
imense, pline cu vin vechi. Au tras cu puștile în butoaie și au risipit toată băutura. Era
vin pe jos, până aproape de genunchi. Ne -am dus cu to ții și am luat, care cu găleți,
care cu oale, că era păcat de atâta băutură. Rușii în schimb, beau direct de pe jos”.

14) Castelul Bornemisza din Gurghiu
Castelul de la Gurghiu a fost construit în mai
multe etape dar de la început a fost unul dintre
importa ntele castele regale din Transilvania.
Din documente de arhivă reiese că între anii
1642 -1643, principele Gheorghe Rakoczy I a
construit o curie la poalele muntelui. Acesta venea
foarte des pentru vânătoare la Gurghiu, domeniu care
în acele vremuri era o proprietate princiară,
aparținând visteriei statului. Din cauza unor
probleme de sănătate, principele nu dorea să urce de
fiecare dată până la cetate așa că a înălțat construcția la poalele dealului. Aceasta era o clădire cu un
etaj, având în jur de 20 de camere, construită sub îndrumarea unui arhitect al principelui. Rakoczy a
dat o foarte mare importanță acestui proiect, având în vedere faptul că a chemat meșteri din mai
multe orașe transilvănene. Pietrele care s -au folosit la construirea ancadra mentelor ferestrelor erau
aduse cu căruța din Cluj, unde funcționa în perioada respectivă cel mai renumit atelier de sculptori
în piatră. Până la sfârșitul secolului XVII, domeniul a rămas în proprietatea lui Gheorghe Rakoczy I,
revenind apoi în posesia trezorerie i.
Fig.14. C astelul din Gurghiu
(www.ziaruldemures.ro)

39
În anul 1734, moșia a fost arendată pe timp de 99 de ani, familiei catolice secuiești,
Bornemissza. Ei au desăvârșit construcția castelului. Folosind materiale de la ruinele cetății din
deal, aceștia au construit restul clădirilor și capela castelului , iar în 1740 au amenajat și un parc
dendrologic cu diverse specii de arbori, autohtone dar și exotice. În secolul XVIII, familia
Bornemissza era foarte renumită în Ardeal. Cel mai important membru al familiei era Ioan
Bornemissza, care era cancelarul Tran silvaniei, al doilea om din ierarhia politică, după guvernator și
locuia la Viena. Profitând din plin de această funcție, cancelarul a obținut multe favoruri, aducând
familiei sale multă bogăție.
Perioada de zălog se termina în anul 1830, moment din care a început un lung șir de procese
între familia Bornemissza, ridicată între timp la rangul de baroni și stat. Procesele au durat până în
1872, când baronii au pierdut domeniul în favoarea statului. Construcția castelului nu era însă
singura investiție a fa miliei de nobili. Aceștia aveau și o manufactură de sticlă, în Glăjari, unde
lucrau meșteri din Moravia, o fabrică de porțelan, hârtie și rachiu, precum și școli și case parohiale
catolice, investiții pentru care au primit despăgubiri de la stat. După un p roces ce a durat 27 de ani,
arendașul Bornemissza, a fost despăgubit de stat cu suma de 500 mii de florini, iar domeniul a
rămas în proprietatea statului.
În 1880, domeniul a fost transformat în castel de vânătoare pentru principele Rudolf Josef.
Clădire a a fost reamenajată pentru nevoile principelui habsburgic. Venind des la vânătoare la
Gurghiu, principele s -a îndrăgostit de pitorescul Ardeal, vizitând și alte zone și a organizat el însuși
partide de vânătoare și concerte de muzică baroc în aer liber.
Un alt castel atins de blestem . Castelul regal de vânătoare nu s -a bucurat de prea mulți ani
de glorie. Se spune că familia imperială a fost blestemată de călugării Ordinului Sfântul Benedict,
după ce fratele împăratului i -a izgonit de pe „sfânta lor limb ă de pământ” din Marea Adriatică. În
cazul lui Rudolf, blestemul a luat forma crimei pasionale. Principele s -a sinucis, din cauză că
împăratul i -a interzis relația cu frumoasa balerină cehă, Maria Vetsera, respingând vehement
intenția fiului său de a divor ța de soția sa. Legendele spun, că prințul ar fi plănuit să se retragă
împreună cu tânăra sa amantă la Gurghiu, fiindcă îndrăgise foarte mult acest domeniu, dar într -un
moment de rătăcire, de cădere psihică și -a împușcat aleasa în somn după care s -a sinuci s și el.
O altă legendă spune că, deoarece comiterea adulterului a adus o mare ofensă imaginii curții
imperiale, cei doi iubiți ar fi fost uciși din ordinul împăratului Franz Josef.
Perioada „regală” s -a încheiat odată cu moartea principelui, în 1893. Ulterior aici a
funcționat o celebră școală care pregătea specialiști în pădurărit și cu profil cinegetic, unde au
predat profesori care proveneau din cele mai diverse colțuri ale Imperiului Habsburgic. Prin
construirea în zilele noastre a unui local nou d e școală silvică, castelul a devenit Muzeu de
vânătoare.

40
Starea actual ă a domeniului . La intrarea în curtea castelului, aparent rămâi plăcut surprins
de starea în care se află acesta. Întregul ansamblu de clădiri s -a păstrat, spre deosebire de alte
caste le și conace din acea perioadă. La o privire mai amănunțită însă, îți dai seama că starea
clădirilor e jalnică. În prezent, la Gurghiu se află un istoric de artă și un restaurator, care fac un
studiu istoric în vederea reabilitării monumentului. Astfel s -au descoperit deja mai multe picturi
murale datând din secolul XVII. „Deși starea actuală a edificiului e foarte precară, s -au păstrat
multe elemente, atât din prima fază, perioada renascentistă cât și din perioada baroc, fiind una din
cele mai bine păstrat e clădiri din această epocă, în Transilvania. Castelul e una din cele mai
reprezentative castele construite în stilul baroc”, a declarat istoricul de artă Kovacs Zsolt.
În urma studiului realizat aici s -au descoperit picturi murale, reprezentând simbolic buna
guvernare. „Dacă în urma cercetărilor, va reieși că există mai multe elemente de arhitectură
originală, se va propune restaurarea lor și includerea acestor importante descoperiri într -un muzeu
etnografic”, a completat Kiss Lorand, restaurator de pict ură.

15) Castelul Bethlen din Ozd
Timp de sute de ani, castelul din Ozd a aparținut
pe rând mai multor dinastii transilvănene. Pe aici s -au
perindat conți și contese, baroni plini de fală și haiduci
neînfricați. De atunci însă, vremurile s -au schimbat, iar
oamenii asemenea lor. În schimb aristocrația demnă a
edificiului a rămas. Stăpânii de astăzi sunt doar niște
oameni obișnuiți, fără ranguri și fără averi. Totuși, prin
însăși dăruirea cu care luptă pentru idealurile în care
cred, aceștia se ridică mult pe ste efemerele titluri și
blazoane ale vremii. Tocmai de aceea noblețea edificiului s -a perpetuat de -a lungul timpului,
sfidând înverșunata trecere a timpului.
Castelul a fost construit în anul 1682 de generalul curuț Pekry Lorincz și a fost refăcut 50 de
ani mai târziu, în anul 1732. Curuții, un fel de haiduci, erau soldați de diferite etnii, incusiv români,
participanți la răscoala antihabsburgică, răscoală condusă de Francisc Rákóczi al II -lea între anii
1703 -1711.
Clădirea, extrem de frumoasă și de e legantă a fost construită în stil renascentist, după
modelul celebrelor castele de pe valea Loirei. Cele patru turnuri care o străjuiesc, au doar un rol
decorativ, dar efectul pe care îl dau aspectului general este spectaculos.
Ultimii proprietari ai cas telului au fost baronul Kondradshein Janos și soția sa, Teleki Ilona.
În 1948, nobila familie a fost izgonită de pe proprietate de către regimul nou, care începea să prindă
Fig.15. C astelul din Ozd

41
rădăcini în România. Ajunși peste noapte săraci și pribegi, nobilii Kondradshein au emigrat în
Franța, unde au trăit tot restul vieții lor. În urmă le -a rămas un trecut glorios de sute de ani și o
bijuterie arhitecturală, improvizată în mod netrebnic, în sediu al CAP -ului. În anii comunismului,
ani care au fost cei mai negri pentru toate castelele din Transilvania, clădirea a fost jefuită de tot ce
avea mai de preț și a fost folosită cu o șleampătă nepăsare până când a ajuns o ruină. Cu toate
acestea, soarta nobilului edificiu n -a rămas pecetluită. Generozitatea moștenitorilor care au avu t
tăria să renunțe la edificiu doar pentru a -l salva și entuziasmul noilor proprietari, au adus o rază de
speranță pe cerul pitorescului Ozd.
Din anul 2005, în clădirea fostului depozit de grâne al castelului funcționează un centru de
reabilitare pentru dependenții de alcoo l, droguri, sau jocuri de noroc.
În cazul în care va fi renovat și redat circuitului turistic, castelul ar putea reprezenta o sursă
de venit sigură pentru fundația Bonus Pastor. Totuși, acest lucru nu poate fi realizat fără o investiți e
deosebit de costisitoare.
Orice poveste, oricât ar fi ea de măreață, are din păcate și un final. Sfârșitul celor mai multe
castele transilvănene a venit o dată cu naționalizarea lor. Și ca o ironie, retrocedarea venită după 60
de ani, le -a desăvârșit r uinarea. Nu este însă și cazul castelului din Ozd. Acesta reînvie încet din
propria -i cenușă, pentru ca în curând să fie mai măreț și mai falnic decât odinioară. Povestea lui nu
s-a sfârșit. Ea merge mai departe. Doar oamenii nu mai sunt aceeași. Noblețea lor a rămas însă
neschimbată.
16) Castelul Petki -Mariaffi din Sângeorgiu de Mureș
La nici cinci kilometri de centrul Targu -Mureș ului,
în localitatea Sângeorgiu de Mureș se află una din cele 26
de perle ale județului: castelul Petki -Mariaffy.
Castelul lui Is tvan Petki a fost ridicat în 1640, de -a
lungul străzii principale a satului, pe un deal, având o
panoramă superbă. Clădit din piatră, în stil renascentist
târziu, castelul a primit o înfățișare neo -renascentistă în
anul 1870. Parcul dimprejurul grădinii se întindea pe
aproape 7 hectare și avea pe langă arbori seculari și un lac,
multe flori și arbuști ornamentali.
Construcția a fost făcută cu niște costuri foarte mari, iar pentru ornamentarea ei au fost aduși
special din Viena, meșteri și arhitecți. Domeni ul este uti lizat în prezent de către armată (poliție).
Domeniul este înconjurat cu un gard dublu, cel din interior aflându -se în imediata apropiere a
Fig.16. C astelul din Sângeorgiu de Mureș
(www.ziaruldemures.ro)

42
castelului și a barăcilor soldaților. Castelul se află acum într -o avansată stare de degradare, iar ușile
și ferestrele nu mai există.
Povestea domeniului Petki -Mariaffy este foarte încurcată. Retrocedată unor bătrâni ce
locuiesc la mii de kilometri distanță și care nu au nici un motiv să se mai întoarcă în România,
proprietatea este vândută bucată cu bucată. Deși interesată de ultima făramă a acesteia, primaria din
Sângeorgiu de Mureș este descurajată de prețul enorm care ii este pretins.
În aceste condiții, și sfârșitul acestui castel, ca aproape al t uturor celorlalte 26 este dureros
de previzibil. Acesta se va dărâma încet încet, pentru că este puțin probabil să se găsească un
investitor care să fie interesat de o asemenea “afacere”. O poveste cât se poate de tristă, în care
personajele principale: lă comia și indiferența ies întotdeauna învingătoare. “Asa a fost soarta lor, a
tuturor castelelor muresene”, își încheia cinic pledoaria, avocatul Rozsa Iosif.

17) Castelul Rhédey din Sângiorgiu de Pădure
În Sângeorgiu de Pădure se află unul din cele 26
de castele medievale cu care județul Mureș s -ar putea
mândri în condiții normale.
Vestea bună ar fi că edificiul este încă funcțional
și destul de bine întreținut. Vestea cea rea este că istoria
deosebit de interesantă a localității nu es te promovată în
niciun fel de că tre nimeni. Vizitatorilor oc azionali nu le
este atrasă atenț ia cu nimic despre faptul că aici es te
înmormântată Calaudine Rhédey, cea care a fost stră -stră-străbunica reginei Angliei. Deși ar avea
condiții ideale de dezvoltare, turismul este n ul în localitate.
Cândva a existat aici un mic muzeu plin de obiecte neprețuite care atestau trecutul glorios al
Sângeorgiului de Pădure.
Acum, valoroasele obiecte sunt împrăștiate pe unde nimeni nu mai are habar, iar în locul
micului muzeu funcționează filial a locală a UDMR.
Localitatea Sângeorgiu de Pădure, are o istorie foarte bogată. Cu două mii de ani în urmă,
aici era o veche așezare rurală romană. Prima atestare documentară din anul 1333 vorbește despre o
așezare înfloritoare, numită Sancto Georgi a. În secolul XIV, în comună s -a construit o biserică în
stil gotic despre care nu se găsesc date în scrierile istorice, dar se presupune că a fost construită în
onoarea Sfântului Gheorghe.
Sângeorgiu de Pădure sub stăpânirea conților Rhédey . La începutul secolului XIX ,
Sângeorgiu de Pădure și întreg ținutul din jurul său a intrat în posesia conților Rhédey care, încă din
1647 au pus mâna pe castelul din centru l satului, cea mai frumoas ă și renumită clădire din zonă.
Fig.17. C astelul din Sângeorgiu de Pădure

43
Strămoșii lor erau înrudiți cu mai toate marile familii încoronate ale Europei. Castelul nobililor a
fost construit în secolul XVIII și a fost renovat în 1759 și 1809, când a căpătat actual a înfățișare
neobarocă. Pe același loc se mai afla odată un alt castel, care era legat de biserica de peste drum
printr -un balcon. Edificiul cel nou era mai mare cu un etaj decât cel vechi, avea saloane mari, boltite
și foarte multe picturi murale, care din fericire s -au păstrat destul de bine. După naționaliza re,
clădirea a fost modificată, castelul a fost mic șorat, pe tavan au fost puse grinzi d e lemn, iar din
parcul grandios care în vremurile de glorie putea concur a cu marile grădini franțuzești, a rămas doar
o grădină mică și chinuită.
Claudine . János Rhédey și -a schimbat avuțiile din Ungaria cu fra tele său István și s -a
stabilit în Sângeorgiu de Pădure. În 1812, la 1 septembrie, în castelul
înconjurat de grădini și păduri se năștea Claudine Rhédey, fiica unui
urmaș de -a lui János, Lászlo Rhédey și a baronesei Ágnes Inczedi. De
mică, fetița a primit o educaț ie aleasă, fiind înconjurată de guvernante și
fel de fel de profesori de limbi străine și muzică. După ce a împlinit 15
ani, grațioasa adolescent ă a început să frecventeze Curtea Imperială a
Vienei, unde participa la frenetic a viață mondenă a capitalei aus triece.
Cronicile vremii o descriu drept o frumusețe răpitoare, așa că prezența ei
nu a rămas neobservată de prinții nelipsiți de la curtea regală. La un bal,
Claudine l -a cunoscut p e ducele Alexander de Wurttemberg, care i -a furat inima definitiv . Cei doi s-
au îndrăgostit la prima vedere și s -au hotărât să se căsătorească. Bătrânul grof, Ferenc Rhédey s -a
opus cu încăpățânare, datorită diferenței de rang nobiliar care exista între cei doi. Abia în 1935,
după moartea grofului, Alexandrer și Claudine au ajun s în fața altarului. Căsnicia lor a fost
împlinită și binecuvântată prin nașterea celor trei copii: Claudia, Ferenc și Amalia.
În 1841, contesa care locuia acum în Austria pe domeniul soțului ei, era însărcinată pentru a
patra oară. Deși încă tânără și p lină de viață, Claudine s -a stins înainte să apuce sa -i dăruiască
soțului ei cel de -al patrulea moștenitor.
Istoria consemnează două versiuni diferite ale aceleași morți. Prima vorbește despre un
nefericit avort spontan, urmat de o puternică hemoragie. A doua, amintește despre un groaznic
accident petrecut se pare, undeva la periferia Vienei. După doar câteva zile, trupul Claudinei
ajungea acasă, în Sângeprgiu de Pădure, unde avea să fie înmormântat. Ducele Alexander a fost atât
de marca t de moartea frumoa sei lui soții , încât a părăsit Curtea Imperială de la Viena și strălucirea
de acolo și s -a retras pentru tot restul zilelor pe moșia din Sângeorgiu de Pădure. Unele povești spun
chiar că, pentru a -și avea tot timpul iubita aproape, ducele i -ar fi pus inima într-o cutiuță de argint,
pe care a purtat -o cu el tot restul vieții.
Fig.18 . Claudine
(http://art –
historia.blogspot.com )

44
Trupul neînsuflețit al contesei Claudine se odihnește acum într -un sicriu de plumb, în cripta
aflată sub Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure. Deoarece cripta fusese zidită, cel mai
probabil din cauza unei epidemii de ciumă ce se abătuse asupra Transilvaniei, nimeni n -a mai
știut de existența ei. Abia în 1935, aceasta a fost descoperită, iar trupul Claudinei a fost recunoscut
prin gemulețul aflat pe capacul sicriului, datorită me dalionului ce -l purta la gât.
Urmașii contesei și drumul spre tronul britanic . Unicul fiu al cuplului, Ferenc
Wuttemberg -Rhédey a întâlnit -o la un bal pe prințesa Mary Adelaide. O nouă poveste de dragoste și
o nuntă ca -n povești marcau începutul asc ensiuni i spre tronul Regatului U nit. Fiica lor, Mary
Prinzessin von Teck, s -a căsătorit cu George, nepotul reginei Victoria a Marii Britanii și bunicul
Elisabetei a II -a. Fiul lor, George al VI -lea s -a căsătorit cu o prințesă grecoaică, Marina (Lady
Elizabeth Ang ela Marguerite Bowes -Lyon), cu care a avut o fiică, Elisabeta a II -a, actual a regină a
Angliei.
Familia regală britanică nu și -a uitat strămoșii. Tatăl prințesei Mary i -a povestit acesteia
foarte multe despre bunica ei, Claudine, și despre originea ei din Sângeorgiu de Pădure.
În 1935, prințesa Mary a donat fonduri pentru renovarea bisericii, în a cărei criptă zace
trupul neînsuflețit al Claudinei Rhédey.
Mult mai târziu, prințul Charles făcea o vizită aici, unde declara: “Transilvania curge prin
venele mele pentru că stră -bunica reginei Maria, care e străbunica mea, e înmormântată în inima
Transilvaniei…”

18) Castelul Huszár din Apalina
Castelul Huszar este situat în Apalina (4 km de
centrul Reghinului). Castelul Huszar a fost construit în
anul 1720 în stil cla sicist. În jurul castelului se găsea o
gradină englezească foarte frumoasă. Deasemenea a
avut până la naționalizarea din 1948 o “mini”
herghelie, pe domeniul castelului organizându -se
frecvente concursuri de echitație.
A fost retrocedat proprieta rilor în anul 2008.
Celelalte clădiri de pe suprafața terenului nu au fost
încă retrocedate. Cu toate acestea, moște nitorii castelului au scos la vâ nzare toată proprietatea la
prețul de 1,6 milioa ne de euro. El a fost scos la vâ nzare de urmașii familiei no biliare. Proprietatea se
întinde pe o suprafață de 21 de hectare, din care mai bine de 19 hectare au fost retrocedate.
Fig.19 . Castelul din Apalina
(www.ziaruldemures.ro)

45
În perioada medievală, mănăstirea benedictă domina zona, iar în timp, domeniul Apalina a
ajuns în proprietatea bisericii. Castelul a av ut mai mulți deținători de -a lungul timpului, iar în urma
naționalizării din 1848 toate clădirile castelului au fost confiscate.
Din anul 1953, au funcționat în cladirea castelului Huszar, birouri și spații cu destinație
agricolă ce aparțineau statului, i ar mai tâ rziu, un internat pentru copii cu infirmități mintale. În anul
1989 copiii au fost mutați într -o nouă clădire ridicată în grădina castelului. Mai mult, castelul a fost
folosit ca și depozit, astă zi clădirea și parcul de langă fiind în ruină.

19) Castelul Teleki din Dumbrăvioara
Sámuel Teleki a început să -și întemeieze casa,
după ce s -a întors din peregrinația sa vest -europeană
la sfârșitul anilor 1760, pregătindu -se pentru căsătoria
sa cu Zsuzsanna Bethlen de Iktár. Au început
construirea aripei no rdice (partea dreaptă) în 1769, iar
lucrările de construcție pe aripa sudică (partea stângă)
au început în 1773. Maiștrii executanți au venit din
Târgu -Mureș, avem date despre activitatea zidarului
Pál Schmidt, a dulgherului Mihály Győrfi și a lăcătușului Jacob Mizler. În această perioadă familia
aristocrată locuia în aripa nordică, cea sudică fiind rezervată pentru încăperi cu destinație de
gospodărie și personal. În anii următori Teleki a locuit aici cu familia. Unitățile de acaret au fost
construite mai târziu (complexul de clădiri din spatele aripei de nord, care se termină într -un bloc
asemănător unui bastion în anii 1781 -1782, manejul în 1825, etc). În cele două aripi baroce merită
atenție elementele frumoase de piatră sculptată ale porticului din fața intrărilor, ornamentele fațadei
și tavanele stucate ale celor trei saloane din partea vestică a aripei nordice. Încă în timpul lui Sámuel
Teleki, în spatele castelului a fost plantată o grădină, care mai târziu a fost transformată în parc
englez.
Aripa centrală neobarocă, care leagă cele două clădiri din secolul XVIII, s -a construit mult
mai târziu, în anii 1912 -1913, după proiectele profesorului universitar din Budapesta, István Möller,
expert în monumente, fiind în execuția antreprenorului din Târgu -Mureș, Lajos Csiszár. Cel care a
comandat construcția a fost strănepotul cancelarului, Samu el Teleki, exploratorul Africii. Clădirea
echipată cu ustensile tehnice moderne s -a conformat în mod conștient universului de forme ale
aripilor baroce mai vechi. În p erioada interbelică castelul de la Dumbrăvioara a fost considerat ca
fiind una dintre cele mai bogat amenajate locuințe nobiliare ardelene. La sfârșitul celui de al doilea
război mondial castelul a fost devastat și jefuit.

Fig.20 . Castelul din Dumbrăvioara

46
20) Castelul Dosza -Baratosi din Tre i Sate
Castelul -conac din Trei Sate face parte din
categoria celor care, măcar pentru moment, a scăpat de la
ruină. Se află chiar în centrul satului și, aparent, nu iese cu
nimic în evidență. O clădire nici prea mare nici prea mică,
îngrijită cu atenție, dar fără exces de zel, de unde vizitatorii
pleacă nici încântați, dar nici prea dezamăgiți.
Localitatea s -a format, după cum îi spune și numele,
prin contopirea a trei vechi localități aflate foarte aproape una de cealaltă: Cioc (atestată documentar
la 1332 cu denumirea de Chakafalua), Ștefănești (atestată documentar la 1332 cu denumirea de
Sancto Stephano) și Hotești (atestată documentar la 1567 cu denumirea de Atosfalwa). Se spune că,
pe vremuri, aici locuiau câțiva negustori înstăriți și că, deși micuț ă, localitatea era bogată și foarte
frumoasă. Astăzi, Trei Sate este un sat la fel de frumos ca pe vremuri. Edificiul este, cum de altfel
era de așteptat, exact în ton cu restul satului, adică bine întreținut și curat.
În 2002 castelul a fost retrocedat f oștilor proprietari. Pentru că se afla chiar în centrul satului
și pentru că se dărăpăna de la o zi la alta, localnicii, membri ai Asociației Agricultorilor, au pus
mână de la mână și l -au cumpărat. 80 de mii de lei i -a costat.
Astăzi, în clădirea nobili ară se țin activitățile “specifice” asociației sătești: cursuri de
calculatoare, cursuri de apicultură, ședințe, nunți, botezuri, cam tot ce e nevoie într -un sat cu
pretenții. Partea plină a paharului este că aici există încă activitate. Prin alte părți, a lte castele
valoroase și -au dat de mult duhul. În Trei Sate, localnicii cu respect pentru înaintași n u au lăsat să se
întâmple una ca asta. Din puținul lor, au reparat stricăciunile mari și i -au dat clădirii un aspect cât de
cât plăcut. Acum, un lucru mai lipsește. Câștigarea unor fonduri nerambursabile, ar face din
edificiul vechi de câteva sute de ani o adevărată capodoperă istorică și arhitecturală.
Un edificiu…aproape norocos. Acesta e statutul castelului Barátosi din Trei Sate .

21) Castelul Apor din A buș
Castelul a fost construit în anul 1775,
fiind o construcție numită curie – lucrare a
arhitecturii nobiliare de la sfârșitul secolului a l
XVII -lea, de amploare relativ redusă. Castelul
are forma în cruce, încadrându -se în renașterea
Târzie.
În 1830 c ladirea a fost extinsă în lateral,
Fig.21 . Castelul din Trei Sate
(www.ziaruldemures.ro)

Fig.22 . Castelul din Abuș

47
simetric față de axul sugerat de frontonul de peste pridvor, ferestrele din fațada principală sunt
dispuse simetric față de axul clădirii, ancadramentele ferestrelor sunt clasiciste, colțurile acestora
fiind clar conturat e, fereastra biforă de pe fațada din spate și ancadramentul acesteia ilustrează
prezența unor influente neogotice. Fațada dinspre spatele curții are un caracter fortificat, având
puține goluri și un soclu înalt.
Până în 1960 clădirea a fost reședința nob iliară a familiei Apor, după naționalizare a devenit
anexa C.A.P – ului și carciumă și mai apoi școală.

22) Castelul Somsics din Chendu
Revendicat de moștenitori, dorit cu ardoare
de către Asociația Agricolă din localitate și curtat din
când în când de cât e un investitor, care habar n -are
cum se învârt treburile pe la noi, este mărul
discordiei într -un proces ce ține de ani buni. Până
una alta, castelul – conac se mai ține în picioare doar
din pură întâmplare, iar speranțe de mai bine, nici că
există.
S-ar zice că la Chendu a rămas doar fantoma castelului, o clădire leproasă flancată de alta și
mai amărâtă și de câteva tractoare ruginite. Așa au rămas de când s -a sfârșit cu C.A.P. -ul.
Cât despre istoria lui, prea puține cărți amintesc vreo frază. Chiar ș i localnicii par să fi uitat
cu desăvârșire de el. Aceasta e soarta tristă a castelului – fantomă Somsics.
În vremurile de glorie, castelul era sufletul satului. Deși în prezent acesta este rupt de
localitate, la o distanță apreciabilă de ultima casă, pe vremuri era inima satului. Casele erau
construite împrejurul lui, iar în locul în care se află acum noul sat, erau terenurile agricole ale
domeniului. Din vechea vatră a satului a mai rămas în picioare doar castelul Somsics, împreună cu
dependințele lui.
Borban Alkian a copilărit împreună cu fetele conților și după ce a crescut, a lucrat ca
bucătăreasă la conac. Își amintește cu mare drag de acele vremuri. „Au fo st niște timpuri tare
frumoase”, își începe ea povestea. „Eu eram de aceeași vârstă cu mezina conților. Țin minte că ea
era o fată foarte zvăpăiată. Cât era ziua de lungă, nu stătea o clipă locului. Probabil pentru că nu ne
potriveam deloc, ne înțelegeam atât de bine. Eu eram mai cuminte și foarte timidă. Cu ea însă, nu –
mi mergea. Trebuia să fac t oate nebuniile ce -i treceau prin cap. De dimineața până seara alergam
împreună prin curtea conacului până cădeam moarte de oboseală, iar seara ascultam la radio. Mie
mi se părea mare minune aparatul de radio și Maria, fata cea mare râdea, tot timpul de min e. Îmi
zicea că a închis niște pitici în cutie. Când am mai crescut m -am angajat bucătăreasă și mă
Fig.23 . Castelul di n Chendu

48
descurcam bine. Găteam pentru patru suflete cât pentru un sat întreg, iar ei abia dacă se atingeau de
mâncare. Așa că toți amărâții din sat se înfruptau de l a masa conților. Asta -mi plăcea la ei, că nu
aveau fumuri de boieri. În preajma lor toată lumea se simțea bine. Când era câte un bal în sat, cele
două fete de la castel erau nelipsite. Ela, în special, dansa cu toți băieții. Dacă era câte unul mai
timid, v enea ea și -l invita la dans.”
Deși destul de mic, castelul era deosebit de cochet. Nu construcția în sine impresiona, cât
parcul din jur. Acesta era tot timpul plin de trandafiri: slăbiciunea contesei. Aleile din jur abia se
mai vedeau de mulțimea floril or. Până și o fântână arteziană exista aici: „Era o feerie”, își amintește
încântat Tibor. 12 hectare avea întreg parcul și în el se găseau o sumedenie de arbori seculari, cu
tulpinile groase de trei metri. Mai la vale erau grajdurile boierești. „Erau vite aici, câte n -a avut
C.A.P -ul niciodată. Și toate erau bine îngrijite și țesălate mai tot timpul. O asemenea rânduială nu
vezi oriunde”.
Se spune că nobilul Somsics Tihoner, era mai tot timpul plecat în Ungaria cu treburi. Așa că
soția lui și -a adus un f ost militar, care să -i aibă grijă de gospodărie. I -a construit o casă, i -a dat
cheile castelului pe mână și l -a declarat mai mare peste toți slujitorii. Gurile rele spun că acesta era
mult prea chipeș pentru un simplu vătășel, iar contesa făcuse cărare înt re castel și casa lui.
„Căpitanul era omul bun la toate”, concluzionează șiret Tibor. „Oricum, contele nu era rău de
pagubă…”
Anul 1945 a adus cu el sfârșitul familiei Somsics în Chendu. De conte n -a mai auzit nimeni
nimic, iar contesa Katalin Somsics , împreună cu cele două fete ale ei au fost alungate din castel, așa
că s-au mutat într -o pivniță improvi zată în Târgu Mureș. „Căpitanul cel chipeș” a fost arestat și de
atunci nu s -a mai știut nimic de el.
La scurt timp după ce a fost părăsit, castelul a fost devastat de sătenii lacomi și practic,
niciun lucru care putea fi luat nu a fost lăsat. Distrugerea a fost desăvârșită de armata rusă, care, în
trecere spre Germania, a poposit pentru câteva zile aici. Arborii seculari din parc au fost doborâți și
întrebuințați pentru refacerea unui pod aruncat în aer de către nemți. Câțiva ani mai târziu, puținul
ce a rămas nedistrus a încăput pe mâinile C.A.P -ului. Edificiul strălucitor de până acum a devenit o
simplă magazie și așa a funcționat ani de zile.
După revoluție, ruinele C.A.P -ului au fost preluate de către Asociația Agricolă Târnava.
După câțiva ani de activitate chinuită, asociația a intrat în „conservare”, iar clădirile într -o stare
oribilă de degradare. Chiar și fără activitate, mai marii asociației susțin că nu renunță la o palmă de
loc din ceea ce, consideră ei, li se cuvine. În aceste condiții, demersurile de retrocedare către
moștenitorii de drept bat pasul pe loc prin instanțe.

49
23) Castelul de vânătoare de la Lăpușna
Situat pe Valea Gurghiului, la 70 de
kilometri de Târgu Mureș, într -un cadru mir ific,
autentic românesc, castelul de la Lăpușna,
reprezintă un amestec subtil de eleganță, stil și
bun gust. Întregul c omplex cuprinde 40 de locuri
de cazare, cu camere de două, respectiv trei stele,
un r estaurant vânătoresc, o popicărie iar în
funcție de cerințele turiștilor un pachet bogat de
oferte de agrement specifice zonei. Începând cu
anul 2002, acest monument istoric inaccesibil
până la Revoluție "muritorilor de rând", a fost incl us în circuitul tu ristic. Azi, c astelul de la
Lăpușna, reprezintă un obiectiv turistic, plin de încărcătură istorică, în cadrul căruia sunt
încorporate nenumărate elemente de patrimoniu național și la care poate accede tot românul.
De la regi la… dictatori . Castelul Lăpușn a a fost construit în perioada 1925 -1927 și a
aparținut până în 1949 regilor Ferdinand, Carol al ll -lea și Mihai I . Construcția a avut la bază, încă
de la început, ideea de casă de vânătoare pentru familia regală. Bătrânii locului își amintesc încă, cu
nostalgia vremilor de altădată, că regele Mihai I a fost văzut prin zonă de mai multe ori și că era
vestit pentru partidele de vănătoare pe care le organiza în munte. O dată cu naționalizarea, castelul
de vânătoare s -a transf ormat însă într -un loc "de pus ț ara la cale" pentru cadrele din conducerea
partidului și statului aflate la putere. Până în 1989, castelul de la Lăpușna, a fost "reținut", potrivit
vremii, de către Nicolae Ceaușescu. În acea perioadă, mai multe nume sonore, din înalta ierarhie
politică mon dială, au fost invitate de către marele "dictator" la adevărate partide de vânătoare și
pescuit. Liderul sovietic Nikita Hrușciov, fostul președinte iugoslav Iosif Broz Tito și cel bulgar
Teodor Jivkov sunt doar o parte dintre șefii de state comuniste care s-au perindat la "bijuteria" din
inima munților Gurghiului. Cei care încă cunosc legendele locurilor, își aduc aminte de Mănăstirea
Lăpușna care, l -a începuturile ei a fost amplasată în mijlocul celor patru pavilioane al e castelului. O
dată cu preluarea Complexului de către familia Ceaușescu, micul lăcaș religios a devenit se pare
"incomod" și prin urmare, prima doamnă a statului a dat comandă să dispară. Credincioșii vremii au
mutat însă așezământul la o "zvârlitură" de c astel, într -un loc mascat, înconj urat de brazi. În
momentul de față mănăstirea adusă în urmă cu câteva decenii de către familia regală, din satul
Comori județul Mureș, poartă hramul Sfântului Nicolae și adăpostește zeci de călugări din toate
colțurile țării.
Coroana frumuseților . Ceea ce este cu adevărat impresionant la castelul din munții
Gurghiului, îl reprezintă aspectul "grafic" dat, de către regele Ferdinand. Se pare că brazii plantați
Fig.24 . Castelul din Lăpușna
(www.ziaruldemures.ro )

50
de rege, în jurul construcțiilor, conferă locului o formă de coroană regală, după văzul unora și de
hartă a României, după cele percepute de alții. La fel de unic este și drumul pe care îl ai de străbătut
până la "castelul lui Ceaușescu". Vechi, bătătorit, anevoios și greu, străjuit de o parte și de cealaltă
de coloane de brad verde, desprinse parcă dint r-un veritabil tablou al lui Grigorescu.

3.1. Diferențieri între castelele din județul Mureș
Deși extensiunea spațiului geografic al județului Mureș nu este deosebit de mare, fiecare
perioadă istorică și -a pus amprenta într -un mod decisiv pe trăsăturil e stilistice, fizionomice sau
morfometrice ale edificiilor nobiliare, originalitatea constructivă a ansamblului/ansamblurilor (care
aparțineau aceluiași moșier) variind funcț ie de fiecare familie de grofi, fiecare având un grad de
exigență și o potență fin anciară diferită.
Ansamblurile construite spre finalul Evului Mediu se remarcă prin prevalare a funcționalității
militare. Castele fortificate se ridică la Iernut, la Albeș ti, în Gornești, Sânpaul. Una dintre cele mai
frumoase fortificații din această peri oadă e complexul castelului Bethlen din Criș .
Funcția strategică a acestor redute întărite s -a datorat perioadei încă tulburi, de apus de e v
mediu, în care au fost construite.
Cu cât ne apropiem de contemporaneitate, funcția strategică a ansamblurilor no biliare se
diminuează semnificativ fiind înlocuită de fun cția agrementală și recreativă, iar în jurul edificiilor
au început amenajările de parcuri dendrologice și de aranjamente horticole.
3.2. Clasificare a castelelor mureșene pe stiluri arhitectonice
Reședințele nobiliare mureșene au fost contruite conform canoanelor stilurilor arhitectonice
specifice curentelor europene în vogă, diferențierile stilistice din spațiul mureșean nefăcând decât să
reflecte fidel disparitățile temporale dintre epocile în car e au fost construite.
Restaurările și modificările succesive prilejuite de vari cauze și motive au nuanțat gama de
stiluri aritecturale, iar cu această ocazie au fost adăugate elemente stilistice noi, rezultând forme
hibride specifice eclectismului arhite ctonic.
Unele edificii, de dată mai recentă, au fost construite în acord cu specificul curentelor și
conceptelor arhitectonice mai moderne, cum ar fi arhitectura vernaculară și cea civilă. Unele c astele
se remarcă prin dominarea așezărilor uname în care s e situează, datorită afișării unei arhitecturi
spectaculare care contrastează puternic cu arhitectura vernaculară care uniformizează celelalte
clădiri. Unele castele , în special cele contruit e la începutul secolului XX, sunt exemple tipice de
clădiri.

51
Mai jos este prezentată clasificarea castelelor mureșene după perioada edificării, după stilul
arhitectural, după familia care l -a construit, după utilizarea actuală, după stadiul actual și dacă
acestea sunt vizitabile sau nu.
Tabelul 1. Clasificarea castelel eor din județul Mureș
Nr.
Crt. Denumire
castel Localitatea Perioada
edificării Stil arhitectural Familia
care l – a
construit Utilizare
actuală Stadiul
actual Vizitab
il sau
nu
1. Bethlen Criș XIV-
XVI Gotic+renasc entist Bethlen Fără
întrebuințare În
paragină Nu
2. Kendy –
Kemény Brâncovenești XV Gotic+renascentist Kendy –
Kemény Centru de
reabilitare În stare
relativ
bună de
conservare Nu
3. Teleki Gornești XV Baroc Teleki Preventoriu
TBC În stare
relativ
bună de
conservare Nu
4. Bethlen Bahnea XVI Renascentis+gotic+
romanic+baroc Bethlen Fără
întrebuințare Stare
avansată
de
degradare Nu
5. Haller Ogra XVI Antic Haller Fără
întrebuințare În
paragină Nu
6. Haller Sânpaul XVI Baroc Haller Fără
întrebuințare În
paragi nă Nu
7. Bethlen Iernut XVI Renascentist Bethlen Liceu
agricol În stare
relativ
bună de
conservare Nu
8. Orban Mădăraș XVI Clasicist Orban Fără
întrebuințare În
paragină Nu
9. Haller Mihai Viteazu XVI Baroc Haller Fără
întrebuințare În
paragină Nu
10. Degenfeld Cuci XVI-
XVII Clasicist Degenfeld Fără
întrebuințare În
paragină Nu
11. Bethlen Pănet XVII Clasicist Bethlen Fără
întrebuințare În
paragină Nu
12. Bethlen Boiu -Țopa XVII Renascentist Bethlen Fără
întrebuințare În
paragină Nu
13. Toldalagi Corunca XVII Baroc Toldalagi Fără
întrebuințare În
paragină Nu
14. Bornemisza Gurghiu XVII Baroc Bornemisza Fără
întrebuințare În
paragină Nu
15. Teleki Ozd XVII Renascentist Teleki Centru de
reabilitare În stare
relativ
bună de
conservare Nu
16. Petki –
Mariaffi Sângeorgiu de
Mureș XVII Renascentist Petki –
Mariaffi Fără
întrebuințare Stare
avansată
de
degradare Nu
17. Gănești Gănești XVII Neidentificabil Fără
întrebuințare Nu mai
există Nu
18. Eremitu Eremitu XVII Neidentificabil Fără
întrebuințare Nu mai
există Nu
19. Rhédey Sângeorgiu de
Pădure XVIII Neobaroc Rhédey Filiala locală
a UDMR În stare
bună de
conservare Nu

52

17. Gănești Gănești XVII Neidentificabil Fără
întrebuințare Nu mai există Nu
18. Eremitu Eremitu XVII Neidentificabil Fără
întrebuințare Nu mai există Nu
19. Rhédey Sângeorgiu de
Pădure XVIII Neobaroc Rhédey Filiala locală a
UDMR În stare bună
de conservare Nu
20. Huszar Apalina XVIII Clasicist Huszar Fără
întrebuințare În paragină Nu
21. Teleki Dumbrăvioara XVIII Baroc Teleki Fără
întrebuințare În paragină Nu
22. Dosza –
Baratosi Trei Sate XVIII Baroc Dosza –
Baratosi Cămin cultural În stare bună
de conservare Nu
23. Apor Abuș XVIII Clasicist Apor Școală În stare bună
de conservare Nu
24. Somsics Chendu XVIII Clasicist Somsics Fără
întrebuințare Stare avansată
de degradare Nu
25. Lăpușna Lăpușna XX Clasicit Castel În stare bună
de conservare Da
26. Ugron Zau de Câmpie XX Neogotic Ugron Centru d e
plasament În stare
relativ bună
de conservare Nu

Fig.25. Clasificarea castelelor mureșene după secolele de construcție

012345678

Fig.26 . Clasificarea castelelor mureșene după stilul arhitectural
0510

53

Fig.27 . Clasificarea castelelor mureșene după familia ca re le-a construit
00,511,522,533,544,55
Bethlen
Kendy -Kemény
Teleki
Haller
Orban
Degenfeld
Toldalagi
Bornemisza
Petki -Mariaffi
Rhédey
Huszar
Dosza -Baratosi
Apor
Somsics
Ugron
nu se stie familia …

Fig.28 . Clasificarea castelelor mureșene după utilizarea actuală
024681012141618

Fig.29 . Clasificarea castelelor mureșene după stadiul actual
024681012
0510152025
nu da

54

Fig.30. Clasificarea castelele mu reșene după posibilitatea de
vizitare
0510152025
nu da

55
IV. SITUAȚIA ACTUAL Ă A CASTELELO R DIN JUDEȚUL MUREȘ

În România există 169 de castele medievale declarate monumente istorice de către
Ministerul Culturii. Din acestea, doar în județul Mureș se găsesc 26. O bogăție impresionantă care
atestă un trecut încărcat de istorie al meleagurilor mureșene. Și totuși, sunt extrem de puține
castelele care se pot mândri cu o soartă cât de cât decentă. Cele mai multe din el e au un statut
juridic incert. Revendicate atât de moștenitori, cât și de chiriași, edificiile impresionante cândva, au
ajuns acum niște ruine, pe care e greu de crezut că cineva se va mai apuca vreodată să le refacă.
Castelele din Mureș sunt mai toate î n stare avansată de degradare. Procesele pentru
retrocedare sau lipsa banilor în cazul foș tilor proprietari care le -au recâ știgat în instanță fac ca
impună toarele clădiri de odinioară să sufere. De unele din ele ne amintesc doar ruinele, ia r altele
stau să cadă în orice moment. Asta în timp ce în alte părți, istoria este conservată și inclusă în trasee
turistice care bucură vizitatorii ș i aduc fonduri din turism autorităț ilor locale.
Exploatarea acestora în scopuri turistice lasă de dorit. Multe castel e de aici au fost transformate în
centre de plasament, să li de c urs pentru școlile din localitățile unde se află sau altele chiar au fost
lăsate de izbeliște încă din perioada comunistă . Mai grav este că multe din castelele din Mureș care
se află în administrar ea autorităților locale sau județene au fost lăsate î n voia sorții după ce foștii
proprietari au î nceput demersurile de revendicare în instanță .
Asta în ciuda faptului că imobilele respective, care poartă î n ele ur mele istoriei zonei, ar
putea să repre zinte oricând o adevărată "mină de aur", dacă ar fi incluse î n circuitul turistic, lucru
remarcat chiar și de ministrul Dezvoltării, Laszlo Borbely, în urmă cu ceva timp, când afirma că
"dacă ai 26 de castele în județu l Mureș, atunci este Valea Mureș ului cum este Valea Loarei în
Franța". Totuși, până acolo es te drum lung de făcut tocmai din pricina stării avansate de degradare
în care se află aceste imobile care se întind pe aproape întreg județul, de la Mădăraș la Zau de
Câmpie sau de la Lăpușna la Gorneș ti.
4.1. Proiecție de exploatare turistică. Integrarea castelelor din județul Mureș în
circuitele turistice
Propunerea unor circuite turistice axate în primul rând pe valorificarea realului potențial
turistic al edificiilor nobiliare mureșene, presupune propu nerea și ulterior elaborarea unor proiecte
de dezvoltare care după implementare se vor desfășura conform unor planuri de acțiune.
“Integrarea acestor edificii în circuitele turistice poate constitui, în viitorul apropiat titlul sau
sloganul unor programe, planuri sau strategii cuprinzând mai multe proiecte de dezvoltare turistică
locală.

56
Perspectivele unei astfel de inițiative nu sunt deloc iluzorii, fiind chiar foarte promițătoare în
condițiile în care interesul pentru fostele reședințe aristocratice ale grofilor maghiari – cu precădere
– crește de la un an la altul, beneficiind de oportunitățile oferite de ONG -uri și alte organism e
(Fundația Prințului Charles) și instituții non -profit, statul ungar fiind unul dintre actorii cei mai
stăruitori demonstrând o largă deschidere la orice inițiativă de restaurare și integrare în circuitele
turistice a castelelor și conacelor și stăruind pentru renovarea acestor monumente istorice, deseori
uitate și lăsate pradă degradării fizice.
Rezultatul proiectului propus ș i intitulat “Integrarea castelelor din județul Mureș în circuitele
turistice” poate reprezenta un model pentru demararea unor proiecte vizând problematica dată.

Rezumatul proiectului propus
Proiectul de dezvoltare are ca obiectiv “Integrarea castelelor din județul Mures în circuitele
turistice”. Etapa de debut este cea de prospectare turistică a localităților care găzduiesc astfel de
edificii.
Un prim obiectiv derivat constă în întocmirea unei baze de date consistente, bine
fundamentate statistic, la ni velul județului Mureș.
Următorul pas îl constituie elaborarea unor planuri de acțiune și a unui suport cartografic
care să reprezinte câteva circuite turistice în județul Mureș, material care va contribui la conceperea
propriu -zisă a circuitelor.
O etapă de mare importanță a proiectului constituie obținerea acordului și a sprijinului
logistic și financiar al Consiliului Județean Mureș și a Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu
Cultural Național Mureș. Beneficiile logistice și ajutorul financiar su nt absolut auxiliare, fiind
rezultatele interesului manifestat de forurile județene pentru acest proiect, dar pot proven i și din
interesul autorităților locale.
Autorităților locale din localitățile care găzduiesc astfel de edificii nobiliare, li se expun
beneficiile locale ale renovării acestor monumente istorice care fac parte din patrimonial cultural
național, dar și importanța refacerii infrastructurii care deserveșe accesul la acestea. Sprijinul
autoritățilior județene și locale este primordial pentru întreprinderea unor acțiuni de restaurare a
edificiilor mureșene în viitorul apropiat. O altă prioritate o constituie asigurarea convergenței între
circuitele turistice care se propun și circuitele deja cunoscute ale unor destinații turistice de renume
din județul Mureș.
Branding -ul unor obiective turistice de renume, național/internațional reprezintă o altă etapă
din derularea proiectului. Astfel, căutarea, propunerea sau c hiar crearea unor noi branduri ș i mărci
înregistrate reprezintă o sumă de oportuni tăți numai bune de exploatat și care vor însemna tot atâtea
motivații pentru viitorii turiști.

57
Ultima etapă constă în întreprinderea unor ample campanii de promovare și marketing
tuistic care se vor materialize în crearea unor flyere, pliante, broșuri, gh iduri turistice, panouri
turistice informative și orientative, afișe, precum și adoptarea unui slogan care să sintetizeze esența
acestui proiect “Castelele mureșene. Mituri și legende, amintiri și uitări.” Piesa de rezistență o
constituie filmulețul de pre zentare. Acest proiect trebuie să beneficieze de un buget mai mult decât
rezonabil pentru un proiect de așa factură.
Conform criteriului încadrării proiectelor într -un anumit domeniului de aplicare, dacă luăm
în considerare natura proiectului și extensiun ea spațială a acestuia, putem afirma cu tărie că
proiectul se încadrează în prevederile Măsurii 313 , care are ca scopuri “încurajarea activităților
tuistice” și “îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale”. Durata
derulării proiectului este, în principiu, de 2 ani.
Deși acest proiect este deocamdată unul t eoretic, se consider ă că el poate să se materialize
oricând în viitorul apropiat .

4.2. Propuneri de trasee turistice care să integreze și să valorifice castelele din județul
Mureș
În cele ce urmează sunt prezentate câteva posibile trasee turistice care să includă castelele
mureșene si totodată să le valorifice.
Traseele sunt în număr de trei, și se întind în tot județul, începănd de la primul traseu: (Târgu
Mures – Sânpaul – Ogra – Iernut – Cuci – Luduș – Ozd – Luduș – Zau de Câmpie – Band –
Mădăraș – Band – Târgu Mureș ), care se află în partea central -vestică a județului, la cel de -al
doilea: (Târgu Mureș – Corunca – Bălăușeri – Chendu – Sighișoara – Boiu – Țopa – Mihai Viteazu
– Sighișoara – Criș – Târnăveni – Abuș – Gănești – Bahnea – Bălăușeri – Târgu Mureș), care se află
în partea sudică a județului și până la cel de -al treilea traseu: (Târgu Mureș – Sângeorgiu de Mureș
– Gornești – Dumbrăvioara – Reghin – Apalina – Braâncovenești – Reghin – Gurghiu – Lăpușna –
Eremitu – Sovata – Trei Sate – Sângeorgiu de Pădure – Bălăușeri – Corunca – Târgu Mureș), care s e
află în partea central -estică a județului Mureș.

58
Traseu l 1.
Târgu Mures – Sânpaul – Ogra – Iernut – Cuci – Luduș – Ozd – Luduș – Zau de Câmpie –
Band – Mădăraș – Band – Târgu Mureș

Fig.31. Traseu turistic care include castelele din partea central -vestică a județului Mureș

59
Traseu l 2.
Târgu Mureș – Corunca – Bălăușeri – Chendu – Sighișoara – Boiu – Țopa – Mihai Viteazu –
Sighișoara – Criș – Târnăveni – Abuș – Gănești – Bahnea – Bălăușeri – Târgu Mureș

Fig.32. Traseu turistic care include castelele din partea sudică a județului Mureș

60
Traseu l 3.
Târgu Mureș – Sângeorgiu de Mureș – Gornești – Dumbrăvioara – Reghin – Apalina –
Braâncovenești – Reghin – Gurghiu – Lăpușna – Eremitu – Sovata – Trei Sate – Sângeorgiu de
Pădure – Bălăușeri – Corunca – Târgu Mureș

Fig.33. Traseu turistic care incl ude castelele din partea central -estică a județului Mureș

61
4.3. Actori implicați în conservare, restaurare, promovare și exploatare turistică
Există o semedenie de organism e, instituții și organizații nonguvernamentale și fundații
autohtone implicate în protejarea reședințelo r aristocratice din Transilvania, iar în județul Mureș se
reflectă, în mod implicit aceeași situație.
Astfel, cei mai importanți actori din județul Mureș, implicați în problematica castelelor și
conacelor sunt:
Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniul ui Național, instituția de profil supremă a cărei
putere decizională se repercutează asupra tuturor instituțiilor din teritoriu;
Autoritatea Națională pentru Turism (A.N.T);
Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Mureș
(D.J.C.C.P.C.N.);
Consiliul Județean Mureș (C.J.M.S);
Muzeul Județean de Istorie și Artă din Mureș;
Autoritățile locale (primării și consilii locale);
Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (A.N.T.R.E.C);
Agenții turistice etc.
Ungaria oferă sprijin județului Mureș
Ambasadorul Ungariei în România, Oszkar Fuzesi a anunțat că țara vecină oferă sprijin
județului Mureș pentru întocmire de proiecte de reabilitare a unor castele din zonă. Anunțul a fost
făcut cu prilejul vizitei făcute de Ex celența sa în județul Mureș.
Potrivit Agerpres, obiectivele pentru care se dorește întocmirea proiectelor sunt Castelul
Bornemisza de pe Valea Gurghiului, biserica de la Sânvăsii și Cetatea Țărănească de la Saschiz,
pentru reabilitarea cărora sunt necesar e sume extrem de mari.
"Avem o legătură permanentă cu județul Mureș și cu doamna președintă a Consiliului
Județean. Ungaria și România pot ieși din criză împreună și sper că va fi o cooperare mai bună între
noi (…) Avem niște planuri de dezvoltare concr ete în cadrul UE, în c adre bilaterale. Am vorbit cu
doam na președinte despre posibilitatea să găsim noi proiecte comune și noi forme de cooperare.
Avem niște proiecte concrete de dezvoltare a turismului și pregătirea de proiecte comune pentru
accesarea de fonduri europene, sociale, culturale și turistice. Scopul este să ieșim împreună din
criză", a precizat ambasadorul.

62
4.4.Tipuri de turism practicate în județul Mureș
În județul Mureș se pot practica mai toate formele de turism, potențialul este ridicat deși în
multe cazuri nu este valorificat. Se practică atât turismul urban cât și cel rural, turismul balnear,
eco-turismul, turismul de aventură , cultural, religios .
Turismul urban. U n exemplu edificator este orașul Târgu Mureș cu o multitudine de
obiect ive turistice, printre care amintim: Cetatea Medievală, Palatul Culturii, Palatul Prefecturii,
Teatrul, Piața Trandafirilor cu celebrele edificii care o înconjoară etc.
Turism balnear întâlnim la Sovata , stațiune cunoscu tă încă de pe timpul romanilor, fii nd o
stațiune balneoclimaterică de interes național . Apele sărate formează mai multe lacuri, cel mai
cunoscut dintre ele – Lacul Ursu – care s -a format pe ruinele unei mine de sare; Sângeorgiu de
Mureș, unde apele sărate au efect remarcabil în tratarea anumitor boli cum ar fi: reumatismul , boli
ale copiilor , boli ginecologice, boli dermatologice etc.; comuna Ideciu de Jos vestită pentru
izvoarele cu apă clorosodică, pentru lacul sărat și nămolul terapeutic ; Jabenița deasemenea vestită
pentru apele cu un con ținut bogat de clorură de sodiu și iod
Turismul de aventură. Atât vara cât și iarna, în județul Mureș se pot practica mai multe
sporturi extreme, cum ar fi: parapanta, mountainbike, treking, hiking , ski, cățărare pe gheață, caiac .
Parapanta – există și l a noi în județ câteva locații frecventate de parapantiști dintre care cele
mai frumoase și populare sunt: Deda -Bistra – locul de decolare nu este accesibil cu mașina, se poate
urca numai pe jos, dar este cel mai frumos loc de zbor din județ, fiind situat l a poalele munților
Călimani; Ogra – panta de zbor este o faleză de 100m bine vizibilă de pe șosea, pe cealaltă parte a
râului Mureș, locul de aterizare fiind foarte întins; Ernei – acces auto până la baza dealului, cu
mașină de teren putându -se urca până l a locul de decolare. Este cel mai frecventat loc de zbor de
către parapantiștii din Mureș, mai ales de cei începători. Există deasemenea posibilitatea de a zbura
în tandem cu un pilot licențiat, pentru cei care își doresc să încerce zborul din curiozitate.
Cățărare pe gheață – pe valea Mureșului, la ieșirea către Toplița din comuna Lunca Bradului
se formează, în sezonul de iarnă, pereți de gheață de aproximativ 10 -15 m. Aici se pot face cățărări
tehnice pe gheață, atât de către începători, cât și de către cei mai experimentați. Pereții sunt situați
chiar lângă marginea drumului fiind vizibili de pe șosea.
Schi de tură, back county schi, ture cu mountain bike, hiking se pot organiza în munții
Călimani și Gurghiu . Traseele de schi urmăresc drumurile forestie re necirculate iarna precum și
potecile marcate oferind peisaje foarte variate, începând cu păduri și poieni până la peisajele de
creastă. Fețele nordice ale Călimanilor oferă condiții pentru back country schi, fiind abrupte, se pot
face coborâri lungi ofe rind diferențe de nivel de 500 de metri. Turele pe bicicletă se pot face atât în
munți, cât și prin sate urmând drumurile pietruite de țară, drumurile forestiere ș i crestele dealurilor.
Turismul ecvestru este o altă alternativă. Călăria se poate practica a tât la hipodromul din Tîrgu –

63
Mureș, cât și în munții Călimani, unde se organizează programe pe mai multe zile de către o echipă
de profesioniști.
Caiacul se poate practica pe cursul superior al văii Mureșului (între Deda și Stânceni pe o
distanță de 35 km, nivel de dificulta te până la 2) doar în perioada î n care apele au nivel ridicat, cel
mai des primăvara, din mai până la mijlocul lui iunie, după care apele încep să scadă.
Turismul cultural. Orașele cele mai renumite din punct de vedere al turismului cul tural sunt
Târgu -Mureș, reședința de județ, denumit și “orașul florilor”, Reghin sau “orașul viorilor”,
Sighișoara “orașul muzeu”, respectiv Târnăveni, “orașul vinurilor”.
Turismul religios. Catedrala Ortodoxă din Târgu Mureș, m ănăstiri: Maicii Domnului de la
Recea, Lăpușna, S fântul Dimitrie Izvorâtorul de M ir de la Aurel Vlaicu, Sânmărtinul de Câmpie,
biserici: Romano -Catolică, Reformată cu un Turn, Ref ormată, toate din Târgu Mureș, B iserica de la
Sighișoara, biserica Evanghelică de la Reghin , Biserica M ănăstirii Dominicane , Biserica Leproșilor,
ambele de la Sighișoara , Biserica fortificată de la Saschiz etc.
Multitudinea de castele, biserici, sate cu obiceiuri populare, oferă vizitatorului posibilitatea
să vadă stiluri arhitectonice ale diferitelor cult uri și perioade. Multiculturalitatea este atu -ul turistic
care face peisajul județului atât de pitoresc și variat. Cinci comunități – români, maghiari, sași,
secui, rromi – își păstreaz ă tradițiile în acestă regiune.

4.5. Interpretarea sondajului de opini e
La chestionar au răspuns un număr de 35 de persoane, toate aceste persoane fiind din
comuna Zau de Câmpie.
Dintre persoanele chestionate, 14 sunt de sex feminin (40%), iar 21 de sex masculin (60%).
14 dintre persoanele chestionate au o vârstă de sub 35 de ani (40%), 11 dintre ele o vârstă cuprinsă
între 35 – 60 de ani (31%), iar 10 dintre ele peste 60 de ani (29%).

Fig.3 4. Ponderea populației pe sexe
60%40%masculin feminin

64

Dintre persoanele care au răspuns la chestionar au fost 29 de persoane (83%) care au fost de
acord cu amenajarea castelului din comună, 6 dintre ele (17%) nefiind de acord.

10 dintre persoane (28%) cred că beneficiile aduse de amenajarea castelului sunt banii, 10
dintre ele (28%) cred că ar fi crearea de locuri de muncă, 3 dintre ele (9%) cred că amenajarea ar
aduce un n umăr mai însemnat de turiști în zonă, 7 persoane (20%) cred că ar fi un motiv în plus
pentru reabilitarea sistemelor de canalizare și drumuri, 2 dintre ele (6%) cred că amenajarea i -ar
face pe tineri să se întoarcă în comună, 2 dintre ele (6%) cred că aces t lucru ar aduce mai multe
fonduri guvernamentale și doar o persoană (3%) crede că amenajarea ar aduce mai multe fonduri
structurale europene.

Fig.3 5. Ponderea populației după categoria de varstă
40%
31%29%sub 35 de ani între 35 -60 de ani peste 60 de ani

Fig.3 6. Ponderea populației cu privire la acordul amenajării castelului
83%17%sunt de acord nu sunt de acord

65

La întrebarea dacă ar dori să deschidă o unitate de cazare în comună 29 de persoane (83%)
nu ar des chide o astfel de unitate, doar 6 dintre ele (17%) dorind să o facă.

Dintre persoanele care doresc să deschidă o unitate de cazare, 3 persoane (50%) doresc să
deschidă un camping, 2 dintre ele (33%) o pensiune și o persoană (17%) ar dori să deschi dă un
motel. Dintre acestea, cele care doresc să deschidă un camping ar cere pe noapte 25 de RON, cele
care doresc să deschidă o pensiune ar cere 50 RON, iar persoana care dorește să deschidă un motel
ar cere 75 RON.

Fig.37 . Ponderea populați ei cu privire la beneficiile aduse de amenajarea castelului
28%
29%8%20%6%6% 3%bani
loc de muncă
număr însemnat de turiști
reabilitarea sistemelor de canalizare și drumuri
întoarcerea tinerilor în comună
mai multe fonduri guvernamentale
mai multe fonduri structurale europene

Fig.38 . Pondrea populației cu privire la dorința de a amenaja o unitate
de cazare în comună

83%17%da nu

66

Dintre cele 35 de per soane chestionate, la întrebarea “C e tip de agrement s -ar preta la
specificul zonei?”, 2 dintre el e (6%) cred că cicloturismul, 30 de persoa ne (86%) cred că pescuitul,
și 3 persoane (8 %) au fost pentru călărie.

Fig.3 9. Ponderea populației cu privire la tipurilor de unități de cazare.
50%
33%17%camping pensiune motel

Fig.40. Ponderea po pulației cu privire la s uma cerută pentru o noapte de
cazare.
50%
33%17%25 RON 50 RON 75 RON

Fig.4 1. Ponderea populației cu privire la t ipul de agrement care s -ar preta
la specificului zonei.

6%
86%8%cicloturism pescuit călărie

67
V. STUDIU DE CAZ . CASTELUL UGRON DE LA ZAU DE CÂMPIE

Reședința de vară a baronului Istvan Ugron, castelul de la Zau de Câmpie, construit după
modelul ca stelelor medievale franceze, stă ascunsă de aproape 100 de ani în pădurea Bârsana și
povestește tuturor despre iub irea care a zdrobit sufl etul stăpâ nului său
Localizare . Pe drumul dinspre Luduș spre Sărmașu, î nainte de intrarea în comuna Zau de
Câmpie cu mulți kilometri, se poate vedea itindu -se printr e copaci, de undeva, de pe un vâ rf de deal,
pe drea pta, turnul unui castel. E parcă rupt d intr-o poveste de demult, iar a propierea de el te face să
visezi la vremuri demult apuse.
Castelul de la Zau de Câ mpie, a fost construit între 1909 ș i 1911, la coma nda baronului
Istvan Ugron, urmâ nd arhitectura castelelor medievale franceze.
Castel ul – calendar ș i drum ul placat cu aur . Legenda spune că baronul Ugron a vrut să
aibă la Zau o reședință de vară, care să fie cu totul și cu totul deosebită, drept pentru care a cerut ca
în pădurea Bâ rsana, unde cu mâ na lui a plantat și îngrijit zeci de copaci a duși anume din ță rile pe
care le -a străbatut, să fie ridicat un castel fără seamăn în regiune. Aș a s-a nascut castelul care
urmează îndeaproape calendarul dacă e să ne luăm după cele 365 de ferestre câ t zilele anului , cele 4
turnuri câ t anotimpurile , cele 52 de camere câ t săptămâ nile, cele 7 terase cât zilele săptămânii și
cele 12 holuri câ t lunile anului.
Legenda care s -a țesut î n jurul c lădirii și al vieții baronului . Deși localnicii spun că e mai
mult realitate decât poveste. S e simte și astă zi zbuciumu l unui suflet chinuit de dragoste și durere , și
asta pentru că Istvan Ugron, î ndrăgostit de una dintre f iicele ț arului Nicolae al II -lea al Ru siei, unde
a fost ambasador, a încercat să o convingă pe aceasta să se căsătorească cu el, oferindu -i în dar
caste lul de la Zau proaspat construit. Tâ nara ar fi cerut, s pun oamenii locului, ca drumul î ntreg care
duce s pre castel să fie acoperit cu bani d e aur, iar baronul a poruncit s ă i se facă și acest hatâr. Dar,
odată lucrările începute, prințesa i -a cerut baronul ui să pună banii de aur în c ant astfel ca nimeni să
nu poată călca pe capul împă ratului, Istvan Ugron nep utând atunci să satisfacă această dorință a
alesei inimii lui, în ciuda faptului că deținea averi imense, chiar și dacă am lua în calcul doar
proprietă țile deținute în zonă . Timpul a rezolvat însă problema lui Istvan Ugron, dar într -o manieră
care i -a zdr obit acestuia sufletul și l -a determinat să se retragă definitiv din viața publică, a sta după
ce bolș evicii care au preluat puterea au ucis întreaga fam ilie a ț arului, inclusi v pe iubita lui Ugron.
Baronul și -a înecat de atunci amarul în pădurea Bâ rsana, unde vene a rar, mai ales vara, pentru a
îngriji copacii de aici. Î n 1945, la 28 de ani de la moartea alesei lui, nu departe de Zau de Campie,
Istvan Ugro n murea și el, ducând pe lumea cealaltă durerea neî mplinirii.
Castelul r evendicat de urmaș ii baronului . Preluat de stat, cast elul a primit mai multe
destinații î n timp, iar mobilierul de aici, co nfiscat de noua putere comunistă a fost transferat la

68
Turda, unde era pe atunci centru de județ . Nici până astăzi autoritățile locale de la Zau de Câmpie
nu au mai reușit să -l readucă în castelul care adăpostește astă zi un centru de plasame nt aflat în
subordinea Consiliului Județean Mureș. Dacă până mai acum câțiva ani castelul părea relativ
întretinut , revendicarea acestuia de urmașii baronului Ugron făcută după apariț ia pach etului de legi
privind retrocedările (247/2005) a schimbat în ră u fața acestuia. Astfel, urmașii lui Istvan Ugron
revendică sute d e hectare de teren din Zau de Câ mpie. Cere rea de revendicare a fost depusă abia î n
2006 de Ugron Ma ria-Ioana printr -un birou avocațial. Proprietățile revendicate de urmaș a baronului
Istvan Ugr on, scrise la liniuță, abia intră pe trei pagini î n format A4.
Este vorba de nu mai puțin de 63 de poziț ii revendicate, printre care se regă sesc terenuri
agricole, productive sau nepro ductive, parcuri, case de piatră, de pământ, de nuiele, șanțuri, pă duri
și chiar castelul din pădurea Bârsana. În total, potrivit autorităților lo cale de la Zau de Câ mpie, este
vorba de 238,62 hectare de teren și 16 case, dar și ș anțuri sau râuri care cândva au fost î n
proprietatea familiei nobiliare maghiare.
Autoritățile își justifică , tocmai po rnind de la aceste procese, nepăsarea cu care trate ază
castelul care în curând împlinește 100 de ani de la concepere: "Nu avem ce face acolo pentru că se
retrocedează. Toate clădirile vechi se retrocedează", spune blazat preș edintele CJ Mureș , Edita
Emoke Lokodi, care explică astfel și nepasărea autorităț ilor vi zavi de drumul de acces spre clă dire.
În continu are vor fi prezentate arborele problemei, arborele obiectivelor, analiza SWOT a
castelului de la Zau de Câmpie, dia grama WBS și nu în ultimul rând diagrama Gannt .

Fig.42. Castelul Ugron de la Zau de Câmpie

69
5.1. Arbo rele problemei

Castelul este într -o stare de
degradare Imobilul nu are funcția de
castel Lipsa turiștilor în localitate Starea degradată a castelului
Imobil
ul
aparți
ne
autori
tăților
județe
ne Accesibilit
atea grea
spre castel Castelul
are
funcția de
casă de
copii Aspectul
fațadei este
degradat Castelul nu
este pregatit
pentru turism Turiștii
nu știu de
exiistența
castelului Lipsa unor
obiective
turistice în
zonă Lipsa unor
circuite
turistice
care s ă
includă
vizitarea
castelului
Dur
ata
lun
gă a
pro
ces
ului Neexiste
nța unei
alei
pentru
promen
adă în
pădurea
Bârsana Tencul
iala nu
există
în
propo
rție de
50 % Castelul
nu este
la
standar
de
pentru
turism Neasig
urarea
unor
standa
rde de
protecț
ie Culoare
a
castelul
ui este
diferită
de cea
inițială Curte
a
castel
ului
este
neam
enaja
tă Neexi
stenț
a unei
parcă
ri în
aprop
ierea
castel
ului Folosirea
castelului
pentru
copii fără
adapost Neexisten
ța unui
personal
calificat
în turism
Nu
existî
o
locui
nta
ptent
ru
copii Nu
există
un
person
al
pentru
îngrijir
ea lor Nu
există
un
centru
pentru
instrui
rea
person
alului Nu există un
personal
care să
asigure
întreținerea
și ordinea
castelului

70
5.2. Arborele obiectivelor

Reabilitarea castelului
Intrarea castelului în patrimoniul
comunei Amenajarea aspectului castel ului Atragerea de turiști
Câști
gare
a
proc
esul
ui cu
auto
rități
le
jude
țene Asfaltarea
celor 800 m
de drum care
duc la castel Revenirea la
funcția inițială de
castel
Prelu
area
caste
lului
în
cond
iții
legal
e Amen
ajarea
de alei
de
prome
nadă
în
pădur
ea
Bârsan
a Crearea
unei
parcări
atat pt
mașin i
mici cât
și
pentru
autocar
e Mutar
ea
copiil
or în
alte
centre
de
plasa
ment Angajar
ea de
person
al
calificat
în
turism Amenajare
a unui parc
de distracții
în pădurea
Bârsana Intrarea
castelul
ui în
circuitul
turistic Publicita
te prin
broșuri,
pliante
etc. Îmbunătățirea
aspectului
castelului Refacerea
castelului
pentru turism
Asigurarea
unor
standarde de
protecție Construcți
a să fie la
standarde
pentru
turism Revenire
a la
culo area
inițială a
castelului Reface
rea
tencuie
lii Amenajar
ea
fațadei
castelului
Asigurarea
unei
locuințe
copiilor Asigurarea
copiilor de
personal
calificat Construirea
unui cen tru
pentru
instruirea
personalului
pt.turism Angajarea de
personal pentru
ordinea și
întreținerea
castelului

71
5.3. Analiza SWOT a castel ului Ugron din comuna Zau de Câmpie

Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Implicarea autorităților locale.
– Localizarea castel ului într -un spațiu natural
atractiv.
– Existența unei rezervații de bujori în
apropierea castelului.
– Constructța castelului este facută conform
unui calendar ( 365 de ferestre câ t zilele
anului , cele 4 turnuri câ t anotimpurile , cele 52
de camere câ t săptămânile, cele 7 terase cât
zilele săptămânii și cele 12 holuri câ t lunile
anului ).
– Existența unor lacuri naturale în zonă.
– Castelul este într -o formă relativ bună de
conservare.

– Castelul se află în posesia autorităților
județene.
– Lipsa un or drumuri modernizate.
– Inexistența personalului calificat în turism.
– Exteriorul castelului este într -o stare
avansată de degradare.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– Crearea de noi locuri de muncă .
– Atragerea unui număr cât mai mare
de turisști .
– Atrage rea de fonduri nerambursabile
– Reîntoarcerea tinerilor în comună .
– Reabilitarea sistemelor de canalizare
și drumuri .
– Atragerea de investitori . – Lipsa investitorilor .
– Degradarea castelului .
– Lipsa turiștilor în zonă.

72
Formularea ș i elaborarea strategiei
Stategie de tip SO (ofensive): Valorificarea cadrului natural în care este amplasat castelul în scopul
atragerii de turiști.
Strategie de tip ST (consolidare): Implicarea autoritățil or locale în scopul atragerii de investitori.
Strategie de tip WO (consolidare): Reabilitarea castelului prin atragerea de fonduri europene
nerambursabile.
Strategie de tip WT (defensive, de supraviețuire): asfaltarea drumului deja existent ș i consolidarea
lui acolo u nde este nevoie în vederea evitării alunecă rilor de teren și atragerii unui nu măr cât mai
mare de turiș ti.
5.4. Diagrama WBS
Obiectiv
specific Activități Timp
estimat
(perioada
de la – până
la) Număr
persoane
care
lucrează Buget
estimat
Pros pectare
tursistică 1.1 elaborarea
unui plan de
prospectare
turistică 1 iunie -31
iulie 2011 3
persoane 1 500
euro
1.2
desfășurarea
activității de
teren 31 iulie -31
august
2011 3
persoane
1.3 prelucrarea
informațiilor
obținute și
întocmirea
bazei de dat e 1
septembrie –
30
septembrie
2011 2
persoane
Reabilitarea
castelului 2.1 asfaltarea
celor 800 m de
drum ce leagă
centrul
comunei de
castel 1 martie -31
martie 2012 7
persoane 200 000
euro
2.2 aplicarea de
marcaje pe
carosabil și 15 martie –
31 martie 5
persoane

73
punerea de
semne de
circulație 2012
3.1. refacerea
aspectului
exterior al
castelului 1 aprilie
2012 – 31
martie 2013 7
persoane
3.2.
amenajarea
curtii interioare
a castelului 15 aprilie –
15 august
2012 8
persoane
4.1.
amenajarea
unui par c de
distracții în
pădurea
Bârsana 1 aprilie – 30
septembrie
2012 12
persoane 100 000
euro
4.2. obținerea
autorizației
pentru
construirea lui 1 martie –
1aprilie
2012 1
persoană
4.3.
achiziționarea
echipamentelor
la standarde
optime de
funcționare 1 apri lie-31
iunie 2012 3
persoane
4.4. montarea
echipamentelor 1 iulie -31
august
2012 10
persoane
5.1. amplasarea
de instalații de
iluminat 1 mai –
31mai 2012 3
persoane 10 000
euro
5.2. amplasarea
unor coșuri de
gunoi în
pădurea 1 mai – 31
mai 20 12 3
persoane

74
Bârsana
5.3. montarea a
10 bănci în
pădurea
Bârsana 1 mai -31
mai 2012 3
persoane
Promovarea
zonei
turistice 6.1. realizarea
unor broșuri de
prezentare a
castelului și a
zonei
înconjurătoare 31 martie -1
mai 2013 2
persoane 5 000
euro
6.2. reali zarea
unor spoturi
publicitare care
să fie difuzare
pe posturile
naționale TV. și
de radio 1 mai -30
iunie 2013 2
persoane
6.3. realizarea
unui clip
publicitar 15 aprilie –
15 mai
2013 1
persoană
7.1. angajarea
unui
webdesigner
pentru
realizarea site-
ului. 31 martie –
1iunie 2013

75
5.5. Diagrama Gannt
Anul
Activitati Anul I Anul II
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1.1 elaborarea unui plan de
prospectare turistica
1.2desfasurare a activitatii de teren
1.3prelucrarea informatiilor
obtinute si intocmirea bazei de date
2.1 asfaltarea celor 800 m de drum
ce leaga centrul comunei de castel
2.2 aplicarea de marca je pe
carosabil si punerea de semne de
circulatie
3.1. refacerea aspectului exterior al
castelului
3.2. amenajarea curtii interioare a
castelului
4.1. amenajarea unui parc de
distra ctii in padurea Barsana
4.2. obtinerea autorizatiei pentru

76
construirea lui
4.3. achizitionarea echipamentelor
la standarde optime de functionare
4.4. montarea echipamentelor
5.1. amplasarea de instalatii de
iluminat
5.2. amplasarea unor cosuri de
gunoi in padurea Barsana
5.3. montarea a 10 banci in padurea
Barsana
6.1. realizarea unor brosuri de
prezentare a castelului si a zonei
inconjuratoare
6.2. realizarea unor spoturi
publicitare care sa fie difuzare pe
posturile nationale TV. si de radio
6.3. realizarea unui clip publicitar
7.1. angajarea unui webdesigner
pentru realizarea site -ului.

77
CONCLUZII

Acest ultim capitol al lucrării de cercetare asupra problematicii complexe a
fostelor reședințe din județul Mureș își propune să contureze un deznodământ util, în
cadrul căruia component a teoretic -conclusivă firească se îmbină cu o altă component ă,
cu caracter practic , mai concretă și potențial aplicabilă.
Component a a doua este analiza SWOT a edificiilor nobiliare mureșene, care
poate fi c onsiderată o veritabilă sinteză a atuurilor, slăbiciunilor, oportunităților de
dezvoltare turistică și amenințărilor ansamblurilor studiate.
Al doilea subpunct este dedicat clarif icărilor terminologice, adi că fixării
semanticii optime a unor termini învec hiți sau de specialitate (proveniți din arh itectură
sau istorie).
Analiza SWOT a reședințelor nobiliare mureșene cu însemnătate turistică
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Conceperea circuitelor turistice ale
edificiilor reprezintă materializarea
unor idei la care s -a reflectat îndelung,
în ceea ce privește revigorarea și
nuanțarea destinațiilor turistice de
factură cultural, din Mureș, această idee
stând la baza celor 3 itinerarii propuse.
– Edificiile nobiliare mureșene sunt
monumente istorice, prote jate de
legislația în vigoare din acest domeniu.
– Parcurile dendrologice -horticole din
proximitatea reședințelor nobiliare
mureșene sunt destul de bine
conservate, păstrându -și atractivitatea
(turistică).
– Existența unor edificii renovate sau în
curs de reno vare este un alt mare atu
care confirm aplecarea unor personae – Deți există investitori cu posibilități
de alocare a unui capital financiar
genero s, nu se pot efectua lucrări de
renovare ale reședințelor nobiliare (de
către consiliile locale și instituțiile de
profil) d in cauza lipsei unor
proprietar i de d rept, din cauza
litigiilor judecătorești, a retro cedărilor
sau a unor proprietari necooperanți.
– Mediul natural poluat, lipsit de valențe
estetico -peisagistice certe ale unor
localități care găzduiesc castele,
conace, cetăți și palate.
– Infrastructura de tra nsport care
tranzitează localitățile vizate este
deficitară, în totală neconcordanță cu o
potențială deservire optimă a unor
fluxuri de turiști motivați de

78
fizice sau instituții de profil pentru
buna lor gospodărire în vederea
apropierii de sfera turistică;
– Legendele, povestirile, marile
evenimente istorice care interferează cu
edificii nobiliare din Mureș sau sunt
asociate cu acestea rezonează profund
în mentalul și afectul turiștilor cu studii
superioare, pasionaților de istorie, sau a
celor cu un nivel al exigențelor
personale situate peste medie , în
definitiv este vorba de turism de factură
culturală.

curiozitate pbtru edificii de patrimoniu
cultural -istoric.
– Starea de conservare a unor foste
dificii nobiliare este ami mult decât
precară, unele aflându -se în colaps.
– Conservatorismul optuz și opacitatea
localnicilor – rod al unor cutume sau
lacune cultural -educaționale – poate
pune reale piedici în implementarea și
bunul curs al unor proiecte de
dezvol tare și amenajare turistică.
Acest impediment se poate manifesta
sub diverse forme: necooperare a unor
firme de turism sau actori loiali,
dezinteres pentru accesarea unor
fonduri europene pentru proiecte de
dezvoltare în zonă, care să asigure
convergențaob iectivelor, activităților
sau unităților turistice, cu beneficii
comune și cu un deziderat comun –
dezvoltare turistică durabilă a
localităților.

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– Ministerul maghiar al turismului va
iniția anul viitor, ample campanii de
promo vare a reședințelor aristocratice
care au aparținut grofilor maghiari din
Transilvania.
– Importante fundații și organizații
nonguvernamentale din Ungaria, – Opacitatea și circumspeția autorităților
locale.
– Retrocedările castelelor și/sau
conacelor unor solicitanți moștenitori
de drept, sau trecerea în proprietatea
definitivă a unor consilii locale, pot
avea același deznodământ tragic și

79
precum fundația Teleki Laszlo , dar și
mari fundații internaționale: Fundația
Prințului Charles și Fund ația Principesa
Margareta de România, inițiază în
prezent ample proiecte de restaurare și
promovare a reședințelor aristocratice
care au aparținut grofilor maghiari din
Transilvania. Aceste proiecte fac parte
din programe transfrontaliere a căror
intensita te va spori pe viitor.
– Pe fondul sporirii interesului vecinilor
maghiari pentru edificiile nobiliare
transilvă nene, o sumedenie de
demnitari, intelectuali potenți financiar,
oameni de afaceri și ONG -uri din țară
și străinătate și-au manifestat interesul
pentru renovate, refuncționalizarea și
concesionarea acestor immobile, dar și
a parcurilor din proximitate.
– Ministerul de Resort din România a pus
la dispoziția celor interesți de
cumpărarea, renovarea și ulterior
valorificarea turistică a monumentelor
istor ice de patrimoniu național,
numeroase granturi, prime (inclusive
discount -uri).
– Existența unor cumpărători bine
intenționați care doresc să ia în
proprietate, să renoveze și apoi să
integreze edificiile mureșene în circuite
turistice sau să le amenajeze ca și spații
agrementale pentru vizitatorii locali.
– Construirea autostrăzii Transilvania în
viitorul apropiat , mii de potențiali
turiști vor putea descinde de pe
autostradă spre a vizita castelele,
conacele și palatele grofilor maghiari anume dărâmarea imobilelor.
– Restaurările iresponsabile și
neaprobate de D.J.C.C.P.C.N. Mureș,
pot conduce la distrugerea specificului
morfo -constructiv și architectonic al
clădiriloe, adică tocmai a elementelor
care generează atractivitate turistică.
Astfel “un mare bine” făcut clădirilor
poate avea efecte dezastruoase în plan
touristic.
– Reacții biza re și inoportune ale
populației băștinașe la contactul cu
echipa de cercetare deplasată în teren
și cu turiștii.
– Pe fondul înrăutățirii stării de
conservare a edifici ilor nobiliare
mureșene abandonate, în viitorul
apropiat acestea ar putea fi declasate
și scoase din lista monumentelor
istorice de patrimoniu național, iar în
această situație ar ieși de sub incidența
legii și ar fi lăsate în voia
proprietarului – deseori mai
distructivă decât în voia sorții.

80
din Mureș , cât și cet ățile mureșene.

Terminologia de specificitate folosită . Clarificări terminologice
Castel = „Construc ție fortificată, medievală, prevăzută de obicei cu turnuri, înconjurată cu
ziduri mari și cu șanțuri, care servea ca locuin ță seniorilor feudali; ( astăzi ) casă mare, luxoasă,
clădită după arhitectura medievală”. (Sursa: DEX '98, accesat în 28.04.2011).
Curuț = “Țăranii condu și de Doja în luptele împotriva turcilor și nobililor; rebel,
insurgent, revolutionar, lobon ț”. (Sursa: DE X '98, accesat în 28.04.2011).
Arhitectură civilă = “Arhitectura civilă este cel mai bogat și cel mai
diversificat domeniu al artei arhitecturale. Foarte eterogenă ca scop, destinație,
funcționalitate și realizare plastic, arhitectura civilă cuprinde un do meniu foarte vast
de tipuri, genuri și specii. Aici intră arhitectura cartierelor istorice, arhitectura
ansamblurilor urbane, arhitectura piețelor și a străzilor cu valoare istorică și artistic.
Tot aici intră și arhitectura peisajeră , arhitectura palatelo r, conacelor, curților și
vilelor boierești (atât urbane cât și suburmane și rurale), arhitectura edificiilor
administrative, socio -culturale, funcționale, medico -curative, educaționale , hoteliere și
funerare. În cadrul arhitecturii edificiilor socio -cultu rale pot fi evidentia te arhitectura
muzeelor și a caselor -muzeu, arhitectura teatrelor și a cinematografelor, arhitectura
bibliotecilor, a palatelor de cultură, a cluburilor etc.” (Sursa: DEX '98 , accesat în
28.04.2011).
Arhitectură vernaculară = “Denumir ea vine din limba latină, “vernacullus”
însemnând indigen, domestic. Arhitectura vernaculară definește arhitectura rurală și
urbană fără architect, neproiectată, creație a celui care urmează să o utilizeze,
realizată eventual , cu mână de lucru cu o anumită experiență. Arhitectura vernacular
este expresia culturii unei comunități, este creația timpului, continuând memoria
locului. Este o arhitectură liberă, bogată, servind utilizatorului, față de anonimatul
produselor industrial de masă. Ea crează normalitate și înțelegere, refuzând facilitate
originalității cu orice preț .” (Sursa: http://www.rasunetul.ro/arhitectura -vernaculara -0,
accesat în 28.04.2011).
Casteologie = subdomeniu al medievisticii care se ocupă cu cercetarea și
conservarea cetăților și castelelor medieval, având însemnate tangențe și cu

81
arheologia. Mai pe scurt, casteologia este știința castelelor și cetăților. (Sursa: Rusu.
A., 2005).
Casteolog = specialist în casteologie.
Curie = reprezintă o curte sau un ansamblu al unei curți senioriale sau
nobiliare, acest termen poate fi utilizat și pentru trimiterea generic ă la conace/castele
nobiliare de țară folosite ca reședințe principale de mari familii și dinastii de nobili,
prepond rent maghiare, din Transilvania. (Sursa: DEX '98, accesat în 28.04.2011).
Grof = mare latifundiar maghiar. ( Sursa: DEX '98, accesat în 28.04.2011 ).
Latifundiar = persoană care posedă întinse domenii agricole; mare moșier,
mare bogătaș. (Sursa: DEX '98, acc esat în 28.04.2011 ).
Latifundie = sau “latifundiu”, desemnează o mare proprietate funciară
particular, moșie foar te întinsă; domeniu. (Sursa: DE X '98 , accesat în 28.04.2011 ).
Manej = loc special amenajat, folosit pentru dresarea cailor sau pentru
antrena mente de călărie. Arenă de circ, unde evoluează animalele dresate sau
ansamblu de exerciții folosite la dresarea cailor. (Sursa: DEX '98, accesat în
28.04.2011 ).
Conte = (În orânduirea feudală) Mare senior, conducător al unei provincii, care, pe
pământuri le sale, avea drepturi absolute. (Sursa: DEX '98, accesat în 28.04.2011).
Salahor = Muncitor necalificat, plătit cu ziua, care lucrează mai ales la construc ții de case,
de șosele etc., (în trecut) țăran scutit de dări, pus de domnie la dispozi ția Por ții Otomane pentru
repararea cetă ților turce ști, între ținerea drumurilor și pentru alte munci grele . (Sursa: DEX '98,
accesat în 28.04.2011).
Ancadrament = Chenar decorativ în relief care înconjură o u șă, o fereastră etc . (Sursa:
DEX '98, accesat în 28.04.201 1).
Portic = Galerie exterioară, sus ținută de două rânduri de coloane, formând intrarea într -o
clădire, într -un parc sau servind ca loc de plimbare în jurul unei pie țe sau al unei grădini. (Sursa:
DEX '98, accesat în 28.04.2011).

82
ANEXE
ANEX A 1.
Chestionar pentru populația locală
Sexul dvs.: f □
m □
Vârsta dvs.: sub 35 de ani □
între 35 – 60 de ani □
peste 60 de ani □
De unde sunteți? Localitatea:
V-ar interesa amenajarea castelului din
localitatea Zau de Cîmpie? da □
nu □
Sunteți de acord cu amenajarea castelului
Ugron? da □
nu □
Ce tip de beneficii credeți că v -ar aduce
amenajarea turistică a castelului? -bani □
-un loc de muncă □
-un număr mai însemnat de turiști în comună □
-întoarcerea tinerilor în comună □
-un motiv în plus pentru reabilitarea sistemelor
de canalizare și drumuri □
-mai multe fonduri guvernamentale □
-mai multe fonduri structurale -europene □
Ați dori să deschideți o unitate de cazare în
localitate? da □
nu □
Dacă da, ce tip de unitate de ca zare ați
deschide? -hotel □
-motel □
-pensiune agro -turistică □
-pensiune □
-camping □
Cât ați dori să cereti pentru o noapte, dacă ați
deschide o unitate de cazare ?
-25 RON □
-50 RON □
-75 RON □
-100 RON □
-peste 100 RON □
Ce tipuri de agrement credeți că s -ar preta la
specificul zonei ? -cicloturism □
-pescuit □
-călărie □

83
ANEXA 2.
Baza de cazare a județului Mureș

Hoteluri

Târgu -Mureș

Nume * Nr. cam Capacita
te Pret Res-
taurant Servicii
CONCO
RDIA 4 34 68 100 eu sgl;
118 eu dbl;
175 eu apt 78 dus cabina; bar, folosirea salii de
fitness este inclusa in pret
PRESIDE
NT 4 66
20dbl
matrimoniale;
40dbl twin;
2 apt. junior;
2apt. standard;
2apt.prezidentiale
144 95eu/sgl
110eu/dbl
150eu/apt.sta
ndard
200eu/apt.pre
zid
120 apt.
junior 3 restaurante
(490/600/150
locuri)
1 bar room service;
parcare 210locuri;
internet;
transfer aeroport/gara;
1 sala fitness -aerobic
centru de recuperare si masaj
preluare/transmitere mesaje
pastrare valori si bagaje
servicii secretaria t
posta -curierat
ghid turistic
spalatorie -curatatorie
tel./fax/xerox
CONTIN
ENTAL 3 111 224 72eu sgl;
92eu dbl bar
VOIAJO
R 3 34 68 34eu sgl;
43eu dbl 350 mic dejun inclus, parcare pazita,
seif, room service
EVERES
T 3 22 34 50eu sgl;
64eu dbl 50 sala d e conferinta
BLACK
LORD 3

240 80 3 stele: 29eu
sgl; 32eu dbl
46eu apt. 100 locuri;
bar, terasa
(mese organizate , 33 camere – 3 stele
7 camere – 2 stele
mic dejun inclus, sali

84
2 stele:24eu
sgl;27eudbl catering)
deschis : 7 -22 i de conferintă, room serv ice,
parcare
pazita, internet,
pastrare valori si
bagaje, spalatorie
curatatorie
TINERE
T 2 44 84 37eu sgl;
45eu dbl 100
TRANSI
LVANIA 2 78 156 30-50eu sgl,
40-66eu dbl 98 mic dejun inclus, tv, telefon,
minibar in 26 camere, bar de zi 30
locuri
SPORT 1 39 74 12eu sgl;
18eu dbl fara mic dejun
fitness club in apropiere
HOTEL
ARENA 4 32 66 sgl 75eu
dbl 90 eu
apt 100 eu rest 80 locuri; bar servicii de secretariat, pastrarea
bagajelor, comenzi taxi,parcare
privata, supraveghere video si paza
, sala de conferinte, baza sportiva
proprie.
HOTEL
BUSINE
SS 3 52 110 1 pers. 175
Ron
2 pers 209
Ron rest. cu specific
romanesc, italian,
maghiar aer conditionat, minibar, cabina de
dus, TV LCD, internet, acces
persoane cu handicap, pastrare
valori, 5 sali de co nferinte dotate
cu echipamente de ultima
generatie.
HOTEL
DARINA 3 45 76 sgl 90 Ron
dbl 110 Ron
apt 170 Ron
Restaurant 300 de
locuri.
Terasa restaurant aer conditionat, frigider, minibar,
jacuzzi
parcare pazita.
HOTEL
PLAZA

85
Sighișoara

Nume * Nr.
cam Capacitate Pret Res-
taurant Servicii
REX 3 30 60 32eu sgl;
36eu dbl; 54
apt 120 mic dejun inclus; tv,minibar; telef;
parcare pazita
CLAUDIU 3 16 30 32eu sgl;
37eu dbl;
65eu apt 58 fara mic dejun;dus,tv, minibar,
telefon, parcare pazit a, internet,
acces handicapati, room -service,
acceptare carti de credit
CASA WAGNER 3 22 46 50eu sgl;
60eu dbl;
80eu apt 80 mic dejun inclus; tv; telef.;
internet; minibar; dus;vana;
parcare pazita; crama 60 loc; vara
2 terase; sala de conf 30 locuri,
spalatorie, curatatorie, acces
handicapati, rent -a-car, acces
caini, acceptare carti de credit
SIGHISOARA 3 32 64 37eu sgl;
45eu
dbl;70eu ap 45 mic dejun inclus;
vana;dus,tv,telef.; parcare; crama
100 locuri, salon de infrumusetare,
solariu, coafura, cosmeti ca,
pedichiura, sauna, spalatorie,
masaj, sala de conf., restaurant,
acceptare carti de credit
STEAUA 2 54 120 16eu sgl;
20eu dbl;
25eu trpl 300 mic dejun inclus; pretul pt camere
cu dus; cazare in cam cu dus pt 45
pax; braserie 100 locuri, rent -a-car
EUROPA 3 37 79 40eu sgl;
50eu dbl;
55 eu trpl.
80 mic dejun inclus;
tv,telefon,dus,minibar; parcare
pazita
POENITA 3 24 53 33-42
eu/cam 60 mic dejun inclus; dus,telef.; tv,
parcare pazita, garaj, spalatorie,

86
curatatorie; piscina in aer liber,
spatiu de joaca pt. copii, internet,
acces pt. handicapati; reducere de
pret pt. grupuri de peste 20
persoane
KORONA 3 26 30 49 eu sgl
58-68eu dbl. 150 mic dejun inclus, parcare pazita,
transferuri, rent -a-car, sala conf.
spatiu pt. copii, acceptare carti de
credi t
DENIS 3 23 70 sgl. 27 eu
dbl 36 eu
apt. 58eu 200 locuri, aer
conditionat;
terasa cu 80
locuri fara mic dejun, Internet, TV cablu,
telefon, inchirieri masini, ATV –
uri, excursii, calarie;

TRANSILVANIA 3 13 30 restaurant grup sanitar propriu, incalzir e
centrala, telefon, roomservice
sala de conferinte
parcare proprie
acces cu animale de companie

Reghin

Nume * Nr.cam
.. cam Capacitate ePret Restaurant s-
taurant Servicii
PARC 2 8 22 17eudbl; 28
eu- 4 paturi 30 mic dejun inclus, dus, tv in camere
MARION
(Pădurea
Rotunda) 3 27 54 35 eu/dbl
24 eu/sgl
60 eu/apt; mic dejun inclus; sauna, masaj,
biliard, masaj, internet, dus, vana
in apt, telefon
VALEA
REGILOR 3 21 50 170Ron/dbl
190Ron/matr
imonial
250Ron/trpl restaurant, club aer conditionat, intern et, minibar,
telefon
parcare pazita
salon conferinte, fitness, biliard

87
Sângeorgiu de Mureș

Nume ** Nr.cam. .
r. cam Capacitate
apacitate Pret e Pret Restaurant s-ur Servicii Servicii
APOLLO 2 40 80 28eu/dbl
20eu/sgl
50eu/apt. 80 mic dejun inclus; baza
tratament,strand;masaj

Sovata

Nume * Nr.
cam Capacitate Pret Res-
taurant Servicii
TIVOLI 2 18 52 29eu dbl; 46eu apt 40 parcare, vana; tv, frigider, radio
EDELWEISS 3 15 36 30-40eu sgl;
45-55eu dbl
60-70eu trpl
70-80eu/4 paturi 60 mic dejun inclus, dus (vana); tv,
telefon, minibar, parcare,
spalatorie, acces handicapati,
room -service, seif, boutique, bar
de zi, acceptare carti de credit,
acces caini
HEFAISTOS 2 70 140 preturi de sezon 150 parcare, spatiu de joaca pentru
copii, sauna, spalatorie, gradina si
parc, dus, tv, telefon, sala de conf.
BRADET
(DANUBIUS) 2 98 196 preturi de sezon balcon, vana, tv, telefon, mic dejun
inclus, spalatorie, curatatorie,
parcare, fax, transferuri
SOVATA
(DANUBIUS) 4 168 324 preturi de sez on mic dejun inclus; folosirea
centrului de fitness este inclusa in
pret, la fel folosirea strandului in
sezon, coafura, cosmetica,
manichiura, pedichiura, spalatorie,
parcare pazita
FAGET
(DANUBIUS) 2 136 272 preturi de sezon 250 mic dejun inclus, tv, vana, telefon,
sala de sedinta 20pax; terasa de

88
vara; drink bar
ALUNIS 2 136 272 preturi de sezon 250 tv cablu, telefon, frigider, centru
conferinte, biliard, bar de zi,
parcare pazita, spalatorie; dispune
de 4 vile si o cabana
CIRESELUL
(COMPLEX
TURIST IC)
HOTEL
PENTRU
TINERET
TELEKI 2/3 32 113 28eu dbl
46 eu apt. (4 pers.) Fara mic dejun
destinata in special tinerilor;
pregatita pt. organizarea
conferintelor
LACUL
URSU 3 27 54 245Ron/dbl
175Ron/sgl 80 Mic dejun inclus, duș, acces
intern et, cablu Tv, telefon , radio,
minibar

Târnăveni

Nume * Nr. cam Capacitate Pret Restaurant Servicii
IRIS 1 20 62 32eu dbl; 25eu sgl mic dejun suedez inclus, camere
de fumatori si nefumatori, acces
handicapati, acces caini
TREI
BRAZI 2 21 42 17eu sgl; 22eu dbl 200+160 Fara mic dejun;sala de conferinte,
parcare privata (si pt. autobuze),
telefon, dus, tv cablu, acceptare
cecuri de calatorie, gradina
acoperita 160 locuri
Ungheni
Nume * Ncam Capcaz Pret Restaurant Servicii
CONCRETE 3 30 65 sgl 110 Ron
dbl 130 Ron Restaurantul are o
capacitate de 100 de 10 Km Tg. Mures, 5 m inute de la
Aeroport Transilvania Tg. Mures

89
apt 170 Ron locuri. Pentru diferite
ocazii (banchete, nunți,
botezuri) se pot
organiza mese festive și
în sălile de conferințe
(Sala 1 – 120 persoane,
Sala 2 – 25 persoane mic dejun inclus, transport gratuit
de la / la aeroport, 2 sali
conferinte, parcare cu paza non
stop.
telefon, telecablu, internet,
minibar, room service, seif

Sancraiu de Mures
Nume * Ncam Capcaz Pret Restaur ant Servicii
LAGUNA 3 20 42 restaurant, minibar 15 min. de la Tg. Mures, 30 min.
de la aeroport
sauna, piscine,aparate masaj –
acces gratuit pentru oaspeti
sala de conferinte

Moteluri

Târgu -Mureș

Nume * Nr.
cam Ca
pac
itat
e Pret Res-
taurant Servicii
SANDORIA 22 41 27 eu dbl
20 eu sgl 350 locuri Fara mic dejun;nonstop, parcare, terasa
restaurant, in camere TV, telefon, dus cabina
Sovata
Nume * Nr.
cam Capacitate Res-
taurant Servicii

90
SORA 3 16 32 32locuri Dus, cablu Tv, roomservice, pa rcare privata
gratuita, spalat calcat
Ungheni
Nume * Nr.
cam Capa
citate Pret Res-
taurant Servicii
DARINA 3 15 32 25 eu/dbl
20 eu/sgl
50 eu/apt. terasa,
muzica
600
locuri Fara mic dejun;aer conditionat, parcare,
plata prin card

Sighișoara

Nume * Nr.
ca
m Capa
citate Pret Res-
taurant Servicii
HANUL
DRACUL 3 5 21 32 eu/dbl
48 eu apt. 50 Fara mic dejun;calarie; piscina si pescuit
inclus in servicii; fara mic dejun inclus;
impreuna cu motelul Dracula; camere de 3
paturi; apartamente

Reghin

Nume * Nr.
ca
m Capacit
ate Pret Res-
taurant Servicii
ADRA 3 21 57 15-25eu rest.
bar club 500 locuri, discoteca, parcare si
spalatorie auto, banchete, receptii speciale;
de motel apartine si casa de vacanta
Galaoaia

91

Luduș

Nume * Nr.
cam Capa
citate Pret Restaur
ant Servicii
SALCIM 2 10 20 14eu/room 180 dus; parcare pazita, fara mic dejun

Mihai Viteazu

Nume Nr.
cam Cap.
caz. Pret Restaura
nt Servicii
TRANZIT 9 18 12eu/dbl
9eu/sgl 70 sala tv; parcare; acces handicapati;
spalatorie; sala de joc; gradina; sala de
conferinte; pescuit; eurocec

Cristeș ti

Nume Margarete Ncam Capcaz Pret Restaurant Servicii
NAGY PARASCHIVA 2 2 4

Morăreni

Nume Margarete Ncam Capcaz Pret Restaurant Servicii
E MOL 2 9 22
Acățari – Găieș ti
Nume Stele Ncam Capcaz Pret Restaurant Servicii
VECTOR 3 40 79 28camere
3*
12
camere
2* bar, terasa,
restaurant mic dejun iinclus
aer conditionat, TV satelit,
wireless gratuit, uscator par,
cabina dus, pat suplimentar la
cerere, sala de conferinta 80

92
locuri, l a cerere transporturi

Pensiuni

Târgu -Mureș

Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Res-
taurant Servicii
ATLANTIC 5 10 19 25eu sgl;
45eu dbl;
60eu ap 30
CASA ADRIA 4 12 25 48eu sgl;
50eu dbl;
apt.60eu;
apt.lux 80eu restaurant,
bar si terasa
40 Parcare pazita,
sala de fitness,
rent a car,
internet,
piscina, cablu
TV, minibar room -service
LA CUPOLA 3 10 22 60EU/camera 80
EUROPA 3 12 23 48eu sgl;
52eu dbl;
70eu apt. 100 mic dejun inclus, aer conditionat, TV,
minibar; telefon, cabian dus
TEMPO 4 8 20 30-38eu sgl.
35-45eu dbl
68-75eu apt. 140 telefon, TV,minibar, aer conditionat, cabina
dus sau vana sau jacuzzi, internet, room
service, parcare pazita, spalat, calcat
CRISTINA 3 8 16 38-55eu/pers
43-60eu / 2
pers mese festive mic dejun inclus, aer conditionat, TV,
telefon, frigider, minibar, parcare pazita,
spalat, calcat, transferuri la gara si aeroport
VILA
HELVETIA 3 11 26 48eu sgl;
70eu dbl;
70eu apt. restaurant
bar crama
terasa
60 aer conditionat, cablu TV, telefon, minibar,
spalat calcat
ANA MARIA 3 8 15 32eu sgl; mic dejun inclus, garaj pt. parcare

93
42eu dbl
DOINA SI
JENO 3 10 23 40eu sgl
50eu dbl
70eu trpl. mic dejun inclus,parcare pazita, room
service, cablu Tv, telefon, internet, frigider
VILA
MONICA 3 11 22 50 eu/cam. 30 mic dejun inclus, TV, dus, telefon
CURTEA
BAVAREZA 3 8 16 47-65eu sgl
59-88eu dbl mic dejun inclus, dus, jacuzzi,cablu TV,
minibar, sala de conferinte
ANA 3 21 50 22eu sgl;
30-37eu dbl
52eu apt. 80 mic dejun inclus, telefon , Tv color, minibar,
sala de conferint e
TIP TOP 3 12 27 30-35 eu sgl;
35-40 eu dbl;
50 eu ap dus, minibar, telefon, tv, aer conditionat,
fitness, sauna, piscina in aer liber, sala de
conferinta 16 pers., catering, parcare pazita,
acces handicapati, restaurant -gradina 70
locuri
IMPERIAL 4 8 16 45eu sgl
55eu dbl
90eu apt. aer cond; tv, seif; minibar; internet; bar;
piscina; jacuzzi; biliard, INCHIRIERI
AUTO
DIANA 3 8 16 30eu sgl
35eu dbl
45eu apt(4
persoane) 5 km de la centrul orasului, telefon, cablu,
baie cu vana, internet, parcare in terioara,
sala de conferinte pt 50 persoane, terasa,
gradina, restaurant cu program zilnic 10 -22
CRIZANTEMA 3 6 12 25 eu/cam. Aproape de centru, baie proprie, tv, parcare,
restaurant si terasa 70 locuri
PENSIUNEA
FLORA 4 21 50 sgl 165 Ron
dbl 220 Ron
apt 300 Ron rest. circuit
închis 60 –
120 pers. mic dejun inclus,cablu TV, wireless,free
internet,parcare supravegheată.
NOROC SI
FERICIRE 4 6 30 matr.120Ron
apt.180Ron bucatarie
pentru mic
dejun mic dejun inclus, incalzire centrala, TV
cablu, internet, t elefon
camera salon, garaj cu telecomanda.
FULL 4 12 30 sgl 140Ron
apt.220Ron restaurant
pt. mic aer conditionat, TV cablu, minibar, internet,
seif,roomservice

94
dejun
bar parcare monitorizata, terasa interioara,
piscina
SIESTA 3 15 43 apt.3cam. –
70Ron/p ers
apt. 2 cam. –
350 Ron/zi
dbl 150 Ron
sgl 70 Ron restaurant
80 locuri,
terasa in aer
liber 60
locuri, bar cabina dus, aer conditionat, incalzire
centrala, TV cablu, frigider minibar,
wireless.
VIENA 3 16 30 de la 100
Ron/noapte restaurant
85 locuri camere cu cada sau dus sau baie comuna,
TV, aer conditionat, incalzire centrala,
minibar
ANGI 3 8 20 sgl 80 Ron
dbl 90 Ron
pat supl.
30Ron bucatarie
dotata,
salon mic
dejun
REGAL 3 10 20 restaurant
70 locuri cabina dus, minibar, frigider, cablu TV,
wireless, balcon
parcare pazita
teren de joaca pentru copii
terasa acoperita si gratar in aer liber
HISTORY 3 6 15 sgl 37 eu
dbl 40 eu
apt. 70 eu
apt.lux 100eu bucatarie cu
circuit
inchis
pentru mic
dejun se afla in inima orasului
VILA CHESA 2 30 70 resta urant,
bar,
bucatarie
self-service,
terasa baie cu dus, frigider, TV, aer conditionat
wireless, incalzire in podea

95
Sighișoara

Nume * Nr.
ca
m Capa
–
citate Pret Res-
taurant Servicii
HERA 2 7 14 35eu/dbl.
55eu apt. dus, vana, tv, parcare, gradina si parc,
acces handicapati
MEDIEVAL 2 6 12 18eu/cam dus,tv, apartine hotelului Sighisoara
NATHAN'S
VILLA
HOSTEL 1 3 22 24eu dbl
dorm room
10 eu/pers.
spalatorie; biliard; 1 camera dubla, 2
dormitoare cu 10 locuri
CHIC 2 8 15 13-15eu sgl
17-26eu db l camere cu baie comuna si cu baie proprie
CASA
LEGENDA 3 5 12 25/28/30/35/45/
cam. rent-a-car; loc de joaca pt. copii, dus; tv;
minibar, uscator de par; 50% reducere de
mincare la rest. CASA VLAD
DRACUL!!
GIA 3 8 23 dbl 17 –
22eu/cam;
trpl 24eu/cam parcare pazita, bucatarie la dispozitie cu
toate ustensilele, gradina -parc
CASA
SASEASCA 3 9 18 30 eu sgl
35eu dbl
45eu trpl. fara mic dejun, room service mic dejun
5eu/pers.dus sau vana, TV,
cablu,telefon,internet, incalzire centrala,
mobilier tradit ional
Casa arata ca in vremea vechilor sasi
mestesugari.
Se afla in inima cetatii medievale .
CITADELA 3 6 12 32eu/cam. barul Club
One (muzica
live Karaoke) La poalele turnului cu ceas, pastreaza
prin decor si ambianta patina timpurilor
de odinioara.
Came re cu bai proprii, TV, internet, pat
suplimentar pentru copii, spatiu de

96
parcare.
PHONIX 3 7 18 70 eu apt.
30-40 eu dbl sala de mese Baie proprie, TV, cablu TV.
mic dejun inclus
Toate conditiile necesare pentru
petrecerea vacantelor de vara intr -un
mediu intim.
JOKER 3 11 22 dbl. 30 eu
apt. 50 eu 40 locuri mic dejun optional 3 -5 eu/pers.;baie
proprie, TV, cablu, telefon direct, parcare
pazita
Situata in zona central -istorica.
BAIR HOFF 3 10 20 dbl.25 eu
sgl.25 eu
apt. 35 eu mic dejun inclus,
Baie prop rie, TV.
VILA
FRANKA 2 13 30 29-36eu dbl
39-50eu
miniapt. O puternica amprenta specific
renascentista
fara mic dejun.
RALUCA
IOANA 2 16 22 30 eu/cam Fara mic dejun
Imbina stilul gotic cu elemente moderne
– baie cu dus, TV , linie telefonica la
recept ie, parcare pazita in curtea
interioara.
bucatarie utilata
HAN
DRACULA
DANES 2 14 34 28-40eu dbl
50eu apt. 50 impreuna cu hanul;mic dejun
inclus;terasa rest. 60 locuri
CASA CU
CERB 3 10 18 35eu sgl; 50eu
dbl 60 fara mic dejun; minibar inclus in serv;
tv;telef; dus; vana;
CASA
EPOCA 3 11 26 dbl. 45eu
sgl.36eu
suite 68eu
apt.90eu restaurant bar mic dejun la cerere
baie cu dus sau vana
televizor, sala de mic
dejun, bar, inchiriere masini, spalatorie,
salon masaj
LIA 3 4 8 85Ron/dbl
65Ron/sgl fara mic dejun

97
FRONIUS
RESIDENCE 5 7 14 bar cablu TV,minibar, acces internet,
roomservice, seif, aer conditionat,
inchiriere masini, spalatorie, parcare
pazita
AQUARIS
CAMPING –
PISCINA 3 10 20 snack bar
,terasa
interioara camerecu baie proprie, cablu TV,
internet, telefon
camping 10 casute, locuri pentru cort cu
grup sanitar, dus
teren sport, piscina.
VALAHIA 3 6 12 restaurant,
bar, terasa baie proprie, TV cablu, telefon, internet,
incalzire centrala, parcare pazita
SANGENARO 3 10 26 120Ron/sgl
140Ron/dbl
200Ron/apt. Pizzerie Mic dejun la cerere, TV,
internet,incalzire centrala, baie proprie
curte interiara cu parcare.
BELLA
VISTA 3 10 20 bucatarie
dotata pentru
mic dejun grup sanitar propriu in camere, Tv cablu,
internet
sali de recreere, fitness si di vertisment
grill in curte
CITADELA 2 6 12 sala de mic
dejun grup sanitar propriu, TV , internet, pat
suplimentar la cerere
sala de conferinte
6 locuri de parcare in curte
CASA
COSTEA 2 4 8 bucatarie
dotata baie proprie, incalzire centrala, curte cu
parcare și teren de joaca pentru copii
JULIA 2 5 10 sala de mese
și bucatarie
utilata parcare proprie, gradina
ANA
CRISTINA 3 7 14 100 Ron dbl
130 Ron dbl cu
pat supl. bucatarie
utilata – sala
de mese baie cu dus, TV color , wireless
gradina cu gratar , moara de apa
parcare pazita

98
Reghin

Nume * Nr.
cam Capacitate Pret Res-
taurant Servicii
CENTRAL 3 7 15 34EU APT;
20EU DBL 40 dus; TV
MALIZIA 3 4 6 15 eu/cam 25 dus, tv in camere
ANKER 3 8 12 27eu sgl; 50eu
dbl – mic dejun inclus; solarium, sala de
sport, piscina, teren tenis, pat
matrimonial
CLASS 3 5 10 17EU/ cam 40 bar, baie, TV
AN-KA 3 22 50 95-170Ron/zi restaurant cada sau dus, jacuzzi, telecablu
sauna, club biliard

Sovata

Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
PASAGE R 2 8 20 12eu sgl
18eu dbl
24eu apt. 40 tv, dus, parcare
ARINUL 3 4 8 30eu/cam dus, tv, cablu, parcare, acces caini
MARIA
PENSIUNE
CABANA
NEMES 3 10
PENSIUNE
VILLA
SANDY
PENSIUNEA
ISUICA 3 8 16 48 eu dbl.
48-60eu
apt. mic dejun inclus.
Salon de biliard; bar; sauna; bucatarie
utilata; gradina cu terasa si gratar; teren
tenis;snowmobil; loc de parcare; ATV,

99
snowmobile, digi Tv
PENSIUNEA
SARA 3 12 28 45-75 eu/dbl;
88 eu/apt. mic dejun inclus, Tv, frigider, aer
cond itionat, dus, parcare, terasa bar.
EDEN 3 12 24 50eu db
75 eu apt.
88 eu apt.rez.
100eu apt.
garson(4
persoane)l 100 apt rezidential; bungalow
SPERANTA 3 10 26 240Ron/dbl
360Ron/apt. 30 mic dejun inclus, Tv, aer conditionat,
acces internet, telefon, min ibar
terase interioare, loc de parcare în curte.
LORINCZ 3 7 18 80Ron/dbl
120Ron/trpl bucatarie
dotata pentru
servirea
meselor camere cu baie proprie, aer conditionat,
acces internet, cablu TV, terasa proprie,
telefon
curte interioara, parcare in curte
CASA
JULIA 2 7 24 sala de mese camere cu baie proprie, aer conditionat,
acces internet, cablu TV, terasa proprie,
telefon
curte interioara, parcare in curte.
SISI 2 9 24 bucatarie
complet
utilata camere dotate cu baie si cablu TV
parcare in curte
rezervari on line
CASA
DIANA 3 10 20 restaurant
terasa,
bucatarie
complet
dotata 6 bai, sauna cu dus, 2 livinguri cu bar,
sala de agrement, curte interioara,
parcare
vila compusa din 2 corpuri
EVA 3 6 12 restaurant 24
locuri, bar camere cu dus, cablu T V, acces internet,
telefon, minibar, aer conditionat
gradina cu gratar, terasa acoperita,
parcare asigurată

100
Gornești

Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
WHITE
HORSE 3 7 14 60Ron/sgl
80Ron/dbl restaurant
terasa mic dejun inclus, cablu Tv
parcare pazita

Miercurea Nirajului

Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
NYARADI 7 16 12eu/cam 100 20 km de Tg. Mures, dus, tv, acces pt. handicapati
KOCSIS 4 12 8eu/pers. 20;
deschis
zilnic
6-24 mic dejun inclus in pr et, TV in camera, telefon si frigider
la receptie, camera de oaspeti, bucatarie, parcare, gradina
cu gratar, posibilitati de calarie

Corunca

Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
DUNCA 3 12 32 terasa cu
muzica parcare
KORO NKA 3 10 20 restaurant
– cafenea Tv internet, telefon, baie, terase
terasa exterioara, parcare acoperita
sauna , jacuzzi, masaj
sala de conferinte
Ernei
Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
A & 3 10 20 sgl restauran t parcare pazita; dus; tv; minibar; aer condiționat; terasa in

101
B 25eu
dbl
35 eu terasa de
vara curte; micul dejun inclus
Ungheni
Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
TERRA 3 10 22 sgl
30eu
dbl
38 eu
ap.55
eu restaurant
240
locuri;terasa
de var a 60
locuri
muzica live micul dejun inclus; apartament cu jacuzzi; aproape de
aeroport; parcare pazita;cablu TV; internet;organizeaza mese
festive, nunti, botezuri, seminarii
Daneș
Nume * Nr.
ca
m Capa
–
citate Pret Rest –
aurant Servicii
DANES 3 16 34 140Ron/dbl
180Ron/apt. restaurant, terasa,
crama si bar baie cu dus, TV cablu
piscina in aer liber
Lunca Bradului
Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest –
aurant Servicii
DENISA 2 12 26 70-
80Ron/dbl
180-
200Ron/apt. 75 Km de la Tg. Mure s
mic dejun inclus
grup sanitar propriu, cablu Tv
jacuzzi si sauna – 25Ron/pers/sedinta
inchirieri biciclete si ATV

102
Saschiz
Nume * Nr.
cam Capa –
citate Rest –
aurant Servicii
VIOLETA 3 6 12 restaurant, salon
mic dejun camere cu baie proprie
minib ar, balcol, internet, incalzire centrala, Tv satelit
parcare 20 locuri.

Camping

Sighiș oara

Nume * Nr. cam Pret Servicii
VILA
FRANCA 2 13
bungalouri
loc de
corturi
si rulote 26-36 eu/casuta
2 eu – amplasare
cort
12 eu – rulota
20 eu – autocar Cadru perfect natural , vacante de calitate, mese festive
, intilniri de afaceri, simpozioane si conferinte,
mincaruri traditionale sasesti, restaurant si restaurant
terasa,
activitati sportive, spectacole organizate

Sovata

Nume * Nr.
cam Capac itate Pret Observaț ii
VASSKERT 2 11
casute 33 17eu/casuta apa calda non -stop, baie comuna cu dus si
chiuvete, chiosc acoperit pt. 33 persoane, loc de
gratar, 20 locuri pt. rulote si loc pentru corturi
STINA DE
VALE 1 55
casute 9-15eu/casuta apa cald a; loc de corturi, loc de masini, camping,
casute cu 2/3/4 paturi; restaurantul Stina de Vale
e la distanta de 3 min.

103
Câmpu Cetății

Nume * Nr.
cam Pret Observatii
MUSTANG 20
parcele 7,5-11 eu apa rece si calda, masina de spalat, foc de tabara,
buca tarie, ghid
NOMAD
CAMP Sezonul de vara (Iulie –
August): 15 Eur/pers pe
noapte (mic dejun inclus)
În afara sezonului: 12
Eur/per pe noapte (mic
dejun inclus) băi sărate calde, băi calde cu plante medicinale,
saune, masaj, ceaiuri medicinale, mâncăruri
sănătoase, drumetii – nordic walking, ture cu
bicicleta

Cabane

Sovata

Nume * Nr.
cam Capacitate Pret Servicii
ALUNIS 0 0 30 camere standard teren de tenis;3 km de la pirtia de schi

Eremitu

Nume Mar –
garete Ncam Capcaz Pret Res-
taurant Serv icii
2 2 6 7-14 eu/cam teren de joaca; baby sitting; sala tv;
parcare pazita; gradina; loc de plaja;
acces pt handicapati; mic dejun inclus;
telefon; minibar; pat pliant; radio; seif; dus;
tv;

104

Youth
hostel

Sighiș oara

Nume * Nr.
cam Capa –
citate Pret Rest-
aurant Servicii
BURG
HOSTEL
(YOUTH
HOSTEL) 2 19 52 8-20 eu/pat 35 mic dejun la cerere; dus, sala cu TV, sala de
jocuri; spalatorie, sala de conferinte, rent -a-
car, reducere la grupuri
ELEN
VILLA
HOSTEL 2 4 23 11eu/pax mic dejun inclu s, dus, club -bar cu tv, terasa,
curte, gratar, spatiu de joaca, rent -a-car, 1
cam. cu 11 paturi, 1 cam cu 6 paturi, 2 dbl cu
posib. de trpl.

Vile

Sovata

Nume Nr.
cam Capa –
citate Pret Observatii
PARC 24 42 8eu/pax TV cablu, telefon, frigider, c afe bar, piscina
SOVATA 28
MARIA 26 TV cablu, frigider, aer conditionat, parcare, camera de oaspeti,
200 m pe jos pina la baza de tratament
MAGDALENA 20 TV cablu, frigider, parcare, 200 m pe jos pina la baza de
tratament
KLEIN 30 68 Bucatar ie, sala de mese, camere cu grup sanitar propriu, TV

105
2 vile apropiate

Lăpușna

Nume Margarete Ncam Capcaz
VILA NR. 1 3 16 32
VILA NR. 2 2 1 2
VILA NR. 3 2 2 4

106
ANEXA 3.
Baza de alimentație a județului Mureș
Restaurante

Târgu -Mureș

Denumire Capacitate Specific
TRIUMF 80 diverse
PREDEAL 220 ardelenesc
DIAMANT 300
LACI CSARDA//TEMPO 100 ardelenesc
PETI 40 ardelenesc
HELVETIA 50
LEO 50 diverse, livrare la domiciliu gratuit
CHINA BLUE 52 chinezesc
EMMA 54 diverse
VENEZZIA 200 pizza
ORNELLA (BISTRO) pizza
PET CHICKEN pizza
TROCADERO (ROTI
BAR) pizza nonstop
TROPICAL 100 bar-terasa -restaurant, mese festive, onomastici,
conferinte, banchete, botezuri, revelion, party -uri pt
copii, reuniuni, cadru natural deosebit
BISTRO GRILL
CARMEN deschis 9 -24
CLEOPATRA deschis 10 -23
TIP-TOP deschis 10 -23
MAJESTIK deschis 10 -24
CRISTINA deschis 7 -23
CURTEA BAVAREZA

107
PRESTIGE 2000 NONSTOP, restaurant -bar
STUDIO deschis 10 -24
ATLANTIC deschis 12 -24
DA TANG deschis 12 -24
EUROPA deschis 10 -24
REX deschis 9 -24
ZAZA deschis 10 -24
EDEN deschis 10 -24
COMOARA PIRATILOR deschis 10 -2
CASA DE OASPETI A
PRIMARIEI deschis 7 -23
ENERGY deschis 10 -22
EXCALIBUR 250 deschis : 12 -00
150 locuri restaur ant, 100 locuri terasa
internationala, stil medieval
MANADAS STEAK
HOUSE 750
terasa 50 specialitati de vita argentiniana
BLACK LORD 350 bar 40 locuri
terasa in aer liber
SERVICII DE CATERING
ASTERI L-D 10 -24
BUSINESS
RESTAURANT L-D 10 -22
COMPLEXUL CHAIRS L-V 8-22;S-D 15 -22
CONCORDIA L-D 7-24
COUNTRY PUB L-V 9-23;S 9 -24; D 13 -23
EMMA L-D 6,30 -22
LA ANGELA L-D 12 -22
LEO NONSTOP
LA GONDOLA L-D 10 -24
LYRA L-V 06 -02
MAJESTIC L-D 10 -24
MAMA MIA L-D 10 -22

108
MBO NONSTOP
PRESI DENT L-D 10 -22
THE BRIDGE GRILL
TRANZIT L-D 10 -24
APOLLO CLUB Mi-D 22 -4
CURTIS SPORTS
BAR RESTAURANT L 18-23, M -D 11 -23
HOT FRESH FAST
FOOD L-D 10 -24
TROPICAL L-D 10 -24
QUEEN PUB L-D 11 -22
SORPATIKA NONSTOP
TERASA TONIC L-D 10-24
TERASA OASIS L-D 12 -24
VILLA SABINA
RESTAURANT 10-22

Sângeorgiu de Mureș

Denumire Capacitate Specific
GEMINI DESCHIS 9 -21

Sighișoara

Denumire Capacitate Specific
RUSTIC 60 romanesc
JOKER 40 diverse
RESTAURANT
PIZZERIE PERLA livrari la domiciliu
RESTAURANT
PIZZERIE SAN
MARCO livrari la domiciliu
BURG CAFFE L-D 9-22

109
CASA
COSITORARULUI L-D 8-22
CASA CU CERB
PARAT -RO L-V 8-18,S-D 8-24
QUATTRO
AMICII M-D 10 -24
SIGHISOARA L-D 7-24
TERASA JO L-D 10 -24
VLA D DRACUL NONSTOP

Sovata

Denumire Specific
BOEMA
SPECIFIC ZONAL L-D 11 -1
TATAR JOZSEF diverse
BRIGITTE L-D 7-24
PARC L-D 8-24
HOLLYWOOD STAR CLUB S 22-4
INTIM NIGHT CLUB L-V 20 -6
S-inchis
STANA DE VALE L-D 10 -22
ZOLDIKE BAR L-D 9-3

Luduș

Denumire Capacitate Specific
SOIOM 100 + 100
CARMEN 40 diverse

110
Reghin
Denumire Specific
CASABLANCA NONSTOP
CENTRAL L-V 8-22
bar nonstop
CLUB CLASS nonstop(bar)
GIZELLA NONSTOP
INTIM L-D 10 -24
LA IZVOR L-D non stop
PARC L-D 10 -22
PROSILVA L-D 10 -24,
D 12 -24
RALFY'S
RESTAURANT GERMAN L-S 11-24
V 11 -4
S 16-4
D 16 -24

Cofetării

Târgu -Mureș

Denumire Specific Observații
ATLANTIC diverse
SWEET BEN JUNIOR
LIDO EXPRESS
TEATRULUI
MUSCATA
DANCING SHIVA – TEA
HOUSE 70 feluri ceaiuri L-V: 7:30 -23:00
S,D: 10:00 -23:00
LA ANGELA specialit: deschis:08:00 -21:00

111
cofetarie,
patiserie

Fast
food

Târgu -Mureș

Denumire Capacitate Specific Program
KEBAB 30 + 20 fast food
CHEBAB LA STELICA 50 fast food
TRANZIT pizzerie 10-24
GIOVANNI pizzerie 10-23
ROSALA pizzerie 8-24
SOLE pizzerie 10-22
COUNTRY PUB pizzerie 8-23, v -s 8-24
MIX pizzerie 10-24
LA TEO pizzerie
GOTTI pizzerie l-s 10-23:30, d 12 -23:30
MAMA MIA pizzerie 7-22
ZEBRA pizze rie L-V 9-22
VILLA DEI CESARI pizzerie 8-24
ICELAND CRUISER
69 specialitate: taco, gyros
MC DONALD'S luni-joi 08 -23;
vineri/sambata/duminica 08 -24
ART PIZZA pizzerie luni-duminica10 -23
LA ANGELA
PIZZERIE pizzerie luni-duminica 12 -24
DE VILLE'S PIZZERIE pizzerie luni-duminica 10 -24
DISCORDIA pizzerie luni-duminica 10 -24

112
PIZZERIE
PIZZERIA SOLIERA pizzerie luni-duminica 11 -01
PIZZERIA VENEZIA pizzerie luni-duminica 11 -01
VIVI PIZZA pizzerie luni-vineri 6 –
22;sambata/duminica 8 -22

Sighișoara

Denumire Specific Program
EL DIABLO fast food
bar-club
SAN GENNARO
PIZZERIE pizzerie luni-duminica 9 -24
ZEBRA REST.PIZZERIE luni-duminica 9 -22
Sovata
Denumire Specific Program
DIRI SNACK pizzerie 10-22
TURIST PIZZERIE luni-duminica 8 -24

Berării

Târgu -Mureș

Denumire Capacitate Observații
BULEVARD 200
PHOENIX – IRISH
PUB muzica live miercuri și vineri 20:00 -24:00
deschis : 10:00 -02:00
GRADINA DE
VARA deschis : 10:00 -22:00

113
BIBLIOGRAFIE

1. Ciangă, N. (1997), Turismul în Carpații Orientali, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca.
2. Ciangă, N. (2001), România. Geografia turismului, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca.
3. Cocean, P. (1992), România. Ipostaze geografice, Edit. Carpatică, Cluj -Napoca .
4. Cocean, P. (1998), Geografia turismului românesc, Edit. Universitatea ecologică Deva,
Deva.
5. Cocean, P. (1999), Geografia turismului, Edit. Focul Viu, Cluj -Napoca.
6. Cocean, P., Deszi, Șt. (2001), Prospectare și geoinformare turistică, Edit. Presa Universit ară
Clujeană, Cluj -Napoca.
7. Cocean, P., Vlăsceanu, A., Negoescu, B. (2001), Geografia generaă a turismului, Edit.
Meteor Press, București.
8. Glăvan, V. (2002), Turismul în România, Edit. Economică, București.
9. Ielenicz, M., Comănescu, Laura, (2006), România. P otențial turistic, Edit. Universitară,
București.
10. Ion, N. (2001), Castele, conace și palate din România, Edit. Fundației Culturale Române,
București.
11. Ion, N. (2002), Castele, conace și palate din România, Edit. Fundației Culturale Române,
București.
12. Keresz tes, G. (1995), Maros megyei Kastélyok és Udvarházak, Edit. Impress Kiadó
Marosvásárhley.
13. Kiss, G. (1987), Erdélyi várak, várkastélyok, Edit. Panoráma, Budapesta.
14. Kőváry, L. (1852), Erdély régiségei, Edit. Tilcsh János, Pest.
15. Lupu, A., Marcu, O., Ploeșteanu, G. (1980), Mureș: Monografie, Edit. Sport, București.
16. Mac, I. (1992), Geografie turistică generală, Edit. Cimarron, Sibiu.
17. Petrea, R., Petrea, D. (2000), Turism rural, Edit. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
18. Rusu, A. I. (2005), Castelare carpatică.Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile
învecinate, Edit. Mega, Cluj -Napoca.
19. Șoneriu, I., M ac, I. (1973), Județul Mureș, Edit. Academiei RSR, București.
20. Trișcu, A. (1976), Arhitectură – obiectiv și cadru pentru turism, Edit. Tehnică, București.

114

SITE -URI INTERNET

1. http://art -historia.blogspot.com
2. http://art -historia.blogspot.com
3. http://bloguri.piatza.net/castelul -bethlen -din-judetul -mures/
4. http://ramaitreaz.blogspot.com/200 9/05/castelul -de-la-zau-de-campie.html
5. http://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_castelelor_din_judeul_Mures
6. http://www.citynews.ro/mures/din -oras-10/cele -26-de-bogatii -din-judetul -mures -27987/
7. http://www.cjmures.ro/
8. http://www.lapusna.ro/
9. http://www.scribd.com/doc/47515785/Castele
10. http://www.ziaruldemures.ro
11. http://www.ziaruldemures.ro/index.php?id=25&tx_ttnews[tt_news]=11329
12. mures.ghidcazareromania.ro
13. www.dreamdestinations.ro
14. www.hoinareala.ro
15. www.romanialibera.ro/…/ugron -un-palat -pentru -o-printesa -124068.html