1.1 No țiuni introductive: defini ții, factori, concepte, clasific ări ale terorismului Terorismul este un fenomen cu o istorie îndelungat ă în… [625743]

1.1 No țiuni introductive: defini ții, factori, concepte, clasific ări ale terorismului
Terorismul este un fenomen cu o istorie îndelungat ă în Europa, acesta reprezentând o
amenin țare la securitatea statului, la valorile democratic e, precum și la adresa drepturilor și libert ăților
cet ățenilor europeni înc ă din cele mai vechi timpuri. R ăzboiul împotriva terorismului a șa cum îl știm
ast ăzi, este unul atât economic, prin dorin ța statelor din Orientul Mijlociu de a de ține unicul control
asupra propriilor resurse, militar prin sprijinul a cordat de SUA Israelului și extinderea bazelor
militare americane pe teritoriul Orientului Mijloci u,dar și religios, islamic, prin apelul la Islam al
terori știlor, care ac ționeaz ă în numele lui Allah.
Prima mare tragedie care a tras conturul conceptul ui de terorism în mentalul colectiv a fost
atentatul de la 11 septembrie, realizate în numele lui Allah. Evenimentul a avut un rol dublu: pe de-o
parte s ă aduc ă fenomenul la un alt rang de con știentizare colectiv ă și pe de alt ă parte a fost o prim ă
ocazie prin care autorit ățile și tot mapamondul în final s ă vad ă exact tipul de oponent al libert ății pe
care de acum înainte îl are. Putem s ă remarc ăm c ă tehnicile terori știlor s-au adaptat vremurilor
moderne, practicile autosacrificiului fiind acum co njugate cu alte tehnici de distrugere oferite mai
mult sau mai pu țin chiar de Occident.
Este din ce în ce mai greu s ă realiz ăm o clasificare a actelor teroriste pentru c ă la fel ca și
religia islamic ă, ele s-au r ăspândit și au caracteristici din ce în ce mai specifice care uneori nu sunt de
în țeles la o prim ă analiz ă. Aici putem aminti de recentul atentat din Noua Ze eland ă, p ământ neîntinat
de tot acest fenomen, considerat ă o țar ă sigur ă, cu o rat ă sc ăzut ă a omicidiului. Faptul c ă extremismul
a ajuns s ă se manifeste inclusiv în acest col ț de lume,înseamn ă doar c ă fenomenul este mai r ăspândit
decât credem și c ă oricine se poate întoarce împotriva altei na țiuni care are o confesiune diferit ă.
Aceasta a fost situa ția din Noua Zeeland ă când un australian extremist a intrat într-o mosch ee și a
împu șcat 51 de oameni transmi țând live pe o re țea de socializare tot masacrul. Atacatorul a premed itat
acest eveniment, publicând chiar și un manifest de 70 de pagini în care sus ține alegerea lui, î și exprim ă
nemul țumirile și vrea ca non-europenii s ă se întoarc ă în ță rile lor afirmând c ă niciun loc nu este sigur
pentru ei, din aceast ă cauz ă a ales și Noua Zeeland ă. Pe de alt ă parte, atacul a avut ca scop și o reac ție
din partea Occidentului care s ă declan șele un conflict de mari propor ții. Era tehnologiei a adus în
prim plan neputin ța uman ă. Nu exist ă control asupra niciunui fapt, nici m ăcar când este premeditat.
Problema care decurge din acest fenomen o reprezint ă migra ția ilegal ă. Sursa conflictelor
etnice trebuie privit ă din Europa Central ă și de Est la scurt timp dup ă revolu țiile din 1989. De și
acestea au avut ca scop dezvoltarea unei na țiuni comune și suveranitatea în propriile state, rezultatul
a fost migrarea masiv ă a popoarelor sau existen ța în continuare a unor state multina ționale. Se
consider ă c ă statele pot influen ța într-o mare m ăsur ă nivelul de conflict etnic dintr-o regiune, astfel
că atât timp cât minorit ățile au dreptul de a- și men ține identitatea lor cultural ă și se bucur ă de acelea și

drepturi ca și grupul majoritar, grija c ă nu sunt în propria țar ă se va diminua. Dar, în noile democra ții,
grupurile etnice pun presiuni asupra politicienilor s ă li se acorde anumite drepturi pentru a- și
consolida propria identitate na țional ă, ceea ce pentru na ționali ști reprezint ă o amenin țare. Pentru cei
mai mul ți observatori ai evenimentelor dramatice din 1989, pr ăbu șirea comunismului a oferit
posibilitatea de a stabili sistemul de guvern ământ și de pia ță al economiilor. Pentru cei care traiesc în
state multietnice în acest fel s-au restabilit „rel a țiile tehnice între majoritate și minoritate.” 1
În anul 2000, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directiv ă care reglemeteaz ă
implrmentarea principiului taratamentului egal într e persoane, indiferent de originea rasial ă sau etnic ă.
Aceast ă directiv ă vine în sprijinul Tratatului Uniunii Europene urmâ nd principiile libert ății și
respectarea drepturilor: „În concordan ță cu articolul 6 al Tratatului Uniunii Europene, Uni unea
European ă este fondat ă pe principiile libert ății, democra ției, respectului pentru drepturile omului și
libert ăților fundamentale, cât și a statului de drept, principii comune statelor me mbre și trebuie s ă
respecte drepturile fundamentale garantate de Conve n ția European ă pentru Protec ția Drepturilor
Omului și a Libert ăților Fundamentale, ca principii generale ale normel or juridice ale
Comunit ății”( art. 2, Directiva Consiliului 2000/43/CE). Par lamentul European, fiind institu ția care
cunoa ște cel mai bine problemele cu care se confrunt ă poporul, întrucât membrii acestuia sunt ale și
în mod direct de catre cet ățeni, de-a lungul timpului au adoptat rezolu ții pentru a stopa problema
rasismului din Uniunea European ă.
Conform Directivei Consiliului 2000/43 privind dis criminarea, Uniunea European ă consider ă
că eliminarea oric ărei forme de discriminare rasial ă sau etnic ă va duce la cre șterea nivelului de trai și
a calit ății vie ții, iar prezen ța formelor de discriminare poate duce la subminarea obiectivelor
Tratatului Consiliului European.
Principiul egalit ății este adesea men ționat în directivele și tratatele Uniunii Europene, în Carta
Drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, prec um și în Constitu ția României. Un cunoscut
filozof, Thomas Hobbes a afirmat c ă „oamenii, oricât ar admite ei c ă mul ți al ții sunt mai ingenio și,
mai elocva ți sau mai înv ățați, totu și cu greu ar crede c ă exist ă mul ți la fel de întelep ți ca ei în șiși; c ăci
ei au în fa ța ochilor propria în țelepciune, dar se g ăsesc departe de a altora. Îns ă acestea dovede ște mai
degrab ă c ă oamenii sunt egali decat inegali.” 2
Așadar, pentru ca o societate ideal ă s ă existe, aceasta trebuie în primul rând s ă îndeplineasc ă principiul
egalit ății, iar Uniunea European ă sus ține egalitatea între oameni, conform art. 22 din Ca rta drepturilor
fundamentale ale UE: „Uniunea respect ă diversitatea cultural ă, religioas ă și lingvistic ă.”
Discriminarea este prezent ă în majoritatea statelor europene, iar teoria ident it ății sociale a lui Henry

1 Mary E. McIntosh, 1995,“Minority Rights and Majori ty Rule: Ethnic Tolerance in Romania and Bulgaria”,
vol. 73, no. 3, pp.941
2 Adrian Miroiu, 2002, “Introducere in filosofia pol itica”, editura Polirom, pg. 76

Tajfel explic ă de ce minorit ățile tind s ă fie puse într-o pozi ție inferioar ă comparativ cu majoritatea.
Ele tind s ă fie discriminate pentru c ă indivizii vor prefera s ă favorizeze grupul din care fac parte și
nu celelalte grupuri. Prin urmare aceast ă atitudine va conduce la o identitate social ă pozitiv ă, iar
grupurile minoritare vor deveni vulnerabile din pun ct de vedere social și economic. Dificult ățile
întâlnite de minorit ăți în momentul în care doresc s ă intre pe pia ța for ței de munc ă sunt cauzate de
existen ța prejudec ăților dintr-o societate, iar toate acestea duc la ex isten ța unor grupuri cu risc de
sărăcie. 3
Prin urmare, discriminarea a dus de-a lungul timpu lui la adâncirea unor vulnerabilit ăți, la
excluziune, alienarea migratorilor, ace știa nu au reu șit s ă se integreze în țara gazd ă și și-au creat
semtimente de disconsidera ție fa ță de valorile democratice, alegând o cale extremist ă de manifest.

1.2 Perspectiv ă istoric ă- Islamul- Orient versus Occident
Este destul de greu de delimitat contururile lumii musulmane mai ales în contextul migra ției
și al exodului din Orient din cauza numeroaselor neî n țelegeri la nivel politic și civil, dar cu toate
acestea, adeptii la credin ță islamic ă num ără aproximativ o cincime din popula ția globului adic ă un
miliard și jum ătate de locuitori ai planetei care se conduc dup ă legile Coranului, care îl consider ă
izvorul credin ței lor dar și al practicilor religioase, al regulilor de compor ament ce ghideaaza via ță
moral ă social ă și chiar politic ă. Musulmanii sunt foarte stric ți cu religia lor și indiferent de aria
geografic ă în care s-ar afl ă, practicile religioase fiind mai presus de orice c ircumstan ță . Este de
remarcat faptul c ă cele aproape un miliard și jum ătate de persoane pe care le înglobeaz ă islamismul
se reg ăsesc în cinci mari ansambluri : lumea arab ă, lumea turco-iranian ă, islamul indian, Asia de Sud-
Est și Africa islamic ă f ără a mai pune la socoteal ă și ță rile nemusulmane, în special Europa
Occidental ă. Musulmanii nu tr ăiesc în condi ții similare nici din punct de vedere economic,
demografic, politic și nici măcar din punct de vedere al credin ței lor comune.
Doctrina islamic ă este monoteist ă și respinge cu des ăvâr șire Trinitatea din Cre știnism.
Dumnezeu este Unic și de și este peste tot, el nu este Incarnat în nicio fiin ță . În momentul în care
Dumnezeu dore ște s ă comunice cu oamenii, El o face prin intermediul pr ofetilor cu vocea unui înger.
În cazul islamismului, profetul ales a fost Muhamma d care prin intermediul Arhanghelului Gravriil a
putut aduce pe p ământ voia lui Dumnezeu sub form ă Coranului. În primele decade dup ă moartea
profetului Muhammad, anumite legi ale oraganizarii socio-religioase ale islamului au fost scoase în
eviden ță , ele devenind ancore ale comunit ăților musulmane și sunt cunoscute c ă Stâlpii Islamului. În
num ăr de cinci acestea sunt : Credin ță , Rug ăciunea, Milostenia sub form ă de impozit anual, Postul și
Pelerinajul la Mecca pe care orice musulman e dator s ă-l fac ă m ăcar o dat ă în via ță . Grupul extremist

3V oicu Malina, 1990, “Discriminare”, Institutul de c ercetare a calitatii vietii” http://www.iccv.ro/node/112

al credin ței islamice, Kharijite, are și un al șaselea stâlp, jihadul, termen ce se traduce prin r ăzboi
sfânt.
Despre acest grup extremist -Kharijite- putem spun e c ă a ap ărut în urm ă luptei succesorale
dup ă moartea celui de-al treilea calif, Uthman. Comunit atea l-a ales pe Ali Ibn Ali Talib c ă succesor
al lui Uthman, dar cel care s-a împotrivit noului c alif a fost Mu’ awiyah, guvernatorul din Damasc ce
a pornit și o lupta pentru a-l detrona pe Ali, dar pe care a pierdut-o. Aceast ă înfrângere a fost
interpretat ă c ă un semn că Ali este cel ales de Dumnezeu s ă fie calif. Cu toate acestea, sus țîn ătorii lui
Mu’awayah și-au sus ținut lupta împotriva lui Ali, iar în anul 661 d. Hr . au fost cei care l-au și ucis pe
califul Ali. Cu toate c ă grupul a fost decimat de c ătre armata califului, membri ai acestuia s-au
răspândit mai ales în zone rurale și tribale unde continu ă s ă convetuiasca pân ă în zilele nostre. În plus,
jihadul a fost readus in realitatea la jum ătatea secolului XX prin activitatea terorist ă a unor grupuri
islamice pornind de la aceast ă veche practic ă a grupului Kharijite.
Dintr-o perspectiva istoric ă foarte recent ă, în ultimii 10 de ani terorismul în zonele non-
islamice a inceput s ă î și fac ă din ce în ce mai mult sim țit ă prezen ța. Dezvoltarea acestui femonem î și
poate avea radacinile in factori cât se poate de di versi de la cei de ordin social, etnic, religios, p ana la
cei de ordin politic și economic sau chiar cultural.
Pentru început, terorismul european î și reg ăse ște defini ția în termenul de „terrere” din latin ă
care semnific ă spaima, fiind un cuvând vechi de peste 2100 de ani , iar cuvântul în sine de terorism a
fost inventat în timpul Revolu ției Franceze, de c ătre un grup de rebeli. Perioada terorii a fost o
campanie de scar ă larg ă a violen ței exercitate de statul francez, când între 16.000 și 40.000 de oameni
au fost uci și. C ă o defini ție, terorismul este considerat o metod ă care poate fi uitilizata de orice
persoan ă sau grup pentru orice fel de motiv .4 La sfâr șitul anilor 1990 a devenit evident c ă terorismul
a suferit anumite schimb ări de paradigm ă.Unii anali ști au folosit termenul de terorism pentru a descrie
ceea ce au considerat a fi fundamental pentru modal it ățile folosite pentru a opera și a exprim ă violen ță .
De asemenea modernitatea și globalizarea sunt considerate de diver și speciali ști sau anali ști c ă
factori esen țiali ai terorismului contemporan.5
Cele trei evenimente care au marcat decisiv evolu ția statelor din zona Orientului Apropiat și
Mijlociu sunt cronologic: înfiin țarea Statului Israel în anul 1948 și conflictele ap ărute între evrei și
arabi în urma acestui nou stat format, în special î n teritoriile palestiniene ocupate; revolu ția islamic ă
din Iran din anul 1979 și r ăzboiul sovieto-afgan dintre1979-1989. Al ături de interesul manifestat de
marile puteri URSS și SUA fa ță de rezervele petrolifere din zon ă și de posibilitatea ob ținerii unor

4 Peter Neumann, 2008, “Terrorism in te 21 st centuty”, Compass 2020, pg . 3
5 Idem 2, pg 4

pozi ții strategice, aceste cauze au influen țat radicalismul islamic și pe acest fond, escaladarea
ac țiunilor cu caracter terorist. 6
Interven ția armatei sovietice în Afganistan și ac țiunile ei împreun ă cu alia ții locali împotriva
societ ății afganeze din anii ‘80, au determinat scopul esen țial al organiza ției lui Osama ben Laden-
cel de a deveni o contrapondere militar ă a Uniunii Sovietice și de a promova interac țiunea cu diferite
organiza ții speciale de securitate și ap ărare militar ă din mai multe ță ri, c ă mai apoi s ă aib ă toat ă
capacitatea de a ținti spre SUA. Fatwa sau ‘Declararea jihaduui împotriva americanilor car e ocup ă
tărâmul celor dou ă locuri sfinte, Mecca și Medina,’ a fost lansat ă în 1996 .7
În timpul interven ției militare sovietice în Afganistan s-a creat un t riunghi pakistanez.
Pakistanul a oferit teritoriu pentru preg ătirea modjahezilor și suport organiza țional, SUA au oferit
armament și în unele cazuri instructori, Arabia Saudit ă a finan țat aceste ac țiuni. Îns ă se sim țea criz ă
capitalului uman. Osama Bin Laden a fost cel care s -a eviden țiat din existentul capital uman în fa ța
șeicului Abdulla Yusuf Azzam, decedat în împrejur ări necunoscute. Principalul scop al șeicului era
instaurarea domina ției legilor islamului în toat ă lumea, respectiv „djihadul” și mitralier ă în locul
negocierilor, conferin țelor și dialogului. Programul șeicului a fost preluat de Ben Laden, care și-a
propus urm ătoarele obiective: crearea „interna ționalului islamic” și organizarea înrol ării în acesta a
voluntarilor islamici din întreaga lume cu ajutorul modjahezilor; crearea unei re țele teroriste islamice
globale prin intermediul stabilirii leg ăturilor cu ace ști voluntari și cu mi șcările islamice radicale;
crearea mitului de neînvingere (scoaterea armatei s ovietice din Afganistan a semnificat victoria
islamului și rezonan ța interna țional ă a acestei victorii a servit surs ă de inspira ție pentru islami știi din
întreaga lume);crearea unei baze de cadre largi și bine întemeiate de lupt ători califica ți și bine instrui ți,
capabili s ă exporte revolu ții islamice.
Din cauza instabilit ății politice, a corup ției dar și a dorin ței de influen ță a Occidentului în
zonele bogate ale Orientului, dezechilibrul din Ori entul Mijlociu pare s ă capete propor ții din ce în ce
mai mari. Pornind de la Prim ăvara Arab ă și pâna în prezent, conflictele sunt din ce în ce ma i puternice
și mai sângeroase, l ăsând în urm ă ță ri devastate și marcate profund. Animozitatea fa ță de Orient î și
are originea înc ă de pe vremea colonianismului când marile puteri eu ropene și-au împ ărțit teritorii
din Magreb și Orient. Astfel c ă resursele lor au fost acaparate, grani țele au fost redesenate la comanda
Occidentului, în conformitate cu diversele interese ale acestuia. 8
Grup ările teroriste continu ă s ă fie organiza ții relativ mici, dar structurile lor au devenit tot mai
difuze, fiind extins spa țiul transna țional, fiind descrise adesea c ă re țele, deoarece ierarhiile au fost

6 Neculai Stoina, Fundamentalismul islamic, modalitate de manifestare a neoterorismului,
http://www.armyacademy.ro/reviste/2_2004/r2.pdf.
7Michael Weiss, Hassan Hassan- ISIS, Armata jihadului,Corint, 2016
8 Graham E. Fuller, O lume f ără Islam , RevistaForeign Policy, februarie-martie 2008, p. 73.

înlocuite cu anumite rela ții ce au un caracter personal. Astfel c ă, într-o astfel de grupare nu conteaz ă
rangul personei, cât tipurile de coenexiuni pe care aceast ă le are care pot fi benefice organiza ției, iar
aceste structuri tind adesea s ă se extind ă dincolo de grani țele na ționale .9
În ceea ce prive ște strategia, speciali știi în domeniu consider ă c ă de noile grupuri teroriste, spre
deosebire de terorismul vechi, în prezent acestea n u au un punct geografic permanet, unic de referin ță ,
de exemplu Al Qaeda, majoritatea opera țiunilor grupului avand loc în alte zone decât cele din care
proveneau majoritatea membrilor sau zona în care î și avea sediul gruparea .10
Finan țarea grup ărilor teroriste î și are originea în a șa numita “zakat” care se traduce ca danie
sau tax ă pe avere. 11 În limba arab ă cuvantul “zakat” înseamn ă purificare, cur ățire. Religia islamic ă
stabile ște plata daniei c ă un mod de a p ăstra averea cur ățit ă de l ăcomie și avari ție. Dania ritual ă
obligatorie este de 2,5 % din valoarea veniturilor. Ea are o destina ție precis ă așa cum a men ționat
Coranul: "Milosteniile din dania sunt numai pentru s ăraci, pentru s ărmani, pentru cei care ostenesc
pentru ele, pentru cei ale c ăror inimi se adun ă întru credin ță , pentru slobozirea robilor, pentru cei
îndator ți greu, pentru calea lui Allah și pentru c ălătorul aflat pe drum". Persoan ă care îl ofer ă nu
trebuie s ă a ștepte nimic în schimbul d ării și s ă nu urm ăreasc ă laude din partea celorlal ți pentru actele
sale de caritate. Interpretând aceste men țion ări, persoanele extremiste au profitat pentru a se p utea
finan ța și pentru a putea pune la cale noi atacuri teroriste . Resursele financiare pentru între ținerea
grup ărilor teroriste provin, în special, din statele de țîn ătoare de petrol din Golfului Persic, cum ar fi;
Arabia Saudit ă, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrein.
Principala surs ă de fian țare a opera țiunilor organiza ției Al-Qaeda este mo ștenirea și investi țiile
lui Osama bin Laden, pe lâng ă acesta exist ă și simpatizan ți ai organiza ției care î și aduc o contribu ție
la bugetul folosit pentru ac țiunile teroriste. Alte surse de finan țare atât ale Al-Qaeda, cât și ale altor
organiza ții de acest tip, sunt organiza țiile caritabile islamice, care invoc ă unul din „Stâlpii Islamului”,
zakat-ul, obliga ția fiec ărui musulman de a dona anual o anumit ă parte din avere.
Nu încape îndoial ă c ă fondurile terori știlor se hr ănesc din sistemul financiar interna țional.
Drept urmare, în cadrul r ăzboiului lor împotriva terorismului, guvernele occi dentale și-au declarat
hot ărârea de a ține o eviden ță computerizat ă permanent ă a tuturor tranzac țiilor financiare care au loc
în lume .12

9 Idem 2, pg 3
10 Idem2, pg 4
11 Henri, Lammens, op. cit. , p. 73.
12 Robert Van de Weyer, Islamul și Occidentul – O nou ă ordine politic ă și religioas ă dup ă 11 septembrie 2001, Editura
Alfa, Bucure ști, 2001, p. 90.

1.3 Clasificarea acțiunilor teroriste
De-a lungul timpului, în literatur ă de specialitate, au fost identificate mai multe ti puri de
terorsim în func ție de scopul, cauza sau modul de ac țiune pe care îl au, astfel c ă cele mai des întâlnite
și utilizate tipuri de terorism sunt din toate timpu rile sunt: terorismul organiza țional, terorismul
religios și terorismul politic( sau de stat).
Terorismul organiza țional– este o form ă a terorismului practicat de grupuri mici, transna ționale care
nu pot avea influen ță decât dac ă apeleaz ă la violen ță .13
Terorismul religios – acesta este considerat c ă fiind cea mai periculoas ă form ă de terorism, adep ții
acestuia prezint ă un fanatism greu de comb ătut, majoritatea fiind dispu și s ă î și dea via ță pentru a fi
atins scopul propus de profe ți. Cea mai r ăspândit ă form ă prin care se manifest ă terorismul religios în
prezent, îl repezint ă fundamentalismul islamic, acest tip fiind și motivul principal al confictelor
dintre Israel și Palestina. Agresivitatea pe care o prezint ă acest tip de terorism reprezint ă o real ă
amenin țare la adresa securit ății tuturor statelor europene. Jihadul reprezint ă ideologia prin care
terorismul a devenit politic ă de stat.
Problema cea mai mare pe care o întâlnesc autorita tiile interna ționale în combaterea acestui
tip de terorism îl reprezint ă voca ția sinuciga șă a membrilor, adep ților acestei religii, considerând c ă
fiind o ac țiune cu caracter divin. Scopul terori știlor islamici îl constituie „epurarea societ ăților
musulmane de necredincio șii occcidentali. ”14 Adep ții unei astfel de ideologii consider ă c ă
Occidentul este principalul responsabil pentru situ a ția actual ă din zonele acestora, anume s ărăcia și
instabilitatea politic ă.
Europa s-a confruntat în ultimii ani cu o cre ștere semnificativ ă a num ărului de atacuri teroriste
de tip religios, comise de persoane arabe care au a les s ă î și sacrifice via ță în numele religiei. Acestea,
care tr ăiesc în mare majoritate pe teritoriul Uniunii Europ ene, resimt adesea anumi ți factori de
excluziune și discriminare în țar ă gazd ă, astfel c ă ajung s ă aib ă sentimente de dispre ț fa ță de valorile
democratice sau fa ță de țara gazd ă, iar ulterior s ă adopte o cale extremist ă de exprimare a acestor
dezacorduri. Uniunea European ă încercat în ultima perioada s ă adopte anumite directive care s ă ajute
personele minoritare musulmane s ă se integreze în societate. Cu toate acestea, fund amentalismul
islamic a profitat de deficien țele din domeniul comunic ării judiciare și poli țiene ști și a reu șit s ă

13 Mirela Atanasiu, 2014, pg 26
14 Idem 13, pg 31

pătrund ă tot mai mult pe teritoriul Europei, reu șind s ă capteze sus țin ători, fonduri financiare și chiar
armament pentru diverse mi șcări teroriste. 15
În general, ținta terorismului religios este schimbarea major ă a societ ății, prin impunerea Shariei ca
baz ă a conducerii acesteia. De și scopul lor final este determinarea schimb ării politicii unui guvern,
spre deosebire de modul în care for țele armate ale statelor moderne în țeleg s ă desf ăș oare opera țiunile
militare, grup ările teroriste î și concentreaz ă eforturile împotriva țintelor civile sau noncombatante. 16
Terorirsmul de stat – Este in totalitate un terorism politic care folos este ideologii de natura comunista,
neo-nazista si doreste cucerirea puterii politice p rin violenta , influenta si distrugerea reformelor
sociale existente, fiind o lupta pentru identitate si crearea unei stari de haos. In prezent multe
organizatii teroriste din Europa occidentala, Amer ica Latina , Asia, Africa sau lumea araba practica
aceasta forma de terorism impotriva capitalismului, fiind o lupta pentru impunerea unui anumit tip
de putere. 17
Pornind de la aceste fapte, în anul 1975, Brian Cro zier clasifica terorismul în terorism
diversionist și terorism coercitiv, conform acestuia terorismul d iversionist dore ște s ă induc ă team ă și
să demoralizeze autorit ățiile, pe când cel coercitiv vizeaz ă popula ția și dore ște pierderea încrederii
cet ățenilor în autorit ățile statului.
Organiza țiile teroriste din Europa
î n prezent exist ă trei mari nume de grupuri teroriste care au reu șit s ă impun ă teroare în întreag ă
lume și reprezint ă cele mai mari amenin ță ri globale, și anume: Stat Islamic, Al-Qaeda și Boko Harem.
Stat Islamic este gruparea islamist ă care comite zilnic crime și r ăpiri, fiind cea mai influen ță
și temuta organiza ție terorist ă din ultimii 7 ani. 18 Aceast ă organiza ție este una politic ă și militar ă care
are la baza interpret ări radicale ale islamului. Astfel c ă în anul 2013 ace știa s-au al ăturat r ăzboiului
civil din Siria, dar în loc s ă ofere aten ție sporit ă pentru ap ărarea regimului Bashar al-Assad, aceast ă
grupare s-a concentrat pe cl ădirea unui stat islamic .19
Al-Qaeda – este o grupare terorist ă care nu î și define ște ac țiunile pe baza unor motiva ții reale
în ceea ce prive ște perceperea realit ății, ci sunt determinate de interpretarea subiectiv ă a normelor

15 Mirela Atanasiu, 2014, pg 32
16 Alexandru, Cristian, Miron, Cooperarea statelor în combaterea terorismului inte rna țional și limit ările doctrinare ale
acesteia, Revista Terorismul Azi, vol. XVIII-XXI, an II, 2007 , p. 41.
17 Ministerul Apararii Nationale, 2002, pg 25-26
18
19 Clarion Project, 2015, pg 5-6

religioase. Cel mai mare atentat terorist care a ad us în aten ția tuturor gruparea terorist a Al-Qaeda au
fost atentatele din SUA din 11 septembrie 2001. Ace stea au adus în prim plan lumea Islamului, astfel
că termenii asocia ți de regul ă violen țelor din Orientul Mijlociu au ajuns la ordinea zile i.
Boko Harem – este o mi șcare islamist ă radical ă care reflect ă istoria Nigeriei în ceea ce
înseamn ă puterea Guvernului, combinând islamul radical cu v iolen ță . Acest grup terorist este
considerat o amenin țare la adresa islamului tradi țional . 20
Coranul, cea mai important ă surs ă de autoritate în Islam, condamn ă în mod clar terorismul,
spunând c ă dac ă cineva omoar ă un om nevinovat, este ca și cum a omorât toat ă umanitatea, și cine
salveaz ă o via ța e ca și cum a salvat întreaga umanitate (Coran 5:32). De asemenea, nici în razboi
Coranul nu permite v ătămarea civililor sau distrugerea bunurilor acestora.21
A doua surs ă doctrinar ă și disciplinar ă a Islamului, dup ă Coran, este Sunna – „Conduita” sau
„Rânduiala” , referindu-se la conduita profetului M uhammad, costituit ă din spusele și faptele
profetului, a șa cum sunt ele cuprinse în hadith sau tradi ții, pe care le urmeaz ă jurisconsul ții și teologii
pentru a preciza mai bine con ținutul legii islamice, izvorat ă din Coran. Sunna cuprinde spusele
profetului Muhammad, faptele acestuia și ale unora dintre înso țitorii s ăi pe care le-a aprobat.
Culegerile de hadith se bazeaz ă pe o mo ștenire oral ă, deoarece profetul Muhammad interzisese
notarea propriilor sale cuvinte pentru a nu fi conf undate cu textul coranic revelat. Termenul „hadith” ,
care are sensul literal de „noutate”, denume ște o vorb ă sau o cugetare atribuit ă Profetului, prin care
se încearc ă o justificare sau o confirmare a unei practici apa r ținând Sunnei.
ȘARI’A reprezint ă totalitatea legilor elaborate ce au ca surs ă Coranul, Hadithul și Adunarea
Apostolilor lui Mahomed. 22 Șaria ( Șari’a), termen ce este denume ște dreptul islamic, dar pe lâng ă legi,
ea mai cuprinde percepte ale igienei personale și comunitare, legi de polite țe sau practici ritualice. Ea
acoper ă toate aspectele vie ții, de la guvernare și rela ții externe pân ă la via ța de zi cu zi. Legea islamic ă
la nivel de guvernare și justi ție social ă se aplic ă numai acolo unde guvernul este islamic.

Jihad-ul
Cuvântul „jihad” deriv ă de la verbul „djahada” ce semnific ă: „a fi harnic”, a face efort”, „a se
sfor ța” sau „a lupta”. Jihadul aproape c ă a devenit „al șaselea stâlp al Islamului”, a contribuit în mod
hot ărâtor la expansiunea muslman ă. Shari ’a a considerat permanent r ăzboiul sfânt c ă fiind una dintre
principalele îndatoriri ale califului ( succesor al lui Mahomed). Jihadul continu ă s ă fie considerat –

20 John Campbell, 2014, pg 2-3
http://www.peacebuilding.no/var/ezflow_site/storage /original/application/5cf0ebc94fb36d66309681cda2466 4f9.pdf
21 http://www.islam-abc.ro/terorism.aspx .
22 Neculai,Stoina, Istoric și evolu ții ale conceptului de Jihad, http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .

spre deosebire de obliga țiile individuale, fard ’ayn, precum rug ăciunea și ceilal ți „stâlpi ai Islamului”
– că o obliga ție colectiv ă sau solidar ă, fard kifaya.23
„R ăzboiul Sfânt“ al musulmanilor este purtat în numele lui Allah, care spune „lupta ți pân ă nu
vor mai fi necredincio și (fitnah), iar religia va fi numai pentru Allah“. 24 Cuvântul „jihad” poate
însemna r ăzboi sfânt, dar el are un înteles mai general, înse mnând „lupt ă”. Prin jihad în țelegem
folosirea tuturor energiilor și resurselor pentru a stabili sistemul islamic de v ia ță , pentru a ob ține
favoarea lui Allah. Spre exemplu, jihadul poate fi o lupt ă cu ține însu ți, când un musulman înva ță s ă-
și înfrâneze propriile sale dorin țe și inten ții rele .25
No țiunea contemporan ă de Jihad este reinterpretat ă și fiind folosit ă drept instrument politic,
„R ăzboiul Sfânt” transformându-se aparent într-un r ăzboi al fundamenta țiștilor islamici cu restul
lumii .26 În pofida faptului c ă Islamul s-a r ăspândit prin r ăzboi și cucerire, (Jihadul defensiv) având
că scop înl ăturarea persecu ției, și nu r ăspândirea Islamului.
În timp ce Jihadul ofensiv este acceptat de ramur ă sunnit ă a Islamului (aproximativ 90% din
popula ția musulman ă), acesta este interzis în ramur ă șiit ă (aproximativ 9%) care consider ă c ă numai
Imamul (conduc ătorul spiritual și temporal al noii comunit ăți) este singurul în m ăsur ă s ă decid ă
„R ăzboiul Sfânt“ .27 În numele legii islamice, grup ările fundamentaliste au declan șat „r ăzboiul sfânt”,
Jihad-ul. Acest r ăzboi, care este foarte complex și se duce prin toate mijloacele posibile, are dou ă
componente: 1.Realizarea și men ținerea cu orice pre ț a unit ății religioase și etno-culturale a lumii
islamice, în acest sens principalele ac țiuni fiind îndreptate împotriva „liderilor arabi co rup ți” și pentru
impunerea regulilor, legilor și obiceiurilor islamice; 2.Organizarea și desf ăș urarea unor ample și
diversificate ac țiuni împotriva Israelului și a SUA, ță ri pe care fundamentalismul islamic le consider ă
răspunz ătoare pentru situa ția statelor arabe.
Organiza țiile și grup ările fundamentaliste islamice declar ă c ă menirea lor este s ă duc ă la
realizarea acestor obiective, iar legea lor unic ă este Coranul, dar adev ărul este ca jocul de interese a
fost de mult ori mai presus decât Coranul. 28 JTermenul Jihad este islamic și are puterea de a anima în
asociere nu doar cu fundamentalismul în general, ci și cu fundamentalismul islamic în particular,
precum și cu lupta armat ă în care s-au angajat grup ări ca Hamas și Jihadul Islamic. Islamul are și

23 Henri, Lammens, op. cit., p. 75.
24 Neculai, Stoina, art, cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .
25 http://www.islam-abc.ro/jihad.aspx .
26 Irena, Chiru, Cristian Barna, (Coordonatori), Cont raterorism și securitate interna țional ă, Editura Top Form,
Bucure ști, 2008, p. 21.
27 Neculai, Stoina, art. cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .
28 Gheorghe, V ăduva, “Terorismul. Dimeniune geopolitica si geostra tegica. Razboiul terorist impotriva terorismului”,
Academia de Înalte Studii Militare a Ministerului d e Ap ărare al României. Bucure ști, 2002, p. 33.

tr ăsături moderate și liberale, dar în prezent acestea sunt mult mai pu țin proeminente decât filonul
militant. 29
Atentatele din SUA din 11 septembrie 2001 au adus î n prim plan lumea Islamului. Astfel
termeni asocia ți de regul ă cu violen țele din Orientul Mijlociu au ajuns la ordinea zilei și în Occident.
În acest context, cel mai frecvent cuvânt utilizat a fost acela de Jihad (sau R ăzboi Sfânt), cuvânt prin
care Osama bin Laden amenin ța America și civiliza ția occidental ă.30 Totu și, terorismul este clar
respins de Islam și nu poate fi niciodat ă numit jihad.
Islamismul, cunoscut și sub numele de fundamentalism islamic , reprezint ă o form ă de utopie
politico-religioas ă. Islamismul este reformularea în termeni ideologic i moderni a principiilor de baza
ale unei religii tradi ționale (Islamul) care are origini comune cu iudaism ul și cre știnismul. Islamismul
este alternativa ideologic ă oferit ă de lumea arabo-musulman ă la invazia doctrinelor moderne ale
Occidentului: comunismul, socialismul, liberalismul capitalismul etc. Islamismul este sinonim cu
Islamul politizat. 31
Termenul „fundamentalism” vine de la r ădăcina cuvântului „fundare”, care înseamn ă „o baz ă
sau funda ție”. Defini ția fundamentalismului în referire cu religia este „ credin țe religioase bazate pe
o interpretare literal ă a textului religios”. Un om este considerat cu ade varat fundamentalist islamic
dac ă ader ă strict la fundamentele Islamului, care pot fi defi nite numai dup ă Coran și via ța și
înv ăță turile Profetului Muhammad.
Ulterior, termenul s-a extins la întreaga mi șcare poltico-religioas ă care militeaz ă pentru o
societate în care legea islamic ă (Sharia) s ă fie aplicat ă riguros în toate domeniile vie ții. Un exemplu
de astfel de societate ar fi cea din Iran de dup ă Revolu ția din 1979 sau cea pe care vor s-o instaureze
talibanii în Afganistan. 32
Eroismul este un element principal în majoritatea scrierilor grupurilor islamice. Scopul nu e
doar asigurarea succesului misiunii și acceptarea mor ții de c ătre lupt ător, dar și dovedirea la șit ății
inamicilor, care prefer ă acest ă lume celei care va veni, sau care devin agen ții diavolului deoarece: „
Admir ă civiliza ția Vestului și care le beau dragostea și venera ția cu ap ă rece”. Aceast ă tem ă –
conceptul adev ăra ților credincio și versus Partidul Diavolului este tipic ă scrierilor acelor grupuri care
cultiv ă spiritul „martiriului” sau înfaptuiesc atentate si nuciga șe. 33

29 Benjamin R., Barber, vs. McWorld : How Globalizatio n and Tribalism are Reshaping the World, Bucure ști, 2001. p.
198.
30 Neculai, Stoina , art. cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .
31 http://www.bogdan-george-radulescu.ro/eseu1.html .
32 Mihai, Baciu, Fundamentalism și terorism, http://www.flacarais.ro/baciu/guestbook.html ,.
33 Cristian, Delcea, Aurelian, B ădulescu, 11 septembrie 2001- Cauze și consecin țe, Revista Terorismul Azi, vol. III, an
I, septembrie 2006, p. 11.

Asocierea mor ții în lupt ă – martiriul – cu „c ăsătoria”. Aceast ă cogni ție (tem ă) apare frecvent în
testamentele l ăsate în urm ă de atacatorii sinuciga și palestinieni și e foarte posibil s ă fie un element de
autoconvingere înainte de opera țiune, împreun ă cu ideea numeroaselor femei frumoase care îl
așteapt ă pe martir (Shahid) în paradis. 34
Cele 72 de fecioare, care reprezint ă r ăsplata promis ă martirilor în paradis joac ă un rol
important în motivarea tinerilor islami ști spre a comite opera țiuni sinuciga șe. Un concept r ăspandit
în ideologia unor grup ări ca : Hezbollah, Hamas, Jihadul islamic palestini an, ce reprezint ă un stimul
mai ales pentru atentatorii tineri și nec ăsători ți.
În arena palestinian ă putem reg ăsi oameni total devota ți interpret ărilor radicale islamice ale
Hamas-ului și Jihadului Islamic care au îndeplinit peste o sut ă de opera țiuni sinuciga șe începând cu
aprilie 1993. Dar ace ști oameni tr ăiesc sub un regim conflictual continuu, în condi ții dificile, sub
influen ța unei îndoctrin ări publice constante. În gr ădini țele conduse de Hamas, pe pere ți, exist ă
inscrip ții care spun: „Copiii de gr ădini ță de azi sunt Shuhada (sfin ții martiri) de mâine”. Inscrip țiile
aflate în s ălile universit ății Al-Najah din Bablus și ale universit ății islamice din Gaza spun: „Israelul
are bombe nucleare, noi avem bombe umane”. Puterea exemplului martirilor r ăspânde ște și în rândul
popula ției senza ția unei împuterniciri morale ca și compensare a confrunt ării acestuia cu un du șman
superior din punct de vedere militar. Opera țiunile siniciga șe sunt considerate prestigioase de
majoritatea popula ției iar înv ățații islamici le confer ă legitimitate absolut ă.35
Spre deosebire de modul clasic de desf ăș urare a ac țiunilor militare dintre dou ă armate, terorismul
religios are, în general, ca prim ă țint ă, civilii și infrastructura civil ă.
Finalitatea urm ărit ă de c ătre grup ărilor teroriste fundamentalist islamice, de tipul A l-Qaeda,
este subjugarea libert ăților democratice și religioase unei teocra ții islamice. Aceste grup ări doresc
înl ăturarea drepturilor fundamentale ale umanit ății în favoarea unei dictaturi religioase islamice, iar
metodele folosite sunt contare oric ărei legi interna ționale. 36
Globalizarea mijloacelor de comunicare în mas ă nu trebuie în țeleas ă ca o receptare uniform ă
a realit ății e c ătre membrii fiec ărei civiliza ții.
Fenomenul terorist de sorginte fundamentalist isla mic ă reprezint ă o realitate contemporan ă.
„R ăzboiul” dintre civiliza ția occidental ă și grup ările fundamentalist islamice, a c ăror stindard este
Osama bin Laden, a scos la lumin ă o problem ă acut ă dar ignorat ă: de la începutul anilor 1980

34 Cristian, Delcea, Aurelian, B ădulescu, 11 septembrie 2001- Cauze și consecin țe, Revista Terorismul Azi, vol. III, an I,
septembrie 2006, p. 13.
35 Cristian, Delcea, Aurelian, B ădulescu, 11 septembrie 2001- Cauze și consecin țe, Revista Terorismul Azi, vol. III, an I,
septembrie 2006, p. 13.
36 Alexandru, Cristian, Miron, Cooperarea statelor în combaterea terorismului interna țional și limit ările doctrinare ale
acesteia, Revista Terorismul Azi, vol. XVIII-XXI, a n II, 2007, p. 43.

activitatea grup ărilor teroriste fundamentalist islamice au vizat co ntracararea influen ței economice,
politice și culturale a lumii occidentale, ilustrat mai ales de „imperialismul americano-sionist”. 37
Cele mai frecvente acte de terorism comise de extr emi știi islamici sunt deturnarea unor
avioane, decapitarea, r ăpirea, asasinatul, bombele artizanele ascunse sub m a șini sau atacurile
sinuciga șe.
Mi șcările religioase, antiseculare, antimoderniste, „fun damentaliste” nu trec neobservate prin
istorie reprezentând imboldul motiva țional al ac țiunilor teroriste din Egipt, Algeria, Indonezia,
Pakistan, Palestina, Israel, Liban și din alt ă parte. Al-Qaida reprezint ă, în mod spectaculos, violen ța
extremismului religios la scar ă global ă.38
Comunicarea la nivel global are un rol esen țial în r ăspândirea doctrinelor religioase, f ăcându-
le cunoscute, contribuid astfel la a șa-numitul „r ăzboi sfânt” global, de atfel publicitatea este oxi genul
terori știlor.
Noua genera ție de terori ști de ast ăzi reprezint ă al treilea val de radicali mâna ți în lupt ă de
ideologia Jihadului global. Structura lor social ă este una descentralizat ă, împr ăș tiat ă, un Jihad f ără
conducere. 39
Caracteristic ă noii genera ții de terori ști este u șurin ța cu care tinerii marginaliza ți î și pot
transforma frustr ările în acte de terorism evocând ca motiv solidarit atea fa ță de acei terori ști, pe care
ei îi au ca modele, afla ți poate în alte col țuri ale lumii, pe care nu i-au întalnit și pe care nu se știe
daca îi vor întalni. Neavând leg ături cu acei terori ști cunoscu ți, tinerii noii genera ții de terori ști sunt
aproape imposibil de identificat.
În ultimii ani, radicalizarea ochi în ochi s-a tran sformat în radicalizarea online. Supravie țuirea
mi șcării sociale pe care membrii Al-Qaida au inspirat-o depinde de fluxul continuu de noi membri.
O mi șcare social ă f ără conducere este în permenen ță la mâna membrilor ei. Cum fiecare genera ție
încearc ă s ă se defineasc ă în contrast cu cea precedent ă, ceea ce atrage actuala genera ție de tineri
aspiran ți la radicalism ar putea s ă nu mai atrag ă pe urm ătoarea. O surs ă major ă de inspira ție a actualei
genera ții este reprezentat ă de furia și indignarea moral ă provocate de invazia Irakului. Pe m ăsur ă ce
amprenta Occidentului se diminueaz ă acolo, la fel se va întâmpla și cu dorin ța de a lupta cu Occidentul.
40
Utilizarea spa țiului public de comunicare, fie mass-media clasice, fie mai nou internetul prin
re țelele sale de socializare, devine unul dintre instr umentele predilecte ale ac țiunilor psihologice

37 Cristian , Barna, Fundamentalismul Islamic si Cruc iada Modernit ății, Revista Terorismul Azi, vol. III, an 1,
septembrie 2006, p. 97.
38 Cristian, Barna, Cruciada Islamului, Editura Top Fo rm, Bucure ști, 2007, p. 31.
39 Marc Sageman,art. cit. p. 54.
40 Ibidem., p. 57.

utilizate de mi șcările islamiste neo-fundamentaliste, pentru care mar iajul între stricta referin ță la
Sharia și utilizarea high-tech devine perfect canonic. 41
Dac ă înainte ac țiunile punitive ale terorismului fundamentalist cla sic erau îndreptate împotriva
statelor musulmane aliate puterilor occidentale, în prezent, ac țiunile terorismului radical islamic
contemporan sunt îndreptate împotriva Occidentului.
Îmbun ătățirea rela țiilor dintre Occident și ță rile musulmane- aceasta este marea provocare politi c ă a
zilelor noastre.42

Capitolul II
2.1 Interventia Uniunii Europene, NATO si ONU in co mbaterea terorismului
Uniunea European ă, în ultimii ani, duce o lupt ă continu ă atât cu fenomenul de terorism cât și
cu factorii care au dus la dezvoltarea acestui feno ment precum discriminarea etnic ă și rasial ă sau
fenomenul migra ției. S-au încercat adoptarea unor directive care s ă diminueze, iar ulterior rezolvarea
acestor probleme care genereaz ă sentimente de alienare și ulterior idei radicale.

41 Irena, Chiru, Cristian Barna (coordonatori),Marius, Laz ăr, Cristian, Barna, op. cit., p. 53.
42 Robert, Van de Weyer, op. cit., p. 97.

O problem ă care continu ă înc ă s ă fie prezent ă și este în strâns ă leg ătur ă cu terorismul o
reprezint ă migra ția aflat ă în strâns ă leg ătur ă cu discriminarea etnic ă. Conflictele etnice au izbucnit în
Europa Central ă și de Est la scurt timp dup ă revolu țiile din 1989. De și acestea au avut c ă scop
dezvoltarea unei na țiuni comune și suveranitate în propriile state, rezultatul a fos t migrarea masiv ă a
popoarelor sau existen ța în continuare a unor state multina ționale. Se consider ă c ă statele pot influen ța
într-o mare m ăsur ă nivelul de conflict etnic dintr-o regiune, astfel c ă atât timp cât minorit ățile au
dreptul de a-și men ține identitatea lor cultural ă și se bucur ă de acelea și drepturi c ă și grupul majoritar,
grija c ă nu sunt în propria țar ă se va diminua. Dar în noile democra ții, grupurile etnice pun presiuni
asupra politicienilor s ă li se acorde anumite drepturi pentru a- și consolida propria identitate na țional ă,
ceea ce pentru na ționali ști reprezint ă o amenin țare. Pentru cei mai mul ți observatori ai evenimentelor
dramatice din 1989, pr ăbu șirea comunismului a oferit posibilitatea de a stabi li sistemul de
guvern ământ și de pia ță al economiilor. Pentru cei care traiesc în state multietnice în acest fel s-au
restabilit „rela țiile tehnice între majoritate și minoritate.” 43
În anul 2000, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o directiv ă care reglemeteaz ă
implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasial ă sau etnic ă.
Aceast ă directiv ă vine în sprijinul Tratatului Uniunii Europene urmâ nd principiile libert ății și
respectarea drepturilor: „În concordan ță cu articolul 6 al Tratatului Uniunii Europene, Uni unea
European ă este fondat ă pe principiile libert ății, democra ției, respectului pentru drepturile omului și
libert ăților fundamentale, cât și a statului de drept, principii comune statelor me mbre și trebuie s ă
respecte drepturile fundamentale garantate de Conve n ția European ă pentru Protec ția Drepturilor
Omului și a Libert ăților Fundamentale, ca principii generale ale normel or juridice ale
Comunit ății”( art. 2, Directiva Consiliului 2000/43/CE). Par lamentul European, fiind institu ția care
cunoa ște cel mai bine problemele cu care se confrunt ă poporul, întrucât membrii acestuia sunt ale și
în mod direct de catre cet ățeni, de-a lungul timpului au adoptat rezolu ții pentru a stopa problema
rasismului din Uniunea European ă.
Conform Directivei Consiliului 2000/43 privind dis criminarea, Uniunea European ă consider ă
că eliminarea oric ărei forme de discriminare rasial ă sau etnic ă va duce la cre șterea nivelului de trai
și a calit ății vie ții, iar prezen ța formelor de discriminare poate duce la subminarea obiectivelor
Tratatului Consiliului European.
Principiul egalit ății este adesea men ționat în directivele și tratatele Uniunii Europene, în Carta
Drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, prec um și în Constitu ția României, iar un cunoscut
filozof, Thomas Hobbes a afirmat c ă „oamenii, oricât ar admite ei c ă mul ți al ții sunt mai ingenio și,

43 Mary E. McIntosh, 1995,“Minority Rights and Majori ty Rule: Ethnic Tolerance in Romania and Bulgaria”,
vol. 73, no. 3, pp.941

mai elocva ți sau mai înv ățați, totu și cu greu ar crede c ă exist ă mul ți la fel de întelep ți ca ei în șiși; c ăci
ei au în fa ța ochilor propria în țelepciune, dar se g ăsesc departe de a altora. Îns ă acestea dovede ște mai
degrab ă c ă oamenii sunt egali decat inegali” 44
Așadar pentru ca o societate ideal ă s ă existe aceasta trebuie în primul rând s ă îndeplineasc ă
principiul egalit ății, iar Uniunea European ă sus ține egalitatea între oameni, conform art. 22 din Ca rta
Drepturilor fundamentale ale UE „Uniunea respect ă diversitatea cultural ă, religioas ă și lingvistic ă.”
Discriminarea este prezent ă în majoritatea statelor europene, iar teoria ident it ății sociale a lui Henry
Tajfel explic ă de ce minorit ățile tind s ă fie puse într-o pozi ție inferioar ă comparativ cu majoritatea.
Ele tind s ă fie discriminate pentru c ă indivizii vor prefera s ă favorizeze grupul din care fac parte și
nu celelalte grupuri. Prin urmare aceast ă atitudine va conduce la o identitate social ă pozitiv ă, iar
grupurile minoritare vor deveni vulnerabile din pun ct de vedere social și economic. Dificult ățile
întâlnite de minorit ăți în momentul în care doresc s ă intre pe pia ța for ței de munc ă sunt cauzate de
existen ța prejudec ăților dintr-o societate, iar toate acestea duc la ex isten ța unor grupuri cu risc de
sărăcie. 45
Prin urmare, discriminarea a dus de-a lungul timpul ui la adâncirea unor vulnerabilit ăți, la excluziune,
alienarea migratorilor, ace știa nu au reu șit s ă se integreze în țar ă gazd ă și și-au creat semtimente de
dispre ț fa ță de valorile democratice și alegând o cale extremist ă.
O alt ă problem ă de importan ță major ă ar fi posibilitatea grup ărilor teroriste de a intra în
posesia armelor de distrugere în mas ă, proliferarea acestora fiind considerata cea mai m are
amenin țare poten țial ă la adresa p ăcii și securit ății mondiale. Ini țiativa în acest sens a fost luat ă de
Organiza ția Na țiunilor Unite, efectuând anumite demersuri în veder ea semn ării unor conven ții și
tratate interna ționale , atât pentru cooperarea împotrive terorismu lui, dar și pentru eliminarea și non-
proliferarea armelor de distrugere în mas ă. Adunarea general ă a ONU a reiterat importan ța
răspunsurilor multina ționale la terorism, dezarmare și proliferare, sus ținând multilateralismul drept
„principiu fundamental” în procesul de negociere pr ivind dezarmarea și non-proliferarea, subliniind
că se impune adoptarea urgent ă a unor decizii pentru a men ține pacea și securitatea și pentru a
contribui la efectul global împotriva terorismului, f ăcând apel la statele membre s ă-și reînnoiasc ă și
să-și îndeplineasc ă angajamentele de cooperare asumate. 46
Sistemele de control, acordurile și tratatele de non-proliferare au încetinit cumva c ursa
înarm ărilor nucleare, dar dezvoltarea și perfec ționarea acestei arme se continu ă.

44 Adrian Miroiu, 2002, “Introducere in filosofia pol itica”, editura Polirom, pg. 76
45 V oicu Malina, 1990, “Discriminare”, Institutul de c ercetare a calitatii vietii” http://www.iccv.ro/node/112
46 Cristian, Barna, op. cit 2., p. 111.

Adoptarea, în unanimitate, la data de 28 septembrie 2001, de c ătre Consiliul de Securitate al
ONU, a Rezolu ției 1373/2001 pentru combaterea terorismului, a dem onstrat hot ărârea comunit ății
interna ționale de a refuza finan țarea, sprijinirea și ad ăpostirea terori știlor. Aceast ă rezolu ție este
apreciat ă ca fiind una dintre cele mai ample rezolu ții adoptate pân ă în prezent de Consiliul de
Securitate al ONU, m ăsurile instituite având caracter obligatoriu pentru statele membre. 47
Mai mult, rezolu ția 1373 sugereaz ă c ă un atac preventiv împotriva unei organiza ții teroriste
este permis. 48
Aceast ă rezolu ție atac ă modalitatea de operare a terori știlor. Ea oblig ă statele membre s ă
refuze finan țarea, sus ținerea și cazarea terori știlor. De asemenea se are în vedere cre șterea schimbului
de informa ții legate de terorismul interna țional între membrii ONU. 111 ță ri au luat m ăsuri s ă
blocheze finan țarea terorismului. 49
Ca r ăspuns la atacul din 2001 asupra World trade Center, Consiliul de Securitate al Na țiunilor
Unite a adoptat Rezolu ția 1368, care recunoa ște dreptul natural al statelor de a invoca doctrina
legitimei ap ărări individuale sau colective, în conformitate cu Ch arta ONU. În plus,, pre ședintele
Bush a impus o doctrin ă a „statului inamic și a responsabilit ății statului” și a promulgat „Patriot Act”,
în fapt prima lege antiterorist ă a SUA.
Legisla ția antiterorist ă define ște toate tipurile de legi emise cu scopul de a lupt a împotriva
terorismului. De obicei, dac ă nu întotdeauna, ele apar dup ă comiterea unor atacuri cu bomb ă sau
asasinate punctuale comise de terori ști. Legisla ția interna țional ă în materie de terorism include și
amendamente speciale care permit guvernelor s ă ocoleasc ă legisla țiile propriilor lor ță ri atunci cînd
combat activitatea infrac țional ă ce are leg ătur ă cu terorismul, invocând „starea de necesitate”. 50
Către sfâr șitul secolului al XX-lea, na țiunile occidentale au început s ă recunoasc ă terorismul
ca cea mai mare amenin țare existent ă pe plan interna țional. SUA a definit terorismul ca „cea mai
mare amenin țare a lumii”, iar Codul Penal American ca : „Violen ța premeditat ă, motivat ă politic,
comis ă de grupuri sub-na ționale sau de agen ții clandestine, împotriva țintelor civile”. 51
Aspiran ții la statutul de terori ști care constituie nou ă genera ție de terori ști doresc s ă se al ăture
oamenilor pe care ace știa îi consider ă eroi, fiind mai ales influen țați de invazia Irakului și de mediul
virtual al internetului, care le ofer ă și o presupus ă unitate, formând re țele neoficiale care se
autofinan țeaz ă.

47 http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=20721
48 Alexandru, Cristian, Miron, Cooperarea statelor în combaterea terorismului interna țional și limit ările doctrinare ale
acesteia, în Revista Terorismul Azi, vol. XVIII-XXI , an II, 2007, p. 43.
49 Francis Taylor, op. cit., p. 51.
50 Ibidem., p. 38.
51 Ibidem., p. 39.

Amenin țarea crescând ă la adresa statelor preponderent non-islamice, repr ezentat ă de
fundamentalismul islamic, a devenit o realitate îng rijor ătoare. Exist ă dovezi c ă, de la ocuparea
Irakului de c ătre for țele coali ției interna ționale, în luna martie 2003, un num ăr important de tineri
musulmani pleac ă din statele europene pentru a lua parte la „r ăzboiul sfânt” împotriva „infidelilor”. 52
Un studiu american asupra atentatelor teroriste de dup ă invazia din 2003 contrazice afirma țiile
lui George Bush și Tony Blair c ă r ăzboiul nu este de vin ă pentru izbucnirea violen țelor
fundamentaliste îî întreaga lume. Studiul este o în cercare de m ăsurare a “efectului Irak” asupra
terorismului global. Cercetarea arat ă c ă numarul celor uci și în atentate jihadiste în intreaga lume a
crescut dramatic de la începutul r ăzboiului din Irak în martie 2003 și c ă acest r ăzboi a contribuit
considerabil la r ăspândirea virusului ideologic al Al Qaeda, fapt ind icat de num ărul sporit de atentate
teroriste din ultimii ani.
Concluzia raportului, c ă invazia din Irak a avut un impact de departe mai m are, concretizat în
radicalizarea musulmanilor, este substan țial sus ținut ă de serviciile de securitate britanice. 53
Terori știi au dovedit c ă sunt în m ăsur ă s ă opereze în lumea întreag ă. Ei ac ționeaz ă în Asia
Central ă, în Asia de Sud-Est, în Japonia, în China, în Rusi a, în Caucaz, în Balcani, în Turcia, în Irak,
în Orientul Apropiat, în Africa, în Europa Occident al ă, dar, de la atacurile din 11 septembrie 2001,
mai pu țin pe teritoriul Statelor Unite. Terori știi n-au încetat îns ă s ă-i atace pe americani și pe prietenii
și alia ții lor, în special Israelul.
Transformarea terorismului interna țional într-un fenomen social de amploare cu amenin ță ri
asimetrice nu a reu șit s ă dinamizeze procesul de interven ție juridic ă și s ă legalizeze procedurile de
aducere în instan ță pe plan interna țional. 54
State ca Iranul, Siria, Arabia Saudit ă sau Libanul sprijinit ă terorismul, în mod direct sau
indirect, cu logistic ă, armament și financiar si prin dona țiile, în a șa zisele scopuri umanitare, ale
musulmanilor care și-au g ăsit ad ăpost în Statele Unite sau în Europa.
Cu toate c ă terorismul contemporan este, preponderent, antiame rican și antioccidental, noua
form ă de terorism este în strâns ă leg ătur ă cu globalizarea, astfel puterile promotoare ale gl obaliz ării,
nu doar SUA, ță rile Uniunii Europene, ci și Rusia, China, India și multe alte ță ri, angajate pe drumul
moderniz ării economiei, informa ției, vie ții sociale și culturii, au devenit ținte ale unor lovituri
teroriste devastatoare.

2.2 Strategia Uniunii Europene pentru combaterea te rorismului

52 Irena, Chiru, Cristian Barna (coordonatori), Mariu s, Laz ăr, Cristian, Barna, op. cit. p. 55.
53 http://www.cadranpolitic.ro/view_article.asp?item=1 058&title=Terorismul_islamic .
54 Neculai, Stoina , art. cit., http://www.armyacademy.ro/reviste/4_2004/a3.pdf .

Terorismul nu este un fenomen nou in Europa, iar di n moment ce acest fenomen nu cunoaste
frontiere, institutiile si organizatiile se confrun ta cu o amenintare atat la nivel national cat si la nivel
international.Statele membre ale Uniunii Europene s -au angajat în lupta împotriva terorismului și în
comun oferind cea mai bun ă protec ție posibil ă pentru cet ățenii s ăi, astfel c ă în 2005, Consiulul
Uniunii Europene a adoptat Stategia UE de combatere a terorismului. Acesta strategie se axeaz ă pe 4
piloni principli: prevenire, protec ție, monitorizare și r ăspuns. Pe lâng ă ace ști piloni, strategia
recunoa ște și necesitatea și importan ța cooper ării cu ță rile ter țe și cu institu țiile interna ționale .55
Una dintre cele mai importante priorit ăți ale Uniunii Europene în domeniul combaterii
terorismului este reprezentat ă de identificarea și abordarea factorilor care contribuie la radicaliz are și
procesele prin care indivizii sunt recruta ți în scopuri teroriste. Din perspectiva Consiliului Uniunii
Europene, exist ă o tendin ța de evolu ție a acestui fenomen, cu un poten țial tot mai mare și un sprijin
semnificativ din paretea social-mediei pentru mobil izare și comunicare .56
Cea de a dou ă prioritate în Strategia Uniunii Europene de combat ere a terorismului este
reprezentat ă de protec ția cet ățenilor și reducerea vulnerabilit ăților în ceea ce prive ște un posibil atac
terorist. Prin aceast ă se dore ște protec ția frontierelor externe, îmbun ătățirea scuritatii transportului,
reducerea vulnerabilit ăților infrastructurilor. Pentru c ă toate aceste s ă fie bine puse la punct, Uniunea
European ă lucreaz ă și la o legistatie care s ă reglemeteze utilizarea datelor referitoare la pasg eri în
scopul aplic ării datelor.57
Uniunea European ă a depus un efeort semnificativ pe îmbun ătățirea cooper ării practice și
scchimbul de informa ții între autoritatiile politeienesti și judiciare( în special Europol și Eurojust),
astfel c ă în mai 2015 Consiliul și Parlamentul European a adoptat noi regului pentru prevenirea
sp ălării banilor și finan țarea terorismului. 58
Spiritul solidarit ății, necesar pentru a gestiona și minimiza consecin țele unui atac reprezint ă
cel de-al patrulea obiectiv al strategiei. Atingere a acestuia se poate face prin o foarte bun ă gestionare
a crizelor, prin revizuirea mecanismului de protec ție civil ă și dezvoltarea laturii privind evaluarea
riscurilor. 59
Securitatea Uniunii Europene este strâns legat ă de evolu țiile din alte ță ri, în special din ță rile vecine,
din acest motiv strategia trebuie s ă fie realizat ă și aplicat ă pe o scar ă global ă. În orient ările strategice
pentru justi ție și afaceri interne, adoptate în 2014, Consiliul Euro pean a solicitat o politic ă eficace de
combatere a terorismului care s ă integreze atât aspectele interne cât și cele externe, astfel c ă un an

55 Ibdem 73
56 Ibidem 73
57 Ibidem 73
58 Ibidem 73
59 Ibidem 73

mai târziu șefii de stat și de guvern au subliniat important ă Uniunii Europene de a se angaja mai mult
într-o cooperare cu ță rile ter țe în ceea ce prive ște problemele de securitate.60
În rela țiile dintre UE și ță rile ter țe, s-au adoptat diferite clauze pentru cooperare, a corduri,
proiecte specifice de asisten ță și consolidare a capacit ăților strategice cu ță rile. De asemenea, Uniunea
European ă coopereaz ă și cu ță rile din Balcanii de Vest, reginea Sahel, Africa de Nord, Orientul
Mijlociu, America de Nord, precum și Asia, pentru a reu și s ă înving ă în lupta împotriva
terorismului. 61

60 Ibidem 73
61 Ibidem 73