Parcul Na țional Mun ții Rodnei [625727]

Parcul Na țional Mun ții Rodnei
Rezumat
Mun ții Rodnei, repezent ând unul dintre cele mai măre țe masive ale Carpa ților Orientali,
constituie un horst de șisturi cristaline fiind alcătuit din trei masive principale ale căror altitudini
depă șesc două mii de metrii .(Gheorghe Coldea 1990)
Diversitatea geobotanică este una foarte mare iar din punct de vedere hidrografic, afluen ții
prezen ți au scobit în substratul geologic. (Gheorge Coldea 1990)
Flora Mun ților Rodnei de ține un amalgam de speci i caracteristice spațiului respectiv, care
vegeteaz ă atât în etajul submontan c ât și în cel alpin. (Gheorghe Coldea și alții, 1981)
Mun ții Rodnei reprezintă și un adevărat loca ș pentru o multitudine de specii de animale
sălbatice cum ar fi: lupul, urs ul brun, capra neagră, coco șul de munte și multe altele.
Introducere
Parcul Na țional Mun ții Rodnei este situat în Nordul Carpa ților Orientali fiind unul dintre
cele mai frumoase și apreciate Parcuri Na ționale din punct de vedere turistic de la noi din țară.
Din acest Parc Natural face parte și unul dintre mai înalte v ârfuri din Carpa ții Orientali și
anume Pietrosul Rodnei care are o altitudine de 2303 metrii.
În ceea ce prive ște structura geologică și tectonică, ace ști mun ți sunt alc ătuiți din șisturi
cristaline.(Ion S îrcu 1976)
Cuprins
Parcul Na țional Mun ții Rodnei este gospodărit și el ca și celelalte Parcuri Na ționalale de
către Regia Na țională a Pădurilor(RNP).
În ceea ce prive ște speciile forestiere prezente în acest Parc Na țional, cele care predomină
sunt: Molidul(Picea Abies), Fagul(Fagus Sylvatica) dar și o multitudine de acerinee și pinacee.
Din punct de vedere turistic, Mun ții Rodnei, prezintă o mul țime de locuri numai bune de
vizitat cum ar fi: Lac ul Lala, Poiana Bor șei, V ârful Buhăescu Mare, V ârful Pietrosu, Pasul Prislop
și așa mai departe.(Vintilă Mihăescu 1963)
Una dintre speciile forestiere care vegetează la altitudini cuprinse între 1400 -1500 de
metrii ar fi Z âmbrul(Pinus Cembra) care este organizat în biogrupe rezistente. (Revista P ădurilor
1999)
De asemenea, o altă specie din Familia Pinacea care vegetează la aceste altitudini ar fi

Jneapănul(Pinus Mugo), care apare într-un număr de circa 45 de indivizi la hectar, fiind adapta t la
condi țiile vitrege de mediu și climă specifice Mun ților Rodnei.(Contribu ții Botanice 2013)
În Mun ții Rodnei, cre șterea molidului și modul în care precipita țiile ac ționează asupra
acestuia au dus la reconstruc ția unei diagrame care înfățișează temperaturile anuale.(Revista
Pădurilor 2005)
În trecut, Mun ții Rodnei au fost au fost exploata ți din punct de vedere minier dar și
forestier, masivul constituind una din sursele principale de existen ță a localnicilor din satele
înconjurătoare cum ar fi Bor șa și Rodna.(Emilian Iliescu 1986)
În etajul montan al masivului, pădurile de molid și fag constituie vegeta ția predominantă,
ocup ând un procent de 71%, iar vegeta ția ierboasă întâlnită sub formă de enclave ocupă un procent
de 29%.(Resmer iță I. 1970)
Din punct de vedere geologic, ac țiunea geologică a apelor și a vântului, este cu mult mai
puternică pe culmile înalte, iar canalele toren țiale formate în urma viiturilor apar sub forma unui
traseu rectiliniu.(S îrcu Ion 1953)
Speciile de v ânat din această zonă prezintă o foarte mare diversitate. Lan țurile trofice își
mențin încă existen ța iar fondurile de v ânătoare sunt foarte bine administrate de către personalul
fiecărui Ocol Silvic.
Rezumat
Parcul Na țional Mun ții Rodnei este alcătuit în cea mai mare parte din păduri de fag, molid
și alte specii caracteristice zonei, fiind locul perfect în care speciile de v ânat cu ar fi capriorul,
ursul, lupul, capra neagră și așa mai departe, să formeze un adevărat fond de v ânătoa re.
Masivul Rodnei a fost exploatat incă din cele mai vechi timpuri, fiind un adevărat izvor de
resurse naturale pentru locuitorii din saturile limitrofe. Lemnul și minereurile constituiau
principala sursă de supravie țuire a localnicilor, în timp ce în ziua de astăzi, turismul a luat locul
celor două surse.
Concluzie
Parcul Na țional Mun ții Rodnei este a șezat în Nordul Carpa ților Orientali av ând unul
dintre cele mai înalte și impunătoare masive din respectivul sector.(Krautner H., 1968).
Turismul din acestă zo nă este foarte bine dezvolat, zona având o grămadă de pensiuni și
cabane turistice.
În concluzie, Parcul Național Munții Rodnei reprezintă unul dintre cele mai frumoase ș i
dezvolta te parcuri naturale din România , având altitudini relativ mari pentru teritoriul țării și
numeroase culmi.

Bibliografie
Gheorghe Coldea , 1981 – „Asociații vegetale din rezervația naturală Pietrosul Mare”
Sîrcu Ion, 1976 -„Unele probleme privind relieful Carpaților”(Anuarul Muzeului științele
naturii Piatra Neamț, Serie geologie -geomorfologie)
Sîrcu Ion , 1953 -„Câteva aspecte de geomorfologie” vol. 4, București
Emilian Iliescu, 1986 -„Munț ii Rodnei”
Vintilă Mihăescu, 1963 -„Carpații sud -estici de pe teritoriul Republici Populare Române”
Resmeriță I., 1970 -„Flora, vegetația și potențialul productiv pe masivul Vlădeasa”
București
KRAUTNER H., 1972 -„Vederi noi asup ra masivului cristalin al Rodnei”
„Revista Pădurilor”, 2005
„Contribu ții Botanice ”, 2013
„Revista P ădurilor”, 1999