Produse nelemnoase a păduri ca materii prime pentru lă [625726]

Produse nelemnoase a păduri ca materii prime pentru lă
rgirea
bazei furajere

Rezumat

Produsele nelemnoase a
păduri ca materii prime

p
e
ntru lărgirea bazei f
u
rajere sunt
reprezentate de
semin
țele și

fructele unor arbori si arbu
și,

f
runzare,
cetină, ierburi,fânuri,

ș
i
plantele melifere din fondul forestier

Datorită

valori

lor nutritive semin
țele, fructele, frunzarele, cetina, ierburil
e,fânurile
și
plantele melifere din fondul forestier se pot folosi ca hrană
pentru porcine,pasări,ovine
și

caprine

.

Utilizare in mod continu si eficient a materii prime pentru lărgirea masei furajere face
ca aceasta să fie utilizată din trecut până in prezent de către om.

Introducere

”

P
rodusele forestiere nelemnoase
se referă la produse de origine bi
ologică, altele decât
lemnul, care provin din păduri sau alte terenuri ocupate cu vegeta
ție forestier
ă sau din arbori
din afara pădurilor.În condi
țiile ț
ări noastre aceste produse se mai numesc, în mod improriu,
produse accesorii
”

(”
Silvicultură pentru
învățământ la distanță
”
Liviu Nichiforel)

Cuprins

Semin
țe si fructe unor arbori si

arbu
ști

forestieri sunt folosite datorită faptuli ca dupa
uscare
și corticare valoaea nutritiv
ă creste iar in felul acesta pot fi păstrate peste iarna.

Principa
lele

semin
țe și fructe
sunt : Ghinda (se recoltează de la toate speciile de stejar
pendunculat ),Jirul (sămân
ța de fag
–
Fagus silvatica),Castane sălbatice

(Aesculus
hippocastanum),Alunele(Corylus Avellana),Castane comestibile.Recoltarea acestora se face
inc
epând din luna august si pană in octombrie.

Frunzele si luj
erii pentru
frunze se pot recolta din parchetele

car vor urma sa fie
exploatate, de la arborii extra
ș
i prin taierile de ingrijire i de la cei de pe islazuri si pasuni
impa
–

durite Recoltarea are loc primăvara, după
aparitia frunzelor

intre 15 iunie
–
15 august,
cand in frunze si muguri
sunt bogati in substan
țe nutritive

”
Lujerii cu frunze recoltat
i se pun la uscat in padure, in straturi subtiri, la umbra. La 2
–
3
zile straturile se intorc. După uscare lujerii cu frunze se leaga in snopt si se clădesc in capite,
ca si fanul natural, apoi, dupa 2
–
3 saptamani, se transporta la locul de consum sau de
de
pozitare (in soproane deschise, acoperite).
” (Cartea padurarului 1997)

Cetina este formată din lujeri acoperi
ți cu ace iar diametrul lor find diferențiat in
func
ție de specie (6mm
–
molid,brad si pana la 10mm la pinii).In urma lucrarilor de ex
ploatare
rezualtă o mare cantitate de cetină.Aceasta se recolteaza iarna administranduse in stare

proaspătă aceasta se poate administra prospată, in amestec cu paie si faină de cetină din care
sau extras uleiurieterice .

Ierburile si Fanurile aceste
in poieni goluri si arborete cu cosistenta rară.Există ierburi
valoroase(lucerna, ghizdeiul, trifoiul alb
și roșu) și ieruri mai putin valoroase (pirul, coada
ș
oricelului).Recoltarea acestora se face inaite de coacerea semin
țelor.

Resursele melifer
e sunt reprezentate de totalitatea plantelor de pe care albinele i
și
recoltează materia primă pentru hrana lor.Albinele culeg necarul florilor pe care il transformă
in miere.

Florilr melifere sunt cele care infloresc in anumite anotimpul de inflori
re : plante
melifere de primăvară (alunul,cornul),plante melifere de vară (floarea soarelui, teii,
zburatoare) plante melifere de toamna (cimbri
șorul, lucerna).

Rezumat

Produsele nelemnoase a paduri folositr ca baza furajere au la baza au la
baza
urmatoarele procese: colectare,uscare,depozitare aceste se aplică in majoritate cazurilor find
exclus procesul de colectare a cetinei deoarece aceasta se consuma in stare proaspată

Materile prime se pot folosi atat pentru hrana vanatului cat

si pe hrana nimalelor
salbatie.Aceste procese find realizate in lunile de vară cat si in lunile de iarna .

Concluzie

In concluzie aceste metode vor fi folosite de urmatorele genera
ți și in vitor iar
mecanizarea si nivelul la care a ajuns teh
nologia va ajuta la u
șurarea munci depuse de cei care
sau ocupat cu aceste lucrari in trecut si foloseau niste metode care se realizau cu mult efort
fizic.

Bibliografie

Cartea Padurarului 1997 redactata de regia na
ționaț
ă a pădurilor

Sil
vicultură pentru învățământ la distanță”
Liviu Nichiforel

Silvicultura E.G Negulescu
și G.Ciumac

Dendrologie Nicolae
Șofletea

Curs de botanica 1954