Eseu: Diferențele de gen. Sexualitatea [625720]

Eseu: Diferențele de gen. Sexualitatea

Profesor: Gog Sorin
Petean Alexandra Ioana
Resurse Umane, anul II, grupa3

Tema aleasă de mine a fost sexualitatea și diferențele de gen. Pentru
aprofundarea acestei teme am ales să citesc 3 cărți , Anthony Giddens -Transformarea
Intimității , Pierr e Bourdieu – Dominatia masculină și Michel Foucault – Istoria
sexualitatii , care m -au ajutat să înțeleg mult mai bine acest fenomen.
Ideea centr ală a celor trei cărți este re lația dintre diferențele de gen, nu doar
din punct de vedere biologic ci și la nivel social. Importanța genului în sociologie a
fost ignorat ă deoarece variabi la sex a fost scoasă din ipoteză din cauza femeiilor care
nu erau un obiect de analiză. Se p refera să se facă cercetări aplicând chestionare pe
bărbați , concluzionând despre oameni în general. Interesul în cercetare era în mare
parte pentru opinia publică, în general bărbați, iar instituțiile și structu rile publice
erau ne utre la gen, în consecință nu avea sens o atenție așa de mare a supra genului.
Ca exemplu de cercetare poate fi studiul lui Weber de spre birocrație și anume „oarba
la gen”1 .
Interesul în sociologie pentru gen este unul recent, accentuând anii 19 70 ca
fiind o sch imbare foarte importantă a atitudinii față de această tematică, perioadă în
care au crescut și studiile de gen, ca domeniu interdisciplinar unde genul începe să
fie examinat cu atenție făcând legătură cu mai multe discipline. Problematica de gen
a fost tratat ă cel mai mult în cadrul familiei, ci nu punând accent pe subiecte din alte
zone.
În același context, Pierre Bourdieu ne prezintă paradigma dominației
masculine și o construcție socială a clasei de sex. Acesta afirmă că pri matul universal
se acordă în totalitate masculinitații în știința legilor culturale care au ca temă logica
schimburilor simbolice. Prin cartea sa, autorul ne sugerează faptul că dominația este
în strânsă legătura cu virilitatea masculină, idee provenită d in studi ul pe care acesta l –
a facut asupra barbarilor din Kabilia, Algeria, iar concluziile la care acesta a ajuns au
fost faptul că acțiunile virilitații sunt percepute ca niște acte supreme de demonstrare
a superioritații bărbatului asupra femeii.

1 Weber, Max, [1904]2007, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, București:
Editura Humanitas.

În toate cele 3 cărții, femeia este văzută inferioară bărbatului și care trebuie să
fie mereu supusă acestuia. Deși acestă perspectivă asupra femeii este una parțial
eronată, date fiind abordăriile istorice care arată că la începuturi femeia era privită c a
o ființă inferioară și care nu avea dreptul la mai nimic și ajungea până la perspectiva
femeii în societatea con temporană care arată că sunt emancipate și că au învățat care
le sunt drepturile și vor să fie mereu privite cu egalitate în fața bărbațiilor .
Genul se referă la di ferențele psihologice, sociale ș i culturale între bărbați și
femei. Genul se leagă de noțiunile construite social ale masculinității și ale femini tății
care nu sunt rezultatul drept al sexului biologic. Trebuie precizat că termenul d e
„gen” nu coincide cu termenul de „sex” și nici nu reprezintă un substitut al acestuia.
În timp ce termenul de „sex” se referă la diferențele biologice dintre bărbați și femei,
termenul de „gen” definește relațiile sociale dintre bărbați și femei, care pot fi
schimbate în contextul politic, economic și cultural spre deosebire de diferențele
biologice care sunt universale și de neschimbat.
În istoria omeniri i putem vedea că au existat t ot timpul diferențele de gen.
Mai demult știm c ă femeia era inferioară bărbat ului, ea neavând nici un drept î n
societate. În ziua de azi, femeilor le sunt recunoscute drepturile, dar nu îndeajuns,
încă mai există cazuri în care femeia este considerată infe rioară bărbatului.
În calitate de grupuri sociale fundamentale, al căror relații sunt es ențiale
pentru organizarea societății, grupurile sociale ale bărbațiilor și ale femeilor sunt î n
competiție pentru resursele societății , atât pentru consumul lor, câ t și pentru
controlul lor.
În cele m ai multe țări din Europa există această problematică a inegalitățiilor
de gen în domeniul educației. Cu toate acestea , domeniul de aplicare a educație i
variază de la o țară la alta, doar că diferă foarte mul t gradul î n care sunt introduse
diferențele de gen în diverse acte normative. Noțiunile privind egalitatea de gen se
încadrează în diferite moduri și cazuri la care se poate acorda o atenție mai mare
unuia decât celuilalt. Dacă ar fi să analizăm mai atent și mai concret repr ezentările de
gen, am observa că există diferențe majore î n procesul de socializare, diferențe de

roluri, de status -uri și ele sunt construite foarte diferit pentru f iecare gen î n parte.
Modelul masculin și feminin sunt acceptate în mod social și sunt niște contrucții
dihotonice.
Aș putea spune că această lume a dominației masculine a fost construită de
noi oamenii, prin gândirea noastră, prin faptele noastre care așa cum spune și î n
”Dominația masculină”: „Atunci când cei dominați aplică fenomenului care îi domină
niște schem e care sunt produsul dominației , sau atfel spus, atunci când gândirea și
percepția lor sunt structurate conform tocmai sctructurilor relației de dominație care
le este impusă, actele lor de cunoașt ere sun t inevitabile, niște acte de recunoaștere a
supunerii.” 2 Acest fenomen este aplicat peste tot în lume ș i feme ile se supun
deoarece le este în instinct, adică ele î ntr-un fel sau altul și -au impus aceste acte de
supunere. Î n unele societăți , fetele sunt crescute de mici cu această dominație la care
trebuie să se supună. Trebuie să accepte ideea că feminitatea și masculinitatea nu
sunt un dar natural și nu sunt strict determinate biologic, ci ele sunt niște roluri
sociale pe care noi le dobândim și l e învățăm. Mecanismele prin care diferențele de
sex sau de gen sunt convertite în diferențe nedrepte care pot fi de natură culturală și
structurală, cu referire la sistemul de socializare și educație, mentalități și practici
care instituie și mențin rela țiile de gen și relațiile de putere. Diferențele și inegalitățile
de gen devin foarte vizibile în raport cu munca pe care noi o prestăm pen tru bani sau
munca nerenumerată . În acest sens trebuie precizate inegalitățile de gen structurate
care sunt puse în e vidență de cercetările făcute în domeniul sociologiei muncii care să
integreze perspectivele de gen în abordările sale. Chiar și pe piața muncii sunt
diferențieri de salarizare între bărbați și femei.
Se fac eforturi pentru a include problematica de gen, care se referă la
egalitatea dintre bărbați și femei, ca materie de studiu sau măcar ca un subiect de
dezbatere în școlii, deoare copii trebuie să fie învățați de mici să respecte femeile și
să nu le discrimineze. Încă nu se poate afir ma că acest lucr u va intra în programa
școlară. Pentru ai ajuta pe elevi în combaterea stereotipurilor de gen în alegerea

2Pierre Bourdieu , Dominația masculină -Cap1 pag: 21

carierei sau a profesiei trebuie să aibă parte de o consiliere psihologica din partea
școlii. Aș putea spune că am tot citit si am auzit pe anumiți oa meni care spun că
există anumite cariere și profes ii pentru femei ș i anumite cariere și profes ii pentru
bărbați. Nu am putea însă să împărțim aceste profesii și cariere în funcție de gen,
fiecare om , indiferent ca este femeie sau bărbat, poate să își aleag ă locul de muncă
pe care îl dorește . Aceste diferențe nu ar trebui să ne influențeze în alegerea unui loc
de muncă. Există foarte multe domenii care oferă anumite locuri de muncă pentru
femei, un anumit program și o anumită funcție. Observăm că majoritatea bărbațiilor
sunt puși în funcții mai mari decât femeile. De exemplu foarte m ulte companii mari
din lume sunt conduse de bărbați , deși multe femei sunt capabile să conducă
companii de renume însă acestea sunt în mare parte influenț ate de puterea
masculină. Sunt programe care pot ajuta femeile să iasă din acestă dominație
masculină și să fie mai stăpâne pe ele înșăși, ar putea să devină cele care domină pr in
feminitatea pe care o au atât de plăcută bărbațiilor dar mai ales prin stud iile pe care
ele le -au urmat, la fel ca și bărbații.
Scriitorul francez Pierre Bordieu spune despre dominație că este o „violență
simbolică a bărbațiilor asuprea femei ilor”, prin aceste cuvinte vedem și diferența
dintre gen pe care o face, spunând c ă bărbații sunt cei care domină spre deosebire de
femei care sunt dominate. Una dintre diferențele pe care le face este dominația prin
sexualitate, aceasta este văzută ca un element de putere al bărbațiilor, deoarece ce
mai grea și urâtă umulire pentru un bărbat esre cea de a -l transforma într -o femeie. Și
de aici pleacă antipatia profundă că un bărbat transformat într -o femeie este decăzut
din drepturile bărbătești. Acesta este încă un injuriu urât la adresa femeiilor și care
pune accent pe diferențele de gen. Autorul spune că din cauza prejudecăților pe care
bărbați le au la adresa femeilor, acestea primesc să facă treburi inferioare și
demersuri meschine și ingrate într -o familie. În „Dominația masculină”, autorul
generalizează comportamentele dintre băr bați și femei care nu sunt valabile în toate
cazurile, refetindu -se la spațiul muncii si evidențiază foarte clar că de cele mai multe
ori bărbatul este șeful, iar acesta exercită puterea și autoritatea asupra personalului

feminin. De multe ori femeia este discriminată de bărbat, fără să conștientizeze,
atunci când el vrea să fie un gentil chiar și în public.
Bourdieu nu consideră o exagerare cum că masculinitatea este un titlu de
noblețe, acesta având o părere afirmativă cu această afirmație sexistă. Și de aceea
spune că ocupațiile masculine sunt meserii mai bune și au o calitate mai superioară
decât ocupațiile feminine, ele fiind văzute ca o lipsă a calități. În carte este dat un
exemplu pentru femeile care vor să ocupe posturiile care le sunt alocate bărbațiilor,
ele trebuie să aibă calități tipic masculine și acestea sunt foarte bine marginalizate de
Bourdieu în cartea sa: „O anumită statură fizică, o voce sau niște dispoziții precum
agresivitatea, siguranța de sine , distanța față de rol, autoritate a așa zisă naturală,
pentru care bărbații au fost pregătiți și antrenați tacit tocmai în calitatea lor de
bărbați. „3 Încă o diferență este aceea că femeile se bazează atunci câ nd vor să
cucerească un bărbat pe aspectul trupesc și anume cum să îsi aranjez eze parul, cu ce
fel de ruj să se dea, ce haine să poarte, ceea ce bărați nu fac a stfel de ritualuri, c i ei
atunci cand vor să cucerească o fată o fac prin limbaj, prin personalitate și prin
gesturi.
De asemenea și Anthony Giddens în „Tramsfor marea intimități” ne prezintă
câteva diferențe de gen cum ar fi, atunci când ne naștem părinți spun că își tratează
copilul la fel, indiferent că sunt fată sau băiat. Dar este o mare greșală pe care ei o
fac, spunând acest lucru. Aceste diferențe cum spune de asemenea și autorul acestei
cărți, sunt susținute de multe alte influențe culturale. Giddens spune în cartea scrisă
de el că atât băieții câ t și fetele sunt foarte apropiați de mamă , adică se identifică cu
ea, dar fetele rămân foarte atașate de ea în timp ce băieți se desprind deoarece vor
să își arate masculinitate. Aceasta explică și de ce baieți își exprimă sentimentele mai
greu decît fetele. Giddens explică diferențele de gen ca fiind niște acțiuni cu care ne
naștem și pe care le punem în prectică în viața noastră de zi cu zi și în acțiunile
noastre. Identitatea sexuală este o problemă foarte complicată deoarece nu noi
alegem dacă o să fim femei sau bărbați, indiferent de genul pe care noi îl avem

3 Pierre Bourdieu, Dominația masculina, Cap 2, pag 56 -57

trebuie să acceptăm și să nu discriminăm. În cartea sa vorbește și despre stratificarea
socială, atunci când vorbește de stratificare el atrage atenția asupr pozițiilor inegale
pe care femeile și bărbații le ocupă în societate. Acestă stratificare asupra genului și
împărțirea rolorilor are loc în toate soc ietățiile. Autorul spune că natura muncii
femeilor a fost foarte afectată de munca casnică pe care el e o au. Multe femei care
au devenite casnice și muncesc spun că nu muncesc, chiar dacă orele de muncă pe
care ele le au acasă , depășește foarte mult orele pe care soți lor le petrec la lucru. Cu
câțiva zeci de ani în urmă femeile nu erau foarte bine plătite pentru slujbele pe care
aces tea le aveau, comparativ cu zilele de acum ele sunt foarte bine plătite. Spre
deosebire de bărbați femeile pun pe primul loc dragostea și preocupările familiei ,
înaintea carierei. Indiferent de serviciul pe care femeile îl au, ele au o mulțime de
treburi gospodărești și se gandesc în același timp să întrețină căminul cât mai bine și
la creșterea copiilor. Am observat în aceast ă carte foarte multe diferențe de gen pe
plan economic dar și pe plan familial.
Michel Focault în „Istoria sexualității” ne arată relațiile sale prin descrierea
comportamentului sexua l de la începutul secolului 18. Ne arată că practicile sexuale
nu erau tăinuite și cuvintele care sunt rostite erau fără pudoare și ceea ce ține de
fapte, acestea erau „fără perdea” . Comparativ cu secolul 19, faptele ce defineau
indecența, obscenul și trivalul erau acceptate precum și gesturi indecente pe față,
vorbe sp use fără nicio jenă, copii care erau dezghețați la minte și care prindeau fără
sfială printre râsetele adulților, toate aceste lucruri erau considerate normale la
vremea aceea . Odată cu apariția epocii victoriene apare și o transformare a
sexualității. Ac easta era confiscată de patul conjugal și nu mai putea avea loc funcția
de reproducere. Tăcerea se lasă peste cuplul legitim și în jurul sexului unde acesta își
impun legea. Odată cu sfarșitul secolului 18 sa impus 3 mari coduri care reglementau
prcticile sexuale: legea civilă , dreptul canonic și pastorala creștină. Aceste coduri
fixau linia de diferențiere dintre licit și ilicit. Acestea se bazau pe relațiile
matrimoniale: datoria conjugală, capacitatea și modul în care era dusă la îndeplinire,
mângâier ile ce era necuvenite acestei îndatoriri ce servea drept pretext, raritatea sau

frecvența raportuli. Aceste coduri nu făceau diferența dintre infracțiunile de la
regulile matrimoniale și acele deviații care sunt în raport cu producerea. În privința
tribuna lelor, acestea puteau condamna homosexualitatea cât și infidelitatea,
bestialitatea și căsătoria fără consimțământ.
Autorul face diferența între 4 strategii care dezvoltă cu privire la sex fapte sau
lucruri de cuoaștere și de putere: isterizarea corpului unei femei, pedagogizarea
sexului copilului, socializarea comportamentului procreator și analizarea din punct de
vedere psihologic a plăcerii perverse.
Din aceste cărți reiese cel ma i mult diferența de gen dar si sexualitatea.
Diferențele sunt economice, sociale și sentientale, sunt foarte bine explicate și arată
clar diferențele dintre bărbați și femei dar și sexualitatea dintre aceștia. Fiecare
societate și cultură are propriile sal e reguli și norme referioare la credințele,
atitudinile și comportamentele adecvate pentru femei dar și pentru bărbați.
Stereotipurile și prejudecățile care sunt în subconștientul nostru, ne influențează
modul de a trăi și valorile noastre, societatea avân d o parte de vină legată de
diferențele de gen și sexualitate și de modul în care ne creștem copii și care aceștia
interacționează cu lumea.
Am găsit un articol care vorbește despre egalitatea de gen, aici se găsește și
câteva statistici la nivel european care vorbesc despre egalitatea de gen ca
însemnând vizibilitate, responsabilitate și participarea ambelor sexe la toate sferele
vieții publice și private. Deși statutul juridic al femeilor din Europa s -a îmbunătățit
fără îndoială, în ultimii ani, o egalitate efectivă este de departe de a fi o realitate.
Chiar dacă progresul este vizibil, diferențele de gen persistă în multe zone prin
menținerea bărbațiilor în rolurile lor tradiționale și restrângerea oportunitățiilor
femeilor de a -și afirma dreptu rile lor fundamentale. La nivel național, reglementarea
legală în domeniul egalității de șanse a fost asigurată de către Direcția egalitate de
șanse între femei și bărbați care a funcționat ca structură de specialitate în cadrul
Ministerului municii, famil iei, protecției sociale și persoanelor vârsnice, fiind
succesoarea fostei Agenții Naționale pentru Egalitate de șanse între femei și bărbați (

ANES).
Spre sfărșit aș putea spune că aceste teme sunt destul de mult mediatizate
deoarece o mare part e a societății se confruntă cu această diferență de gen și cu
sexualitatea între bărbați și femei. Am observat că și în România inegalitatea de gen și
sexualitatea sunt niște probleme cu care se confruntă de -a lungul timpului și care a
afectat foarte multe femei dar și bărbați.
Acestă lucrare cuprinde diferențe, marginalizări și s tatuturile femeilor dar și al
bărbaților în diferite domenii, punând accent pe diferențele care apar în raporul
dintre aceștia, atunci când sunt puși în diferite circumstanț e. Eu sunt de părere ca
efectele cele mai dăunătoare le au mentalitațiile și cultura pe care noi o creem.
Aceste diferențe și pornografii sunt alimentate de prejudecăți și de stereotipuri greu
de schimbat la nivelul subconștientului colectiv. Acestea în vi itor o să ducă la o
perpetuare a unor roluri și modele care sunt în defavoarea femeii și care
descurajează feminitatea din punct de vedere intelectual. Este nevoie de o analiză
mai clară și mai amănunțită asupra modului și cauzelor în care se manifestă
inegalitatea și sexualitatea în societate.
Pot spune că acestă lucrare pe care am scris -o, m -a făcut să văd mai multe
diferențe de gen care există, nu credeam că pot fi așa diferențe între bărbați și femei.
După părerea mea aceste diferențe sunt nișt e stereotipuri pe care noi trebuie să le
înlăturăm și să învățăm să tratăm oamenii indiferent de gen, egali. Ar trebui să știm să
tratăm o femeie și să o prețuim deoarece ea ne dă viață, trebuie să învățăm să nu o
mai punem pe locul doi și să nu mai facem diferențe între femei și bărbați. Cred că
societatea în care trăim ar trebui să pună mai mult preț pe lucrurile cu adevărat
importante cum ar fi familia, deoarece aceasta este nucleul societății. Obiceiurile și
dezvoltarea unui om pornește din familie, asp ect atât de esențial pentru menținerea
și continuitatea speciei umane. Noi oamenii suntem ființe atât de fragile și de
maleabile încât cred că este nevoie doar de o idee bună, încredere și bună voință
pentru ca lucrurile să meargă în direcția bună. Este ne voie să conștientizăm ceea ce
facem și ceea ce spunem pentru a nu se ajunge la discriminarea de gen.

Bibliografie:
Anthony Giddens -Transformarea Intimității
Pierre Bourdieu – Dominatia masculina
Michel Foucault – Istoria sexualitatii
Web er, Max, [1904]2007, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere
de Ihor Lemnij, București: Editura Humanitas.
http://www.femeiactive.ro/egalitatea -de-gen/
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/168/art11 -Hurubean.php

Acest eseu are 3014 cuvinte.