SPECIALIZAREA :CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE LUCRARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Prof.univ. Absolvent: TÂRGU JIU -2019 – 2… [625699]

UNIVERSITATEA, CONSTANTIN BRÂNCUȘI”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA :CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Prof.univ.

Absolvent: [anonimizat]2019 –

2

UNIVERSITATEA, CONSTANTIN BRÂNCUȘI”
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA :CONTABILITATE ȘI
INFORMATICĂ DE GESTIUNE

STUDIU PRIVIND LUCRĂRILE
PREMERGĂTOARE ELABORĂRII
SITUAȚIILOR FINANCIARE
ANUALE LA S.C. ….

Coordonator științific:
Prof.univ.

Absolvent: [anonimizat]
2019

3

Introducere ………………………………………………………………..4
1. Considerații generale privind inventarierea patrimoniului ……… 6
1.1. Definirea , importanța și clasificarea inventarierii ………….6
1.2. Funcțiile inventarierii …………………………………………7
2. Organizarea și desfășurarea inventarier ii patrimoniului ………….11
2.1. Felurile și etapele inventarierii …………………………………..11
2.2. Lucrările premergătoare pentru inventarierea patrimoniului …15
2.2.1. Verificarea corectitudinii înregistrărilor în contabilitate ..17
2.2.2. Verificarea concordanței dintre evidența operativă și evidența
contabilă ……………………………………………………….19
2.2.3. Verificarea concordanței dintre contabilita tea sintetică și
contabilitatea analitică ………………………………………………….34
2.2.4.Întocmirea balanței de verificare înainte de inventariere …36
2.3. Stabilirea situației reale a elementelor patrimoniale …………….37
2.3.1. Pregătirea inventarierii patrimoniului …………………….40
2.3.2. Inventarierea propriu -zisă………………………………….42
2.3.3. Stabilirea, regularizarea și înregistrarea diferențelor constatate
la inventariere ……………………………………………….46
3. Studiu privind lucrările premergătoare elaborării situațiilor financiare anuale
la S.C. ………………………………………………………………………………….52
Bibliografie ……………………………………………………………… 65

4

INTRODUCERE

“Toată lumea socotește…fie pentru a face la sfârșit de lună bilanțul
veniturilor și cheltuielilor, fie pentru a stabili un buget de vacanță sau pentru a
prevedea finanțarea cumpărării unei mașini sau a unei locuințe”.
Principiile co ntabile s -au dezvoltat de -a lungul timpului din necesitatea de
a găsi soluții la problema gestiunii valorilor economice pentru întreprinderile
patrimoniale. În funcție de piața în care activează entitatea sau de condițiile
economice, principiile contabile se adaptează, unele sunt conforme cu
raționamentul comun, altele conduc spre o gândire diferită, specifică profesiei de
contabil.
Contabilitatea este un instrument cu ajutorul căruia cunoaștem și
controlăm patrimoniul, rezultatele obținute care asigură în registrarea,
prelucrarea și păstrarea informațiilor atât pentru necesitățile firmei, cât și în
relațiile acesteia cu asociații sau acționarii, clienții, furnizorii, băncile, organele
fiscale și alte persoane fizice și juridice.
Lucrarea de licență se numeș te ”Situațiile financiare anuale …………” și
scoate în evidență importanța și necesitatea cunoașterii rezultatelor financiare, a
indicatorilor de performanță și a mediului de afaceri. Performanțele obținute de
o societate sunt informații prețioase pen tru majoritatea utilizatorilor, astfel
rezultatele financiare trebuie să oglindească poziția entității, să fie relevante și
corecte.
Alegerea temei se datorează faptului că permite observarea și înțelegerea
facilă a fenomenelor legate de rezultatul întrep rinderii și totodată revelă
dinamica și structura veniturilor și cheltuielilor de -a lungul anilor.
Scopul acestei lucrări a fost acela de a furniza informații cu privire la
activitatea firmei. Prin intermediul datelor regăsite în situațiile financiare anua le

5
sunt puse la dispoziție informații legate de investitori, furnizori, clienți, salariați,
manageri, care contribuie la luarea unor decizii economice bazate pe analiza
acestor informații. De asemenea, în cadrul lucrării regăsim un șir de indicatori
financ iari (cifra de afaceri, venituri, cheltuieli, profitul brut, profitul net etc) care
servesc drept bază pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea bugetelor,
luarea deciziilor manageriale.
Prezenta lucrare are la bază informațiile din bilanț, astf el, pe lângă
noțiunile teoretice am el aborat și un studiu de caz la SC . Pentru a corespunde
scopului propus, obiectivele urmărite de -a lungul lucrării au fost structurate în 3
capitole după cum urmează:
Primul capitol intitulat ” Considerații generale pri vind inventarierea
patrimoniului ” prezintă aspecte teoretice privind definirea și conturarea
situațiilor financiare, exemple de situații financiare anuale, forma și fondul
acestora, importanța și obiectivele.
Cel de -al doilea capitol, denumit ” Organizarea și desfășurarea
inventarierii patrimoniului ”.
Al treilea capitol, intitulat ” Studiu de caz la SC.

6
CAPITOLUL.I .
Considerații generale privind inventarierea patrimoniului
1.1. Definirea, importanța și clasificarea inventarierii

Legea contabil ității nr. 82/1991, agenții economici au obligația să
efectueze inventarierea generală în următoarele momente: la începutul
activității; cel puțin o dată pe an; pe parcursul funcționării sale; în momentul
fuziunii sau încetării activității; în alte situați i prevăzute de lege.
Inventarierea reprezintă ansamblul operațiunilor prin care se constată
existența tuturor elementelor de activ și de pasiv, cantitativ și valoric, după caz
în patrimoniul unității , la data la care acesta se efectuează. În aceste condiți i
inventarierea poate fi considerată ca un ansamblu de operațiuni logice și practice
strâns legate între ele, prin care se măsoară la un moment dat mărimea
elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ și valoric, în scopul
punerii de acord a da telor contabilității cu realitatea.
Inventarierea patrimoniului unităților prezintă o importantă deosebită
pentru activitatea practică din mai multe puncte de vedere:
– inventarierea patrimoniului este punctul de plecare la unitățile nou
înființate , având ca obiect principal stabilirea și evaluarea elementelor
patrimoniale ce constituie aportul în natură;
– inventarierea este importantă și pentru motivul că permite
cunoașterea corectitudinii cu care sunt gestionate mijloacele materiale și bănești
ale unităț ii patrimoniale, descoperindu -se degradările, lipsurile, sustragerile,
furturile, permițând stabilirea răspunderilor celor vinovați și luarea măsurilor
pentru recuperarea prejudiciilor;
– inventarierea contribuie la calculul corect al unor indici și indica tori
care la rândul lor au o mare importantă în fundamentarea deciziilor; se pune
accent pe dimensionarea producției și a producției în curs, calculul corect al
costului producției , stabilirea rezultatelor financiare finale;

7
– inventarierea contribuie la m obilizarea resurselor interne prin aceea
că permite identificarea valorilor materiale fără mișcare și în general
neutilizabile, avariate sau degradate, ca și creanțele și angajamentele cu termene
expirate pe care unitatea are obligația să le lichideze, ast fel accelerând avântul
economic și în general contribuind la respectarea disciplinei financiare.
Prin operația de inventariere se pune deci, față în față informația contabilă
pe de o parte și situația patrimonială concretă pe de altă parte în vederea
stabi lirii diferențelor și apoi restabilirea concordanței dintre ele.

1.2. Funcțiile inventarierii
Inventarierea, în calitatea sa de procedeu al metodei contabilității ,
îndeplinește mai multe funcții, dintre care mai semnificative sunt:
• funcția de control al concordanței între informațiile furnizate de
contabilitate și realitate. Oricât de riguros este organizată o activitate de recepție ,
depozitare gestionare și eliberare din gestiune a bunurilor economice, oricât de
bine este organizată și ținută contabilit atea elementelor patrimoniale, în anumite
situații pot să apară diferențe între soldurile scriptice și realitate. De regulă,
informațiile furnizate au un caracter relativ deoarece:
– bunurile economice suferă modificări cantitative și calitative din
cauza unor factori obiectivi și subiectivi ( perisabilități , expiră termenul de
garanție , creșterea sau scăderea în greutate);
– în anumite gestiuni sau la alte sortimente de bunuri au loc
sustrageri, furturi, risipă, proastă gospodărire;
– înregistrarea eronată în contabilitate (înregistrarea de mai multe ori,
de la o gestiune la alta se folosesc greșit unitățile de măsură, indicii de calitate,
etc);
– personalul care gestionează, manipulează mișcarea acestor bunuri
dă dovadă de neglijență sau nepricepere;

8
– la unele stocuri s -au creat stocuri fără mișcare, greu vandabile sau
de prisos;
– la unele elemente patrimoniale se înregistrează calamități naturale.
• funcția de stabilire a situației nete și a rezultatului exercițiului .
Inventarierea este punctul de pornire și punctul de închidere a oricărui
exercițiu . Pe baza inventarierii se deschid conturile și se definitivează bilanțul
contabil.
• funcția de calcul și de evidență a stocurilor, consumurilor și
vânzărilor.
Unitățile patrimoniale pot folosi pentru evidenta stocurilor metoda
inventarului permanent și intermitent, în funcție de mărimea acestora. Se
recomandă ca la unitățile mari să se folosească inventarul permanent, iar la
unitățile mici, metoda inventarului intermitent.
Clasificarea inventarierii
”Inventarie rea, ca procedeu al metodei contabilității se clasifică după
următoarele criterii:
a) Din punct de vedere al conținutului economic al elementelor
patrimoniale supuse inventarierii există:
– inventarierea mijloacelor economice se referă la
inventarierea m aterialelor, a obiectelor de inventar, a mărfurilor, a ambalajelor,
a mijloacelor bănește , etc;
– inventarierea mijloacelor circulante în decontare cum sunt: clienții ,
debitorii, decontările cu acționarii și asociații , care se efectuează prin controlul
documentelor care au stat la baza constituirii acestor operații ;
– inventarierea obligațiilor față de bugetul administrației de stat, față
de furnizori, creditori, obligații față de bancă pentru creditele obținute, care se
efectuează pe baza documentelor de decontare întocmite cu ocazia creării
obligației respective.

9
b) Din punct de vedere al sferei de cuprindere poate fi: generală și
parțială .
Inventarierea generală cuprinde toate elementele patrimoniale aflate în
patrimoniul unei unități. Această inventarie re este destul de amplă și se execută
o dată pe an. Inventarierea parțială cuprinde numai unele elemente patrimoniale
aflate în patrimoniul unității sau numai unele gestiuni sau la anumite produse.
Inventarierile periodice sunt de regulă parțiale .
c) După modalitatea de efectuare, inventarierile sunt: totale și prin
sondaj.
Inventarierile totale se extind asupra tuturor sortimentelor care formează
un element patrimonial sau asupra tuturor bunurilor dintr -o gestiune indiferent
de natura lor1. Inventarierea prin sondaj cuprinde numai unele sortimente sau
numai unele bunuri dintr -o gestiune. Dacă la inventarierile prin sondaj se
constată nereguli semnificative, acestea se transformă în inventarieri totale.2
d) În funcție de condițiile în care se desfășoară : inventarieri ordinare și
inventarieri extraordinare.
Inventarierile ordinare au caracter programat normal, planificat. Se
execută pe baza unei programări făcute la începutul anului de către
compartimentul financiar – contabil. Inventarierea extraordinară este executată în
afara celor prevăzute în programul întocmit de compartimentul contabilitate,
având loc în următoarele situații: când intervin operații de predare -primire; când
se modifică preturile la mărfurile aflate în stoc; cu ocazia divizării sau
concesi onării gestiunii; în cazul în care au loc calamități sau alte cazuri de forță
majoră, când sunt sesizări repetate și dovedite că în anumite gestiuni se petrec
fapte ilicite, nerespectându -se normele financiar -contabile; la cererea unor
organe de control di n cadrul unității patrimoniale sau din afară ( instanțele de
judecată, procuratura).

1 http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/CONTABILITATEA -INTRARII -SI-IES71272.php
2 https://vdocuments.pub/bazele -contabilitaii -2015cigtematicaobiectul -contabilitatii -l-constituie.html

10
e) După momentul în care se efectuează se deosebesc: inventarieri
periodice
și inventarieri anuale. ˝3
Inventarierile periodice se efectuează conform unor planificări propri i
întocmite de către fiecare unitate patrimonială. Frecvența acestor inventarieri se
stabilește în funcție de particularitățile fiecărei gestiuni și de ritmul de mișcare al
elementelor patrimoniale. Astfel, gestiunile unor mijloace bănești se
inventariază lunar, mărfurile din magazinele de desfacere cu amănuntul se
inventariază de două sau trei ori pe an, etc. Inventarierile anuale sunt obligatorii
de efectuat înainte de închi derea conturilor și întocmirea situațiilor anuale
simplificate. Inventarierile anu ale sunt lucrări complexe care necesită un volum
mare de muncă, ele neputând – se efectua concomitent asupra gestiunilor și
elementelor patrimoniale dintr -o unitate.

3 https://vdocuments.pub/bazele -contabilitaii -2015cigtematicaobiectul -contabilitatii -l-constituie.html

11
CAPITOLUL.II
Organizarea și desfășurarea inventarierii patrimoniului
2.1. F elurile și etapele inventarierii
În Legea contabilității se prevede, în mod expres, obligația unității
patrimoniale ca în funcție de natura și complexitatea activității ei, să asigure în
principal stabilire persoanelor pentru efectuarea inventarierii, orga nizarea și
numirea persoanelor împuternicite să efectueze inventarierea, pregătirea
condițiilor necesare ei, înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiilor aferente
exercițiului , efectuarea faptică a inventarierii, determinarea rezultatelor
inventari erii și valorificarea acestora.
În vederea efectuării în bune condiții a operației de inventariere, trebuie
create anumite condiții și trebuie parcurse anumite etape astfel: pregătirea
inventarierii, efectuarea inventarierii, evaluarea elementelor patrimon iale,
soluționarea diferențelor constatate la inventariere.
Pregătirea inventarierii se referă la măsurile cu caracter organizatoric și
contabil, menite să asigure desfășurarea în bune condiții a celorlalte etape care
se succed. Pregătirea inventarierii în cepe cu constituirea comisiilor de
inventariere, fiecare membru al comisiei este numit printr -o decizie scrisă,
semnată de conducătorul unității patrimoniale și de șeful compartimentului
financiar – contabil. Comisia de inventariere este formată din cel pu țin doi
membrii. În deciziile transmise se precizează componenta comisiei și
responsabilul ei, bunurile ce vor fi supuse inventarierii, data de începere și de
terminare a operației de inventariere.
Potrivit actelor normative elaborate de Ministerul Finanțe lor, din comisia
de inventariere nu pot face parte gestionarii respectivi, șeful compartimentului
supus inventarierii și nici contabilii care țin evidenta gestiunii respective.
Membrii comisiei de inventariere nu pot fi înlocuiți decât în cazuri cu totul
excepționale și numai cu aprobarea conducerii administrative a unității . Tot în
cadrul pregătirii inventarierii intră și obligația conducătorului compartimentului

12
financiar – contabil de a organiza un instructaj cu membrii comisiei de
inventariere la care s e fac precizări privind modul de organizare și desfășurare a
inventarierii, tehnica de inventariere ce trebuie utilizată și modul de completare
a documentelor specifice operației .
Gestionarii trebuie să fie înștiințați de data inventarierii (cu excepția celor
inopinate ) pentru a lua măsuri de organizare care constau în pregătirea
instrumentelor de măsură, aranjarea și etichetarea valorilor materiale ce vor fi
inventariate, separarea bunurilor degradate precum și a bunurilor ce aparțin altor
agenți economici . Din punct de vedere financiar – contabil, în contextul
pregătirii inventarierii este necesar ca la magazii și depozite să fie înregistrate în
fișe de magazie toate documentele ce privesc intrări sau ieșiri de bunuri.
Efectuarea inventarierii este cea mai importantă fază a inventarierii.
Operația de inventariere începe prin a se lua de la gestionar o declarație , sub
formă de răspunsuri la întrebări cu privire la gestiunea sa, de exemplu, dacă are
plusuri sau minusuri etc.
Concomitent, comisia de inventarie re, dispune sistarea operației de
predare – primire prin bararea documentelor în care se consemnează aceste
operații . Inventarierea se face în funcție de condițiile concrete prin numărare,
cântărire, măsurare. De la această regulă fac excepție bunuri ce se găsesc în
ambalajele originale, intacte, acestea nu se desfac decât prin sondaj. Pentru alte
bunuri cu volum mare și valoare redusă, cum sunt de exemplu: furajele fibroase,
constatarea greutății se face prin cubare. Pentru unele bunuri a căror cântărire
sau măsurare ar necesita cheltuieli suplimentare cum ar fi cimentul vrac, oțelul
beton, produse agricole, constatarea se face tot prin calcule tehnice. Bunurile cu
grad mare de perisabilitate se inventariază periodic. De asemenea, se
inventariază mijloacele fixe date cu chirie, materialele date spre prelucrare la
terți, materialele în curs de aprovizionare, În acest caz, inventarierea se face prin
verificarea documentelor cum ar fi facturi sau dispoziții de livrare.

13
Constatările comisiei de inventariere se f ac numai în prezenta tuturor
membrilor comisiei de inventariere și în prezenta gestionarului. Constatările se
înscriu într -un document tipizat numit „listă de inventar”, care se întocmește pe
locuri de depozitare, pe categorii de bunuri și pe persoane resp onsabile,
specificând – se existentul în etalon natural și prețul unitar. Se întocmesc liste de
inventar separat pentru bunuri aparținând altor unități (în custodie sau trimise
spre prelucrare), pentru bunurile proprii care sunt degradate, pentru produsele
care sunt greu vandabile, fără mișcare sau cu mișcare lentă. Pentru produsele
degradate se întocmesc în plus procese verbale în care se precizează gradul de
degradare și persoanele inovate. Fiecare pagină din listele de inventar se
semnează de către toți m embrii comisiei și de către gestionar.
Evaluarea elementelor patrimoniale constatate la inventariere.
Comisia de inventariere completează listele de inventariere, în care au
trecut cu ocazia inventarierii prețul unitar, stabilind astfel valoarea elementelo r
patrimoniale constatate. Prețul unitar rămâne același pe tot parcursul
înmagazinării acestuia, dar sunt și unele situații particulare pentru care sunt
stabilite alte norme de evaluare, astfel: bunurile depreciate constatate la
inventariere se inventariaz ă la valoarea de utilizare; creanțele și datoriile incerte
și în litigiu se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a exercițiului ;
creanțele , datoriile precum și disponibilitățile în devize se evaluează la cursul în
vigoare din ultima zi a exercițiu lui; titlurile imobilizate se evaluează la valoarea
de utilitate pe care o prezintă pentru unitatea patrimonială, iar titlurile de
plasament se evaluează la cursul mediu al ultimei luni a exercițiului , sau la
valoarea probabilă de negociere, după caz.
Cons tatarea diferențelor la inventariere și soluționarea lor
În listele de inventar există rubrici anume în care se stabilesc diferențele
între existentul scriptic și cel faptic, mai întâi cantitativ și apoi folosind prețul
unitar și valoric. Comisia de invent ariere analizează aceste diferențe și

14
întocmește un proces verbal al inventarierii în care se prezintă aceste diferențe ,
cauzele lor și se propun măsuri de soluționare .
La inventariere pot să apară diferențe în plus sau în minus pentru care se
dau soluții de către comisia de inventariere stabilind motivele obiective sau
subiective care au dus la apariția lor. În cazul plusurilor de la inventar ele vor fi
înregistrate ca o intrare în gestiune, scăzând corespunzător cheltuielile. În ceea
ce privește lipsurile constatate la inventar, există o diversitate de situații și de
soluții ce trebuie propuse, astfel:
– în cele mai frecvente situații lipsurile constatate la inventar se
încadrează în normele de perisabilitate prevăzute de lege. În acest caz comisia de
inventar va propune înregistrarea lipsurilor pe baza cheltuielilor de exploatare,
propunere ce va fi aprobată de consiliul de administrație al unității .
– există posibilitatea ca inventarierea să aibă loc după ce s -au produs
calamități , în acest caz, comisia de inventariere constată și evaluează pagubele
produse și propune soluționarea lor ca o lipsă pe seama cheltuielilor
excepționale privind operațiile de gestiune (cont 671).
– lipsurile constatate la unele elemente patrimoniale, bunuri din
gestiune pot fi c ompensate cu plusurile constatate la alte bunuri cu caracteristici
asemănătoare. În acest caz, comisia de inventariere va propune compensarea în
următoarele condiții :
a) situația creată să se refere la produse confundabile, dar pentru
aceasta să existe o l istă de produse confundabile întocmită din timp de specialiști
și depusă la compartimentul financiar – contabil;
b) să nu fie motive de a suspecta gestionarul de intenții neloiale;
c) compensarea poate fi propusă până la limita la care nu se produc
pagube în gestiune;
d) există și situația când comisia de inventariere consideră că lipsurile
se datorează gestionarului, prin neglijență sau lipsă de pregătire profesională. În

15
aceste condiții , comisia de inventariere va propune ca lipsurile să fie imputate
acestuia.

2.2. Lucrările premergătoare pentru inventarierea patrimoniului
”Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere, potrivit
prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea contabilității , revine administratorului,
ordonatorului de credite sa u altei persoane care are obligația gestionarii
patrimoniului si care elaborează si transmite comisiilor de inventariere
instrucțiuni scrise in acest sens, adaptate la specificul unității .4
Inventarierea patrimoniului se efectuează de către comisii de inve ntariere,
formate din cel puțin doua persoane, numite prin decizie scrisa, emisa de
persoanele autorizate. În decizia de numire se menționează , in mod obligatoriu,
componenta comisiei, numele responsabilului comisiei, modul de efectuare a
inventarierii, ge stiunile supuse inventarierii, data de începere si terminare a
operațiunilor .
La unitățile mici, inventarierea poate fi efectuata de către o singura
persoana.
Prin unități mici la care, potrivit reglementarilor din prezentele norme,
inventarierea poa te fi efectuata de o singura persoana, se înțelege : persoanele
fizice care au calitatea de comerciant sau societățile comerciale al căror număr
de salariați este de pana la doua persoane, iar valorile materiale care trebuie
inventariate nu depășesc plafonu l stabilit de administratorii unității .
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de către
o comisie centrala numita, de asemenea, prin decizie scrisa emisa de conducerea
societății , care are ca sarcina sa organizeze, sa instruiască , sa supravegheze si sa
controleze modul de efectuare a operațiunilor de inventariere.

4 http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx

16
Comisia de inventariere răspunde de efectuarea tuturor lucrărilor de
inventariere, potrivit prevederilor legale.5
”Pentru desfășurarea in bune condiții a operațiunilor de inventariere, in
comisii vor fi numite persoane cu pregatire corespunzătoare economica si
tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii
patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale potrivit pct. 19 din
Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, aprobata prin
Hotărârea Guvernului nr. 704/1993.6
Inventarierea patrimoniului se poate efectua atât prin salariații proprii, cat
si pe baza de contracte de prestări de servicii încheiate cu persoane fizice sa u
juridice.7
Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii depozitelor
supuse inventarierii si nici contabilii care țin evidenta gestiunii respective, cu
excepția unităților mici prevăzute în prezentele norme. ˝8
Membrii comisiilor de inventari ere nu pot fi înlocuiți decât in cazuri bine
justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de către cei care i -au numit.
In vederea bunei desfășurări a operațiunilor de inventariere,
administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane, care au obligația
gestionarii patrimoniului trebuie sa ia masuri pentru crearea condițiilor
corespunzătoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
– organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe sort
tipodimensiuni , codificarea acestora si întocmirea etichetelor de raft;
– tinerea la zi a evidentei tehnico -operative la gestiunile de valori
materiale si a celei contabile si efectuarea lunara a confruntării datelor dintre
aceste evidente;

5 http://lucrari -cursuri.blogspot.com/2013/06/inven tarierea -patrimoniului.html
6 potrivit pct. 19 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991, aprobata prin Hotărârea
Guvernului nr. 704/1993
7 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/7635
8 http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995-8291.aspx

17
– participarea la lucrările de inventariere a întregii comis ii de
inventariere;
-asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale
care se inventariază , respectiv pentru sortare, așezare , cântărire , măsurare ,
numărare etc.;
– asigurarea participării la identificarea bunurilor inventaria te (calitate,
sort, preț etc.) a unor persoane competente din unitate sau din afara acesteia, la
solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligația de a semna
listele de inventariere pentru atestarea datelor înscrise ;
– dotarea ges tiunii cu aparate si instrumente adecvate si in număr
suficient pentru măsurare , cântărire etc., cu mijloace de identificare (cataloage,
mostre, sonde etc.), precum si cu formularele si rechizitele necesare;
– dotarea comisiei de inventariere cu mijloa ce tehnice de calcul si de
sigilare a spatiilor inventariate;
– dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua rânduri de
încuieturi diferite.
După primirea deciziei scrise, responsabilul comisiei de inventariere
ridica, sub semnătura directorul ui economic, a contabilului -șef sau a altei
persoane numite sa îndeplinească aceasta funcție , listele de inventariere, vizate
si parafate de către acesta, după care comisia se prezinta la sediul gestiunii ce
urmează a fi inventariata in vederea efectuării inventarierii fizice. ˝9

2.2.1. Verificarea corectitudinii înregistrărilor în contabilitate

Constatarea existentei elementelor inventariate se face prin observarea
directa (prin numărare , cântărire , măsurare , cubare si calcule tehnice , după caz)
pentru bunurile corporale (materiale), pe baza de registre sau documente

9http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx

18
(extrase de cont confirmate de terți), pentru bunurile necorporale (nemateriale),
creanțe si datorii. In ceea ce privește evaluarea elementelor patrimoniale
inventariate, aceasta se face la nivelul valorii actuale, denumita valoare de
inventar.
Valoarea de inventar, ca expresie a valorii actuale este estimata in funcție
de prețul pieței , utilitatea bunului pentru economia întreprinderii , starea si
amplasarea bun urilor. De aceea, in mai multe lucrări de specialitate se
precizează ca valoarea de inventar este egala cu valoarea de întrebuințare .
Valorile materiale evaluate la valoarea actuala numita si valoare de utilitate se
vor înscrie in coloana corespunzătoare din lista de inventariere numai in cazul
constatării deprecierilor. Valoarea de inventar se va stabili potrivit principiului
prudentei. In cazul in care se constata ca valoarea de inventar, stabilita in funcție
de prețul pieței , utilitatea bunului si starea in care se afla este mei mare decât
valoarea din contabilitate a acestor bunuri, in listele de inventariere se vor
înscrie valorile din contabilitate.10 Daca valoarea de inventar este mai mica decât
cea din contabilitate, in listele de inventariere se va înscrie si valoarea de
inventar, diferența reprezentând deprecierea bunurilor respective.11
Constatările efectuate de comisia de inventariere se înscriu in liste de
inventariere care se întocmesc separat pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe
categorii de bunuri.12
In listele de inventariere se prezinta cantitatea faptica, caracteristicile
calitative ale elementelor inventariate si starea lor. Acestea se semnează fila cu
fila de către comisia de inventariere si de către gestionari, iar pe ultima fila a
listelo r de inventariere gestionarul trebuie sa menționeze :
– daca toate cantitățile de bunuri au fost stabilite in prezenta sa;
– daca bunurile respective se afla in păstrarea si răspunderea sa;
– eventuale obiecții pe care le are de făcut ;

10 https://fdocument.pub/document/varianta -3-5619910c13b59.html
11 http://veganet.ro/legislatie/1995/mo95_292.htm
12 http://lucrari -cursuri.blogspot.com/2013/06/inventarierea -patrimoniului.html

19
– daca are bunuri care au rămas neinventariate.
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate
faptic
si înscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta tehnico -operativa (fisele
de magazie) si datelor din contabilitate care sunt verificate mai întâi cu ajutorul
balanțelor de verificare sintetice si analitice, apoi se verifica exactitatea datelor
din inventar, prin confruntarea exemplarului din aceste liste scrise de comisia de
inventariere cu exemplarul scris de gestionar, corectând -se eventualele diferențe
const atate.
Constatările comisiei de inventariere privind stocurile, respectiv
soldurile bunurilor materiale inventariate si stabilirea diferențelor , se
consemnează in listele de inventariere. In cazul modificărilor ulterioare făcute
unilateral in fisele de magazie, consemnările vor fi precedate de o ancheta
prealabila amănunțita .
Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o
verificare minuțioasa a exactității tuturor stocurilor din fisele de magazie si a
soldur ilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu
aceasta ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la stabilirea
rezultatelor inventarierii prin confruntarea cantităților consemnate in listele de
inventariere var ianta simplificata, cu evidenta tehnico -operativa pentru fiecare
poziție in parte urmând ca pozițiile cu diferențe sa fie preluate in lista de
inventariere centralizatoare.

2.2.2. Verificarea concordanței dintre evidenta operativă și evidenta
contabilă
Stabilirea rezultatelor inventarierii se face direct in listele de inventariere.
Aceste rezultate se determina prin compararea masurilor constatate direct prin
inventariere cu cele înregistrate in contabilitate.

20
”Înregistrarea in contab ilitate a rezultatelor inventarierii se face in
conformitate cu Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile,
aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 704/1993.
Prin compararea celor doua stocuri, scriptic si faptic, se constata eventualel e
plusuri sau minusuri la inventariere:
Stoc scriptic > stoc faptic = minus inventar
Stoc scriptic < stoc faptic = plus inventar
In cazul in care se constata diferențe intre situația scriptica si cea faptica se
vor analiza cauzele care au dus la aceste rezultate.13
După constatarea plusurilor si minusurilor de inventar se procedează la
regularizarea diferențelor potrivit Ordinului ministrului finanțelor nr. 94/2001
14pentru a probarea Reglementarilor contabilității armonizate cu directiva a -IV-a
a Comunității Economice Europene si cu Standardele Internaționale de
Contabilitate. ˝15
Pentru elementele de activ:
– diferențele constatate in plus intre valoarea de inventar si val oarea de
intrare nu se înregistrează in contabilitate, aceste elemente
menținând -se la valoarea lor de intrare;
– diferențele constatate in minus: intre valoarea de inventar stabilita la
inventariere si valoarea de intrare se înregistrează in contabilitate p e
seama amortizării , in cazul in care deprecierea este ireversibila sau se
constituie un provizion pentru depreciere, când deprecierea este
reversibila, menționând -se valoarea lor de intrare;
Pentru elementele de pasiv:
– diferențele constatate in plu s intre valoarea de inventar si valoarea de
intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se înregistrează in

13 http://lucrari -cursuri.blogspot.com/2013/06/inventarierea -patrimoniului.html
14 Ordinului ministrului finanțelor nr. 94/2001
15 http://lucrari -cursuri.blogspot.com/2013/06/inventarierea -patrimoniului.html

21
contabilitate prin construirea unui provizion, menționând -se la
valoarea lor de intrare;
– diferențele constatate in minus: intre valoarea de inventar si valoarea
de intrare nu se înregistrează in contabilitate, menținând -se la
valoarea lor de intrare.

Diferențele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt
regularizate prin următoarele modalități :
1. compensarea plusurilor cu minusuri de inventar
2. înregistrarea plusurilor de inventar si imputarea minusurilor de
inventar persoanelor vinovate.
Compensarea plusurilor cu minusurile sunt acceptate numai daca sunt
îndeplinite următoarele condiții :
 bunurile sunt de acelaș i fel, sunt asemănătoare in ceea ce privește aspectul
exterior: culoare, model, dimensiuni, ambalaj etc.
 plusurile si minusurile trebuie sa fie aferente aceleiași perioade de
gestiune si aceleiași gestiuni;
 compensările de fac pentru diferențele constatate in cadrul aceluiași
exercițiu .
Compensarea se face atât cantitativ cat si valoric.
Limita de compensare o constituie cantitatea cea mai mica, indiferent ca
este cu plus sau cu minus.
Metodologia de compensare:
Se așază stocurile la care s -au înregistrat plusuri si cele la care s -au
înregistrat minusuri in ordinea descrescătoare a preturilor. Compensarea
pornește de la stocul cu prețul cel mai mare către stocul cu prețul cel mai mic,
pana se ajunge la limita cantitativa de compensat. Aceasta pentru a nu rămâne
necompensate stocuri cu preț mare care se pot înregistra ca perisabilități , pe
cheltuielile întreprinderii .

22

In compensare pot intra stocuri cu preturi unitare diferite, si pot rezulta:
 plusuri valorice când cantitatea in plus intrata in compensare a fost
epuizata, dar valoarea plusului nu;
 minusuri valorice in situația inversa.
Plusul valoric permite recuperarea cheltuielilor cu stocul, iar minusul valoric
se impută gestionarului .
In cazul constatării unor lipsuri de gestiune imputabile, administrat orii vor
lua măsura imputării acestora la valoarea de înlocuire . Aceasta reprezintă costul
de achiziție al bunului respectiv la data constatării pagubei, format astfel:
– prețul de cumpărare practicat pe piața
(+) taxele ne recuperabile
(+) cheltuieli de transport – aprovizionare
(+) alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de
utilitate sau pentru intrarea in gestiune.
Daca bunurile lipsa imputabile nu pot fi cump ărate pe piața , valoarea de
imputare se stabilește de specialiștii in domeniul respectiv.16
Pentru lipsuri, sustrageri si orice alte fapte care produc pagube ce constituie
infracțiuni , ordonatorul de credite este obligat sa sesizeze organele de urmărire
penala in condițiile si la termenele stabilite de lege. Rezultatele inventarierii se
înscriu de către comisia de inventariere după confirmarea de către
compartimentul contabilitate a soldurilor scriptice, intra-un proces -verbal.
In urma compensării pot rămâne diferențe cantitativ -valorice in plus si/sau in
minus denumite diferențe nete. Plusurile cantitativ -valorice se înregistrează ca o
intrare de stoc concomitent cu diminuarea cheltuielilor ce stocul. Minusurile
cantitativ -valorice se înregistrează prin impu tație unei persoane vinovate
Cu ocazia stabilirii diferențelor de inventar se înregistrează si stocurile
finale sau variația stocurilor in cazul metodei inventarului intermitent. Mărimea

16 https://vdocuments.site/inventarierea -stocurilor -din-gestiune.html

23
stocurilor se determina prin inventarul fizic al acestora, iar ieșiri le prin calcul pe
baza relației :
Ieșirile de stocuri = S.I. + intrările de stocuri – S.F.
Unde – S.I. reprezintă soldul inițial
– SIF reprezintă soldul final
Calitatea inventarului ca metoda d e evidenta si calcul se extinde si la
determinarea unor indicatori economica -financiari sau asigurarea unor date
primare de intrare in contabilitate..
MINUSURILE DE INVENTAR
1. MINUSURI CANTITATIVE:

Din punct de vedere al categoriei patrimoniale inventariate, minusurile
sunt asimilate ieșirilor de bunuri ( scăderi de activ).
Contrapartida bunurilor (conturile care se debitează ) este diferita, in
funcție de cauzele care au generat minusurile.17
– minusuri in cadrul normelor legale de scăzământ (perisabilități );
– minusuri generate de calamitaț i naturale;
– minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice;
– minusuri pentru care, la data terminării inventarierii, nu se poate stabili
vinovăția unei persoane sau o alta cauza.

A. Minusuri in cadrul normelor legale de scăzământ (periș abilitățile )
Soluția contabila este opusa cazului plusurilor la inventar;
– la stocurile din aprovizionări , minusul este tratat ca o cheltuiala
înregistrata in același cont la care s -a înregistrat ieșirea (consumul);
– la stocurile din producție , minusul este tratat ca un v enit din producția
stocata.

17 https://fdocument.pub/document/varianta -3-5619910c13b59.html

24
Exemple:

 minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei:
601 Cheltuieli cu = 301 Materii prime”
5.000.000 lei
materii prime”

 minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei:
711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite”
3.000.000 lei
 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en -gross” in valoare de
4.200.000 lei:
607 „Cheltuieli privind mărfurile ” = 371 M arfuri ”
4.200.000 lei
 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en -detail” in valoare de
4.200.000 lei, din care cota de adaos comercial de 20 %, TVA 19%:
% = 371 Marfuri ”
4.200.000 lei
607 Cheltuieli privind mărfurile ”
2.941.177 lei
378”Diferente de preț la mărfuri ”
588.235 lei
4428”TVA neeligibila ”
670.588 lei
B. Minusuri generate de calamitați naturale:
Indiferent de categoria patrimoniala, minusurile generate de calamitați
naturale sunt operații cu caracter excepțional . In acest sens, uzanțele romanești
propun utilizare a nediferita a contului de cheltuieli 671 „cheltuieli privind
calamitățile si alte evenimente extraordinare”

25
Exemple:
 minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei:
671 Cheltuieli privind = 301 Materii prime”
5.000 .000 lei
calamitățile si alte
evenimente extraordinare”

 minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei:
671 Cheltuieli privind = 345”Produse finite”
3.000.000 lei
calamitățile si alte
evenimente extraordinare”
 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en -gross” in valoare de
4.200.000 lei:
671 Cheltuieli privind = 371 Marfuri ”
4.200.000 lei
calamitățile si alte
evenimente extraordinare”
 minusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en -detail” in valoare de
4.200.000 lei, din care cota de adaos comercial 20%, TVA 19%:
% = 371 Marfuri ”
4.200.000 lei
671 Cheltuieli privind
calamitățile si alte
evenimente extraordinare”
2.941.177 lei
378”Diferente de preț la mărfuri ”
588.235 lei

26
4428”TVA neexigibi la”
670.588 lei
 minusuri de mijloace fixe, aparatura birotica in valoare de 15.000.000 lei:
671 Cheltuieli privind = 214 Aparatura birotica”
15.000.0 00 lei
calamitățile si alte
evenimente extraordinare”

C. Minusuri cauzate de unele persoane fizice sau juridice:
Fiecare operație in parte generează doua înregistrări :
– evidențierea minusului propriu -zis, soluționata pentru stocuri ca in cazul
minusu rilor in cadrul normelor legale de scăzământ :
. la stocurile din aprovizionări minusul este tratat ca o cheltuiala de
exploatare
. la stocurile din producție , minusul este tratat ca un venit din producția
stocata
. la mijloacele fixe, operația nu are caracter excepțional
– imputarea prejudiciului in contul persoanelor vinovate: debitarea fie a
contului 428 „alte datorii si creanțe in legătura cu personalul”, daca persoanele
vinovate sunt salariații întreprinderii , fie a contului 461 „debitori diverși ”, in
toate celelalte cazuri; contrapartida creanței este un venit.
Exemple:
1. Minusuri de materii prime in valoare de 5.000.000 lei:
601 Cheltuieli cu materii prime” = 301 Materii prime”
5.000.000 lei
2. Imputa rea prejudiciului referitor la materii prime cu valoarea de 5.500.000 lei,
TVA 19%:
428 Alte datorii si = %
6.545.000lei

27
creanțe in legătura 758 Alte venituri din
cu personalul” exploatare”
5.500.000lei
4427”TVA colect ata”
1.045.000lei
3. Minusuri de produse finite in valoare de 3.000.000 lei:

711”Variatia stocurilor” = 345”Produse finite”
3.000.000lei
4. Imputarea prejudiciului referitor la produse finite cu valoarea de 3.500.000
lei, TVA 19%:
428 Alte datorii si creanțe = %
4.165.000lei
in legătura cu personalul” 758 Alte venituri din
exploatare”
3.500.000lei
4427”TVA colectata”
665.000lei
5. Minusuri de mijloace fixe, aparatura birotica, in valoare de 15.000.000 lei,
neamortizate integral, ci in proporție de 40% (6.000.000 lei):

% = 214 Aparatura birotica”
15.000.000lei
281”Amortizari privind
imobilizările corporale”
6.000.000lei
658 Alte cheltuieli de exploatare”
9.000.000lei

28
6. Imputarea prejudiciului referitor la mijloace fixe cu valoarea d e 10.000.000
lei, TVA 19%:
461 Debitori diverși ” = %
11.900.000lei
758 Alte venituri din
exploatare”
10.000.000lei
4427”TVA colectata”
1.900.000lei
D. Minusuri pentru care la data termină rii inventarierii nu se poate stabili
vinovăția unei persoane sau o alta cauza.
Cazul este clasificat unul in curs de clarificare. Ca atare, contrapartida
activului constatat minus la inventar va fi un cont de așteptare .
Ulterior in urma stabilirii vinovăției , contul 473”decontari din operații in
curs de clarificare” se creditează , in corespondenta cu debitul contului ce
reflecta cauza minusului.
Exemple:
a) – minusul de marfuri in valoare de 4.200.000 lei la o întreprindere
comerciala „en-gross” pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate
determina faptul generator:
473”Decontari din operații = 371 Marfuri ”
4.200.000 lei
in curs de clarificare”
– soluțion area ulterioara a cazului: perisabilități
607 Cheltuieli privind mărfurile ” = 473”Decontari din operații
4.200.000
in curs de clarificare”

29
b) – minusu l de semifabricate in valoare de 3.000.000 lei la o întreprindere
industriala, pentru care, pana la data inventarierii, nu se poate determina faptul
generator:
473”Decontari din operații = 341 Semifabricate ”
3.000.000 lei
in curs de clarificare”
– soluționarea ulterioara a cazului: minus generat de calamitați naturale.
671 Cheltuieli privind calamitățile ” = 473”Decontari din operații
3.000.000 si alte evenimente extraordina re” in curs de clarificare”
c) – minusul de produse finite in valoare de 6.700.000 lei:
473”Decontari din operații = 345”Produse finite”
6.700.000 lei
in curs de cl arificare”
– soluționarea ulterioara a cazului: imputarea prejudiciului in contul unei
persoane vinovate.
– stornarea operației de constatare a minusului, pentru care, la inventariere,
nu se poate determina faptul generator (suma in roșu sau in chenar).
473”Decontari din operații = 345”Produse
finite”
in curs de clarificare”
– înregistrarea minusului ca o diminuare a variației stocurilor18
711”Variatia stocuril or” = 345”Produse finite”
6.700.000 lei
– imputarea propriu zisa cu aceeași valoare de 6.700.000 lei, TVA 19%:
428 Alte datorii si creanțe = %
7.973.000 lei
in legătura cu personalul” 758 Alte venituri din

18 http://lucrari -cursuri.blogspot.com/2013/06/inventarierea -patrimoniului.html 6.700.000
lei

30
exploatare”
6.700.000 lei
4427”TVA colectata”
1.273.000 lei
2 MINUSURI CALITATIVE (DEPRECIERILE):
Minusurile calitative (deprecierile) sunt de doua tipuri: reversibile si
ireversibile. Cele reversibile se vor înregistra in contabilitate sub forma
provizioanelor pentru deprecieri, iar cele ireversibile sub forma unor
amortismente suplimentare.
A. MINUSURI REVERSIBILE

Exemple:
– ”se constata o depreciere a mărfurilor stocate, stoc scriptic 2.500 buc.,
cost achiziție 6.000lei/buc; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piața a mărfurilor
in momentul inventarierii 5.000 lei/buc.19
Se înregistrează o depreciere de: (6.000 lei -5.000lei)x2.500buc. pentru care
se cons tituie un provizion in valoare de 2.500.000 lei.
6814 „Cheltuieli de exploatare = 397 „Provizioane pentru
2.500.000lei
privind provizioanele pentru deprecierea mărfurilor ”
deprecierea activelor circulante”
Dupa o perioada se constata o creștere a valorii mărfurilor la 6.000 lei/buc.,
stoc 2.500 buc., anulând -se provizionul d eoarece nu își mai are obiectul
397 „Provizioane pentru = 7814 „Venituri din provizioane
2.500.000
deprecierea mărfurilor ” pentru deprecierea
activelor
circulante”

19 https://docslide.net/documents/varianta -3-5619910c13b59.html

31
– se constata un client rău-platnic , creanța asupra acestuia fiind de 1.190.000
lei, probabilitatea de încasare in exercițiul următor este de 50% (probabilitatea
de neîncasare este de 100% – 50% = 50% )
N.O: „ Înregistrare creanța incerta”( exercițiul N )
4118 „ Clienți incerți ” = 411 „ Clienți ” 1.190.000
lei
La sfârșitul exercițiului se va înregistra un provizion pentru deprecierea
creanțelor clienți pentru suma corespunzătoare probabilității de neîncasare
(100% – probabilitatea de încasare ) a clienților , provizionul constituind -se la
valoarea fără TVA (19%). ˝20
Provizion = valoare creanța /1,19 x probabilitatea de neîncasare
Provi zion = 1.190.000 lei /1.19 x 50% = 500.000 lei

N.O: „ Constituire provizion pentru deprecierea creanței clienți ” (exercițiul
N)
6814 „Cheltuieli de exploatare = 491 „Provizioane pentru
500.000 lei
privind provizioanele pentru deprecierea creanțelor
deprecierea activelor circulante” clienți ”
In exercițiul următor clientul intra in procedura de faliment si se
înregistrează pierderea din creanțe .
N.O: „ Înregistrarea pierderii din creanțe ” (exercițiul N+1)
% = 4118 „ Clienți incerți ”
1.190 .000 lei
654 „Pierderi din creanțe ”
1.000.000 lei
4427 „TVA colectata”
190.000 lei

20 http://www.scritub.com/economie/cont abilitate/Proiect -de-diploma -Inventarier2451418224.php

32
B. MINUSURI IRE VERSIBILE
Exemplu:
– se constata la inventariere o diferența intre amortizarea rezultata ca
urmare a aplicării gradului de utilizare a mijloacelor fixe astfel: un mijloc de
transport cu valoarea contabila de intrare ( VECI ) 100.000.000 lei , valoarea
amortizata (VA) 36.000.000 lei, valoarea constatata la inventar (VI) 60.000.000
lei.21
VECI 100.000.000 lei
VA 36.000.000 lei
VNC 64.000.000 lei
. VI 60.000.000 lei
Se constata o depreciere ireve rsibila a mijlocului de transport in valoare de
4.000.000 lei pentru care se va constitui o amortizare suplimentara.
N.O: „ Înregistrare amortizare suplimentara”
6811 „ Cheltuielii de exploatare = 2813 „ Amortizarea
4.000.000 l ei
privind amortizarea imobilizărilor ” mijloacelor de transport”
PLUSURILE DE INVENTAR
Plusurile de inventar se înregistrează ca intrări in patrimoniul
întreprinderii ținând seama de natura elementelor respective.
Plusurile de inventar se întâlnesc in cazul:
– mijloacelor fixe;
– stocurilor;
– numerarului existent in casierie.
A. Plusuri de active imobilizate la valoarea de inventar.
Contrapartida plusului de mijloace fixe este considerata o subvenție
pentr u investiții
20, 21, 23, 26 = 131

21 https://docslide.net/documents/varianta -3-5619910c13b59.html

33
„Conturi de active imobilizate” „ Subvenții pentru investiții ”
Plusuri de inventar in cazul stocurilor:
– trebuie sa realizeze o distincție intre stocu rile rezultate din aprovizionări si
stocurile rezultate din producție ;
– operațiile au in marea lor majoritate un caracter curent;
– plusurile constatate la stocurile din aprovizionări conduc la scăderea
cheltuielilor (conturile la care s -ar fi înregistrat consumul)
30, 35, 36, 37 = 60
„Conturi de stocuri” „ Che. cu materii prime, materiale si
mf”
(pe fiecare categorie de st ocuri)
– plusurile constatate la stocurile in producție conduc la o creștere de
venituri (conturile la care s -ar fi înregistrat producția obținuta )

33, 34 = 711
„Conturi de stocuri” „ Variația stocurilor” 22
Exemple:
 plusuri de materi i prime constatate la depozite in valoare de 500.000 lei:
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime”
500.000 lei
 plusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en gros” in valoare de
1.300.000 lei
371 „Ma rfuri” = 607 „Cheltuieli privind mărfurile ”
1.300.000 lei
 plusuri de marfuri la o întreprindere comerciala „en detail” in valoare de
4.200.000 lei din care cota de adaos comercial de 20% si TVA 19 %:
371 „Marfuri” = %
4.200.000 lei

22 https://dokumen.tips/documents/studiu -566c90a4d2bee.html

34
607 „Cheltuieli privind mărfurile ”
2.941.177 lei
378 „ Diferențe de preț la mărfuri ”
588.235 lei
4428 „TVA neexigibila”
670.588 lei
 plusuri de produse finite in valoare de 2.000.000 lei:
345 „Produse finite” = 711 „ Variația stocurilor”
2.000.000 lei
A. Plusurile de inventar in cazul numerarului existent in casierie:
-plusul conduce la realizarea unui venit excepțional dar la întreprinderile cu
capital de stat el trebuie vărsat bugetului de stat.
 la o întreprindere cu capital priva t in valoare de 5.200.000 lei:

5311 „Casa in lei” = 7588 „Alte venituri din
5.200.000 lei
exploatare”
 la o întreprindere cu capital de stați valoare de 5.200.000 lei:
5311 „Casa in lei” = 448 „Alte datorii si creanțe
5.200.000 lei
cu bugetul statului”

2.2.3. Verificarea concordanț ei dintre contabilitatea sintetică și
contabilitatea analitică
In aceasta etapa se pleacă mai întâi de la evidenta operativa in întreprinderea
respectiva. In general, evidenta operativa se organizează pentru imobilizări
corporale, stocuri, unele active bănești si chiar pentru cheltuieli si venituri. De
asemenea, se are in vedere metoda de organizare a contabilității analitice a unor

35
active si pasive in funcție dc opțiunea întreprinderii privitoare la metodele alese
si de necesitățile de informare.
Astfel, pentru imobilizările corporale sub denumirea generica de
,,mijloace fixe" exista un document de evidenta operativa utilizat pentru
reflectarea existentei si mișcării cantitative a acestora numit ,,Lista pentru
inventariere si evidenta a mijloacelor fixe" d eschis pe locuri de gestionare, (
secții , ateliere, administrație etc.)
Pentru contabilitatea analitica a mijloacelor fixe se utilizează doua
metode, si anume:
– o metoda utilizând doua registre: Fisa mijlocului fix si Registrul
numerelor de inventar;
– o metoda utilizând Registrul pentru evidenta analitica.
Indiferent ce metoda se aplica, la finele anului se verifica concordanta
dintre evidenta operativa unde existenta de mijloace fixe este exprimata
cantitativ cu evidenta cantitativ valorica de la con tabilitate (fie Fisa mijlocului
fix, fie Registru pentru evidenta analitica).23
In cazul stocurilor se are in vedere metoda de organizare a contabilității
analitice a stocurilor si anume: fie metoda fiselor cantitativ -valorice, fie cea
operativ -contabila (per sold) fie metoda global valorica.24
Raportul de gestiune se completează zilnic in doua exemplare de către
gestionar, pentru fiecare gesti une in parte. La începutul fiecărei zile se înscrie
soldul valoric de la finele zilei precedente după care se înregistrează pe baza de
documente justificative toate intrările valorice si respectiv ieșirile valorice, iar la
finele fiecărei zile se determina soldul care reprezintă existentele scriptice de
mărfuri si ambalaje. Exemplarul doi al raportului de gestiune se transmite
contabilității pentru a se verifica concordanta cu evidenta analitica.

23 http://fliphtml5.com/vcek/aruc/basic
24 http://www.creeaza.com/afaceri/economi e/contabilitate/LUCRARILE -PREGATITOARE -INTOCMI213.php

36
Pentru încasările si plățile in numerar se utilizează ca doc ument de
evidenta operativa Registrul de casa care se întocmește zilnic in doua exemplare
de casierul unității pe baza documentelor justificative de încasări si plăti in
numerar. In urma însumării existentelor de numerar de la începutul fiecărei zile
cu încasările din care se scad plățile rezulta soldul casei.
• Pe baza Registrului de casa se înregistrează in contabilitate toate operațiunile
de încasări si plăti. Ca urmare, concordanta dintre Registrul de casa si
contabilitate trebuie sa se efectueze la int ervale mai scurte de timp dar in mod
obligatoriu la 31 decembrie a exercițiului financiar.25
Pentru toate conturile sintetice care se dezvolta pe conturi analitice este
necesar sa se întocmească balanțe de verificare analitice cu ajutorul cărora se
verific a concordanta dintre contabilitatea sintetica si cea analitica. Aceasta
concordanta se verifica prin corelațiile care trebuie sa existe intre contul sintetic
si conturile sale analitice, determinate cu ajutorul balanțelor de verificare,
astfel:26
”1. Soldul inițial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor inițiale
ale conturilor analitice.
2. Rulajul debitor al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor
debitoare ale conturilor analitice.
3. Rulajul creditor al contului sintet ic trebuie sa fie egal cu suma rulajelor
creditoare ale conturilor analitice.
4. Total sume debitoare ale contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma totalului
sumelor debitoare ale conturilor analitice.
5. Total sume creditoare ale contului sintetic tre buie sa fie egal cu suma totalului
sumelor creditoare ale conturilor analitice.

25 https://docslide.net/documents/laura -boeriu.html?h=myslide.es
26 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARILE -PREGATITOARE -INTOCMI213.php

37
6. Soldul final al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor finale ale
conturilor analitice. ˝27

2.2.4. Întocmirea balanței de verificare înainte de inventariere
Întocmirea primei balanțe de verificare a conturilor sintetice înainte de
inventariere se face pe baza datelor din conturile sintetice. Aceasta balanța
provizorie are ca scop determinarea existentelor de active, datorii si capitaluri
proprii, pe baza date lor din contabilitate si stabilirea soldurilor scriptice.
Întocmirea acestei prime balanțe de verificare realizează una din
principalele funcții ale acesteia si anume: ,,Verificarea exactității datelor
înregistrate in conturi".28 Cu aceasta ocazie se verif ica egalitățile specifice
balanței de verificare in funcție de tipurile de balanța întocmita , si anume cu
una, doua, trei sau patru egalități . Stocul scriptic se poate determina întocmind
oricare din aceste balanțe , dar se recomanda întocmiră balanței de verificare cu
patru egalități , deoarece este cea mai utila pentru întocmirea situațiilor
financiare anuale. Este important sa se confrunte rulajele din balanța de
verificare cu totalul sumelor din Registrul jurnal, care trebuie sa fie egale pentru
aceeași perioada de timp29.
Cu ajutorul balanțelor de verificare nu se pot descoperi:
a) Omisiunile de înregistrare concretizate in faptul ca o operație
economica nu este înregistrata nici in ,,Registrul jurnal" si, prin urmare, nici in
,,Registrul Cartea -Mare".30
b) Erorile de compensație concretizate in raportarea greșita a sumelor din
,,Registrul jurnal" sau din documentele justificative in ,,Registrul Cartea -Mare"
in sensul ca s -a trecut o suma in plus într-o parte a unui cont sau a mai multor

27 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/co ntabilitate/LUCRARILE -PREGATITOARE -INTOCMI213.php
28 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/METODOLOGIA -EFECTUARII -INVENTA726.php
29 OMFP 1802/2014, pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, d atoriilor și capitalurilor proprii
30 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/57601

38
conturi si o alta s uma in minus, egala cu cea trecuta in plus, astfel încât pe total
cele doua categorii de sume se compensează .
c) Erorile de imputație concretizate in raportarea unor sume exacte ca
valori absolute din ,,Registrul -jurnal" in ,,Registrul Cartea -Mare" atât in debit
cat si in credit, însă in alte conturi decât cele corespunzătoare conținutului
economic al operației respective; Alte erori de înregistrare a unor operații cum ar
fi: stabilirea unor corespondente greșite a conturilor, înregistrări duble ale unor
operații economice, inversări de formule contabile, redactări de formule
contabile corecte dar cu alte sume, mai mari sau mai mici decât cele reale etc.31

2.3. Stabilirea situației reale a elementelor patrimoniale
Stabilirea rezultatelor inventarierii și înr egistrarea acestora constituie
etapa în care se întocmesc situațiile comparative pentru stabilirea rezultatelor
inventarierii precum și aceea în care se înfăptuiește operațiile de regularizare a
diferențelor constatate la inventar și înregistrarea lor.32
Pentru toate plusurile, lipsurile și deprecierile constatate, precum și pentru
pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripție a creanțelor sau din
alte cauze, comisia de inventariere trebuie să primească explicații scrise de la
persoanele care a u răspunderea gestionări33
Pe baza explicațiilor primite si a documentelor cercetate, comisia de
inventariere stabilește caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor
constatate, precum si caracterul plusurilor, propunând , in conformitat e cu
dispozițiile legale, modul de regularizare a diferențelor dintre datele din
contabilitate si cele faptice, rezultate in urma inventarierii.34
Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor
deprecieri posibil reversibile t rebuie constituit un provizion pentru deprecieri

31 http://fliphtml5.com/vcek/aruc/basic
32
33 http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx
34http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/57601

39
care să reflecte situația reală existentă, indiferent de situația economică a
agentului economic respectiv, chiar și în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt
recunoscute din punct de vedere fiscal.35
În caz ul în care se va constata o depreciere ireversibilă la mijloace fixe se
va proceda la constituirea unei amortizări suplimentare în vederea punerii de
acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilită cu ocazia inventarierii,
amortizare suplimentară care nu este însă deductibilă din punct de vedere
fiscal.36
Bunurile constatate în plus se evaluează și se înregistrează în contabilitate
la valoarea justa.
În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor
lua măsura de a le impu ta acestora la valoarea lor de înlocuire. La stabilirea
valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate
infracțiuni , se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu
eventualele plusuri constatate dacă sunt înde plinite următoarele condiții :
• existența riscului de confuzie între sorturile aceluiași bun material, din
cauza asemănării în ceea ce privește aspectul exterior: culoare, desen, model,
dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;
• diferențele constatate în plu s sau în minus să privească aceeași perioadă
de gestiune și aceeași gestiune.
La stabilirea valorii de imputare nu se vor avea în vedere provizioanele
pentru depreciere constatate. Nu se admite compensarea în cazurile în care s -a
făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din
degradarea bunurilor respective datorită vinovăției persoanelor care răspund de
gestionarea acestor bunuri.37

35 OMFP 18 02/2014, pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de
natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii
36 http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx
37 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/5 7601

40
Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje și alte valori materiale
care întrunes c condițiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă
anual de către administratori, respectiv ordonatorii de credite.
Pentru valorile materiale la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul
compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inve ntariere, scăzămintele se
calculează numai în situația în care cantitățile lipsă sunt mai mari decât
cantitățile constatate în plus. In aceasta situație , cotele de scăzăminte se aplica in
primul rând la bunurile la care s -au constatat lipsurile.38
Daca in urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferențe
cantitative in minus, cotele de scăzăminte se pot aplica si asupra celorlalte
bunuri admise in compensare, la care s -au constatat plusuri sau la care nu au
rezultat diferențe .
Diferența stabili ta in minus in urma compensării si aplicării tuturor
cotelor de scăzăminte , reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de
la persoanele vinovate, in conformitate cu dispozițiile legale.
Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite
intern nu se aplica anticipat, ci numai după constatarea existentei efective a
lipsurilor si numai in limita acestora.39
De asemenea, normele de scăzăminte nu se aplica automat, aceste
norme fiind considerate limite maxime. Pentru pagubel e constatate in gestiune
răspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la
valoarea de înlocuire .40
In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, datele rezultate
din operațiunea de inventariere se actualizează cu intrările sau ieșirile din
perioada cuprinsa intre data inventarierii si data încheierii exercițiului financiar,
datele actualizate fiind apoi cuprinse in registrul -inventar. Operațiunea de
actualizare a datelor rezultate din inventariere se va efectua as tfel încât la

38 http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx
39 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/METODOLOGIA -EFECTUARII -INVENTA726.php
40 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/57601

41
sfârșitul exercițiului financiar sa fie reflectata situația reala a elementelor de
active, datorii si capitaluri proprii.
Propunerile cuprinse in procesul -verbal al comisiei de inventariere
se prezinta, in termen de 7 zile de la data închei erii operațiunilor de inventariere,
administratorului unității . Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului
financiar -contabil si al conducătorului compartimentului juridic, decide asupra
soluționării propunerilor făcute , cu respectarea dispozițiilor legale.
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate in evidenta tehnica -operativa
in termen de cel mult 7 zile lucrătoare de la data aprobării procesului -verbal de
inventariere de către administrator sau ordonatorul de credite. Rezultatul
inventarierii se înregistrează in contabilitate potrivit prevederilor Legii nr.
82/1991, republicata, cu modificările si completările ulterioare, si in
conformitate cu reglementările contabile aplicabile.
Pe baza registrului -inventar si a balanței de verificare întoc mite la
31 decembrie se întocmește bilanțul care face parte din situațiile financiare
anuale, ale cărui posturi, in conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991,
republicata, cu modificările si completările ulterioare, si ale reglementarilor
contabile apl icabile, trebuie sa corespunda cu datele înregistrate in contabilitate,
puse de acord cu situația reala a elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza
inventarului.

2.3.1. Pregătirea inventarierii patrimoniului
”Pregătirea inventarierii se refera la masuri cu caracter organizatoric si
contabil care sa asigure desfășurarea în bune condițiuni a celorlalte etape care se
succed.
Mai întâi, se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisa,
semnata de conducătorul unității patrimoniale si de conducătorul
compartimentului financiar -contabil. Se efectuează instructajul membrilor
acesteia (asupra modului de organizare si desfășurare a inventarierii, tehnicii de

42
lucru sau procedeelor folosite, a modului de completare a listelor de
inventariere). C omisia este formata din cel puțin doua persoane, cu pregatire
corespunzătoare economica si tehnica, care sa asigure efectuarea corecta si la
timp a inventarierii patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale.
Acolo unde este cazul, comisiile s unt coordonate de o comisie centrala.41 La
lucrările de inventariere trebuie sa participe întreaga comisie de inventariere.
Membrii comisiilor de inventariere nu pot fi înlocuiți decât în cazuri bine
justificate si numai prin decizie scrisa, emisa de persoa nele care i -au numit42.
Nu pot face parte din comisiile de inventariere: gestionarii depozitelor si
magazinelor; șeful compartimentului supus inventarierii; contabilii care țin
evidenta gestiunilor respective, cu excepția unităților mici.43
Tot sub aspect or ganizatoric, se iau masuri pentru crearea condițiilor
corespunzătoare de lucru comisiei (comisiilor) de inventariere prin:
– stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariază si ordinea în care
se efectuează inventarierea acestora;
– asigurarea pers onalului necesar pentru manipularea valorilor materiale
care se inventariază :
– sortarea, gruparea obiectelor, codificarea acestora, întocmirea etichetelor
de raft, separarea bunurilor deteriorate de cele în stare buna;
– asigurarea aparatelor si instrumen telor adecvate si în număr suficient
pentru măsurare , cântărire etc., a mijloacelor necesare identificării (cataloage,
mostre, etc.), precum si a formularelor si rechizitelor necesare;
– dotarea comisiilor de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si d e
sigilare a spatiilor – dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu doua rânduri
de încuietori diferite.

41 http://scoalacucuteni.ro/wp -content/uploads/2015/03/POCT -07-inventarierea -patrimoniului.doc
42 http://ww http://scoalacucuteni.ro/wp -content/uploads/2015/03/POCT -07-inventarierea –
patrimoniului.doc w.scritub.com/istorie/INVENTARIEREA -PATRIMONIULUI82557.php
43 http://www.infokam.ro/firme/1234/3_Pregatire%20inventarierii .doc

43
Din punct de vedere contabil se iau masuri de înregistrare la zi în evidenta
tehnico -operativa (fisele de magazie) organizata la gestiuni, precum si în
contabilitatea sintetica si analitica, a tuturor documentelor până la data la care se
face inventarierea, stabilindu -se soldurile în fisele sintetice si analitice ale
conturilor respective ˝.44

2.3.2. Inventarierea propriu -zisă
Inventarierea propriu -zisa se realizează la locurile de păstrare sau depozitare.
Înainte de începerea operațiunii de inventariere, comisia de inventariere ia o
declarație scrisa de la gestionar din care sa rezulte daca:
– gestionează valori materiale si în alte locuri de depozitare;
– are bunuri în gestiune aparținând terților , primite cu sau fără documente;
– are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are
cunoștința ;
– are valori materiale nerecepți onate sau care trebuie livrate, pentru care s -au
întocmit documentele aferente;
– a primit sau eliberat valori materiale fără documente legale;
– deține numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în
gestiunea sa;
– are documente de primire -eliberare care nu au fost operate în evidenta gestiunii sau
care nu au fost predate la contabilitate.

44 http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx

44
De asemenea, gestionarul va menționa , în declarația scrisa, numărul si data
ultimului docu ment de intrare si de ieșire a bunurilor în/din gestiune.
Declarația trebuie sa conțină data când se întocmește si semnătura gestionarului,
acelei gestiuni care urmează sa fie inventariata, precum si semnăturile membrilor comisiei
de inventariere, care a testa ca a fost data în prezenta acestora.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare , cântărire , măsurare sau cubare,
potrivit particularităților bunurilor. Fac excepție de la aceasta regula, bunurile aflate în
ambalaje originale intacte, care s e desfac prin sondaj. Daca se inventariază materiale sau
mărfuri voluminoase, a căror cântărire sau măsurare este neraționala sau ar provoca
pierderi, stocurile faptice ale acestora se stabilesc pe baza anumitor calcule tehnice
(exemplu ciment, otel beton, produse de cariera si balastiera, materiale si produse agricole,
etc.).
Normele legale în vigoare conțin prevederi concrete cu caracter general si specifice
pentru inventarierea mijloacelor materiale, producției neterminate, mărfurilor si
ambalajelor în comerț , a producției agricole etc.
Bunurile cu grad mare de perisabilitate se inventariază cu prioritate, fără a se
stânjeni desfacerea imediata a acestora.
Pentru desfășurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, daca este posibil, sa
se sisteze operațiunile de predare -primire a bunurilor supuse inventarierii. Pentru a nu se
stânjeni procesul normal de primire sau livrare a bunurilor, operațiunile respective se pot
efectua numai în prezenta comisiei de inventariere, care va menționa pe documentele
respective "primit sau eliberat în timpul inventarierii".45
Bunurile degradate, greu vandabile, inutilizabile etc., se trec în liste separate. De
asemenea, bunurile aparținând altor unități (închiriate, primite în regim de leasing, î n

45 http://www.scritub.com/istorie/INVENTARIEREA -PATRIMONIULUI82557.php

45
custodie, în consignație , pentru prelucrare) se înscriu în liste separate, iar o copie a acestor
liste, se trimite în termen legal unităților patrimoniale cărora le aparțin bunurile respective,
pentru confruntare.
Toate bunurile inventariate se înscriu î n liste de inventariere (varianta simplificata,
cod 14 -1-2/b), care trebuie sa se întocmească pe locuri de depozitare, pe gestionari si pe
categorii de bunuri cu caracteristicile respective. Conținutul informațional al acestui
document se prezinta în conti nuare:
Unitatea…. … Pag…
Gestiunea… …
Lista de inventariere
Data––––––

Nr
crt. Cod sau
denumire Inventar faptic Nr.
crt. Cod sau denumire Inventar faptic

Modul de efectuare al inventarierii, precum si datele tehnice care au stat la
baza calculelor se menționează în listele de inventari ere.

46
Stabilirea lipsurilor si plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii
se efectuează în cadrul listei de inventariere centralizatoare (cod 14 -3-12), prin preluarea
din listele de inventariere, varianta simplificata, numai a poziții lor cu diferențe .
Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii
inventariate, în fișete , casete, dulapuri, etc. încuiate si sigilate.
Listele de inventariere se semnează , pe fiecare fila, de către membrii comisiei de
inventarie re si de către gestionar.
Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa menționeze daca toate
valorile materiale si bănești din gestiune au fost inventariate si consemnate în listele de
inventariere în prezenta sa. De asemenea, acesta menționează daca are obiecții cu privire la
modul de efectuare a inventarierii.
Trebuie menționat faptul ca, în cazul elementelor patrimoniale pentru care au fost
constituite provizioane pentru deprecieri ( imobilizări corporale, elemente de natura
stocurilor, titluri de plasament), în listele de inventariere centralizatoare se va înscrie
valoarea contabila neta a acestora, care se compara cu valoarea lor actuala stabilita cu
ocazia inventarierii.
Inventarierea elementelor patrimoniale ce nu reprezi ntă valori materiale se
efectuează prin prezentarea lor în situații analitice distincte al căror total sa justifice soldul
conturilor sintetice respective în care acestea sunt cuprinse si care se preiau în
centralizatorul listelor de inventariere.46

2.3.3. Stabilirea, regularizarea și înregistrarea diferențelor
constatate la inventariere

46 http://www.scritub.com/istorie/INVENTARIEREA -PATRIMONIULUI82557.php

47
Evaluarea stocurilor faptice în listele de inventariere centralizatoare se face cu
utilizând aceleași preturi folosite la înregistrarea bunurilor în contabilitate.
Pentru stabilirea valorii de inventar (denumita valoare actuala), în vederea
determinării deprecierilor provizorii, pentru constituirea provizioanelor, evaluarea
elementelor patrimoniale se face conform prevederilor din Legea contabilității (art. 9),
astfel:
– bunurile de natura imobilizărilor , se evaluează la valoarea rămasa neamortizata, cu
excepția celor constatate ca fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea lor actuala (în
funcție de prețul pieței , starea lor fizica, precum si de utilitatea lor în cadrul unității );
– stocurile si celelalte bunuri se evaluează la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui
element, denumita si valoare de inventar;
– bunurile depreciate, se evalueaza la valoarea de utilitate a fiecarui element, în functie de
utilitatea bunului în unitate si de pretul pietei;
– creantele si datoriile se evaluează la valoarea nominala;
– creantele si datoriile incerte se evalueaza, de asemenea, la valoarea lor de utilitate, stabilita
în functie de valoarea lor probabila de înca sat, respectiv de plata: creantele si datoriile
existente în valuta precum si disponibilitatile în devize se evalueaza la cursul de schimb la
pietei valutare, comunicat de BNR în ultima zi a exercitiului.
– titlurile imobilizate se evaluează la valoarea de utilitate, iar titlurile de plasament,
la cursul mediu al ultimei luni din an sau la valoarea probabila de negociere, după caz.
Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizează prin confruntarea datelor
consemnate în listele de inventariere cu cele din evidenta contabila sau evidenta operativa.
Pentru ca cifrele sa fie comparabile si diferentele reale, este necesar ca datele
inventarierii sa fie stabilite la aceeași data calendaristica. Determinarea rezultatelor

48
inventarierii, r espectiv a diferențelor , în plus sau în minus, se face direct pe listele de
inventariere.
Datele din listele de inventariere servesc la întocmirea registrului inventar (cod 14 -1-
2).
Rezultatele inventarierii se consemneaza în documentul numit proces verbal de
inventariere , în care se înscriu în principal: perioada si gestiunile inventariate, precum si
persoanele care au efectuat inventarierea: plusurile si minusurile constatate; compensarile
efectuate; bunurile depreciate, precum si creantele si obligatiile incerte si în litigiu;
valorificarea rezultatelor inventarierii; constituirea si regularizarea provizioanelor, precum
si concluziile si propunerile referitoare la inventariere.
Pentru a stabili caracterul diferențelor , comisia de i nventariere analizeaza cauzele
care au produs plusurile si minusurile, solicita explicatii în scris de la gestionar si
formuleaza, potrivit dispozițiilor legale, propuneri de regularizare a acestora si înregistrare a
diferențelor de inventar.
Înregistrarea rezultatelor definitive ale inventarierii se face în scopul punerii de acord
a datelor contabilității cu realitatea faptica constatata.
Potrivit art. 48 din Ordinul Ministrului Finantelor nr. 2388/1995, rezultatele
inventarierii tr ebuie înregistrate, atât în evidenta tehnic -operativa, cât si în contabilitate, în
termen de cel mult 5 zile de la data terminarii operațiunilor de inventariere.
De regula, valorificarea inventarierii se face prin înregistrarea plusurilor si im putarea
minusurilor.
Daca lipsurile nu se datoreaza vinovatiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile
unității patrimoniale.

49
Se admit compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai când exista riscul
de confuzie, când se refera la aceleași bunuri, aceeași perioada de gestiune si la acelasi
gestionar, fără însă a diminua valoric patrimoniul unității .
Listele cu valorile materiale care întrunesc condițiile de compensare datorita riscului
de confuzie se aproba anual de către administratorii, respectiv de către ordonatorii de
credite. Lipsurile peste normele stabilite si pierderile cauzate de proasta gestiune se pot
imputa celor vinovati la valoarea de înlocuire reprezentata de costul de achizitie, care
cuprinde pretul de cumparare practicat pe piata, la care se adauga taxele nerecuperabile,
inclusiv TVA, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în
stare de utilitate a bunului respectiv.
Înregistrarea în contabilitate a v alorii bunurilor imputate, ceea ce înseamna, în primul rând,
crearea creanței fata de persoana vinovata, este următoarea :
428
"Alte datorii si creanțe în legătura
cu personalul"

= %
758
"Alte venituri din exploatare"
4427
"TVA colectata"

” Daca valoarea bunurilor se imputa terților (persoane din afara unității ), în locul contului
428, "Alte datorii si creanțe în legătura cu personalul"se utilizează contul 461 "Debitori diverși ".
Concomitent cu operatia mentionata anterior, se desc arca gestiunea cu elementele
patrimoniale de natura stocurilor.

50
a) Cele provenite din aprovizionari, se înregistreaza dupa cum urmeaza:
– materia prima constatata lipsa:
601
"Cheltuieli cu materiile prime" = 301
"Materii prime"
– materiale consumabile (ma teriale auxiliare, combustibil, piese de schimb, etc):
602
"Cheltuieli cu materialele
consumabile" = 302
"Materiale consumabile"
– obiecte de inventar în depozit constatate lipsa:
603
"Cheltuieli privind materiale de
natura obiectelor de inventar" = 303
"Materiale de natura obiectelo de inventar"
– mărfuri constatate lipsa:
607
"Cheltuieli privind mărfurile " = 371
"Marfuri"
b) Elementele de natura stocurilor obtinute din producție proprie (semifabricate, produse
finite):
711
"Venituri din producția stocata" = %
341

51
"Semifabricate"
345
"Produse finite"
Lipsurile de active circulante materiale care nu se datoreaza vinovatiei unei persoane si se
încadreaza în limitele normelor de perisabilitate se înregistreaza numai în conturile de cheltuieli
corespunzato are (vezi înregistrarile anterioare de la pct. a si b):47
Plusurile de bunuri se înregistreaza, în mod diferit, ca intrari în patrimoniu, în functie de
natura acestora, astfel:
a) bunuri de natura activelor imobilizate :
Conturi gr. 20, 2l, 23 = 131 " Subvenții pentru investiții "
De exemplu, mijloace fixe constatate plus la inventariere:
21x = 131
"Imobilizari corporale" "Subvenții pentru investiții "
b) materiale, obiecte de inventar, ambalaje, mărfuri , cons tatate plus la inventariere:
Conturi din grupele
30, 34, 35, 37, 38 = Conturi grupa 60
"Cheltuieli privind stocurile"
De exemplu, materia prima constatata plus la inventariere:
301 = 601
"Materii prime" "Cheltuieli cu materiile prime"

47 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARI LE-PREGATITOARE -INTOCMI213.php

52
Bunurile constat ate plus la inventariere se mai pot înregistra si prin stornarea operatiei de iesire a
acestora din patrimoniu (cu suma înscrisa în rosu).
c) semifabricate sau produse finite constatate plus la inventariere:
%
341

"Semifabricate"
345
"Produse finite" = 711
"Venituri din producția stocata"

Dupa ce s -au efectuat înregistrarile privind plusurile si minusurile constatate la inventariere,
valoarea totala a stocurilor din listele de inventariere trebuie sa corespunda cu soldurile contur ilor
de elemente de natura stocurilor si cu stocurile cantitative ale elementelor respective din evidenta
operativa de la depozite (fisele de magazie). ˝48

48 http://muhaz.org/se -stabilesc -diferentele -de-inventar -si-cauzele.html

53
CAPITOLUL.III.
Studiu privind lucrările premergătoare elaborării situațiilor
financiare an uale la S.C MEDIA SRL
STUDIU DE CAZ PRIVIND INVENTARIEREA PATRIMONIULUI

3.1 PREZENTAREA SOCIETĂȚII
S.C. MEDIA SRL, este un institut de cercetări de piața si a fost înființat in
1996. Institutul este societate comerciala cu răspundere limitata uni cu capital
privat, având un capital social de 20.000 lei.
Organul de conducere este Adunarea Generala a Acționarilor format din doi
asociați . Societatea este reprezentata de managerul general si de doi manageri
care participa la conducerea societății .
Institutul desfășoară in principal activitatea de:
– sondare opinie publica,
– cercetare piața ;
– publicitate si promovare produse.

3.2 ORGANIZAREA SOCIETĂȚII

Serviciul FINANCIAR asigura desfășurarea ritmica a operațiunilor de
decontare cu furniz orii si beneficiarii, asigura plata la termen a sumelor care
constituie obligația societăților fata de bugetul de stat si alte obligațiuni fata de
terți (creditorii, furnizorii, etc) pe baza confirmării plații de către
compartimentele de resort, nu in ulti mul rând, serviciul financiar întocmește
evidenta sintetica si analitica a impozitelor si decontărilor cu bugetul statului a
vărsămintelor si prelevărilor din beneficii a fondurilor speciale, a finanțărilor
pentru creșterea mijloacelor circulante, a debito rilor si a furnizorilor.

54
Biroul CONTABILITATE asigura efectuarea corecta si la timp a
înregistrărilor contabile privind: fondurile fixe si calculul amortizării , mijloace
circulante, cheltuieli de producție sau circulație si calculul costurilor,
mijloac elor bănești si împrumuturile bancare, fondurile proprii si alte fonduri
creditorii si alte decontări , investițiile si rezultate financiare.

3.3 APLICAȚIE PRACTICA
Pentru centralizarea si controlul exactității datelor înregistrate in conturi se
întocm ește balanța de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Discutata
din acest punct de vedere, balanța pregătește datele de referința necesare
comparării soldurilor din inventarul contabil si inventarul faptic. Balanța
conturilor înainte de invent ariere poate fi abordata ca un inventar contabil.
Situația de referința a inventarului faptic o reprezintă soldurile finale calculate in
balanta. De aceea, balanța poate fi interpretata si ca un inventar contabil. Ast fel,
pe data de 30 noiembrie 201 7 se întocmește o balanța de verificare a conturilor a
societatii SC MEDIA SRL. după cum urmează :
SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
131 Subvenții pentru investiții 142,000,00
212 Constru cții 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 75,000,00
2133 Mijloace de transport 297,447,00
214 Mobilier, aparatura birotica 25,000,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcțiilor 658,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 10,000,00

55
3012 Materiale auxiliare 890,00
303 Obiecte de inventar 748,00
341 Semifabricate 12,450,00
345 Produse finite 24,620,00
371 Mărfuri 18,650,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienți 5,210,00
5121 Contur i curente la bănci 21,000,00
5311 Casa 1,423,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamitățile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate si servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variația stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,437,792,00 1,437,792,00
In urma inventarierii, in patrimoniul societății . au avut loc următoarele
operații contabile:
1. constatare de minus la materii prime, in cadrul normelor legale de scăzământ :
601 Cheltuieli privind materiil e prime” = 301 Materii prime" 5.000.00 lei
2. constatare de minus la produse finite ,imputabil:
711"Variatia stocurilor" = 345 "Produse finite" 3.000.00 lei
3. imputarea minusului constatat la produse finite, angajatului societății , la
valoarea constatata, TVA 19%:
4282 "Alte creanțe si datorii in = % 3.570.00 lei

56
legătura cu personalul" 758 Alte venituri din
exploatare" 3.000.00 lei
4427"TVA colectata" 570.00 lei
4. reținerea din salariul angajatului vinovat de minusul constatat la produse
finite, a imputației :
421"Personal -remuneratii datorate" = 4282 Alte datorii si
creanțe in legătura cu personalul"3.570.00 lei
5. constatare de plus la mărfuri :
371"Marfuri" = 607 Cheltuieli privind marfurile"4.500.00 lei
6. constatare, in urma inventarierii, de pl us in casierie:
5311 Casa in lei" = 758 Alte venituri din exploatare"2.500.00 lei
7. constatare de minus la inventariere, la semifabricate, imputabil:
711"Variatia stocurilor" = 341 Semifabricate " 1.000.00 lei
8. imputarea prejudiciului referitor la sem ifabricate"
461"Debitori diverși " = % 1.190.00 lei
758 Alte venituri din exploatare" 1.000.00 lei
4427"TVA colectata" 190.00 lei
9. constatare de plus la inventariere la aparatura birotica
214 Aparatura birotica" = 131"Subventii pentru investitii"1.5 00.00lei
10. constatare de minus la materiale auxiliare, pentru care la data inventarierii nu
se poate determina faptul generator
473"Decontari din operații in curs de clarificare" = 3012 Materiale auxiliare"
500.00lei
11. soluționarea ulterioara a cazului : minus generat de calamitați naturale
671 Cheltuieli privind calamitățile si alte evenimente extraordinare" =
473"Decontari din operații in curs de clarificare"500.00 lei
12. constatare de minus la mărfuri , imputabil:
607 Cheltuieli privind mărfurile " = 371"Marfuri" 4.000.00 lei

57
13. imputarea prejudiciului referitor la mărfuri , persoanei vinovate, la valoarea
de inventar, TVA 19%:
461"Debitori diverși " = % 4.760.00 lei
758 Alte venituri din exploatare" 4.000.00 lei
4427"TVA colectata" 760.00 lei
14. min us constatat la un mijloc de transport in stare noua, neamortizat,
imputabil:
658 Alte cheltuieli de exploatare" = 2133 Mijloace de transport"20.000.00 lei
15. imputarea minusului la mijloace de transport la valoarea de 30.000.00 lei,
TVA 19%:
461"Debitori diverși " = % 35.700.00 lei
758" Alte venituri din exploatare" 30.000.00 lei
4427"TVA colectata" 5.700.00 lei
16. constatare de plus la echipamente tehnologice:
2131 Echipamente tehnologice" = 131"Subventii pentru investitii"7.000.00 lei
17. constatare de minus la obiecte de inventar pentru care, pana la data
inventarierii, nu se poate determina faptul generator:
473"Decontari din operații in curs de clarificare" = 303 Obiecte de inventar
500.00 lei
18. soluționarea ulterioara a cazului, minus generat de ca lamitati naturale:
671 Cheltuieli privind calamitați si alte evenimente extraordinare" =
473"Decontari din operații in curs de clarificare" 500.00 lei

19. se constata o depreciere a mărfurilor stocate, stoc scriptic 2.5 buc., cost
achiziție 6.000lei/buc ; stoc faptic 2.500 buc., valoarea de piața a mărfurilor in
momentul inventarierii 5 Lei/buc. Se înregistrează o depreciere de: (6 lei -5
lei)x2.500buc. pentru care se constituie un provizion in valoare de 2.500.00 lei.

58
6814 "Cheltuieli de exploatare privin d provizioanele pentru deprecierea
mărfurilor " = 397 "Provizioane pentru deprecierea activelor
circulante2.500.00lei
20. închiderea conturilor de TVA:
TVA deductibila = 0
TVA colectata = 72200
4427"TVA colectata" = 4423"TVA plata" 7.220.00 Lei
21. închide rea conturilor de cheltuieli:
121 Profit si pierdere" = % 29.000.00 lei
601 Cheltuieli privind materiile prime" 5.000.00 lei
658 Alte cheltuieli de exploatare" 20.000.00 lei
671 Cheltuieli privind calamitățile si alte evenimente extr." 1.000.00 lei
607 Che ltuieli privind mărfurile " 500.00 lei
6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea mărfurilor " 2.500.00 lei
22. închiderea conturilor de venituri:
758 Alte venituri din exploatare" = 121 Profit si pierdere" 40.500.00 lei
23. închiderea contului 711"Variatia stocurilor":
121 Profit si pierdere" = 711"Variatia stocurilor" 4.000.00 lei
Dupa efectuarea inventarierii si contabilizării regularizărilor de inventar,
se întocmește o noua balanța a conturilor. Functia acesteia se manifesta cu
precădere pentru pregătirea informației necesare determinării rezultatului
exercițiului si asigurarea suportului informațional necesar redactării bilanțului
contabil.
Balanța se redactează înainte de stabilirea rezultatului exercițiului si nu
după determinarea acestuia. Ea se delimitează si ca suport informațional pentru
închiderea conturilor de venituri si cheltuieli. In urma înregistrării operațiilor
determinate de lucrările de închidere a exercitiului financiar, se presupune
următoarea balanța a sold urilor conturilor l a 31.XII.201 7:

59
SIMBOL CONT DENUMIRE CONT SOLDURI FINALE
D C
1012 Capital subscris vărsat 300,000,00
106 Rezerve 9,100,00
121 Profit si pierdere 7,500,00
131 Subvenții pentru investiții 150,500,00
212 Construcții 745,095,00
2131 Echipamente tehnologice 82,000,00
2133 Mijloace de transport 277,447,00
214 Mobilier, aparatura birotica 26,500,00
263 Imobilizări financiare 164,231,00
2812 Amortizarea construcțiilor 659,000,00
2813 Amortizarea mijloacelor de transport 140,000,00
301 Materii prime 5,000,00
3012 Materiale auxiliare 390,00
303 Obiecte de inventar 248,00
341 Semifabricate 11,450,00
345 Produse finite 21,620,00
371 Mărfuri 19,150,00
397 Provizioane pentru deprecierea mărfurilor 2,500,00
401 Furnizori 35,000,00
411 Clienți 5,210,00
421 Personal salarii datorate 3,570,00
4423 TVA de plata 7,220,00
461 Debitori diverși 41,650,00
5121 Conturi curente la bănci 21,000,00
5311 Casa 3,923,00
601 Cheltuieli cu materiile prime 700,00
607 Cheltuieli privind mărfurile 254,00

60
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe 1,420,00
641 Cheltuieli cu salariile personalului 32,500,00
658 Alte cheltuieli din exploatare 470,00
671 Cheltuieli privind calamitățile 684,00
701 Venituri din vânzarea produselor finite 5,892,00
704 Venituri din lucrări executate si servicii prestate 24,800,00
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 36,000,00
711 Variația stocurilor 87,000,00
TOTAL 1,464,512,00 1,464,512,00

61
ANEXE

ANEXA NR. 1 – DECIZIE DE INVENTAR

S.C………….. ………………………………………………….
Nr. ord. Reg Com/An: ………………………. CIF: RO……………………………..
Adresa sediu social: ………………………………….
Capital social: ……………………. …………….. RON
DECIZIA NR. ……/…………
In scopul asigurarii integritatii patrimoniului S.C.
…………………..…………………… si valorificarii prin inventariere a
realitatii acestui patrimoniu, in conformitate cu prevederile legale , subsemnatul
………………… ……………………….., administratorul societății
DECID:
1. Se inventariaza patrimoniul societății precum si bunurile apartinind altor
unitati aflate temporar in custodia S.C.……………………………;
2. Pentru coordonarea, indrumarea, instruirea, supravegh erea operațiilor de
inventariere se numeste comisia compusa din49 :
1. _____________________________________
2._____________________________________
3._____________________________________
4._____________________________________
3. Inventarierea patrimoniu lui se va desfășura in perioada
……………………………… conform graficului din Anexa 1.1 .
4. Rezultatele inventarierii vor fi consemnate in procesele verbale, la care se vor
atașa decizia de numire a comisiei, eventualele aprobări de modificare a
termenelor, declara țiile luate gestionarilor înainte de începerea inventarierii,

49 https://edoc.pub/atestat -inventarierea -patrimoniului -pdf-free.html

62
listele de inventariere precum si alte documente referitoare la inventariere.
Procesul verbal va fi înregistrat la registratura si predat la contabilitate la
termenul final pentru inventariere.
5. Membrii comisiei de inventariere răspund material, pentru pagubele la a căror
producere au contribuit prin nerespectarea termenelor, inexactitatea datelor din
documentele de inventariere sau alte încălcări a dispozițiilor legale.50
6. Conform anexelor de mai jos inventarierea se va efectua in perioada…… de
catre comisia de la pct. 2.
Administrator,
___________

ANEXA NR. 1.1
GRAFIC DE DESFĂȘURARE
a inventarierii patrimoniului S.C………………….………………………… in
anul ……..

Elementele patrimoniale Perioada de inventa riere
1. Mijloace fixe
2. Materii prime si materiale
3. Obiecte de inventar
4. Mărfuri
5. Ambalaje
6. Materiale aflate la terți
7. Bunuri primite in custodie, leasing, chirie, etc.
8. Mijloace bănești si alte valori (numerar in casierie, disponibili tăți bănești in
conturi, avansuri spre decontare, alte valori, etc)

50 https://edoc.pub/atestat -inventarierea -patrimoniului -pdf-free.html

63
7. Capital social (pe baza de Certificat Constatator eliberat de Registrul
Comerțului )
8. Creanțe – clienți , debitori, creanțe fiscale, etc
9. Datorii – furnizori, creditori, obligații fiscale, etc.
Administrator,
ANEXA NR. 2 – DECLARAȚIE DE INVENTAR

……………………
(Unitatea)

Subsemnatul ………………………. gestionar al ……………. numit
prin decizia nr. ……. din data de ……….. declar:
1. Toate valorile materiale și bănești aflate în gestiunea subsemnatului se
găsesc în încăperile (locuibile) …………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………. .
2. Posed (nu posed) valori materiale și bănești aparținând terților ……..
…………………………………………………………………………………………………………..
3. Am (nu am) cunoștință de existenta unor plus uri sau minusuri în valoare
(cantitate) de …………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………
4. Am (nu am) eliberat valori materiale și bănești fără documente legale.
Beneficiar ………………….. Beneficiar …………………………………………………….
…………………. Beneficiar …………………………… ………………………………………..
5. Am (nu am) valori materiale nerecepționate sau care trebuie expediate, pentru
care s -au întocmit documentele aferente în cantitate de
…………………………………………………………… ………………………………………….
6. Am (nu am) documente de primire -eliberare care nu au fost operate în
evidenta operativă sau nu au fost predate la contabilitate ……………..

64
7. Dețin (nu dețin ) numerar din vânzarea mărfurilor a flate în gestiune, de lei
……………………………………………………………………………….. ………………..
8. Ultimele documente de intrare sunt:
fel ……………….. nr. . ………… din data de ………………………………………………..
fel ……………….. nr. …………. din data de ……………………………… ………………..
9. Ultimele documente de ieșire sunt:
fel ……………….. nr. …………. din data de ………………………………. ……………….
fel ……………….. nr. …………. din data de ……………………………… ………………..
10. Ultimu l raport de gestiune a fost încheiat la data de ……………………….
…………….. pentru perioada …………………………………………………. ………………
11. Dacă mai aveți ceva de adăugat …………………………. ………………………..

Semnături DATĂ ÎN FATA NOASTRĂ GESTIONAR

Data ………… ora …..
ANEXA NR. 3 – PROCES VERBAL INVENTAR
SC …………………………………
CIF……………………………… …
PROCES VERBAL PRIVIND REZULTATELE INVENTARIERII
LA DATA DE ……………………

Noi, membrii ai comisiei de inventariere, am procedat la inventarierea
patrimoniului SC ………………… la data de ………………………., conform
Deciziei nr. …….. /……………… emisa de administratorul societ ății.
In urma inventarierii am procedat la întocmirea listelor de inventariere anexate.
In urma inventarierii s -au constatat următoarele51:
……………………………………………………………………

51 https://edoc. pub/atestat -inventarierea -patrimoniului -pdf-free.html

65
…………………………………………………………………….
In urma celor constatate, facem următoarele propuneri:
………… ……………………………………………………………………
………………………………………………………………………………
Rezultatele inventarierii vor fi consemnate in Registrul Inventar la data de
………………… pana la data întocmirii situațiilor financiare anuale ale
societății52.
Comisia de inventariere
1.…………………………….…..
2.…………………………………
3………………………………….
4…………………………………..
……………………………………………………………………………..

52 https://edoc.pub/atestat -inventarierea -patrimoniului -pdf-free.html

66

BIBLIOGRAFIE

1. Astalos , N., (2015), Bazele contabilității, Editura Lumina Lex, București
2. Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța – Topul
Societăților 2013, apărută în anul 2014, ediția a XXI -a
3. Dumitrean,I.,(2012), Influența timpului asupra evaluării afacerilor.
Analiza. Diagnostic. Evaluare, Editura Universității A.I. Cuza, Iași
4. Hoanță,N., (2011), Gestiunea financiară a întreprinderii, București,
Editura C.H.Beck
5. Matiș,D., Popa,A., (2010), Contabilitate financiară, Ediția A III -a, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca
6. Nicolae,T., Mirea,M., Georgescu ,C.E.,(2004), Contabilitate financiară.
Noțiuni de bază. Studii de caz. Probleme propuse. Teste grilă(Partea I), Editura
Muntenia, Constanța
7. Paraschivescu,M.D., (2011), Contabilitate financiară aprofundată, Editura
Tehnopress
8. Pântea,I.P., Bodea, Gh., (2011), Contabilitatea financiară, Editura
Intelcredo, Deva
9. Păvăloaia,W., Paraschivescu,M.D., Lepădatu,G., (2010), Analiza
economico -financiară, Concepte și studii de caz, Editura Economică, București
10. Vâlceanu,Ghe., coord., Robu,V., (2005), Analiz ă economico -financiară.
Ediția a 2 -a, București, Editura Economică
11. Vintilă,G., (2010), Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică
și Pedagogică, București

Legislație
OMFP 1802/2014, pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectu area
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii

67

OMFP 1802/2014, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme
cu Directivele Europene M. Ristea – Contabilitate aprofundată
Legea nr. 571/2003 privind Cod Fisca l cu modificarile si completarile ulterioare
Norme metodologice de aplicare a Codului Fiscal
*** – Legea contabilității nr.82/1991, actualizată
***- Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul Fiscal cu
normele metodologice de aplicare
*** – OMFP nr. 1802/2015 – Partea I pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare
anuale consolidate
*** – Standardele Internaționale de Raportare Financiară Ediția 2009,
emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB),
editura CECCAR
*** – Standardul profesional nr. 21: Misiunea de ținere a contabilității,
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare, ediția a IV -a, revizuită și
adăugită, Editura CECCAR, Bucu rești, 2011
*** – Situațiile financiare anuale și evidențele contabile ale societății
comerciale
Resurse WEB
www.mfinante.ro
www.static.anaf.ro
www.wikipedia.ro
http://www.ecopowerwind.com/despre.php https://dokumen.tips/document
s/studiu -566c90a4d2bee. html
https://docslide.net/documents/varianta -3-5619910c13b59.html
https://fdocument.pub/document/varianta -3-5619910c13b59.html
http://lucrari -cursuri.blogspot.com/2013/06/inventarierea -patrimoniului.html

68
http://www.scritub.com/economie/contabilitate/Proiec t-de-diploma –
Inventarier2451418224.php
http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/Proiect -cu-TEMA –
Contabilitatea96.php
https://vdocuments.site/inventarierea -patrimoniului -55fb263ba602a.html
https://edoc.pub/atestat -inventarierea -patrimoniului -pdf-free.ht ml
http://veganet.ro/legislatie/1995/mo95_292.htm
http://www.legex.ro/Ordin -2388 -1995 -8291.aspx
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/7635
https://vdocuments.site/inve ntarierea -stocurilor -din-gestiune.html
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/57601
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/METODOLOGIA -EFECTUARII –
INVENTA726.php
http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2006/Turism%20si%20ali
mentatie/Ad ministrarea%20inventarului%20compartimentului%20de%20etaj.do
http://scoalacucuteni.ro/wp -content/uploads/2015/03/POCT -07-inventarierea –
patrimoniului.doc
https://docslide.net/documents/inventarierea -patrimoniului.html
https://vdocuments.pub/bazele -contabili taii-2015cigtematicaobiectul –
contabilitatii -l-constituie.html
http://fliphtml5.com/vcek/aruc/basic
http://www.creeaza.com/afaceri/economie/contabilitate/LUCRARILE –
PREGATITOARE -INTOCMI213.php
http://www.infokam.ro/firme/1234/3_Pregatire%20inventarierii.doc
https://dokumen.tips/documents/suport -curs-lucrator -comert.html
https://vdocuments.mx/56405379 -exercitii -stagiatura -anul-iii-luciana –
tandea.html
https://vdocuments.site/varianta -3-55b084ab6edee.html
https://docslide.net/documents/laura -boeriu.html?h=myslid e.es

69
https://dokumen.tips/documents/5 -lucrator -in-comert.html
http://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/CONTABILITATEA –
INTRARII -SI-IES71272.php
https://vdocuments.mx/contabilitatea -decontarilor -fara-numerar.html
http://www.stiucum.com/contabilitate/co ntabilitate -financiara/Lucrarile -de-
inchidere -a-exerc83948.php
http://kyronisme.blogspot.com/2009_06_28_archive.html