DELIMIT ĂRI ȘI CONTURI PRIVIND ZORERIA TRE [625651]

Capitolul 11
DELIMIT ĂRI ȘI CONTURI PRIVIND ZORERIA TRE
11.1 Delimit ări privind trezoreria întreprinderii
Trezoreria unei întreprinderi însumeaz ă resursele lichide compuse din: numerar
în casierie, disponibil la b ănci, titluri de plasament, credite bancare contractate pe
termen scurt și alte valori de trezorerie. Contabilitatea trezoreriei are ca obiect
eviden ța existen ței și mi șcării disponibilit ăților din conturile de la b ănci și din
casierie; titlurilor de plasament; creditelor bancare pe termen scurt și a altor valori
de trezorerie.
În structura trezoreriei se includ: investi ții financiare pe termen scurt, conturi la
bănci, casa, acreditive, viramente interne.
• Investi țiile financiare pe termen scurt (titlurile de plasament prezentate în
capitolul 10) constau în : acțiuni proprii, ac țiuni, obliga țiuni emise și
răscump ărate, obliga țiuni, alte investi ții financiare pe termen scurt și crean țe
asimilate și vărsăminte de efectuat pentru investi ții financiare pe termen scurt.
• Conturile la b ănci sunt reprezentate de: valori de încasat (cecuri și efecte de
încasat, efecte remise spre scontare); conturi curente la b ănci (conturi la b ănci
în lei și în valut ă, sume în curs de decontare); dobânzi (de pl ătit, de încasat),
credite bancare pe termen scurt și dobânzi aferente.
• Casa include: casa (în lei, în valut ă); alte valori (timbre fiscale și poștale, bilete
de tratament și odihn ă, tichete și bilete de c ălătorie, alte valori).
• Acreditivele sunt disponibilit ățile în lei sau în valut ă, păstrate într-un cont
bancar distinct, la dispozi ția furnizorului. Din acest cont urmeaz ă a se efectua
plăți către furnizor, pe m ăsura livr ării de m ărfuri, execut ării de lucr ări sau
prest ării de servicii (garan ția pl ății). Se utilizeaz ă în special în comer țul
interna țional.
• Viramentele interne reprezint ă transferurile disponibilit ăților între conturile
de trezorerie .
11.2. Conturi privind trezoreria întreprinderii
Prin Conturi curente la b ănci se eviden țiază disponibilit ățile în lei și în valut ă
ale întreprinderii existente în conturile bancare. Din punct de vedere alconținutului economic este un cont de activ, iar din punct de vedere al func ției
contabile, un cont bifunc țional. În debitul acestui cont sunt eviden țiate intr ările de
numerar (încas ări de crean țe de la clien ți sau debitori diver și; depuneri de aport în
numerar; depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii; primirea unui creditbancar etc.). În creditul contului sunt reflectate toate tranzac țiile ce genereaz ă plăți
(datorii fa ță de furnizori, creditori diver și, bugetul statului; transferuri de numerar;
ramburs ări de rate aferente unor împrumuturi etc.). Soldul final al contului este în
mod curent debitor, reprezentând disponibilul existent la un moment dat. Dinpunct de vedere al func ției contabile acest cont este bifunc țional, ceea ce înseamn ă
că poate avea și sold final creditor. Aceast ă situa ție indic ă faptul c ă banca a
efectuat pl ăți în numele și pentru societatea titular ă a contului bancar respectiv,
peste limita de sum ă existent ă în contul de disponibilit ăți al întreprinderii
respective. Soldul creditor poate persista o perioad ă scurt ă de timp și doar în
limita unui anumit plafon.Noțiunea
de trezorerie
Structura
trezoreriei
Caracterizare

Sumele eviden țiate în extrasul de cont, document ce atest ă tranzac țiile cu
disponibilit ăți, sunt privite din dou ă puncte de vedere: al întreprinderii ce are
deschis contul la o banc ă (aspect ce îl dezbatem în con ținutul acestei c ărți) și al
băncii unde exist ă un cont deschis de o întreprindere. Trebuie s ă remarc ăm că cele
două optici sunt diametral opuse: ceea ce pentru întreprindere reprezint ă o
încasare (intrare), la nivelul b ăncii este perceput ca o plat ă (ieșire) și viceversa.
Extrasul de cont , fiind emis de banc ă, va reprezenta punctul de vedere al acesteia.
Astfel, în extrasul de cont o sum ă în dreptul c ăreia este scris debit va reprezenta o
plată efectuat ă de întreprindere, iar o sum ă în dreptul pozi ției credit va reprezenta
o intrare de disponibilit ăți în cont. În continuare, prezent ăm un model de extras de
cont, în care sunt trecute sumele tranzac țiilor ce vor fi analizate în cadrul
paragrafului 11.2. (între paranteze a fost trecut num ărul tranzac ției respective).
MINDBANK S.A.
SUCURSALA BUCURE ȘTI-GRIVI ȚEI
EXTRAS DE CONT NR. *.* //08.03.200 1 PAG. 1
COD CONT: 754 1136*****
TITULAR AMIGOS S.A.
DEVIZA: LEU
NR. DOCUM. DATA VALUTEI DEBIT CREDIT
SOLD PRECEDENT ( 1) 10.000.000
(2) 2.000.000
(3.2.) 5.000.000(4) 1.000.000
(5.2.) 1.190.000
(6.1.) 1.000.000
COMISIOANE 0
RULAJ ZI 3. 190.000 7.000.000
SOLD FINAL 3. 190.000 17.000.000
DATA ULTIMEI OPERA ȚIUNI: 0 1.03.200 11 3.810.000
COD OPERATOR: **
VERIFICAT,
Tranzac ția 1. Acționarii societ ății comerciale AMIGOS depun în contul de la
banc ă aportul subscris în numerar în valoare de 10.000.000 lei.
Analiza: Depunerea aportului determin ă creșterea disponibilit ăților b ănești ale
societ ății respective (A+) și scăderea crean țelor fa ță de ac ționari (A-). Conturi
curente la b ănci se debiteaz ă cu cre șterile de activ, iar contul Decont ări cu
asocia ții privind capitalul se crediteaz ă cu mic șorările de pasiv. Formula contabil ă
este urm ătoarea:
Conturi curente
la bănci=Decont ări cu
asocia ții privind
capitalul10.000.000 lei
Tranzac ția 2. Societatea comercial ă AMIGOS prime ște un împrumut bancar pe o
perioad ă de 10 luni în valoare de 2.000.000 lei.
Analiza: Obținerea împrumutului determin ă creșterea datoriilor pe termen scurt
(P+), concomitent cu cre șterea disponibilit ăților b ănești (A+). Contul Conturi
curente la b ănci se debiteaz ă cu cre șterea de activ, iar contul Credite bancare pe
termen scurt se crediteaz ă cu cre șterea de pasiv.

Formula contabil ă este urm ătoarea:
Conturi curente
la bănci=Credite bancare pe
termen scurt2.000.000 lei
Tranzac ția 3. Societatea comercial ă AMIGOS emite o factur ă către societatea
comercial ă RAMSES ca urmare a prest ării unui serviciu. Suma înscris ă în factur ă
este de 5.000.000 lei, TVA 19 %. Ulterior, contravaloarea facturii este încasat ă.
3.1. Recunoa șterea crean ței
Analiza : Emiterea facturii implic ă modificarea urm ătoarelor elemente: cresc
crean țele (A+), veniturile din exploatare (P+) și datoriile fiscale (P+). Contul
Clien ți se debiteaz ă cu cre șterea de activ, iar conturile Venituri din servicii
prestate ter ților și TVA colectat ă se crediteaz ă cu cre șterile de pasiv.
Formula contabil ă este urm ătoarea:
Clien ți = % 5.950.000 lei
Venituri din servicii
prestate ter ților5.000.000 lei
TVA colectat ă 950.000 lei
3.2. Încasarea crean ței
Analiza: Încasarea crean ței determin ă majorarea disponibilit ăților bancare (A+) și
micșorarea crean ței fa ță de clien ți (A-). Conturi curente la b ănci se debiteaz ă cu
creșterea de activ, iar contul Clien ți se crediteaz ă cu sc ăderea de activ.
Conturi curente
la bănci= Clien ți 5.000.000 lei
Concluzii.
În exemplele prezentate observ ăm urm ătoarele:
• Încas ările nu sunt sinonime cu veniturile (tranzac țiile 1,2);
• Veniturile genereaz ă încas ări (tranzac ția 3.1.→3.2.);
• Veniturile nu genereaz ă încas ări (de exemplu capitolul 8, tranzac ția 1.3., 2.2.).
Tranzac ția 4. Societatea comercial ă AMIGOS restituie o tran șă dintr-un
împrumut bancar pe termen lung în sum ă de 1.000.000 lei.
Analiza: Rambursarea unei tran șe din împrumut determin ă diminuarea datoriilor
(P-) concomitent cu diminuarea disponibilit ăților b ănești (A-). Contul Credite
bancare pe termen lung se debiteaz ă cu mic șorarea de datorii, iar Conturi curente
la b ănci se crediteaz ă cu mic șorarea disponibilit ăților.
Formula contabil ă este urm ătoarea:
Credite bancare
pe termen lung=Conturi curente
la bănci1.000.000 lei
Tranzac ția 5. S.C. AMIGOS prime ște factura de la ROMTELECOM în valoare
de 1.000.000 lei, TVA 19% pe care o pl ătește ulterior.

5.1. Recunoa șterea cheltuielilor
Analiza: Primirea facturii determin ă recunoasterea cheltuielilor cu taxele po ștale
și telecomunica țiile (A+), cre șterea datoriei fa ță de furnizor (P+) și a crean ței fa ță
de bugetul statului (A+). Conturile Cheltuieli po ștale și taxe de telecomunica ții și
TVA deductibil ă se debiteaz ă cu cre șterile de activ, iar contul Furnizori se
crediteaz ă cu cre șterea de pasiv.
Formula contabil ă este urm ătoarea:
% = Furnizori 1.190.000 lei
Cheltuieli po ștale
și taxe de
telecomunica ții1.000.000 lei
TVA deductibil ă 190.000 lei
5.2. Plata datoriei
Analiza : Plata datoriei genereaz ă modific ări în cadrul disponibilit ăților b ănești (A-
) și datoriilor (P-). Contul Furnizori se debiteaz ă cu mic șorarea datoriilor în
coresponden ță cu Conturi curente la b ănci, care se crediteaz ă cu mic șorarea
disponibilului.Formula contabil ă este urm ătoarea:
Furnizori =Conturi curente la
bănci1.190.000 lei
Concluzii.
În exemplele prezentate observ ăm urm ătoarele:
• Plățile nu sunt sinonime cu cheltuielile (tranzac ția 4);
• Cheltuielile genereaz ă plăți (tranzac ția 5.1.→5.2.);
• Cheltuielile nu genereaz ă plăți (exemplu capitolul 8, tranzac țiile 1.1., 2.1.)
Eviden țierea tranzac țiilor privind disponibilit ățile în numerar se realizeaz ă prin
contul Casa. Are func ție contabil ă de activ. În debitul contului sunt eviden țiate
intrările de numerar în casieria întreprinderii (încas ări de crean țe de la clien ți sau
debitori diver și; depunerea aportului în numerar la capitalul social; ridicare de
disponibil din banc ă; încas ări ale chiriilor, valoarea m ărfurilor vândute etc.). În
creditul contului sunt reflectate toate tranzac țiile ce genereaz ă ieșiri de numerar
(plata datoriilor fa ță de furnizori; depunerea numerarului în contul curent de la
banc ă; plata taxelor pentru constituirea societ ății comerciale; plata chiriei datorate,
a desp ăgubirilor, a amenzilor etc.). Soldul final al contului este debitor,
reprezentând disponibilul existent în casieria întreprinderii la un moment dat.Contul sintetic de gradul I Casa este detaliat în dou ă conturi sintetice de gradul II,
Casa în lei și Casa în valut ă.
Tranzac țiile sunt contabilizate în lei sau în lei și devize, dup ă caz. În cadrul
contului Casa în valut ă sunt deschise analitice pentru fiecare tip de valut ă cu care
se lucreaz ă. Aceste sume sunt înregistrate în lei la cursul zilei în care are loc
încasarea sau plata.
Transferurile de disponibilit ăți bănești între conturile de trezorerie se realizeaz ă
prin intermediul contului Viramente interne . Potrivit func ției contabile, este un
cont de activ . În debitul contului se înregistreaz ă sumele transferate dintr-un cont
de trezorerie în alt cont de trezorerie (în acest caz, contul de trezorerie carecedeaz ă scade cu suma virat ă, iar contul Viramente interne crește cu aceea și sum ă,
aflat ă în tranzit). În creditul contului se înregistreaz ă sumele intrate într-un cont de

trezorerie din alt cont de trezorerie (în acest caz contul de trezorerie care prime ște
crește cu suma virat ă, iar contul Viramente interne scade cu aceea și sum ă). Fiind
un cont de tranzit, acesta nu prezint ă sold.
Tranzac ția 6. S.C. AMIGOS ridic ă de la banc ă suma de 1.000.000 lei care este
depus ă în casieria unit ății.
6.1. Ridicarea numerarului din cont
Analiza : Ridicarea numerarului din contul de la banc ă determin ă mic șorarea
disponibilului din banc ă (A-) și transferarea sumei în alt element de trezorerie
(A+). Conturile utilizate sunt: Conturi curente la b ănci, care se crediteaz ă cu
diminuarea de disponibil și Viramente interne, c a r e s e d e b i t e a z ă cu cre șterea
sumei transferate interimar.Formula contabil ă este urm ătoarea:
Viramente
interne=Conturi curente la
bănci1.000.000 lei
6.2. Depunerea numerarului în cas ă
Analiza: Depunerea numerarului în casieria întreprinderii determin ă transferarea
sumei din contul de trezorerie interimar (A-) și cre șterea numerarului (A+).
Conturile utilizate sunt Viramente interne care se crediteaz ă cu mic șorarea sumei
transferate și Casa în lei care se debiteaz ă cu cre șterea de numerar.
Formula contabil ă este urm ătoarea:
Casa în lei =Viramente interne 1.000.000 lei
Tranzac ția 7. La sfâr șitul aceleia și zile, S.C. AMIGOS depune la banc ă suma de
500.000 lei rezultat ă din încas ări diverse în numerar.
7.1. Ridicarea numerarului din cas ă
Analiza: Ieșirea numerarului din cas ă determin ă mic șorarea disponibilului (A-) și
transferarea sumei într-un alt cont de trezorerie (A+). Conturile utilizate sunt:Casa în lei care se crediteaz ă cu mic șorarea numerarului și Viramente interne care
se debiteaz ă cu cre șterea sumei transferate interimar.
Formula contabil ă este urm ătoarea:
Viramente interne =Casa în lei 500.000 lei
7.2. Depunerea numerarului în banc ă
Analiza: Depunerea numerarului în contul de la banc ă determin ă transferarea
sumei din contul de trezorerie interimar (A-) și cre șterea disponibilit ăților în
contul de la banc ă (A+). Conturile utilizate sunt Viramente interne, care se
crediteaz ă cu mic șorarea sumei transferate și Conturi curente la b ănci, care se
debiteaz ă cu cre șterea de disponibil.
Formula contabil ă este urm ătoarea:
Conturi curente
la bănci=Viramente interne 500.000 lei

11.3. Situa ția fluxurilor de trezorerie
În paragraful 11.2. am precizat c ă încas ările nu sunt sinonime cu veniturile și
nici pl ățile cu cheltuielile. Exist ă venituri care genereaz ă încas ări dar și venituri
negeneratoare de încas ări. De asemenea, unele cheltuieli genereaz ă plăți, iar alte
cheltuieli nu sunt urmate de pl ăți. Astfel, profitul, calculat ca diferen ță între
venituri și cheltuieli, nu este identic cu valoarea lichidit ăților existente la un
moment dat la dispozi ția unei întreprinderi. În consecin ță, bilan țul și contul de
profit și pierdere nu ofer ă suficiente informa ții despre modul de gestionare a
trezoreriei unei întreprinderi. Pe de alt ă parte, este necesar ă o informare cât mai
bună a utilizatorilor situa țiilor financiare cu privire la capacitatea unei
întreprinderi de a efectua pl ăți, necesit ățile de lichidit ăți ale acesteia, precum și
pentru a compara rezultatele diferitelor întreprinderi, eliminând impactul folosiriiunor metode contabile diferite pentru tranzac ții similare. Pentru a fi oferite aceste
informa ții este necesar ă întocmirea Situa ției fluxurilor de trezorerie . Standardul
Interna țional de Contabilitate IAS 7 – Situa țiile fluxurilor de numerar define ște
următorii termeni: numerar, echivalente de numerar, fluxuri de numerar, activit ăți
de exploatare, activit ăți de investi ții, activit ăți de finan țare.
Numerarul cuprinde disponibilit ățile b ănești și depozitele la vedere.
Echivalentele de numerar sunt investi țiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt u șor convertibile în sume cunoscute de numerar și al c ăror risc
de schimbare a valorii este insignifiant.
Fluxurile de numerar reprezint ă intrările sau ie șirile de numerar și echivalente
ale acestuia.
Rolul Situa ției fluxurilor de numerar este de a raporta fluxurile de numerar din
perioada respectiv ă, clasificate pe activit ăți de exploatare, investi ție și finan țare.
Activit ățile de exploatare înglobeaz ă principalele activit ăți produc ătoare de
venit ale întreprinderilor, precum și alte activit ăți ce nu sunt activit ăți de investi ție
sau finan țare. În categoria fluxurilor de numerar provenite din activit ățile de
exploatare se încadreaz ă: încas ările în numerar din vânzarea de bunuri și prestarea
de servicii; încas ările de numerar provenite din redeven țe, onorarii, comisioane și
alte venituri; pl ățile în numerar c ătre furnizorii de bunuri și servicii; pl ățile în
numerar c ătre și în numele angaja ților (salarii, contribu ții), pl ățile în numerar de
impozit pe profit, în cazul în care nu pot fi identificate în mod specific cuactivit ățile de investi ții și finan țare.
Activit ățile de investi ție constau în achizi ționarea și înstr ăinarea de active pe
termen lung. În aceast ă categorie sunt încadrate: pl ățile în numerar pentru
achizi ționarea de terenuri și mijloace fixe, active necorporale și alte asemenea
active pe termen lung; pl ățile în numerar generate de construc țiile realizate în
regie proprie; încas ările de numerar din vânzarea de terenuri și clădiri, instala ții și
echipamente, active necorporale și alte asemenea active pe termen lung;
avansurile în numerar și împrumuturile efectuate c ătre alte întreprinderi (nu și
dacă întreprinderea e o institu ție financiar ă care acord ă un avans); încas ările din
rambursarea avansurilor și împrumuturilor efectuate c ătre alte p ărți (nu în cazul
unei institu ții financiare).
Activit ățile de finan țare sunt activit ăți ce constau în schimb ări ale dimensiunii
și componen ței capitalului propriu și datoriilor unei întreprinderi. În aceast ă
categorie se încadreaz ă: încas ările în numerar ca urmare a emisiunii de ac țiuni;
plățile în numerar c ătre ac ționari pentru a achizi ționa sau r ăscump ăra ac țiunile
întreprinderii; încas ările în numerar ca urmare a emisiunii de obliga țiuni;
încas ările aferente unor credite ob ținute; ramburs ările în numerar ale creditelor
contractate.Necesitate,
noțiune,
conținut

Situa ția fluxurilor de trezorerie poate fi întocmit ă utilizând metoda direct ă sau
metoda indirect ă. Dorind s ă scoatem în eviden ță leg ătura dintre profit și
disponibilit ăți, vom prezenta și exemplifica doar metoda indirect ă.
Pentru a întocmi Situa ția fluxurilor de trezorerie vom eviden ția separat
tranzac țiile aferente celor trei tipuri de activit ăți. Calculul fluxurilor de numerar
din activit ăți de exploatare prin metoda indirect ă se realizeaz ă pornind de la
rezultatul înaintea impozit ării.
Rezultatul înainte de impozitare este corectat (ajustat) astfel:
• se anuleaz ă impactul elementelor non-numerar; de exemplu cheltuielile cu
amortizarea, cheltuielile privind deprecierea activelor, veniturile din anularea
deprecierii activelor (cheltuielile se adun ă, iar veniturile se scad);
• se anuleaz ă impactul oric ărui element pentru care efectele asupra numerarului
sunt fluxurile de numerar din activit ățile de investi ții sau finan țare; de exemplu,
în cazul unei vânz ări de active imobilizate, se scade valoarea veniturilor din
vânzarea activelor și se adun ă cheltuielile privind activele cedate, pentru a se
neutraliza efectul asupra profitului din exploatare;
• se ia în calcul modificarea stocurilor, crean țelor și datoriilor din exploatare ce a
avut loc între începutul și sfâr șitul perioadei. Astfel, principiul contabilit ății de
angajamente este înlocuit cu acela al contabilit ății de cas ă. Varia ția crean țelor
împreun ă cu veniturile din vânz ări genereaz ă încas ări din vânz ări. Varia ția
stocurilor și a datoriilor ad ăugate cheltuielilor corespunz ătoare genereaz ă plăți
din exploatare c ătre furnizori, salaria ți, asigur ări sociale, institu ții de credit etc.
Diminuarea stocurilor sau crean țelor din exploatare se adun ă, iar cre șterea
acestora se scade. Majorarea datoriilor din exploatare se adun ă, iar mic șorarea
acestora se scade.În urma acestor ajust ări ob ținem valoarea numerarului net provenit din
activit ăți de exploatare.
În cazul fluxurilor de numerar din activit ăți de investi ție valoarea încas ărilor
generate de astfel de activit ăți se adun ă, iar valoarea pl ăților se scade. Se ob ține
numerarul net provenit (dac ă valoarea ob ținută e pozitiv ă) / folosit (dac ă valoarea
obținută e negativ ă) din / în activit ăți de investi ții.
Pentru fluxurile de numerar din activit ăți de finan țare valoarea încas ărilor
generate de activit ățile de finan țare se adun ă, iar valoarea pl ăților se scade. Se
obține numerarul net provenit (dac ă valoarea ob ținută e pozitiv ă) / folosit (dac ă
valoarea ob ținută e negativ ă) din / în activit ăți de finan țare.
Exemplu de întocmire a tabloului fluxurilor de numerar
Pentru întocmirea Situa ției fluxurilor de trezorerie a S.C. FRIENDS S.A., vom
avea ca baz ă de pornire informa țiile din bilan țul și contul de profit și pierdere de
la sfâr șitul anului N. În bilan ț, din necesit ăți informa ționale, amortiz ările și
deprecierile de active sunt prezentate separat (ca linii distincte ce sunt sc ăzute din
valoarea activului). A fost introdus ă și o coloan ă de varia ții în care sunt
eviden țiate modific ările între anul N și anul N- 1.Contul de profit și pierdere a fost
prezentat schematic, sub form ă de T.Mod de
întocmire

Bilan ț diferen țial
-mii lei-
Elemente bilan țiere N-1 N Varia ția (N – N-1)
Mașini, utilaje și instala ții de lucru
Amortizarea instala țiilor tehnice și ma șinilor
Mărfuri
Provizioane pentru deprecierea m ărfurilor
Clien ți
Conturi curente la b ănci
TOTAL ACTIV
Capital social
Rezerve legale
Rezultat reportat
Profit și pierdere
Credite bancare pe termen lung și mediu
FurnizoriImpozit pe profitTVA de plat ă
TOTAL PASIV35.000
(3.500)
33.450
(1.000)
33.975
20.000
117.925
20.000
1.500
28.500
30.000
0
30.425
7.500
0
117.92525.000
(5.000)
18.450
0
23.975
72.250
134.675
20.000
1.500
58.500
4125
12.000
22.00010.375
6.175
134.675-10.000
↓ *
+ (1.500) ↑ *
-15.000 ↓
– (1.000) ↓
– 10.000 ↓
+52.250 ↑
16. 750
0
0
+30.000 ↑**
-25.875 ↓**
+12.000 ↑
-8.425 ↓
+ 2.875 ↑**
+6.175 ↑
16.750
Contul de profit și pierdere
-mii lei-
CHELTUIELI VENITURI
Cheltuieli privind m ărfurile
Cheltuieli privind activele cedateCheltuieli de exploatare privindamortizarea imobiliz ărilor
Cheltuieli cu impozitul pe profit15.000
9.000
2.500
2.875Venituri din vânzarea
mărfurilor
Venituri din vânzarea activelorși din alte opera țiuni de capital
Venituri din anulareadeprecierii m ărfurilor
REZULTAT (PROFIT)20.000
12.500
1.000
4125
Pornind de la aceste informa ții vom întocmi Situa ția fluxurilor de trezorerie.
Suma celor trei fluxuri de numerar – din exploatare, din investi ții și din finan țare –
trebuie s ă fie egal ă cu varia ția numerarului între începutul și sfâr șitul exerci țiului.
În cazul nostru, este vorba de varia ția disponibilit ăților din contul de la banc ă, și
anume suma de 52.250.000 lei. Modific ările generate de tranzac țiile desf ășurate
de S.C. FRIENDS S.A. sunt reflectate în coloana de varia ții ale elementelor din
bilan ț. Modul de calcul al elementelor utilizate în aceast ă situa ție care au necesitat
prelucr ări suplimentare va fi prezentat mai jos.
Men ționăm c ă S.C. FRIENDS S.A. a vândut un utilaj pentru suma de
12.500.000, costul de achizi ție al acestuia fiind de 10.000.000 lei, iar amortizarea
înregistrat ă de 1.000.000 lei, tranzac ție ce va fi luat ă în calcul în cadrul activit ății
de investi ții. Crean ța de 12.500.000 lei a fost încasat ă în cursul anului.
* Suma de 10.000.000 lei, reprezentând valoarea de intrare a utilajului vândut, are
corespondent în cadrul situa ției fluxurilor de numerar în 9.000.000 lei – Cheltuieli
privind activele cedate si 1.000.000 lei amortizare. În consecin ță, amortizarea
aferent ă
anului N este compus ă din 1.500.000 lei (reprezentând varia ția amortiz ării) +
1.000.000 lei (sum ă cu care a fost diminuat ă amortizarea în anul N datorit ă
desc ărcării din gestiune a utilajului vândut). Ob ținem 2.500.000 lei – Cheltuieli de
exploatare privind amortizarea imobiliz ărilor.
** Varia țiile acestor trei elemente însumate reprezint ă valoarea profitului din anul
N înaintea impozit ării (30.000.000 lei – 25.875.000 lei + 2.875.000 lei =

= 7.000.000 lei) de la care se porne ște pentu a întocmi Situa ția fluxurilor de
trezorerie. Dac ă impozitul pe profit aferent anului N- 1 ar fi fost pl ătit în exerci țiul
N, suma pl ătită se sc ădea din fluxurile de numerar ale activit ății de exploatare.
Profitul înainte de impozitare și elemente extraordinare se ob ține mai simplu
folosind datele din Contul de profit și pierdere al anului N, astfel: Profit +
Cheltuiala cu impozitul pe profit = 4. 125.000 lei + 2.875.000 lei = 7.000.000 lei.
Situa ția fluxurilor de trezorerie (prin metoda indirect ă)
-lei-
Fluxuri de numerar din activit ăți de exploatare
Profitul înainte de impozitare și elemente extraordinare
Ajust ări pentru:
• Cheltuieli de exploatare privind amortizarea
imobiliz ărilor
• Venituri din anularea deprecierii m ărfurilor
• Venituri din vânzarea activelor
• Cheltuieli privind activele cedate
Profit din exploatare înainte de modific ările capitalului
(activului) circulant
• Scăderea stocurilor
• Diminuare crean țe față de clien ți
• Plata datoriilor fa ță de furnizori
• Creșterea datoriilor fa ță de stat ( TVAcol )
Numerarul net provenit din activit ăți de exploatare
Fluxuri de numerar din activit ăți de investi ție
Încas ări din vânzarea de utilaje
Numerarul net provenit din activit ăți de investi ție
Fluxuri de numerar din activit ăți de finan țare
Încas ări din împrumuturi pe termen lung
Numerarul net provenit din activit ăți de finan țare
Creșterea net ă de numerar și echivalente ale
numeraruluiNumerar și echivalente de numerar la începutul
perioadeiNumerar și echivalente de numerar la sfâr șitul
perioadei7.000.000
2.500.000
(1.000.000)
(12.500.000)
9.000.000
5.000.000
15.000.000
10.000.000
(8.425.000)
6.175.000
12.500.000
12.000.000Numerar
27.750.000
12.500.000
12.000.000
52.250.000
20.000.000
72.250.000
Notă: vezi și Anexa 2 care prezint ă exemplul S.C. MONYKOS.
11.4. Exerci ții și probleme
1) Ce reprezint ă trezoreria ?
2) Care este structura trezoreriei ?

3) Ce sunt acreditivele ?
4) Care dintre urm ătoarele elemente nu reprezint ă o component ă a trezoreriei:
a) conturi la b ănci;
b) investi ții financiare pe termen scurt ;
c) casa;
d) titluri de participare ;
e) acreditive .
5) Ce fel de sold poate avea contul Conturi curente la b ănci?
6) Ce fel de sold poate avea contul Casa ?
7) Cum se înregistreaz ă transferurile de disponibilit ăți bănești între conturile bancare și casierie ?
8) Ce rela ții pot exista între pl ăți și cheltuieli ?
9) Ce rela ții pot exista între încas ări și venituri ?
10) Ce elemente cuprinde activitatea de exploatare ?
11) Ce elemente cuprinde activitatea de finan țare?
12) Ce elemente cuprinde activitatea de investi ții?
13) Se dau urm ătoarele informa ții extrase din bilan țul și contul de profit și pierdere aferente S.C.
ANOMIS S.A.:
• Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
1.000.000 lei;
• Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobiliz ărilor
250.000 lei;
• Profit și pierdere – 1.250.000 lei (pierdere);
• Mașini utilaje și instala ții de lucru 10.000.000 lei;
• Materii prime 5.000. 000 lei;
• Conturi curente la b ănci 17.00.000 lei;
• Capital social 25.000.000 lei;
• Împrumuturi din emisiuni de obliga țiuni 2.000.000 lei;
• Furnizori 5.000.000 lei.
Știind c ă societatea comercial ă este înfiin țată la 1 ianuarie anul N și că suma de 10.000.000 lei
reprezentând datoria fa ță de furnizorul de imobiliz ări a fost achitat ă în cursul anului, întocmi ți
Situa ția fluxurilor de trezorerie. Pentru calculul fluxului de numerar din activitatea de exploatare
se va utiliza metoda indirect ă.