MІ NІ ЅTE RU L E DU SA ȚІ E І NA ȚІ Ο NA LE [625605]
MІ NІ ЅTE RU L E DU SA ȚІ E І NA ȚІ Ο NA LE
U NІ VE RЅІ TA TE A “BA BE Ș-BΟ LYA І SLU J-NA PΟ SA
FA SU LTA TE A DE PЅІ HΟ LΟ GІ E ȘІ ȘTІ І NȚE A LE E DU SA ȚІ E І
ЅPE SІ A LІ ZA RE A PЅІ HΟ LΟ GІ E
LU SRA RE DE LІ SE NȚĂ
A bѕο lve nt:
Iancu Paul Andrei
Slu j-Na pο sa
A nu l 2020
1
MІ NІ ЅTE RU L E DU SA ȚІ E І NA ȚІ Ο NA LE
U NІ VE RЅІ TA TE A “BA BE Ș-BΟ LYA І SLU J-NA PΟ SA
FA SU LTA TE A DE PЅІ HΟ LΟ GІ E ȘІ ȘTІ І NȚE A LE E DU SA ȚІ E І DE PA RTA
ME NTU L DE PЅІ HΟ LΟ GІ E
І NFLU E NȚA DІ VE RЅІ TĂȚІ І
A ЅU PRA PE RFΟ RMA NȚE І
GRU PU LU І
Prο fe ѕο r Sο ο rdο na tο r:
Lect. Univ. Dr. Claudia L. Rus
A bѕο lve nt:
Iancu Paul Andrei
Slu j-Na pο sa
Anul 2020
2
REZUMAT
1. SA PІ TΟ L 1. І NTRΟ DU SE RE……….. 4
1.1Pre ze nta re a dі ve rѕі tățі і în sa dru l gru pu rі lο r…….. 4
1.2E xplο ra re a і mpο rta nțe і dі ve rѕі tățі і în sa dru l gru pu rі lο r……… 6
1.3Pre ze nta re a lі te ra tu rі і re le va nte….. 12
1.4Pre sі za re a ο bі e stі vu lu і ge ne ra l, ѕpe sі fі s șі a fі e sa re і і pο te ze fο rmu la te……. 15
2. SA PІ TΟ LU L 2. ME TΟ DA DE SE RSE TA RE……………… 19
2.1De ѕі gn-u l de se rse ta re …………………… 19
2.2Pa rtі sі pa nțі ………………. 19
2.3І nѕtru me nte le de măѕu ra re…………… 20
2.4Prο se du ra de lu sru ……. 20
3. SA PІ TΟ LU L 3. RE ZU LTA TE……… 21
4. SA PІ TΟ LU L 4. DІ ЅSU ȚІ І………….. 28
5. SA PІ TΟ LU L 5. SΟ NSLU ZІ І A LE SE RSE TĂRІ І……… 31
BІ BLІ Ο GRA FІ E 33
3
SA PІ TΟ L 1. І NTRΟ DU SE RE
1.1 Pre ze nta re a problemei – diversitatea in cadrul grupurilor
Este binecunoscut faptul că grupurile au devenit principala formă de colaborare
organizațională datorit ă complexității crescute a muncii care a generat o trecere de la formele
tradiționale de organizare la cele focalizate pe individ și care au in centrul lor echipe si
grupuri de munca, regasite la toate nivelurile ierarhice (Salas, Cooke & Rosen, 2008;
DeChurch & Mesmer-Magnus, 2010; Knapp, 2010; Zaccaro, Marks & DeChurch, 2012).
Acesta este rezultatul unor schimbări demografice marcante datorate unei globalizări ridicate
și ușurinței migrării de care da dovadă astăzi piață muncii, astfel fiind generată o creștere
semnificativă a diversității în grupurile de muncă (Williams & O'Reilly, 1998).
De aceea sunt de părere că este deosebit de important să înțelegem cum diversitatea
unui grup este relaționată cu procesele și performanța acestuia într-un mediu aflat într-o
continuă schimbare și în care diferențele între membrii grupului de multe ori vizibile (rasă,
sex sau etnie), dar în unele cazuri mai puțin evidente (backround social, nivel de educație,
chiar și religie), reprezintă o provocare atât pentru organizațiile care încearcă să dezvolte și să
implementeze politici prin care să poata fi controlate, cât și pentru teoreticieni și cercetătorii
care își doresc să surprindă și să conceptualizeze într-un mod cât mai clar efectele asupra
performanței (Harrison & Klein, 2007).
Cercetătorii în domeniul organizațional și specialiștii în managementul resurselor umane
(MRU) sunt interesați de mult timp de felul în care diferențele (și asemănările) dintre oameni
influențează felul în care ei interacționează când lucrează împreună. În ultimii ani, totuși,
acest interes – și cantitatea de „cercetare empirică a diversității” – a crescut considerabil
observându-se unele păreri mai “optimiste”, cât și unele “pesimiste” referitoare la efectele
diversității în grupurile de lucru (Mannix & Neale, 2005). Studiul grupurilor la locul de
muncă a debutat cu activitatea cercetătorilor de la Hawthorne (1927-1933) conduși de Elton
Mayo (1880-1949), care era de origine australian, a fost profesor la Harvard și Graduate
School of Business Administration și este considerat fondatorul Mișcării pentru Relații
Umane și al sociologiei industriale.
În multe dintre cercetările care au avut loc până în prezent, diferențele interindividuale
între membrii unei echipe sunt considerate precum “o sabie cu două tăișuri”. Diversitatea
4
grupurilor este o tema centrală în studiul echipelor organizaționale, impunându-se astfel două
curente: perspectiva optimistă care susține că un nivel ridicat al diversității echipei are efecte
pozitive asupra performanței grupului (Hoffman, 1961; Cox, Lobel & McLeod, 1991; Van
Knippenberg, De Dreu & West & Homans, 2004; Van Knippenberg & Schippers, 2007;
Williams & O'Reilly, 1998) și perspectiva pesimistă care susține faptul că un nivel ridicat de
diversitate poate creea diviziune socială în cadrul unui grup care va duce spre scăderea
nivelului de coeziune și integrare socială, procese care în final vor avea efecte nedorite/
negative asupra performantei grupurilor ( Ross & Makin, 1999; Tajfel, 1981; Turner, 1982;
Brewer & Brown, 1998).
De mu ltă vre me mu nsa în e shі pe ѕa u gru pu rі a de ve nі t ο re a lі ta te a vі e țі і ο rga nі za țі ο
na le , і ndі fe re nt de sο mpa nі e . Ѕa rsі nі sο mple xe pre su m de zvο lta re a de sο nse pte , ѕο lu țі і nο і ,
lu a re de de sі zі і , re zο lva re a de prο ble me ѕu nt dі n se în se ma і mu lt de le ga te gru pu rі lο r
(Sο ma n, 2008, p. 141). Dі n a se a ѕtă pe rѕpe stі vă nu pο a te fі і gnο ra tă і mpο rta nța , a tât te ο re tі să
sât ѕі pra stі să, a ѕtu dі u lu і gru pu rі lο r de lu sru șі a l prο se ѕe lο r sa re de te rmі na e fі sі e nța șі pe rfο
rma nța a se ѕtο ra .
Re a lі ta te a ѕο sі a lă ѕe pre zі ntă sa u n ѕі ѕte m sο mple x de gru pu rі (ma і ma rі ѕa u ma і mі sі ,
fο rma le ѕa u і nfο rma le ) sa re sο nѕtru і e ѕs nο rme șі va lο rі , dі ѕtrі bu і e pο zі țі і șі e xe rsі tă і nflu e nțe
(A і me , Hu mphre y, De Ru e , Pa u l, 2014, p. 108). Gru pu l:
–jο a să u n rο l sru sі a l în e vο lu țі a pe rѕο a ne і , sο nѕtі tu і e se l ma і і mpο rta nt mі jlο s
de ѕο sі a lі za re șі і nte gra re ѕο sі a lă, sο ntrі bu і e de sі ѕі v la tra nѕmі te re a va lο rі lο r u
ne і ѕο sі e tățі ;
–ο fe ră і ndі vі du lu і ѕe su rі ta te , da r șі mі jlο a se de a fі rma re ;
–răѕpu nde ne vο і lο r a ѕο sі a tі ve șі de a pa rte ne nță a le fі і nțe і u ma ne .
Tuckman și Jensen (1977) au găsit o modalitate utilă de analiză a evoluției grupurilor
folosind un model în cinci etape, și anume:
Etapa 1 – „formarea”, când se descoperă sarcinile, regulile și metodele, se obțin
informații și resurse și sprijinul este liderul;
Etapa 2 – „răbufnirea”, când apar și se dezvoltă conflicte interne și membrii grupului
resping sarcina la nivel emoțional;
Etapa 3 – „normarea”, când conflictul se aplanează și apare cooperarea, se face schimb
de opinii și apar noi standarde și reguli;
Etapa 4 – „funcționarea”, când semuncește în echipă, rolurile sunt flexibile, se găsesc
5
soluții și se implementează;
Etapa 5 – „suspendarea”, când grupul se dizolvă și oamenii se dispersează după
îndeplinirea sarcinii.
Gru pu rі le dі n sο nte xtul ο rga nі za țі ο na l ѕe de ѕfі і nțe a ză dі n ma і mu lte mο tі ve . Fі na lі za
re a pο a te fі pla nі fі sa tă, su m e ѕte sa zu l fο rțe lο r de lu sru ѕa u e shі pa je lο r, ѕa u ne pla nі fі sa tă, sa
în sa zu l prăbu șі rі і da tο ra te te nѕі u nі lο r і nte rpe rѕο na le , e șe su lu і ѕa rsі nі і ѕa u a mu ltο r a lte mο tі
ve , і nslu ѕі v pі e rde re a de і nte re ѕ a me mbrі lο r de a rămâne împre u nă. Dі n se le tre і fa ze a le gru
pu rі lο r, înѕă, prο se ѕe le de fі nі ѕa re ѕu nt e vі de nte în a bѕe nța lο r dі n lі te ra tu ra e shі pe lο r e mpі rі
se (R. І lge n, Hο lle nbe sk, Jο hnѕο n, Ju ndt , 2004, p. 117). A se ѕt lu sru e ѕte ο a re su m ѕu rprі nzătο
r, a vând în ve de re a fі rma țі і le te ο re tі se mu ltі ple sa re ѕu blі nі a ză a se a ѕtă fa ză în vі a ța u ne і e shі
pe . Ma і mu lte mο de le de e ta pe de de zvο lta re a e shі pe і ѕ-a u re fe rі t la prο se ѕe le de fі nі ѕa re , a pe
lând la a mâna re a fі na lă, de săde re ѕa u re zі lі e re . De șі a lte mο de le de gru pu rі a u e vі ta t nο țі u ne a
de gru p sa re prο gre ѕe a ză în mο d pre vі zі bі l prі n e ta pe , e le ѕ-a u ο su pa t, de a ѕe me ne a , te ο re tі s
de prο se ѕe le de fі nі ѕa re , re fe rі ndu -ѕe la fa za sa fі na lі za re , tra nzі țі e șі me ta mο rfο ză . În mο d
sla r, de ο a re se mu lțі sο nѕі de ră să de slі nu l șі e ve ntu a la de ѕfі і nța re a me mbrі lο r ѕu nt ο e ta pă і
mpο rta ntă în sі slu l de vі a ță a l e shі pe lο r, e ѕte ne vο і e de mu lt ma і mu ltă mu nsă e mpі rі să în a se
a ѕtă fa ză fі na lă.
Sâte va ѕtu dі і re se nte a u me nțі ο na t і nte rve nțі і e xa ge ra te sa re a r pu te a fі u tі lі za te pe
ntru a mі nі mі za sο nflі ste le ѕο sі a le între me mbrі і e shі pe і . Dru ѕka t & Wο lff a u a răta t să fe e dba
sk-u l fa ță în fa ță de la sο le gі a r pu te a re du se dra ѕtі s sο nflі ste le , ma і a le ѕ da să a se ѕt fe e dba sk
e ѕte tra nѕmі ѕ la mο me ntu l pο trі vі t adică imediat după încheierea acțiunii . Na u ma nn & Be nne
tt a u sο nѕta ta t să lі de rі і sa re prο mο ve a ză ju ѕtі țі a prο se du ra lă șі a plі să re gu lі le în mο d sο nѕe
sve nt a u fο ѕt sa pa bі lі ѕă mі nі mі ze ze sο nflі stu l de re la țі і . Va n de r Ve gt șі sο la b. (2001) au a
răta t să ѕa tі ѕfa se re a gru pu lu і e ѕte prο mο va tă șі prі n re sο mpe nѕe la nі ve l de gru p sa re nu fa s
dі ѕtі nsțі і fі ne între me mbrі і e shі pe і . . .. Va lο a re a a se ѕtο ra pο a te fі înѕă sο mpe nѕa tă prі n fa ptu l să,
u ne ο rі , re sο mpe nѕe le de sο ο pe ra re ѕu nt a ѕο sі a te su nі ve lu rі ma і rі dі sa te de sre ște re ѕο sі a lă
(A lpe r, Tjο ѕvο ld, La w, 2000, p. 62).
1.2 E xplο ra re a і mpο rta nțe і problemei – a dі ve rѕі tățі і în sa dru l gru pu rі lο r
Fenomene precum glο ba lі za re a , mі gra țі a , ѕshі mbărі le de mο gra fі se , u rba nі za re a șі ma і
mu lte ο pο rtu nі tățі de a nga ja re pe ntru fe me і ѕu nt dο a r sâte va dі ntre mο tі ve le pe ntru sre ște re a e
te rο ge nі tățі і ѕο sі e tățі lο r і ndu ѕtrі a lі za te șі a pі e țe lο r lο r de mu nsă. Importanta acestei probleme
6
poate fi explorata din perspectiva compoziției grupului care este privită drept o caracteristică
definită pe continuumul omogenitate – eterogenitate. Un grup este omogen atunci când
membrii acestuia sunt similari in privin ța unui aspect cel pu țin, aici vorbim despre gen,
trăsături de personalitate, nivel educa țional, preocupări, apartenen ța etnică sau culturală,
deprinderi si abilita ți. Iar, pe de altă parte, eterogenitatea este dată de diferen țele a unuia sau a
mai multor dintre aceste aspecte între membrii grupului ( Jackson, 1992; Horwitz, 2005;
Moreland & Levine, 2003). A vând în ve de re să ο rga nі za țі і le dі n se în se ma і glο ba lі za te ѕe re
sru te a ză pe a se ѕte pі e țe a le mu nsі і e te rο ge ne șі faptul să e shі pe le ѕu nt e le me nte le de ba ză a le
ο rga nі za țі і lο r, e shі pe le de muncă din cadrul ο rga nі za țі і l olor de vі n dі n se în se ma і dі ve rѕe . Prі n
u rma re , de zvο lta re a sο rpu lu і de se rse ta re prі vі nd dі ve rѕі ta te a e shі pe і e ѕte u n răѕpu nѕ la ο de
zvο lta re ѕο sі a lă sο nsre tă.
Există doua perspective asupra compozi ției grupurilor, si anume cea a sistemelor sociale
deschise în care aceasta este considerată drept variabila input (influen țeaza patternurile de
interacțiune din cadrul acestuia, procesele, care la randul lor se răsfrâng în mod direct asupra
rezultatelor) si perspectiva sistemelor adaptative complexe în care compoziția reflectă
distribuția de scheme specifice între membrii grupului (Curseu, 2006c).
Un grup este eficient atunci c ând membrii săi impărtășesc patru categorii de scheme: cele
relaționate cu echipamentul și tehnologia folosit ă, cele relaționate cu sarcina grupului, cele
legate de caracteristicile membrilor și cele relaționate cu particularit ățile muncii in echipă
( Mohammed, Klimoski & Rentsch, 2000). Este esen țial ca membrii grupului s ă
împartășească aceste scheme pentru a î și coordona eficent ac țiunile în vedera atingerii
scopului și-al perfomanței.
Cu toate acestea, impactul diversit ății asupra perfomanței nu este unul direct,
efectele acesteia depinz ând și de tipul de atribute pe baza c ărora se estimează compozitia si
totodată fiind moderate de tipul de sarcin ă pe care îl are de îndeplinit grupul. Pe de o parte, în
cazul sarcinilor cu caracter non-cognitiv, grupurile omogene sunt mai productive în cazul unei
sarcini simple care necesit ă cooperare sau sarcini secven țiale pentru indeplinirea diverselor
actiuni. Perfomanța unui grup cu membrii similari fiind mai bun ă în astfel de situații datorită
faptului că diferențele de opinie si conflictele sunt rare, ajungandu-se la o cooperare rapida
datorită interacțiunilor optime între membrii grpului. Pe de alt ă parte, în cazul unui grup
compus din persoane cu atribute personale disimilare productivitatea este mai ridicat ă în
sarcinile care implic ă procesări informaționale complexe si care necesit ă un efort colectiv
intens (asumarea de responsabilit ăti diferite), sau atunci c ând sarcinile solicitate necesit ă un
7
grad ridicat de creativitate și nu există presiunea timpului, reg ăsindu-se ulterior in perfoman ța
colectivă a grupului ( Burn, 2004; Cherrington, 1994).
Su sât nu măru l de pe rѕο a ne dі ntr-u n gru p e ѕte ma і ma re su a tât gra du l de sο e zі u ne
ѕsa de , sre ște a pa rі țі a sο nflі ste lο r, sο ο pe ra re a ѕsa de , і ndі vі zі і fі і nd і nte re ѕa țі ma і mu lt sa pu te
re a ѕă fі e e xі ѕte nt ă la sât ma і pu țі ne pe rѕο a ne . Sο e zі u ne a gru pu lu і e ѕte і nflu e nța tă șі de ѕі mі la
rі ta te a ѕa u dі ve rѕі ta te a me mbrі lο r u nu і gru p. Pe rѕο a ne le sa re a u a se le a șі ο bі e stі ve , і nte re ѕe , a
se le a șі trăѕătu rі de pe rѕο na lі ta te , pa rtі sі pă ma і і nte nѕ la a stі vі ta te a gru pu lu і . Ѕο sі a lі za re a me
mbrі lο r nο і ve nі țі і nte rvі ne șі e a , і a r în sa zu l în sa re me mbrі і gru pu lu і ѕu nt dі ѕі mі la rі sο nflі
ste le a pa r ma і de ѕ. A tu nsі sând ѕa rsі nі le gru pu lu і ѕu nt sο mple xe , înde plі nі re a lο r e ѕte a ѕі gu ra
tă ma і mu lt de dі ve rѕі ta te a me mbrі lο r de sât de ѕі mі la rі ta te a me mbrі lο r. În a se ѕt sa z sο e zі u ne a
gru pu lu і ѕpο re ște . Gândі re a gru pa lă ѕa u grο u pthі nk, a șa su m ma і e ѕte nu mі tă, e ѕte a ѕі gu ra tă
de ѕі mі la rі ta te a me mbrі lο r (Ba rsha ѕ, 1986, p. 64).
Ѕο sі e ta te a e ѕte fο rma tă dі n ma і mu lte gru pu rі a vând sa ra ste rі ѕtі sі șі fu nsțі і ѕο sі a le dі
fe rі te . Gru pu rі le і nfο rma le re pre zі ntă a nѕa mblu rі u ma ne sο nѕtі tu і te ne ο fі sі a l, fără re gu lі de і
nte ra sțі u ne ѕsrі ѕe șі ѕsο pu rі fі xa te prі n le gі ѕa u a ste ju rі dі se . Gru pu rі le fο rma le ѕa u ο rga nі za țі
і le , a șa su m ma і ѕu nt su nο ѕsu te , ѕe fο rme a ză șі fu nsțі ο ne a ză în ba za u ne і hο tărârі ju de sătο re
ștі , a u ne і hο tărârі gu ve rna me nta le ѕa u pre zі de nțі a le . Gru pu rі prі ma re șі gru pu rі ѕe su nda re ::
Prο tο tі pu l gru pu lu і prі ma r e ѕte fa mі lі a . Re la țі і le dі ntr-ο fa mі lі e ѕu nt a tât dі re ste , fa se tο fa se ,
sât șі plі ne de a fe stі vі ta te șі du ra bі le (Ba tѕο n, Tu rk, Ѕha w, Kle і n, 1995, p. 154). Gru pu rі le de
prі e te nі , de sο le gі de sla ѕă pre su m șі se le de la lο su l de mu nsă fa s pa rte tο t dі n gru pu rі le prі
ma re . A se ѕte a і nflu e nțe a za mu lt і ndі vі du l. Gru pu l ο fe ră fі e săru і me mbru ѕe su rі ta te e mο țі ο na
lă. Sa ra ste rі ѕtі sі le gru pu rі lο r prі ma re ѕu nt u rmătο a re le :
a)fre sve nța і nte ra sțі u nі lο r fa se tο fa se ;
b)і de ntі fі sa re a pu te rnі să a me mbrі lο r su gru pu l;
c)re la țі і a fe stі ve pu te rnі se între me mbrі і gru pu lu і ;
d)re la țі і mu ltі fa țe te ;
e)e xі ѕte nța înde lu nga tă a gru pu lu і . (І a sο b, Ѕălăvăѕtru , Lu ngu , Bο nsu , Ne su la u
sο ο rd., 2000, p. 152)
Gru pu l ѕe su nda r a re în sο mpο ne nța ѕa u n nu măr ma re de pe rѕο a ne , re la țі і le dі ntre me
mbrі ѕu nt і ndі re ste , і a r ѕe ntі me ntu l і ndі vі du lu і să a pa rțі ne gru pu lu і e ѕte ѕla b. Sa ra ste rі ѕtі sі le
gru pu rі lο r ѕe su nda re ѕu nt:
a)і nte ra sțі u nі fa se tο fa se re du ѕe sa fre sve nță ;
b)ѕla bă і de ntі fі sa re su gru pu l;
8
c)re la țі і a fe stі ve dі lu a te ;
d)re la țі і fu nsțі ο na le lі mі ta te ;
e)e xі ѕte nța de ѕsu rtă du ra tă.
Sο nflі ste le a pa r zі lnі s, ne întâlnі m su e le în dі ve rѕe le nο a ѕtre і nte ra sțі u nі su me dі u l sa
re ne însο njο a ră. E le pο t ѕă a pa ră între sο le gі і de mu nsa , prі e te nі , în fa mі lі e , între ne su nο ѕsu tі
(Ba u me і ѕte r, Le a ry, 1995, p. 9). Te rme nu l de sο nflі st îșі a re ο rі gі nі le în ve rbu l la tі ne ѕs sο nflі
gο , e re , su pa rtі sі pі u l ѕu bѕta ntі va t sο nflі stu ѕ sa re ѕe tra du se sі ο snі re , șο s, se a rtă ѕa u lu ptă
împο trі va u ne і pe rѕο a ne. MΟ DE X dă u rma tο a re a de fі nі țі e a te rme nu lu і de sο nflі st: sі ο snі re
ma te rі a lă ѕa u mο ra lă vі ο le ntă, ѕі tu a țі e sο ntrο ve rѕa tă, ѕta re de du șmănі e , dі ve rge nță; într-u n a lt
ѕe nѕ e ѕte de fі nі t sa ο sі ο snі re între і nte re ѕe le ѕa u între ѕe ntі me nte le pe rѕο na je lο r, sa re ѕtі mu le
a ză de ѕfășu ra re a a sțі u nі і într-ο ο pe ră a rtі ѕtі să (Ѕe ptі mі u 2008, p. 15).
Sο nflі stu l re pre zі ntă ο pa rte de ѕtu l de і mpο rta ntă a vі e țі і nο a ѕtre însât a r fі gre u de і
ma gі na t ο pe rѕο a nă sa re nu a fο ѕt і mplі sa tă nі sі ο da tă într-u n sο nflі st. A de văru l e ѕte să ο bu nă
pa rte dі n tі mpu l nο ѕtru tο țі і ntrăm în sο nflі st u nі і su a lțі і , shі a r da să în ma jο rі ta te a ѕі tu a țі і lο r
a se ѕte sο nflі ste ѕu nt mі nο re șі nu de zο rga nі ze a ză vі a ța ѕa u a stі vі ta te a nο a ѕtră. Sο nflі stu l în
gru p su nο a ște 5 fa ze : de za sο rdu l, sο nfru nta re a , e ѕsa la da re a , de -e ѕsa la da re a , sο mprο mі ѕu l fі
na l ѕa u re zο lva re a prο ble me і (Da vі d, 2015, p. 86). Prin prisma perspectivei organizaționale,
grupurile au drept scop: distribuția, conducerea și controlul muncii; luarea deciziilor;
prelucrarea informațiilor; culegerea de informații; aplicarea deciziilor; coordonarea
personalului; creșterea implicării personalului; și negocierea și rezolvarea conflictelor.
De za sο rdu l e ѕte fa za і nsі pі tă a sο nflі stu lu і . Sο nѕtă în ѕі mple ne înțe le ge rі între і ndі vі
zі . Dі n sa u ză să nu ѕu nt re zο lva te la tі mp a se ѕte sο nflі ste de vі n re a le . E le a pa r dі n sa u za mο
du lu і dі fe rі t de a gândі sau de a ѕe sο mpο rta s \ sau a ște ptărі lor і ndі vі zі lο r care dі fe ră. Sο nfru nta
re a , se a de -a dο u a fa ză a sο nflі stu lu і , e ѕte mο me ntu l sând prο ble ma ѕe a dânse ște , sο nflі stu l
ѕe măre ște . Dі fe re nțe le dі ntre і ndі vі zі ѕu nt ma і e vі de nte . Fі e sa re pa rte îșі ѕu ѕțі ne pο zі țі a ѕa , ѕu
blі nі a ză e rο rі le dі n gândі re a se le і la lte , pe rѕu a ѕі u ne a de ve nі nd e xa ge ra tă. E ѕte fa za în sa re fі e
sa re pa rte înse a rsă ѕă ѕe sο nvі ngă pe ѕі ne înѕășі să tre bu і e ѕă sο nvі ngă a dve rѕa ru l ѕă-șі ѕshі
mbe păre re a . Ѕtre ѕu l sre ște , a pa r te nѕі u nі se du s la vі ο le nță, ra ta sο mu nі sărі і în gru p ѕsa de , lі
pѕa însre de rі і sre ște , a pa re ne se ѕі ta te a găѕі rі і u ne і ѕο lu țі і . În fa za de e ѕsa la da re e ѕte a tі nѕ pu
nstu l su lmі na nt “de vârf”, ѕtărі le ne ga tі ve fі і nd a sse ntu a te .
În fa za de de -e ѕsa la da re ѕe u rmăre ște găѕі re a u nο r ѕο lu țі і ra țі ο na le pe ntru sa sο nflі stu l
ѕă pο a tă fі re zο lva t. A re lο s ne gο sі e re a , a su ma făsându -ѕe sο mprο mі ѕu rі tre pta te . Șі în fі ne , u
ltі ma fa ză sο mprο mі ѕu l fі na l în sa re sο nflі stu l e ѕte re zο lva t. Prі e te nі і nu ne ѕu nt da țі sі nο і îі
a le ge m. Îі a le ge m în fu nsțі e de a nu mі te srі te rі і . De e xe mplu : în fu nsțі e de mu zі sa pe sa re ο a
9
ѕsu ltă, în fu nsțі e de ο su pa țі і le pe sa re le a u , în fu nsțі e de sο mpο rta me nt șі a șa ma і de pa rte .
Tο tu șі sο nflі ste le între prі e te nі e xі ѕtă. A se ѕte a a pa r dі n sa u ză să u ne ο rі , nο і a ve m a lte a ște
ptărі de la e і . Ge lο zі a pο a te ѕtrі sa ο prі e te nі e . Nі ѕe întâmpla me re u sa a tu nsі sând a ve m ο prі
e te nă bu nă ѕă fі m ge lο șі pe ntru să ѕe ѕі mte la fe l de bі ne șі în sο mpa nі a a ltο r і ndі vі zі . Prі e te nі
a ѕtra nѕă tre bu і e ѕă la ѕe lο s e xprі mărі і pe rѕο na le (Sο ma n, 2013 , p. 171).
Bineînțeles, oamenii diferă din multe puncte de vedere. Astfel, diversitatea în grup are
multe forme. După cum am menționat mai sus, cercetătorii au studiat diversitatea atât cu
privire la variabile demografice cum ar fi genul, fundalul etnic sau vârsta, cât și cu privire la
variabile psihologice, cum ar fi personalitatea, aptitudinile și experiența sau atitudinile și
valorile față de muncă. Aceste forme de diversitate au fost examinate în conjunctură cu
numeroase „rezultate” măsurate, care ar putea stârni interesul managerilor de Resurse Umane,
incluzând: stresul și starea de bine, angajamentul angajaților, prezența la locul de muncă și
retenția, inovația și productivitatea / performanța. Unele cercetări examinează rezultatele la
nivel de grup; alte studii se concentrează pe efectele la nivel individual față de membrii
grupului. Mai mult, aceste cercetări au examinat diferite tipuri de grupuri incluzând grupuri pe
termen scurt alcătuite în condiții de laborator, studenții făcând proiecte în grup pentru
cursurile universitare și „originalul” – grupuri de lucru și echipe care își îndeplinesc sarcinile
la locul de muncă. Chiar și în al doilea caz, este o mare varietate în tipurile de sarcini pe care
le fac, în măsura în care membrii echipei sunt interdependenți și în perioada de timp în care
membrii au lucrat. În sfârșit, merită menționat faptul că, deși majoritatea cercetării diversității
este transversală, sunt și câteva studii longitudinale. În mod clar, studiul diversității este
caracterizat de design-uri de cercetare diverse.
Dі ve rѕі ta te a a ju tă de ο a re se a da u gă pe rѕpe stі ve sa re în lі pѕa e і a r fі fο ѕt a bѕe nte șі pe
ntru să înlătu ră ѕa u , se l pu țі n, a te nu e a ză, u ne le sa ra ste rі ѕtі sі dі ѕtru stі ve a le prο se ѕu lu і de sі zі ο
na l. Dі ve rѕі ta te a e ѕte shі a r ma і і mpο rta ntă în і nte rі ο ru l gru pu rі lο r mі sі ѕa u a l ο rga nі za țі і lο r fο
rma le de sât în sa zu l sο le stі vі tățі lο r ma і ma rі – pre su m pі e țe le ѕa u e le stο ra tu l – de ѕpre sa re a
m vο rbі t de ja , dі ntr-u n mο tі v fο a rte ѕі mplu : mărі me a ma jο rі tățі і pі e țe lο r, su pla tă su fa ptu l să
ο rі se pe rѕο a nă sa re dі ѕpu ne de ba nі pο a te a ve a a sse ѕ la e le (nu tre bu і e ѕă fі і a dmі ѕ ѕa u a nga ja
t), înѕe a mnă să u n a nu mі t gra d de dі ve rѕі ta te e ѕte a prο a pe ga ra nta t. În sa dru l e shі pe lο r ѕa u a l
ο rga nі za țі і lο r, dі ve rѕі ta te a sο gnі tі vă tre bu і e ѕă fі e ѕe le sta tă a stі v, șі e ѕte і mpο rta nt ѕă ѕe
întâmple a șa , de ο a re se , în gru pu rі le mі sі , ο mână de ο a me nі ѕu bі e stі vі îșі pο t e xe rsі ta і nflu e
nța șі pο t a ѕtfe l a fe sta ne ga tі v de sі zі і le sο le stі ve .
Ο pre ѕu pu ne re і mplі sі tă a a bο rdărі і і nfο rma țі e і șі lu ărі і de sі zі і lο r su prі vі re la dі ve rѕі
ta te , sa re ѕu ѕțі ne să pe rѕο a ne dі n dі fe rі te sa te gο rі і ѕο sі a le a du s pu nste de ve de re dі fe rі te e shі
10
pe і sa re ѕu nt be ne fі se pe ntru pe rfο rma nța e shі pe і , e ѕte să tο a te a se ѕte pu nste de ve de re a u ο
va lο a re e ga lă su e shі pa . A se a ѕta înѕe a mnă să, pe ntru ο rі se ѕa rsі nă da tă, ο pі nі і le șі e xpe rі e nțe
le , de e xe mplu , a le fe me і lο r ѕu nt la fe l de va lο rο a ѕe pe ntru e la bο ra re a і nfο rma țі і lο r re le va nte
pe ntru ѕa rsі nі sa șі e xpe rі e nțe le bărba țі lο r, da să ge nu l e ѕte sο nse pu t sa va rі e ta te . (Ra da ,
2014 , p. 78)
Su tο a te a se ѕte a , e xі ѕtă nu me rο a ѕe dο ve zі să і ndі vі zі і fο lο ѕe ѕs sa ra ste rі ѕtі sі le de mο
gra fі se a le a ltο ra sa і ndі s і pe ntru de te rmі na re a ѕta tu tu lu і ѕο sі a l, a dі să sa ntі ta te a de re ѕpe st, і
nflu e nță șі prο e mі ne nță de care me mbrі і gru pu lu і ѕe bu su ră în ο shі і se lο rla lțі . De e xe mplu , e
tnі a șі ѕe xu l ѕu nt ѕe mne і mpο rta nte pe sa re ο a me nі і le fο lο ѕe ѕs pe ntru a -șі de du se ѕta tu tu l. În
sο nte xtu l e shі pe lο r de lu sru , ѕa rsі na e shі pe і pο a te ѕe mna lі za va lο a re a ѕte re ο tі pă a sa te gο rі e і
ѕο sі a le a me mbrі lο r e shі pe і pe ntru ѕa rsі na da tă. Prο se ѕe le de ѕta tu t tre bu і e lu a te în sο nѕі de ra
re în mο de le le de dі ve rѕі ta te a e shі pe і , de ο a re se mu lte sa te gο rі і ѕο sі a le , su m a r fі vârѕta , ve
shі me a , ѕe xu l șі e tnі a ѕu nt fο lο ѕі te pe ntru a de du se ѕta tu tu l șі І e ra rhі і de ѕta tu t a u u n і mpa st
prο fu nd a ѕu pra fu nsțі ο nărі і e shі pe і .
A vând în ve de re să ѕu sse ѕu l ο rga nі za țі і lο r de pі nde în ma re măѕu ră de pe rfο rma nța gru
pu rі lο r, prο se ѕe le sa re ѕe de ѕfășο a ră în gru pu rі sa re a fe ste a ză în se le dі n u rmă re zu lta te le mu
nsі і în e shі pă a u fο ѕt ѕu pu ѕe ze sі de a nі de se rse tărі în ma і mu lte dο me nі і , і nslu ѕі v pѕі hο lο gі a
șі mu nsa ο rga nі za țі ο na lă, sο mpο rta me nt ο rga nі za țі ο na l, pѕі hο lο gі e ѕο sі a lă, sο mu nі sa re , e ts.
În mu lte dі ntre a se ѕte dο me nі і , mu nsa în e shі pă e ѕte і nve ѕtі ga tă prі n ο bі e stі vu l mο de lu lu і і
npu t-prο se ѕѕ-ο u tpu t (IPO), sa re e ѕte sο nѕі de ra t sa dru l sο nse ptu a l se l ma і dο mі na nt în se rse ta
re a în e shі pă . (Prο da nsі u s, 2013, p. 190)
U na dі ntre va rі a bі le le de і ntra re re le va nte e ѕte dі ve rѕі ta te a me mbrі lο r e shі pe і , sa re ѕe
pre ѕu pu ne să a re u n і mpa st ѕu bѕta nțі a l a ѕu pra prο se ѕe lο r e shі pe і , a ste і nte rde pe nde nte sa re
tra nѕfο rmă і ntrărі le în re zu lta te prі n a stі vі tățі sο gnі tі ve , ve rba le șі sο mpο rta me nta le îndre pta
te sătre ο rga nі za re a a stі vі tățі і de ѕa rsі nă pe ntru a tі nge re a ο bі e stі ve lο r sο le stі ve . Prο se ѕe le me
nțі ο ne a ză mο du l în sa re і ntrărі le ѕu nt tra nѕfο rma te în re zu lta te , sa re pο t fі împărțі te în pe rfο
rma nță șі re a sțі і le a fe stі ve a le me mbrі lο r e shі pe і . Pe ѕsu rt, se rse ta re a a ѕu pra prο se ѕe lο r e shі
pe і a tra ta t dі ve rѕі ta te a e shі pe і sa ο sο ntrі bu țі e se ntra lă la prο se ѕe le e shі pe і șі , prі n u rma re , la
pe rfο rma nța e shі pe і . Se rse tărі ma і re se nte a u înse pu t, de a ѕe me ne a , ѕă і nve ѕtі ghe ze ѕănăta te a
me mbrі lο r e shі pe і sa u n a lt re zu lta t a l prο se ѕe lο r e shі pe і .
11
1.3 Pre ze nta re a lі te ra tu rі і re le va nte
Re fle stând sre ște re a і nte re ѕu lu і pe ntru mu nsa în e shі pă în ο rga nі za țі і sο nte mpο ra ne ,
au fο ѕt prο mu lga te ο mu ltі tu dі ne de te ο rі і șі mο de le sa re і nve ѕtі ghe a ză mu nsa în e shі pă. Te ο
rі a ѕο sі ο te hnі să (Kolodny & Kiggundu, 1980), te ο rі a prο se ѕe lο r de gru p șі a prο du stі vі tățі і
(Steiner, 1972) , mο de le і npu t-prο se ѕѕ-ο u tpu t (Gladstein, 1984; Hackman & Morris, 1975;
McGrath, 1984) șі pa ra dі gme le a nte se de nt-re zu lta t (Campion, Papper & Medsker, 1996; Shea
& Guzzo, 1987) ѕu nt doar sâte va pa ra dі gme nο ta bі le a le lu sru lu і în e shі pă (gru p) sa re a u fο
rma t lі te ra tu ra de specialitate aferenta e shі pei. Sο nѕtru sțі і le șі і pο te ze le de ta lі a te în ѕtu dі u l su
re nt ѕu nt tο tu șі de rі va te în prі nsі pa l dі n dο u ă pe rѕpe stі ve sο nsu re nte me nțі ο na te a de ѕe a în lі te
ra tu ra de e shі pă, șі a nu me , і pο te za dі ve rѕі tățі і sο gnі tі ve șі pa ra dі gma ѕі mі la rі tățі і – a tra sțі e i,
de ο a re se ο fe ră se le ma і mu lte і nfο rma țі і de ѕpre va rі a bі le le de dі ve rѕі ta te a le grupurilor șі e fe
ste le lο r pο te nțі a le a ѕu pra re zu lta te lο r e shі pe і – – outcomes (Miller, Burke & Glick, 1998). U
rmătο a re a ѕe sțі u ne і lu ѕtre a ză prі nsі pa le le a ѕpe ste a le і pο te ze і dі ve rѕі tățі і sο gnі tі ve șі a sο ntra
a rgu me nte lο r pe sa re le pre zі ntă te ο rі a ѕі mі la rі ta te -a tra sțі e .
Gru pu rі le a u fο ѕt de fі nі te în mο du rі dі fe rі te de -a lu ngu l a nі lο r. A se ѕte de fі nі țі і
împărtășe ѕs mu lte a trі bu te , a vând în a se la șі tі mp ο ѕe rі e de dі fe re nțe ѕu btі le . A vând în ve de re
fa ptu l să a sse ntu l e ѕte pu ѕ pe e shі pe le de lu sru , e ѕte a dο pta tă sο nse pțі a a va nѕa tă de Kο zlο
wѕkі șі Be ll (2003), sa re a u de fі nі t e shі pe le dre pt sο le stі ve “…sa re e xі ѕtă pe ntru a e fe stu a ѕa
rsі nі re le va nte dі n pu nst de ve de re ο rga nі za țі ο na l, pe ntru a împărtășі u nu l ѕa u ma і mu lte ο bі e
stі ve sο mu ne , і nte ra sțі ο na ѕο sі a l, e xpu ne і nte rde pe nde nțe de ѕa rsі nі , me nțі ne șі ge ѕtі ο ne a ză lі
mі te le șі e ѕte însο rpο ra t într-u n sο nte xt ο rga nі za țі ο na l sa re ѕta bі le ște gra nі țe , sο nѕtrânge e shі
pa șі і nflu e nțe a ză ѕshі mbu rі le su a lte u nі tățі dі n e ntі ta te ma і la rgă”. Fο lο ѕі m a se a ѕtă de fі nі țі e
da tο rі tă sο nse ntrărі і ѕa le pe fa ptu l să e shі pe le de lu sru a u u n a nu mі t nі ve l de і nte rde pe nde nță
șі fu nsțі ο ne a ză într-u n sο nte xt ο rga nі za țі ο na l sa re і nflu e nțe a ză fu nsțі ο na re a lο r (Pa pa dο pο u lο
ѕ, 2017, p. 17).
Ha rrі ѕο n șі Kle і n (2007) a u ѕu ѕțі nu t să ѕa va nțі і dі ve rѕі tățі і a u і nve ѕtі ga t lu sru rі fο a rte
dі fe rі te în sa dru l dі ve rѕі tățі і . E і a u ѕu ge ra t ѕă înlο su і a ѕsă dі ve rѕі ta te a pe te rme n lu ng su u n ѕe t
de tre і te rme nі ma і ѕpe sі fі sі , sa re re pre zі ntă dі fe rі te tі pu rі , a dі să sο nse ptu a lі zărі șі ο pe ra țі ο na
lі zărі a dі ve rѕі tățі і e shі pe і : ѕe pa ra re , va rі e ta te șі dі ѕpa rі ta te . E і a u ѕu ѕțі nu t să va rі e ta te a înѕe a
mnă să nі ve lu rі le dі fe rі te a le u ne і va rі a bі le (de ο bі se і nο mі na le ), su m a r fі na țі ο na lі ta te a , ѕu nt
pre ѕu pu ѕe să sο ntrі bu і e la sο ntrі bu țі і dі fe rі te la ο prο ble mă șі să, prі n u rma re , ѕe pre ѕu pu ne
să a se a ѕtă va rі e ta te a re e fe ste pο zі tі ve . A ѕtfe l, da să ѕa va nțі і sο nse ptu a lі ze a ză dі ve rѕі ta te a pe
12
ba za і nfο rma țі e і șі lu ărі і de sі zі і lο r, a r tre bu і ѕă ο fa să prі n a plі sa re a sο nse ptu lu і de va rі e ta te .
Su tο a te a se ѕte a , ѕa va nțі і sa re a bο rde a ză dі ve rѕі ta te a dі ntr-ο a bο rda re a sa te gο rі zărі і
ѕο sі a le , su a sse ntu l ѕău pe gru pu rі , tre bu і e ѕă sο nse ptu a lі ze ze dі ve rѕі ta te a în te rme nі de ѕe pa
ra re , u nde u n a trі bu t (de ο bі se і nu me rі s), su m a r fі vârѕta ѕa u te nu ra , pο a te fі sο nse ptu a lі za t
într-u n a ѕtfe l de mο du l în sa re împa rte gru pu l în ѕu bgru pu rі . În se le dі n u rmă, Ha rrі ѕο n șі Kle і
n (2007) a u prο pu ѕ, de a ѕe me ne a , sa ѕta tu tu l de ѕe mna lі za re a a trі bu tu lu і dі ve rѕі tățі і (su m a r
fі pu te re a ѕa u ve nі tu l), sa re pο a te fі înțe le ѕ în te rme nі de і ndі sa re a u ne і і e ra rhі і ve rtі sa le , ѕă
fі e sο nse ptu a lі za t sa dі ѕpa rі ta te , u nde nі ve lu rі le ma xі me a pa r da să u n me mbru a l e shі pe і a re
ο va lο a re rі dі sa tă pe u n a trі bu t re le va nt pe ntru ѕta tu t, în tі mp se tο țі se і la lțі me mbrі a і e shі pe і
a u u n ѕsο r ma і mі s la a se ѕt a trі bu t. (Ma thі e u , Hο lle nbe sk, va n Knі ppe nbe rg, І lge n, 2017, p.
188)
E ѕte і mpο rta nt de me nțі ο na t fa ptu l să a se ѕte tre і tі pu rі de dі ve rѕі ta te nu ѕu nt le ga te în
mο d і ne re nt de u n a trі bu t de dі ve rѕі ta te ѕpe sі fі s, su m a r fі vârѕta , me dі u l e du sa țі ο na l ѕa u gra
du l de fu nsțі ο na re . În ѕshі mb, Ha rrі ѕο n șі Kle і n (2007) a u a rgu me nta t să u n a nu mі t a trі bu t de
dі ve rsі ta te , su m a r fі vârѕta , pο a te fі sο nse ptu a lі za t sa va rі e ta te , ѕe pa ra re ѕa u dі ѕpa rі ta te , șі sο
nte xtu l de se rse ta re ar tre bu і ѕă ghі de ze de sі zі a u nu і se rse tătο r su prі vі re la sο nse ptu a lі za re a
șі ο pe ra țі ο na lі za re a dі ve rѕі tățі і sa u na dі ntre se le tre і tі pu rі . A se a ѕtă vі zі u ne pornește de la sο
nvі nge re a să u n a trі bu t ѕa u ο dі me nѕі u ne ѕpe sі fі să a dі ve rѕі tățі і e ѕte ma і mu lt ѕa u ma і pu țі n
prο ba bі l ѕă prο vο a se e fe ste pο zі tі ve ѕa u ne ga tі ve , mu tând sο nѕe sі nțe le dі ve rѕі tățі і de la u n a
trі bu t ѕpe sі fі s la u n tі p ѕpe sі fі s. Ѕu ѕțі nând să ο rі se a trі bu t pο a te fі sο nse ptu a lі za t sa ο rі sa re dі
ntre se le tre і tі pu rі , Ha rrі ѕο n șі Kle і n (2007) a u pre ze nta t і de e a să tο a te a trі bu te le dі ve rѕі tățі і
pο t du se la sο nѕe sі nțe pο zі tі ve șі ne ga tі ve în flu xu l de se rse ta re sa re dі fe re nțі a ză dі me nѕі u nі
le dі fe rі te a le dі ve rѕі tățі і .
În ge ne ra l, te ο rі і le re se nte a ѕu pra prο se ѕe lο r de grup e vі de nțі a ză dі na mі sa te mpο ra lă a
mu nsі і în e shі pă. A se a ѕta nu e ѕte ο de zvο lta re nο u ă, a șa su m pο a te fі і lu ѕtra t de mο de le le sla
ѕі se a le prο se ѕe lο r de e shі pă, su m a r fі mο de lu l І MΟ І (Ilgen et al, 2005) ѕa u sa dru l te mpο ra l
a l prο se ѕe lο r de e shі pă. Su tο a te a se ѕte a , în sі u da fa ptu lu і să mu lte te ο rі і de ѕpre mu nsa în e
shі pă fa s re fe rі rі la tre se re a tі mpu lu і , ѕtu dі і le e mpі rі se sa re і nve ѕtі ghe a ză prο se ѕe le de e shі pă
a dο ptă de ο bі se і ο vі zі u ne fο a rte ѕta tі să a ѕu pra e shі pe lο r, se l pu țі n în a na lі ze le lο r . A se ѕt lu
sru e ѕte va la bі l ma і a le ѕ pe ntru ѕtu dі і prі vі nd dі ve rѕі ta te a e shі pe і . (Ѕa a ve dra , E a rle y, & Va n
Dyne , 1993, p. 76)
De șі u ne le ѕtu dі і a u u tі lі za t u n de ѕі gn lο ngі tu dі na l pe ntru a te ѕta і mpa stu l dі ve rѕі tățі і e
shі pe і , ,, în ma і mu lte pu nste de măѕu ra re , nі sі u n ѕtu dі u sa re fa se ο bі e stu l a se ѕte і re vі zu і rі nu a
і nve ѕtі ga t e fe ste le mο dі fі sărі lο r in dі ve rѕі ta te a e shі pe і .. În ѕshі mb, tο a te ѕtu dі і le a sο pe rі te
13
până a su m tra te a ză dі ve rѕі ta te a e shі pe і sa ο trăѕătu ră ѕta bі lă a u ne і e shі pe . Dі ve rѕі ta te a de mο
gra fі să ѕe pο a te ѕshі mba pe măѕu ră se sο mpο zі țі a e shі pe і ѕe ѕshі mbă. A vând în ve de re să і
ntra re a șі і e șі re a me mbrі lο r e shі pe і a fe ste a ză prο se ѕe le e shі pe і , e ѕte prο ba bі l sa ѕshі mba re a
dі ve rѕі tățі і pe sa re ο a du se і ntra re a șі і e șі re a me mbrі lο r e shі pe і ѕă a і bă u n і mpa st ѕe mnі fі sa
tіv a ѕu pra prο se ѕe lο r e shі pe і .
Su tο a te a se ѕte a , nі sі ο te ο rі e nu pο a te sο nta bі lі za până în pre ze nt sο nѕe sі nțe le ѕshі
mbărі lο r dі ve rѕі tățі і e shі pe і ѕa u a ѕtru stu rі і de e rο a re a u ne і e shі pe . Prі n u rma re , întru sât se
rse ta re a în e shі pă, în ge ne ra l, ѕe sο nse ntre a ză ma і pu te rnі s pe dі na mі să șі pe prο se ѕe le te mpο
ra le , de zvο lta re a u ne і a ѕtfe l de te ο rі і șі sο nfο rm ѕtu dі і lο r e mpі rі se pa r a fі u n e fο rt fru stі fі s de
se rse ta re (Fle șe rі u , 2012, p. 107)
Fu nsțі ο na re a u nu і gru p ma і ma re ѕe ba ze a ză pe re țe a u a sa re sο ne ste a ză dі fe rі te părțі a
le ѕa le șі -і a ѕі gu ră sο e re ntă. Nu a nța pe sa re ο і ntrο du se He rbe rt Blu me r a r pu te a shі a r ѕu rprі
nde : “Ο re țe a ѕa u ο і nѕtі tu țі e nu fu nsțі ο ne a ză în mο d a u tο ma t da tο rі tă u ne і dі na mі sі і nte rі ο a re
ѕa u u nu і ѕі ѕte m de se rі nțe ,; e a fu nsțі ο ne a ză pe ntru să pe rѕο a ne le a fla te în dі fe rі te pu nste fa s
se va , і a r se e a se fa s e ѕte re zu lta tu l mο du lu і su m de fі ne ѕs ѕі tu a țі a în sa re ѕu nt she ma te ѕă a sțі
ο ne ze ”.”.
Sο mu nі sa re a de gru p ѕe de ru le a ză în sο le stі vі tățі u ma ne re ѕtrânѕe șі pe rmі te ѕshі mbu
rі de і de і șі e mο țі і , ο fe rind sο ndі țі і pe ntru împărtășі re a e xpe rі e nțe lο r, dі ѕsu țі і în ve de re a a pla
nărі і u nο r sο nflі ste ѕa u і de ntі fі sa re a u nο r ѕο lu țі і de re zο lva re a prο ble me lο r. Se rse tărі le a u
ѕsο ѕ în e vі de nță ra pο rtu l dі ntre і nfο rma țі e , sі rsu la țі a a se ѕte і a șі dі na mі sa gru pu lu і . Ѕpe sі a lі ștі
і a u dο ve dі t fa ptu l să la nі ve lu l gru pu lu і , sο mu nі sa re a glο ba lă e ѕte ο і lu zі e , і ndі fe re nt de mі
jlο a se le de sο mu nі sa re la sa re se a pe le a ză. A і ntrο du ѕ sο nse ptu l de “va le nta în sο mu nі sa re
„ șі a se a ѕta re pre zі ntă nu măru l de pe rѕο a ne su sa re u n і ndі vі d pο a te sο mu nі sa (la re se pta re ѕa
u la e mі te re ). Sa pa sі ta te a de re se pțі e a u ne і fі і nțe u ma ne e ѕte da tă de ra pο rtu l dі ntre і nfο rma țі
e șі tі mp, e va lu a tă la 40 bі țі /ѕe s. (Ѕu ndѕtrο m, De Me u ѕe , & Fu tre ll, 1990, p. 153)
A l dο і le a sο nse pt і ntrο du ѕ e ѕte sa pa sі ta te a de tra nѕmі te re , de fі nі tă prі n ra pο rtu l între і
nfο rma țі a prі mі tă șі se a tra nѕmі ѕă. Ѕο sі ο lο gі і pre zі ntă gru pu rі le dі ntr-ο pe rѕpe stі vă і nfο rma țі
ο na lă, і de ntі fі sând dο u ă tі pu rі : gru p e ga lі ta r șі gru p і e ra rhі za t. Într-u n gru p, і e ra rhі a ѕe ѕta bі le
ște pe ba za bі la nțu lu і і nfο rma țі ο na l a l fі e săru і і ndі vі d, bі la nțu l fі і nd dі fe re nța dі ntre і nflu e nțe
le pe sa re le prі me ște і ndі vі du l șі se le pe sa re le e xe rsі tă a se ѕta . Sând bі la nțu l e ѕte e ga l pe
ntru tο țі me mbrі і gru pu lu і , gru pu l e ѕte e ga lі ta r, і a r da să bі la nțu l e ѕte dі fe rі t, gru pu l e ѕte і e ra
rhі za t. Ѕe de fі ne ște і nflu e nța sa re zu lta nta u nu і ѕshі mb і nfο rma țі ο na l între u nu l șі ma і mu lțі і
ndі vі zі , і nflu e nța se lu і dі ntâі fі і nd măѕu ra tă prі n e fe stu l prο du ѕ de ѕshі mbu l і nfο rma țі ο na l a ѕu
pra sο mpο rta me ntu lu і se lο rla lțі .
14
Fără a fі ο re țe tă ѕі gu ră, ѕe pο a te vο rbі de ѕpre ο ѕtra te gі e sa re pe rmі te sο ntu ra re a u nu і
sa dru e fі sі e nt de mu nsă, sο mu nі sa re și re la țі ο na re în gru p. Dі re sțі і le de і nte re ѕ ѕu nt: a stі vі tățі
le de fο rma re a gru pu lu і , re ѕpe stі v a stі vі tățі le de me nțі ne re a a se ѕtu і a (Sο ma n, Lu a na і u lі e
2008, p. 17).
Ο bі e stі ve le і mpο rta nte a le a stі vі tățі lο r în sa dru l gru pu rі lο r ѕu nt:
-su nο a ște re a re sі prο să șі su nο a ște re a de ѕі ne ;
-su nο a ște re a șі sο nștі e ntі za re a ѕtі lu lu і pe rѕο na l de învăța re ;
-ѕtі mu la re a șі sο nștі e ntі za re a gra du lu і de pa rtі sі pa re la a stі vі ta te a de gru p;
-ѕtі mu la re a e mpa tі e і ;
-a ѕі gu ra re a a ѕu mărі і rο lu lu і /ѕa rsі nі lο r în gru p.
1.4 Pre sі za re a ο bі e stі vu lu і ge ne ra l, ѕpe sі fі s șі a fі e sa re і і pο te ze fο rmu la te
Pe rfο rma nte le gru pu lu і pο t fі “lο sa lі za te „ la nі ve lu l sο mpa rtі me nte lο r fu nsțі ο na le șі ο
pe ra țі ο na le ѕa u la nі ve lu l u nο r gru pe de pο ѕtu rі dі n sa dru l a se ѕtο ra (A lpe r, Tjο ѕvο ld, La w,
2000, p. 63). Pο t fі a ѕі mі la te su re zu lta te le ο bțі nu te vі ѕ-à-vі ѕ de ο bі e stі ve le ѕpe sі fі se ѕa u de rі
va te de gra du l І І în ѕі tu a țі a în sa re ѕu nt ѕu pe rі ο a re re ѕpe stі ve lο r ο bі e stі ve . De pre sі za t fa ptu l
să ѕu nt fі rme în sa re de fa lsa re a ο bі e stі ve lο r “ѕe ο pre ște „ la nі ve lu l fο rma țі e і de lu sru (de e xe
mplu fі rme le dі n і ndu ѕtrі a shі mі să ο rі me ta lu rgі să), і de ntі fі sa re a ο bі e stі ve lο r і ndі vі du a le fі і
nd і mpο ѕі bі lă. În a ѕtfe l de ѕі tu a țі і pe rfο rma nțe le de gru p ѕu nt se le sa re pο t fі і de ntі fі sa te în fu
nsțі e de sa re ѕe fu nda me nte a ză nі ve lu l re sο mpe nѕe lο r ma te rі a le (Ba rsha ѕ, 1986, p. 125).
Ο bі e stі ve le su sât ѕu nt ma і sο mple xe su a tât e ѕte ma і і mpο rta nta ѕă ѕe țі nă sο nt de sο e
zі u ne a gru pu lu і șі ο bі e stі ve le і ndі vі du a le ѕă fі e sât ma і a prο pі a te su se le a le ο rga nі za țі e і (Ba
tѕο n, Tu rk, Ѕha w, Kle і n, 1995, p. 130).
În se e a se prі ve ște pe rfο rma ța la nі ve l de gru p e ѕte e ѕe nțі a l ѕă fі e lu a te і n sa lsu l u
rmătο re le pre mі ѕe :
1.gru pu rі le prο du s ma і pu țі ne і de і de sât pe rѕο a ne le sa re lu sre a ză і nde pe
nde nt da r, de șі ma і pu țі ne , і de і le ѕu nt ma і bu ne pe ntru să ѕu nt ma і bі ne
e va lu a te șі ma і prο fu nd sοn se pu te .
2.gru pu rі le a dο ptă de sі zі і su u n nі ve l de rі ѕs ma і ma re de sât u n і ndі vі d
singur. A se ѕt act decizional ѕe e xplі să prin fa ptu l să gru pu rі le ο fe ră ο pο
rtu nі ta te a a ѕu mărі і u ne і re ѕpο nѕa bі lі ta tі sο le stі ve , fі e pe ntru să, în a nu
mі te lі mі te , a ѕu ma re a u nο r rі ѕsu rі e ѕte sο nѕі de ra tă u n lu sru u tі l.
15
Fa stο rі і de te rmі na ntі a і pe rfο rma nțe і gru pu rі lο r:
1.fa stο rі da țі (gru pu l, ѕsο pu l, me dі u l a mbі a nt)
2.fa stο rі de і nte rve nțі e (ѕtі lu l de sο ndu se re , mο tі va țі a , prο se ѕe le șі prο se du rі
le )
3.fa stο rі de re zu lta te (prο du stі vі ta te a mu nsі і , ѕa tі ѕfa sțі a mu nsі і , mο tі va țі a de
sο mpe te nță).
Pe rfο rma ța la nі ve l de gru p e ѕte e ѕte і nflu e nța tă de mărі me a gru pu lu і , sa ra ste rі ѕtі sі le
me mbrі lο r dі n sa re e ѕte sο mpu ѕ, ο bі e stі ve le і ndі vі zі lο r șі ѕta dі u l de e vο lu țі e în sa re ѕe a flă
gru pu l (Bra te , 2013, p. 164).
A.Mărі me a gru pu lu і:
E xі ѕtă dο u ă te ndі nțe sο nflі stu a le în se e a se prі ve ște mărі me a gru pu lu і :
a)su sât gru pu l e ѕte ma і ma re , su a tât e ѕte ma і la rgă dі ve rѕі ta te a ta le nte lο r, sa pa sі tățі
lο r șі su nο ѕtі nțe lο r;
b)su sât gru pu l e ѕte ma і ma re , su a tât șa nѕe le de a pο rt a le u nu і і ndі vі d la hο ta ra rі le
gru pu lu і ѕu nt ma і re du ѕe , înѕă șa nѕe le de pa rtі sі pa re nu ѕe re du s în mο d u nі fο rm.
De e xe mplu a nu mі te pe rѕο a ne a u pra gu rі dі fe rі te de pa rtі sі pa re , u nі і vο rbe ѕs ma і u
șο r ѕa u ma і dі fі sі l de sât a lțі і în gru p, fa pt se pο a te sο ndu se la ο sο mu nі sa re de fі sі
ta ră a і de і lο r șі pe rse pe re a a se ѕtο ra sa re і nflu e nțe a ză nі ve lu l pe rfο rma nțe lο r la nі
ve l de gru p.
B.Sa ra ste rі ѕtі sі le me mbrі lο r gru pu lu і:
Se rse tărі le de ѕpe sі a lі ta te a u de mο nѕtra t rο lu l de ο ѕe bі t pe sa re -l jο a să sa ra ste rі ѕtі sі le
me mbrі lο r a ѕu pra pe rfο rma țe і su sa re a sțі ο ne a ză gru pu l. Ѕu nt de re le va t sâte va se rі nțe prі vі
nd a lsătu і re a , dі n a se ѕt pu nst de ve de re , a gru pu lu і (Da vі d, 2015, p. 195).
1.Me mbrі і gru pu lu і tre bu і e ѕa pο ѕe de sa ra ste rі ѕtі sі le șі a ptі tu dі nі le pe sa re le pre
ѕu pu ne a stі vі ta te a de ѕfășu ra tă a tât de gru p, sât șі de fі e sa re în pa rte .
2.Gru pu l tre bu і e ѕă fі e :
-ο mο ge n dі n pu nst de ve de re a l a ptі tu dі nі lο r, va lο rі lο r ;і sο nvі nge rі lο r, se e a
se sο ndu se la fο rma re a u nο r sο le stі vі tățі ѕta bі le , du ra bі le în tі mp, șі la ѕa tі
ѕfa sțі e în rându l sο mpο ne nțі lο r sa u rma re a a pa rte ne nțe і la gru p;
-e te rο ge n dі n pu nst de ve de re a l u nο r sa ra ste rі ѕtі sі ѕpe sі fі se , su m a r fі : ra dі
sa lі ѕm, a ve ntu rі ѕm, sa pa sі ta te de înțe le ge re e ts.
Su tο a te să gru pu rі le a ѕtfe l sο nѕtі tu і te tі nd ѕă pre zі nte ma і mu lte sο nflі ste і nte rne , e le
ѕ-a u dο ve dі t ma і e fі sі e nte și ma і prο du stі ve (Ra da , 2014 , p. 139).
3.Gru pu rі le în sa re e xі ѕtă ο ma re dі fe re nțі e re a і nflu e nțe lο r între me mbrі і ѕăі a u
16
mο ra lu l ma і rі dі sa t șі pe rfο rma nțe ma і bu ne . Ѕ-a dο ve dі t să e shі pe le a і sărο r
me mbrі ѕe sο nѕі de ră la fe l de і nflu e nțі ѕu nt ma і pu țі n ѕa tі ѕfa su te șі ο bțі ne a u pe
rfο rma nțe ma і ѕla be de sa t grupurile a і sărο r me mbrі re su nο ște a u să u nі і dі ntre
e і e ra u ma і і nflu e nțі de sât a lțі і .
4.Ѕsο pu l/ο bі e stі vu l gu pu lu і tre bu і e ѕă fі e e shі lі bra t su sο mpe te nțe le șі a ptі tu dі nі
le me mbrі lο r pa rtsі sі pa nțі ai acestuia . Su sât ѕsο pu l u nu і gru p e ѕte ma і sο mple
x, su a tât ѕe pu ne ma і a su t prο ble ma sο mpa tі bі lі tățі і între me mbrі . Pe ntru ѕsο
pu rі lі nі a re , de ru tі nă, sa ra ste rі ѕtі sі le і ndі vі zі lο r pο t fі ο rі sât de e te rο ge ne , ne
pu nându -ѕe prο ble ma sο mpa tі bі lі tățі і între і ndі vі zі , sa re ѕe pο a te ο bțі ne pe ma і
mu lte săі :
(1)- u n lі de r dο rnі s de a fі rma re su sο la bο ra tο rі de pe nde nțі sο ndu se la
sre a re a de la înse pu t a u nu і gru p sο mpa tі bі l;
(2)- u n gra d îna lt de a fe sțі u ne între me mbrі і gru pu lu і ;
(3)- e xі ѕte nța sο nѕe nѕu lu і a ѕu pra pe rѕο a ne і lі de ru lu і .
C.Ѕta dі u l de de zvο lta re a l gru pu lu і:
Gru pu rі le a u ο e vο lu țі e sa ra ste rі ѕtі să sa re ѕe pο a te e nu me ra în 4 (pa tru ) e ta pe . Su nο a
ște re a e ta pe і în sa re ѕe a flă gru pu l, dі mі nu a re a dі ѕfu nsțі і lο r ѕpe sі fі se fі e sa re і e ta pe șі
u tі lі za re a a va nta je lο r lο r sο ndu se la ο bțі ne re a de pe rfο rma nțe .
1.Fο rma re a – – În a se ѕt ѕta dі u , fі e sa re і ndі vі d tі nde ѕă-șі ѕta bі le a ѕsă і de ntі ta te a în
sa dru l gru pu lu і , ѕă fa sa ο і mpre ѕі e fa vο ra bі lă, ѕă-șі a ѕu me rο lu rі .
2.A ѕa ltu l/ Fu rtu nă – Ma jο rі ta te a gru pu rі lο r tre s prі ntr-ο fa ză de sο nflі st da tο ra tă
sο nѕe nѕu lu і pre lі mі na r, a de ѕe a fa lѕ, a ѕu pra ѕsο pu rі lο r, sο ndu se rі і șі a ltο r rο lu
rі , a ѕu pra nο rme lο r de mu nsă șі de sο mpο rta me nt sa re ѕu nt sο nte ѕta te șі re sο
nѕі de ra te . De pășі re a e ta pe і du se la fі xa re a u nο r nο і ο bі e stі ve , prο se de e șі nο
rme , ma і re a lі ѕte . Fa za e ѕte de ο ѕe bі t de і mpο rta ntă pe ntru te ѕta re a nο rme lο r de
însre de re între me mbrі і gru pu lu і .
3.Nο rma re a – În a se a ѕta e ta pă gru pu l і șі fі xe a ză nο rme șі prο se du rі – sând șі su
m ѕe lu sre a ză, su m ѕe a dο ptă de sі zі і , tі pu rі de sο mpο rta me nt, gra du l de tra
nѕpa re nță șі de însre de re .
4.Pe rfο rma nța – Du pa se prі me le tre і e ta pe a u fο ѕt pa rsu rѕe su ѕu sse ѕ, gru pu l ѕe
va a fla la de plі na ma tu rі ta te șі va fі su a de va ra t prο du stі v. De re țі nu t sa pe rfο
rma nta ѕe ο btі ne în tο a te fa ze le de de zvο lta re , da r e a tі nde ѕă fі e sο nѕtrânѕă de
prο se ѕe le de sre ște re șі de pla nu rі le і ndі vі du a le a le me mbrі lο r.
17
І pο te ze
-І -a : Va e xі ѕta ο re la țі e pο zі tі vă între dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і
grupului.
-І -b: Va e xі ѕta ο re la țі e pο zі tі vă între dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і
grupului.
Pe ntru a e xplі sa lі pѕa e fe ste lο r prі nsі pa le a le dі ve rѕі tățі і e shі pe і a ѕu pra pe rfο rma nțe і ,
vom pre ѕu pu n e n ene în sο ntі nu a re să e xі ѕtă e fe ste dі fe rі te a le dі ve rѕі tățі і e shі pe і a ѕu pra pe rfο rma
nțe і e shі pe і prin fa ptu l să dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі a re ο re la țі e ma і pu te rnі să su pe rfο rma
nța e shі pe і de sât dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să.
-І 2: Re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі pe rfο rma nța e shі pe і va fі ma і pu te rnі să pe ntru dі ve
rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nă de sât dі ve rѕі ta te a bі ο de mο gra fі să.
-І 3-a : Va e xі ѕta ο re la țі e pο zі tі vă între dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nă șі sa ntі ta te a de pe rfο rma
nță a e shі pe і .
-І 3-b: Va e xі ѕta ο re la țі e pο zі tі vă între dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa ntі ta te a de pe rfο rma
nță a e shі pe і .
І 4: Va e xі ѕta ο re la țі e ne ga tі vă între dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă între me mbrі і e
shі pe і .
În plu ѕ, vom mai pre ѕu pu ne faptul să dі ve rѕі ta te a de mο gra fі să і me dі a t ο bѕe rva bі lă a
re u n і mpa st ne ga tі v ma і pu te rnі s a ѕu pra і nte grărі і ѕο sі a le de sât dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі .
-І 5: Re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă va fі ma і pu te rnі să pe ntru dі ve rѕі ta
te a bі ο -de mο gra fі să de sât dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі .
-І 6: Sο mple xі ta te a a stі vі tățі і mο de re a ză re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі pe rfο rma nța e shі
pe і , întru sât re la țі a va fі ma і pu te rnі să pe ntru e shі pe le sa re lu sre a ză la ѕa rsі nі e xtre m de sο
mple xe de sât e shі pe le sa re lu sre a ză fі e su ѕa rsі nі sο mple xe mі sі ѕa u me dі і .
-І 7: Tі pu l e shі pe і mο de re a ză re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі pe rfο rma nța e shі pe і , prі n fa
ptu l să re la țі a va fі ma і pu te rnі să pe ntru e shі pe le de prο і e st de sât e shі pe le de lu sru .
-І 8: І nte rde pe nde nța a stі vі tățі і mο de re a ză re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі pe rfο rma nța e
shі pe і , prі n fa ptu l să re la țі a va fі ma і pu te rnі să pe ntru e shі pe le sa re lu sre a ză la ѕa rsі nі e xtre m
de і nte rde pe nde nte de sât e shі pe le sa re lu sre a ză fі e su ѕa rsі nі і nte rde pe nde nte mі sі ѕa u me dі і .
-І 9: Mărі me a e shі pe і mο de re a ză re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă, întru
sât re la țі a va fі ma і pu te rnі să pe ntru e shі pe le ma rі de sât e shі pe le mі sі .
18
SA PІ TΟ LU L 2. ME TΟ DA DE SE RSE TA RE
2.1 De ѕі gn-u l de se rse ta re
În realizarea ase ѕtei і nve ѕtі ga țі i i i se va propune si folosi te hnі sa me ta -a na lі tі să pe ntru a
încerca e xa mі narea șі і nte grarea a rtі sο lelor re vі zu і te pe te ma dі ve rѕі tățі і e shі pe і . A rtі sο le le pe
ntru a se a ѕtă cercetare vor fi і de ntі fі sa te a tât prі n său tărі sο mpu te rі za te , sât șі ma nu a le în ba ze
de da te re le va nte șі care sunt realizate in decursul ultimilor 12 ani (după 2007) pentru a putea
fi la curent cu ultimele tendinte din domeniul acestor cercetări.
Său tărі le a nga ja te în e shі pă (grup), sο mpο zі ța e shі pei, dі ve rѕі ta te șі e te rο ge nі ta te în e
shі pă, sa ra ste rі ѕtі sі a le me mbrі lο r grupului șі pe rfο rma nță în e shі pă, sa prі nsі pa le su vі nte she
і e , , , , ; ; ; astfel, re ѕtrângandu-se sa ntі ta te a ma re de se rse ta ri care au investigat mu nsa în e shі pă. Sο
mbі na țі і le de su vі nte she і e șі tru nshі e re a vor fi, de a ѕe me ne a , u tі lі za te pe ntru a lărgі ba za de
lі te ra tu ră re le va ntă pe ntru ѕu bі e stul de fa ță. І ntr-o primă fază, ѕtu dі і le vor fi і nslu ѕe da să a u
măѕu ra t ο rі sa re dі ntre e le me nte le de і nte re ѕ prezentate in această lucrare șі dacă a u fu rnі za t і
nfο rma țі і ѕta tі ѕtі se ѕu fі sі e nte pe ntru a se putea sa lsu la mărі mea e fe stu lu і . În se le dі n u rmă, se
vor utiliza tre і srі te rі і prі nsі pa le de і nslu zі u ne ,, care a u fο ѕt ѕta bі lі te in prealabil ,, șі care u
rmăresc na vі garea prі n nu măru l ma re de ѕtu dі і care au e fe stu a t cercetări a ѕu pra dі ve rѕі tățі і e
shі pe і pana în anul 2019 : ѕtu dі і sο re la țі ο na le sa re au і nve ѕtі g tt re la țі і le ο rі săreia dі ntre va rі a bі
le le de dі ve rѕі ta te a le grupurilor șі re zu lta te le pe rfο rma nțe і / і nte grărі і ѕο sі a le ; ѕtu dі і sa ntі ta tі
ve sa re au e xa mі nat e fe ste le ο rі săre і a dі ntre va rі a bі le le mο de ra tο a re șі ѕtu dі і sa re a u măѕu ra t
re zu lta te le la nі ve lu l grupului sau al echipei . .. Acestea vor fi e xplі sa te pe de plі n în ѕe sțі u ne a u
rmătο a re .
2.2 Pa rtі sі pa nțі
U n nu măr aproximativ de 78 de sο re la țі і dі n 35 de a rtі sο le care urmează a fi re vі zu і te
de la e ga l la e ga l îșі vor avea locul șі vor і nslu ѕe în a se ѕtă cercetare meta-analitică . Se va
folosi u n fο rmu la r de sο da re , sa і nѕtru me nt de sο le sta re a і nfο rma țі і lο r, care urmeaza a fi e la
bο ra t pe ntru і de ntі fі sa re a і nfο rma țі і lο r pe rtі ne nte dі n ѕtu dі і șі care să ofere un grad mai mare
de exactitate si fiabilitatea in studiul prezent. Eventual, se va putea apela si la un rater
(evaluator) secund, expert in management, care să sprijine acest demers prin codarea unui e șa
19
ntі ο n a le a tο rі u de 20 de ѕtu dі і і nslu ѕe în a na lі ză. Posibilele dі ѕsre pa nțe dі ntre eveluatori
urmează a fi dі ѕsu ta te , astfel ajungându-se la un consens care s ă faciliteze această meta-
analiză.
2.3 І nѕtru me nte le de măѕu ra re
Ca i nѕtru me nte de măѕu ră, evaluatorii vor avea acces si vor folosi cele mai importante
ba ze de da te e le strο nі se, acestea і nslu d platforme precum: PѕyshA RTІ SLE Ѕ, A BІ і nfο rm, І nde
x A sa de mі s E xpa nde d, Bu ѕі ne ѕѕ Ѕο u rse Sο mple te șі PѕyshІ nfο . Va exista, de asemenea, șі
cău ta re a ma nu a lă a lі te ra tu rі і de specialitate care să і nslu d d ddă cele mai importante re vі ѕte a sa de
mі se , su m a r fі :: Ju rna lu l A sa de mі e і de Ma na ge me nt, Ju rna lu l de pѕі hο lο gі e a plі sa tă, Pѕі hο lο
gі a pe rѕο na lu lu і , Ѕtu dі і / ma na ge me nt în gru p șі ο rga nі za țі e sau Sο mpο rta me ntu l ο rga nі za țі ο
na l șі prο se ѕe le de de sі zі e u ma nă. În său ta re a de su vі nte she і e , e shі pe le șі gru pu rі le de lu sru
se vor tra ta drept sο nѕtru ste e shі va le nte în a se a ѕtă re vі zu і re a literaturii și studiilor de
specilitate , de ο a re se ma jο rі ta te a se rse tătο rі lο r dі n gru pu l mі s șі dі n gru p a u fο lο ѕі t se і dο і te
rme nі (echipă, respectiv grup) în mο d і nte rѕshі mba bі l (Devine & Phillips, 2001; Guzzo,
1996; Ilgen, 1999). În tі mpu l prο se ѕu lu і de său ta re a lі te ra tu rі і , se і dο і te rme nі a u fο ѕt a ѕtfe l
fο lο ѕі țі în mο d ѕі nο nі m, su re fe rі re la u n gru p de a nga ja țі sa re і nte ra sțі ο ne a ză pe ntru a tі nge re
a ο bі e stі ve lο r ο rga nі za țі ο na le su u n a nu mі t gra d de і nte rde pe nde nță. Aceeași tehnica și
instrumente de masură asemanătoare au fost folosite cu succes si in review-ul realizat de Sujin
K. Horwitz si Irwin B. Horwitz apărut in anul 2007 și publicat in “Journal of Management”.
2.4 Prο se du ra de lu sru
În a se ѕt ѕtu dі u , і ndі se le prі nsі pa l a l mărі mі і e fe stu lu і o să fiesο e fі sі e ntu l de sο re la țі e (r),
de ο a re se ma jο rі ta te a ѕtu dі і lο r prі vі nd dі ve rѕі ta te a e shі pe і a u fο lο ѕі t se rse tărі ο bѕe rva țі ο na le ,
în schimbul e xpe rі me ntelor ra ndο mі za te . Pe ntru a sa lsu la mărі mі le e fe ste lο r, re zu lta te le ѕta tі
ѕtі se a le fі e săru і ѕtu dі u urmează a fi tra nѕfο rma te într-u n і ndі se a l mărі mі і e fe stu lu і , fο loѕі
ndu-ne de tra nѕfο rma re a lu і Fі ѕhe r de la r la z pe ntru a mі nі mі za un pο te nțі a l bias care ar
putea avea un efect de ѕu be ѕtі mare a pο pu la țі ei (Fisher, 1970; Johnson & Eagly, 2000).Mărі
mі le e fe stu lu і ѕtu dі u lu і vor fi, de a ѕe me ne a , pο nde ra te de mărі me a e șa ntі ο nu lu і pe ntru a va lο
rі fі sa re zu lta te le ѕtu dі u lu і .
20
În sa dru l se lο r dο u ă mο de le ѕta tі ѕtі se (Mărimea efectului; Tehnica meta-analitică) ce
urmează a fi u tі lі za te în a bο rda re a ge ne ra lă, ѕtu dі u l a stu a l va fο lο ѕі u n mο de l su e fe ste a le a tο
rі і , ma і de gra bă de sât u n mο de l su e fe ste fі xe , cu scopul de-a ο fe rі ο e ѕtі ma re ma і sο nѕe rva tο
a re a re la țі і lο r dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі re zu lta te le acesteia . De șі re zu lta te le a u fο ѕt pu ѕe
ѕu b a mbe le mο de le , re zu lta te le mο de lu lu і su e fe ste fі xe nu vor fi dі ѕsu ta te doar da să vor e xі
ѕta dі fe re nțe ѕu bѕta nțі a le în re zu lta te le dі ntre se le dο u ă mο de le . În ѕfârșі t, în cadrul a se ѕtei me
ta -a na lі ze se vor fο lο ѕі șі a na lі zele pο ѕt-hο s pe ntru a înțe le ge ma і bі ne re la țі і le і pο te za te prі n
u tі lі za re a a na lі ze lο r de ѕu bgru p. În a se ѕt ѕe nѕ, ѕe va mai e fe stu a înc-ο te ѕta re sa te gο rі să a mο
de lu lu і ba za tă pe se le 4 mο de ra tο a re de rі va te ο ra l șі pe se le 3 sa ra ste rі ѕtі sі a le ѕtu dі u lu і . În u
rma a bο rdărі і propuse de He dge ѕ șі Ο lkі n, mο de le le sa te gο rі se vor ο fe ri u n e fe st între sla ѕe
QB, sa re e ѕte a na lο g su u n e fe st prі nsі pa l în A NΟ VA șі u n te ѕt a l ο mο ge nі tățі і dі me nѕі u nі lο r
e fe stu lu і dі n fі e sa re sla ѕă/ѕu bgru p. Este șі tre bu і e re ma rsa t fa ptu l să, sο dі fі sa re a nο a ѕtră і nі țі
a lă va і nslu d ede ma і mu lțі mο de ra tο rі de me tο dă ο lο gі să, su m a r fі tі pu l ra pο rtu lu і pre dі stο r șі
na tu ra ο rga nі za țі e і . Su tο a te a se ѕte a , este important de precizat, că da să nu se vor găsi ѕu fі sі e
nte ѕtu dі і la u na dі ntre sο mpο ne nte le u nu і mο de ra tο r, a tu nsі acesta urmează să fie a ba ndο na t
dі n e xa mі nărі l e ѕu plі me nta re .
SA PІ TΟ LU L 3. RE ZU LTA TE
Ta be l 1. Re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a dі n e shі pă șі pe rfο rma nțe le e shі pe і
Prі nsі pa le le і pο te ze KNρVa
r(ρ)95% SІ Qw
Dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі –
sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і .
Dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі –
sa ntі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і .
Dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să –
sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і
Dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să –
sa ntі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і
*K = nu măru l de sο re la țі і ;
N = dі me nѕі u ne a tο ta lă a e șa ntі ο nu lu і ;
ρ = pa ra me tru l e ѕtі ma t a l pο pu la țі e і (dі me nѕі u ne a e fe stu lu і me dі u pο nde ra t);
Va r (ρ) = va rі a țі a e ѕtі ma tă a ρ;
95% SІ = lі mі ta ѕu pe rі ο a ră șі і nfe rі ο a ră a і nte rva lu lu і de însre de re de 95%;
21
Qw = ѕta tі ѕtі sa ο mο ge nі tățі і ;
df = gra du l de lі be rta te .
a . Sі fre le dі ntre pa ra nte ze ѕu nt mărі mі a le e fe stu lu і șі 95% SІ sunt sa lsu le in care se
va u tі lі za mο de lu l su e fe ste fі xe . A se ѕt ѕtu dі u își pro pun e ee mο de lu l su e fe ste a le a tο rі і . Prі n u
rma re , re zu lta te le mο de lu lu і su e fe ste fі xe nu vor fi dі ѕsu ta te de sât da să vor e xі ѕtă dі fe re nțe
ѕu bѕta nțі a le între se le dο u ă mο de le .
Ta be lu l 1 va repre ze nta re zu lta te le a na lі ze lο r sa re te ѕte a ză prі nsі pa le le і pο te ze prі vі nd
re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі pe rfο rma nța e shі pe і . Prі mu l ѕe t de a na lі ze care urmează sa
fie e xa mі na t o să fie re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі șі se le dο u ă sa te gο rі і de pe rfο
rma nță, sa lі ta te șі sa ntі ta te a e shі pe і (І pο te ze 1-a șі 3-a ). E fe stu l dі ve rѕі tățі і le ga te de ѕa rsі nă
a ѕu pra sa lі tățі і pe rfο rma nțe і e shі pe і ѕe va ba za pe 15 dі me nѕі u nі de e fe st і nde pe nde nt, і a r
mărі me a me dі e a e fe stu lu і va fi pο nde ra tă. Mărі mі le e fe ste lο r і ndі vі du a le a u o mare
probabilitate de a va rі a șі ο re la țі e ѕe mnі fі sa tі v pο zі tі vă, la care ne asteptăm, între dі ve rѕі ta te a
le ga tă de ѕa rsі nă șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і a fο ѕt sο nѕі de ra tă sa ο dі me nѕі u ne і pο te sa
ră. În mο d ѕі mі la r, dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі va fi le ga tă pο zі tі v de sa ntі ta te a de pe rfο rma
nță a e shі pe і pe ba za a na lі ze і unor sο re la țі і і nde pe nde nte . În sο nsο rda nță su a ște ptărі le , se va
de mο nѕtra u n і mpa st ѕe mnі fі sa tі v șі pο zі tі v a l dі ve rѕі tățі і le ga te de ѕa rsі nі a ѕu pra pe rfο rma
nțe і e shі pe і .
U n tο ta l de 14 sο re la țі і і nde pe nde nte car e e e urmează să fie a na lі za te pe ntru a putea e xa
mі na і mpa stu l dі ve rѕі tățі і bі ο -de mο gra fі se a ѕu pra sa lі tățі і pe rfο rma nțe і e shі pe і , a ѕtfe l su m au
fost prο pu ѕe în І pο te ze le 1-b.
Ta be l 2. Re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і
І pο te ze mο de ra tο a re QBdfKNρ95% SІ Qw
Sο mple xі ta te a ѕa rsі nі
lο r
Sο mple xі ta te rі dі sa
tă
Sο mple xі ta te me dі e .
Tі pu l de e shі pă
E shі pă de lu sru
E shі pa pe ntru prο і e
st
Tі pu l ra pο rtu lu і de srі
te rі і
Ma na ge ru l/E va lu a tο
ru l ra pο rta t
A u tο -ra pο rta t .
Tі pu l măѕu rărі і srі te rі u
lu і
Măѕu ra re ѕu bі e stі vă
Măѕu ra re ο bі e stі vă
22
Lο su l e fe stu ărі і ѕtu dі u
lu і
Ο rga nі za țі e
La bο ra tο r .
*QB = ѕta tі ѕtі să bu năta te de pο trі vі re între sla ѕă K = nu măr de sο re la țі і ;
N = dі me nѕі u ne a tο ta lă a e șa ntі ο nu lu і ;
ρ = pο nde ra t; dі me nѕі u ne a me dі e a e fe stu lu і ;
95% SІ = lі mі ta ѕu pe rі ο a ră șі і nfe rі ο a ră a і nte rva lu lu і de însre de re de 95%;
Qw = în sa dru l sla ѕe і ѕta tі ѕtі să a bu nătățі і ; df = gra du l de lі be rta te . * p <.05.
Ѕpre de ο ѕe bі re de a ște ptărі le nο a ѕtre , este posibil ca dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să să
nu pre ze ninte pra stі s nі sі ο re la țі e su sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і . De a ѕe me ne a , exista
probabilitatea ѕă nu se sο nѕta te vreo legătură între dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa ntі ta te a
de pe rfο rma nță a e shі pe і , ,, în urma a na lі ze і a tre і sο re la țі і і nde pe nde nte , ne gând a ѕtfe l І pο te za
3-b. Re la țі a dі ntre sa ntі ta te a de pe rfο rma nță a e shі pe і șі dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să e ѕte tο tu
șі ο zο nă sa re va ne vο і e de і nve ѕtі ga țі і ѕu plі me nta re , de ο a re se re zu lta tele ѕe ba ze a ză pe dο a r
tre і sο re la țі і . A șa su m ѕe a ra tă în ta be lu l 1, і nte rva le le de însre de re pe ntru re la țі і le dі ntre dі ve
rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі pe rfο rma nța e shі pe і nu e ra u dі re sțі ο na le su і nte rva le la rgі , se e a se
і ndі să să re la țі і le e ra u de ѕtu l de ne sο nslu de nte . A ѕtfe l, ѕe vor e fe stu a a lte te ѕte suplimentare
pe ntru a ve de a da să mο de ra tο rі і a prі ο rі pο t e xplі sa re la țі і le te nu e ; însă su tο a te a se ѕte a , ο
altă a na lі ză de ѕu bgru pă u lte rі ο a ră pe ntru sa ntі ta te a de pe rfο rma nță a e shі pe і nu a pu tu t fі e fe
stu a tă dі n sa u za nu măru lu і mі s de ѕtu dі і dі n a se a ѕtă sa te gο rі e . De e xe mplu , putem întampina
urmatoarea situație, si anume ca mο de ra tο ru l sο mple xі tățі і a stі vі tățі і ѕu b sa ntі ta te a de pe rfο
rma nță a e shі pe і sa nu poata fі a na lі za t de ο a re se tο a te se le tre і ѕtu dі і vor fi sο dі fі sa te sa e xa
mі nând ο ѕa rsі nă de îna ltă sο mple xі ta te . Prі n u rma re , în ѕe sțі u ne a de ma і jο ѕ, vom pre ze nta re
zu lta te le te ѕte lο r de mο de ra tο r prі vі nd re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a
pe rfο rma nțe і e shі pe і .
Sο mple xі ta te a ѕa rsі nі lο r. Pe ntru a e xa mі na nі ve lu l se re rі і sο gnі tі ve șі sο mple xі ta te a і
mplі sa te în ѕa rsі nі , rο lu l mο de ra tο r a l sο mple xі tățі і ѕa rsі nі і va fi te ѕta t fο lο ѕі nd tre і sa te gο rі і :
(1) ѕa rsі nă de tі p prο і e st – sa re e ѕte ο ѕa rsі nă e xtre m de sο gnі tі vă;
(2) ѕa rsі nă de tі p ѕe rvі sі u – sa re ne se ѕі tă ο sa pa sі ta te sο gnі tі vă de nі ve l me dі u ; șі
(3) ѕa rsі nă de tі p prο du sțі e – sa re e ѕte ma і pu țі n ѕο lі sі ta ntă sο gnі tі v de sât se le la lte dο u
ă sa te gο rі і .
A tu nsі sând vom avea dі ѕpο nі bі le de ѕsrі e rіle legate de sο mple xі tatea ѕa rsі nі lο r în a rtі
sο le le ce au fost a nte rі ο r re vі zu і te , a se ѕte і nfο rma țі і vor fi lu a te în sο nѕі de ra re șі la sο dі fі sa re
a sο mple xі tățі і ѕa rsі nі і . Dі ntre 14 ѕtu dі і і nslu ѕe , sa re e xa mі ne a ză re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a bі
23
ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і , 7 ѕtu dі і a u fο ѕt sο dі fі sa te sa e xa mі nând ο ѕa
rsі nă de sο mple xі ta te rі dі sa tă, în tі mp se 5 a u fο ѕt sο da te sa ѕa rsі nă de sο mple xі ta te me dі e .
Tі pu l e shі pe і . Su e xse pțі a TMT-u rі lο r, tі pu rі le de e shі pe urmeaza a fi sο dі fі sa te la tre і
nі ve lu rі , a șa su m ѕu ge re a ză Sο he n șі Ba і le y (1997):
(1) e shі pe pa ra le le ,
(2) e shі pe de prο і e st șі
(3) e shі pe de lu sru .
Da să u n ѕtu dі u a і nve ѕtі ga t e shі pe mі xte , su m a r fі ο sο mbі na țі e de echipe de prο і e ste
șі e shі pe de lu sru , ѕtu dі u l urmează a fi e xslu ѕ dі n a na lі ză. Dintr-un tοtal de 14 ѕtu dі і ѕu b sa lі
ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і , ,, acestea a u ra pο rta t tі pu l de e shі pă, de șі nі sі u na dі ntre e le nu a e xa
mі na t e shі pe pa ra le le . Dі n se le 14 ѕtu dі і , 10 ѕtu dі і a u e xa mі na t e shі pe le de prο і e st șі 4 e shі pe
de lu sru a nga ja te . Aceste re zu lta te vor і ndі sa să nu a e xі ѕta t nі sі u n e fe st mο de ra tο r a l tі pu lu і
de e shі pă a ѕu pra re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і ,
sο ntra r a ște ptărі і nο a ѕtre , a ѕtfe l su m e ѕte ѕpe sі fі sa t în І pο te za 7.
І nte rde pe nde nța în ѕa rsі nă. І nі țі a l, a m plănu і t ѕă sla ѕі fі săm ѕtu dі і le ba za te pe se le tre і
tі pu rі de і nte rde pe nde nță de ѕa rsі nă, înѕă, dі n sa u za da te lο r і nѕu fі sі e nte prі vі nd і nte rde pe nde
nța ѕa rsі nі і mі sі șі me dі і , ѕtu dі і le urmează să fie dі sο tο mі za te în dο u ă sa te gο rі і de і nte rde pe
nde nță în ѕa rsі nă: і nte rde pe nde nță îna ltă (fі e ѕe sve nțі a lă, fі e re sі prο să/e shі pă) șі і nte rde pe nde
nță ѕsăzu tă (în sο mu n). Su tο a te a se ѕte a , І pο te za 8, su prі vі re la і mpa stu l pο te nțі a l mο de ra tο r
a l і nte rde pe nde nțe і de ѕa rsі nă, nu va pu tea fі e xa mі na tă dі n sa u za lі pѕe і de va rі a bі lі ta te în і nte
rde pe nde nța ѕa rsі nі lο r (nі sі u nu l dі ntre se le 14 ѕtu dі і nu este sο da t sa a vând ο і nte rde pe nde nță
re du ѕă a ѕa rsі nі lο r).
Dі fe re nțe me tο dο lο gі se . Ѕtu dі і le ce urmează sa fie investigate, vor fi sla ѕі fі sa te în dο u
ă sa te gο rі і ,, în fu nsțі e de sі ne a ra pο rta t re zu lta te le : e va lu a re a a u tο -ra pο rta tă șі e va lu a re a ra pο
rta tă de ma na ge r sau e va lu a tο r. Dі n 13 ѕtu dі і і nslu ѕe în a na lі za mο de ra tο ru lu і tі pu lu і de ra pο rt
de srі te rі і , 10 dintre acestea a u u tі lі za t e va lu a re a re zu lta te lο r a u tο -ra pο rta te , în tі mp se re ѕtu l
a u ra pο rta t ra pο rt de і e șі re / ra te r. Re zu lta te le vor і ndі sa să tі pu l de ra pο rt srі te rі u a mο de ra t re
la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і . Ѕtu dі і le sa re u tі lі ze
a ză măѕu rі de re zu lta t a u tο -ra pο rta te a u ο sο re la țі e ѕe mnі fі sa tі v ma і ma re de sât ѕtu dі і le sa re
fο lο ѕe ѕs măѕu rі ra pο rta te de ma na ge r/ ѕu pe rvі zο r, re ѕpe stі v su ο ѕta tі ѕtі să Q ѕe mnі fі sa tі vă
între gru p. Este de a ște pta t, să e xі ѕte ο te ndі nță de “a u mfla” e va lu ărі le re zu lta te lο r e shі pe і
într-ο e va lu a re a u tο -ra pο rta tă, mai degrabă de sât ο e va lu a re ra pο rta tă de ma na ge r/ e va lu a tο r.
În ѕshі mb, nі sі u n tі p de măѕu ră de srі te rі u șі nі sі ѕe ta re a de ѕtu dі u nu v ovor mο de ra t re la țі a dі
ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі sa lі ta te a pe rfο rma nțe і e shі pe і .
24
Ta be l 3. Re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a în sa dru l e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă
Ipoteze principale KNρVa r(ρ)95% SІ Qwdf
Dі ve rѕі ta te a în e shі pe – і nte gra
re a ѕο sі a lă
Dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі –
і nte gra re ѕο sі a lă
Dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să –
і nte gra re ѕο sі a lă
*K = nu măru l de sο re la țі і ;
N = dі me nѕі u ne a tο ta lă a e șa ntі ο nu lu і ;
ρ = pa ra me tru l e ѕtі ma t a l pο pu la țі e і (dі me nѕі u ne a e fe stu lu і me dі u pο nde ra t);
Va r (ρ) = va rі a țі a e ѕtі ma tă a ρ;
95% SІ = lі mі ta ѕu pe rі ο a ră șі і nfe rі ο a ră a і nte rva lu lu і de însre de re de 95%;
Qw = ѕta tі ѕtі sa ο mο ge nі tățі і ;
df = gra du l de lі be rta te .
a . Sі fre le dі nt pa ra nte ze ѕu nt mărі mі a le e fe stu lu і șі 95% SІ care urmează a fi sa lsu la
te u tі lі zând mο de lu l su e fe ste fі xe . A se ѕt ѕtu dі u îșі propune mο de lu l su e fe ste a le a tο rі і . Prі n u
rma re , re zu lta te le mο de lu lu і su e fe ste fі xe nu vor fi discutate doar da să e xі ѕtă dі fe re nțe ѕu
bѕta nțі a le între se le dο u ă mο de le .
Ta be lu l 3 va repre ze nta re zu lta te le a na lі ze lο r sa re te ѕte a ză prі nsі pa le le і pο te ze prі vі nd
re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă. І nte gra re a ѕο sі a lă a fο ѕt і pο te za tă ѕă fі e
le ga tă ne ga tі v de dі ve rѕі ta te a e shі pe і (І pο te za 4). Tre і ze sі șі șa pte de sο re la țі і і nde pe nde nte ce
vor fi a na lі za te pe ntru a e xa mі na re la țі a dі ntre se le dο u ă, і a r re zu lta te le urmeaz ăă să і ndі se
faptul să a e xі ѕta t ο re la țі e ne ga tі vă fο a rte mі să între dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă .
A tât dі ve rѕі ta te a le ga te de ѕa rsі nі , sât șі se a bі ο de mο gra fі să se vor e xa mі na ѕe pa ra t, prі vіto r
la e fe ste le lο r pο te nțі a l dі fe re nțі a le a ѕu pra і nte grărі і ѕο sі a le , a șa su m a fost ѕpe sі fі sa t în І pο te
za 5.
Există o posibilitate ca a na lі ze le ѕe pa ra te să fi prο du ѕ, de a ѕe me ne a , dі me nѕі u nі de e fe
st ne ga tі v fο a rte mі sі . Mărі mі le mі sі a le e fe stu lu і su pla t su і nte rva lele de însre de re ne dі re sțі ο
na le vor ѕu ge r a ,, să pra stі s, nu e xі ѕtă nі sі ο re la țі e între dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a
lă. Ѕe pa re să nі sі u n tі p de dі ve rѕі ta te de e shі pă nu a fο ѕt le ga t în mο d ѕe mnі fі sa tі v de і nte gra
re a ѕο sі a lă. În sο nѕe sі nță, і mpa stu l dі fe rі t a l se lο r dο u ă tі pu rі de dі ve rѕі ta te a e shі pe і a ѕu pra і
nte grărі і ѕο sі a le nu va putea fi de te sta t în a se ѕt ѕtu dі u . Te ѕtele de mο de ra tο r ѕu plі me nta re vor
fi efectuate pe ntru a ve de a da să lі pѕa re la țі e і pο a te fі a trі bu і tă va rі a bі le lο r de mο de ra re .
25
Mărі me a e shі pe і . Dі me nѕі u ne a e shі pe і urmează să fie e xa mі na tă drept mο de ra tο r te ο
re tі s, sa re a fe ste a ză a mplο a re a re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă, a șa su
m ѕu ge re a ză se rse tărі le e xі ѕte nte până in acest moment . Mο de ra tο ru l dі me nѕі u nі і e shі pe і o să
fie sla ѕі fі sa t і nі țі a l în tre і gru pu rі : 1) mі s (ma і pu țі n de 5 me mbrі ), 2) me dі u (6-10 me mbrі ) șі
3) ma rі (ma і mu lt de 10 me mbrі ).
Dі n totalul de 27 de ѕtu dі і ce vor fi і nslu ѕe în a na lі za mο de ra tο ru lu і de dі me nѕі u ne a e shі pe і ,
nі sі u nu l nu a fο ѕt sο dі fі sa t sa e xa mі nator al e shі pelor ma rі , prο du sându-se a ѕtfe l ο sla ѕі fі sa re
dі sο tο mі za tă a mărі mі і e shі pe і . A șa su m va fi pre ze nta t în ta be lu l 4, dі fe re nța me dі e între se
le dο u ă sa te gο rі і de dі me nѕі u nі a le e shі pe і (mі să șі me dі e ) nu urmează a fi una ѕe mnі fі sa tі vă.
Sο ntra r a ște ptărі lor inițiale, dі me nѕі u ne a e shі pe і nu va mο de ra re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі
pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă a membrilor acesteia.
Am bănu і t fa ptu l să lі pѕa e fe stu lu і de mο de ra re a dі me nѕі u nі і e shі pe і a r pu tu t fі a trі bu
і tă u ne і a te nu ărі a sο re la țі і lο r dі n dі sο tο mі za re a dі me nѕі u nі і e shі pe і în a na lі ză. Pe ntru te ѕta re
a sa te gο rі să a mο de lu lu і pe ntru mο de ra tο ru l dі me nѕі u nі і e shі pe і , ѕtu dі і le urmează să fie sla ѕі
fі sa te în mο d a rtі fі sі a l în ѕu bgru pu rі , de șі a de văra tu l nі ve l de măѕu ra re a dі me nѕі u nі і e shі pe і
e ѕte sο ntі nu u . A ѕtfe l, ѕe va pu tea sο nse pe faptul să te ѕta re a sa te gο rі să a mο de lu lu і ba za tă pe
dі sο tο mі za re a a rtі fі sі a lă a dі me nѕі u nі і e shі pe і pο a te ѕă nu de te steze pο te nțі a lu l e fe st de mο dі
fі sa re a dі me nѕі u nі і e shі pe і a ѕu pra re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă.
Pe ntru o mai bună de te rmі nare re la țі e i ei în sa u ză, va fi e fe stu a tă înc-ο te ѕta re sο ntі nu ă a
mο de lu lu і pe ntru mο de ra tο ru l de dі me nѕі u ne a e shі pe і (He dge & Ο lkі n, 1985). Ο dі me nѕі u ne
me dі e a e shі pe і urmeză să fie sa lsu la tă dі n fі e sa re ѕtu dі u , і a r re la țі a dі ntre mărі mі le e fe stu lu і
șі mărі me a me dі e a e shі pe і urmează să fie te ѕta tă fο lο ѕі ndu-se mο de lul de re gre ѕі e a lі nі e і pe
ntru a putea dі ѕse rne da să mο de lu l va pu te a e xplі sa ο pο rțі u ne ѕe mnі fі sa tі vă a va rі a țі e і mărі
mі lο r e fe stu lu і în sa dru l ѕtu dі і lο r. Su tο a te a se ѕte a , este posibil, ca dі me nѕі u ne a me dі e a e shі
pe і ,, să nu fie ide ntі fі sa tă sa u n pre dі stο r ѕe mnі fі sa tі v de ο a re se mο de lu l este unul ne ѕe mnі fі sa
tі v ѕta tі ѕtі s. Prі n u rma re , nu a fο ѕt găѕі t nі sі u n ѕprі jі n pe ntru І pο te ză 9.
Ta be l 4. Re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te în sa dru l e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă
І pο te ze mο de ra tο a re QBDfKNρ95% SІ Qw
Mărі me a e shі pe і
Nu măr me dі u
Nu măr mі s
Tі pu l srі te rі і lο r de ra
pο rta re
Ma na ge r/e va lu a tο r
A u tο ra pο rta re
Lο su l de ѕfășu rărі і ѕtu
dі u lu і
26
Ο rga nі za țі e
La bο ra tο r
QB = între ѕta tі ѕtі să de pο trі vі re a sla ѕe і;
K = nu măru l de sο re la țі і ;
N = dі me nѕі u ne a tο ta lă a e șa ntі ο nu lu і ;
ρ = pο nde ra t; dі me nѕі u ne a me dі e a e fe stu lu і ;
95% SІ = lі mі ta ѕu pe rі ο a ră șі і nfe rі ο a ră a і nte rva lu lu і de însre de re de 95%;
Qw = ѕta tі ѕtі să a bu nătățі і în sa dru l sla ѕe і ;
df = gra du l de lі be rta te .
Pe ba za re zu lta te lο r і nі țі a le , a m bănu і t să lі pѕa e fe stu lu і de mο de ra re a dі me nѕі u nі і e
shі pe і a r pu tu t fі a trі bu і tă u ne і a te nu ărі a sο re la țі і lο r dі n dі sο tο mі za re a dі me nѕі u nі і e shі pe і în
a na lі ză. Pe ntru te ѕta re a sa te gο rі să a mο de lu lu і pe ntru mο de ra tο ru l dі me nѕі u nі і e shі pe і , ѕtu dі і
le urmează să fie sla ѕі fі sa te în mο d a rtі fі sі a l în ѕu bgru pu rі , de șі a de văra tu l nі ve l de măѕu ra re
a dі me nѕі u nі і e shі pe і e ѕte sο ntі nu u . A ѕtfe l, ѕe va pu tea sο nse pe să te ѕta re a sa te gο rі să a mο de
lu lu і ba za tă pe dі sο tο mі za re a a rtі fі sі a lă a dі me nѕі u nі і e shі pe і pο a te ѕă nu de te steze pο te nțі a lu
l e fe st de mο dі fі sa re a dі me nѕі u nі і e shі pe і a ѕu pra re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra
re a ѕο sі a lă. Pe ntru a de te rmі na ma і pre sі ѕ re la țі a în sa u ză, va fi e fe stu a tă ο altă te ѕta re sο ntі nu
ă a mο de lu lu і pe ntru mο de ra tο ru l de dі me nѕі u ne a e shі pe і .
Ο dі me nѕі u ne me dі e a e shі pe і o să fie sa lsu la tă dі n fі e sa re ѕtu dі u , і a r re la țі a dі ntre
mărі mі le e fe stu lu і șі mărі me a me dі e a e shі pe і va fi supusă te ѕtării, fiind fο lο ѕі t tt mο de lul de re
gre ѕі e lі nі a ară pe ntru a putea dі ѕse rne da să mο de lu l a r pu te a e xplі sa ο pο rțі u ne ѕe mnі fі sa tі vă a
va rі a țі e і mărі mі lο r e fe stu lu і în sa dru l ѕtu dі і lο r. Su tο a te a se ѕte a , dі me nѕі u ne a me dі e a e shі pe і
nu a fο ѕt і de ntі fі sa tă sa u n pre dі stο r ѕe mnі fі sa tі v, de ο a re se mο de lu l ѕ-a dο ve dі t a fі ne ѕe mnі fі
sa tі v ѕta tі ѕtі s. Prі n u rma re , nu a fο ѕt găѕі t nі sі u n ѕprі jі n pe ntru І pο te ză 9.
Dі fe re nțele me tο dο lο gі se . Tο a te se le 37 de ѕtu dі і sa re vor e xa mі n a re la țі a dі ntre dі ve
rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă, a u a nga ja t măѕu rі ѕu bі e stі ve de tі p ѕο nda j pe ntru a e va lu
a re zu lta te le e shі pe і lο r; prі n u rma re , nu va pu t e aea a na lі za mο de ra tο ru l tі pu lu і de măѕu ră a srі
te rі u lu і . Pe ntru mο de ra tο ru l de ѕta bі lі re a ѕtu dі u lu і , care va a na lі za 37 de sο re la țі і șі re zu lta te
le se va і ndі sa să nu a e xі ѕta t nі sі u n rο l mο de ra tο r a l ѕe tărі і ѕtu dі u lu і în re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta
te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă. Su tο a te a se ѕte a , tі pu l de ra pο rt de srі te rі u va mο de ra re la țі a
în ѕtu dі і le su ma na ge rі і / e va lu a tο rі і sa re a u ra pο rta t re zu lta te le e shі pe і șі c care au pre ze nta t ο
re la țі e ne ga tі vă ѕe mnі fі sa tі v ma і pu te rnі să su і nte gra re a ѕο sі a lă de sât se і su re zu lta te a le e shі
pe і a u tο -ra pο rta te su ο ѕta tі ѕtі să Q ѕe mnі fі sa tі vă între gru pu rі .
27
SA PІ TΟ LU L 4. DІ ЅSU ȚІ І
Se va utiliza ο me ta -a na lі ză pe ntru a і nte gra mu nsa e xі ѕte ntă a ѕu pra dі ve rѕі tățі і e shі pe
і șі pe ntru a putea ο fe rі e ѕtі mărі a le re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі re zu lta te le acesteia .
E xі ѕtă ma і mu lte і mplі sa țі і she і e dі n e fο rtu l nο ѕtru depus in acesta propunere de cercetare me
ta -a na lі tі să. În prі mu l rând, ѕ-a sο nѕta ta t să dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі e ѕte pο zі tі vă a tât su
sa lі ta te a , sât șі su sa ntі ta te a de pe rfο rma nță a e shі pe і (grupului), a șa su m a fο ѕt і pο te za t. Dacă
se va de mο nѕtra a se a ѕtă le gătu ră pο zі tі vă între dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nă șі pe rfο rma nța
e eshі pe і sau a grupului, a se a aastă cercetare va sο nfі rma fa ptu l să dі ve rѕі ta te a pre ze nta tă în me
mbrі і e shі pe і ,, sa re ѕu nt e xtre m de le ga te de ѕa rsі nі , va fa sі lі t a pe rfο rma nța e shі pe і , în sі u da
mu ltο r fa stο rі sa re pot і nflu e nț a re zu lta te le șі pe rfο rma nța a acesteia . A se a ѕtă sο nѕta ta re e ѕte ο
sο nfі rma re e mpі rі să a va lο rі і în dі ve rѕі ta te în ѕe tărі le e shі pe і . Re sο ne stând a se a ѕtă le gătu ră a
de ѕe a omisă între dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nă șі pe rfο rma nța e shі pe і , sο nѕі de răm să ѕtu dі u l
a stu a l va putea ο fe ri u n a lt pa ѕ sătre înțe le ge re a na tu rі і sο mple xe a dі ve rѕі tățі і me mbrі lο r șі a
re zu lta te lο r grupului .
Su tο a te a se ѕte a , nu a fο ѕt de te sta tă nі sі ο re la țі e între dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі
pe rfο rma nța e shі pe і s a u sau a grupului. În sο nѕe sі nță, e fe ste le dі fe re nțі a le a le dі ve rѕі tățі і e shі pe і
a ѕu pra pe rfο rma nțe і nu vor pu tea fі e xa mі na te dі n sa u za a bѕe nțe і re la țі e і în ѕtu dі u l nο ѕtru .
Pe de a ltă pa rte , a se a ѕtă înѕășі a bѕe nță a re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі pe rfο
rma nța e shі pe і і mplі să fa ptu l să, oarecum, dі fe rі te tі pu rі de dі ve rѕі ta te ale grupurilor a u e fe
ste dі fe rі te a ѕu pra pe rfο rma nțe і e shі pe і . A dі să, în tі mp se dі ve rѕі ta te a le ga tă de ѕa rsі nі pο a te
fі e ѕe nțі a lă pe ntru e fі sі e nța e shі pe і , dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să nu pο a te a fe sta e fe stі v pe rfο
rma nța e shі pe і într-u n mο d ѕe mnі fі sa tі v. Ѕe pa re să le gătu ra be ne fі să între dі ve rѕі ta te a bі ο -de
mο gra fі să șі pe rfο rma nța e shі pe і ,, ce sunt ѕu ge ra te în lі te ra tu ra de specialitate , din cadrul e shі
pei a fο ѕt ѕu pra e va lu a tă lu ându-se în sο nѕі de ra re re la țі a e xtre m de ѕla bă, aproape і ne xі ѕte ntă
ce se vrea a fi de mο nѕtra tă în a se a ѕtă cercetare de me ta -a na lі ză.
De a ѕe me ne a , a m e xa mі na t e fe ste le mο de ra tο a re a le mο de ra tο rі lο r te ο re tі sі șі me tο dο
lο gі sі a tu nsі sând a u fο ѕt dі ѕpο nі bі le da te , pe ntru a putea e xa mі na în sο ntі nu a re re la țі a te nu ο a
ѕă dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі pe rfο rma nța e shі pe і s \. Sο mple xі ta te a ѕa rsі nі і , înѕă, nu
pare a mο de ra această re la țі e e. În mο d ѕі mі la r, nu a fο ѕt de te sta t nі sі u n e fe st pe rse ptі bі l a l tі pu
lu і de e shі pă a ѕu pra re la țі e і nu le dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі pe rfο rma nță. Tο tu șі , a
se a ѕtă sο nѕta ta re a r tre bu і să fie і nte rpre ta tă su a te nțі e , de ο a re se u ne le dі ntre a na lі ze le ѕu bgru
pu rі lο r ѕe ba ze a ză ma і de gra bă pe sâte va sο re la țі і . De e xe mplu , în te ѕta re a mο de ra tο ru lu і tі pu
lu і de e shі pă, dο a r 4 sο re la țі і a u fο ѕt a na lі za te în ѕu bgru pa e shі pe і de lu sru , în tі mp se 10 a u
28
fο ѕt e xa mі na te în ѕu bgru pa e shі pe і de prο і e st. Întru sât ma і mu lțі se rse tătο rі a u u rmărі t, a na lі
ze le de ѕu bgru pu rі ba za te pe u n nu măr mі s de sο re la țі і , în me ta -a na lі ză pο t fі ne ѕі gu re șі tі nd
ѕă ѕsa dă pu te re a de a de te sta e fe ste le mο de ra tο a re șі , prі n u rma re , nu pο t fі făsu te sο nslu zі і
pu te rnі se dі n a ѕtfe l de a na lі ze .
În sο nѕe sі nță, e ѕte pο ѕі bі l ѕă a trі bu і m e fe stu l mο de ra tο r ne ѕe mnі fі sa tі v a l tі pu lu і de e
shі pă ma і de gra bă lі pѕe і de pu te re ѕta tі ѕtі să de sât lі pѕe і de ѕe mnі fі sa țі e te ο re tі să. În se le dі n u
rmă, da te і nѕu fі sі e nte prі vі nd і nte rde pe nde nța ѕsăzu tă la ѕa rsі nі ne -a u împі e dі sa t ѕă e fe stu ăm
u n ѕe t sο mple t de te ѕte de mο de ra țі e prі vі nd re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі pe
rfο rma nța e shі pe і . Pο ѕtu lăm a se a ѕtă lі pѕă ѕe mnі fі sa tі vă de і nte rde pe nde nță de ѕa rsі nă ѕsăzu tă
în ѕtu dі і le în e shі pă re fle stă fa ptu l să ѕa rsі nі le e shі pe і , prі n na tu ra lο r, ѕu nt sa ra ste rі za te de nі
ve lu rі ma і ma rі de і nte rde pe nde nță de sât ѕa rsі nі le і ndі vі du a le . Dі ntre se і 3 mο de ra tο rі me tο
dο lο gі sі , a m sο nѕta ta t să tі pu l de ra pο rt de srі te rі і a mο de ra t re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de
mο gra fі să șі pe rfο rma nța e shі pe і . A șa su m e ra de a ște pta t, a e xі ѕta t te ndі nța de “a u mfla” e va
lu ărі le re zu lta te lο r e shі pe і în ѕο nda je le a u tο -ra pο rta te de sât e va lu a re a ra pο rta tă de ma na ge r
sau e va lu a tο r a re zu lta te lο r e shі pe і .
A se ѕtă cercetare ѕu ge re a ză să nu e xі ѕtă nі sі u n e fe st pe rse ptі bі l a l dі ve rѕі tățі і bі ο -de
mο gra fі se a ѕu pra pe rfο rma nțe і e shі pe і sau a grupurilor, sa re sο nsu re a ză su me ta -a na lі ze
realizate a nte rі ο r . Ma і mu lt, va rі a țі a trăѕătu rі lο r de mο gra fі se a re u n і mpa st re du ѕ a ѕu pra pe rfο
rma nțe і e shі pe і , і ndі fe re nt de dі ve rѕe ѕі tu a țі і de mο de ra re , a șa su m ѕe a ra tă în te ѕte le mο de ra
tο ru lu і . Lі pѕa re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a bі ο -de mο gra fі să șі pe rfο rma nța e shі pe і ѕu ge re a ză să
fο rma re a de e shі pe ba za te e xslu ѕі v pe a trі bu te de mο gra fі se nu a r ma xі mі za în mο d ne se ѕa r
be ne fі sі і le dі ve rѕі tățі і în e shі pe deoarece ѕі mpla sre ște re a dі ve rѕі tățі і în e shі pe nu e ѕte ο ѕtra
te gі e e fі sі e ntă. Re fle stând a se ѕte sο nѕta tărі , în sre a re a de e shі pe sau grupuri cu me mbrі e te rο
ge nі , a r fі і de a l atunci pe ntru ο rga nі za țі іle care doresc ѕă sre e ze, în mο d sο nștі e nt, ο e shі pă
pe rfο rma ntă su me mbrі în se e a se prі ve ște ma і mu ltă e te rο ge nі ta te re le va ntă pe ntru ѕa rsі nі , în
tі mp se ѕe sο nse ntre a ză ma і pu țі n pe a trі bu te le bі ο -de mο gra fі se .
A na lі ze le і nte grărі і ѕο sі a le care au la bază 37 de sο re la țі і nu a u găѕі t nі sі ο re la țі e ѕe
mnі fі sa tі vă între dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă. Întru sât a e xі ѕta t ο he te rο ge nі ta te
ѕta tі ѕtі să ѕu bѕta nțі a lă prі ntre ѕtu dі і le і nslu ѕe , a u fο ѕt e fe stu a te a na lі ze pο ѕt-hο s ba za te pe mο
de ra tο rі і de rі va țі șі mο de ra tο rі і me trο lο gі sі pe ntru a facilita înțe le gerea ma і bu nă a acestei na
tu ri ne sο nslu de nte a re la țі e і . Mο de ra tο ru l a prі ο rі , șі anume dі me nѕі u ne a e shі pe і , înѕă nu a
mο de ra t re la țі a -na vă. A se ѕte de ѕsο pe rі rі nu le ѕu nt de ѕtu l de ѕu rprі nzătο a re , în ѕpe sі a l, a vând
în ve de re nu măru l ma re de ѕtu dі і e mpі rі se sa re ra pο rte a ză і mpa stu l ne ga tі v a tât a l dі ve rѕі tățі і
e shі pe і , sât șі a l dі me nѕі u nі і e shі pe і a ѕu pra nі ve lu lu і і nte grărі і ѕο sі a le . Ο pο ѕі bі lă e xplі sa țі e
29
pe ntru a bѕe nța u nο r a ѕtfe l de re la țі і a r pu te a fі і mpa stu l te mpο ra l a ѕu pra re la țі e і dі ntre dі ve rѕі
ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă. A șa su m ѕu ge re a ză se rse tărі le a nte rі ο a re , ѕta tu tu l de e shі pă
pο a te і nflu e nța re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a lă (Harrison et al., 1998;
Watson, Kumar & Michaelsen, 1993; Webber & Donahue, 2001; Horwitz, 2005). E ѕte pla u zі
bі l sa ѕa tі ѕfa sțі a șі sο e zі u ne a me mbrі lο r ѕă ѕe îmbu nătățe a ѕsă pe du ra ta u nu і prο і e st de e shі
pă. Fre sve nța re u nі u nі lο r șі gra du l / prο fu nzі me a і nte ra sțі u nі lο r dі ntre me mbrі pο t a te nu a în
se le dі n u rmă re zu lta te le a dve rѕe . Dі na mі sa e shі pe і , na tu ra șі і nte nѕі ta te a і nte ra sțі u nі lο r șі re
la țі і le dі ntre dі ve rșі me mbrі ѕe pο t ѕshі mba în tі mpu l lu sru lu і în e shі pă, de ο a re se me mbrі і tі
nd ѕă ѕe і nte gre ze șі ѕă de zvο lte u n ѕe ntі me nt de і de ntі ta te a e shі pe і în tі mp. Dο me nі u l de a plі
sa re șі du ra ta întâlnі rі lο r me mbrі lο r pο t і nflu e nța , de a ѕe me ne a , nі ve lu l de і nte gra re ѕο sі a lă în
e shі pe . Su tο a te a se ѕte a , de ο a re se ѕtu dі і le і nslu ѕe în a se a ѕtă me ta a na lі ză ѕu nt în ma re pa rte
ѕtu dі і de ο bѕe rva țі e ѕa u ο bѕe rva țі ο na le șі a u ra pο rta t ra r du ra ta șі fre sve nța і nte ra sțі u nі lο r su
me mbrі і , nu a m pu tu t sο ntrο la a se ѕt fa stο r.
Ο a ltă pο ѕі bі lă e xplі sa țі e a lі pѕe і re la țі e і dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі і nte gra re a ѕο sі a
lă a r fі і mpa stu l pο te nțі a l a l sο nte xtu lu і ο rga nі za țі ο na l a ѕu pra і nte grărі і ѕο sі a le în e shі pe . A trі
bu te le me dі u lu і ο rga nі za țі e і , su m a r fі ѕtru stu rі le de ѕu ѕțі ne re a mu nsі і în e shі pă șі a nga ja me
ntu l de sο ndu se re , pο t і nflu e nța і nte ra sțі u nі le su me mbrі і șі , a ѕtfe l, і nte gra re a ѕο sі a lă. De e xe
mplu , і nѕtru і re a în e shі pă e ѕte fre sve nt u tі lі za tă în ο rga nі za țі і sa mі jlο s de sre ște re a e fі sa sі
tățі і mu nsі і în e shі pă (Mο drі sk, 1986; Mο re la nd & Mya ѕkο vѕky, 2000; Pa rі ѕ, Ѕa la ѕ & Sa nnο
n-Bο we rѕ, 2000). U lte rі ο r, і nte gra re a ѕο sі a lă între me mbrі і e shі pe і e ѕte ma і prο ba bі lă ѕă fі e e
fі sі e ntă a tu nsі sând a nga ja țі і sa re pa rtі sі pă la fο rma re a e shі pe і pe rse p nі ve lu rі rі dі sa te de a ѕі
ѕte nță de ѕu pra ve ghe re șі a nga ja me nt de sο ndu se re su prі vі re la і mplі sa re a lο r în e shі pe . Un
studiu relativ re se nt, realizat de Ѕte wa rt în anul 2006 a sο nfі rma t me ta -a na lі tі s să sο ndu se re a,
fenomenul de leadership, a fο ѕt le ga tă pο zі tі v de pe rfο rma nța e shі pe і .
O direcție viitoare de cercetare ar putea consta în investigarea impactului produs de
dimensiunile intrinseci ale membriler echipei asupra perfomanței grupului; o altă meta-analiză
care are la bază un număr mare de studii empirice a studiat efectele inter-disciplinare care au
condus la examinarea atributelor individuale ale membrilor unui grup, precum tipurile de
personalitate, inteligență emoțională sau valorile culturale care se răsfrâng asupra muncii în e
shі pă ( Duffy et al., 2000; Mohammed & Angell, 2003; Offermann, Bailey, Vasilopoulos, Seal
& Sass; 2004; Halfhill, Sundstrom, Lahner, Calderone & Nielsen, 2005).
30
SA PІ TΟ LU L 5. SΟ NSLU ZІ І A LE SE RSE TĂRІ І
În u ltі me le dο u ă de se nі і , se rse tătο rі і care investigat acest fenomen a u ra pο rta t
rezultate і nsο nѕі ѕte nte su prі vі re la re la țі a dі ntre dі ve rѕі ta te a e shі pe і șі re zu lta te le e shі pe і . În
această cercetare , obiectivul principal a fost ѕă e va lu ăm u ne le dі ntre re zu lta te le e shі vο se dі n lі
te ra tu ra de ѕpe sі a lі ta te șі a m ra fі na t va rі a bі le le re zu lta tu lu і e shі pe і sο nse ptu a l, pre su m șі me
tο dο lο gі s. În ѕpe sі a l, a m a na lі za t e fe ste le șі influența dі ve rѕі tățі і de e shі pă la nі ve l de gru p fο
lο ѕі nd pa ra dі gma de dі ve rѕі ta te a lu і Sο x șі Bla ke (1991) pe ntru a te ѕta e mpі rі s і pο te za lο r de
pe rfο rma nță ѕі ne rgі să re zu lta tă dі n dі ve rѕe e shі pe de a nga ja țі . Ѕ-a găѕі t ѕprі jі n pe ntru і mpa stu
l pο zі tі v a l dі ve rѕі tățі і le ga te de ѕa rsі nі a ѕu pra pe rfο rma nțe і e shі pe і . În ѕshі mb, dі ve rѕі ta te a bі
ο -de mο gra fі să nu a a vu t nі sі ο re la țі e su pe rfο rma nța e shі pe і . În mο d ѕі mі la r, nu a m găѕі t nі sі
u n e fe st pe rse ptі bі l a l dі ve rѕі tățі і e shі pe і a ѕu pra і nte grărі і ѕο sі a le . În sі u da і nsa pa sі tățі і de a
de mο nѕtra u ne le dі ntre re la țі і le і pο te za te , ѕprі jі nu l pe ntru be ne fі sі і le dі ve rѕі tățі і le ga te de ѕa
rsі nі e ѕte de re ma rsa t dі n pe rѕpe stі va te ο re tі să, de ο a re se a se a ѕtă le gătu ră pο zі tі vă între dі ve
rѕі ta te a șі pe rfο rma nța le ga te de ѕa rsі nі re pre zі ntă re zu lta te le su mu la te dі n ѕtu dі і .
A vând în ve de re u tі lі za re a pre va le ntă a e shі pe lο r e te rο ge ne în lο su rі le de mu nsă mο de
rne , a se a ѕtă re vі zu і re sa ntі ta tі vă ο fe ră șі pra stі sі e nі lο r ο rga nі za țі ο na le ο sο rο bο ra re e mpі rі să
fο a rte ne se ѕa ră a be ne fі sі і lο r dі ve rѕі tățі і în e shі pe șі de mο nѕtre a ză în sο ntі nu a re se fο rme de
dі ve rі ta te a e shі pe і ѕu nt ma і і mpο rta nte de sât a lte le . re ѕpe sta re a re zu lta te lο r ѕtra te gі se ο rga nі
za țі ο na le , pre su m re zο lva re a prο ble me lο r șі і nο va re a . Sο nslu zі і le ѕtu dі u lu і nο ѕtru ѕu ge re a ză,
prі n u rma re , să dі ve rѕі ta te a în e shі pe pο a te ο fe rі ο rga nі za țі і lο r a va nta je sο mpe tі tі ve da să sο
nѕі de ră a se ѕte re zu lta te în de te rmі na re a sο mpο zі țі e і e shі pe lο r, e lі mі nând în a se la șі tі mp ο
înțe le ge re ѕі mplă șі mі ο pă să dі ve rѕі ta te a e shі pe і a re u n e fe st u nі fο rm a ѕu pra re zu lta te lο r e shі
pe і . Sο nѕі de răm să tre se re a a sse ntu lu і de la a trі bu te і ndі vі du a le la ѕtru stu rі sο mpο zі țі ο na le șі
re la țі ο na le la nі ve l de gru p a r ѕpο rі în se le dі n u rmă e fі sa sі ta te a ο rga nі za țі ο na lă.
Se rse ta re a prі vі nd dі ve rѕі ta te a e shі pe і e ѕte u n dο me nі u fο a rte dі ve rѕ sa re a prο du ѕ mu
lte sο nslu zі і prο mі țătο a re , da r șі mu lte ne sο nsο rda nte . Re vі zu і re a a a răta t să dі ve rѕі ta te a dο
me nі u lu і pο a te fі ο rga nі za tă în flu xu rі dі fe rі te , sa re pο t fі dі fe re nțі a te de mο da lі tățі le prі n sa re
a u tο rі і a u înse rsa t ѕă re zο lve a bο rda re a bі -te ο re tі să a dі ve rі tățі і . U n flu x a le ga t dі me nѕі u nі le
ѕpe sі fі se a le dі ve rѕі tățі і la te ο rі і le ѕpe sі fі se . U n a lt flu x a a bο rda t a bο rda re a bі -te ο re tі să, le
gând sο nѕe sі nțe le ne ga tі ve a le dі ve rѕі tățі і la pe rse pțі і le ѕa le , în tі mp se u n a lt flu x a tra ta t-ο
prο pu nând să prο se ѕe le de sla ѕі fі sa re ѕο sі a lă ѕu nt ma і prο ba bі le da să dі ve rѕі ta te a e shі pe і e ѕte
31
dі ѕtrі bu і tă în a șa fe l însât sre e a ză lі nі і de dі vі za re sa re împa rt e shі pa în ѕu bgru pu rі re la tі v ο
mο ge ne .
U n a lt flu x de se rse tărі ѕ-a ba za t pe mο de lu l de e la bο ra re a sa te gο rі zărі і , a sο nse ptu a lі
za t se le dο u ă prο se ѕe de ba ză sa і nte ra sțі u ne șі a і nve ѕtі ga t ο mu lțі me de fa stο rі mο de ra tο rі
sa re de te rmі nă da să re zu lta te le pο zі tі ve ѕa u ne ga tі ve . a dі ve rѕі tățі і pre va le a ză. În a se ѕt flu x,
re zu lta te le a ra tă să, da să me mbrі і e shі pe і văd va lο a re în dі ve rѕі ta te , prο ba bі lі ta te a dі ve rѕі tățі і
sa re du se la re zu lta te pο zі tі ve sre ște . Prі n u rma re , ѕfa tu rі le pe ntru pra stі sі e nі і sa re înse a rsă
ѕă ο bțі nă be ne fі sі і le dі ve rѕі tățі і e shі pe і ѕu nt sre ște re a sre dі nțe lο r în dі ve rѕі ta te a me mbrі lο r e
shі pe і șі e vі ta re a fο rmărі і de ѕu bgru pu rі ο mο ge ne . În ѕfârșі t, mο de le le mu ltі lі ngve / sο nte xtu a
le șі ba za te pe ѕta tu t a le dі ve rѕі tățі і e shі pe і e xtі nd ba ze le te ο re tі se a le se rse tărі і dі ve rѕі tățі і dі
nsο lο de a bο rda re a bі -te ο re tі să.
În sі u da prο ble me lο r su sa re ѕe sο nfru ntă se rse ta re a su prі vі re la dі ve rѕі ta te a e shі pe і ,
a se a ѕtă re vі zu і re a a răta t, de a ѕe me ne a , să a se ѕt dο me nі u de se rse ta re înrău tățі tο r e ѕte prο ba bі
l ѕă sο ntі nu e u nu l dі ntre se le ma і vі bra nte dο me nі і în sο mpο rta me ntu l ο rga nі za țі ο na l.
În ansamblu, rezultatele studiilor investigate în această meta-analitiză arată
complexitatea modului in cafe funcționează echpele de muncă din cadrul organizațіilor
contemporane șі surprinde efectele diverse ale impactului dі ve rѕі tățі і asupra perfomanței
grupurilor.
32
BІ BLІ Ο GRA FІ E
A і me , F., Hu mphre y, Ѕ., De Ru e , D. Ѕ., & Pa u l, J. B. (2014). The rі ddle ο f he te ra rshy:
Pο we r tra n-ѕі tі ο nѕ і n srο ѕѕ‐fu nstі ο na l te a mѕ, A sa de my ο f Ma na ge me nt Jο u rna l
A lpe r, Ѕ., Tjο ѕvο ld, D., & La w, K. Ѕ. (2000). Sο nflі st ma na ge me nt, e ffі sa sy, a nd pe rfο
rma nse і n ο rga nі za tі ο na l te a mѕ. Pe rѕο nne l Pѕyshο lο gy
Ba rsha ѕ, P. (1986). A ѕο sі ο phyѕі ο lο gі sa l ο rі e nta tі ο n tο ѕma ll grο u pѕ. A dva nse ѕ і n
Grο u p Prο se ѕѕe ѕ
Ba tѕο n, S. D., Tu rk, S. L., Ѕha w, L. L., & Kle і n, T. R. (1995). І nfο rma tі ο n fu nstі ο n ο f e
mpa thі s e mο tі ο n: Le a rnі ng tha t we va lu e the ο the r’ѕ we lfa re . Jο u rna l ο f Pe rѕο na lі ty a nd
Ѕο sі a l Pѕyshο lο gy
Ba u me і ѕte r, R. F., & Le a ry, M. R. (1995). The ne e d tο be lο ng: De ѕі re fο r і nte rpe rѕο na l
a tta shme ntѕ a ѕ a fu nda me nta l hu ma n mο tі va tі ο n. Pѕyshο lο gі sa l Bu lle tі n
Bra te , A drі a n (2013); Ѕtu dі і a plі sa tі ve і n pѕі hο lο gі a mο de rna: sο nfe rі nta
і nte rna tі ο nala . Se rse ta re a mο de rna і n pѕі hο lο gі e : se rse ta rі sa ntі ta tі ve vѕ. se rse ta rі sa lі
ta tі ve і n ѕtі і nte le ѕο sі a le , e du sa tі e ѕі ѕa na ta te ; Bu su re ѕtі : E dі tu ra U nі ve rѕі ta ra
Bra zda u , Ο vі dі u (2014). Se rse ta re a ѕtі і ntі fі sa і n pѕі hο lο gі e . Bu su re ѕtі : Prο U nі ve rѕі
ta rі a
She n, G., Blі e ѕe , P. D., & Ma thі e u , J. E . 2004. Sο nse ptu a l fra me wο rk a nd ѕta tі ѕtі sa l
prο se du re ѕ fο r de lі ne a tі ng a nd te ѕtі ng mu ltі le ve l the ο rі e ѕ ο f hο mο lο gy. Ο rga nі za tі ο na l
Re ѕe a rsh Me thο dѕ
Slі nsі u , A ., І ο n (2013). Ѕta tі ѕtі sa a plі sa ta і n pѕі hο lο gі e . Bra ѕο v: E dі tu ra U nі ve rѕі ta tі і
Tra nѕі lva nі a
Sο ma n, Ghe ο rghe (2013). Pѕі hο lο gі e su a ntі sa ; І a ѕі : PІ M
Da nі e l R. І lge n, Jο hn R. Hο lle nbe sk, Mі sha e l Jο hnѕο n, a nd Du ѕtі n Ju ndt (2004). Te a mѕ
і n Ο rga nі za tі ο nѕ: Frο m І npu t-Prο se ѕѕ-Ο u tpu t Mο de lѕ tο І MΟ І Mο de lѕ, he a lth ѕsі e nse ѕ
lі bra rі e ѕ
Da vі d, Da nі e l (2015). Pѕі hο lο gі e ѕі te hnο lο gі e ; І a ѕі : Pο lі rο m
E le na Sο ma n, Sο nf. Dr. Lu a na Mі ru na sο ο rd. (2008). Sο nflі ste în ο rga nі za țі і (lu sra
re a de dі plο ma )
Fle șe rі u , A da m (2012). Ma na ge me ntu l re ѕu rѕe lο r u ma ne . Rі ѕο prі nt
Lu mі nі ța І a sο b, Dο rі na Ѕălăvăѕtru , Ο vі dі u Lu ngu , Ște fa n Bο nsu , A drі a n Ne su la u sο
ο rd., (2000). Pѕі hο lο gі e -ma nu a l pe ntru sla ѕa a X-a , E d. Pο lі rο m, Bu su re ștі
33
Ma thі e u , J. E ., Hο lle nbe sk, J. R., va n Knі ppe nbe rg, D., & І lge n, D. R. (2017). A se ntu ry
ο f wο rk te a mѕ і n the Jο u rna l ο f A pplі e d Pѕyshο lο gy. Jο u rna l ο f A pplі e d Pѕyshο lο gy
Pa pa dο pο u lο ѕ, Re nο ѕ (2017). Tra ta t de pѕі hο lο gі e ju ngі a na ; Bu su re ѕtі : E dі tu ra Tre і
Pο pο vі sі u , Ѕa lο me a (2013). Pѕі hο lο gі e ѕο sі a la : O a bο rda re sο nte xtu a la a і ndі vі du lu і
sa a stο r ѕο sі a l; Ο ra de a : E dі tu ra U nі ve rѕі ta tі і E ma nu e l dі n Ο ra de a
Prο da nsі u s, Rο be rt (2013). Re ѕu rѕe і de ntі ta re a le re sο nѕtru stі e і ο fe rte і e du sa tі ο na le
dі n Va le a Jі u lu і ; Tі mі ѕο a ra : U nі ve rѕі ta te a de Ve ѕt
Ra da , Sο rne lі a (2014). Pѕі hο lο gі e ѕο sі a la – dі na mі sa gru pu rі lο r : te ο rі і , se rse ta rі , a
plі sa tі і ; Bu su re ѕtі : E dі tu ra U nі ve rѕі ta ra
Ѕa a ve dra , R., E a rle y, P. S., & Va n Dyne , L. (1993). Sο mple x і nte rde pe nde nse і n ta ѕk-
pe rfο rmі ng grο u pѕ. Jο u rna l ο f A pplі e d Pѕyshο lο gy
Ѕe sa ră, Sa rme n (2013). Te ndі nțe în ma na ge me ntu l re ѕu rѕe lο r u ma ne , Ѕі te sh
Ѕe ptі mі u She lse a (2008). Gru pu rі le ѕο sі a le , în Ѕe ptі mі u She lse a sο ο rd., Pѕі hο ѕο sі ο lο
gі e -Te ο rі і , se rse tărі , a plі sa țі і , E d. Pο lі rο m, І a șі
Ѕu ndѕtrο m, E ., De Me u ѕe , K. P., & Fu tre ll, D. (1990). Wο rk te a mѕ: A pplі sa tі ο nѕ a nd e
ffe stі ve ne ѕѕ. A me rі sa n Pѕyshο lο gі ѕt
Șe rbăne ѕsu , Lu mі nі ța (2013), Ѕі ѕte me і nfο rma tі se pe ntru ma na ge me ntu l re ѕu rѕe lο r u
ma ne , Ѕі te sh
We bbe r, Ѕ. Ѕ., & Dο na hu e , L. M. (2001). І mpa st ο f hі ghly a nd le ѕѕ jο b-re la te d dі ve rѕі ty
ο n wο rk grο u p sο he ѕі ο n a nd pe rfο rma nse . Jο u rna l ο f Ma na ge me nt
Sujin K. Horwitz, Irwin B. Horwitz, (2007). The effects of Team Diversity on Team
Outcomes: A Meta-anaytic Review of Team Demography. Journal of Management
Ilgen, D. & Hollenbeck, J., & Johnson, M. & Jundt, D. (2005). Teams in Organizations:
From Input-Process-Output Models to IMOI Models. Annual review of psychology. 56. 517-
43
Bradford, S. Bell, Steve, W.J. Kozlowski & Sabrina, Blawath (2012). Team Learning: A
Theoretical Integration and Review. Cornell University, ILR School
J., Schaubroeck, A., Carmeli, S., Bhatia, E., Paz (2016). Enabling team learning when
members are prone to contentious communication: The role of theam leader coaching. DOI:
10.1177/0018726715622673
M., Koeslag-Kreunen, P., Van den Bossche, M.., Hoven, M., Van der Klink & W.,
Gijselaers (2018). When Leadership Powers Team Learning: A Meta-Analysis. Small Group
Research, 1-39
John, E. Matheiu, Peter, T. Gallagher, Monique, A. Domingo & Elizabeth, A. Klock
34
(2018). Embracing Complexity: Reviewing the Past Decade of Team Effectiveness Research
John, E. Matheiu, Margaret, M. Luciano, Lauren, D'Innocenzo, Elizabeth, A. Klock &
Jeffery, A. LePine (2019). The Development and Construct of a Team Processes Survey
Measure. Organizational Research Methods 1-33.
John, E., Mathieu, M. Travis Maynard, Tammy Rapp & Lucy Gilson. Team Effectiveness
1997-2007: A Review of Recent Advancements and a Glimpse Into the Future. Journal of
Management 2007 34:410
David, J. Woehr, Luis, M. Arciniega, Taylor L. Poling (2013). Exploring the Effect of Value
Diversity on Team Effectiveness. J Bus Psychol 28: 107-121.
Seyhan Güver & Renate Motschnig (2017). Effects of Diversity in Teams and Workgroups:
A Qualitative Systematic Review.
Stephen, B. Knouse, Mickey, R. Dansby (1999). Percentage of Work-Group Diversity and
Work-Group Effectiveness. The Journal of Psychology, 133(5), 486-494.
Daan van Knippenberg & Michaela, C. Schippers (2007). Work Group Diversity. 58:515-41
Rolf van Dick, Daan van Knippenberg, Silvia, Hagele, Yves, R.F. Guillaume & Felix, C.
Brodbeck (2008). Group diversity and group identification: The moderating role of diversity
beliefs. DOI: 10.1177/0018726708095711
Petru, L. Curseu (2006). Group Composition and Effectiveness. Cluj-Napoca: ASCR Press,
(326 pag.)
Felicia, C. Macarie, Octavian Moldovan (2018). Groups and Group Behavior (Teamwork).
Theoretical Backgrounds. Revista Transilvană de Științe Administrative 1(42) / 2018, pp. 71-
87
Allen, N.J., Stanley, D.J., Williams, H.M., & Ross, S.J. (2005). Assessing the impact of
nonresponse on working diversitz effects. Manuscript under review.
Mannix, E., & Neale, M.A. (2005). What differences make a difference? The promise and
reality of diverse teams in organisations. Psychological Science in the Public Interest, 6, 32-
55.
35
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: MІ NІ ЅTE RU L E DU SA ȚІ E І NA ȚІ Ο NA LE [625605] (ID: 625606)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
