Performanța Financiară A Francizelor Din România (2) [625596]

PERFORMAN
Ț
A FINA NCIARĂ A FRANCIZELOR ÎN ROMÂNIA

Introducere
​
: Motiva
ț
ie, actualitate, metodologia, analiză cantitativă/calitativă.

Capitol
I:
​
Defini
ț
ia
sistemului
de
franciză.
Istoricul
francizelor.
Avantajele
ș
i
dezavantajele

francizelor.

Capitol
II:
Francize
în
România.
Dezvoltarea
francizelor
în
România.
(Cum
să
devii
francizat
în

România).

Capitol
III:
​
Analiza
asupra
profitabilită
ț
ii
franciză
restaurant
Subway.
Indicatori
financiari

franciză restaurant Subway. Analiză financiară franciză restaurant Subway.

Concluzii

CAPITOLUL
I:
Generalită
ț
i
despre
sistemul
de
franciză,
Istoricul
francizelor.
Avantajele

ș
i dezavantajele francize lor.
2

1. Defini
ț
ia francizei
2

2. Tipuri de franciză
3

3. Istoria francizei
4

4. Avantajele
ș
i dezav antajele francizei
7

CAPITOLUL
II:
Francize
în
România.
Dezvoltarea
francizelor
în
România.
(Cum
să
devii

francizat în România).
11

1. Segmentarea pie
ț
ei
11

2. Dezvoltarea francizelor în România
16

Capitol III: *cum definim “performanta”*
17

Tipuri de analiză
17

Indicatori economico – financiari
18

2. Solvabilitatea
20

CAPITOLUL
I:
​
Generalită
ț
i
despre
sistemul
de
franciză,
Istoricul
francizelor.
Avantajele
ș
i

dezavantajele francizelor.

1. Defini
ț
ia francizei

Franciza,
în
limbaj
modern,
este
o
metodă
de
marketing
prin
care
un
​
francizor
(proprietar
de

afacere)
de
succes
î
ț
i
extinde
re
ț
eaua
de
distribu
ț
ie
a
produselor
sau
a
serviciilor
prin
contractare

de
​
franciza
ț
i
​
.

Franciza
ț
ii
sunt
de
acord
să
comercializeze
produse
sau
servicii
care
fac
parte
din
marca
proprie

a
francizorului
ș
i
să
aplice
pe
costuri
proprii
metodele
de
marketing
ale
francizorului.
În

schimbul
oportunită
ț
ii,
francizatul
este
de
acord
să
plătească
o
taxă
ini
ț
ială,
dar
ș
i
redeven
ț
ă
către

francizor.

Referinta Franchise Bible Rick Grossmann with Michael J. Katz Esq.

Astfel,
definirea
francizei
are
mai
multe
perspective,
care
la
bază
au
acela
ș
i
scop
ș
i
acelea
ș
i

principii,
anume
dezvoltarea
afacerii:
colaborarea
continuă
a
două
entită
ț
i
independente
financiar

ș
i
acordarea
dreptului
de
exploatare
a
unui
serviciu,
produs
sau
tehnologie
în
schimbul
unei
taxe

ini
ț
iale
ș
i curente.

Cele mai des întâlnite perspective fiind: perspectiva de marketing
ș
i perspectivă juridică.

Franciza din perspectivă de Marketing:

Franciza
este
o
colaborare
între
două
entită
ț
i,
fie
ele
persoane
fizice
sau
juridice,
a
cărui
scop
este

dezvoltarea
unei
anume
afaceri
într-o
zonă,
regiune
sau
pia
ț
ă
nouă
folosindu-se
de
know-how-ul,

imaginea
ș
i conexiunile u nei par
ț
i
ș
i de experien
ț
a locală
ș
i capitalul celelilalte păr
ț
i.

Din perspectivă de marketing, cele două entită
ț
i sunt:

–
Francizor:
o
afacere
care
oferă
un
produs
sau
un
serviciu
a
căror
succes
l-a
dovedit
prin

loca
ț
iile
„pilot”
ș
i
care
este
pregătit
din
punct
de
vedere
opera
ț
ional
ș
i
comercial
să
pună

pună
la
dispozi
ț
ie
ș
i
altor
entită
ț
i
to
ț
i
factorii
care
au
garantat
succesul
în
loca
ț
iile
pilot

(know-how,
sisteme,
proceduri
ș
i
metodologii,
rela
ț
ii
cu
furnizorii
ș
i,
în
unele
cazuri,

echipamente sau accesul la materia primă).

–
Francizat:
o
persoană
juridică
sau
fizică
care
este
dispusă
să
investească
într-o
afacere
pe

care
urmează
să
o
administreze
după
standardele
ș
i
normele
impuse
de
o
altă
entitate

(anume „francizorul”).

Franciza din perspectivă Juridică:

Franciza
este
o
rela
ț
ie
contractuală
între
două
entită
ț
i
care
are
la
bază
acordarea
de
către

francizor
a
dreptului
de
distribuire,
dezvoltare
sau
vânzare
a
unui
produs,
serviciu
sau
tehnologie

către
un
beneficiar
–
beneficiar
care
în
schimbul
acestui
drept
de
exploatare
trebuie
să
plătească
o

taxă lunară de „redeven
ț
a”.

Din perspectivă juridică cele doua entită
ț
i sunt:

–
Francizor
sau
Licen
ț
iator:
o
societate
comercială
care
de
ț
ine
o
marcă
înregistrată,
brevete

sau
patente
(Proprietate
Intelectuală)
ș
i
oferă
printr-un
contract
bine
definit
dreptul
altor

societă
ț
i
comerci ale
sau
persoane
fizice
de
a
utiliza
marca
înregistrată,
brevetele
sau

patentele
(Proprietatea
intelectuală),
dar
ș
i
suport
continuu
în
schimbul
unei
taxe
de

francize
ș
i a unei redeven
ț
e lunare.

–
Francizat,
Beneficiar
sau
Licen
ț
iat:
o
persoană
juridică
sau
fizică
care
achizi
ț
ionează

dreptul de a utiliza
ș
i de a comercializa o marcă comercială, patent sau brevet.

Rela
ț
ia
dintre
cele
două
entită
ț
i
se
poate
defini
ca
fiind
„o
rela
ț
ie
continuă
în
care
francizorul

oferă
către
francizat
dreptul
licen
ț
iat
de
a
face
afaceri
ș
i
oferă
asisten
ț
ă
în
organizare,
training,

comercializare, marketing
ș
i management în schimbul unui anume pre
ț
.”(2)

(2) Referinta entrepreneur.com
​
https://www.entrepreneur.com/encyclopedia/franchising

2. Tipuri de franciză

Rela
ț
ia
între
cele
două
păr
ț
i
poate
avea
mai
multe
forme,
care
depinde
de
modalitatea
de

dezvoltare aleasă de Francizor.

Cele mai comune tipuri de franciză sunt următoarele:

●
Franciză
simplă:
francizorul
vinde
unui
păr
ț
i
dreptul
de
a
opera
​
o
singură
unitate

(franciză).
Acest
tip
de
franciză
este
de
obicei
preferat
de
„mici
antreprenori”
care
doresc

să î
ș
i investească banii într-o nouă afacere.

Exemplu
de
franciză
simplă:
O
persoană
fizică
care
dore
ș
te
să
schimbe
paradigma
ș
i
să

treacă
din
perspectiva
de
angajat
în
perspectiva
de
„propiul
ș
ef”,
iar
cu
banii
economisi
ț
i

ș
i datorită avantaj elor oferite, alege să deschidă o franciză.

●
Franciză multiplă: francizorul vinde unui păr
ț
i dreptul de a opera
​
mai multe
​
unită
ț
i

(francize)
încă
de
la
începutul
colaborării
sau
trece
din
stadiul
de
franciză
simplă,

deschizând
ș
i o a doua loca
ț
ie.(4)

(4) Referinta sciencedirect.com
​
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/0883902696000572

Exemplu
de
franciză
multiplă:
O
persoană
fizică
care
se
află
deja
într-un
sistem
de

franciză
ș
i
care
dore
ș
te
să
î
ș
i
dezvolte
„portofoliul”
de
afaceri
prin
deschiderea
a
mai

multe francize din acela
ș
i sistem sau alte sistem de francize.

●
Franciză
regională:
francizorul
vinde
unei
păr
ț
i
dreptul
de
a
opera
​
un
anumit
număr
de

unită
ț
i
dintr-o
anumită
regiune
geografică
​
.
Franciza
regională,
valabilă
doar
la
anumi
ț
i

francizori,
este
preferată
de
către
investitorii
care
dispus
atât
de
resursele
financiare

aferente
dezvoltării
unei
întregi
arii
geografice,
dar
ș
i
de
resursă
umana
necesară

gestionării acestei arii. (5)

(5) Franchising.com
​
https://www.franchising.com/guides/what_is_franchising_the_basics.html

Exemplu
de
franciză
regională:
O
persoană
juridică
care
dore
ș
te
să
î
ș
i
extindă
afacerile
la

nivel
regional,
sesizează
o
oportunitate
de
pia
ț
ă
ș
i
alege
să
dezvolte
o
franciză
în
regiunea

respectivă.

Francizele
regionale
sunt
rar
întâlnite
în
România
datorită
ariei
totale
a
ț
ării
relativ

restrânse.
Sunt
des
întâlnite
în
ț
ările
cu
arii
mari,
precum
Statele
Unite
ale
Americii,

China, Rusia, Brazilia.

●
Master
Franciză:
francizorul
vinde
atât
dreptul
de
a
opera
toate
unită
ț
ile
dintr-o
anumită

regiune
geografică,
cât
ș
i
dreptul
de
a
vinde
mai
departe
licen
ț
e
pentru
franciză
în
aria

geografică respectivă, astfel devinind un „mini-francizor” (6)

(6) Referinta franchising.com Eddy Goldberg

https://www.franchising.com/guides/master_franchising_entering_the_game_at_a_higher_level.html

Exemplu
de
master
franciză:
O
persoană
juridică
care
sesizează
o
oportunitate
prin

dezvoltarea unui nou brand în
ț
ara în care î
ș
i desfă
ș
oară activitatea.

3. Istoria francizei

Originea
cuvântului
„franciză”
este
o
deriva
ț
ie
a
cuvântului
Anglo-Normand
„franc”
care

înseamnă „a elibera” sau „libertate”. (7)

(7) Franchoice
​
https://www.franchoice.com/wp-content/uploads/2017/04/History-of-Franchising.pdf

Ca
model
de
afacere,
franciza,
cum
o
ș
tim
astăzi,
a
apărut
pentru
prima
oară
la
începutul
anilor

1850,
când
Isaac
M.
Singer
(1811
–
1875)
a
îmbunătă
ț
it
mecanismul
unui
model
de
ma
ș
ină
de

cusut
existent.
Isaac
î
ș
i
dorea
pentru
ma
ș
inile
de
cusut
marca
Singer
un
sistem
de
distribu
ț
ie
ș
i

vânzare
rapid,
dar
se
confrunta
cu
două
probleme:
lipsa
de
fonduri
pentru
a
cre
ș
te
produc
ț
ia
de

ma
ș
ini de cusut
ș
i faptul că era necesar un instructaj înainte de a f olosi ma
ș
ina de cusut.

Drept
urmare,
Isaac
a
venit
cu
ideea
de
„vinde”
altora
dreptul
de
a
comercializa
ma
ș
inile
de

cusut
Singer
ș
i
de
a
instruii
clien
ț
i,
iar
cu
banii
ob
ț
inu
ț
i
din
vânzarea
dreptului
să
suplimenteze

cre
ș
terea
produc
ț
iei
(8).
Astfel
s-a
„născut”
prima
franciză
modernă.
Compania
Singer
există
ș
i

în prezent (9).

(8) Franchoice
​
https://www.franchoice.com/wp-content/uploads/2017/04/History-of-Franchising.pdf

(9) Singer
​
https://www.singer.com/history

Cu
toate
că
Isaaac
M.
Singer
a
pus
bazele
francizei
moderne,
Ray
Kroc
(1902
–
1984)
este
cel

care
a
făcut
acest
model
de
afacere
cunoscut,
prin
francizarea
unui
mic
restaurant
de
tip
fast-food

din
San
Bernardino,
California,
numit
McDonald’s.
Ray
Kroc
a
intrat
pentru
prima
oară
în

contact
cu
McDonald’s
în
anul
1954
pe
vremea
când
era
distribuitor
de
mixere
pentru

Milkshake.
A
fost
uimit
de
numărul
mare
de
aparatură
pe
care
restaurantul
le
dorea,
iar
la
scurt

timp
după
Kroc
a
ajuns
în
pozi
ț
ia
de
a
vinde
francize
McDonald’s,
apoi
de
a
deveni
francizat

McDonald’s, urmând ca în 1961 să cumpere toata compania McDonald’s (10).

(10) Franchoice
​
https://www.franchoice.com/wp-content/uploads/2017/04/History-of-Franchising.pdf

În prezent, cele mai mari francize ca număr de loca
ț
ii sunt (11):

Nr.

Crt.

Franciza

Număr loca
ț
ii

1

7-Eleven

60000

2

Subway

44819

3

McDonald's

36500

4

Kumon

25840

5

KFC

19950

6

Pizza Hut

15600

7

Burger King

15000

8

Domino's Pizza

13200

9

Spar

12170

10

Dunkin' Donuts

12000

11

Avis Budget Group

11000

12

Jani-King

9000

13

Jazzercise

8880

14

Jan Pro

8224

15

Baskin-Robbins

7722

16

Re/Max

6986

17

Century 21

6950

18

GNC

6734

19

Taco Bell

6407

20

Choice Hotels

6400

(11) Franchise Europe
​
https://www.franchiseeurope.com/top-500/

4. Avantajele
ș
i dezavan tajele francizei

Având
în
vedere
faptul
că
sistemul
de
franciză
cuprinde
două
entită
ț
i,
francizor
ș
i
francizat,
vom

analiza atât avantajele, cât
ș
i dezavantajele ambelor păr
ț
i.

Avatanaje Francizor

1)
Capital:
Pentru
multe
afaceri
scopul
este
de
a-
ș
i
distribui
produsele
sau
serviciilor
unui
spectru

cât
mai
larg
de
clien
ț
i,
dar
se
lovesc
de
lipsa
de
fonduri
necesare
–
precum
în
cazul
lui
Isaac
M.

Singer, care s-a lovit de acea
ș
i problemă.

Ca
alternativă
la
orice
altă
sursă
de
finan
ț
are
(împrumut
bancar,
IPO
etc.)
mul
ț
i
proprietari
de

afaceri
de
succes
apelează
la
francizarea
propriei
afaceri
cu
scopul
de
a
le
permită
să
î
ș
i
extindă

afacerile
fără
să
î
ș
i
asum e
riscuri
aferente
împrumuturilor
ș
i
achizi
ț
ionorii
de
active.
Astfel,
prin

francizare,
ace
ș
tia
au
oportunitatea
de
a
deschide
mai
multe
unită
ț
i
folosindu-se
de
resursele

altora.

Referinta Franchise Your Business Mark Siebert

2)
Management
Motivat:
O
altă
barieră
de
care
proprietarii
de
afaceri
se
lovesc
când
vine
vorba

de
dezvoltarea
afacerilor
este
managementul
unită
ț
ii.
Sunt
des
întâlnite
cazurile
în
care

proprietarii
de
afaceri
petrec
perioade
lungi
de
timp
recrutând
ș
i
instruind
persoane
în
func
ț
ia
de

manager, ca mai apoi ace
ș
tia să plece.

În
cazul
francizării
francizatul
preia
ș
i
rolul
de
manager
al
loca
ț
iei,
iar
prin
investi
ț
ia
materială
pe

care acesta a făcut-o î
ș
i asumă o implicare pe termen lung.

Referinta Franchise Your Business Mark Siebert

3)
Ritmul
de
cre
ș
tere:
Una
din
cele
mai
mari
frici
ale
antreprenorilor
este
ceea
de
a
nu
fi
depă
ș
i
ț
i

de
competi
ț
ie
pe
pia
ț
ă
sau
ni
ș
a
în
care
activează.
Chiar
dacă
dispun
de
capitalul
necesar

dezvoltării,
din
cauza
complexită
ț
ii
procesului
de
dezvoltare
(căutarea
unei
loca
ț
ii
propice,

negocierea
contractului
de
chirie,
construc
ț
ia
loca
ț
iei
etc.)
numărul
de
unită
ț
i
pe
care
un

antreprenor le poate dezvolta într-o anume perioadă de timp este limitat.

Astfel,
prin
francizare
antreprenorul
î
ș
i
distribuie
„efortul”
acestui
proces
de
dezvoltare
în
mai

multe
păr
ț
i
cu
ajutorul
franciza
ț
ilor.
Antreprenor
oferă
toate
înfor ma
ț
iile
ș
i
suportul
necesar
către

francizat, dar cel din urmă este responsabil de implementarea acestor îndrumări.

Referinta Franchise Your Business Mark Siebert

Dezavatanaje Francizor

1)
Câ
ș
tig
per
loca
ț
ie:
Venitul
ob
ț
inut
în
urma
vânzărilor
i
se
va
cuveni
decât
într-un
procent
mic

francizorului.
Nefiind
proprietarul
afacerilor
francizate,
francizorul
nu
este
îndreptă
ț
it
la
100
din

profit (sau din pierdere, dacă e cazul).

Referinta Franchise Your Business Mark Siebert

Prin
urmare,
o
companie
care
a
ales
să
î
ș
i
francizeze
afacerea
poate
avea
venituri
mai
mici,
chiar

dacă are loca
ț
ii mai multe , decât o companie cu loca
ț
ii proprii, dar cu loca
ț
ii mai pu
ț
ine.

2)
Controlul
loca
ț
iilor:
În
compara
ț
ie
cu
loca
ț
iile
proprii,
în
loca
ț
iile
francizate
francizorul
nu

de
ț
ine
controlul
asupra
opera
ț
iunilor
desfă
ș
uare
în
interiorul
afacerii,
astfel
standarul
care
a

asigurat succesul ini
ț
ial al francizorului poate fi afectat.

Desigur,
francizorul
î
ș
i
poate
impune
anumite
standarde
ș
i
pârghii
de
control
al
opera
ț
iunilor

astfel
încât
acele
standarde
se
fie
îndeplimite,
iar
în
caz
contrar,
francizatul
să
fie
scos
din
sistem.

Comparativ
cu
loca
ț
iile
proprii,
unde
orice
problemă
opera
ț
ioală
poate
fi
abordată
ș
i
rezolvată

imediat,
în
cazul
francizelor
problema
trebuie
să
fie
mai
întâi
adresată
în
mod
oficial

francizatului, iar responsabilitatea de a fi rezolvată este a acestuia.

Referinta Franchise Your Business Mark Siebert

3)
Fonduri
necesare
francizării:
Chiar
dacă
francizarea
în
sine
este
o
metodă
de
a
dezvolta
o

afacere cu costuri reduse, asta nu înseamnă că, crearea sistemului de franciză nu are costuri.

Pentru
o
companie
care
plănuie
ș
te
pentru
prima
oară
francizarea
apar
investi
ț
ii
ș
i
costuri
noi,
cu

care nu s-a mai confruntat.

Printre
investi
ț
iile
ș
i
costurile
respective
(care
pot
fi
de
ordin
financiar,
resursă
umană
sau
timp)

se numără:

●
Cercetarea de pia
ț
ă, plan de afacere
ș
i prognoză financiară

●
Documenta
ț
ie juri dică

●
Dezvoltarea unui manual de opera
ț
iuni

●
Dezvoltarea pârghiilor
ș
i a sistemelor de control
ș
i supervizare

●
Crearea unui plan de marketing

●
Prezentarea francizei pe website-ul companiei

●
Instruirea angaja
ț
ilor cu privire la noul sistem de franciză

●
Căutarea
ș
i
nego cierea
cu
furnizorii
de
materie
primă
capabili
să
acopere
ariile
de

dezvoltare vizate pentru viitoarele francize

Referinta Franchise Your Business Mark Siebert

Avantaje Francizat

1)
Sistemul:
Franciza
combina
avantajele
unei
afaceri
mici
ș
i
independente
cu
avantajele
unui

sistem
de
mai
multe
unită
ț
i
(12).
Francizatul
este
singurul
în
măsură
să
gestionează
afacerea

după dore
ș
te
ș
i are beneficiul a de se ghida după ni
ș
te standarde dovedite în alte loca
ț
ii.

(12)
Queensland
Goverment

https://www.business.qld.gov.au/starting-business/buying-business/buying-franchise/advantages-disadvantages

2)
Experien
ț
a
în
afaceri
nu
este
necesara:
Rolul
francizorului
este
de
a
oferi
franciza
ț
ilor
tot

instructajul
ș
i
sprijin
de
care
ace
ș
tia
au
nevoie
pentru
a-
ș
i
conduce
afacerile
cu
succes.
(13)

Astfel,
experien
ț
ele
anter ioare,
de
ș
i
ajută,
ca
în
orice
afacere,
nu
sunt
definitorii
în
succesul
unei

francize.

(13)
Queensland
Goverment

https://www.business.qld.gov.au/starting-business/buying-business/buying-franchise/advantages-disadvantages

3)
Risc
de
e
ș
ec
scăzut:
Datorită
modelului
de
afacere
testat
ș
i
dovedit
ca
fiind
func
ț
ional
în
pie
ț
e

diferite
ș
i
mul
ț
umită
suportului
oferit
de
către
francizor,
riscul
ca
afacerea
să
e
ș
ueze
este

semnificativ mai mic fa
ț
ă de o afacere concept propriu (14).

(14) Franchise Business Review
​
https://franchisebusinessreview.com/post/franchise-advantages-disadvantages/

4)
Putere
de
cumpărare
colectivă:
Fiind
parte
dintr-un
sistem,
francizatul
benefiază
de
pre
ț
uri

mai
bune
la
materie
primă
sau
la
echipamente
datorită
puterii
de
negociere
pe
care
o
are

francizorul,
reprezentând
o
re
ț
ea,
nu
doar
o
singură
unitate,
dar
ș
i
a
rela
ț
iei
pe
care
cei
doi
au

dezvoltat-o în timp. (15)

(15) Franchise Business Review
​
https://franchisebusinessreview.com/post/franchise-advantages-disadvantages/

5)
Recunoa
ș
terea
mărcii:
Cele
mai
mari
provocări
ale
unei
afaceri
noi
este
să
găsească
primii

clien
ț
i.
Francizele
au
deja
o
bază
de
clien
ț
i
formată
de
care
franc iza
ț
ii
pot
beneficia
din
prima
zi

de
la
deschidere,
„ocolind”
astfel
multe
investi
ț
ii
ș
i
multă
muncă
în
publicitate,
marketing
ș
i

branding
(16).
De
asemenea,
francizorul
asigură
prin
ac
ț
iuni
de
marketing
ș
i
branding
faptul
că

marca acestuia se dezvoltă
ș
i cre
ș
te în continuu. (17)

(16) Franchise Business Review
​
https://franchisebusinessreview.com/post/franchise-advantages-disadvantages/

(17)
Queensland
Goverment

https://www.business.qld.gov.au/starting-business/buying-business/buying-franchise/advantages-disadvantages

Dezavantaje Francizat

1)
Restric
ț
ii:
Avantajul
unui
sistem
bine
pus
la
punct,
dovedit
ca
fiind
func
ț
ional,
vine
cu

dezavantajul
restric
ț
iilor
ș
i
a
creativită
ț
ii
limitate
asupra
francizi
ț
ilor,
fiind
impuse
reguli
asupra

gamei de produse, furnizorilor (18)
ș
i chiar a modului de administrare a afacerii (19).

(18) Franchise Business Review
​
https://franchisebusinessreview.com/post/franchise-advantages-disadvantages/

(19)
Queensland
Goverment

https://www.business.qld.gov.au/starting-business/buying-business/buying-franchise/advantages-disadvantages

2)
Imaginea
de
grup:
Modul
defectuos
de
operare
al
altor
francize
poate
afecta
imaginea
ș
i

reputa
ț
ia întregului sistem de francize (20).

(20)
Queensland
Goverment

https://www.business.qld.gov.au/starting-business/buying-business/buying-franchise/advantages-disadvantages

3)
Durata
contractului
de
franciza:
Odată
expirat,
francizorul
nu
este
obligat
să
reînoiască

contractul de franciză, iar astfel francizatul nu mai poate continua afacerea (21).

(21)
Queensland
Goverment

https://www.business.qld.gov.au/starting-business/buying-business/buying-franchise/advantages-disadvantages

CAPITOLUL
II:
​
Francize
în
România.
Dezvoltarea
francizelor
în
România.
(Cum
să
devii

francizat în România).

1. Segmentarea pie
ț
ei

A. În func
ț
ie de domeniu l de activitate:

Pia
ț
ia
francizelor
din
România
se
împarte
în
trei
mari
categorii:
Retail
(îmbrăcăminte,

încăl
ț
ăminte,
bunuri
de
larg
consum,
articole
de
înfrumuse
ț
are
etc.),
Servicii
(financiare,
de

training,
închirieri
auto
etc.)
ș
i
HoReCa
(restaurante
cu
servire
rapidă,
cafenele,
restaurante

a-la-carte etc.).

Domeniul de activitate

Procent

HoReCa

24%

Servicii

28%

R e t a i l

4 8 %

Cele
mai
multe
francize
din
România
se
regăsesc
în
domeniul
Retail,
cu
un
procent
de
48%,
fiind

urmate
de
cele
din
industria
serviciilor
cu
28%,
iar
industria
HoReCa
reprezintă
doar
24%
din

numărul
total
al
francizelor
din
România
–
în
ciuda
faptului
că
francizele
din
industria
HoReCa

sunt cele mai cunoscute francize (exemplu: McDonald’s, Starbucks).

Câteva exemple de francize din fiecare industrie sunt:

●
Retail:
Farmacia
Dona,
Aldo,
Imprinto,
Diego,
Diverta,
Elvira,
Il
Passo,
inmedio,
Inglot,

Levis, Mathilde, Motivi

●
Servicii:
Vodafone,
5asec,
Avis,
Chirstian
Tour,
Dr.
Leahu,
EuroMaster,
ING,
Jet
Point,

Nature House, No+Vello, Pallex, Prink, Remax, Romstal, Safety Broker,

●
HoReCa:
KFC,
Tucano
Coffee,
Subway,
Taco
Bell,
PizzaHut,
Paul,
Moritz
Eis,

Starbucks, Fornetti, Domino’s Pizza

B. În func
ț
ie de cifra de a facere

Segmentarea
pie
ț
ei
franc izelor
din
România
în
func
ț
ie
de
cifra
de
afacere
este
pe
următoarele

intervale,
toate
exprimate
în
Euro:
0
–
100.000,
100.001
–
300.000,
300.001
–
1.000.000,

1.000.001 – 3.000.000, 3.000.001 – 10.000.000, 10.000.001 – 50.000.001, 50.000.001+.

Cifra de afacere

Procent

0 – 100.000 E

16%

100.001 E – 300.000 E

12%

300.001 E – 1.000.000 E

21%

1.000.001 E – 3.000.000 E

20%

3.000.001 E – 10.000.000 E

16%

10.000.001 E – 50.000.001 E

11%

50.000.001 E+

4%

Cea
mai
mare
parte
din
francizele
prezente
în
România,
69%
din
totalul
acestora,
au
cifra
de

afacere
cuprinsă
în
primele
4
intervale
de
mai
sus
(0
–
3.000.000
E),
cel
mai
populat
segment

fiind
cel
cu
afaceri
cuprinse
între
300.001
E
–
1.000.000
E,
21%
din
total,
iar
cel
mai
„select”

grup
fiind
cel
cu
afaceri
de
peste
50.000.001
Euro,
unde
fac
parte
doar
4%
din
total
francizelor

studiate.

Printre francizele care fac parte din segmentul 50.000.001 Euro + sunt: KFC (US Food

Network SA), Grupul de francize LaGardere (LaGardere Travel Retail SRL), Farmacia Dona

(Dona Marketing Grup SRL), Christian Tour (Christian 76 Tour SRL).

C. În func
ț
ie de
ț
ara de origine:

Putem
segmenta
origina
francizelor
prezente
în
pia
ț
a
din
România
ca
fiind:
române
ș
ti
(concept

creat
în
România)
sau
interna
ț
ionale
(concept
creat
înafara
României),
iar
pe
cele
interna
ț
ionale

le clasificăm în func
ț
ie de
ț
ara de origine a conceptului.

Origine

Procent

Române
ș
ti

36%

Interna
ț
ionale

64%

Chiar
dacă
România
reprezintă
o
pia
ț
ă
liberă
din
1989,
doar
34%
din
francizele
din
România

sunt
de
origine
românească.
Dintre
francizele
străine
SUA
are
cele
mai
multe
francize
în

România, 20%, fiind următă de Italia cu 16%
ș
i Fran
ț
a cu 12%.

Astfel,
având
datele
furnizate
de
Ziarul
Financiar
ș
i
Francize.ro,
putem
concluzia
că
pe
pia
ț
a
din

România
cele
mai
întâlnite
francize
sunt
în
domeniul
Retail,
au
o
cifră
de
afacere
cuprinsă
între

300.000 Euro
ș
i 1.000.00 0 Euro
ș
i nu este de origine română.

2. Dezvoltarea francizelor în România

Cifra
de
afacere
cumulată
a
francizelor
din
România
este
în
cre
ș
tere
de
la
an
la
an.
făcut
de

Ziarul Financiar în parteneriat cu Francize.ro.

Conform
studiului
făcut
de
Ziarul
Financiar
în
parteneriat
cu
Francize.ro,
cifra
de
afacere
a

crescut
în
anul
2016
cu
29%
fa
ț
ă
de
anul
2015,
2017
a
crescut
cu
18%
fa
ț
ă
de
2016
ș
i
2018
a

crescut cu 11% fa
ț
ă de 20 17.

2015

2016

2017

2018

Cifra
de
afacere
generata
de

francize

1.94*

2.51*

2.96*

3.3

Cre
ș
tere anuală

–

29%

18%

11%

*MLD Euro

Capitol III:
​
*cum definim “performanta”*

Tipuri de analiză

Analiza
financiară
a
Pozi
ț
iei
ș
i
a
Performan
ț
ei
companiei
oferă
o
perspectivă
de
ansamblu
asupra

stabilită
ț
ii
companiei
ș
i
a
eficien
ț
ei
cu
care
sunt
gestionate
resursele
acestia
cu
scopul
de
a
genera

profit. Ambele tipuri de analiza sunt efectuate pe baza unor rate sau indicatori financiari.

Atât
datele
folosite
în
indicatorii
analizei
pozi
ț
iei
financiare,
cât
ș
i
analizei
performan
ț
ei

financiare sunt furnizate de cele mai importante documente financiare:

●
Bilan
ț
:
Bilan
ț
ul
un
document
contabil
care
oferă
o
radiografie
pe
o
anumită
perioadă

(deci
este
un
raport
static)
asupra
modului
de
gestiune
a
activelor,
datoriilor
ș
i
a

capitalului
propriu
–
cele
trei
elemente
alăcuiesc
​
Ecua
ț
ia
Bilan
ț
ieră
Fundamentală
​
:

Active = Datorii + Capitaluri Proprii.

Referinta Tradeville

●
Contul
de
Profit
ș
i
Pierdere:
reprezină
situa
ț
ia
financiară
care
reflectă
veniturile,

cheltuielile
ș
i
profitul
ob
ț
inut
de
o
companie
într-o
anume
perioadă
de
timp
(anual,

trimestial
etc.)
CPP
este
un
raport
dinamic,
deoarece
eviden
ț
iază
fluxurile
de
venituri
ș
i

de cheltuieli a unei companii pe toata perioada studiată.

Referinta Tradeville

●
Situa
ț
ia
fluxurilo r
de
trezorerie:
reprezintă
o
combina
ț
ie
între
Bilan
ț
ș
i
Contul
de
Profit

ș
i
Pierdere.
Este
considerat
de
către
mul
ț
i
anali
ș
ti
financiari
ca
fiind
cel
mai
important

document
financiar
datorită
faptului
că
eviden
ț
iază
rela
ț
ia
dintre
vânzările
companiei
ș
i

fluxul veniturilor
ș
i cheltuielilor.

Referinta Investopedia

Analiza finaciară se poate efectua pe două
​
planuri
​
:

●
Analiza
Verticală:
studiază
datele
financiare
din
punct
de
vedere
procentual,
dintr-un

total.
Acest
tip
de
analiza
este
folosit
pentru
a
identifica
elementele
cu
o
pondere
prea

mare
sau
prea
mică
asupra
cărora
se
pot
efectua
îmbunătă
ț
iri
cu
scopul
de
a
gestiona
mai

eficient activele companiei
ș
i de a genera profit.

Exemplu: Ponderea
​
Activelor Imobilizate
​
din totalul Activelor.

●
Analiza
Orizontală:
reprezintă
o
compara
ț
ie
a
datelor
financiare
a
mai
multor
perioade

de
raportare.
Mai
este
numită
ș
i
analiza
Trend
tocmai
pentru
că
este
folosită
cu
scopul
de

a
identifica
care
este
trendul
anumitor
indicatori
financiari.
De
asemenea
ș
i
acest
tip
de

analiza se măsoară procentual, perioada ini
ț
ială fiind considerată ca fiind 100%.

Exemplu: Evolu
ț
ia
​
Trezoreriei
​
de-a lungul anilor 2012 – 2016.

Indicatori economico – financiari

Indicatorii
economico
–
financiari
sunt
folosi
ț
i
pentru
a
determina,
a
interpreta
ș
i
a
evalua
pozi
ț
ia

ș
i
performan
ț
a
financiară
a
companiei,
dar
ș
i
pentru
a
compara
compania
cu
concuren
ț
ii
acesteia

sau cu standardul industriei în care activează.

Indicatorii economo – financiari se încadrează în următoarele categorii:

1.
Indicatori ai lichidită
ț
ii

2.
Indicatori ai solvabilită
ț
ii

3.
Indicatori de gestiune

4.
Indicatori de profitabilitate

5.
Al
ț
i indicatori

1. Indicatori ai lichidită
ț
ii

Lichiditatea
reprezintă
abilitatea
unei
companii
de
a-
ș
i
transforma
activele
curente
în

disponibilită
ț
i băne
ș
ti cu scopul de a achita obliga
ț
iile
ș
i datoriile pe termen scurt.

a. Rata Lichidită
ț
ii Cur ente, RLC (
​
Current Ratio
​
)

RLC = Active Curente / Datorii Curente

Rata
Lichidită
ț
ii
Curent e
măsoară
abilitatea
Activelor
Curente
disponibile
de
a-
ș
i
acoperii

datoriile
ș
i obliga
ț
iile pe termen scurt (mai pu
ț
in de 1 an).

Rata
Lichidită
ț
ii
Curen te
se
calculează
raportând
Activele
Circulante
(
​
Stocuri,
Crean
ț
e,

Trezorerie,
Investi
ț
ii
pe
Termen
Scurt
ș
i
Cheltuieli
în
Avans
​
)
ale
companiei
la
Datorii
Curente

(
​
Datorii
pe
Termen
Scurt
ș
i
Venituri
în
Avans
​
).
Intervalul
de
siguran
ț
ă
financiară
al
acestui

indicator este între 150%
ș
i 250% sau 1.5
ș
i 2.5.

O
companie
a
cărei
rată
de
lichiditate
curente
este
mai
mică
de
1
arată
faptul
că
aceasta
nu
are

capitalul necesar pentru a plătii obliga
ț
iile pe termen scurt, deci este în incapacitate de plată.

Pe
de
altă
parte,
o
rată
a
lichidită
ț
ii
curente
peste
1
arată
faptul
că
activele
circulante
au
fost
bine

gestionate
astfel
încât
compania
este
capabilă
să
î
ș
i
plătească
toate
datoriile
curente
ș
i
să
rămână

ș
i cu alte active circulante , deci compania se află în echilibru financiar.

De
asemenea,
o
rată
foarte
mare
a
lichidită
ț
ii
curente
poate
eviden
ț
ia
faptul
că
activele
circulante

nu sunt gestionate eficient, la poten
ț
ialul maxim. Compania are exces de lichiditate.

Referinta Investopedia + seminar

b. Rata Lichidită
ț
ii Inte rmediare, RLI (
​
Quick Ratio / Acid Test
​
)

RLI = (Active Curente – Stocuri + Cheltuieli în Avans) / Datorii Curente

Rata
Lichidită
ț
ii
Intermed iare
măsoară
abilitatea
companiei
de
a-
ș
i
plătii
datoriile
ș
i
obliga
ț
iile
pe

termen scurt fără a fi nevoită să vândă din stocuri sau să acceseze alte surse de finan
ț
are.

Rata
Lichidită
ț
ii
Interme diare
se
calculează
scăzând
valoarea
Stocurilelor
ș
i
a
Cheltuielilor
în

Avans
din
Activele
Curente
ș
i
raportând
valoarea
ob
ț
inută
la
Datoriile
Curente.
Intervalul
de

siguran
ț
ă financiară al ac estui indicator este între 50%
ș
i 100% sau 0.5
ș
i 1.0.

O
companie
a
cărei
Rată
a
Lichidită
ț
ii
Intermediare
este
egală
cu
1,
este
imediat
capabilă
de
a-
ș
i

acoperii toate obliga
ț
iile c urente, dar cu riscul de a rămâne fără alte active curente lichide.

În
schimb
o
companie
a
cărei
rată
este
mai
mică
de
1
nu
î
ș
i
poate
achita
obliga
ț
iile
curente

folosindu-se
de
cele
mai
lichide
active
de
care
dispune
ș
i
depinde
de
vânzarea
cât
mai
rapidă
a

stocurilor.

De
asemenea,
o
rată
a
lichidită
ț
ii
imediate
mai
mare
de
1
arată
faptul
că,
compania
este
capabilă

de
a-
ș
i
acoperii
imediat
toate
obliga
ț
iile
pe
termen
scurt
fără
să
ajungă
în
situa
ț
ia
de
a
rămâne

fără active lichide după plata acestora.

Referinta Investopedia + seminar

c. Rata Lichidită
ț
ii Efec tive, RLE (
​
Cash Ratio
​
)

RLE = Trezorerie / Datorii Curente

Rata
Lichidită
ț
ii
Efectiv e
măsoara
abilitatea
companiei
de
a-
ș
i
plăti
datoriile
ș
i
obliga
ț
iile
pe

termen scurt doar cu disponibilită
ț
ile băne
ș
ti de care dispune.

Rata
Lichidită
ț
ii
Efectiv e
se
calculează
raportând
Trezoreria
(
​
Casa
ș
i
Conturi
la
Bănci
​
)
la

Datoriile Curente.

O
companiei
a
cărei
rată
a
lichidită
ț
ii
efective
este
egală
cu
1
î
ș
i
poate
acoperii
toate
obliga
ț
iile
ș
i

datoriile pe termen scurt folosindu-se doar de disponibilul bănesc de care dispuse.

În
cazul
în
care
rata
lichidită
ț
ii
efective
este
mai
mică
decât
1,
înseamnă
că,
compania
are
mai

multe
obliga
ț
ii
ș
i
datorii
pe
termen
scurt
decât
disponbil
bănesc .
Situa
ț
ie
care
duce
la
finan
ț
are

din surse externe.

O
rată
a
lichidită
ț
ii
mult
mai
mare
de
1
indică
faptul
că,
compania
rămâne
cu
multe

disponibilită
ț
i
băne
ș
ti
care
stagnează
ș
i
care
ar
fi
putut
fi
folosite
cu
scopuri
mai
profitabile,

precum investirea acestora în proiecte noi.

Referinta Investopedia + seminar

2. Indicatori ai solvabilită
ț
ii

Solvabilitatea
reprezintă
capacitatea
unei
companii
de
a-
ș
i
achita
obliga
ț
iile
pe
termen
mediu
ș
i

lung folosindu-se de activele rămase în urma achitării datoriilor curente.

Referin
ț
ă Seminar

a. Rata Solvabilită
ț
ii, RS (
​
Solvency Ratio)

RS = Active Totale – Datorii Curente / Datorii pe Termen Lung

Rata
solvabilă
ț
ii
reprezin tă
capacitatea
companiei
de
a-
ș
i
acoperii
datoriile
pe
termen
lung
din

activele totale rămase în urma achitării datoriilor curente.

Rata
solvabilită
ț
ii
se
calculează
raportând
suma
ob
ț
inută
în
urma
scăderii
​
Datoriilor
Curente
din

Activele Totale
​
la
​
Datoriile pe Termen Lung
​
.

Intervalul de siguran
ț
ă al ratei solvabilită
ț
ii este considerat ca fiind între 80%
ș
i 180%.

O
rată
a
solvabilită
ț
ii
mai
mică
de
80%
indică
incapacitatea
companiei
de
a-
ș
i
plătii
datoriile
pe

termen lung
ș
i deci a inso lvabilită
ț
ii acesteia.

O rată a solvabilită
ț
ii mai mare de 180% indică surplus de solvabilitate.

Referin
ț
ă Seminar

b. Levierul Financiar, DER (
​
Debt to Equity)

DER = Datorii Totale / Capitaluri Proprii

Levierul
Financiar
arată
în
ce
măsură
activitatea
opera
ț
ională
a
companiei
este
finan
ț
ată
din

resurse
proprii,
ale
ac
ț
ionarilor
sau
asocia
ț
ilor
versus
este
finan
ț
ată
din
împrumuturi.
Cu
alte

cuvinte, arată abilitatea ac
ț
ionarilor sau a asoci
ț
ilor de a acoperi costurile opera
ț
ionale totale.

Levierul Financiar se calculează raportând
​
Datoriile Totale
​
la totalul
​
Capitlurilor Proprii
​
.

Companiile
a
căror
Levier
Financiar
este
ridicat
sunt
considerate
ca
fiind
​
riscante
​
,
deoarece
ș
i-au

finan
ț
at
dezvoltarea
prin
împrumuturi,
fapt
care
nu
este
întotdeauna
negativ.
În
cazul
în
care

dezvoltarea
afacerii
bazată
pe
împrumturi
cre
ș
te
semnificativ
veniturile
companiei,
astfel
încât

împrumutirile pot fi acoperite în timp, compania are de beneficiat.

Pe
de
altă
parte,
companiile
a
căror
Levier
Financiar
este
scăzut
sunt
considerate
ca
fiind
​
sigure
​
,

deoarece fondurile proprii ale companiei depăsesc valoarea totală a datoriilor.

Referin
ț
ă Investopedia

c. Rata Finan
ț
ării Activ elor din Surse Externe, DAR (
​
Debt to Total Assets Ratio
​
)

DAR = Datorii Totale / Active Totale

Rata
Finan
ț
ării
Activel or
din
Surse
Externe
măsoară
propor
ț
ia
activelor
finan
ț
ate
prin

împrumuturi
ș
i se calcule ază raportând
​
Datoriile Totale
​
la
​
Activele Totale
​
.

Referin
ț
ă Investopedia

d. Rata Finan
ț
ării Activ elor din Surse Proprii, EAR

Conform punctului c.
ș
i punctului d., suma celor doi indicatori trebuiă să fie întotdeauna 1.

3. Indicatori de gestiune

a. Rota
ț
ia Stocurilor

b. Durata de Rota
ț
ie a Sto curilor

c. Rota
ț
ia Creditelor

d. Rota
ț
ia Debitelor

e. Rota
ț
ia Activelor Imob ilizate

4. Indicatori de profitabilitate

a. Rentabilitatea Activelor, ROA (Return on Assets)

ROA = Profit Net / Active Totale

Rentabilitatea
Activelor
indică
cât
profitabilă
este
o
companie
în
raport
cu
activele
totale
ale

acesteia
ș
i cât de eficient sunt gestionate activele cu scopul de ob
ț
ine profit net.

Referin
ț
ă Investopedia

b. Rentabilitatea Surselor Proprii de Finan
ț
are, ROE (
​
Return on Equity
​
)

ROE = Profit Net / Capitaluri Proprii

Rentabilitatea
Surselor
Proprii
de
Finan
ț
are
indică
cât
de
profitabilă
este
o
companie
în
raport
cu

Capitalurile
Proprii
ale
acesteia
ș
i
cât
de
eficient
sunt
gestionate
Capitalurile
Proprii
cu
scopul
de

a ob
ț
ine profit net.

Referin
ț
ă Investopedia

c. Eficien
ț
a Vânzărilor, ROS (
​
Return on Sales
​
)

ROS = Profit Net / Cifra de Afacari

Eficien
ț
a
Vânzărilor
indică
cât
de
eficient
reu
ș
e
ș
te
compania
să
î
ș
i
producă
propriile
produse
sau

servicii astfel încât să ob
ț
ină un profit cât mai mare din vânzările generate.

Referin
ț
ă Investopedia