Cap 123 Iunie 11 [625524]

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………. 2
CAPITOLUL I. Datoria publică în condițiile crizei economico -financiare
I.1. Conceptul de datorie publică și cadrul juridic al acesteia .…………….… 4
I.2. Conținutul și instrumentele datoriei publice ………………………… …… 9
I.3. Clasificarea datoriei publice: datoria public ă externă și internă .……… …11
CAPITOLUL II. Evoluția datoriei pu blice a României în perioada 2010 – 2015
II.1. Indicatori statistici utilizați în analiza datoriei publice ….……………. .…13
II.2. Analiza dinamicii datoriei publice a României în perioada 2010 – 2015 ..16
II.3. Modificări în structura datoriei publice a Români ei …….…… ……….… 22
CAPITOLUL III. Previziunea datoriei publice a României pentru perioada
2017 – 2022
III.1. Necesitatea estim ării datoriei publice ………… …………………….… 29
III.2. Unele metode de previzionare a datoriei publice: metoda extrapolării și
metoda interpolării ………..………………………….. ……………… .….… 31
III.3. Previziunea datoriei publice a României pentru perioada 2017 – 2022 .. 34
CONCLUZII ………………………..…………………………………..………. 39
BIBLIOGRAF IE ………………..……………………………….……………… 41
Anexa 1……………………………………………………………………………. 44
Anexa 2……………………………………………………………………………. 45

2
INTRODUCERE

În această lucrare care are ca temă „Modificări în dinamica și structura datoriei
publice a României” sunt prezentate date și considerații privind datoria publică în
perioada 2010 – 2015 , precum și aprecieri pentru perioada 2017 – 2022 , bazate pe date
statistice și articole de specialitate publicate de către personalități în domeniu.

Capitolul I – „Datoria publică în condițiile crizei economico -financiare”
evidențiază nivelul ridicat al deficitului bugetar cu implicații asupra creșterii datoriei
publice, pe fondul instalării și evoluției crizei economice la nivel mondial.
Conceptul datoriei publice și cadrul juridic al acesteia este reglementat în principal
de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, cu modificările
și completările ulterioare, precum și de Legea responsabilității fiscal bugetare nr.69/2010
privind procedu ra aplicabilă deficitelor excesive, cu modificările și completările
ulterioare . Acestea legiferează principii le și reguli le de bază în temeiul cărora instituțiile
abilitate ale statului trebuie să acționeze în vederea gestionării, rambursării datoriei
publice, menținerea disciplinei fiscal -bugetare , precum și implementarea politicilor de
gestionare eficientă a finanțelor publice .
Am evidențiat obiectivul contractării datoriei publice și anume finanțarea
deficitului bugetar, a obiectivelor de investiții de interes național, refinanțarea datoriei
publice interne, precum și acoperirea altor necesități aprobate prin legi speciale .
Conținutul, instrumentele și formele de administrare a datoriei publice au fost analizate
pornind de la componentele acesteia, așa c um sunt clasificate după criteriul rezidenței
creditorilor, respectiv externă și internă.
Capitolul II „Evoluția datoriei publice a României în perioada 2010 – 2015”
cuprinde indicatori i statistici utilizați în vederea evaluării cuantumului datoriei public e,
precum și dinamica acesteia .
Analiza a fost efectuată având în vedere modificările survenite în structura sa, cu
accent pe creșterea continuă a datoriei publice, raportată la produsul intern brut, cursul de
schimb valutar, pre cum și la numărul de locui tori. Sunt prezentate stocuri ale datoriei
publice pe ani, indicatori i dinamicii și structurii , bazate pe date actualizate în aprilie 2017
de Ministerul Finanțelor Publice, în urma comunicării Institutului Național de Statistică

3
a nivelului produsului inte rn brut estimat pentru anul 2015 , la valoarea semidefinitivă .
Menționez că valoarea definitivă a PIB/2015 urmează a fi comunicată de Institutul
Național de Statistică în semestrul doi al anului 2017.
În capitolul III „Previziunea datoriei publice a României pentru perioada 2017 –
2022” sunt identific ate tendințele principale ale evoluție i datoriei publice, necesitatea
estimări i reale și corecte, bazată pe activitatea de pre vizionare a evenimentelor și
proceselor impli cate în aceasta. Previzionarea a fost efectuată utilizând metoda
extrapolării , pe baza seriilor cronologice.
În fundamentarea evaluărilor am utilizat serii de date oferite la zi de Ministerul
Finanțelor P ublice, Institutul Național de Statistică și Banca Națională a României.
Din cuprinsul lucrării se desprind concluzii și propuneri, evidențiate în partea
finală a acesteia.

4
CAPITOLUL I. DATORIA PUBLICĂ
ÎN CONDIȚIILE CRIZEI ECONOMICO -FINANCIARE

În economia de piață, veniturile bugetului consolidat de stat , provenite din
impozite, taxe, contribuții și alte surse, de cele mai multe ori nu acoperă cheltuielile
necesare unei bune funcționări a economiei și instituțiilor statului, precum și dezvoltării
armonioase pe termen lung și mediu.
În această situație, autoritătiile publice se adresează persoanelor fizice și juridice
care dispun de capitaluri bănești temporar libere , cerându -le să le încredințeze o parte din
acestea pentru acoperirea diferenței dintre venituri și cheltuieli.
Aceste împrumuturi contractate pe piața internă sau externă de capital, de la
creditori autohtoni sau străini, reprezintă practic d atoria publică și este „ rezultatul
deficitelor bugetare, apărute din lipsa posibilităților de generare a resurselor financiar e
ordinare, care să asigure finanțarea obiectivelor generale ale statului. ” Lipsa acestor
resurse poate fi rezultatul unei situații economice nu prea favorabile precum și
management ului defectuos al finanțelor publice, accentuate de aparitia unor perioade de
criză . (Lazăr, Matei & Andrei 2007 , p.224 ).
Criza internațională financiară care a debutat în anul 2008, în viziunea
specialiștilor, a fost rezultatul unor sisteme bancare ale lumii care au acord at împrumuturi
la o dobândă mică. Primele efecte le crizei s-au manifestat în anul 2008 în S tatele Unite
ale Americii , extinzându -se ulterior și la nivelul Uniunii Europene1. Cele mai afectate țări
au fost cele dependente de influxurile de capital din străinătate (este și cazul României),
reducerea ulterioară sau stoparea acestora producând un impact negativ. În România
efectele crizei s -au manifestat pute rnic în economie prin scăderea producției, scăderea
nivelurilor tranzacțiilor imobiliare, a acordării produselor de creditare, precum și a cererii
interne în ans amblul ei (Dănilă , 2011).
La sfârșitul crizei, statele dezvoltate înregistrează datorii în urma salvării
sectorului financiar în 2008 și 2009, iar în aceste condiții nu este clar dacă puținele state
cu surplus de resurse financiare sunt dispuse să imprumut e, și dacă da, la ce preț.

1 Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume care acoperă aproape tot continentul,
reunind 28 de țări europene .

5
Deficitul bugetar2 s-a accentuat puternic în anul 2009 ajungând la 9,5% din PIB3,
când, comparativ cu anul 2008 veniturile publice au scăzut, iar cheltuielile s -au majorat;
Tratatul de la Maastricht4 și Regulamentul U niunii Europene nr.3605/1993 impune
statelor membre un deficit bugetar de maxim 3 % și un grad d e îndat orare sub 60%,
raportate la PIB ( Marcu, 2013).
În aceste împrejurări, țara noastră s -a confruntat cu o restricționare severă la piața
de capital străin, fiind nevoiți să apelăm la contractarea unor împrumuturi de la organisme
financiare internaționale (precum Fondul Monetar Internațional , Uniunea Europ eană,
Banca Mondială ), cu condiția adoptării unor măsuri de restructurare internă , principalul
factor al creșterii considerabile a datoriei publice în p erioada 2009 – 2011 fiind nevoia de
finanțare a deficitului bugetar.
În mai 2009 a fost stabilit un acord pentru furnizarea de asistență financiară
ultilaterală pentru România într -o sumă totală de aproximativ 20 miliarde euro, acordat ă
de către urmatoarele structuri de credit internaționale : Uniunea Europeană (5 mld euro),
Fondul Monetar Internațional (12,95 mld euro), Banca Mondială ( 1 mld euro), B anca
Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 1 mld
euro împreună (Marcu, 2013).
După expirarea împrumutului subscris în 2009, cu deblocarea ultimei tranșe de 1
mld euro acordați de F ondul Monetar Internațional în martie 2011, România semnează
un nou acord numit „de precauțiune” pentru un împrumut de doi ani cu FMI (3,6 mld
euro), U niunea Europeană (1,4 ml d) și Banca Mondială (0,4 mld) (Marcu, 2013).
În concluzie, în România, nivelul datoriei publice a înregistrat o creștere pe fondul
instalării și derulării crizei economice, reflectate în planul indicatorilor, în special, prin
niveluri ridicate ale deficitului bugetar.
Referitor la datoria publică a României, domnul academician Daniel Daianu , într-
un intervi u acordat mass -mediei a precizat următoarele:
 o datorie public ă foarte mic ă nu asigur ă automat “libertate economica”, în sensul
eliber ării de constr ângeri; dac ă nu ai perspectiv ă de cre ștere/dezvoltare finan țarea
rămâne prec ară;

2 Deficitul bugetar reprezintă necesarul net de finanțare a sectorului administrației publice și subsectoarelor
acestuia .
3 Principal agregat macroeconomic al contabilit ății na ționale, reprezint ă rezultatul final al activitatii de
producț ie al unit ăților productive rezid ente, în decursul unei perioade.
4 Tratatul de la Maastricht , în vigoare din noiembrie 1993, a pus bazele Uniuni Europene .

6
 pentru lucr ări mari de investi ții (infrastructur ă), finan țarea nu poate fi dec ât pe
termen mediu și lung și necesită contracta rea unor împrumuturi, respectiv a
creșterii datoriei pu blice;
 îndatorarea public ă din anii recen ți era foarte greu, dac ă nu imposibil de evitat
pentru a nu l ăsa economia s ă se pr ăbușească (Dăianu , 2015).

I.1. CONCEPTUL DE DATORIE PUBLICĂ ȘI
CADRUL JURIDIC AL ACESTEIA

Conceptul de datorie publică, începând cu anul 1993, a fost definit în mod diferit,
în funcție de criteriile de clasificare, a modificărilor succesive ale cadrului legal național,
precum și necesității alinierii la legislația Uniunii Europene odată cu ader area României
din ianuarie 2007.
Astfel, d atoria publică a fost definită după cum urmează :
 Conform art.1 din Legea nr. 91/1993 privind datoria publică : „totalitatea
obligațiilor pecuniare la un moment dat, rezultate din împrumuturi interne și
externe, pe termen mediu sau lung, contractate de stat în nume propriu sau
garantate de acesta” ;
 Conform alin.2 art.1 din Legea nr. 81/1999 a datoriei publice : „totalitatea
obligațiilor interne și externe ale statului, la un moment dat, contractate de
Guvern prin Mini sterul Finanțelor, în numele României ”;
 Conform alin.4 art.2 din Legea n r. 313/2004 a datoriei publice: „datoria
publică guvernamentală la care se adaugă datoria publică locală ”;
 Conform a rt.2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind
dator ia publică , aprobată prin Legea nr. 109/2008: „to talitatea obligațiilor de
natura datoriei publice guvernamentale și locale, exprimate în monedă
națională și în valută”;
 „totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de unitățile
administrativ teritoriale și de alte entități publice, de la persoane fizice sau
juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de rambursat la un moment
dat”; (Văcărel & alții, 2007 )

7
 „totalitatea sumelor împrumutate de către autoritățile publice ce ntrale și locale
de la persoane fizice și juridice pe piața internă și în străinătate și rămase de
rambursat la un moment dat” ; (Moșteanu & alții, 2008 )
 „rezultatul deficitelor bugetare, aparute din lipsa posibilităților de generare a
resurselor financiare ordinare, care să asigure finanțarea obiectivelo r generale
ale statului” (Lazăr & alții 2007)
În esență, datoria publică reprezintă totalitatea sumelor datorate de stat (respectiv
de către administrația centrală de stat, unitățile administrativ teritoria le și unele entități
publice) creditorilor săi interni și externi, persoane fizice și juridice.
Cadrul general și principiile administrării datoriei publice sunt reglementate în
prezent de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publi că,
aprobată prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare .
În aplicarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria
publică au fost emise de către organele competente documente, modificate și completate
ulterior, în vederea punerii în acord cu legislația națională și europeană în vigoare, dintre
acestea putând fi enumerate următoarele:
– Norm ele metodologic e nr. 870 /19.12.2007, 542 /17.07.2008 și 319 /23.04.2008;
– Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice
de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică;
– Legea responsabilității fiscal – bugetare nr.69 (r1) din 16.04.2010;
– Ordinul Ministrului economiei și finanțelor nr. 1.059/2008 privind aprobarea
Normelor metodologice pentru înregistrarea și raportarea datoriei publice;
– Ordinul Ministrului finanțelor publice nr. 138/2009 p entru aprobarea
procedurilor privind contractarea datoriei publice guvernamentale prin emiterea de
garanții de stat;
– Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea
resurselor derulate prin trezoreria statului, aprobată pri n Legea nr. 201/2003.
În condițiile aderării României la Uniunea Europeană, începând cu 1 ianuarie
2007 , cadrul legal național privind datoria publică a fost completat de normele de
procedură privind deficitele excesive prevăzute în Protocolul nr. 12 (Leg ea
responsabilității fiscal -bugetare nr.69 (r1), 2010) privind procedura aplicabilă deficitelor
excesive, anexă a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene. După data aderării,
conform Regulamentului UE nr. 3605/1993, statele membre au obligația de a transmite

8
datele la Eurostat5 de două ori pe an, respectiv la data de 31 martie și la 30 septembrie.
Potrivit prevederilor art. 126 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, pentru a identifica erorile evidente, Comisia supraveghe ază evoluția situației
bugetare și a nivelului datoriei publice în statele membre și examinează, în special, dacă
disciplina bugetară a fost respectată, pe baza următoarelor două criterii (Marcu, 2013) :
a) dacă raportul dintre deficitul public planificat s au real și produsul intern brut
depășește valoarea de referință de 3%;
b) dacă raportul dintre datoria publică și produsul intern brut depășeș te valoarea
de referință de 60% (Legea responsabilității fiscal -bugetare nr.69 (r1), 2010).
În metodologia Sistem ului European de Conturi Naționale ( SEC95, revizuit prin
SEC 2010 ) datoria publică este definită ca fiind stocul datoriei totale brute consolidate a
administrației publice la finele perioadei, exprimat la valoarea nominală al următoarelor
categorii de pasi ve guvernamentale: numerar și depozite, titluri de valoare, altele decât
acțiuni, exclusiv produse financiare derivate, precum și împrumuturi (Pîrvu, Apostol,
Bărbulescu & Stanciu, 2016) .
Administrarea și gestionarea datoriei publice este asigurată de Ministerul
Finanțelor Publice , prin exercitarea următoarel or atribuții specifice (Hotărârea privind
organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice nr. 34 , 2009):
 estim area și asigur area necesarul ui de lichiditate și disponibilități bănești pen tru
realizarea cheltuielilor bugetare;
 administr area datori ei public e guvernamental e, urmărind minimizarea costurilor
pe termen mediu și lung, prin acceptarea unor riscuri limitate;
 stabil irea strategi ei, instrumentel or și caracteristicil or datoriei publice
guvernamentale;
 menține rea relații lor cu instituțiile financiare interne și externe, cu mediile
investiționale și cu agențiile internaționale de rating și monitoriz area factori lor
care pot influența condițiile derulării eficiente și în si guranță a operațiunilor
specifice;
 elabor area Contul ui general al datoriei publice, ca anexă la Contul general anual
de execuție a bugetului de stat.

5 Eurostat este organismul de statistică al Uniunii Europene, având misiunea de a oferi Uniunii Europene
statistici la nivel European, care să permită comparații între țări și regiuni.

9
În scopul evaluării datoriei publice a României, orice obligație exprimată în valută
este calculată în monedă națională, utilizându -se cursul valutar comunicat de Banca
Națională a României în ultima zi b ancară a perioadei de raportare ( Norma metodologică
de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64 , 2007).
Obiectivul contractării d atoriei publice îl reprezintă finanțarea deficitului bugetar,
a obiectivelor de investiții de interes național, refinanțarea datoriei publice interne,
precum și acoperirea altor necesit ăți aprobate prin legi speciale (Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 64, 2007).

I.2. CONȚINUTUL ȘI INSTRUMENTELE DATORIEI PUBLICE

Datoria publică a României cuprinde totalitatea obligațiilor de natura datoriei
publice guvernament ale și locale.
Conform legislației naționale, datoria publică a Român iei este ilustr ată schematic ,
pe elementele sale componente , în Anexa 1.1.
Datoria public ă guvernamentală reprezintă totalitatea obligațiilor statului la un
moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale sau
garantate de Guvern prin Mini sterul Finanțelor Publice și este alcătuită din datoria publică
guvernamentală directă și datoria publică guvernamentală garantată (Norma
metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64 ,
2007).
Datoria publică guvernamentală directă reprezintă totalitatea obligațiilor statului
la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze contractuale
de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice, inclusiv cele contractate de autorități le
administrației publice centrale .
Datoria publică guvernamentală garantată reprezintă totalitatea obligațiilor
statului la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile garantate de Guvern
prin Ministerul Finanțelor Publice .
Datoria publică loc ală reprezintă totalitatea obligațiilor unităților administrativ –
teritoriale, la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile angajate pe baze
contractuale sau garantate de către autoritățile administrației publice locale și este
alcătuită din datoria publică locală directă și datoria publică locală garantată (Norma

10
metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64 ,
2007).
Datoria publică locală face parte din datoria publica a României, dar nu reprezintă
obligaț ii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice locale se efectua ză din
veniturile proprii ale unității administrat iv-teritoriale împrumutate sau din resursele
financiare proprii ale beneficiarilor de garanții emise de unitățile administrativ -teritoriale
(Pîrvu, Apostol, Bărbulescu & Stanciu, 2016) .
Datoria publică locală directă reprezintă totalitatea obligațiilor unităților
administrativ -teritoriale la un moment dat, provenind din finanțările rambursabile
angajate direct de către acestea, pe baze contractuale , conform dispozițiilor Ordonanței
de urgență nr.64/2007 și ale Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu
modificările și completările ulterioare.
Datoria publică locală garantată reprezintă totalitatea obligațiilor unitățil or
administrativ -teritoriale la un moment dat, provenind din finanțările rambursa bile
garantate de către acestea, conform dispozițiilor Ordonanței de urgență nr.64/2007 și ale
Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completă rile
ulterioare.
Instrumentele datorie i reprezintă formele de administrare a datoriei publice
guvernamentale și sunt emise și/sau utilizate de Ministerul Finanțelor Publice . Acestea
pot fi denominate în lei și/sau în valută, prin accesarea piețelor financiare interne și
externe (Norma metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 64 , 2007) și pot fi contractate pe termen scurt6, mediu7 și lung .8
Instrumentele de datorie publică guvernamentală, fără a se limita la acestea, sunt
(Norma metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.
64, 2007):
a. titlurile de stat9 lansate pe piețele internaționale, precum și cele lansate pe piața
internă, inclusiv certificatele de trezorerie pentru populație, nerăscumpărate la
scadență și transfo rmate în certificate de depo zit;

6 durata d e rambursare nu depășește un an
7 durata de rambursare este cuprinsă între unu și cinci ani
8 durata de rambursare depășește cinci ani
9 titlurile de stat atestă datoria publică sub formă de bonuri, certificate de trezorerie, obligațiuni, inclusiv
certificatele de trezorerie pentru populație nerăscumpărate la scadență și transformate în certificate de
depozit sau alte instrumente financiare constituind împru muturi ale statului în monedă națională ori în
valută; acestea sunt administrate de Banca Națională a României, care acționează ca depozitar unic, în
calitate de agent al Ministerului Finanțelor Publice

11
b. împrumuturile de la instituții financiare românești sa u străine;
c. împrumuturile de la guverne și agenții guvernamentale străine10, instituții
financiare internaționale sau de la alte orga nisme financiare internaționale ;
d. împrumuturi temporare din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei
Statului;
e. instrumente structurate, cum ar fi credite furnizor;
f. leasing financiar ;11
g. instrumente de cash management12, precum atragere de depozite, operațiuni
repo13 și altele asemenea;
h. scrisori de garanție de stat14;
i. împrumuturi de la Uniunea Europeană acordate în baza Regulamentului
Consiliulu i Uniunii Europene nr. 332/2002 de înființare a unui mecanism de
asistență financiară pe termen mediu pentru balanțel e de plăți ale statelor membre;
j. plasamente private .15

I.3. CLASIFICAREA DATORIEI PUBLICE
DATORIA PUBLICĂ EXTERNĂ ȘI INTERNĂ

Având în vedere criteriul rezidenței creditorilor, se disting: datoria publică
externă și datoria publică internă.
Datoria publică externă reprezintă totalitatea obliga țiilor asumate direct sau
indirect de stat față de guverne străine, instituții financiar bancare regionale și

10 împrumutul guvernamental reprezintă obligația gener ată de un contract prin care statul, prin Ministerul
Finanțelor Publice, în calitate de împrumutat, obține fonduri financiare de la o persoană fizică sau juridică
creditoare rezidentă ori nerezidentă și se angajează să le ramburseze în perioada specificată , împreună cu
dobânda și celelalte costuri aferente
11 leasingul reprezintă tehnica de credit profesional bazată pe un contract de leasing (închiriere de
echipamente mobiliare și imobiliare), însotit de o promisiune de vânzare în favoarea locatorului
12 operațiuni ale Băncii Naționale a României de a atrage depozite de la instituții de credit, cu o scadență
prestabilită
13 tranzacție reversibilă în cadrul căreia BNR cumpără de la instituții de credit active pentru tranzacționare
cu angajamentele acestora de a răsumpăra activele respective la o data ulterioară și la un preț stabilit la data
tranzacției
14 garanția reprezintă angajamentul asumat în numele și în contul statului de către Guvern, prin Ministerul
Economiei și Finanțelor, sau de către unitățile adminis trativ -teritoriale, prin autoritățile administrației
publice locale, în calitate de garant, de a plăti la scadență obligațiile neonorate ale garantatului
15 se materializează prin contractarea în mod direct de împrumuturi sau vânzarea directă de titluri de stat
către un investitor ori un grup restrâns de investitori autorizați să opereze pe piețele financiare care au
capacitatea de a evalua și administra beneficiile și riscurile unei oportunități de investiții și care se află sub
reglementarea autorităților de supraveghere a piețelor financiare

12
internaționale, cu sediul în alte țări, persoane fizice și juridice nerezidente, în consecință,
este contractată de la creditori străini (instituții financiare internaționale, instituții bancare
străine, guverne străine, persoane fizice și juridice străine) (Moșteanu & alții , 2008).
Datoria publică externă reprezintă o parte a datoriei publice tota le și se prezintă astfel:
– datoria externă brută în sens larg reprezintă totalitatea sumelor datorate de
persoane le fizice și juridice, publice ș i private fată de creditorii externi, la un
moment dat;
– datoria externă reprezintă obligațiil e bănești față de creditorii externi, diminuea te
cu sumele reprezentând creditel e pe termen scurt, investițiile străine diecte,
creditele contractate de persoanele fizice sau juridice autohtone de pe piața
externă de capital negarantată de stat, împrumuturile externe acordate în condiții
avantajoase de creditorii străini, cele cu o pe rioada de graț ie cuprinsă între 5 si 10
ani, precum și împrumuturiile și ajutoarele externe nerambursabile ;
– datoria externă netă reprezintă diferența dintre sumele reprezentâd active le
publice sau private deținute de persoanele fizice sau juridice autohton e în
străin ătate și activele deținute de rezidenții alt or state pe teritoriul românesc.
(Lazăr, Matei & Andrei , 2007).
Datoria publică internă este reprezentată de împrumuturi obținute de la creditori
de pe propria piață, persoane fizice sau juridice, în monedă națională sau valută, precum
și împrumuturile angajate de terți, cu garanția statului, nerambursate, la un moment dat
(Moșteanu & alții, 2008).
Datoria publică internă se creează prin intermediul împrumuturilor de stat16,
contractate pe piața financiară sau realizate prin emisiunea unor titluri de stat și este
purtătoarea unor cheltuieli reprezentând dobânda aferentă și cheltuielile de emisiune,
lansare și gestionare.
Datoria publică internă este gener ată de: emisiuni de titluri de stat; împrum uturi
contractate de la instituții financiare; împrumuturi temporare din disponibilitățile contului
general al Trezoreriei Statului; leasing financiar; scrisori de garanție; plasamente private.

CAPITOLUL II. E VOLUȚIA DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI

16 Împrumuturile de stat pot fi utilizate pentru mobilizarea unor resurse financiare de la deținătorii acestora,
pentru: acoperirea deficitului bugetar, efectuarea unor cheltuieli de interes public, refinanțarea datorie i
publice interne, acoperirea altor necesități publice aprobate prin legi speciale .

13
ÎN PERIOADA 2010 – 2015

II.1. I NDICATORI STATISTICI UTILIZA ȚI ÎN ANALIZA
DATORIEI PUBLICE

Pentru a face aprecieri corecte cu privire la gradul de îndatorare a unei țări se
folosesc indicatori statistici, din care mai expresivi sunt raportul dintre datoria externă și
exporturi, raportul dintre datoria externă și produsul intern brut, precum și efortul
financiar valutar generat de datoria externă , care indică povara respectivei datorii în anul
considerat. (Văcărel & alții , 2007)
Ponderea datoriei publice/PIB este indicatorul relativ cel mai folosit și măsoară
nivelul de îndatorare în raport cu activitatea economică a țării, fiind recunoscut cel mai
import ant în măsu rarea gradului de îndato rare, sublin iind solvabil itatea țării.
Ponderea datoriei publice externe în exporturi arată în ce măsură s -ar putea
rambursa datoria publică a unei țări față de străinătate pe seama valutei încasate din
exporturile de bunuri și servicii realizate în anul financiar respectiv . (Pîrvu, Apostol,
Bărbulescu & Stanciu, 2016).
Acest indicator p oate fi ut ilizat ca măsu ră a sus tenabilității, creșterea în timp a
indicatorului la o rată a dobânzii dată implicând c reșterea datoriei publice într–un
ritm mai alert decât a veniturilor externe, ceea ce ind ică faptul că s–ar putea înregistra
probleme în ceea ce privește ono rarea la scadență a obligațiilor de plată.
Nivelul datoriei publice pe locuitor este indicator ul care exprimă efortul necesar
din partea fiecărui rezident pentru achitarea integrală a datoriei publice.
Ponderea datoriei publice externe în produsul intern brut arată cât din produsul
intern brut al anului financiar respectiv ar fi necesar pentru rambursarea datoriei
contractate în exteriorul țării.
Serviciul datoriei publice caracterizează efortul financiar anual pe care îl reclamă
datoria publică; pentru aprecierea acestui indicator se calculează:
– mărimea absolută și mărimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice;
– ponderea serviciului datoriei publice în produsul i ntern brut;
– ponderea serviciului datoriei publice în totalul cheltuielilor bugetare.
Serviciul datoriei publice guvernamentale externe indică efortul financiar valutar
generat de rambursarea ratelor de capital exigibile în anul financiar respectiv, plata

14
dobânzilor, comisioanelor și a altor cheltuieli aferente datoriei publice guvernamentale
externe exigibile în același an.
Este de menționat faptul că
Pentru aprecierea nivelului acestui angajament se pot calcula mai mulți indicatori din care mai
expresivi sunt:
– raportul dintre serviciul datoriei publice guvernamentale externe și exportul de bunuri și servicii,
indicator care arată măsura în care plățile în contul serviciului datoriei publice guvernamentale
externe sunt acoperite din încasările din exportu l de bunuri și servicii;
– raportul dintre dobânzile aferente datoriei publice guvernamentale externe și exportul de bunuri
și servicii, indicator care arată măsura în care cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice
guvernamentale externe sunt aco perite din încasările din exportul de bunuri și servicii . (Pîrvu,
Apostol, Bărbulescu & Stanciu, 2016) .
Ponderea serviciului datoriei publice guvernamentale externe și veniturile fiscale
arată cum sunt acoperite ratele scadente, dobânzile și comisioanele aferente datoriei
publice guvernamentale externe .
Condiți a esențială pentru desfășurarea unui proces mai amplu de elaborare a
politicilor macroeconomice și fiscale la nivel național o reprezintă a naliza gradului de
îndatorare publică cu ajutorul indicato rilor de nivel și structură .
Prin nivelul ridicat atins în unele state, datoria publică poate constitui elementul
central al dezbaterii publice cu privire la politica economică a autorităților de
reglementare.
Este de menționat că:
Pentru analiza datoriei publice externe pot fi utiliza ți următorii indicatori:
– datoria public ă externă la nivelul unui an (DPE)
DPE = DPE d + DPE g, unde DPE d este datoria publică externă directă a statului, iar DPE g reprezintă
datoria publică externă garantată de stat.
– serviciul datoriei publice externe (SDPE) reflectă suma totală datorată de stat creditorilor externi
pentru rambursarea datoriei publice externe, pentru o perioadă de un an (R DPE), la care se adaugă
dobânzile, comisioanele și cheltuielile cu emisiunea și plasarea valorilor mobiliare (Dob DPE):
SDPE = R DPE + Dob DPE
– ponderea datoriei publice externe în produsul intern brut (PIB):
DPE /PIB = DPE/PIB x 100
– ponderea dobânzilor aferente datoriei publice externe în PIB:
Dob DPE/PIB = Dob DPE /PIB x 100
– ponderea datoriei publice externe î n exporturi (E)
DPE /E = DPE/E x 100 – reflectă capacitatea de refinanțare a DPE
– ponderea serviciului datoriei publice externe in PIB,

15
SDPE/ PIB = SDPE /PIB x 100 – util pentru verificarea capacității de plată.
– ponderea serviciului datoriei publice externe în cheltuielile bugetului de stat,
SDPE/ Ch = SDEPE/Ch BS x 100
– datoria externă totala (DE)
DE = DPE + DECN, unde DECN reprezintă datoria externă comericală negarantată
– mărimea medie a datoriei externe pe locuitor se determină prin raportarea datoriei publice externe
totale, exprimate într -o valută f orte, la numărul de locuitori :
DE/loc = D E/locuitori
– datoria externă ca pondere în PIB:
DE/ PIB = DE/PIB x 100
– datoria externă ca pondere în exporturi (E)
DE/ E = DE/E x 100
– serviciul datoriei externe cuprinde ratele de capital (R DE), dobânzile, comisioanele și alte cheltuieli
aferente datoriei externe (Dob DE) exigibile la nivelul unui an:
SDE = R DE + Dob DE
Indicatori de aprec iere a datoriei publice interne:
– datoria publică interna la nivelul anului (DPI)
DPI = DPId + DPIg, unde DPId reprezintă datoria publică internă directă a statului, iar
DPIg este datoria publică internă garantată de stat.
– serviciul datoriei publice interne (SDPI) reflectă plățile datorate pentru rambursarea datoriei publice
interne, ce reprezintă ratele scadente intr -o perioadă de un an (R DPI), la care se adaugă dobânzile,
comisioanele și cheltuielile prilejuite de emisiune a și plasarea valorilor mobiliare (Dob DPI)
SDPI = R DPI + Dob DPI
– ponderea datoriei publice interne în produsul intern brut (PIB):
DPI /PIB = DPI/PIB x 100
– ponderea serviciul datoriei publice interne în PIB (gradul de îndatorare a statului la intern); cu cât
acest indicator are o valoare mai mare, cu atât țara este mai îndatorată față de creditorii interni.
SDPI/ PIB = SDPI/PIB x 100
– ponderea dobânzilor aferente datoriei publice interne în PIB:
Dob DPI/PIB = Dob DPI /PIB x 100
– ponderea serviciului datoriei publice interne în cheltuielile bugetului de stat:
SDPI/ Ch = SDPI/Ch BS x 100. (Lazăr & alții, 2007; Moșteanu & alții, 2008;
Văcărel & alții, 2007)

II.2. A NALIZA DINAMICII DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI
ÎN PERIOADA 2010 – 2015

16

În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2007
privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare, în contextul evoluțiilor
macroeconomice și a piețelor financiare interne si externe, în perioada 2010 – 2015 datoria
publică a R omâniei a manifestat o tendință ascendentă, înregistrând la sfârșitul anului
2015 o valoare de 315.933,7 milioane lei, în creștere cu: 6,9% față anul 2014, cu 18,3%
față de anul 2013, cu 31,2% față de anul 2012, cu 41,5% față de anul 2011 și cu 62,5%
față de valoarea înregistrată în anul 2010. Astfel, în această perioadă, datoria publică a
înregistrat o c reștere nominală de 62,5%, influențată de evoluția prețurilor interne și a
cursului de schimb valutar.
În aceeași perioadă, PIB -ul României a înregistrat o evoluție pozitivă, atingând la
sfârșitul anului 2015 valoarea de 711 .103 milioane lei, în creștere cu 6,5% față de cel
înregistrat în anul 2014, cu 11,6% față de 2013, cu 19,4% față de 2012, cu 25,8% față de
2011 și cu 33,2% față de nivelul înregistrat în anul 2010.

Tabel 2.1 . Evoluț ia datoriei publice a României determinată conform legislație i
naționale în milioane lei/milioane euro, ca pondere în PIB și a
datoriei publice în euro pe locuitor în perioada 2010 – 2015
Anul Datoria
publică17

mil.lei PIB

mil.lei Datoria
publică

%PIB Curs18
euro/

lei Datoria
publică

mil.euro Populația
României
mil.
persoane Datoria
publică
euro/
locuitor
2010 194.459,2 533.881 36,4 4,2848 45.383,5 20,2 2.246,7
2011 223.268,0 565.097 39,5 4,3197 51.686,0 20,1 2.571 ,4
2012 240.842,6 595.367 40,5 4,4287 54.382,2 20,0 2.705,6
2013 267.150,9 637.456 41,9 4,4847 59.569,4 20,0 2.978,5
2014 295.655,5 667.577 44,3 4,4821 65.963,6 19,9 3.314,8
2015 315.933,7 711.103 44,4 4,5245 69.827,3 19,8 3.526,6
Sursa : Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice , 2017
Analizând indicatorul datoriei publice raportat la produsul intern brut al României ,
se constată faptul că în conformitate cu prevederile legislației naționale, acesta a avut un
nivel de continuă creștere în perioada 2010 – 2015, înregistrănd : 36,4% în anul 2010 ;

17 Conform OUG 64/2004 privind datoria publică, pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice
18 Cursul de schimb al BNR la sfârșitul perioadei

17
39,5% în anul 2011; 40,5% în anul 2012, 41,9% în anul 2013, 44,3% în anul 2014 și
44,4% în anul 2015.

Grafic 2.1 . Datoria publică a României în perioada 2010 – 2015

Potrivit metodologiei ESA 201019, indicatorul datoriei publice raportat la produsul
intern brut al României în anul 2015 a înregistrat un nivel de 38, 0%, situând România sub
pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht .
Se observă d e asemenea faptul că popu lația României a înregistrat un ritm
descendent în aceeași perioadă , înregistrând la finele anului 2015 valoarea de 19, 8
milioane locuitori, o scădere cu 2,0% față de nivelul de 20,2 milioane locuitori înregistrat
în anul 2010.
În condițiile în care popula ția țării a prezentat un trend descresctor , iar volumul
datoriei publice a României a înregistrat o permanentă ascensiune, gradul de îndatorare a
populației a crescut într -un ritm alert, înregistrând la sfârșitul anului 2015 valoarea de
15.956,2 lei/locuitor, în creștere cu cu 65,7% față de nivelul anului 2010 de 9.626,7
lei/locui tor, ceea ce indică un grad de suportabilitate ridicat pentru populație .
Referitor la datoria publică în euro/locuitor în perioada 2010 – 2015, aceasta a
înregistrat la sfârșitul anului 2015 valoarea de 3.5 26,6 euro/locuitor, în creștere cu 6,4%
față de anul 2014, cu 18,4% față de 2013, cu 30,3% față de 2012, cu 37,1% față de 2011
și cu 57,0% față de nivelul de 2. 246,7 euro/locuitor înregistrat în anul 201 0.

19 European System Account, aprobat prin Regulamentul Uniunii Europene nr.549/2010 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Datoria publică 194459,200 223268,00 240842,600 267150,900 295655,500 315933,700
Datoria publică
guvernamentală182510,300 210388,600 226841,900 252179,800 280763,800 299142,600
Datoria locală 11948,900 12879,400 14000,700 14971,100 14891,700 16791,100,0050000,00100000,00150000,00200000,00250000,00300000,00350000,00milioane lei

18
Potrivit tabelului 2.2 se poate observa că evoluția datoriei publice a avut o tendință
ascendenta în perioda 2010 – 2015, valoarea înregistrată în 2015 fiind cu 62,5% mai mare
decât cea din anul 2010.

Tabel 2.2 . Evoluția datoriei publice a României în perioada 201 0 – 2015
Anul Datoria publică20
mil.lei Evolu ția datoriei publice
%
2010 194.459,2 100,0
2011 223.268,0 114,8
2012 240.842,6 123,9
2013 267.150,9 137,4
2014 295.655,5 152,0
2015 315.933,7 162,5
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017
Tabloul e voluți ei datoriei publice a României conform prevederil or Ordonanței de
Urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modifică rile și completările
ulterioare este ilustrat în Anexa 2.1 .
Astfel, l a 31 decembrie 2010 datoria publică a fost în valoare de 194.459,2 mil.
lei, din care 182.510,3 mil.lei datorie publică guvernamentală, reprezentând 93,9% din
totalul datoriei publice și 11.948,9 mil.lei datorie publică locală, reprezentând 6,1% din
datori a publică.
Creșterea cu 47.130,2 mil.lei a datoriei publice în anul 2010 față de cea înregistrată
la sfârșitul anului 2009 a fost determinată de contractarea unor împrumuturi pentru
finanțarea deficitului bugetar, refinanțarea datoriei publice și emiterii de garanții în cadrul
programului guvernamental “Prima Casă”21. ( MFP, 2010)
Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2010 în valoare de 182.510,3
mil.lei a reprezentat 34,2% din PIB , în creștere cu 7,5% din PIB față de sfârșitul anului
2009.
Datoria publică guvernamentală contractată direct de stat la sfârșitul lunii
decembrie 2010 a fost în valoare de 167.632,5 mil.lei, reprezentând 91,8% din totalul

20 Conform OUG 64/2004 privind datoria publică, pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice
21 facilitează accesul la cumpărarea/construirea unei locuințe pentru persoanele fizice care nu dețin în
proprietate exclusivă sau împreună cu soțul ori soția nicio locuință, prin intermediul unor credite pe care
acestea le contractează și pe care statul le garantează într -un anumit procent

19
datoriei publice guvernamentale, iar datoria publică guvernamentală garantată de stat a
fost de 14.877,8 mil.lei, reprezentând 8,2% din datoria publică guvernamentală.
Datoria publică guvernamentală garantată a crescut ca pondere în total datorie
publică guvernamentală în anul 2010 cu 0,9% față de anul 2009, ca urmare a emiterii de
garanții în val oare de 5.251,1 mil.lei, astfel:
– garanții acordate în cadrul programului guvernamental „Prima Casă” – 3.929,3
mil.lei;
– garanții acordate în cadrul programul de reabilitare termică22 – 0,03 mil.lei;
– garanțiilor acordate în cadrul programului de sprijin pen tru beneficiarii proiectelor în
domenii prioritare pentru economia românească finanțate din instrumente structurale
ale UE – 18,9 mil.lei;
– garanției de stat acordate SC FORD Romania SA – 1.302,9 mil.lei. (MFP, 2010)
La 31 decembrie 2011 datoria publică a fost în valoare de 223.268,0 mil.lei, din
care 210.388,6 mil.lei datorie publică guvernamentală, reprezentând 94,2% din totalul
datoriei publice și 12.879,4 mil.lei datorie publică locală, 5,8% din totalul datoriei
publice.
În anul 2011, datoria publică a crescut cu 38.808,8 mil.lei față de anul 2010.
Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2011 în valoare de 210.388,6
mil.lei a reprezentat 37,2% din PIB, în creștere cu 3% din PIB față de sfârșitul anului
2010.
Datoria publică guvernamentală contrac tată direct de stat la sfârșitul lunii
decembrie 2011 a fost în valoare de 199.284,6 mil.lei, reprezentând 94,7% din totalul
datoriei publice guvernamentale, iar datoria publică guvernamentală garantată de stat a
fost de 11.104,0 mil.lei, reprezentând 5,3% din datoria publică guvernamentală.
La 31 decembrie 2012 datoria publică a fost în valoare de 240.842,6 mil.lei, din
care 226.841,9 mil.lei datorie publică guvernamentală, reprezentând 94,2% din totalul
datoriei publice și 14.000,7 mil.lei datoria publică locală, reprezentând 5,8 % din datoria
publică.
Creșterea datoriei publice cu 17.574,6 mil.lei în anul 2012 față de anul 2011 a fost
determinată de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului
bugetar și refinanțarea datorie i publice guvernamentale.

22 reabilitare termică a clădirilor de locuit și reabilitarea structural -arhitecturală a clădirilor

20
Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2012 în valoare de 226.841,9
mil.lei a reprezentat 38,1% din PIB, în creștere cu 0,9% din PIB față de sfârșitul anului
2011.
Datoria publică guvernamentală contractată direct de stat la sfârșitul lunii
decembrie 2012 a fost în valoare de 213.731,0 mil.lei reprezentând 94,2% din totalul
datoriei publice guvernamentale, iar datoria publică guvernamentală garantată de stat a
fost de 13.110,9 mil.lei, reprezentând 5,8% din datoria publică guvernamentală.
Datoria publică guvernamentală garantată a crescut în special urmare garanțiilor
acordate în cadrul programelor guvernamentale, în valoare de 3.146,4 mil.lei, astfel:
– programul guvernamental „Prima Casă” – 2.219,7 mil.lei;
– programul de re abilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite bancare
– 2,1 mil.lei;
– programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru
economia românească finanțate din instrumentele structurale ale UE – 54,9 mil.lei;
– programul Mihail Kogălniceanu pentru IMM -uri23 – 75,4 mil.lei;
– garanția acordată pentru împrumutul contractat de Compania Națională de Căi Ferate
„CFR” S.A. de la BERD24 și având ca destinație sprijinirea restructurării financiare
a companiei – 175,0 milioa ne Euro (794,3 mil.lei). (MFP, 2012)
La 31 decembrie 2013 datoria publică a fost în valoare de 267.150,9 mil.lei , din
care 252.179,8 mil.lei datorie publică guvernamentală , reprezentând 94,4 % din totalul
datoriei publice și 14.971,1 lei datorie publică lo cală, reprezentând 5,6 % din datoria
publică.
Creșterea datoriei publice în anul 2013 față de anul 2012 cu 26.308,3 mil.lei a fost
determinată în principal de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a
deficitului bugetar și de refinan țare a datoriei publice guvernamentale, dar și pentru
consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziția Trezoreriei Statului.
Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2013 în valoare de 252.179,8
mil.lei a reprezentat 39,6 % din PIB. Ponderea cea mai mare din totalul datoriei publice
guvernamentale o reprezintă datoria publică guvernamentală directă de 237.972,0 mil.lei,
94,4% din totalul datoriei publice guvernamentale, iar datoria publică guvernamentală

23 facilitarea accesului întreprinderilor mici si mijlocii la garantare și creditare, prin acordarea unei linii de
credit in valoare maximă de 400.000 lei/IMM/an, cu dobandă total subvenționată și/sau garantată de stat
24 garantar ea în proporție de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut

21
garantată de stat a fost de 14.207,8 mi l.lei, reprezentând 5,6% din datoria publică
guvernamentală.
Garanțiile de stat acordate în anul 2013 în cadrul programelor guvernamentale au
fost în valoare 2.207,4 milioane lei:
– programul guvernamental „Prima Casă”;
– programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru
economia românească finanțate din instrumentele structurale ale UE;
– programul Mihail Kogălniceanu pentru IMM -uri. (MFP, 2013)
La 31 decembrie 2014 datoria publică a fost în valoare de 295.655,5 mil.lei, din
care 280.763,8 mil.lei datorie publică guvernamentală, reprezentând 95% din totalul
datoriei publice și 14.891,7 mil.lei datorie publică locală, reprezentând 5 % din datoria
publică.
Creșterea datoriei publice cu 28.504,6 mil. lei în anul 2014 față de anul 2013 a fost
determinată în principal de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a
deficitului bugetar, de refinanțare a datoriei publice guvernamentale și pentru
consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziția Trezoreri ei Statului.
Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2014 în valoare 280.763,8 mil.lei
a reprezentat 42,1% din PIB. În continuare ponderea cea mai mare din totalul datoriei
publice guvernamentale a reprezentat -o datoria publică guvernamentală direct ă de
265.448,5 mil.lei, 94,5% din totalul datoriei publice guvernamentale, iar datoria publică
guvernamentală garantată de stat a fost de 15.315,3 mil.lei, reprezentând 5,5% din datoria
publică guvernamentală.
Garanțiile de stat acordate în anul 2014 au fo st în valoare 2.273,7 mil.lei, pentru
următoarele programe guvernamentale:
– programul guvernamental „Prima Casă”;
– programul de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru
economia românească finanțate din instrumentele structurale ale UE;
– programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanțare prin credite
bancare;
– programul de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii. (MFP, 2014)
La 31 decembrie 2015 datoria publică a fost în valoare de 315.933,7 m il.lei, din
care 299.142,6 mil.lei datorie publică guvernamentală, reprezentând 94,7% din totalul

22
datoriei publice și 16.791,1 mil. lei datori publică locală, reprezentând 5,3% din totalul
datoriei publice.
Creșterea datoriei publice în anul 2015 față de an ul 2014 cu 20.278,2 mil.lei a fost
determinată de datoria angajată pentru acoperirea necesităților de finanțare a deficitului
bugetar, de refinanțarea datoriei publice guvernamentale și pentru consolidarea rezervei
financiare în valută la dispoziția Trezor eriei Statului.
Datoria publică guvernamentală la 31 decembrie 2015 în valoare 299.142,6 mil.lei
a reprezentat 42,1% din PIB. În continuare ponderea cea mai mare în total datorie publică
guvernamentală a reprezentat -o datoria publică guvernamentală directă de 283.579,5
mil.lei, 94,8% din totalul datoriei publice guvernamentale, iar datoria publică
guvernamentală garantată de stat a fost de 15.563,1 mil.lei, reprezentând 5,2% din datoria
publică guvernamentală.
Garanțiile de stat acordate în anul 2015 au fos t în valoare 2.985,1 milioane lei,
pentru următoarele programe guvernamentale:
– programul guvernamental „Prima Casă”;
– programul de reabilitare termic ă a clădirilor de locuit cu finan țare prin credite
bancare;
– programul de garantare a creditelor pentru în treprinderi mici și mijlocii;
programul de stimulare a cumpararii de autoturisme noi. (MFP, 2015)
Cu toate că raportul dintre datoria publică guvernament ală și produsul intern brut
se situează cu mult sub pragul de alertă de 60%, prevăzut în tratatul de la Maastricht , în
condițiile menținerii unui ritm de creștere al datoriei publice g uvernamentale care
devansează ritmul de creștere al economiei, riscul de solva bilitate va crește.
Acest aspect consti tuie un motiv în plus pentru adoptarea unei condui te proactive,
prin continuarea adoptă rii de către Guv ern a măsu rilor de consolida re fiscală.

II.3. M ODIFICĂRI ÎN STRUCTURA DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI

Situația datoriei publice a României în perioada 2010 – 2015 , raportată conform
prevederilor OUG nr. 64/2007, cu modificările și completările ulterioare, după sectorul
datoriei, este prezentată în tabelul 2.3.

23
Tabel 2.3 . Structura datoriei publice a României dupa sectorul datoriei
Indicatori 31 decembrie 2010 31 decembrie 2015
mil.lei % mil.lei %
Datoria public ă 194.459,2 100 315.933,7 100
Datoria publică directă 178.698,3 91,8 299.764,6 94,9
Datoria publică garantată 15.760,9 8,2 16.169,1 5,1
Datoria publică guvernamentală 182.510,3 93,9 299.142,6 94,7
Directă 167.632,5 86,2 283.579,5 89,8
Garantată 14.877,8 7,7 15.563,1 4,9
Datoria locală 11.948,9 6,1 16.791,1 5,3
Directă 11.065,8 5,6 16.185,1 5,1
Garantată 883,1 0,5 606,0 0,2
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017

În structura datoriei publice contractate, la 31 decembrie 2010 datoria publică
directă a avut pond erea cea mai mare de 91,8% , iar datoria publică garantată de 8,2%. L a
31 decembrie 2015 datoria publică directă a avut o pond ere de 94,9%, iar datoria publică
garantată a avut o pondere mica, de 5,1% din totalul datorie publice.
La nivelul anului 2010 d atoria publică guvernamentală a avut o pond ere de 93,9%
din totalul datoriei publice (datoria publică guvernament ală directă 86,2%, în timp ce
datoria publică guvernament ală garantată a avut o pond ere de 7,7 %), iar datoria
locală a avut o pond ere de 6,1% din totalul datoriei publice (datoria locală dire ctă 5,6%,
în timp ce datoria local ă garantată a avut o pond ere de 0,5%).
La 31 decembrie 2015, datoria publică guvernamentală a avut o pond ere de 94,7%
din totalul datoriei publice (datoria publică guvernament ală directă 89,8%, în timp ce
datoria publică guvernament ală garantată a avut o pond ere de 4,9%), iar datoria
locală a avut o pond ere de 5,3% din totalul datoriei publice (datoria locală dire ctă 5,1%,
în timp ce datoria locală ga rantată a avut o pond ere de 0, 2%).
Se r emarcă o ușoară creștere a datoriei publice direct e de la 91,8% în anul
2010 la 94,9% în anul 2015 și o scădere a d atoriei publice garantat ă, de la 8,2% în anul
2010 , la 5,1% în anul 2015.
Schematic, structura datoriei publice a României după sectorul datoriei este
prezentată în graficul 2.2.

24

Grafic 2.2. Structura datoriei publice a României după sectorul datoriei
Structura datoriei publice a României după moneda de emisiune, în perioada
analizată, este prezentată în tabelul 2.4.
Tabel 2.4. Structura datoriei publice a României după moneda de emisiune
Indicatori 31 decembrie 2010 31 decembrie 2015
mil.lei % mil.lei %
Datoria publică 194.459,2 100 315.933,7 100
RON 89.839,6 46,1 160.956,2 50,9
EURO 82.845,6 42,6 125.581,9 39,7
USD 8.469,4 4,5 26.893,3 8,6
Alte valute 13.304,6 6,8 2.502,3 0,8
Datoria publică guvernamentală 182.510,3 93,9 299.142,6 94,7
RON 82.628,7 42,5 148.073,5 46,9
EURO 78.118,8 40,2 121.707,9 38,5
USD 8.458,2 4,4 26.858,9 8,5
Alte valute 13.304,6 6,8 2.502,3 0,8
Datoria locală 11.948,9 6,1 16.791,1 5,3
RON 7.210,9 3,6 12.882,7 4,0
EURO 4.726,8 2,4 3.874,0 1,2
USD 11,2 0,1 34,4 0,1
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017
La 31 decembrie 2010, în structura datoriei publice contractate, datoria publică
în moneda națională a avut o pond erea cea mai mare, de 46,1% , datoria publică în euro
42,6%, datoria publică în dolari SUA 4,5% , iar datoria publică contractată în alte valute
a înregistrat o pondere de 6,8% din totalul datoriei publice.
92%08%31.12.2010
Datoria publică directă
Datoria publică garantată
95%05%31.12.2015
Datoria publică directă
Datoria publică garantată

25
La 31 decembrie 2015, datoria publică în moneda națională a avut o pond ere de
50,9% din totalul datoriei publice, datoria publică în euro 39,7 %, datoria publică în dolari
SUA 8,6%, iar datoria publică contractată în alte valute a înregistrat o pondere mică,
nesemnificativă, de doar 0,8% din totalul datoriei publice.

Grafic 2.3. Structura datoriei publice a României după valută
Se poate observa st rategia Ministerului Finanțelor Publice de contractare a
datoriei publice în moneda națională, având în vedere atât riscul de schimb valutar care
poate genera probleme majo re, cât și necesitatea creșterii volumului exportu rilor, astfel
încât să fie asigurată valuta necesară pentru rambur sarea datoriei publice guvernamentale
interne.
Tabel 2.5 . Structura datoriei publice guvernamentale pe tipuri de creditori
Indicatori 31 decembrie 2010 31 decembrie 2015
mil.lei % mil.lei %
Datoria publică guvernamentală 182.510,3 100 299.142,6 100
Multilaterală25 52.719,3 28,9 55.094,5 18,4
Bilaterală26 287,1 0,2 171,9 0,1
Bănci private și alții 129.503,9 70,9 243.876,2 81,5
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017

25 Datoria multilaterală reprezintă datoria contractată de la organismele financiare internaționale – Fondul
Monetar Internațional, Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții si alte asemenea organisme ce co ntractează împrumuturi și
acordă finanțări în condiții avantajoase, pentru proiecte care sprijină obiectivele Uniunii Europene.
26 Datoria bilaterală reprezintă datoria contractată de la guvernele altor state, guverne și agenții
guvernamentale străine .
46%
43%05%07% 31.12.2010
RON EURO USD Alte valute
51%40%09% 01%31.12.2015
RON EURO USD Alte valute

26
Structura pe creditori a datoriei publice guvernamentale a consemnat menținerea
băncilo r private ca principal creditor , cu ponderea cea mai importantă , atât la 31
decembrie 2010, cât și la 31 decembrie 2015 .

Grafic 2.4. Structura datoriei publice guvernamentale după creditori

Astfel, împrumuturile contractate de la bănci private d ețin cea mai ma re pond ere,
ajungând în anul 2010 la 70,9%, iar în 2 015 la 81,5 %, cu 10,6% mai mult decât în anul
2010 , în timp ce creditorii oficiali și -au redus contribuția în structura d atoriei publice
guvernamentale , în anul 2010 deținând o pondere de 28,9%, iar în anul 2015 ponderea
de 18,4%, cu 11,0% mai puțin decât în anul 2010, datorită rambursărilor ratelor scadente
către FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.

Tabel 2.6 . Structura datoriei publice guvernamentale după tipul de instrument:
Indicatori 31 decembrie 2010 31 decembrie 2015
mil.lei % mil.lei %
Datoria publică guvernamentală 182.510,3 100 299.142,6 100
Certificate de trezorerie (Lei și Euro) 32.659,2 17,9 9.176,1 3,1
Obligațiuni (Lei și Euro) 34.021,4 18,6 109.073,3 36,5
Euroobligațiuni 10.497,8 5,7 74.749,9 24,9
Leasing financiar 63,0 0,1 0,0 0,0
Împrumuturi 73.832,2 40,5 70.624,1 23,6
Împrumuturi din disponibilitățile
CGTS27 31.436,7 17,2 35.519,2 11,9
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017
Din analiza datelor înregistrate de MFP la nivelul anului 2010 în structura
datoriei publice guvernamental e contractată, ponderea cea mai mare de 40,5% au

27 Împrumuturi din disponibilitățile contului curent general al Trezoerie i Statului
29%
00%71%31.12.2010
Multilaterală
Bilaterală
Bănci private și alții
18% 00%
82%31.12.2015
Multilaterală
Bilaterală
Bănci private și alții

27
avut-o împrumuturile, urmate de obligațiuni cu o pondere de 18,6%, certificatele de
trezorerie 17,9%, împrumuturile din disponibilități le contului curent general al
Trezoerie i Statului 17,2%, e uroobligațiuni 5,7% și leasing financiar doar 0,1% din
totalul d atoriei publice guvernamental e.
La nivelul anului 2015 în totalul datoriei publice guvernamental e contractată,
ponderea cea mai mare de 36 ,5% o dețin obligațiunile, urmate cu un procent de 24,9%
de euroobligațiuni, împrumuturi 23,6%, împrumuturile din disponibilități le contului
curent general al Trezoerie i Statului 11,9% și certificatele de trezorerie 3,1% din
totalul d atoriei publice guvernam ental e.
În perioada 2 010 – 2015 , volumul obligațiunilor în lei și euro și a
euroobligațiunilor a avut un trend crescător semnificativ, astfel volumul obligațiunilor
contractate a crescut de la 34.021,4 mil.lei în 2010 la 109.073,3 mil.lei în anul 2015,
iar al euroobligațiunilor de la 10 .497,8 mil.lei în anul 2010 la 74.749,9 mil.lei în anul
2015, iar volumul certificatelor de trezorerie a avut un trend descreescător, astfel a
scăzut la 9.176,1 mil lei în 2015 față de 32.659,2 mil lei în anul 2010, deținând o
pondere de 3,1 % în anul 2015 , față de 17,9% din totalul datoriei publice
guvernamental e contractate în anul 2010.

Grafic 2. 5. Structura datoriei publice guvernamentale după instrument

18%
19%
06%00%41%17%31.12.2010
Certificate de trezorerie
Obligațiuni
Euroobligațiuni
Leasing financiar
Împrumuturi
Împrumuturi din
disponibilități
03%
37%
25%24%12%31.12.2015
Certificate de trezorerie
Obligațiuni
Euroobligațiuni
Împrumuturi
Împrumuturi din
disponibilități

28
Dacă în anul 2010 împrumuturile au avut ponderea cea mai mare, de 40,5% din
totalul datoriei publice guvernamentale, în anul 2015 acestea au scăzut la 23,6% din
datoria publică guvernamentală.
Tabel 2.7 . Structura datoriei publice guvernamentale după maturitatea inițială (scadențe)
Indicatori 31 decembrie 2010 31 decembrie 2015
mil.lei % mil.lei %
Datoria publică guvernamentală 182.510,3 100 299.142,6 100
Termen scurt 64.095,9 35,1 44.695,3 14,9
Mediu 42.792,2 23,5 74.902,4 25,1
Lung 75.622,1 41,4 179.544,9 60,0
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017

În perioada 2010 – 2015, în totalul datoriei publice guvernament ale, datoria
publică guvernament ală contractată pe termen lung a deținut cea mai mare pond ere, cu
limite cuprinse între 41,4% (31 decembrie 2010 ) și 60,0% (31 decembrie 2015) .
Din analiza datelor se observă un trend descrescător al datoriei publice
guvernament ale contractată pe termen scurt , de la 35,1% la 31 decembrie 2010, la
14,9% în totalul datoriei pub lice guvernament ale la 31 decembrie 2015 .
Structura datoriei publice guvernamentale în funcție de maturitatea inițială are
un impact conside rabil asupra riscului de lichiditate.

Grafic 2.6. Structura datoriei publice guvernamentale după scadențe

35%
24%41%31.12.2010
Termen scurt
Mediu
Lung
15%
25%60%31.12.2015
Termen scurt
Mediu
Lung

29

CAPITOLUL III. PREVIZIUNEA DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI
PENTRU PERIOADA 2017 – 2022

III.1. N ECESITATEA ESTIMĂRII DATORIEI PUBLICE

Schimbările rapide și complexe survenite în țara noastră atât pe plan economic,
cât și social, fac necesară cunoașterea lor prin anticipare și chiar dacă aceasta are un
anumit grad de incertitudine, poate oferi posibilitatea pregătirii unor soluții care să
influențeze evoluția evenimentelor în sensul dorit.
Estimarea datoriei publice este un proces strâns legat și dependent de politica
monetară și bugetară. Analiza acesteia trebuie realizată ținând cont atăt de evoluțiile și
estimarile macroeconomice, și anume: creștere economică, inflație, ratele de politică
monetară, veniturile bugetare și nivelul deficitului b ugetar, reforme structurale – reforma
pensiilor, de eficiența pieței interne de capital, cât și de evoluția economiei de la nivel
mondial.
Având în vedere complexitatea indicatorilor care influențează estimarea nivelului
datoriei publice, pentru realizarea unei analize complete și riguroase trebuie avută în
vedere sustenabilitatea acesteia bazată pe cele trei componente ale sale:
– analiza dinamicii și a serviciului datoriei publice;
– analiza din perspectiva capacității de plată a serviciului datoriei publice;
– identificarea strategiei optime viitoare de îndatorare pornind de la riscul de
neplată.
Aceste analize nu pot fi efectuate decât „prin previzionare, respectiv anticiparea
acțiunilor și rezultatelor viitoare, pe termene diferite, printr -un proces de analiz ă
retrospectivă și prospectivă de cunoaștere și decizie”. (Lazăr & Lazăr, 2014)
Prin previzionare se formulează păreri privind tendințele principale ale evoluției
și implicațiile acesteia și se stabilesc măsuri pentru orientarea acestora conform
obiectivel or stabilite.

30
Termenul de previziune28 este o categorie generică ce poate să reprezinte toate
modalitățile de anticipare a viitorului.
Cei mai utilizați termeni în activitatea de natură previzională sunt următorii:
– prospectiva29 – studiu asupra viitorului în ipoteza că viitorul poate fi orientat, ceea
ce presupune ca deciziile actuale să fie luate în funcție de ideea ce se formează
despre viitor;
– proiecția30 – reprezentarea, prelungirea în viitor a unei triectorii preexistente;
– prognoza31 – prevede desfășurarea în perspectivă a unui fenomen sau proces pe
baza studierii împrejurărilor și factorilor care influențează;
– planificarea32 – constă în anticiparea evoluției în perspectivă a unui sistem social –
eonomic, în vederea realizării unor struc turi coerente și eficiente prin alocarea și
antrenarea mijloacelor corespunzătoare ; (Lazăr & Lazăr, 2014)
– program area – constă în stabilirea unui traseu ce conduce la obiectivul urmărit
prin structurarea componentelo r și ierarhizarea priorităților; instrument ul
previzional este programul economic, care poate fi definit ca „sistem de acțiuni,
lucrări sau operații eșalonate în timp și având fixate duratele și resursele posibile
pe fiecare secvență, precum și distribuirea lor în spațiu, astfel încât să conducă în
condiții cât mai bune, la realizarea unui obiectiv” ; (Lazăr & Lazăr , 2014)
Ca o concluzie, se poate afirma că rolul major al previziunii este acela de a reduce
riscul în procesul decizional, atât la nivel micro, cât și macroeconomic.
Necesitate a elaborării lucrărilor și studiilor previzionale rizidă din următoarele
considerente:
– dinamica accentuată a transformărilor în viața socială, evoluția rapidă a științei și
tehnicii, precum și a implementării acesteia;
– creșterea importanței deciziilor economice;
– intensificarea și diversificarea schimburilor internaționale;

28 provine din limba franceză, de la termenul „prevision”
29 provine din limba franceză, de la termenul „prospective”
30 provine de la latinescul „prospectios”; prognoza economică precede planificarea și oferă informații
necesare realizării acesteia
31 provine din grecescul „prognosis”, care însemnă cunoaștere anticipată, unde „pro”= înainte, iar „gnosis”=
a cunoaște; prognozarea se bazează pe ipoteza de persistență și include încred erea în valorile recente și în
persistența fluctuațiilor ciclice din trecut.
32 sistem de decizii sau orientări prin care se stabilesc niveluri, ritmuri și proporții ale dezvoltării viitoare
pe baza studierii cerințelor pieței, precum și a resurselor dispon ibile, astfel încât să rezulte o activitate
eficientă din punct de vedere economic, tehnic, social și ecologic (Lazăr, 2014)

31
– importanța creșterii economice, necesitatea de a opri declinul economic și de a
asigura condiții de dezvoltare economică normală;
– activitatea de previzionare este o condiție indispens abilă fundamentării deciziilor.
Datoria publică în ansamblul ei și a fenomenelor economice complexe pe care le
implică, privită ca parte a nivelului relativ al acesteia în PIB, nu pare a fi una dintre cele
mai delicate probleme (înscriindu -se în limitele c erințelor Uniunii Europene), însă
ponderea acesteia și a dobânzilor aferente raportate la nivelurile bugetare oferă o imagine
mai puțin optimistă în raport cu cea anterioară.
Studiile de specialitate au demonstrat că există o legătură statistică între def icitul
bugetar, datoria publică și creșterea economică, definite prin două corelații:
– corelația directă între datorie și deficit;
– corelația inversă între datorie și creștere economică .
Având în vedere faptul că a nu apela la datoria publică este un preț prea mare în
detrimentul bunăstării țării, iar a apela în exc es conduce la rate mai mici de creștere
economică pe termen lung, rezultă clar necesitatea unei estimări reale și corecte a datoriei
publice, bazată pe a ctivitatea de previzionare a evenimentelor și proceselor implicate în
aceasta.

III.2. U NELE METODE DE PREVIZIONARE A DATORIEI PUBLICE:
METODA EXTRAPOLĂRII ȘI METODA INTERPOLĂRII

Metoda extrapolării se bazează pe ipoteza că sunt cunoscute relațiile cauzale și că
în evoluția procesului economic a nalizat nu vor avea loc transformări esențiale, care să
modifice substanțial tendința conturată. (Lază r & Lazăr , 2014)
Această metodă constă în prelungirea în viitor a evoluției constatate în trecut, fiind
cea mai utilizată în prognozele cantitative .
Extrapolarea se realizează pe baza seriilor cronologice și se bazează pe idea că
tendința variabilei economice care face obiectul previziunii nu se va modifica substanțial
în următoarea perioadă de timp. Aceasta constă în prelungirea evoluției constatate î n
trecut a trendului33. Trendul se calculează prin ajustarea valorilor reale ale seriei statistice,
înlocuind termenii reali cu alte valori .

33 componentă principală a seriilor cronologice

32
Pentru evitarea erorilor, extrapolarea trebuie să fie însoțită de analiza cantitativă a
mediului economic, inclusiv a mediului concurențial.
Variantele extrapolării pe baza seriilor cronologice sunt extrapolarea mecanică si
extrapolarea euristică.
Atunci când relațiile stabilite între variabile nu se vor modifica în viitor, se
procedează la prelungirea automată a tendinței înregistrate în trecut, vorbim despre
extrapolarea mecanică .
Când se pornește de la analiza perioadei precedente și se introduc anumit e corecții
în curba de evoluție viitoare a fenomenului, în funcție de modificarea previzibilă a
desfașurării acesteia sau de unele opțiuni ale factorului de decizie, utilizăm extrapolarea
euristică.
Procedeele de extrapolare utilizate pe baza seriilor cron ologice sunt:
– extrapolarea cu ajutorul sporului mediu absolut;
– extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu;
În cazul proceselor economice nonstaționare ce evoluează sub form a unei
progresii aritmetice se utilizează extrapolarea cu ajutorul sporului mediu.
Relația de calcul pentru trend în cazul extrapolării mecanice este reprezentată de
suma dintre valoarea variabilei în anul de bază și produsul dintre numărul de ani din
perioada de calcul a trendului și sporul mediu absolut al variabilei din perioada
prece dentă.
Ŷ𝑡=𝑌0+𝑡∙∆ (Lazăr & Lazăr, 2014).
Ŷ𝑡 = variabila ajustată pentru perioada de analiză
Y0 = valoarea variabilei în anul de bază
t = numărul de ani din perioada de calcul a trendului
∆ = sporul mediu absolut al variabilei y în perioada precedentă ∆ = 𝑌𝑛−𝑌0
𝑛, unde n este
numarul termenilor minus 1.
Valorile previzionate se calculează astfel:
Ŷn+p = Y n + p ∙ ∆ (Lazăr & Lazăr, 2014)
Ŷn+p – variabila exploatată pentru orizontul p al previziunii
Yn – valoarea variabilei în ultimul an al perioadei precedente
p – numărul de ani din perioada de previzi une.
Pentru extrapolările euristice se va avea în vedere un coeficient de corecție K,
ce indica estimările referitoare la modificarea evoluției fenomenului analizat:

33
Ŷn+p = Y n + p ∙ ∆ ∙ k (Lazăr & Lazăr, 2014)
Extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu se utiliezează în cazul fenomenelor și
proceselor economice ce evoluează sub forma unor progresi i geometrice.
Pentru extrapolarea mecanică folosim relația: Ŷn+p = Y n ∙ (Ī)p.
Pentru extrapolarea euristică aplicăm formula de calcul : Ŷn+p = Y n ∙ (Ī)p ∙K,unde
Ī=√𝑌𝑛
𝑌0𝑛 și reprezintă ritmul mediu anual. (Lazăr & Lazăr, 2014)
Metoda interpolării presupune stabilirea mărimilor intermediare între două
niveluri ale variabilei de previziune și anume, nivelul din anul de bază și nivelul din
anul final al orizontului de prognoză . (Lazăr & Lazăr, 2014)
Nivelul pentru anul final este stabilit în funcție de anumite obiective economico –
sociale urmărite de organele de decizie.
Interpolar ea poate fi realizată cu ajutorul sporului mediu anual sau folosind ca
procedeu ritmul mediu anual.
Metoda interpolării folosind sporul mediu anual se poate realiza în două etape. În
prima etapă se calculează sporul mediu anual numit și spo rul de creștere sau descreștere,
∆ = 𝑌𝑛+𝑝−𝑌𝑛
𝑝, unde:
∆ – sporul mediu absolut
Yn – valoarea variabilei în anul de previziune
Yn+p – valoarea variabilei în anul final al perioadei de previziune
p – numărul de ani ai perioadei de previziune
Sporul mediu absolut este rezultatul diferenței valorilor variabilei în anul final al
perioadei de previziune și variabila în anul de previziune, raportată la numărul de ani ai
perioadei de previziune.
În etapa a doua se calculează variabilele neces are intervalului previzi onat, ca
sumă dintre valoarea variabilei în anul de previziune și produsul dintre sporul mediu
absolut și numarul de ani ai perioadei de previziune: Ŷn+p = Y n + p ∙ ∆ (Lazăr & Lazăr,
2014)
Procedeul interpolării cu ajutorul ritmului mediu anual de creștere pre supune
parcurgerea a două etape și anume:
– stabilirea ritmului anual de creștere
– determinarea variabilelor rezultative pentru oricare an al intervalului previzionat .

34
Pentru a putea fi aplicată metoda interpolării este nevoie de preliminarea nivelului
anului de bază și de estimarea nivelului anului final, prin opțiunea factorilor de decizie.

III.3. PREVIZIUNEA DATORIEI PUBLICE A ROMÂNIEI
PENTRU PERIOADA 2017 – 2022

În previziunea datoriei publice a României pentru perioada 2017 – 2022 folosim
metoda extrapolării pe baza seriilor cronologice și anume extrapolarea cu ajurorul
sporului mediu absolut și extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu.
Pe baza evoluția datoriei publice a României din perioada 2010 – 2016,
reprezentăm grafic seria cronologică.

Grafic 3.1 . Cronograma datoriei publice a României în perioada 2010 – 2016

Calculăm trendul seriei cronologice prin metoda modificării mediei absolute și
prin metoda indicelui mediu de dinamică.
 Metoda mediei absolute (sau metoda sporului mediu): Ŷ𝑡=𝑌0+𝑡∙∆;
cu t = 0,n
Modificarea mediei absolută este ( ∆): ∆ = 𝑌𝑛−𝑌0
𝑛 , unde n este numarul termenilor
seriei cronologice minus 1. (Lazăr & Lazăr, 2014) 00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

35
Determinăm termenii ajustați ai seriei cronologice: (Y t – Ŷt)2, primul și ultimul
termen fiind egal i cu termenii reali.
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabel ul 3.1 .

Tabel 3.1 . Trendul seriei cronologice prin metoda modificării mediei absolute
Anii Yt
– mil. lei – Ŷt pe baza ( ∆)
– mil.lei – (Yt – Ŷt)2
– mil.lei –
2010 194.459,2 194.459,2 –
2011 223.268,0 218.585,8 21.922.996,8
2012 240.842,6 242.712,4 3.496.152,0
2013 267.150,9 266.839,0 97.281,6
2014 295.655,5 290.965,6 21.995.162,0
2015 315.933,7 315.092,2 708.122,3
2016 339.218,8 339.218,8 –
Total 48.219.714,7
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017

 Metoda indicelui mediu de dinamică : Ŷ t = Y 0 ∙ (Ī)t ; cu t = 0,n
Calculăm termenii ajustați ai seriei cronologice: (Y t – Ŷt)2, primul și ultimul
termen fiind egali cu termenii reali.
Indicele mediu de dinamică pentru perioada 2010 – 2016 îl determinăm cu ajutorul
formulei: (Ī)=√𝑌𝑛
𝑌0𝑛 (Lazăr & Lazăr, 2014)
Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabel ul 3.2 .
Pentru a determina care din cele două metode este mai efcientă, calculăm m inimul
sumei ∑(Yt – Ŷt)2.
Întrucât ∑(Yt – Ŷt)2 este mai mică în cazul modificării medii absolute
(48.219.714,7 mil.lei), comparativ cu metoda indicelui mediu de dinamică
(365.583.896,7 mil.lei), este preferabilă prima metodă.

Tabel 3. 2. Trendul seriei cronologice prin metoda indicelui mediu de dinamică
Anii Yt
– mil.lei – Ŷt pe baza (Ī)
– mil.lei – (Yt – Ŷt)2
– mil.lei –

36
2010 194.459,2 194.459,2 –
2011 223.268,0 213.904,9 87.667.641,6
2012 240.842,6 233.351,0 56.124.070,6
2013 267.150,9 252.797,0 206.034.445,2
2014 295.655,5 291.688,8 15.734.708,9
2015 315.933,7 311.134,7 23.030,4
2016 339.218,8 339.218,8 –
Total 365.583.896,7
Sursa: Calculat pe baza datelor Ministerul ui Finanțelor Publice, 2017

Pentru previziune a prin metoda modificării absolute utilizăm relația:
Ŷn+p = Y n + p ∙ ∆ , unde :
Yn – nivelul datoriei publice în anul efecutării prognozei (2016)
∆ – sporul mediu absolut de creștere
p – numărul de ani previzionat
Y2017 = Y 2016 + 1∙∆ = 339.218,8 + 1 ∙ 24.126,6 = 363.345,4 mil.lei
Y2018 = Y 2016 + 2∙∆ = 339.218,8 + 2 ∙ 24.126,6 = 387.472,0 mil.lei
Y2019 = Y 2016 + 3∙∆ = 339.218,8 + 3 ∙ 24.126,6 = 411.598,6 mil.lei
Y2020 = Y 2016 + 4∙∆ = 339.218,8 + 4 ∙ 24.126,6 = 435.725,2 mil.lei
Y2021 = Y 2016 + 5∙∆ = 339.218,8 + 5 ∙ 24.126,6 = 459.851,8 mil.lei
Y2022 = Y 2016 + 6∙∆ = 339.218,8 + 6 ∙ 24.126,6 = 483.978,4 mil.lei

Așadar, nivelul datoriei publice a României previzionat pentru anul 2022 este de
483.978,4 mil.lei.

37

Grafic 3.2 . Previziune prin metoda modificării absolute

Pentru previziunea prin metoda indicelui mediu de dinami că utilizăm relația:
Yn+p = Y n ∙ (Ī), unde:
Yn – nivelul datoriei publice în anul efecutării prognozei (2016)
Ī – indicele mediu de dinamică
p – numărul de ani previzionat
Y2017 = Y 2016 ∙ (Ī)p = 339.218,8 ∙ 1,11 = 373.140,7 mil.lei
Y2018 = Y 2016 ∙ (Ī)p = 339.218,8 ∙ 1,12 = 407.062,6 mil.lei
Y2019 = Y 2016 ∙ (Ī)p = 339.218,8 ∙ 1,13 = 440.984,4 mil.lei
Y2020 = Y 2016 ∙ (Ī)p = 339.218,8 ∙ 1,14 = 508.828,2 mil.lei
Y2021 = Y 2016 ∙ (Ī)p = 339.218,8 ∙ 1,15 = 542.750,1 mil.lei
Y2022 = Y 2016 ∙ (Ī)p = 339.218,8 ∙ 1,16 = 610.593,8 mil.lei

Așadar, folosind metoda indicelui mediu de dinamică, nivelul datoriei publice a
României previzionat pentru anul 2022 este de 610.593,8 mil.l ei.
2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Datoria publică 339218,80 363345,40 387472,00 411598,60 435725,20 459851,80 483978,40,00100000,00200000,00300000,00400000,00500000,00600000,00milioane lei

38

Grafic 3.3. Previziune prin metoda indicelui de dinamică

2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022
Datoria publică 339218,80 373140,70 407062,60 440984,40 508828,20 542750,10 610593,80,00100000,00200000,00300000,00400000,00500000,00600000,00700000,00milioane lei

39
CONCLUZII

În perioada 2010 – 2015 datoria publică a României a înregistrat o creștere
continuă , semnificativă, concomitent cu o scădere a numărului de locuitori, astfel:
 datoria publică în valoare totală de 194.459,2 milioane lei din 2010 a crescut
cu 62,5 %, ajungând la sfârșitul anului 2015 la valoarea de 315.933,7 milioane
lei;
 gradul de îndatorar e a populației a crescut de la 9.626,7 lei/locuitor în anul
2010 la 15.956,2 lei/locuitor în anul 2015, adică cu 65,7%, în timp ce numărul
de locuitori a scăzut de la 20,2 milioane la 19,8 milioane în anul 2015;
 indicatorul datoriei publice raportat la pro dusul intern brut al României
prezintă în această perioadă o creștere de la 36,4 % la 44,4%.
Față de anul 2014, datoria publică a crescut în anul 2015 cu 20.278,2 milioane lei,
fapt determinat de necesitatea finanț ării deficitului bugetar, refinanțarea da toriei publice
guvernamentale și pentru consolidarea rezervei financiare în valută la dispoziția statului.
Se observă strategia Ministerului Finanțelor Publice de contractare a datoriei
publice în monedă națională în anul 2015, aceasta înregistrând ponder ea cea mai mare,
de 50,9%, din totalul datoriei publice, diminuând riscul de schimb valutar.
Datoria publică guvernamentală a fost deținută integral de sectorul bancar, băncile
private deținând ponderea cea mai mare, atât în 2010 cât și în anul 2015. Astfe l,
împrumuturile contractate de la bănci dețin ponderea cea mai mare, de 70,9% în 2010, iar
în anul 2015 de 81,5% din structura datoriei publice guvernamentale .
La sfârșitul anului 2015, obligațiunile dețin ponderea cea mai mare de 36,5% în
totalul datorie i publice guvernamentale. Euroobligațiuni le reprezintă 24,9%,
împrumuturile 23,6%, împrumuturile din disponibilitățile contului curent general al
trezoreriei statului 11,9%, iar certificatele de trezorerie 3,1% din datoria publică
guvernamentală.
În anul 2015 au fost acordate de stat garanții in valoare de 2 .985,1 milioane lei
pentru următoarele programe guvernamentale:
– programul guvernamental „Prima Casă” ;
– programul de reabiltare termică a clădirilor de locui nțt cu finanțare prin credite
bancare ;
– programu l de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici și mijlocii.

40
Pentru previzi onarea datoriei publice a României în perioada 2017 – 2022 am
utilizat metoda extrapolării pe baza seriilor cronologice și anume extrapolarea cu ajutorul
sporului mediu absolut și extrapolarea cu ajutorul indicelui mediu de dinamică.
Este necesară estim area reală și corect ă a datoriei publice, bazată pe a ctivitatea de
previzionare a evenimentelor și p roceselor implicate în aceasta, a vând în vedere faptul că
a nu apela la datoria publică este un preț prea mare în detrimentul bunăstării țării, iar a
apela în exc es conduce la rate mai mici de creștere economică pe termen lung,
Nivelul datoriei publice a României previzionat prin metoda sporului mediu
absolut pentru anul 2022 este de 483.978,4 mil ioae lei, iar prin metoda indicelui mediu
de dinamică este de 610.593,8 milioane lei.
Cu toate că raportul dintre datoria publică și produsul intern brut se situează sub
pragul de 60%, prevăzut în tratatul de la Maastricht și în legea responsabilității fiscal
bugetare nr. 69/2010, în condițiile menținerii unui ritm de creștere al datoriei publice
care devansează ritmul de creștere al economiei, riscul de solva bilitate va crește.
Acest aspect consti tuie un motiv în plus pentru adoptarea unei condui te proactive,
prin continuarea adoptă rii de către Guv ern a măsu rilor de consolida re fiscală.
Este necesar ca politica economică a României să încurajeze creșterea produsului
intern brut, atât prin dezvoltarea sectoarelor sale, cât și prin continuarea investițiilor.
Dacă crește datoria publică, este necesar ca fonduri le respective să nu se utilizeze
la consum, ci să fie direcționate către investiții, cum ar fi:
– infrastructură de înaltă calitate, respectiv: energie, transporturi, autostrăzi, precum
și dezvoltarea uno r noi ramuri performante și implicit crearea unor noi loc uri de
muncă;
– educație, cu un accent pe reducerea discrepanțelor de calificare, în special pentru
tineri;
– sănătate;
– îmbunătățirea monitorizării mediului înconjurător, precum și dezvoltarea unor
tehnologii c ât mai puțin poluante.

BIBLIOGRAFIE

Materiate ti părite

41
1. Hotărârea nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Finanțelor Publice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 /2009 , cu
modificările și completările ulterioare
2. Lazăr C, Lazăr M, (2014), Previzune economică și financiară teorie si aplicații ,
Editura Corint Educațional, Bucureș ti
3. Lazăr C., Matei M., Andrei J., (2007), Finanțe, Împrumuturile de stat și datoria
pubică (p.205 -236), Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești
4. Marcu N., (2013), România în fața unei provocări – datoria publică și
sustenabilitatea dezvoltarii , Academia Romană, Institutul Național de Cercetări
Economice ”Costin C. Kirițescu”, București
5. Moșteanu T., Câmpeanu E, Panaite A.I., Stoian A., Țâțu L., Cataramă D.,
Brașoveanu I., Tudor R., Attila G, Mir icescu E., (2008), Finanțe publice, note de
curs și aplicații pentru seminar , ediția a III -a, Datoria publică , (p.261 -285),
Editura Universitară București
6. Pîrvu D., Apostol L., Bărbulescu M., Stanciu Tolea C., (2016), Finanțe publice ,
Datoria Publică , (p.204 -225), Editura Univrsității din Pitești
7. Văcărel I, Bistriceanu Gh. D., Bercea F., Anghelache G., Moșteanu T., Bodnar
M., Georgescu F., (2007), Finanțe Publice , Editia a VI – a, (p. 495 – 512), Editura
Didactică și Pedagogică R. A., București
8. Legea da toriei publice nr. 313/2004 , publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr.
577/2004 (abrogată de Ordonanță de Urgență nr. 64 /2007 la 28/06/2007 )
9. Legea datoriei publice nr.81/1999 , publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr.
215/1999 (abrogată de Legea nr. 313 /2004 la 01/01/2005)
10. Legea nr. 91/1993 privind datoria publică , publicată in Monitorul Oficial, Partea
I nr. 3/1994 (abrogată de Legea nr. 81 /1999 la 17/05/1999)
11. Legea responsabilității fiscal – bugetare nr.69(r1) /2010, r epublicată in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 330 /2015
12. Norma metodologică de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr.1.470/2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 870 /2007,
cu modificările și completările ulterioare

42
13. Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea
resurselor derulate prin trezoreria statului , aprobată prin Legea nr. 201/2003,
Republicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 295 /2008
14. Ordonanță de urgență nr. 64/2007 privind datoria publică , aprobată prin Legea
nr.109/200 8, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 439 /2007 , cu modificările
și completările ulterioare .

Surse electronice
15. Banca Națională a României, Cursurile pieței valutare , disponibil on line la:
http://www.bnr.ro/Cursul -de-schimb -3544.aspx , [accesat: 10.05.2017]
16. Dăianu D., (2015), Îndatorarea: cât și cum se face reprezintă problema , articol
publicat în Ziarul Financiar, 5 august 2015, disponibil on line la:
http://www.zf.ro/opinii/indatorarea -cat-si-cum-se-face-reprezinta -problema –
14665173 , [accesat: 15.11.2016]
17. Dănila N., (2011), Economisirea și perspectivele creșterii economice, disponibil
on line la: http://www.bnr.ro/Economisirea -si-perspectivele -cresterii -economice –
6792.aspx , [accesat: 03.11.2016]
18. Ministerul Finanțelor Publice, (2017), Structura datoriei publice , disponibil on
line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Structuradatorieipublice
2000 -2017AprilieRo.pdf , [accesat: 10.05.2017]
19. Institutul Național de Statistică, (2017), Produsul intern brut , disponibil on line
la: http://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul -intern -brut, [accesat:
10.05.2017]
20. Ministerul Finanțelor Publice, (2007), OUG 64/2007 , disponibil on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/Trezorerie/CadruLegal/OUG64_mo439.
pdf, [accesat: 03.11.2016]
21. Ministerul Finanțelor Publice, (2010), Raport privind Datoria Pub lică, disponibil
on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Rap_datpub30noiem20
10.pdf , [accesat: 10.05.2017]
22. Ministerul Finanțelor Publice, (2011), Raport privind Datoria Publică , disponibil
on line la:

43
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/ Rap_dat_pub_31oct201
1.pdf , [accesat: 10.05.2017]
23. Ministerul Finanțelor Publice, (2012), Raport privind Datoria Publică , disponibil
on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Rap_datpub_dec2012_
metodUE.pdf , [accesat: 10.05.2017]
24. Ministerul Finanțelor Publice, (2013), Raport privind Datoria Publică , disponibil
on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportdatpubdec2013m
etodologiaUEro.pdf , [accesat: 10.05.2017]
25. Ministerul Finanțelor Publice, (2014), Raport privind Datoria Publică , disponibil
on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Raportprivinddatoriapu
blicaDec2014_04022016.pdf , [accesat: 10.05.2017]
26. Ministerul Finanțelor Publice, (2015), Raport privind Datoria Publică , disponibil
on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/1 0/Mfp/buletin/executii/RapdatpubDec2015_24
032016.pdf , [accesat: 10.05.2017]
27. Ministerul Finanțelor Publice, (2016), Cadrul legal aferent datoriei publice și
activității de trezorerie , disponibil on line la:
http://www.mfinante.gov.ro/cadrulegtrez.html?pagina=domenii , [accesat:
03.11.2016]
28. Ministerul Finanțelor Publice, (2016), Strategia de administrare a datoriei
publice guvernamentale , disponibil on line la:
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadministrareda
tpubguv20162018.pdf , [accesat: 18.01.2017]