Programul masteral Management și Administrarea Afacerilor [625468]

1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
Facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor

Programul masteral “Management și Administrarea Afacerilor ”

Studiu individual

Dreptate și etică în cadrul Codul ui de etic ă și deontologie
profesional ă universitar ă al “Universității Tehnice
Gheorghe Asachi” din laș i

Eseu tematic prezentat drept studiu individual în cadrul disciplinei
„Etică și integritate academică”

CIURDEA Andrei
Grupa 10505

Anul universitar 2019 – 2020

2

Schiță a conținutului

Preambul

Punctul 1 – Drep tatea și etica- Valori și principii enunțate în Codul de etică și
deontologie profesională universitară al Universității Teh nice „Gheorghe Asachi” din Iași
Punctul 2 – Exemplu personal de încălcare a principiului nediscriminării și
evaluar ea studenț ilor prin alte criterii decât cele de performan ță

Concluzie

Bibliografie

3
Preambul

Etica reprezintă o ramură a filozofiei morale, sau a gândirii filoz ofice a moralității, a
problemelor morale și a judecăților morale .
Termenul ,,etică’’ provine de la grecescul ,,ethos’’ .
Ca denumire a unei discipline filosofice conceptul de "etică" a fost prima dată folosit de
Aristotel. Prin acesta Aristotel intenționa să de numească ansamblul de obiceiuri și tradiții
omenești.
Disciplin ă filosofică tradițională , etica a fost i naugurată s istematic în cultura europeană
prin contribuția lui Socrate.1
Etica este acea ramură a filozofiei care se întreabă cum ar trebui să ne com portăm în
relațiile cu ceilalți si caută răspunsul prin intermediul unor pri ncipii morale universale care pot fi
aplicate asupra procesului individual de luare a deciziilor .
Conceptul de etică a fost foarte puțin explorat la nivel național, unde, pentru multă
vreme a avut o semnificație a cademică, fiind atribuit numai înțelepților și teologilor.
Etica pedagogică îl obligă pe profesor să onoreze personalitatea student: [anonimizat] , să mențină propria reputație și reputația colegilor săi , să aibă
grijă de credibilitatea morală a societății față de profesor . O buna etică la locul de muncă poate
îmbunătăți imaginea unei instituții, atâ t pe plan intern, cât și pe plan extern. Pe plan intern,
calitatea echipei și performanțele a cesteia vor s pori, ierarhia nu va fi contestată, iar munca va fi
realizată în termen. Pe plan extern, imaginea instituției va avea de câștigat atunci când la locul de
muncă sunt implementate și respectat e principiile etice.2
În ultima perioadă din ce în ce mai multe i nstituții pun în discuție existența eticii pentru a
asigura o funcționare corectă și onestă a acțiunilor instituționale Așadar , atât domeniul public
cât și cel privat sunt interesate de redactarea și aplicarea unor coduri de conduită personală de
etică și valori.

Punctul 1 – Drep tatea și etica- Valori și principii enunțate în Codul de etică și deontologie
profesio nală universitară al Universității Teh nice „Gheorghe Asachi” din Iași

Codul de etică si deontologie profesional ă universitară al Universit ății Tehnice
“Gheorghe Asachi” din la și reglementează și promoveaz ă valori morale cum sunt: libertatea
academică , proprietatea intelectuală , integritatea morală si profesional ă,
responsabilitatea, autonomia personal ă, dreptatea ș i echitatea, mer itul, profesionalismul,
onestitatea și corectitudinea intelectual ă, transparenț a, respectul ș i toleran ța, bunavoinț a și grija.
În cadrul capitolului III din prezentul cod, s unt enunțate principalele valori și principii
promovate ș i ocrotite de U niversitat e.
Libertatea academică , autonomia personal ă, dreptatea ș i echitatea , meritul,
profesional ismul , transparen ța sunt doar c âteva dint re aceste principii și valori.
Dintre ace stea, mă voi opri la cap. III pct. 4 – “ Dreptate a și echitatea ”.
Dreptatea este u n concept foarte larg, care nu a putut primi o defini ție propriu- zisă. De-a
lungul secol elor oamenii au incercat s ă-i dea o defini ție, doar că dreptatea este perceput ă difer it
de la o persoană la alta . Fiecare individ în parte este cap abil să prezinte destule argumente pentru
a-și convinge semenii ca are dreptate.
Se poate spune că oamenii duc o ,, lupta ” între ei pentru a -și arăta suprema ția unul față de
celălalt și a dov edi că dreptatea poate să existe doar din punctul lor de veder e.

1 Cătineanu T., Elemente de etică ,vol2, Cluj- Napoca, Editura Dacia,1982,p.11.
2 Cozma C. ,Elemente de e tică și deontologie , Iași, Lumen, 1997,p.15

4
In vi ața de familie, la școală sau la locul de m uncă , în rela țiile cu prieten ii ni se intampl ă de
multe ori s ă ne intrebă m dac ă cineva a procedat dre pt într-o anumit ă situa ție. Ce înseamn ă
“dreptatea” în sine?
Cerin ța justific ării comportamentului moral a fost enunț ată într-o form ă clasică în
dialogul lui Platon, “Republica”. Glaucon, unul dintre personajele dialogului, î i cere lui Socrate
să justifice faptul c ă oamenii tră iesc în mod moral, c ă prefer ă dreptatea în detrimentul
nedreptatii.
În concep ția lui Platon, nimeni nu e drept de bun ă voie, ci numai constr âns de î mprejur ări
sau de lege, deoarece nu exist ă “un bine propriu al drept ății” care să -i orienteze pe oameni ,
aceștia fac nedrept ăți atunci c ând au ocazia3. Fiecare persoană considera c ă procede aza drept în
ceea ce zice ș i ce face, cu toate că acest lucru poate s ă afecteze via ța sau să nătatea altor
persoane.
În general, termenul ,,dreptate’’ ar putea fi legat de termenul ,,egalita te’’. Toată lumea ar
trebui tratată în mod egal – de unde vine și termenul de “ justiție oarbă ”. Nu ar trebui s ă conteze
cine ești tu sau care sunt circumstanțele tale, primești ceea ce meriți: dreptate.
Echitatea, conform DEX înse amnă d reptate, nepărtinire , cinste , omenie. Totodată poate fi
definit ca p rincipiu etic și ju ridic care stă la b aza reglementării tuturor relațiilor sociale în spiritul
dreptății, egalității și justiției, al colaborării și respectului reciproc.
Termenul echitate implică faptul că oamenii primesc ceea ce au nevoie p entru a reuși.
Din moment ce oam enii vin din locuri diferite și din medii diferite, cu nece sități și talente
diferite, dacă se dorește ca toți studenții să atingă un nivel maxim de dezvoltare educațională ,
atunci fiecare student va avea nevoie de ceva diferit față de ceilalți. Din acest punct de vedere ,
dacă vrem să fim echitabili, atunci ar trebui să tratăm oamenii în mod diferit , să-i tratăm în
conformitate cu necesitățile lor. Dacă scopul este acela ca fiecare student să își atingă potențialul,
atunci este necesar ca ei să fie tratați diferit, însă acest lucru ar putea fi perceput de alți indivizi
drept o discriminare față de ei.

Punctul 2 – Exemplu personal de încălcare a principiului nediscriminării și evaluar ea
studenț ilor prin alte criterii decât cele de performan ță

“Oameni di feriti văd lucrurile diferit și atâta tot".
Aceasta este ideea de bază a subiectivismului etic. Subiectivismul etic reprezintă o
teorie care afirmă că, în elaborarea judecătilor morale, oamenii nu fac al tceva decât să- și
exprime propriile dorinț e sau sim țiri. Din acest punct de vedere, nu există adevăruri "factuale"
din punct de vedere moral.
Subiectivismul intrinsec fiecărui profe sor este determinat, în esență, de structura
personalității sale, de competența, erudi ția și configurația sa mintală, de calitățile intelectuale și
morale, de temperamentul și echilibrul său emoțional .
H. Pieron afirma că „Spre a prezice nota unui elev e mai bine să -i cunoști profesorul
decât pe el însuși”. Fiecare profesor își are, deci, sistemul său propriu și original de exam inare și
notare.4
Problema subiectivismului există din cele mai vechi timpuri . Într-unul din manuscrisele
vechi de peste 2000 de ani, găsite la Qumran , care cuprinde reguli ce trebuiau respectate în
comunitatea eseni enilor era precizat că „Dacă mintea unui om s e îndepărtează de la rânduielile

3 Platon; ,, Republ ica ”; editura Antet XX; Bucuresti; 2005
4 http://muhaz.org/capitolul -xviii-evaluarea -si-autoevaluarea- n-procesul -de-nvmnt.html?page=4

5
Comunității, trădând adevărul, pentru a-și urma pornirile inimii, atunci va fi pedepsit vrem e de
doi ani”5.
În urmă cu aproximativ 11 ani, în cadrul unei universități din Rom ânia al cărei cod de
conduit ă conținea norm e și referiri similare cel or din Codul d e etică și deontologie profesional ă
universitară al Universit ății Tehnice “Gheorghe Asachi ” din la și, am avut ne șansa de a mă afla în
următoarea situație :
Profesorul unei discipline pe care o studiam la respectiv a universitate avusese în trecut
divergențe juridice cu niște persoane din aceeași categorie profesional ă ca și mine.
Am aflat acest lucru de la dumnealui în momentul în care am contestat rezultatul unui
examen pe care îl dadeam a 5- a oară și nu obținusem not ă de trecere. Pur și simplu mi -a spus că
nu voi trece examenul la respectiva disciplină până nu “ se va plictisi el de min e” și că să le
mulțumesc colegilor mei c u care avusese el divergențe în trecut. În urma contestației am aflat cu
stupoare faptul că la respectiva Facultate, acest profesor făcea parte din comisia de contestaț ii în
calitate de președinte al comisiei. Prac tic el a analizat contestația împotriva lui.
Am absolvit fac ultatea după ce a m susținut de 9 ( nouă) ori acel examen, a noua oară
respectivul profesor ieșise la pensie.
Deși nu avusesem nimic personal cu respect ivul profesor, evenimentele din viața
personală îl influențau în luarea deciziilor iar prejudecă țile pers onale au favorizat încălcarea
eticii și deontologi ei universitare.
Pot exis ta cazuri în care aprecierea rezultatelor obținute de studenți este puternic
influențată de opinia pe care profesorul și -a format -o despre aceștia. Pot exista profesori cu
anumite prejudecăți care au o părere nefavorabilă și tratează cu neîncredere studenț ii din difer ite
categorii și medii sociale, profesionale, etnice etc.

Concluzie

Drept atea și echitatea, fiind două l ucruri relative, este difici l a fi respe ctate și aplicate în
mod unitar ca și reguli impuse în cadrul unui ” Cod de etică și deontologie profes ională ” ele
neexist ând în sens absolut. Dreptatea ș i echitatea ar trebui întotdeauna sa fie dincolo de interesele
personale. Acolo unde interesele personale primeaz ă, dreptatea și echitatea sunt doar concepte
relative fără prea mare însemnătate. Orice persoană poate avea motiv e pentru care nu poate gândi
obiectiv, de aceea, c apacitatea de a tinde către dreptate și echitate în detrimentul orgolii lor și
interese lor personale consider că este o condiție obligator ie pent ru apartenența la mediul
universit ar .

5 Manuscrise le de la Marea Moartă. Ediția a doua. Traducere din ebraica în engleză, introducere și note: Theodor H.
Gaster . Traducere și îngrijire ediț ie: Simona Dumitru, Editura Herald, București, 2009, p. 65.

6

Bibliografie

1. Cătineanu ,T., Eleme nte de etică,vol2,Cluj – Napoca, Editura Dacia, 1982,p.11.

2. Cozma ,C., Elemente de etică și deontologie , Iași, Lumen, 1997,p.15

3. Manuscrisele de la Marea Moartă. Ediția a doua. Traducere din ebraica în en gleză,
introducere și note: Theodor H. Gaster. Traducere și îngrijire ediție: Simona Dumitru,
Editura Herald, București, 2009, p. 65.

4. Platon , ,, Republica ” , editura Antet XX , Bucuresti , 2005

5. http://www.calitate.tuiasi.ro/TUIASI.COD.01_Codul%20de%20etica_E3R0%20(1).pdf
( Accesat 18 mai 2020)

6. https://sit es.google.com/site/atestatvdc/subiectiv ismul ( Accesat 19 mai 2020)

7. http://muhaz.org/capitolul- xviii-evaluarea -si-autoeval uarea -n-procesul -de-
nvmnt.html?page=4 ( Accesat 20 mai 2020 )

20.05.2020
CIURDEA Andrei
________________________________________