Fracturile de cot sunt tot mai frecvent întâmpinate , sunt greu de refăcut în funcție de complicațiile care se întâlnesc, și astfel prin această… [625422]

PARTEA PERSONALĂ
Capitolul VI
6.1. Ipoteza de lucru
Fracturile de cot sunt tot mai frecvent întâmpinate , sunt greu de refăcut în funcție de
complicațiile care se întâlnesc, și astfel prin această lucrare am inten ționat să prezint
întrebuinț area corect ă a metodel or și mijloacel or kinetice, respectiv exercițiil or active, active
cu rezisten ță, metodel or de facilitate neuroproprioceptiv ă, mijloace lor fizicale ajutătoare, și prin
hidrokinetoterapie, pentru a readuc e membrul superior afectat, într -o perioadă cât mai scurtă,
la fucționalitatea optimă dinaintea fracturii, pentru ca pacientul să revină într -un timp cât mai
scurt la viața personală dinaintea traumatismului.
6.2. Organizarea cercetării
Această lucrare prezintă eficacitatea tratamentului, c e interesează rigiditatea articulară,
prin tehnici fizokinetoterapeutice pentru reabilitatea și recuperarea membrului superior afectat
în urma unui traumatism ce s -a soldat cu o fractură de cot, într-un timp cât mai scurt și eficient.
6.3. Scop și obiective
Prin lucrarea de față intenționez să dovedesc eficiența programelor de terapie în recuperarea
cotului posttraumatic cu obiectivul de a dobândi o recuperare complexă, funcțională și cât mai
promptă a pacienților cu fractur ă de cot rezolvată sau nu chirurgical , notabil fiind faptul că
aceste traumatisme de la nivelul cotului au o periodicitate mare, întâmpinate atât la adult cât și
la copil. Un alt rost al acestei lucrări este de a reprezenta felul în care aplicarea programului de
kinetoterapie influențează procesul recuperator al pacientului, precum și complianța acestuia la
tratament, elaborând un program complex de recuperare care să includă pe lângă kinetoterapie
și alte mijloace de tratament fi zical (electroterapie, hidrotermoterapie, masaj).
Din aceste motive m -am decis să aleg această lucrare și din voința de a demonstra cât de
benefic e și importante sunt, în recuperare , exercițiile fizice .
6.4. Materiale și metode
6.4.1. Subiecții
Lucrarea a fost efectuat ă la Spitalul Clinic Județean de Urgen ță „Sf. Apostol Andrei”
Constanța, secția Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie 1 octombrie 2018 – 15 ianuarie
2019. În această analiză au fost implicați 10 pacienți cu un raport de 6 pacienți de s ex masculin
la 4 pacienți de sex feminin. Vârsta acestora era cuprinsă între 20 -85 de ani și aveau ca
diagnostic afecțiuni ce interesau articulația cotului: fractură de olecran, sechele postfractură sau
redori, fracturi ale capului radial, fractură de cond il humeral extern.

Proveniența locală a persoanelor din acest studiu este atât de natură urbană cât și rurală,
iar proveniența socială a acestora este variată, existând atât pacienți cu un nivel intelectual
ridicat cât și mediu spre scăzut.
După imobilizare , pacienții prezintă următoarele semne și simptome :
· durer e;
· impotenț ă funcțională;
· modificări secundare referitoare la consolidarea osoas ă și cicatricială.
În tabelul de mai jos urmează prezentarea pacienților urmăriți:
TABELUL 6.1 : Prezentarea subiecților
Număr
Criteriu Nume
Prenume Vârst ă
Sex Diagnostic ul Motivele
prezentării Tratament
1. C.V. 26 M Sechele algofuncționale
postfractură de col drept Durere și limitarea
mobilității la nivelul
colului drept Chirurgical
2. C.C. 85 F Fractură olecran stâng Durere, tumefacție,
tulburări vasomotorii Chirurgical
3. M.I. 41 M Fractură condil humeral
extern prin traumatism
de cădere de la înălțime Durere, tumefacție Conservator
4. D.L. 38 F Redoare cot drept post
fractură de cap radial Durere, tumefacție,
tulburări vasomotorii Chirurgical
5. P.C. 22 M Fractură de cap radial
prin traumatism cădere Durere, tulburări
vasomotorii Chirurgical
6. V.V. 51 F Fractură olecran drept
cu deplasare Durere Chirurgical
7. P.A. 36 M Fractură cap radial drept
fără deplasare Durere Conservator
8. L.D. 34 M Fractură olecran stâng Durere, tumefacție Chirurgical
9. B.B. 20 M Fractură olecran drept Durere Chirurgical
10. A.S. 66 F Fractură condil humeral
extern Durere, tumefacție,
tulburări vasomotorii Chirurgical

6.4.2. Organizarea și desfășurarea cercetării
Procesul de recuperare și vindecarea osoasa a durat aproximativ 12 săptămâni , și s-au
efectuat protocoale de recuperare în funcție de stadiul bolii, de cooperarea pacientului și de
răspunsul la tratament , acționându -se cu mijloace specifice fiecărui individ.
Datele recoltate au fost centralizate în tabele colective, calculându -se valorile medii pe
stadii precum și evoluția în procente.
Pentru fiecare pacient au fost menționate următoarele:
– datele uzuale de identitate ;
– testarea artificială analitică pentru aprecierea amplitudinii mișcărilor pe axele și planurile
anatomice proprii ac estei articulații ;
– măsurarea forței articulare .

6.4.3. Metodologia cercetării
6.4.3.1. Metode de cercetare
Metodele folosite în cerecetare au fost compuse dintr -o observație planificată atent, și
sistematizată cu un program de obiective precise prin evaluarea obiectivă a unor fenomene,
comportamente individuale, abilități motrice.
În timpul observării au loc interpretarea rezultatelor, fără ca pacientul să ia la cunostință
datele notate și fără să participe la desfașurarea actelor, măsurarea lor precizând cantitatea și
calitatea înscrisului învestigat prin atribuirea calitaților cantitative acestora.
Astfel din prelucrarea datelor se desprind următoarele metode folosite:
A. Metoda de investigație
Anamneza pacienților :
– date referitoare la identitatea accidentului, vârsta, nume și prenume;
– date referitoare la tratamentele aplicate, începerea tratamentului recuperator, mijloace
terapeutice folosite .
Aceste date au fost discutate și interpretate pe lotul de experiment.
Metoda de observație :
– înregistrarea participării accidentatului la lecția de gimnastică medicală, modul de a
reacționa la durere, conștiinciozitatea cu care a executat exercițiile indicate, etc.
Metoda antropometrică :
– efectuarea unor măsurători înregistrate în timpul tratamentului recuperator referitoare la
evoluția unor parametri urmăriți .

a) Testarea articulației cotului (testing articular), goniometria:
– reprezintă măsurarea clinic ă manual ă a amplitudinii de mișcare activă și pasivă în care este
implicată articulați a;
– cotului este mobil într-un singur plan în jurul unui singur ax de mișcare;
– în plan sagital și în jurul axului frontal au loc deplasările ce sunt susținute de flexie și ext ensie,
iar axul mișcării trece prin mijlocul trohleei și capitulului humeral ;
– articulația de la nivelul cotului: – în flexie: pornește de la 0 până la 150° -160°;
– în extensie: 0 -5°;
– subiectul în decubit dorsal sau în ortostatism , cu membrul superior pe lângă trunchi ;
– în poziția 0 cotul este în extensie maximă , iar antebrațul și mâna în supinație ;
– în circumstanțe particulare kinetoterapeutul recurge la o poziție avantajoasă care permite
înregistrarea mai puțin dureroasă ;
– fixarea goniometrul ui se face astfel :
– axul – pe proiecția cutanata a axului biomecanic al cotului ;
– brațul fix – paralel cu linia mediană a humerusului cu vârful îndreptat spre
articulația umărului ;
– brațul mobil – paralel cu radiusul și continuă stiloida radială în flexia și extensia
antebrațului pe braț ;
– flexia – fața anterioar ă a antebrațului se apropie de fa ța anterioar ă a brațului, unde inaint area
mișcării active pornește de la 0 la 150° crescând până la 160, prima cifră reprezentând flexia
activă și cea de -a doua flexia pasivă ;
– extensia – reprezintă mișcarea inversă flexiei, adică reîntoarcerea antebrațului la poziția 0 ;
– la nivelul cotului extensi a nu există, doar în anumite cazuri cum ar fi la gimnaști, copii sau
femei , unde se ia în observație o hiper extensie cu valori cuprinse între 5 – 10ș.12

Figura 6.1 :
Reprezentarea gra fică a
amplitudinii de mișcare
activă a brațului

1 Cordun, Mariana, Kinetologie medicală , București, Editura Axa, 1999, pag. 83 -105.
2 Baciu, Clement, Anatomia funcțională a aparatului locomotor , București, Editura Stadion, 1972,pag. 283 -285,
pag. 168 -169.

b) Testarea musculară:
TABELUL 6.2: Testarea musculară
Cotare Clinic Posibilitatea mu sculaturii de
a deplasa segmentul
Forța 0 Mișcare a nu este prezentă, paralizie totală . Zero
Forța 1 Contracția fibrelor musculare este prezentă, fiind observată
prin palpare , dar mișcarea nu se efectuează . Schițată
Forța 2 Mușchiul mobilizează segmentul executând o mișcare cu o
forță mică împotriva gravitației , dar pe amplitudinea
complet ă de mișcare . Mediocră (doar în plan
transversal fără a putea
învinge gravitația)
Forța 3 Se contractă în masă musculatura și realizează o mișcare
antigravitațională pe amplitudine completă . Acceptabilă (deplasează
segmentul contra gravitației )
Forța 4 Musculatura are capacitea de a se contracta în masă,
executând o mișcare cu o amplitudine completă
antigravitațional contra unei rezistențe moderate, însă după
un timp scurt mușchiul obosește. Bună
Forța 5 Capacitatea musculaturii de a se contracta pe toată
amplitudinea contra unei rezistețe mar i fără să arate
slăbiciune . Normală34

c) Testul global de independență funcțională (G.I.F.) :
TABELUL 6.3: Testul global de independenșă funcțională (G.I.F.)
Numă r
Criteriu Funcțiile
1 Alimentația cu ambele mâini
2 Îngrijirea corporală (spălat ul pe dinți, pieptăna t)
3 Îmbăierea
4 Îmbrăcatul regiunii superioare a corpului
5 Îmbrăcatul regiunii inferioare a corpului
6 Utilizarea toaletei

3 Baciu, Clement, Anatomia funcțională a aparatul ui locomotor , București, Editura Stadion, 1972, pag. 170 -171.
4 Cordun, Mariana, Kinetologie medicală , București, Editura Axa, 1999, pag. 112 -113.

– transpunerea calificării (înregistrarea performanțelor):
▪ independența – subiectul nu are nevoie de asistenț ă din partea unei persoane ;
▪ 7 – independența completă – acțiun ile sunt realizate în siguranță fără ajutor, fără
supraveghere și fără instrumente într-un timp acceptabil ;
▪ 6 – independența modificată – acțiunile ce au loc cu ajutorul dispozitivelor sunt încadrate
sau nu într -o perioadă de timp și sunt efectuate sau nu în desăvârșită certitudine ;
▪ dependen ța – impune câteodată urmărire a sau ajutor ul fizic;
▪ 5 – supravegherea – ajutor ul fizic nu este necesar doar sprijinul verbal prin încurajare ;
▪ 4 – asisten ță minim ală – pacientul are nevoie de ajutor sub formă de atingere și consumă
mai mult de 75% din efortul necesar în activitate ;
▪ 3 – asisten ță moderată – efortul realizat de pacient este între 50 -75% din efortul necesar
în activitatea solicitată ;
▪ dependența completă :
▪ 2 – asistentă maximă – pacientul realizeză 25-50% din efortul necesar în realizrea
activit ății;
▪ 1 – ajutor total – pacientul realizează singur 25% din efortul necesar în realizarea
activit ății;
– punctele maxime din efortul necesar în activitate sunt luate în considerare ;
– un scor maxim este reprezentat de 42.

d) Testul Denise Rouques pentru gesturi fundamentale ale mâinii de partea membrului
superior afectat :
TABELUL 6.4: T estul pentru gesturi fundamentale ale membrul superior
afectat

B. Metode de prelucrare statistică a datelor
– în prelucrarea statistică a datelor s -a calculat media aritmetica (x), abaterea standard
(S) și coeficientul de variabilitate (C v);
– analiza corectă a rezultatelor obținute mi -a permis ca pe baza noțiunilor teoretice
studiate în literatura de specialitate să sintetizez unele discuții și concluzii utile celor care -și
desfășoară activitatea într -un serviciu de recuperare.
C. Metod e de recuperar e fizicale kinetice

6.4.3.2. Metode de acționare recuperatorii
Metodele de acționare au în compunere un număr de exerciții selectate ca fiind cele mai
eficiente.
Selectarea lor se face individualizat, în funcție de stadiul clinic al subiectului și sunt
structurate pe etape pentru fiecare tip de operați e.
Prin mișcările și procedeele folosite s-a urm ărit fie creșterea forței musculare, fie
mobilizarea articulației, fie coordonarea și abilitatea mișcării mâinii.
În ceea ce privește modul de executare al exercițiilor fizice , s-a ținut seama de
următoarel e indicații metodice:
– exercițiile s -au executat lent, ritmic, fără bruscări;
– pozițiile de lucru sunt poziții stabile, care să faciliteze executarea mișcărilor;
– s-a respectat progresivitatea exercițiilor, care a fost treptat îngreunată ca forță, ampli tudine și
coordonare;
– exercițiile de tonificare muscular ă s-au executat întotdeauna pe toat ă amplitudinea de mișcare
articular ă posibilă cu aceeași rezistență.
Aprecierea funcției cotului se face secvențial la începutul și sfârșitul programului de
recup erare. Această apreciere este codificată analitic prin testarea articulară și musculară sau
sintetic prin capacitatea de a executa o serie de acțiuni uzuale prezentate mai sus în metoda
antropometrică. Aprecierea stabilității este redată la fiecare pacient în parte, în funcție de
diagnostic, înainte și după tratament în prezentarea și interpretarea rezultatelor.

Metode de recuperare:
– hidrokinetoterapie: pozițiile de start vor fi cele din plutire ventrală, decubit dorsal sau
ventral pe brancarda plutitoare sau ortostatismul lângă peretele bazinului; programul se va
încheia cu înotul în plutire ventrală; Exercițiile sunt dintre cele aplicate și în sala de
gimnastică, dar adaptate pentru bazin; se poate practica înotul (bras, craul, fluture, delfin) ;

– kinetoterapie: exerciții active libere de asuplizare a coloanei vertebrale în întregime și pe
segmente, precedate de hidrokinetoterapie, exerciții posturale corectoare active și de
conștientizare pozițională, exerciții de stretching pentru anumite grupe musculare care să se
repete, de preferat, de 2 -3 ori în decursul zilei;
– electroterapie analgezică: joasă frecven ță, medie frecven ță, curent galvanic, unde scurte,
ultrasunet;
– termoterapie (pentru efectele antialgic și decontracturant);
– terapie ocupațională : evitarea jocurilor care solicită flexia trunchiului (popice, bowling,
biliard), alergările și salturile;
– masaj decontracturant, miorelaxant.

6.5. Programul kinetic propus
6.5.1. Obiective
Recuperarea funcțională a cotului are la bază obiectivele :
– combaterea durerii și a inflamației;
– limitarea redorii articulare;
– menținerea și corectarea supleței articulare;
– creșterea forței musculare periarticulare.

6.5.2. Exerciții
Fiecare pacient în parte a avut un program de exerciții bine stabi lit, în funcție de vârsta
sa, în funcție de restantul funcțional și în funcție de ocupație.
S-a urmări t ca durerea să fie evitată în etapele exercițiilor .
Faza I (3 -5 zile)
Această primă f ază a cuprin s intervenția ortopedico -chirurgicală , care a urmat după
traumatism , finalizându -se cu imobilizarea cotului , și a avut drept obiective: îmbunătățirea
mișcării articulare cu recâștigarea mobilității maxime de mișcare, diminuarea durerii și
inflamației, întâr zierea instalării atrofiei musculare.
Alături de medicația antialgică și antiinflamatoare din această fază s -a mai anex at:
– la îndrumarea medicului imobilizarea pe atele gipsate;
– poziția antideclivă a segmentului;
– remobilizarea articulațiilor libere ale membrului superior;
– metoda Moeberg;
– mobilizări active ale membrului superior opus;
– gimnastică respiratorie.
Faza II (de la a 5 -a zi încolo)

Fază reprezentată de perioada reînceperii mișcării de întreținere a cotului cu
suspendarea gradată și incompletă a imobilizării . În pri mă treaptă , această fază , cuprinde
exerciții pentru ameliorarea edemului și durerii.
Etapa I – tratarea edemului și durerii
Următoarele procedee vor fi folosite în timp ce segmentul va fi imobilizat :
– 1) pentru a ușura întoarcerea veolimfatică – poziții antideclive ;
– 2) toate articulațiile ce vor permite mobilizarea , vor fi supuse acestui proces, c u caracter
repetitiv la fiecare oră, interesând în particular articulatțiile distale, pentru a se dezvolta
o contracțe m usculară eficientă în timp ;
– 3) se va masa tegumentul și țesutul conjunctiv, folosindu -se tehnicile specifice ;
– 4) masajul pneumatic care ajută la întoarcerea venolimfatică și la eliminarea edemului,
acesta fiind efectuat cu ajutorul unor aparate ce vor acți ona prin compresii și
decompresii consecutive;
– 5) electroterapia excitomotorie:
o curenți de joasă și medie frecvența, contracții ritmice musculare fiind efectul lor ;
o are un beneficiu circulator și trofical local, fiind aplicată în cursul zilei ;
– 6) băi par țiale cu vârtejuri “WHIRL -POOL ” – care sunt aplic ate de 2-3 ori pe zi în
ședințe de 10 -15 minute , și sunt ompuse dintr -o termoterapie moderată conlucrată cu un
masaj lucrat de apa în continuă mișcare;
– 7) variate forme ale termoterapiei .
Pentru ca această etapă să fie realizată complet , va avea în componență următoarele
exerciții :
Exercițiul 1 : metoda MOEBERG .
Pacientul va fi în poziția inițială de decubit dorsal, membrul superior afectat cu fle xia
brațului din cot, mâna pe umărul opus.
Mâna pe umărul opus, cu cotul lângă trunchi se ține 5-10 minute .
Din 2 în 2 minute, membrul superior se ridică complet la zenit, timp de 5, 7, 9 secunde și
se efectuează 2-3 contracții izometrice care cuprind tot membru superior, durând 5-6 secunde.

Exerciții executate de membrul superior afectat din articulația subiacentă cu
obiectivul îmbunătățirii circulației sanguine.
Din decubit dorsal sau așezat se execut ă:
Exercițiul 2 : închiderea si deschiderea pumnului.

Exerciții executate de membrul superior afectat din articulația supraiacentă.
Din decubit dorsal sau așezat se execută:
Exercițiul 3: abducția brațului – se execut ă lent;
Exercițiul 4: antepulsia;
Exercițiul 5: adducția orizontală.

Exerciții excutate de membrul superior afect at, din articulația cotului.
Indiferent c ă imobilizarea cotului este prezentă , sau că pe perioada tratament ului se
întrerupe contenția, se vor lucra 5-6 exerciții izometrice pentru flexie – extensie pe zi pentru a
preveni pierde rea forței muscular e. În absența acestor exerciți , din forța musculară se pierde
cam 30%.
Exercițiul 6 – implică flexori i:
➢ activitate: poziția inițială – așezat, cot imobilizat în aparat gipsat ;
• tehnica 1 – menținerea poziției inițiale;
• tehnica 2 – relaxare;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – izometrie biceps brahial;
• tehnica 2 – relaxare biceps ;
➢ element: aparatul gipsat;
• comanda verbală ;
➢ dozare : 5-6 repetări, 1-2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 7 – implică extensori:
➢ activitate : poziția inițială – așezat, cot imobilizat în aparat gipsat, flectat la 90ș.
• tehnica 1 – menținere;
• tehnica 2 – relaxare;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – izometrie tr iceps brahial;
• tehnica 2 – relaxare ;
➢ element: rezistența dată de aparatul gipsat , comanda verbală ;
➢ dozare : 5-6 repetări, 1-2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.

Etapa a II -a – recâștigarea amplitudinii de mișcare în articulația cotului
Importanța cea mai mre a acestui obiectiv este de a -l ajuta pe pacient să -și recapete
abilitățile utile în activitățile zilnice : să mănânce, să se îmbrace, să se spele.
Exerciții pentru creșterea amplitudinii de mișcare în direcția flexiei :
Lucrarea exe rcițiilor se face evolutiv , repetându -se de câteva ori pe zi , și efectu ate din
poziții diferite ale corpului și brațului.
Flexia s -a asoci at cu supinația , iar extensia cu pronația . S-a început cu 3 -4 repetări a câte
1-2 serii, iar apoi s -a urmărit creșterea progresivă a numărului de repetări și serii până s -a ajuns
la 6-8 repetări a câte 2 -3 serii. Iar rezistența aplicată la mișcare a avut un caracter particular ,
fiind influențată de rezultatele obținute în urma aplicării testelor.

Etapa a III-a – creșterea forței musculare
Programul de exerciții al etapelor 2 și 3 este aproximativ identic . Diferența dintre această
etapă și cea precedentă este c ă rezistența va fi marită drastic, în funcție de rezultatele obținute
de fiecare pacient în parte în urma testărilor.
Exercițiul 1:
➢ activitate : poziția inițială – așezat, priza pe partea anterioară a antebrațului în 1/3 distală,
contrapriză pe partea posterioară a brațului, 1/3 distală :
• tehnica 1 – flexia brațului din cot;
• tehnica 2 – revenire la poz iția inițială;
• tehnica 3 – tehnica 4 unde se repetă tehnica 1, apoi tehnica 2, mărind
treptat amplitudinea de mișcare ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• comanda: "Îndoaie brațul!";
• tehnica 2 – contracție excentrică biceps;
• comanda: "Întinde brațul!";
• tehnica 3 , tehnica 4 identice – mărind treptat amplitudinea de
mișcare ;
➢ element: tehnica inversarea agonistică (IA) ;
➢ dozare : 6 repetări, 2 serii, 1 minut pauză, ritm ¼ .

Exercițiul 2:
➢ activitate: poziția inițială – pacientul în decubit dorsal, priză la nivelul 1/3 distale a
antebrațului, contrapriza kinetoterapeutului la nivelul extremității proximale a brațului
cerându -i-se pacientului:
– tehnica 1 – flexia antebrațului pe braț, contra unei rezistențe impuse de
kinetoterapeut;
– tehnica 2 – menținere;
– tehnica 3 – revenire la poziția inițială, contra unei rezistențe impuse de
kinetoterapeut ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracția concentrică a bicepsului;
• tehnica 2 – izometrie;
• tehnica 3 – contracția excentrică a bicep sului ;
➢ element : tehnica inversarea lentă cu opunere (ILO) ;
➢ dozare : 6 repetări, 2 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 3:
➢ activitate : poziția inițială – pacient așezat, kinetoterapeutul homolateral de pacient
realizează priza în treimea distală a antebrațului, pe fața anterioară, contrapriza pe fața
posterioară a brațului.
• tehnica 1 – menținere pe flexie;
• tehnica 2 – menținere pe extensie;
• tehnica 3 , tehnica 4 – se repetă tehnica 1 , tehnica 2 fără pauză ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – izometrie pe flexorii cotului;
• tehnica 2 – izometrie pe extensorii cotului;
• tehnica 3 – tehnica 4 identică cu – tehnica 1 , tehnica 2 ;
➢ element: tehnica izometria alternantă (IzA) ;
➢ dozare : 8 repetări, 2 serii, 30 secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 4:
➢ activitate: poziția i nițială în decubit dorsal, brațul în flexia de 90ș, brațul flectat din cot
la limita dată de afecțiune, priza kinetoterapeutului la nivelul 1/3 distale, fața posterioară
a antebrațului, contrapriza în 1/3 distală, fața posterioară a brațului cerându -i-se
pacientului:

▪ tehnica 1 – contracție izometrică pentru extensorii brațului din cot;
▪ tehnica 2 – relaxare;
▪ tehnica 3 – flexia brațului din cot ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – izometrie triceps;
• tehnica 2 – relaxare;
• tehnica 3 – contracție concentrică biceps ;
➢ element: tehnica hold -relax, varianta antagonistă pentru biceps brahial ;
➢ dozar e: 8 repetări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼ .
Exercițiul 5:
➢ activitate : poziția inițială – așezat, brațul flectat din cot, antebraț în pronație, mâna pe
mingea Bobath ;
• tehnica 1 – extensia antebrațului pe braț, extensia brațului cu
rostogolirea mingii Bobath înapoi;
• tehnica 2 – revenire la poziția inițială ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps, contracție concentrică
dorsal mare;
• tehnica 2 – contra cție excentric ă triceps, dorsal mare ;
➢ element : comanda verbală, mingea Bobath ;
➢ dozare : 8 repetări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 6:
➢ activitate: poziția inițială în decubit dorsal, kinetoterapeutul homolateral de pacient,
realizează priza pe partea anterioară a antebrațului în treimea distală, și contrapriza la
nivelul brațului ;
• tehnica 1 – flexia brațului din cot;
• tehnica 2 – extensia brațului din cot contra unei rezistențe manuale;
• tehnica 3 – relaxare;
• tehnica 4 – extensia brațului din cot ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• tehnica 2 – contracție concentrică triceps;
• tehnica 3 – relaxare;

• tehnica 4 – contracție excentrică biceps ;
➢ element : tehnica hold – relax , antagonist pentru biceps brahial ;
➢ dozare: 6-8 repetări, 2 serii, 1 minut pauză, ritm ¼.
Exercițiul 7:
➢ activitate : poziția inițială – stând cu spatele spre spalier, brațul flectat din umăr la 90ș,
antebrațul flectat cât permite afecțiunea, cotul privește înainte;
– pacientul ține în mână capătul unui elastic TERR A-BAND,
fixat cu celălalt capăt de spalier în spatele pacientului și se execută extensii ale
antebrațului pe braț contra rezistenței date de banda elastică ;
• tehnica 1 – extensia brațului din cot;
• tehnica 2 – menținere;
• tehnica 3 – revenire la poziția inițială ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps;
• tehnica 2 – izometrie triceps;
• tehnica 3 – contracție excentrică triceps ;
➢ element: elastic TERRA -BAND ;
➢ dozare : 8 re petări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 8:
➢ activitate: poziția inițială în decubit dorsal, brațul în flexia de 90ș, brațul flectat din cot
la limita dată de afecțiune, priza în 1/3 distală, fața anterioară a antebrațului, contrapriză
la nivelul 1/3 distale, fața posterioară a brațului cerându -i-se pacientului:
• tehnica 1 – contracție izometrică pentru flexorii brațului din cot;
• tehnica 2 – relaxare;
• tehnica 3 – extensia brațului din cot ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – izometria bicepsului brahial;
• tehnica 2 – relaxare;
• tehnica 3 – contracție concentrică triceps ;
➢ element : tehnica hold -relax , agonist pentru biceps brahial ;
➢ dozare : 8 repetări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.

Exercițiul 9:
➢ activitate : poziția iniția lă în decubit dorsal, antebrațul flectat la 90ș, priza
kinetoterapeutului la nivelul articulației radio -ulnare distale, contrapriză la nivelul 1/3
distale a brațului cerându -i-se pacientului:
▪ tehnica 1 – supinația antebrațului contra rezistentei impuse de terapeut;
▪ tehnica 2 – menținere;
▪ tehnica 3 – flexia antebrațului pe braț contra rezistenței impuse de terapeut ;
➢ tehnica
• tehnica 1 – contracție concentrică a supinatorilor;
• tehnica 2 – izometrie a supinatorilor;
• tehnica 3 – contracție concentrică bicepsului brahial ;
➢ element :
– tehnica SI pentru flexie (secvențialitate pentru întărire);
– comandă verbală;
– rezistenta impusă de kinetoterapeut ;
➢ dozare : 7-8 repetări, 3 serii, 1 minut pauză , ritm ¼.
Exercițiul 10:
➢ activitate : poziția inițială în decubit dorsal, antebrațul flectat la 90ș, priza
kinetoterapeutului la nivelul articulației radio -ulnare distale, contrapriza la nivelul 1/3
distale a brațului cerându -i-se pacientului:
▪ tehnica 1 – pronația antebrațului contra rezisten ței impuse de terapeut;
▪ tehnica 2 – menținere;
▪ tehnica 3 – extensia antebrațului pe braț contra rezistenței impuse de terapeut ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracție concentrică a pronatorilor;
• tehnica 2 – izometrie a pronatorilor;
• tehnica 3 – contracție concentrică tricepsului brahial ;
➢ element:
– tehnica: SI pentru extensie (secvențialitate pentru întărire);
– comandă verbală;
– rezistență impusă de kinetoterapeut ;
➢ dozare : 7-8 repetări, 3 serii, 1 minut pauză , ritm ¼.

Exercițiul 11:
➢ activitate: poziția inițială – așezat, antebrațele supinate, în mâini se ține un baston ;
• tehnica 1 – flexia antebrațului pe braț;
• tehnica 2 – extensia antebrațului pe braț ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• comanda: "Flectează brațul! ";
• tehnica 2 – contracție excentrică biceps;
• comanda: "Extinde brațul încet!" ;
➢ element : comandă verbală, baston ;
➢ dozare : 6 repetări, 2 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 12:
➢ activitate : poziția inițială în decubit dorsal, brațele pe lângă corp, antebraț în supinație,
cot extins, pacientul ține în mâna capătul unui elastic, celălalt capăt fixat în podea :
• tehnica 1 – flexia brațului din cot;
• tehnica 2 – deflexia brațului din cot ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• tehnica 2 – contracție excentrică biceps ;
➢ element : elastic ;
➢ dozare : 8 repetări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 13 :
➢ activitate: poziția inițială de așezat, palmele în sprijin lângă corp:
• tehnica 1 – deflexia brațelor în sprijin;
• tehnica 2 – menținere;
• tehnica 3 – revenire la poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps;
• tehnica 2 – izometrie triceps;
• tehnica 3 – contracție excentrică triceps ;
➢ element:
▪ tehnica inversare agonistică (IA);
▪ greutatea corporală ;

➢ dozare : 8 repetări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 14:
Tehnica Kabat – diagonala 2 de extensie a membrului superior.
Exercițiul 15:
Tehnica Kabat – diagonala 1 de extensie, faza finală.

Etapa a IV -a – refacerea stabilității, mișcărilor controlate, abilității pentru
funcționalitatea mâinilor
A. Exerciții pentru stabilitate
Exercițiul 16:
➢ activitate: poziția inițială – patrupedie pe un plan balanț, se execută:
• tehnica 1 – mutarea centrului de greutate pe membrul superior drept,
menținând cotul stabil;
• tehnica 2 – mutarea centrului de greutate pe membrul superior stâng,
menținând cotul stabil ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – cocontracția musculaturii membrul superior drept;
• tehnica 2 – cocontracția musculaturii membrul superior stâng ;
➢ element : comandă verbală, planul balanț, greutatea corpului ;
➢ dozare : 8-10 repetări, 5 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 17:
➢ activitate: poziția inițială – așezat, kinetoterapeutul hom olateral de pacient, realizează
priză în treimea distală a antebrațului cu o mâna pe fața anterioară și cu cealaltă mană
pe fața posterioară :
• tehnica 1 – în menținere comanda : "Flectează antebrațul pe braț!";
• tehnica 2 – în menținere comanda : "Extinde antebrațul pe braț!";
• tehnica 3 , tehnica 4 – se trece într -un alt punct al arcului de mișcare
și se repetă tehnica ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – izometrie pe flexie;
• tehnica 2 – izometrie pe extensie ;
➢ element :
– izometria alternantă (IzA);

– comandă verbală ;
➢ dozare: 8-10 repetări, 5 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 18:
➢ activitate: poziția inițială – pacientul cu spatele la 30 cm de perete, antebrațele flectate
ușor, palmele aplicate pe perete cerându -i-se:
• tehnica 1 – extensia brațului cu deflexia antebrațului pe braț,
executând mișcarea de împingere în perete;
• tehnica 2 – revenire la poziția inițială ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps și marele dorsal;
• tehnica 2 – relaxare ;
➢ element :
– tehnica : contracții repetate (CR);
– comandă verbală: peretele.
➢ dozare : 8-10 repetări, 5 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 19:
➢ activitate : poziția inițială – patrupedie, se execută:
• tehnica 1 – mutarea centrului de greutate pe membrele superioare,
menținând cotul stabil;
• tehnica 2 – mutarea centrului de greutate spre membrul inferior,
menținând cotul stabil ;
➢ tehnica:
– tehnica 1 – cocontracția musculaturii abdominale și membrelor superioare;
– tehnica 2 – cocontracția musculaturi i abdominale și membrelor superioare ;
➢ element : comanda verbală, greutatea corpului ;
➢ dozare : 8-10 repetări, 5 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.

B. Exerciții pentru abilitate
Exercițiul 20:
➢ activitate : poziția inițială – așezat cu mâna pe coapsă, un obiect aflat pe masă înaintea
pacientului :
• tehnica 1 – întinderea mâinii spre obiect;
• tehnica 2 – apucarea obiectului și plasarea lui pe coapsă ;

➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție excentrică biceps brahial;
• tehnica 2 – contracție concentrică biceps brahial ;
➢ element : comanda verbală ;
➢ dozare : 8-10 repetări , 5 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 21:
➢ activitate : poziția inițială – stând pe genunchi, cu fața la oglindă, mâinile pe mingea
Bobath, umărul flectat la 90°, se execută rostogolirea mingii cu:
• tehnica 1 – ducerea mingii înainte;
• tehnica 2 – aducerea ei lângă corp ;
➢ tehnica :
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps brahial;
• tehnica 2 – contracție concentrică biceps brahial ;
➢ element : comanda verbală, mingea Bobath;
➢ dozare : 8-10 repetări, 5 serii, 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 22:
➢ activitate : poziția inițială – așezat, brațul pe lângă corp, cu o minge medicala de 2 kg în
mâini așezată pe coapsă :
• tehnica 1 – flexia coatelor cu ducerea mingii la piept;
• tehnica 2 – extensia coatelor cu aruncarea mingii;
• tehnica 3 – revenire în poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• tehnica 2 – contracție excentrică biceps;
• tehnica 3 – relaxare ;
➢ element : minge ;
➢ dozare : 6-8 repetări , 5 serii, 1 minut pauză , ritm ¼.
Exercițiul 23: poziția inițială : șezând, pacientul joaca șah.
Exercițiul 24 : poziția inițială: exersarea mișcărilor specifice ștergerii prafului sau a
geamurilor.
Exercițiul 25 : poziția inițială: pense bidigitale și polidigitale de prindere a curelei din jurul
brâului.
Exercițiul 26 : imitarea gesturilor alimentare.

Exercițiul 27 : exerciții de îmbrăcare și dezbrăcare.
Exercițiul 28 : exerciții de imitare a gesturilor gospodărești: călcat, tocat, cusut, spălat vase,
servit masa.
Exercițiul 29 :
➢ activitate : poziția inițială – stând depărtat, brațele flectate la 90ș, coatele extinse, mâi nile
în pronație prind mingea Bobath, ce e susținută pe perete ;
➢ tehnica:
▪ tehnica 1 – rularea în sus pe perete a mingii cu mâinile în pronație;
▪ tehnica 2 – rularea în jos pe perete a mingii cu mâinile în pronație;
▪ tehnica 3 – revenire în poziția inițială ;
➢ element : comanda verbală, mingea Bobath ;
➢ dozare : 8-10 repetări, 5 serii, pauză 1 minut, ritm 2/4.
Exercițiul 30 :
➢ activitate: poziția inițială – așezat, brațele aduse, kinetoterapeutul în fața pacientului,
mâinile lor sunt împreunate, kinetoterapeutul opune rezistență doar la mișcarea de
extensie, imitând mișcarea de tăiat lemne :
• tehnica 1 – flexia cotului;
• tehnica 2 – extensie cot;
• tehnica 3 – revenirea în poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• tehnica 2 – contracție concentrică triceps;
• tehnica 3 – relaxare ;
➢ element : rezistența apei, priza, contrapriza ;
➢ dozare : 6-8 repetări, 3 s erii, 30 de secunde pauză , ritm 2/4.

Program de hidrokinetoterapie
Exerciții pentru articulația cotului
Etapa a II -a – recâștigarea amplitudinii mișcării
Exercițiul 1:
➢ activitate : poziția inițială – ortostatism în bazinul adânc, brațul lângă corp :
• tehnica 1 – flexia cotului cu supinație;
• tehnica 2 – deflexia cotului cu pronație.

➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică biceps;
• tehnica 2 – contracție excentrică biceps ;
➢ element: vocea kinetoterapeutului, rezistența apei, viteza de execuție ;
➢ dozare: 8 -10 repetări , 2 serii, 20 -30 de secunde pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 2:
➢ activitate: poziția inițială – ortostatism, brațul lângă corp, cotul flectat, antebraț în
supinație :
• tehnica 1 – extensia cotului cu pronația antebrațului;
• tehnica 2 – revenirea în poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps;
• tehnica 2 – contracție concentrică biceps ;
➢ element : comanda verbală, rezistența apei ;
➢ dozare : 8 repetări, 3 serii, 20 -30 de secunde pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 3 – în bazin trefla:
➢ activitate: poziția inițială – patrupedie cu așezarea mâinilor pe fundul bazinului :
• tehnica 1 – flexia brațelor din cot;
• tehnica 2 – menținere;
• tehnica 3 – revenirea în po ziția inițială (deflexia brațelor din cot) ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție excentrică triceps;
• tehnica 2 – izometrie;
• tehnica 3 – contracție concentrică triceps ;
➢ element : rezistența apei ;
➢ dozare : 5-10 repetări, 2 serii, 30 de secunde – 1 minut pauză , ritm 2/4.
Exercițiul 4:
➢ activitate : poziția inițială – așezat, brațul lipit de corp, cotul flectat, antebrațul în poziție
intermediară, în treflă :
• tehnica 1 – pronația antebrațului;
• tehnica 2 – revenirea în poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică pronatori;

• tehnica 2 – contracție concentrică supinatori ;
➢ element: comanda verbală, rezistența apei ;
➢ dozare : 8 repetări, 2 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.
Exercițiul 5.
➢ activitate : poziția inițială – așezat,. o minge de plaja în mâna pacientului :
• tehnica 1 – deflexia brațului din cot, cu împingerea mingii spre
fundul bazinului;
• tehnica 2 – menținere;
• tehnica 3 – revenirea în poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică trice ps;
• tehnica 2 – izometrie triceps;
• tehnica 3 – contracție excentrică triceps ;
➢ element : minge, rezistența apei ;
➢ dozare : 6-8 repetări, 3 serii, 1 minut pauză , ritm 4/4.
Exercițiul 6:
➢ activitate : poziția inițială – așezat, mâinile pe fundul bazinului :
▪ tehnica 1 – mutarea șezutei lateral (mers în șezând pe fundul bazinului);
▪ tehnica 2 – revenirea în poziția inițială ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contracție concentrică triceps;
• tehnica 2 – relaxare ;
➢ element: rezistența apei, greutatea corporală ușurată ;
➢ dozare : 6-8 repetări , 3 serii, 30 de secunde pauză .
Exercițiul 7:
➢ activitate: poziția inițială – așezat, brațul lipit de corp, cotul flectat, în mâna brațului
afectat se ține un liniar de 30 centimetri lat și se execută ritmi c mișcarea de prono –
supinație.
• tehnica 1 – supinație antebraț;
• tehnica 2 – pronație antebraț;
• tehnica 3 , tehnica 4 – asemanator cu tehnica 1 , tehnica 2 ;
➢ tehnica:
• tehnica 1 – contrac țe concentrică pe musculatura supinatoare;

• tehnica 2 – contracție concentrică pe musculatura pronatoare ;
➢ element : rezistența apei, comanda verbală ;
➢ dozare: 6 -8 repetări, 3 serii, 30 de secunde pauză , ritm ¼.

Faza IV
Exerciții pentru progresia ansamblului de activități zilnice (ADL – „ Activities of Daily
Living”) si prehensiunii, exerciții pentru redobândirea profesionalismului, pentru cei care
muncesc în efort intens, pentru cei cu abilit ăți cum sunt sportivii , desenatori, instrumentiști, în
cazul în care antrenamentele gesticii trebuie intensificate.
Această fază nu este imperioasă pentru toți pacienții, faza a III-a fiind suficient ă pentru
cea mai mare parte a pacienților cu rezultatele bune , atât din punct de vedere funcțional cât și
al capa cității de munc ă.
Această fază presupune execut area exerciții lor ce-l obișnuiasc pe pacient să se ajut e
singur să redevină independent în activitățile zilnice frecvente cum ar fi spălat, îmbrăcat,
mâncat etc.
Utiliza rea ergoterapi ei se va folosi .
Exercițiul 1: utilizarea șurubelniței .
Exercițiul 2: jucat șah.
Exercițiul 3: ștergerea prafului .
Exercițiul 4: exersarea mișcărilor pentru ștergerea prafului .
Exercițiul 5: ștergerea geamurilor .
Exercițiul 6: tăiatul cu ferăstrăul de mână .
Exercițiul 7: exerciții pentru dezvoltarea pensei bidigitale si polidigitale – prinderea unei curele
din jurul brâului, prinderea unor ace de pe masă, etc.5
Sporturi: tenis de masă , înot.6

5 http://www.scritub.com/medicina/ROLUL -MIJLOACELOR -KINETICE -IN-62614.php
6 Cordun, Mariana, Kinetologie medicală , București, Editura Axa, 1999, pag. 197 -394.

Capitolul VII – Prezentarea și interpretarea rezultatelor
Durata tratamentului de recuperare a fost cuprinsă între 1-30 de zile pentru acești
pacienții.
TABELUL 7.1: Amplitudine de mișcare articulară
Nr.
crt. Nume
Prenume Flexie
în grade Deficit de extensie
în grade Sectorul amplitudinii de mișcare
în grade
Inițial Final Inițial Final Inițial Final Beneficiu
1. C.V. 85°
115° 30° 5° 55° 110° 55°
2. C.C. 65° 90° 40° 20° 25° 70° 45°
3. M.I. 85° 120° 25° 0° 60° 120° 60°
4. D.L. 75° 90° 35° 20° 40° 70° 30°
5. P.C. 75° 100° 20° 10° 55° 95° 40°
6. V.V. 80° 95° 50° 30° 30° 65° 35°
7. P.A. 88° 118° 25° 10° 63° 108° 45°
8. L.D. 85° 115° 35° 5° 50° 110° 60°
9. B.B. 90° 120° 10° 0° 80° 120° 40°
10. A.S. 70° 90° 30° 15° 40° 75° 35°
Total grade beneficiu 445°

TABELUL 7.2: Testarea muscular ă manual ă
Nr.
crt. Nume
Prenume Flexori Extensori
Inițial Final Inițial Final
1. C.V. -3 4 3 4
2. C.C. 2 3 -2 +3
3. M.I. 3 4 3 +4
4. D.L. 2 3 3 4
5. P.C. 3 4 +3 4
6. V.V. 2 3 2 3
7. P.A. +3 4 +3 +4
8. L.D. 3 +4 3 +4
9. B.B. 3 +4 3 +4
10. A.S. 2 +3 2 4

TABELUL 7.3: Grad de independență funcțională
Nr
Crt Nume
Prenume Funcții GIF
Alimentație Îngrijirea
corporal ă
( spălat
dinți, etc.) Îmbăierea Îmbrăcatul
regiunii
corporale
superioare Îmbrăcatul
regiunii
corporale
inferioare Utilizarea
toaletei Total
I F I F I F I F I F I F I F
1. C.V. 6 7 6 7 7 7 7 7 6 7 6 7 38 42
2. C.C. 4 6 4 6 5 6 4 6 4 6 4 6 25 36
3. M.I. 5 6 5 6 6 7 6 7 5 6 5 7 32 39
4. D.L. 4 6 4 6 6 7 6 7 5 6 5 6 30 38
5. P.C. 5 6 5 6 7 7 6 7 6 7 6 7 35 40
6. V.V. 4 6 4 6 5 6 5 6 4 6 4 6 26 36
7. P.A. 5 6 5 6 7 7 7 7 6 7 6 7 36 40
8. L.D. 6 7 6 7 7 7 7 7 6 7 6 7 38 42
9. B.B. 5 7 5 7 7 7 7 7 6 7 6 7 36 42
10. A.S. 4 6 4 6 5 7 5 6 4 6 5 7 27 38

TABELUL 7.4: Gesturi fundamentale ale membrului superior afectat

7.1. Reprezentarea grafică a rezultatelor
Grafic nr. 7.1: Amplitudinea de mișcare articular ă pentru mișcarea de flexie

În mișcarea de flexie, pacienții au obținut rezultate foarte bune în corecția amplitudinii
articulare. Cele mai bune unghiuri au fost obținute de cinci pacienți ( C.V., M.I., P.A., L.D.,
B.B. ), doi dintre ei ( M.I., B.B. ) obținând unghiuri de 120 °.

Grafic nr. 7.2: Amplitudinea de mișcare articular ă pentru deficit de extensie.

Aproximativ tuturor pacienților li s-a ameliorat deficitul de extensie, mai puțin pacientei
V.V. . Trei pacienți ( C.C., D.L., A.S. ) au avut rezultate bune în urma tratamentului
fiziokinetoterapeutic, iar cinci pacienți ( C.V., M.I., P.C., P.A., B.B.) au avut rezultate foarte
bune, doi di ntre ei ( M.I., B.B. ) recuperând complet deficitul de extensie.
60°65°70°75°80°85°90°95°100°105°110°115°120°
C.V. C.C. M.I. D.L. P.C. V.V. P.A. L.D. B.B. A.S.85°
65°85°
75° 75°80°88°85°90°
70°115°
90°120°
90°100°
95°118°115°120°
90°Amplitudine articulară în grade
Nume pacientAmplitudinea de mișcare articulară pentru mișcarea de
flexie
Inițial Final
°5°10°15°20°25°30°35°40°45°50°55°
C.V. C.C. M.I. D.L. P.C. V.V. P.A. L.D. B.B. A.S.30°40°
25°35°
20°50°
25°35°
10°30°
5°20°
0°20°
10°30°
10°
5°
0°15°Amplitudine articulară în grade
Nume pacientAmplitudinea de mișcare articulară pentru
deficit de extensie
Inițial Final

Grafic nr. 7.3: Forța mușchilor flexori ai cotului.

Toți pacienții au obținut rezultate, datorită tratamentuli fiziokinetoterapeutic, șase dintre
ei ( C.V, M.I., P.C., P.A., L.D., B.B.) o bținând o valoare bună, dintre aceștia, doi obținând o
valoare bună spre normal ( L.D., B.B. ) . Ceilalți patru pacienți au obținut rezultate acceptabile
( C.C., D.L., V.V., A.S. ).

Grafic nr. 7.4: Forța mușchilor extensori ai cotului.

Din graficul numărul 7.4, se observă că s -au obținut rezultate cu valori acceptabile la
doi pacienți ( C.C., V.V .), și valori bune la restul pacienților.

C.V. C.C. M.I. D.L. P.C. V.V. P.A. L.D. B.B. A.S.-3
23
23
2+3
3 3
24
34
34
34+4 +4
+3Forța musculară
Nume pacientForța mușchilor flexori ai cotului
Inițial Final
C.V. C.C. M.I. D.L. P.C. V.V. P.A. L.D. B.B. A.S.3
-23 3+3
2+3
3 3 34
+3+4
4 4
3+4 +4 +4
4Forța musculară
Nume pacientForța mușchilor extensori ai cotului
Inițial Final

Grafic nr. 7.5: Grad de independență funcțională.

Gradul de independență funcțională a fost îmbunătațit pentru toți pacienții, trei dintre ei
atingând valoarea maximă (C.V., L.D., B.B.) .

Grafic nr. 7.6: Gestu ri fundamentale modificate – „DA”.

În urma tratamentului aplicat, toți pacienții și -au îmbunătățit gestica. Astfel se poate
observa că din cei 10 pacienți, 3 și -au normalizat gestica ( C.V., L.D., B.B. ), ceea ce reprezintă
faptul că tratamentul a avut o influență favorabilă ; iar o pacientă ( V.V. ) a rămas cu un număr
mare de gesturi fundamentale modificate din cauza deficitului de extensie.
1015202530354045
C.V. C.C. M.I. D.L. P.C. V.V. P.A. L.D. B.B. A.S.38
25323035
26363836
2742
36393840
364042 42
38Valoare
Nume pacientGrad de independență funcțională
Inițial Final
0123456
C.V. C.C. M.I. D.L. P.C. V.V. P.A. L.D. B.B. A.S.46
56
46
456
5
02
1 124
1
0 02Numar -DA
Nume pacientGesturi fundamentale modificate -DA
Inițial Final

Capitolul VIII Concluzii
8.1. Discuții
Fizioterapia postoperatorie trebuie instituită cât ma i devreme în asociere cu medicația
antialgică, antiinflamatoare și sedative, pentru a scadea gradul de durere al fiecărui pacient.
Când exercițiile active sunt dificil de efectuat din cauza durerii, se vor implementa exercițiile
pasive în programul de fiz ioterapie. În final, rigiditatea cotului este o complicație frecventă a
traumatismelor cotului, la rigiditate contribuind diverși factori. Prevenirea este cea mai bună
opțiune și trebuie instituită cât mai devreme în tratarea traumatismelor cotului. Tratam entul
neoperator a avut rezultate bune în toate cazurile selectate. Alegerea procedurii chirurgicale se
bazează pe patologia rigidității și pe preferința chirurgului. Fizioterapia postoperatorie joacă un
rol extrem de important în rezultatul final.
8.2. Concluzii
Majoritatea pacienților vor atinge un interval funcțional total de mișcare în termen de
12 luni de la traumatismul cotului. Cele mai simple și mai sigure opțiuni pentru a atinge
intervalul ar trebui alese inițial și în mod clar . Prin urmare, managementul conservator ar trebui
să fie prima alegere a tr atamentului , întrucât este complex prin asocierea cu hidrokinetoterapia
si terapie ocupa țională. Acest proces trebuie inițiat precoce cu accent pe kinetoterapie pentru a
încerca să prevină rigiditatea articulațiilor, iar reabilitarea trebuie să fie continu ată timp de cel
puțin 6 luni, urmărind ameliorarea tuturor semnelor clinice luate în evidență: durere,
amplitudine articulară și forță musculară, edem, tulburări vaso -motorii. Numai atunci când un
cot rigid s -a dovedit a fi refractar la fizioterapia de lun gă durată, ar trebui să fie luată în
considerare intervenția chirurgicală. Iar tratamentul conservator trebuie aplicat, în mod
obișnuit , înainte de încercarea eliberării chirurgicale a cotului rigid, deoarece operația prezintă
riscuri semnificative de comp licații postoperatorii.
Evitarea leziunilor cotului, slăbiciunea musculară și dezechilibrul sunt măsuri de
precauție pentru reducerea factorilor de risc. Imagistica avansată iar evaluările funcționale pot
confirma diagnosticul și ajută la luarea deciziei tratamentului non-chirurgicale sau intervenție i
chirurgical e. Ace asta din urmă trebuie luat ă în considerare atunci când tratamentul conservator
nu reușește asigura rea unei alinări simptomatic e.