ELVIRA R 246 Unitat e ISTOR I CORE L I.1 Ist pregătire istoriei î n Prezent u cu probl e [625413]

ELVIRA R

246 Unitat e
ISTOR I
CORE L

I.1

Ist
pregătire
istoriei î n
Prezent u
cu probl e
a antec e
lucidă as
condițiilo
tendința

– “Istoria
– “Istoria
– ”Istoria
– ”Istoria

Av
completă
începân d
cunoasc
și ce s- a
unei co n
național e
asumar e
publică.
cunoștin
cu cerinț
istoria c o
îndeose b

Citiți afir
dumnea v
parcurs u

St
mai ale s

2 N. Ior ga.
ROTUNDU
ea de învăț
IA ÎN C A
LAȚII CU A
1. LOCUL ȘI RO
toria, ca dis
ea acestuia p
n înțelegerea
ul trăit este î n
ematica și im
edentelor ca r
supra preze n
or existente î
spre schim b
Importanța c
este dascălu
este cea m a
e viața ome
ne face mai
vând în ved
ă a person a
d cu învățăm
ă istoricul fa
a realizat de- a
nștiințe activ e
e. Istoria pr o
ea unei mo șt
Istoria vize a
țelor din toa t
țele vieții con
ontribuie la s
bi prin forma
TEMĂ DE R
rmațiile citat e
voastră și id
ul școlarității.
tudiul istoriei
s pentru a pr o

, (1911 ), Gene r
țare 1.
ADRUL C U
ALTE DIS C
OLUL ISTORIE
ciplină de î n
pentru viață.
a prezentului ,
n strânsă int
mperativele e
re au genera
ntului care n e
în vederea a
bare, care es t
cunoașterii is t
ul vieții.” (Cic
ai folositoare
nească, prob
sociabili, m a
ere rolul im p
alității uman e
mântul primar
miliei, al co m
a lungul tim p
e, care să aso
omovează s
teniri cultur a
ază atât latu r
te sferele ex
ntemporane,
stimularea i n
rea deprind e
REFLECȚIE
e în text, a p
entificați cel

oferă posib
oiecta un vii t

ralități cu privir eURRICUL U
CIPLINE DI
I ÎN CURRICU L
nvățământ, a
Încă din cel
, afirmându- s
erdependen ț
ei nu pot fi în
t-o sau au i n
e încon joară
asigurării un e
te o trăsătură
toriei a fost s
cero)
dintre preoc
blemele de o
ai altruiști, ma
portant pe c
e, aceasta f
. Prin învățar
munității loca l
pului. Mai m u
ocieze ideal u
scopuri soci a
ale și de civ i
ra cognitivă,
xistenței soci a
cu pro grese
nteresului pe n
erii de a sinte

parținând lui
puțin o situ
ilitatea de a
tor mai bun.
e la studiile ist oUM-ULUI P
N PLANU L
LUM PENTRU Î N
are un rol d e
e mai vechi
se pe drept c
ță cu trecutu
țelese de el e
nfluențat asu p
nu se poat e
ei ordini soci a
ă caracteristi c
subliniată de-
upările intel e
dinioară sunt
ai iubitori de
care l-a avu t
figurează ca
rea istoriei, c
le, naționale
ult decât atât ,
urile umanit ă
ale, cultural e
ilizație, prac t
cât și pe c e
ale, a capac
ele științifice
ntru știință ș
tiza, ar gume
Cicero, Sall
ație în care
reflecta asu
Tocmai de a
orice, București,PENTRU Î
L DE ÎNVĂȚ
NVĂȚĂMÂNTU L
ecisiv în for m
timpuri s-a r
cuvânt că isto
l, iar actualit
evi fără o cu n
pra plăsmui r
e detecta cal
ale mai dem
că a societăț
-a lun gul tim p
ectuale.” (Sal
t de acum, î n
om și de viaț
t și îl are i s
a disciplină d
copiii sunt a ju
și universal e
, istoria este
ții cu cele al e
e, civice, pr e
ticarea cetăț
ea rațional-a f
ităților intele c
și tehnolo gi
și la formare a
enta și interp r
ustius și N.
ați valorific a
pra trecutul u
aceea, învăța
, p. 43 ÎNVĂȚĂMÂ
ȚĂMÂNT
L PRIMAR
marea pers o
recunoscut i m
oria este "m a
atea cu dim e
noaștere și în
rii ei. De ase m
ea spre viit o
ne, mai um a
ții omenești.
pului prin afi r
lustius )
n altă formă,
ță.” (Nicolae
storia în de z
distinctă și
utați să se c u
e, înțelegând
piatra de te m
e cetății, ale
ecum: dobâ n
țeniei active,
fectivă, contr
ctuale ale el e
ice. Alături d
a gândirii lo g
reta obiectiv f
Iorga. Rap o
at ceea ce a ț
ui pentru a î n
area istoriei aÂNTUL P
onalității ele v
mportanța cu
area carte" a
ensiunea ei c
nțelegere a t
menea, fără
or, spre tran s
ane, în con gr

rmații precu m
cu alți oame
Iorga) 2
zvoltarea co m
în curriculu m
unoască pe s
d ceea ce s- a
melie pentru
comunității lo
ndirea unei
participare a
ribuind la d e
evului în co n
de celelalte d
gice, a spirit u
fenomenele
ortați-vă la e
ți învățat la
nțelege prez e
ar trebui să oRIMAR;
vului și în
unoașterii
omenirii.
cotidiană,
trecutului,
o viziune
sformarea
ruență cu
m:
ni.” sau
mplexă și
m actual,
sine, să-și
a petrecut
formarea
ocale sau
identități,
a la viața
ezvoltarea
ncordanță
discipline,
ului critic,
istorice.
xperiența
istorie pe
entul, dar
ocupe un

loc privil
docume n
central î
respect e
toleranța
atenția a
ideolo gic
a antis e
manipul a
ultranațio
asigure
obiectivi t
discuție
cultural
accentu a
formare a
să își for
aspectel

În sinte z
disciplină
1. moște
cons t
2. dime
școal
3. impor t
și dep

I.2

În
cadrul c u
societat e
El
cu conțin
elevilor
transfor m
explicati v
Pr
istoriei î
îndepărta
Pornind
învățare

3 Recoma n
Europei
4 Progra megiat în ed u
ntele educa ți
în educația c
e diferențele
a, înțelegerea
asupra fapt u
c, de propa ga
emitismului. A
are, prin f a
onalism, pri n
dezvoltarea
tate și rezist e
a diferitelor
și al influe n
ată dimensi u
a conștiinței
rmeze propr
e sale local e

ză, la nivelul
ă de învățăm
enirea cultu
trucție europ e
nsiunea ci v
ă;
tanța didacti c
prinderile int e
2. PROGRAM A
învățământ
urriculum-ul u
e, alături de g
emente de c
nut istoric di n
cu unele d
ma în lecții
vă să fie fol o
rograma de i
în clasa a I V
at al localită
de la mod e
propuse re p

ndarea nr.15/2 0
ma de istorie pe n
ucația pentr u
ionale elabo
cetățenilor, c
culturale și
a și respect u
ului că pred a
andă sau de
Aceasta cu
alsificarea s
n negarea s a
capacităților
ență la mani
opinii, punc t
nțelor recipr o
une europe a
europene și
ia identitate
e, regionale, e
politicilor e d
mânt în contu r
rală comună
eană;
vică–dimens
cilor modern
electuale co m
A ȘCOLARĂ DE
tul române s
ui din învățăm
geografie, e d
conținut istori
n manualele d
intre cele m
de istorie ș
osită în așa fe
istorie în vi go
V-a familiari z
ții natale, al
elul didactic
prezintă, deo

001cu privire l a
ntru clasa a IV- au o cetățenie
rate la nivel
care trebuie
identitățile
ul reciproc, d
area istoriei
promovare a
atât mai m
au omisiun e
au omiterea
critice ale e
pulare, prin s
te de veder e
oce dintre ță
ană, focalizâ n
pe construc
individuală ș
europene și g
ducaționale
rarea dimen s
ă bazată pe
iunea cea m
e, axate pe e
mplexe.
E ISTORIE PEN T
sc actual, Is
mântul prim a
ducație civică
c se re găses
de Limba și l
mai semnific
și a ne glija
el încât să fie
oare începâ n
zarea elevil o
României ș
al istoriei, c
potrivă, etap
a studiul istoriei
a, aprobată prine activă și re
european3,
să fie resp o
naționale, s
emocrația, d
nu trebuie
a ideilor intol
mult cu cât
ea de dov e
unor fapte i s
elevilor, a a b
studiul critic
e, prin studi u
ări. În acel a
ndu-se pe e
ția europea n
și colectivă p
globale.
ale Uniunii E
siunii europe
tradițiile cult
mai „funcțion
elev, pe auto
TRU CLASA A
storia este p
ar la clasa a
ă și religie.
sc însă și în p
literatura ro m
ative mome
exersarea c
e atinse și ob
nd din anul ș
or cu teme
i al Europei,
conceput pe n
pe ale unui ti
în secolul XX I,
n O.M.E.N. nr. 5esponsabilă.
, potrivit căro
onsabili și im
să susțină a
drepturile om
să fie un i n
eranței, a c e
istoria poat e
ezi, prin di
storice. De a
bilităților de a
al evenime n
ul diferitelor d
ași timp, pr e
evenimentel e
nă, astfel înc
prin cunoaște
Europene s e
ne sub trei a
urale și iden
nală” și mai
onomia în î n
IV-A
prevăzută ca
IV-a, făcând
parcursul cl a
mână, care a u
nte sau pe
cititului, la a c
iectivele sp e
școlar 2016- 2
referitoare l
utilizând m i
ntru toată d
p specific d e
elaborată de C
5003/02.12.20 1ISTORI
Acest lucru
ora predare a
mplicați acti v
activ valori f u
ului ș.a. Ac e
nstrument d e
elor ultranațio
e deveni u ș
storsionare a
aceea, preda
a gândi aut o
ntelor contro v
domenii: pol i
edarea istori e
e și epocile
ât „să permi t
erea moșteni
e subliniază
specte:
titățile națion
pragmatică
nvățare a ac
a disciplină d
d parte din A
aselor anteri o
u un rol imp o
rsonalități d
ceste lecții
ecifice studiul
20174 propu n
a trecutul m
ijloace adec v
urata școlar
e antrename n
Comitetul de Mi
14 și se găseșteE ȘI DIDACTIC A
a fost subli
a istoriei ocu p
v în viața so
undamental e
elași docum e
e manipular e
onaliste, xen o
or un instr u
a interpretăr
rea istoriei t r
onom, de a m
versate, prin
itic, econom i
ei trebuie s
care au co n
tă cetățenilo
irii istorice c o
importanța i
nale și pe pr o
a predării i
cestuia și pe
de studiu di s
Aria curricula r
oare, în cadr u
ortant în fam i
in istorie. F
este bine c
ui istoriei.
ne ca scop a
mai apropiat
vate vârstei
ității, experi e
nt intelectua l
niștri din cadru l
e pe www.edu. rA ISTORIEI
247 niat și în
pă un loc
ocială, să
e precum
ent atra ge
e în scop
ofobe sau
ument de
rilor, prin
rebuie să
manifesta
luarea în
ic, social,
ă aibă o
ntribuit la
r Europei
omune în
storiei ca
ocesul de
istoriei în
abilitățile
stinctă în
ră “Om și
ul textelor
liarizarea
Fără a le
a lectura
al studierii
sau mai
acestora.
ențele de
l și ocazii
l Consiliului
ro

ELVIRA R

248 pentru v a
compet e

În elabo r
 modi f
durat
 contr
 recom
 rezul t
 valor i
 contr

Pr
construi t
predare –
domenii contem
p
procesul

 propu
pent r
 oferă
cele
 cupri n
o Co
o Co
o Co
o Su

Fo
trecutul natale)
ș
întemei a
educație
valorific a
care au c

5Recoma n
Învățării P
ROTUNDU
alorificarea e
ențele specifi c

rarea pro gram
ficările de s t
tei învățămân
ibuția istoriei
mandările re f
tatele unor c e
ificarea exp e
ibuția istoriei
rograma pre z
te astfel încâ
-învățare ad e
relevante p
porane. Sta n
ui de învățar
Programa șc
une compe t
ru o oră pe s
posibilitate a
prevăzute d
nde următoa
ompetențe g
ompetențe sp
onținuturi
ugestii meto d
orma actual ă
pornind de
și continuă cu
ază programa
ei, asumate
area bunelor
caracter de o

ndarea nr. 15/ 2
Permanente, Coexperiențelor
ce, activitățile
mei s-au av u
tructură a si s
ntului obli gato
la obiective l
feritoare la s t
ercetări refe r
erienței cadr e
la compete n
zintă, pe lân g
t să valorific e
ecvate cont e
pentru elev
ndardele cu r
re.
colară în vi go
tențe speci f
săptămână.
a profesorilo r
e pro gramă
arele elemen t
enerale
pecifice și ex
dologice
ă a pro grame
la situații fam
u teme care s
a integrează
prin le gislaț
practici de a
obligativitate

2001 a Consili
omisia Comunit ă afectiv-atitu d
e de învățare
ut în vedere:
stemului de
oriu);
le etapei de ș
tudiul istoriei ,
ritoare la stu d
elor didactice
nțele de baz ă
gă compete n
e experiența
extelor varia t
și repreze n
rriculare de
oare:
fice, exem p

r de la învăță
ă.
te:
xemple de a c
ei propune u
miliare (fapte
se situează la
ă aspecte c a
ția națională
aplicare a c u
pentru cadr u
ului Europei c
ăților Europen edinale. Nucl e
e și conținutu
învățământ
școlaritate p e
, cuprinse în
diul istoriei î n
care au utili z
ă care se de z
nțele general e
concretă a e
te de instrui r
ntative din p
performanț
ple de acti v
ământul prim a
ctivități de în v
n parcurs d e
e, evenimen
a mai mare d
are au în ve
ă, dezvoltări
urriculumului
ul didactic su
u privire la st u
e, 2000 eul funcționa
urile propuse
(scăderea v â
e care o repr
documente e
n învățământ
zat pro grama
zvoltă prin în v
e și specific e
elevului și să
re. Conținutu
perspectiva
ă reprezint ă
vități de în v
ar de a opt a
vățare
e cunoaștere
te legate d e
distanță în tim
dere, deopo
actuale di n
școlar în R o
nt competen
udiul istoriei înl al pro grame
.
ârstei de șco
ezintă învăță
elaborate la
ul primar;
a anterioară;
vățământul p
e, exemple d e
poată fi inte g
urile sunt or g
științei și a
ă reperele î
vățare și co
a pentru an u
e prin care el
e trecutul fa m
mp și spațiu.
trivă, ținte e
n domeniul
omânia și în
țele și conțin
secolul XXI șei este repre
olaritate și e
ământul prim a
nivel europe a

primar.
e activități de
grate unor s t
ganizate în j
a cerințelor
în evaluare a
onținuturi p
umite conțin
evii fac cun o
miliei sau al
Concepția p
europene în
științelor î n
n alte țări. El
nuturile.
și Memorandu mzentat de
xtinderea
ar;
an5;
e învățare
trategii de
urul unor
societății
a calității
roiectate
nuturi din
oștință cu
localității
e care se
domeniul
nvățării și
ementele
mul asupra

C
învățare,
problem e
 Com
 Com
gene
exem
scop u

C
informați
 Modu
unive
 Alătu
elevil
influe
prima
gimna
 Dato r
gene
oferi ș

A
Analizați
pentru c a
optat pe n

A
 Nu a
didac
 Cadr u
progr
didac
 Se a s
unor

S
oferind s
învățare-
Competențe
, care perm
e generale, î
petențele ge
petențele s p
rale și repr e
mple de acti v
ul realizării co
Conținuturi l
ionale prin c a
ul de abord a
ersală.
ri de studi e
or ocazia d e
ențele recipr o
ar iau conta c
azial și liceal
rită specific u
rali. În func ție
școala, prof e

APLICAȚIE
unitățile de
are ați opta d
ntru anumite

Activitățile d
au caracter
ctice și care v
ul didactic a
rama școlară
ctic adecvat s
sigură, în a c
parcursuri
Sugestiile m
suport pent r
-evaluare, în ele sunt an s
it identificar e
în contexte p
enerale sunt
pecifice se f
ezintă etap e
vități de învă
ompetențelo
le învățării
are se urmăr
are propus i
erea evenim e
e a afla des
oce sau des p
ct succint cu
.
ului lor, cât e
e de interes e
esorul va opt a
conținut pre v
din listele pr e
conținuturi?
de învățare d
de obli gativ
valorifică exp
are libertate a
ă, de a le co m
situației con c
cest fel, pre m
de învățare
metodolo gic
ru proiectar e
concordan țăsambluri str u
ea și rezolv a
articulare di v
competențe
formează pe
e în dobân d
ățare, care c o
r.
sunt or ganiz
rește realiza r
ntegrează is
entelor, act u
pre alte po p
pre conducăt
noțiuni și inf
eva dintre t e
ele elevilor, d
a pentru cel
văzute de p r
ezentate; No

din pro gramă
vitate, ci re p
periența con c
a de a utiliz a
mpleta sau
crete de la cl a
misele aplic
personaliz a
ce au rolul d e
ea demersu l
ă cu specific uucturate de c
area unor p
verse.
le dezvoltat e
e parcursul u
direa acesto r
onstituie mo
zate pe do m
rea compete n
storia locală
uala pro gram
poare europ e
torii care le- a
formații ce u
emele prop u
de resursele d
puțin unul di n
rograma de i s
tați aspectel e
ă:
prezintă suge
cretă a elevul
a exemplele
de a le înlo c
asă.
ării context
ate, pornind
e a orienta c
lui didactic
ul disciplinei cunoștințe, a
robleme sp e
e prin studier e
nui an școla
ra. Compet e
dalități de o
menii și repr e
nțelor.
în istoria n
mă propune
ene, despre
au făcut ono a
rmează a fi
use de pro g
didactice, d e
ntre conținutu
storie pentru
e pe care le –
estii de de a
ui.
de activități
cui, astfel în c
ualizate a p
de la speci f
cadrul didact
și pentru r e
și cu particu lISTORI
abilități și ati
ecifice unui
ea istoriei în
ar, sunt deri v
ențele speci f
rganizare a
ezintă achiz i
națională și p
o perspect
ocupații, mo
are. Astfel, e
consolidate
gramă sunt
e elemente s u
urile recoma
clasa a IV- a
– ați avut în v
activități care
de învățare
cât acestea s
programei ș
ficul dezvol t
ic în utilizar e
ealizarea ac t
laritățile de vE ȘI DIDACTIC A
tudini dezv o
domeniu sa
învățământ u
vate din com
fice sunt în
activității did
iții de bază,
pe aceasta
ivă culturală
od de viață,
elevii din înv ă
pe parcursu l
formulate î n
uport pe car e
ndate
a și marcați-l
vedere atun c
e inte grează
e pe care le
să asigure u n
școlare și pr
tării elevilor .
ea pro grame
tivităților de
vârstă ale eleA ISTORIEI
249 oltate prin
u a unor
ul primar.
petențele
soțite de
dactice în
mijloace
în istoria
ă, oferind
obiceiuri,
ățământul
l ciclurilor
n termeni
e le poate
e pe cele
ci când ați
ă strate gii
propune
n demers
roiectării
.
i școlare,
predare-
vilor.