Palade Roxana -Maria [625369]
2020
Palade Roxana -Maria
PROIECTARE COMPLEXĂ
Cultură
[MUZEUL INERACTIV AL ȘTIINȚEI ȘI
TEHNOLOGIEI UPT ]
Un muzeu care observă și este observat.
Misiunea muzeului interactiv al științei și tehnologiei UPT, este de a promova
răspândire a culturii științifice într -un spațiu care prețuiește învățarea, compania și
icluziunea socială.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 2
Cuprins
REZUMAT
1 INTRODUCERE – STRUCTURA STUDIULUI D E FUNDAMENTARE
1.1 PUNCTUL 0
1.2 OPORTUNITATEA TEMEI P ROPUSE . CONTEXTUL SOCIAL , CULTURAL , ARTISTIC
1.3 DEFINIREA PROBLEMELOR IDENTIFICATE
1.4 IPOTEZA
1.5 OBIECTIVELE
1.6 METODOLOGIA
2. PARAMATERII SUBIECTUL UI. AMPLASAMENTUL
2.1 STUDIUL S.W.O.T
2.2 EVOLUTIA ISTORICĂ A A MPLASAMENTULUI
2.3 CONTEXTUL SOCIAL
2.4 STUDIUL REGULAMENTULU I LOCAL DE URBANISM , PUG, PUZ
2.5 ANALIZA URBANISTICĂ A SUPRA AMPLASAMENTULU I (ÎNCADRARE , ACCESIBILITATE , CARACTERISTICI , ETC.)
2.6 ANALIZA ASUPRA CONSTR UCȚIILOR EXISTENTE P E SIT
3. UTILIZATORI . ACTORI IDENTIFICAȚI
3.1 IDENTIFICAREA UTILIZA TORILOR Ș I GRADUL DE IMPLICARE A COMUN ITĂȚII LOCALE
3.2 IDENTIFICAREA NEVOILO R UTILIZATORILOR
4. STUDIU ASUPRA EVOLUȚI EI ISOTRICE A UNIVERSITĂȚII POLITEHNICE TIMIȘOARA
5. PROGRAM
5.1 STUDIU ISTORIC ASUPRA PROGRAMULUI ABORDAT
5.2 DEFINIREA TEMATICII D E STUDIU / A PROGRAMULU I ABORDAT (CONCEPTE ȘI TERMENI )
5.3 CONȚ INUTUL EXPOZ IȚIONAL ȘI CURATORIAL AL MUZE ULUI
5.4 MODALITĂȚ I DE EXPUNERE
5.5 LUMINA
5.6 PRINCIPII DE REZOLVAR E, ZONELE , SUPRAFEȚELE ȘI FUNC ȚIUNILE PR ECONIZATE A SE DETAL IA ULTERIOR
5.7 SISTEME STRUCTURALE
5.8 INSTALAȚII Ș I ECH IPAMENTE
5.9 SCENARII DE UTILIZARE ȘI ETAPIZARE
5.10 EXEMPLE DE BUNĂ PRACT ICĂ MENITE A SUSȚINE VIITOAREA SOLUȚ IE, CU INDICAREA BIBLIO GRAFIEI
6. STUDI U LEGISLATIV ASUPRA CONSTRUCȚ IEI
6.1 CERINȚE PRIVIND SIGUR ANȚA ÎN EXPLOATARE A CONSTRUCȚIEI
6.2 IGIENA , SĂNĂTATEA OAMENILOR ȘI PROTECȚ IA MEDIULUI
6.3 ILUMINATUL
6.4 EVACUAREA DEȘEURILOR
6.5 COMPONENTA SUSTENABILĂ
6.6 PSI
7. STUDIUL ECONOMIC
8. CONCLUZII ALE STUDIUL UI DE FUNDAMENTARE
9. ANEXE
10. BIBLIOGRAFIE
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 3
Rezumat
Universitatea Politehnică Tim ișoara e ste una dintre cele mai cunoscute instituții de
învățământ superior din vestul țării și nu numai. Fiind înființată în anul 1920, aceasta este în
prezent recunoscută pentru numeroasele premiere pe care le -a avut în domeniul tehnic, dar și
pentru tradiția și valorile sale. Cu ocazia aniversării a 100 de ani de activitate a instituției, în
luna Martie a anului 2020 este inaugurat pentru prima dată Muzeul Interactiv al științei și
tehnologiei UPT , în colaborarea cu Universitatea de Vest Timișoara. Din lipsa de timp și spațiu,
muzeul este amenjat în incinta unei hale ce aparține Facultății Hidrotehnice, unde în momentul
de față funcționează și Experimentarium. Astfel, din start se pot identifica un set de probleme
care țin atât de spațialitate, cât și de partea c uratorială, viziune, și alte aspecte mai puțin
palpabile , legate de acest muzeu.
Dorința Universității Politehnice Timișoara de a extinde muzeul și de a îl transforma dintr-
unul de retrospectivă istorică a real izărilor tehnice și tehnologice din UPT , într-unul interactiv,
recunoscut pe plan națio nal, au dus la crearea acestei teme de diplomă. Scopul, este în fapt,
de a crea un nou sediu al muzeului care să se ridice la standardele unui muzeu de știință în
adevăratul sens al cuvântului. Lucrarea teoretică de față își propune înțelegerea contextului
social, cultural, artistic în care a apărut acest muzeu, dar și analizarea și înțelegerea impactului
pe care înființarea Universităț ii Politehnice și a Muzeului Științei a avut -o asupra orașului
Timiș oara.
Lucrare a își propune să analizeze de asemenea și contextul urban, analizarea situa ției
existente, înțelegerea caselor deja existente pe sit, dar și a țesutului urba n, a fondului construit,
a limitelor , a accesibilității și geografiei , analizarea PUZ -ului precum ș i alte aspecte ce fac parte
din această categorie . Relația cu peisajul urban în care urmează a fi făcută inserția de
arhitectură și înțelegerea caracteristicilor și istoriei cadrului natural urban, reprezintă de
asemenea o componentă importantă a lucrării .
În lucrarea de față, este prezentată mai apoi o analiză a programului de arhitectură.
Evoluția programului, analizarea ș i apoi stabilirea unor sisteme eficiente ce ar putea defini
viitoarea solutie de arhitectura d.p.d.v. al structurii, iluminarii spatiil or, acusticii etc. sunt doar
câteva dintre punctele ce urmează a fi detaliate. Se subliniază definirea unor modalităț i la care
se poate recurge pentru crearea unui muzeu interactiv și inovator care să încurajeze procesul
de experimentare și învățare pentru elevi, studenți, dar și pentru publicul larg interesat de
domeniul știiței, artei și tehnologiei .
Sunt analizate de asemenea și grupurile țintă și nevoile acestora. Un accent imporant
este pus pe definirea unor posibile relații spațiale arhitecturale luân d în considerare nevoile
utilizatorilor, dar și caractiristicile programului de arhitectură studiat. Consider că t ranspunerea
acestora în viitoarea soluție de arhitectură reprezintă un lucru extrem de important. Astfel,
muzeul poate deveni unul interactiv, care se bazează pe experiementare de tip interdisciplinar
adresată utilizatorilor .
În cadrul lucrării teoretice sunt analizate și subiecte ce țin partea legislativă, normativă a
muzeelor ( a clădirilor publice cu spații aglomerate ), dar și aspecte legate d e partea economică
etc. .
Astfel, se poate spune că lucrarea urmărește analizarea și înțelegerea tuturor factorilor,
atât pe plan social, cultural, artistic, educațional, arhitectural, peisager, istoric; ce ar putea
infuența și defini viitoarea soluție de arhitectură pentru noul sediu al Muzeului interactiv de
știință și tehnologie UPT .
Cuvinte cheie: deschidere, participare , experimentare, inovație ,
conectare
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 4
1 Introducere
1.1 Punctul 0
Timiș oara, Martie 2020.
În contextu l Centenarului existenței sale, Universitatea Politehnica Timișoara a inaugurat
la începutul anului 2020, o primă secție a Muzeului interactiv al științei și tehnologiei UPT.
Acesta se naște în semn de omagiu adus cunoscutelor inovații ce au avut loc în cadrul
universității de -a lungul ani ilor și nu numai. Această primă secție a ceea ce se vrea a fi un
muzeu interactiv al științei este amenajată în grabă, cu exponate și standuri multimedia, într -o
încăpere ce se află în aceași hală în care actualmente funcționează și "Experimentarium”.
Spațiu dedicat experimentelor fizice, Experimentarium este în fapt, constituit dintr -un ansamblu
de standuri pentru diverse experimente interactive de fizică. Hala ce este un spațiu propriu al
Universității Timișorene, este localizată pe Splaiul Spiru Haret nr . 1A, Timișoara – Parcul
Rozelor și prezintă din acest punct de vedere un potenț ial nou pol al culturii bine conectat cu
zona campusului universitar, dar și cu zona centrală a orașului Timișoara.
1.2 Oportunitatea temei propuse. Contextul social, cultural, art istic
În contextul în care în anul 2016 Timișoara a câștigat titlul de Capitală Europeană a
Culturii 2021 (amânată ulterior din cauza pandemiei pe anul 2023), modernizarea, revitalizarea
și completarea infrastructurii culturale pe teritoriul municipiului a devenit un obiectiv important
al orașului. 1 Programul TM2021 și Strategia culturală a orașului Timișoara (HCL
535/21.10.2014) sunt documente care fac referire la Centrul pentru Artă, Tehnologie și
Experiment și la necesitatea lui pentru evoluția orașului. 2 Acest document ne vorbește de
asemenea de un acord de colaborare între Primăria Municipiului Timișoara și Universitatea
Politehnică Timișoara, unde doua dintre obiectivele Universității ( "Experimentarium", respectiv
"Muzeu Tehnic") ar urma să fie încorpo rate în Centrul pentru Artă, Tehnologie și Experiment .
Integrarea celor două "Experimentarium", respectiv "Muzeu Tehnic" ale UPT în noul
centru pentru Artă, Tehnologie și Exper iment, denumit Multiplexity, pe scurt MX, ar genera în
fapt, un nou spațiu desti nat elevilor, studenților, dar și publicului larg interesat de cultură. Acest
nou muzeu ar trebui să permită desfășurarea de activități cu caracter creativ, care să integreze
atât arta, cât și știința și tehnologia. De asemenea în documentul mai sus menți onat, este
specificat și faptul că noul centru ar trebui să conțină și spații pentru conferințe, sau seminarii,
dar și expoziții interactive, sau spectacole. O parte importantă a muzeului ar trebui să o
constuie cea experimentală, care ar avea rolul de a a juta și îndemna prin experiment , inițiative
și proiecte aflate la granița dintre tehnologie și artă. Astfel, putem spune că defapt, noul muzeu
ar contribui la dezvoltarea unor valori precum deschidere a față de nou , participare a activă a
publicului larg în activități creative , dar și conectare a acestuia cu lumea științei și tehnologiei .
Deci putem concluziona că această încorporare realizată prin acordul de colaborare între
Municipiul Timișoara și Universitatea Politehnică Timișoara , este una benefică pentr u
creșterea ambelor părți . Obiectul principal al acordului este integrarea funcțională a
obiectivelor "Experimentarium", respectiv "Muzeul Tehnic" ale UPT în Centrul de Artă, Știință,
Tehnologie și Experiment , dar și viitoarea dezvoltarea acestor două obie ctive ale UPT, u rmând
ca ulterior, ele să fie incluse în circuitul turistic al orașului. 3
1 Strategia culturală a orașului Timișoara 2014 -2024.
2 Programul TM2021. Lumineaza orasul prin tine!
3 Hotararea Consiliului Local 98/27.03.2020 privind aprobarea protocolulu i de cooperare între Municipiul
Timișoara și Universitatea Politehnica Timișoara.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 5
1.3 Problema. Def inirea problemelor identificate.
Pornind de la o vizită a actualului muzeu al științei, urmată de discuții cu personalul
departamentului de comunicare ș i imagine al Universității Politehnice , cel care este în fapt
responsabil de muzeu, am reușit să identic câteva probleme care țin pe de -o parte de buna
funcționare a muzeului, iar pe de altă parte de teme sociale, culturale, cu care se confruntă
muzeul . Un lucru care trebuie menționat este faptul că în momentul de față se dorește o
extindere a muzeului, care să cuprindă mai multe secții și spații de expunere.
Astfel, o primă problemă ident ificată se refer ă la spațiul insuficient de care actualul
muzeu dispu ne. Așa cum am menționat anterior, Muzeul Științei este realizat sub egida
UPT100, iar timpul scurt avut la dispozi ție și lipsa unui spațiu adecvat care ar fi putut găzdui
muzeul au fost primii factori care au dus la concretizarea fizică a muzeului în fo rma în care se
regăsește în prezent. M ai exact, muzeul este amenajat într -o încă pere a Exper mientarium -ului
de aproximativ 40 mp unde sunt expuse câteva obiecte de patrimoniu deț inute de Universitatea
Politehnica Timișoara. Din cauza faptului că spațiul es te unul de dimensiuni reduse, există o
multitudine de obiecte ce sunt depozitate în diverse spații ale Universității, care nu sunt puse
în valoare.
Tot lipsa unui spațiu suficient de mare a dus la apariția în lanț și a altor probleme precum :
incapacitatea de a crea un discurs logic și o parcurgere cronologică și interactivă a spațiului
muzeal care să spună ”povestea” Politehnicii și a premierelor înregistrate aici. Amenajarea
necorespunzătoare au definit un acces problematic al muzeului. Acesta se face prin
parcurgerea întregului spațiu destinat Experimentarium -ului, iar relația pe ca re acesta o are cu
zona dedicată experimentelor este una deloc adecvată .
Inexistența unei relații cu malul Begăi, sau relația precară dintre clădire și context sunt
și ele pute rnic resimțite la fa ța locului.
O altă problem ă identificat ă a fost legată de starea în care clădirea actuală se află. La o
primă evaluare a uzurii acesteia am constatat că î nvelitoarea este complet degradată , aceasta
nefiind nici termoizolată , iar hidroi zolatia este complet distrusă . Luminatoarele acesteaia sunt ,
la rândul lor complet degradate și în momentul de față sunt î nchise prin intermediul unei
improvizații pentru a împiedica apele meteorice să se infiltreze în clădire. Pardoseala prezintă
și ea pr obleme legate de uzura. Trotuarul din jurul clădirii este degradat, curtea nefiind
avenajată cu spații atractive de recree. 4
Toate acestea fac muzeul să fie unul mai puțin atractiv pentru tinerii elevi și studenți, dar
și pentru publicul larg, iar acest lu cru se reflectă în numărul de vizitatori tot mai mic pe care
muzeul și Experimentarium -ul îl au în ultima perioadă. Totuși trebuie menționat și că acest fapt
se datorează și pandemiei, și lipsei unei căi de comunicare, prezentare și experimentare în
mediul online.
În fapt, muzeul se vrea a fi unul de interes public și inclus în rândul unităților muzeale
recunoscute la nivel naț ional, fără însă să beneficieze de un spațiu adecvat, care să răspundă
unui anumit set de nevoi și care să se ridice la standardele unui muzeu, sau chiar la cele pe
care Universitatea și le -a propus. Deci, putem spune că limitele clare și stricte pe care le oferă
actualul spațiu ce găzduiește ”Muzeul interactiv al Științei și Tehnologiei ” vin ca și o contradicție
a tot ce înseamnă prin definiț ia lui, muzeul contemporan al ș tiintei, în care limitele devin difuze,
și relația dintre cei cinci piloni ce constituie acest program (obiect, instalații, arhitectură, discurs
și vizitator) se contopesc pentru a crea o experiență memorabilă vizitat orului .
4 Raport de expertiza tehnica.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 6
Fig. 1 și 2. Imagini din incinta actualului muzeu 5
1.4 Ipoteza
Universitatea Politehnica Timișoara își regâdește și dezvoltă propriul Muzeu interactiv al
Științei ș i tehnologiei, pe un sit propriu aflat pe Splaiul Spiru Haret di n Parcul Rozelor. Noua
construcție, gâ ndită în așa fel încât să aducă laolalt ă obiecte importa nte de patrimoniu ale
universităț ii și pentru a face benefic procesul de învățare prin explorare, se vrea a fi una cu
caracter interactiv. Conceput în relație cu contextu al social, urban, cultural, economic, muzeul
ar putea soluționa problemele mentionate anterior.
1.5 Obiectivele
Amplasament
1. Studiul situa ției existente, intelegerea casei existente pe sit. A u construcț iile existente
capacitatea de a se transforma atâ t din p unct de vedre structural, ambiental, al
valorilor patrimoniale, etc.?
2. Analizarea și înțelegerea țesutului urban, a fondului construit, dar si a limitelor și
geografiei existente (relaț ia cu maul Begai, cu parcurile din jur).
3. Identificarea principalelor acc ese și circulaț ii din proximitatea sitului.
4. Realizarea u nui studiu morfologic, istoric ș i cultural l egat de peisajul natural urban în
care se regăseș te situl.
5. Înțelegerea peisajului natura l urban contemporan, a modului î n care acesta poate fi
valorificat p rin inserția de arhitectură ș i vice -versa.
6. Identificarea unor modalități prin care construcția se poate integra , sau nu în
ansamblul deja existent, dar și î n raport cu cadrul natural, zona le gislativă .
7. Identificarea impactului pe care noua clădire îl poat e avea asupra țesutului urban
preexistent.
Program
8. Analizarea și înțelegerea impactului pe care înființarea Universităț ii Politehnice a avut –
o asupra orașului Timiș oara, dar și a regiunii de vest a țării.
9. Evidențierea importantei identitatii și valorilor Universității și a muzeului în orașul
Timișoara, și transpunerea acestui lucru î ntr-un discurs coerent ce se reflectă in
arhitectura propusa.
10. Identificare colecț iilor, obiectelor de patrimoni u pe care Universitatea dorește să le
prezinte î n cadrul muzeulu i.
5 Arhiva UPT
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 7
11. Aflarea modului în care se desfășoară anumite ex perimente ce ar putea avea loc în
cadrul muzeului, și a unor posibile cerințe legate de nevoile spaț iale pentru o bun ă
desfăș urare a acestora.
12. Stabilirea tipurilor de spații necesare, și a unor posibile co nexiuni î ntre acestea.
13. Determinar ea dimensiunilor necesare a spațiilor în raport cu numărul î n medie de
utilizatori/vizitatori a muzeulu i. Realizarea unei scheme funcți onale.
14. Analizarea și apoi stabilirea unor sisteme eficiente ce ar putea defini viitoar ea soluție
de arhitectură d.p.d.v. al structurii, iluminării spaț iilor, acusticii, etc.
15. Definirea unor modalităț i la care se poate recurge pentru crearea unui muzeu
interactiv ș i inovator.
16. Identificare unor modalităț i de îmbinare a spațiilor expozițional e cu spații
educaționale, care fac uz de mijloace digitale interactive și nu numai. (analiza unor
exemple relevante)
17. Identificarea ș i definirea impactului pe care noul muzeu îl poate avea î n contextul,
social ș i cultural existent, dar si a modului in care acesta poate evolua pe viitor.
18. Definirea unui sistem compozition al ce se adapteaza contextului și programului de
arhitectură .
19. Identificarea unor posibile cerinț e legate de normele PSI, a sigu ranței în exploatare
etc., și a modului în care acestea ar putea influența spaț iile muzeului.
20. Incadrarea propunerii în normele legislative î n vigoare.
Utilizatori
21. Identificarea grupurilor țintă și a nevoilor acestora.
22. Identificarea ș i structurarea t impilor de vizitare a muzeului în funcț ie de grupurile de
vizitare.
23. Identificare metodelor de atragere a tinerilor (începând de la elevi nivel gimnazial și
liceu) și a publicului larg într -un spațiu care să devină eminamente educațional pentru
masele largi.
Structural
24. Analizarea ș i intelegerea structurilor deja existente p e sit.
25. Analizarea uno r exemple relevante de structură a unor clădri cu acelaș i program de
arhitectur ă și nevoi similare.
Economic
26. Definirea potențialului economic al investiției și încadrarea proiectului în limitele
impuse de aceasta.
27. Analizarea unor proi ecte similar d.p.d.v. economic
1.6 Metodologia
Tema își propune o abordare realistă . Prima etapă, cea de research, are ca și scop final
definirea conținutului și a informa ției ce vor constitui acest muzeu. Tot în acestă primă etapă
se vor studia și metode de generare a unor concepte și principii în arhitectură ce ulterior, vor
definii spațiul muzeal . Spațiu ce se vrea a fi unul deschis către viitor. Î n vederea obtinerii
informatiilor necesare se vor efectua:
a) Vizita pe sit [pct. 1, 3, 24]
b) Discuții cu potențiali investitori/ beneficiari (administra ția UPT) [pct. 8,9,10,11, 22,
26]
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 8
c) Discuții cu viitorii utilizatori (realizare unor mini interviuri cu studenti/profesori ai
universit ățiilor din oraș ) [pct. 21]
d) Studiu asupra evoluției istorice a Universitatii Politehni ce Timiș oara [pct. 8]
e) Studiu istoric – legat de program [pct. 12]
f) Studiu istoric – legat de amplasament [pct. 4,5]
g) Studiul peisajului – discutii cu peisagistul Alex andru Ciobota [pct. 5, 6]
h) Studiul programului – discuț ii cu Miruna Amza , comunicator științifi c, curator,
fondator al Scientifica – Asociația pentru Comunicarea Științei și Tehnologiei, ONG . [pct. 12,
13, 15, 16]
i) Studiu bibliografie de specialitate pe tema programului de arhitectură [pct. 12, 14,
17, 18, 23 ]
j) Studiu normative [pct.19,20]
k) Studiu de caz pe exemple construite [pct. 25]
l) Studiu asupra P.U.Z. Ma lurile Canalului Bega Timișoara [pct. 6, 7]
m) Studiu asupra memoriului ș i planș elor de reabilitare a halei exsitente [pct. 24]
n) Studiu asupra HCL 98/27.03.2020 privind aprobarea protocolului de cooper are
între Municipiul Timișoara și Universitatea Politehnica Timișoara [pct. 12, 26]
o) Studiu asupra Masterplan -ului Canalului Bega. [pct.4, 5 ]
2 Parametrii subiectului. Amplasamentul
2.1 Studiu S.W.O.T. – amplasament
S W
Proximitatea față de centrul oraș ului
Proximitatea față de campusul
universitar
Prezenta c adrului natural – canalul
Bega ș i a centurii verzi de parcuri din jur
Orientarea față de punctele cardinal e
este una benefică pentru ilum inarea
spațiilor
Retragere față de arterele circulate,
zona liniștită Lipsa unei legă turi fizice /acces între sit
și malul Begheului
Lipsa unei parcă ri special amenajate
care sa aibă o capacitate necesară
Relație defectuasă cu contextual
(cladirile din jur, dar si cu , cadrul
natural)
Lipsa unei conexiuni vizuale intre
spatii le exterioare ș i canalul Bega
Căile de acces pietonale ș i auto slab
amenajate
Nu există accesibilitate că tre pista de
biciclete
Lipsa unor spatii exterioare special
amenajate pentru petrecerea timpului
liber
O T
Amplasarea pe situl propus facilitează
conexiunea eleviilor, studenților ș i a
publicului larg cu muzeul.
Dezvoltarea și transformarea zonei î ntr-
una mult mai activa d.p.d.v. cultural
Relaționare vizuală cu canalul Bega
Aparitia unui traseu pietonal ce va spori
conexiunea cu malul Begheului
O pos ibilă aglomerare d.p.d.v al
transportului
Dezvoltarea zonei poate să o transfome
dintr-una linistită, în una mai gă lăgioasă
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 9
Astfel, putem observa c ă situl ales este un unul cu un mare potențial, care prezintă o
serie de posibile opotunități de dezvoltare a viitoarei soluții de arhitectură. Totuși, putem
remarca și câteva puncte slabe ale amplasamentului care ar trebui la rândul lor luate în
considerare, deoarece ele pot să influența viitoarea soluție arhitecturală.
2.2 Evoluț ia istorică a amplasamentului
Orașe le cresc la fel ca ș i oamenii; astfel printr -o analiză asupra evoluț iei is torice a
amplasamentului putem înț elege ipostazele diferite ale aceluiași loc în timp ș i ne putem da
seama cum acesta a crescut , s-a transformat și a ajuns la starea actuală. Luând î n considerare
faptul că situl ales î n vederea realizarii proiectului de diploma se afla într -o zonă relativ centrală
a orașului, pe malul canalului Bega, î n interior ul unei trame verzi de parcuri ș i spații verzi,
analiza istorică a amplasamentului este una bazată pe dezvoltarea oraș ului din pun ct de
vedere istoric, cultural, dar mai ales peisager.
Recunoscut ca fiind orașul parcurilor și grădinilor, Timișoara are o lungă istorie în ceea
ce privește evoluția spaț iilor verzi. Acest fapt se datorează î n mare parte fa ptului că așezarea
a fost inconjurată de mlaștini. Deși inț ial acest context a reprezentat un avantaj din punct de
vedere militar, ulterior, prezența mlaș tinilor s-a dovedid a fi un impediment î n dezvolta rea
localității, dar și un mare pericol ce amenința sănătatea localnicilor. În absența unor izvoare
scrise, nu există informaț ii concrete legate de existenta unor parcuri, sau grădini ale orașului
înainte de anul 1552. Totuși se pot distinge două tiopologi i de grădini ale perioadei ș i anume:
cele d in interiorul cetății ș i cele din exteriorul zidurilor de apă rare. La perioada respectivă,
amplasamentul studiat făcea parte din categoria grădinilor extra -muroase. În perioada în care
oralșul ajunge sub administrația austriacă, întreaga zona cunoaște o pe rioadă de prosperare.
Începutul secolului XVIII, este marcat de p rima atestare a suburbiilor cetății și existența
unor grădini aflate î n aceste suburbii. Tot în această perioadă are loc ș i recons trucția cetății,
și regularizarea canalului Be ga, acesta dev enind canal navig abil. Toate acestea au contri buit
la schimbarea imaginii oraș ului.
Reprimarea revoluției din 1848 a avut ca ș i efect d ezvoltarea industriei, a societății, dar
și a oraș ului din punct de vedere urbanistic. Efect ul acestei dezvoltari s -a resimțit la nivelul
orașului prin elaborarea unor parcuri și grădini deschise. Perioada urmă toare ora șul Timișoara
devine un oras fară vreo importanță milirară , lucru care duce la defortificarea cet ății și la
apariția unor spații libere care sunt puse î n valoare de dezvoltarea urbanistică a vremii. În locul
fortificațiilor este gândită o centură verde a oraș ului, iar primul proiect ce a luat naș tere din
cadrul acetui plan de dezvoltare este repreznta t de apariția parcului ce se află pe malul drept
la canalulu i Bega, actualmente in spatele C atedralei Mitropolitane. Urmează apoi amen ajarea
terenului pe care se află în zi lele noa stre Parcul Copiilor, pe atunci denumit “Parcul Franz
Joseph”. Proiectul de amenajare a fost gândit ș i realizat de Niemetz, Mühle și Agá tsy din
Timișoara.
Niemetz si Mühle gândesc la î nceputul secolului XX un program com plex de realizare a
unei centuri verzi a orașului. Această centură cuprindea și parcul Franz Joseph, dar ș i apar iția
unor noi parcuri și amenajarea malului stâng al Begheul ui. Primul Răzvoi Mondial a sistat însă
multe di n planurile de dezvoltare ale orașului, dar odată cu trecerea acetuia și odată cu
instaurarea administrației române în Banat, a început apariția noilor parcuri în oraș. Î n această
perioadă , Arpad Mühle vine c u inițiativa înființă rii Parcului Rozelor. O parte din acesta a fost
creat odată cu ame najarea Parcului Franz Joseph, însă evenimentele din timpul Razboiului l-
a distrus complet. Amenajat î n stil englez dupa planurile și inițiativele lui Arpad Mühle, parcu l
avea 1200 de s pecii de trandafiri, fiecare grădinar al orașului donâ nd trand afiri pentru a putea
fi posibilă realizarea parcului. C el de -al Doilea Razboi Mondial ș i alte evenimente militare duc
la deteriorarea ș i distrugerea parcului. Acesta este refacut în anul 1965. Ultima dată când
parcul a fost reamenajat ș i organizat a fost in anul 2012, cand i s-au adus ș i o serie de
modific ări.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 10
Conc omitent cu toate aceste dezvoltă ri din punct de vedere peis ager ce au avut loc la
sfârșit de secol XVIII, începu t de secol XIX, în Timișoara se înființează din initiative le unor
studenți primul club de canotaj de pe teritoriul Româ niei contempor ane, numit Societatea de
Luntriș oare. Acest club devine mai tarziu Clu bul Regatta, și va avea sediul într -o clădire
proiectată de Lasz lo Szekely, pe malul Begheului în apropierea Parcului Rozelor. În această
clădire, la momentul actual se află Catedra Facultății de Hidrotehnică. Din fotografiile și
ilustraț iile istorice, rei ese faptul că la vremea respectivă pe amplasamentul studia t se mai afla
o construcție, însă de dimensiuni mai mici.
Astfel, putem concluziona că zona de influență a amplasa mentului este una cu o
puternică încărcătură istorică, culturală ș i peisageră . Numeroasele evenimente ce au avut loc
în această arie de influ ență, de la începutul dezvoltării așezarii și până în perioada recentă au
contribuit la m odelarea cadrului actual. Evoluția societăț ii, modificarea naturii, a sistemului
ecologic ș i a vegetaț iei din spațiile verzi au dus la crear ea unor ecosisteme urbane, dar și la
apariț ia unor spati i urbane -sociale care reprezintă și în perioada contemporană un punct de
mare interes pentru locuitorii orașului Timișoara, dar și pentru turiș ti.
Consider că înț eleger ea importanț ei acestei centuri verzi de vegetaț ie de pe ma lul
Begheului, care se păstrează și în prezent, trebuie să se reflecte în luarea deciziilor în
momentul inserț iei obiectului de arhitectură . Cred că inserția solutiei de arhitectură pe situl ales
ar trebui să pună un mare accent pe valor ificarea cadrului natural, dar ș i pe articularea
obiectului la trama de parcuri ce s-a dezvoltat in timp pe malul calului Bega și care a devenit
emblematică pentru orașul Timișoara .
Fig. 3. C arte postala clubul Regatta (clădirea Facultății Hidrotehnice) 6
Fig. 4 . Zona centrala. Fragment din harta orașului Timișoara 1913 cu proiectele de perspectivă 7
6 Sursa foto: hungaricana.hu
7 Sursa foto: hungaricana.hu
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 11
2.3 Context so cial
Acest subcapitol tratează aspecte legate de tabieturi, ocupații sau preocupări specifice
ale oamenilor ce frecventează zona studiată.
Activiatea social ă este definită de o viață destul de acti vă a timișorenilor în zona de
influență a sitului. Pe de -o parte, situl se află în proximitatea centrului orașului, unde în timpul
zilei există o activitate destul de intensă, atât d.p.d.v. cultural, cât și educațio nal etc. . Pe de
altă parte avem malurile Begheului, care în perioada contemporană reprezintă un adevar at pol
social, cultural, un spaț iu public care are rolul de a creș te calitatea v ietii locuitorilor orasului.
Aici se desfășoară în mod normal activități d e loasir, educative, sportive etc. Mai jos am creat
o listă a activitățiilor, respectiv preocupărilor pe care le desfășoară timișorenii în această zonă ,
bazat ă pe un studiu observativțional, dar și în urma consultării P.U.Z. Malurile Canalului Bega
Timiș oara, respectiv a Bidbook -ului TM2021 Luminează orașul prin tine .
Activ ități ce se petrec pe malurile Begheului: c anotaj, ciclism, jogging, sportive, plimbări,
activități de socializare ș i relaxar e și de petrecere a timpului liber ( aici se regăsesc o serie
cafenele și pub -uri din mediul privat) , dar și activități culturale, precum: proiecții de film,
concerte , activități educative (campusul UPT și UVT).
Activit ăți ce se petrec în parcurile din jur: activităț i de loasir, concerte, ceremonii de
absolvire, fes tivaluri.
Putem deci observa cum marea parte a activitățiilor ce au loc în zona de influență a
sitului au un caracter recreativ și de divertisment, malul în zona studiată reprezintă promenada
mai mult sau mai puț in atractivă pentru locuitorii oraș ului. Persoanele ce frecventează această
zonă fac parte din toate categoriile de vârstă, însă se poate observa că datorită prezenței
campusului universitar ce se află în proximitate, există un număr mai mare de tineri ce
tranzitează acestă arie de influență a situl ui.
Fig. 5 si 6. Imagini de pe malul canalului Bega 8
2.4 Studiul regul amentului local de urbanism , PUZ
Conform P.U.Z. Malurile Canalului Bega, realizat î n anul 2009, situl ales se află în in
zona ”C. Centru verde luxuriant ”, subzona VI, mai exa ct VI.4.b. Conform documentației
menționate anterior, funcțiunile premise pentru zona VI.4.b sunt cele cu caracter educativ.
Subzona VI este caracterizată de preze nța centurii verzi de parcuri, și oferă posibilitatea
timișorenilor de a își petrece t impul liber, de a face sport, sau de a alege activități de
divertisment și alimentație publică .
Documentația studiată menționează faptul că că obiectul de arhitectură ce urmează a fi
plasat pe sit trebuie să beneficieze de zone verzi special amenajate și spaț ii de parcare.
8 Sursa foto: P.U.Z. Malurile Canalului Bega Timisoara, respectiv Tion.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 12
Fig. 7. Extras P.U.Z. Malurile Canalului Bega
Fig. 8. Documentatie de urbanism, Extras P.U.Z. Malurile Canalului Bega 2009
În ceea ce privește restricț iile de dimension are, documentația studiată menționată
anterior specifică următoarele :
POT=50%
CUT-ul nu are voie s ă se mărească față de cel deja existent pe parcelă
suprafața amenajată cu spaț ii verzi a parcelei trebuie sa fie de minim 10%
locurile de parcare și circulațiile au voie să ocupe maxim 40% din suprafaț a
parcelei
Conform P.U.Z. Malurile Canalului Bega , exista restricț ii și d.p.d.v. al amenajării, ș i
anume:
1. Fațadele:
principale vor fi cele orientate către râ ul Bega.
Orientarea fațadelor trebuie să fie către Bega și parcurile î nvecinate
Materialele r ecomandate pentru realizarea fațadelor principale sunt: sticla,
cărămida, metal ul, sau o combinație a celor menționate anterior, cu mențiunea
că pe restul fațadelor este permisă utilizarea altor materiale.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 13
Culorile recomandate sunt cele discrete, nuan țe de culoare pastel .
Este recom andată “înverzirea” faț adelor.
2. Accese, circulatii si spatii verzi:
Accesele și spaț iile verzi ale parcelei (chiar dacă aceasta este privată) trebuie să
aibă caracter public.
Asigurarea unei că i de acces suplim entare dinspre malul Begheului și noul pod
dedicat exclusiv circulației pietonale și ciclistă ( propus a se construi în
proximitatea sitului) .
Se impune plantarea unui arbore de talie înaltă la fiecare 100m2 de teren
Gardurile și împrejmuirile trebuie să facă benefică relaț ia cu canalul Bega, prin
deschidere că tre acesta. 9
Terenul este în momentul actual î n proprietatea Universității Politehnice Timiș oara, are
o suprafata de ~8500 m2 și va fi folosit în vederea extinderii ș i construirii unui nou sediu pentru
Muzeul interactiv al ș tiintei și tehnologi ei.
2.5 Analiza urbanistica asupra amplasamentului (încadrare, accesibilitate,
caracteristici fizice, structura funcționala, etc.)
Țesut urban
În acest subcapitol voi analiza urmatoarele aspecte legate de sit:
Densitate
Fig. 9. Densitate. Harta pozitiv -negativ.
După cum se poate observa din analiza planului Noli, dar ș i anal izând documentul
”Consolidarea capacității de planificare spațială” unde găsim harta de mai jos, care indică
densitatea populației în orașul Timișoara, zona studiată prezintă o densit ate scazută, atât ca
și raport construit -neconstruit, cât și ca și populaț ie rezidentă în aria studiată. Astfel, putem
concluziona că zona este una cu un slab caracter rezidenț ial, unde activitate a din timpul zilei
este în cea mai mare parte datorată insti tuțiilor de învățare ș i parcurilor – activități de loasir. Din
punct de ved ere fizic, arealul studiat are un caracter mai degrabă natural, dat de suprafeț ele
mari de parcuri de pe malul Begheului și de densitatea scăzută de constructii existente.
Acestă den sitate scăzută ar putea caracteriza zona ca fiind una extrem de liniștită, însă
datorita polilor mari de atracție, precum Campusul Universitar -la sud, respectiv centrul
orașului – la nord de sit, zona are mai degrabă un caracter viu și relativ divers.
9 P.U.Z. Malurile canalului Bega și zona sa de influen ță, 2009, pg. 94, respective pg. 49.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 14
Fig. 10. Extras din Harta densitatii populatiei 10
Sisteme de căi de circulație ș i accese
Amplasat î ntr-o zona relativ ce ntrală a orașului, situl pe care urmează a fi amplasat
muzeul este bine contectat la întreaga rețea de transport public a orașului. Î n ima ginea de mai
jos se po ate observa multitudinea de staț ii de mij loc de transport public (16 staț ii de autobuz
și troleibuz, 3 stații Velo, 2 stații de vaporetto, o stație de tramvai) ce se regăseș te pe o raza
de aproximativ 700m fațpă de sit. 8 mi nute de me rs pe jos este distanța medie de la sit până
la staț iile de autobuz, troleibuz, tramvai, velo, sau vaporetto din proximitate. Prezența atât de
mare a acestora, facilitează conexiunea sitului cu întregul oraș .
Din punct de vedere a l transportului auto, amp lasamentul este accesibil de pe Splaiul
Spiru Haret. Strada este una înfundată, destinată circula ției auto, cu alei pietonale, ș i parc ări
înierbate , iar lătimea profilului stradal este de aproximativ 5.00m. Circulația auto în zonă este
redusă și se face în mare parte de către personalul Facultăț ii de Hidrotehnică , sau ce l al
Experimentarium -ului. Totuș i, exista artere mai mari de circulație auto în apropierea sitului, ș i
anume: la vest, st r. 20 Decembrie 1989, respectiv la est, str. M ichelangelo. Situl stud iat are în
momentul de față doua accese auto, dispunand ș i de un numar redus de locuri de parcare.
Fig.1 1. Principalele stații de transport în comun din proximitatea sitului
10 Consolidarea capacitatii de planificare spatiala. Pg.30
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 15
Fig.1 2. Circulatiile auto din proximitatea amplasamentului
În ceea ce prive ște traseele pieton ale din jurul amplasamentului, în momentul de față
acesta nu sunt exploatate la potenț ialul lor maxim. Amenajarea necorespunzatoarea ș i lipsa
unor legaturi faci le la nivel pietonal sunt resimțite atât pe sit, cât și în proximitatea acest uia.
Consider că în urma unui studiu amănunțit asupra amplamanetului ș i a zonelor adiacente, ar
trebui gândit un sistem de că i pietonale ce să fie eficient ș i benefic pentru util izatorii viitorului
muzeu, dar ș i pentru persoanele ce tranzitează zona.
Relația cu apa
În apropierea amplasamentului st udiat, pe partea nordică a canalului, există două tipuri
de profile ale malului Begheului (fig.13 reprezintă profilul din dreptul amplasamentului).
Analizând cele două scheme de mai jos, dar și Masterplanul Canal ului Bega, din care au fost
extrase aceste sch eme, se poate observa cum promenada ce se află pe malul Begheului este
amenajată astfel încât să includă spații verzi ce cuprind aliniamente de arbori, alei pietonale,
piste de biciclete, dar și locuri de stat. Lățimea aleilor pietonale, sau a pistelor de bicilete nu
este una mereu constantă, ea se modifică de -a lungul cursului apei creând diversitate în
parcurgerea traseului canalului Bega .
Fig. 13 si 14 . Profil malul canalului Bega . Extras masterplan Ca nalul Bega11
11 Masterplan Canalul Bega
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 16
Astfel, putem concluziona faptul că relația cu apa de -a lungul canalului, este una
dinamică, secvențială, ce permite trecătorilor să se apropie, mai mult sau mai puțin de apă, în
funcție de cum avansează pe traseul creat de promenadă. De asemen ea, consider că prezența
canalului Bega și relația cu apa sunt extrem de imporante și ar trebui luate în considerare și
valorificate în viitoarea soluție de arhitectură.
Relatii intre vecini
Așa cum am mai menționat anterior, zona studiată se află confor m P.U.Z. Malurile
canalului Bega î n zona C. Centru verde luxuriant, subzona VI. Aceasta zonă este caracterizată
de prezenț a centurii verzi de parcuri , dar ș i de o gama largă de funcț iuni p rintre care se
numără: funcț iuni de agrement, cultur ă, alimenta ție public ă, sport, educa ție. Toate acestea
crează o rețea urbană complexă ș i un dialog con stant î ntre culoarul ve rde-albastru, fondul
construit și populaț ie.
Fig. 15. Relația cu vecinatatiile . Extras masterplan Canalul Bega
In imediata vecin ătate a sitului, la sud de acesta, se află canalul Bega. Acesta conține o
alee pietonală contin uă, amenajată cu locuri de stat, dar ș i o pista de biciclete. Relația dintre
amplasemnt și Bega nu este însă exploatată la potențialul ei maxim deoarece amenajarea
actua lă a sitului nu permite crearea unei relații vizuale bune dintre cele două, în timp ce relațiile
fizice sunt inexintente, datorită prezenței unui gard ce exclude comunicarea pietonilor prin
trasee special amensajate.
Partea vestica a sitului este marginită de Parcul Justiției, relația cu acesta fiind una fizică
și vizuală, directă . Tot pe latura vestică , amplasame ntul are ca și vecin Restaurantul
Bănăț eana cu care însă nu stabilește nici un fel relație.
La nord de sit se află Parcul Academia. Ace sta are un caracter diferit față de parcurile
din jur, dat de prezenț a unor terenuri sportive, zone de joacă pentru copii, dar ș i zone special
amenajate pentru picnic. Din nou, relația pe care acesta o are cu situl este una strict vizuală,
parcul fiind și el îngrădit la rândul său. Tot la nord de terenul studiat se află și Academia de
Artă, clădire destinată activitatiilor culturale, are ca și regim de î naltime P.
Amplasamentul are ca și vecinătăți pe latura estică Parcul Academia ș i Parcul Rozelor.
Relația cu cel din urmă este una vizuală și fizică, conexiunea fizică dintre cele două fiind
realizată prin parcurgerea Splaiului Spiru Haret.
Pe malul opus al canalului Bega, exista spa ții destinate divertismentului, sportului,
alimenta ției public e, parc ări. Interventii pr ivate, in special terase, sunt cele care predomina pe
malul stang al Begheului. Relația sitului cu acestea este una strict vizuală.
În momentul de față, relaț iile cu cad rul natural nu sunt deloc puse în valoare ș i nici nu
sunt exploatate la potențialul lo r maxim. Consider că relaț iile viziuale dintre noul muzeu ș i
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 17
vecini (cadrul natural, in cea mai mare parte) ar trebui să fie bine puse î n valoare prin diverse
metode arhitecturale . De asemenea, cred ca în vederea dezvoltării soluției de arhitectură
trebuie luate în considerare și crearea unor relatii fizice între noua construcție și vecinătățiile
acesteia.
Fig. 16. Relația vizuala precară cu vecinătăț iile.
Tipologii de organizare spațială specifice
Zona studiată are dive rse tipologii de organizare spați ală. Pe de -o parte, avem malul
nordic a l canalului (cel pe care se află ș i amplasamentul ales) unde predomină spaț iile verz i,
parcurile, iar fiecare inserție de arhitectură prezintă un caracter specific , diferit . Aic i sunt
prezente: Restaurantul Bănățeana, Academia de Artă, Facultatea Hidrotehnică , o zona de
agrement , case cu caracter rezidenț ial și Scena Parcului Rozelor . In afara de zona din nord a
caselor rezidenț iale, unde sunt prezente parcele rectangul are, de dimensiuni relativ
asemănătoare, care prez intă constructii cu regim de înalțime similar, restul funcțiunilor
prezente au tipologii, ș i dimensiuni ale parcelor diferite. Un lucru pe care îl au însă în comun
fiecare dintre acestea îl reprezintă retragerea față de malul Begheului. Malul nordic al zo nei
stuatiate e ste unul cu o densitate redusa ș i cu tipologii ce consider c ă sunt greu de stabilit, sau
categorisit, tocmai din cauza acestei densităț i reduse.
Pe malul sudic, există o varietate de functiuni publice. Aici parcelele sunt de dimensiuni
diferite, cu formă preponderent rectangulare . Construcț iile de pe acest mal , sunt rectangulare,
cu regim mic de înălț ime (P, sau P+1), dispuse relativ aleatoriu pe parcele. Și aici, datorită
reglementărilor urbanistice, construcțiile sunt retrase față de malul apei.
Astfel, in figura d e mai jos se poate observa cum î n zona stud iată există ansambluri de
obiecte amplasate liber pe parcelele lor, avand un specific reprezentativ instituțiilor și serviciilor
pe care le au .
Fig. 1 7. Tipologii de parcele
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 18
Geografi e
Orientarea față de punctele cardinal
Terenul este amplasat pe direcț ia Nord -Sud.
Topografie
Amplasamentul se situeaz ă în Municipiului Timi șoara, terenul este aproximativ plan
orizontal . La scară macro, putem spune că situl se află î n Câmpia de Vest , situl fiind
caracterizat printr -un relief calm . Singura formă de relief prezentă este reprezentată de
adâncimea canalului Bega (realizat ă artificial, prin canalizare).
Vegetație
În zona studiată , peisajul din punct de vedere al florei este unul variat dat orită apari ției
vegeta ției de lunc ă, de-a lungul cursurilor de ap ă. Parcurile amenajate de -a lungul râului conțin
o varietate relativ redusă de specii de arbori. Majoritatea celor ce există în prezent sunt arbori
de esență moale, cu o prezență redusă a spe ciilor răș ionare. Un studiu realizat in cadrul P.U.Z.
Maluril e Canalului Bega, concluzionează ca procentul general de acoperire a solului prin
coroa ne, în parcurile istorice ce se afla pe malul Nordic, este de 36%, î n timp ce pe malul opus,
unde avem parcu ri mai noi, procentul este de doar 16%.
Pe amplasamentul , exista in momentul de față vegetaț ie de dimensiuni medii ș i mari .
În urma studierii P.U.Z -ului, am ajuns la concluzia, că spațiile verzi, respectiv vegetaț ia care
există pe sit trebuie valorificat ă, iar atunci cănd va fi gândită soluția de arhitectură, trebuie luată
în considerare vegetația existentă, cu mentiunea că nu va fi posibilă îndepă rtarea ei, sau
micsorar ea spaț iului verde de pe sit.
Fig. 18 . Prezenta vegetatiei pe sit. 12
2.6 Analiza asupra construc țiilor existente
În momentul de față pe amplasamentul ales se regase sc 3 corpuri de cladiri majore ș i
3 anexe . Printre acestea se numără: clă direa Universitati i Politehnice, Catedra Construcții
Hidrotehnice, împreună cu corpul de clădire anexat ac esteia în care se află amfiteatrul; o
clădire în care se află atelierele facultății , laboratorul î n care se afla in momentul de față
Experimentarium -ul, dar și o casă de pompe. Acestea se pot observa în imaginea de mai jos.
12 Sursa foto: Google Earth, accesat in 30/11/2020.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 19
Fig. 19. Situația actuală a cl ădirlor
În continuare voi face o scurtă descriere a construcțiilor, luate după cum urmează de
la stâ nga, la dreapta.
Clădirea Catedrei de Constructi i Hidrotehnice a fost construită în anul 1910 de către
Laszlo Szekely iar până î n prezent a sufeit o serie d e modificari ce i -a alterat aspectul său
original. Ca și regim de înălțime, construcț ia are D+P+2E. Consider că atunci când se va gândi
strategia de amplasare pe sit a noii construcții, trebuie luată în calcul crearea unui soi de
legături între muzeu și ac eastă clădire.
Atelieru l hidrotehnicii este o construcție ce este posibil să fi apărut în perioada
comunistă ( nu exista informatii concrete despre acest aspect) și care la momentul actual
găzduiește spaț ii precum: laborator de hidraulică , laborator de alimentare cu apă, etc. Din
discuț iile avut cu personalul universității, am aflat însă că aceste spaț ii nu sunt utilizate datorită
numărului mic de studenți ce sunt înrolați cu cursurile acestei facultăți. Regimul de înălțime al
acestei clă diri este de P+E.
Construcția aflată pe teren în care funcționează în prezent muzeul ș i Experimentari um,
a fost executată în jurul anului 1978, avâ nd o vechime de 42 de ani. Ultima reabilitare a clădirii
a avut loc în anul 2007, atunci când s -au efectuat lucrări de construcț ii, car e au cuprins o
expertizare a clădirii și reabilitarea construcției, dar ș i lucrări de reproiectare a instalațiilor.
Regimul de înălț ime al halei este P, iar sistemul structur al folosit este cel de structură meta lică
reticulată cu stâlpi zăbreliți, pe rimetrali articulați la bază, dispuși la o distanta de 8,4m ș i având
un acoperiș reticulat. 13
În concluzie , consider că în afara clădirii care găzuiește Catedra Facultății de
Hidrotehnică, nici una dintre clă diriile aflate pe sit nu prezint ă o importanță a rhitecturală majoră.
Ansamblul de clădiri din acea incintă nu este unul coerent. Constructii le, deși construite în
etape diferite, nu ț in cont una de alta, sau de peisajul din jur. Di n punct de vedre arhitectural,
nu consider că acestea oferă spaț ii, fie e le exterioare, sau interioare, de calitate care să fie
benefice pentru dezvoltarea muzeului, sau care să îl facă atractiv pentru copii, studenti, sau
publicul larg. Deci, cred că pe viitor ar trebui gândită o variantă în care considerăm dispariția
construc țiilor de pe amplasament, excepție făcând clădirea Facultății de Hidrotehnică. O
posibilă variantă ce s -ar putea însă lua în calcul ar fi crearea unei soluții arhitecturale care să
încorporeze într -un mod sau altul structura metalică a halei de pe sit. Cr ed că în urma unei
analize mai amănunțite acest lucru se va putea stabili astfel încât decizia luată să fie una
benefică pentru crearea unui ansamblu coerent, care să țină cont de toți parametrii ce sunt
studiați în această lucrare.
13 Vezi Anexa1.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 20
3 Utilizatori. Actori ide ntificaț i
Muzeele par a fi despre obiecte, dar ele sunt defapt despre oameni. Un muzeu este
durabil î n timp din punct de vedere cultural în cadrul comunității sale, fie că vorbim despre
localnici, sau o c omunitate mai mare, la nivel naț ional, European, sau chiar global. Planificarea
și gândirea unu i muzeu pentru oameni este esențială dacă vrem ca un muzeu să fie cu
adevărat eficient în realizarea obiectivelor sale finale.
Gândirea unui muzeu pentru oameni se referă nu numai la stabilirea numărului de
vizitatori, astfel încât să existe sufficient spațiu în muzeu, deși ș i acest lucru este important;
dar și stabilirea unei strategi corecte, astfel încât muzeul să își poată îndeplini numeroasele
funcții sociale. Acest lucru înseamna că încă din această etapă, t rebuie să stabilim clar nevoile
și așteptările vizitatorilor prezenți și viitori – fie in mediu fizic, sau virtual. De asemnea, cred că
este necesar să ne raportăm la interesele, nivelul de cunoștințe, background -ul sau
caracteristicile utilizatorilor .
Consider că atunci când vine vorba de utilizatori, viitorul muzeu trebuie să aibă trei
caracteristici de care să țină cont astfel încât relația instituție – utilizator să fie una ce prosperă.
Astfel, muzeul trebuie să fie unul deschis, toate persoanele interes ate ar trebui să se simtă
binevenite și să înțeleagă cum pot contribui și participa în cadrul diverselor activități din muzeu .
În al doilea rând, muzeul ar trebui să unul accesibil pentru utilizatorii săi, atât fizic (printr -o
proiectare atentă), cât și în mediul digital. Iar în al treilea rând, cred că muzeul ar trebui gândit
din start ca fiind unul extensiv, în care utilizatorului să i se ofere oportunitatea de a contribui
activ în procesul de dezvoltare al acestuia, prin feed -back -uri constante, care să fie luate în
considerare în etapele viitoare.
În ceea ce privește identificarea ș i structurarea t impilor de vizitare a muzeului în funcț ie
de grupurile ce îl vizitează, acestea se fac în mod normal, prin analizarea numărului de
utilizatori înregistrați zi lnic prin intermediul biletel ui achiziționat . Aici sunt relevante date
precum: ora din zi, ziua săptămânii, condițiile meteorologi ce, dar luând în cosiderare și zilele
speciale (sărbători) . Din lipsa unei astfel de analize, am intervievat profesorii de fiz ică din
cadrul Experimentarium -ului în legătură cu datele menționate mai sus. Analizând informațiile
obținute, dar și surse bibliografice , am ajuns la următoarele concluzii, care sunt mai mult, sau
mai puțin ipotetice, ce ar trebui luate în considerare în vederea realizării soluției de arhitecutră:
• Există o prezență scăzută în timpul săptămânii , care poate duce la o decizie de
reducere a orelor de funcționare în timpul săptămânii și creșterea acestora în weekend (lucra
care se întâmplă și în prezent) . Tot acestă prezență scăzută din timpul săptămânii, poate duce
la o decizie de a rămâne închis o zi pe săptămână. O bună a lternativ ă, ar fi de a deschide
muzeul pentru o seară în timpul săptămânii și posibilitatea de a folosii anumite spații pentru
eveniment e conexe, atunci când vor fi prezenți mai puțini copii. Cred că dimensionarea
spațiu lui public care trebuie construit într -un proiect ar trebui să reflecte aceste decizii de
gestionare a orarului .
• Evenimente speciale . Acestea ar putea avea inițial o zi dedicată din timpul săptămânii,
în în cazul în care acestea ar deveni preferate de către vizitatori, ar putea duce la o decizie de
creștere a numărului de zile pentru astfel de evenimente. Aceste evenimente ar putea oferi
ulterior un bun accent al componen tei educaționale și de experimentare în celelalte zile. Acest
lucru ar putea influența, d.p.d.v. arhitectural, dime nsiunea vestiarului, toaletelor, a facilităților
de vânzare (dacă este cazul), dar și a serviciilor alimenta re.
• Cei mai mulți vizitatori îi constituie grupurile de copii cu vârste între doisprezece și
cincisprezece ani, următoarea categorie de vizitatori o constiuie liceeni, ambele categorii se
încadrează la programul definit de prima parte a zilei (până în ora 13:00). În cea de -a doua
parte a zilei, muzeul ar putea fi în mare parte frecventat de studenți și publicul larg.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 21
3.1 Identificarea utilizatorilor și gradul de implicare a comunităț ii locale
Universitatea Politehnică Timișoara – beneficiar
facultatea de Fizică a Universității de Vest (UVT)
elevi ciclu gimnazial si liceal
studenți
public general interesat de accesul la cultură
sectorul privat
Administratia muzeului
3.2 Identificarea nevoilor utilizatorilor
În urma unor discuții pe personalul UPT, dar și în urma consultării bibliografiei de
spec ialitate, am reușit să identific un set de nevoi ale utilizatorilor.
nevoia de acces la cultura
nevoia de a primi acces la informa ții
nevoia de relaxare prin învăț are
nevoia unui spaț iu flexibil pentru organizarea de evenimente cultulare
nevoia de spații special amen ajate conform standardelor actuale ale muzeelor de
știință
nevoi primare
nevoia elevilor și nu numai, de a cunoaște lumea universitară și modul în care
Universitatea a contribuit la transformările din oraș
4 Studiu asupra ev oluției istori ce a Uni versității P olitehnice
Timișoara
„Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într -însa” – Regele Ferdinand I
Începutul secolului al XX-lea a reprezentat o perioadă marcată de schimbări pentru
orașul Timiș oara. Contextul vremii este marcat de apariț ia Primul Război Mondial. Orașul se
află într -o zonă bogată de m aterii prime, lucru care a dus în mod firesc la o extindere ș i
dezvoltare a acestuia pe latura industrială ș i la o schimbare a peisajul economic al vremii
respective .
Numeroasele premiere teh nice ce au avut loc aici, îi dă orașului Timiș oara renumele
de oraș al tehnicii. În mod firesc, dezvoltarea economică și tehnică a orașului, avea nevoie de
specialiști cu o pregatire superioară în domeniu. Deci putem spune că ideea înființării unei
școli te hnice î n oraș a venit natural și firesc, ea fiind o necesitate pentru întreaga zonă de vest
a țării. De la aparitia primei idei și până la înființarea proriu -zisă a Școlii Politehnice, au existat
câteva tentative care nu au avut î nsa o finalitate.
1907 es te anul î n care Carol Telbisz (primul Timiș oarei din ac ea vreme) trimite un
document către Ministerul Instrucț iunii Publice din Budapesta. Documentul care vorbea despre
necesitatea unei școli tehnice în oraț, este însă respins î n anul 1911.
Un an mai tâ rziu, profesorul dr. K ornel Zelovich de la Politehnica din Ungaria încearcă
să susțină înființarea școlii, însă izbucnirea războiului îngreunează acest proces. Iar
demersurile începute de acesta în anul 1912 sunt întrerupte. Cinci ani mai târziu este aproba tă
înființarea Școlii Politehnice, iar primă ria cedeaza 8 ha d e teren ce se aflau pe malul stâng al
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 22
Begăi, unde școala avea mai târziu să își construiască clă dirile. Toate aceste eforturi sunt însă
din nou întrerupte și amâ nate din cauza unor evenimente ce au av ut loc la finalul ră zboiului.
Astfel, ideea înființării Școlii Politehnice a început să prinda cu adevărat contur abia î n
perioada ce a urmat dupa ce a avut loc Marea Unire. Pentru ca mai apoi, odata cu instaurarea
administrației române în Banat o bună parte din i ntelectualii vremii, personalități culturale și
știintifice, să își unească forț ele pentru a atinge acest obiectiv comun, cel de a înființa Școala
Politehnică la Timiș oara. Totuși procesul a fost unul destul de lung, iar în anul 1919
academicianul Traian Lalescu scria că oraș ul Timisoara “nu pos eda nici un institute de cultură
superioară ”14. Acest fapt clasa la vremea respectivă regiunea Banatului pe un loc mai inferio r
din punct de vedere cultural în comparație cu alte provincii româneș ti.
În anul 1920 Timișoara are peste 60 de fabrici ș i o vi ață economică superioară altor
orașe. Toamna aceluiași an este cea care marchează înființarea Politehnicii, atunci câ nd
Regele Ferdinand I se mneaza Decretul Lege care atestă înființarea “Școalei Polit ehnice” din
Timișoara. Cursurile î ncep la 29 noiembrie 1920 cu un total de 117 studenți și fără un sediu
propriu -zis.
Transformarea Timișoarei în oraș universitar a avut mai multe efecte asupra acestuia.
Unul dintre acestea a fost creșterea atractivităț ii pentru noi investiți i, dar și punerea oraș ului
pe harta țării pentru numeroasele inovații aduse în cadrul noii universităț i.
Astazi, Univesitatea Politehnica Timis oara este cea mai veche instituție de învățământ
superior din vestul ță rii. Aceasta are un set de principii ș i valori clar stabilite ce o defines c ca
și instituție cu tradiț ie. Misiunea Universității este 15:
De a genera, si transfera către societate cunoaștere prin cercetare științifică
avansată, cercetare, dezvoltare și inovare, respectiv prin diseminare a rezultatelor
prin publicare și / sau implementare;
De a asigura formare profesională superioară, de nivel universitar […];
De a contribui la stabilirea direcțiilor de dezvoltare a societății, în plan local,
regional, național și internațional .
De a cultiva, promova și apara valorile fundamentale cristalizate pe parcursul
evoluției omenirii: libertatea de gândire, de s și de acțiune, dreptatea, ad evărul,
echitatea, cinstea, corectitudinea, demnitatea, onoarea.
Fig. 18. Imagini din anii `70 -80 cu MECIPT, respective REMT -1 16
14 Articol publ icat in “Banatul Romanesc”, 5 noiembrie 1919.
15 Carta UPT adoptata in 2011
16 Arhiva Unviersitatii Politehnice Timisoara.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 23
Putem deci concluziona că înființarea Universității Politehnice din Timișoara a avut și
încă are un mare aport în transfo rmarea și propulsarea orașului într -unul dintre cele mai
renumite din țară.
5 Program
5.1 Evoluția istorică a programului abordat.
MUZÉU, muzee, s. n. Instituție care se ocupă cu strângerea, păstrarea și expunerea
obiectelor care prezintă interes istoric, știin țific, artistic etc.; clădire în care sunt păstrate și
expuse astfel de obiecte. _ Loc. adj. De muzeu = a) rar, prețios; b) (ir.) învechit. – Din lat.
museum, loc dedicat muzelor. 17
Fascinaț ia pentru obiect ele cu o anumită valoare istori că, sau artistic ă a apărut încă
din perioada atichităț ii, grecii spre exemplu, a u fost printre primele civilizații care ș i-au
manifestat un astfel de interes prin colecționarea operelor de artă în temple, sub formă de
ofrandă. Odată cu trecerea timpului, aceste temple pr imes c și un nume, museum, care
însemnă în limba latină, loc dedicat muzelor. Creșterea fascinaț iei pentru acestea atrage din
ce în ce mai multi filosofi, oameni învățați care își aduc și ei aportul î n dezvolt area acestui
program. Muzeele îș i deschid astfe l orizonturile, ș i devin mai inclusive, prin include rea nu doar
a obiectelor de artă, dar și a colecțiilor cu caracter științific, astronomic, dar și colecții ce fă ceau
referire la anatomie, zoologie ș .a.m.d.. Deci pu tem observa cum încă din perioade timpurii
știința devine parte din această lume a muzeelor.
Muzeul modern apare pentru prima dat ă în Euro pa, urmând ca mai apoi acesta să se
răspândească în întreaga lume. Î n secolul al XVIII -lea mare a majoritate a muzeelor se
transfomă în instituții de stat, urmân d ca secolul următor să fie unul marcat în Europa de
apariția a numeroase contrucț ii grandioase ce reprezentau la vremea respectivă “adevă rate
temple dedicate culturii”.
În paralel, evoluț ia muzeelor americane ia o direcție ușor diferită . Aici abordarea este
una cu caracter educativ. Îmbinarea științei, tehnologiei ș i artei vin fire sc și sprijină
învățămâ ntul universitar al vremii, iar muzeul este considerat mai mult un instrument ce vine
ca și sprijin procesului de învățare și formare a studenț ilor.
Secol ul XX aduce diversificare și noi tendințe. Apariția unor muzee mai niș ate, care se
axează pe diverse domenii ale artei, tehnologiei ș i stiintei este marea schimbare a vremii.
Acest lucru duce în mod direct și la apariția unor schimbări în ceea ce privește funcționarea
unei astfel de instituții, dar și la apariția întrebă rii “Ce este un muzeu? ”. Consilul Internațional
al Muzeelor, răspunde întrebării și defineș te muzeul ca fiin d o insituție care este în scopul
societății și care are rolul de a cont ribui la d ezvoltarea, educarea ș i delectarea acesteia prin
cercetarea, achizitionarea, conservare a și apoi expunere a obiectelor din cadrul instituț iilor.
Apropiindu -ne de perioada contemporană, apare tot mai des întâlnit în lume programul
specific al temei alese: m uzeul interactiv al știintei și tehnologiei. Acesta are și el la rândul lui
un parcrus ș i o istorie. Muzeele de știință nu au rămas constante în timp. Pornind de la tipurile
de “exponate” afișate, la publicul interesat , la strategiile de reprezentare, pănă la contextel e și
ambiț iile instituției, toate acestea au suferit transformări în timp . Conform antropoloagei ș i
muzeoloagei Sharon Macdonald , evoluț ia muzeelor de știință se poate împărții î n trei mari
categorii.
Prima categorie se referă la muzee le știin țifice moderne timpurii, la creșterea
colecționării în timpul Renașterii și la începuturile modurilo r „științifice” de cunoaștere din
17 DEX
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 24
secolul al XVII -lea. În secolul al XVII -lea vedem începuturile creșterii unui anum it tip de
cunoștințe bazate pe idei de observare obiectivă, vizibilitate, matematizare și ambițiile unei
științe a ordinii. Acest fapt duce către ideea deschiderii față de un public mai larg.
Astfel, apare u rmătoarea categorie care are în vedere extinderea muzeelor publice de
știință și dezv oltarea târgurilor mondiale de știință , de la sfârșitul secolului al XVIII -lea și mai
ales al secolului al XIX -le. Ideile de îmbunătățire și progres au fost esențiale pentru majoritatea
muzeelor și expozițiilor de știință din secolul al XIX -lea. În această perioadă apar în muzeele
de știință narațiuni evolutive despre progresul omenirii și al cunoștințelo r științifice; muzeele
naționale de știință caută să își expună propria poveste de auto -îmbunătăți re și de influență
asupra restului lumii; iar la nivelul cetățenilor individuali, membrii publicului au fost invitați să
întreprindă propria călătorie person ală către o mai bună cunoaștere a sinelui .
Cea di n urmă perioadă identificată, începe î n jurul anilor 1960, iar acesta a cunoscut
schimbarea formelor de af ișare în muzeele științifice, o îndreptare că tre patrimoniul industrial
(orientat spre trecut) și o crestere a centrelor științifice. Acestea benefici ază pentru prima dată
de tehnologii de afișare interactivă și multimedia orientate spre viitor. S fârșitul s ecolului al XX –
lea a văzut și un număr crescut de expoziții în muzeele științific e care încearcă să relat ivizeze,
oferind vizitatorului ș ansa de a re flecta asupra “exponatei”, dar și lăsând -ul pe acesta să
participe activ într -un proces de experimentare și învăț are.
În concluzie, consider că evoluția acestui program, refletă pasiunea și dorinț a omenirii
pentru conservare, colectare, cunoaș tere, educare. Astfel, privind firul cronologic, putem
observa cum de la templele antice î n care obiectele de valoare, de arta erau colectionate sub
formă de ofrandă , mai apoi trecand la inclu derea colectiilor cu character științific s.a.m.d.. Deci
putem înț elege că spațiul muzeal a fost î ntr-o contiună schimbare, iar evoluția societății a dus
la diverse schimbări a modul ui în care utilizatorul se raportează la acest program, dar și o
schimbare a spațiului î n sine.
5.2 Definirea tematicii de studiu / a programului abordat
Așa cum am spus anterior, m uzeele se găsesc într -un tărâm dinamic care este într -o
continuă schimbare, în care metodele apreciate în timp devin depășite și ineficiente. Pentru a
supraviețui și a prospera în perioada contemporană, muzeele trebuie să se adapteze în așa
fel încât să satisfacă nevoile publicului larg, fără a pierde din vedere misiunile lor. Spați ul
muzeal contemporan este un spațiu interactiv, care se bazează pe experiementare de tip
interdisciplinar. Pe crearea unor experiențe. Relațiile dintre obiecte – instalații – arhitectură –
discurs – vizitator reprezintă elementele sale principale ce cond uc la o înțelegere subiectivă a
expunerii. În acest context, cred că se pot deschide noi posibilități de înțelegere, iar astfel
putem spune că vizitatorul se transformă dintr -un simplu spectator, într -un actor care participă
în mod deliberat în cadrul proc esului de învățare.
Muzeele de știință nu se încadrează în categoria muzeelor care își prezintă exponatele
pur si simplu, ele creează, anumite tipuri de știință pentru public, iar “ex ponatele” devin parte
importantă a constituirii cunoștințelor științ ifice. Un lucru care este clar în cazul muzeelor
interactive de știință este că astfel de exponate, sau „experimente” pot produce experiențe
interesante și provocatoare de gândire pentru vizitatori. Educația, dezvoltarea și utilizarea
diverselor instrumente, dar și instruirea în cadrul unor laboratoare special amenajate sunt
câteva elemente ce fac parte din această viziune mai amplă a științei, unde muzeele pot
contribui.
Deci, c olecțiile muzeale sunt o resursă importa ntă ce fac partre din programul instituție i.
Ele reprezintă instrumentele care spun o istorie trecută din domeniul științei și ajută vizitatorii
să înțeleagă parcursul evolutiv al tematicii abordată de muzeu. În acest caz concret, cel al
Muzeului interactiv de știință și tehnologie UPT, vorbim de spre premierele tehnice ce au avut
loc în cadrul Universității Politehnice Timișorene. Aici, marea majoritate a obiectele ce vor fi
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 25
expuse au fost făcute pentru educație, formare, practică pr ofesională și așa mai departe.
Având în vedere faptul că unele d intre aceste obiecte (în mare parte calculatoare) sunt încă
funcționale, putem spune că ele sunt cu adevărat o parte extrem de importantă a constituirii
cunoștințelor științifice .
Mai mult, unele muzee le de știință și nu numai, sunt locuri de cercetare ști ințifică. Astfel,
unele colecții au fost formate ca parte a dezvoltării anumitor discipline științifice. Deci
includerea unor spații destinate cercetării este destul de importantă, fie că vorbim despre spații
unde se va lucra în continuare la proiecte ce prezintă premiere din domeniul științei,
tehnologiei, sau artei, ce au loc în orașul Timișoara; fie că vorbim despre un personal calificat
care să se ocupe de mentenața obiectelor ce formează expoziția permanentă.
În concluzie, cred că p rovocarea muzeelor interactive stă în trecerea de la „lecții d e
obiect” la „lecții de practice ” și de la o experiență bazată pe privirea – cu o separare și delimitare
între vizita tor și un obiect de muzeu – la una care este mult mai spațială , interactivă și corporală.
Fig. 21. Copil în procesul de învățare prin experimentare în cadrul unui muzeu de știință
5.3 Conț inutul expoz ițional al muzeului
a) Spațiu l expoziț ional permanent:
Conț ine obiecte cu o valoare d eosebită pentru Universitatea Politehnică, dar și pentru
orașul Timișoa ra. În cea mai mare parte acestea sunt ob iecte inventate, sau realizate în
premieră î n cadrul UPT -ului de -a lung ul timpului. Printre aceste se n umara exponate precum:
MECIPT 1, primul calculator realizat în mediul universitar din România, la
Timisoara (re punerea in functiune a unor componente ale acestuia)
exponate de tip calculator (MS100, I102, discuri RomCD, TANDY functional)
bazelor de date cu poze, filme, texte existente
Pe lângă aceste exponate, muzeul ar putea să conțină exponate care să facă referie la
fiecare facultate di n cadrul Universității. Acest lucru ar însemna stabilirea din start a unei
stretegii de expunere pe categorii (facultăți), fiecare dintre acestea având atribuit un spațiu
specific. Lista facultățiilor din cadrul Universității Poli tehnice include în momentul de față zece
facultăți: Facultatea de Arhitectură și Urbanism, Facultatea de Automatică și Calculatoare,
Facultatea de Chimie industrială și ingineria mediului, Facultatea de Construcții, Facultatea de
Electronică, Telecomunicaț ii și Tehnologii Informaționale , Facultatea de
Electrotehnică și Electroenergetica , Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Facultatea de
Management în producție și transporturi, Facultatea de Mecanică și Facultatea de Științe ale
comunicării.
a) Experimentare și învățare
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 26
Dacă partea de expoziție permanentă ar avea un caracter mai static, partea de expoziție
temporară ar avea un caracter mai dinamic dedicat exclusiv experimentării și învățării. Printre
nenumăratele activități de învățare pe care vizitatorii muzeului le -ar putea desfășura sunt:
Vizionarea de filme, prelegeri, spectacole și povestiri;
Investigații pe hârtie sau pe web;
Explorarea descoperirilor (stații și seturi practice și de descoperire);
Exponate interactive;
Explorare de artă – activități de studio în orice media;
Stagii pentru studenți ;
Scrierea de arhivă sau înregistrarea istoriei orale.
Atunci când vorbim despre învățare prin experimentare în cad rul unui muzeu, trebuie să
avem în vedere un factor extrem de important, și anume, vârsta vizitatorilor. Fiind o instituție
publică, acesta ar trebui să se adreseze unei varietăți mari de utilizatori. Fiecare categorie de
vârstă are propriile modalități de învățare și propriile activități specifice pe care le poate
desfășura în cadrul unui asemenea muzeu. Astfel, putem identifica următoarele categorii de
vârstă, cărora le sunt atribuite stilurile de îvățare și activitățiile conexe din cadrul muzeului:
Sugar i și copii mici – cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani , învață jucându -se într -un
mediu sigur și familiar . În cadrul unui muzeu aceștia i nteracționează cu părinții
într-o zonă spec ială de învățare pentru copii.
Copii cu vârste cuprinse între 4 și 7 ani, învățarea despre sine și despre lume
explorând și făcând – folosind materiale și inst rumente, mișcare fizică active. În
cadrul muzeului se abordează o gamă mai l argă de activități de tip „I can do it ”.
Ei se pot alătura programelor de artă, muzică și mișcare conduse de perso nalul
muzeului, legate de tema muzeului.
Copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani, învăță împreună cu alții, în echipe. Ei
descoperă de asemenea lucruri pentru ei înșiși, fac colecții și creează lucruri care
le demonstrează descoperirile .
Adolescenții cu vârste cuprinse între 13 și 18 ani, învăță și socializează cu colegii,
cu îndrumări din partea adulți lor. Ei au nevoie de experiențe mai ”cool” pentru a –
și modifica interesele în curs de dezvoltare. În cadrul muzeului, adolescenții pot
desfășura activități precum contactatul cu oamenii de știință pentru a le adresa
propriile întrebări pentru proiectele școlare, sau participarea la ateliere și cursuri
cu grupuri de personae cu interese commune.
Adulții, învăță de regulă trecând printr -un c iclu ce pornește de la reflecție , la
conceptualizarea abstractă , la experimentarea activă și înapoi la experiența
concretă. Învățarea pe tot parcursul vieții – autodidactă și auto -selectată,
necesitând experiențe mai aprofundate, acces la informații și la experți. În cadul
unui astfel de muzeu un adult ar putea să urmărească obiective le de ce rcetare
profesionale expuse , sau să ia parte la ateliere de bază, sau avansate. Un adult
ar putea să viziteaze muzeul singur sau cu prietenii și familia.
Seniroii, încorporează toate vâ rstele și stilurile de învățare. Pentru acestă
categorie vârstă este necesară acordarea unei atenții asupra problemelor de
accesibilitate. Expozițiile și activi tățile trebuie să fie gândite astfel încât să fie „pe
mai multe niveluri” pent ru a răspunde diferitelor interese și abili tăți, atenție,
mobilitate etc.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 27
Deci, putem observa că dacă dorim un muzeu interactiv iclusiv, care să se adreseze
tuturor categoriilor de vârstă trebuie să acordăm o mare atenție faptului că fiecare categorie
mai sus menționată vine cu anumite nevoi și caracteristici, care mai apoi trebuie transpuse în
spațialiatea noii soluții arhitecturale.
Pe lângă cele menționate mai sus, consider că ar fi bine ca noul muzeu să includă și
experimentele de fizică ce se desfășo ară și acum în cadrul Experimentarium -ului. Conform
actualului pr ogram al Experimentarium -ului, în funcț ie de categoria de vârstă , copii pot efect ua
diverse experimente de fizică , care au grade de dificultate diferite . Acestea sunt împărțite astfel
încât r aportul vârstă – grad de dificultate, să fie unul câ t mai benefic pentru procesul de învățare
prin care copilul trece atât în viața de zi cu zi, cât și în cadrul orelor de la școală . Astfel, putem
spune ca urmat oarea programă se raporteaza și este gândită c oncomitent cu programa
școlară pentru a dezvolta gândirea practică a copiilor și pentru a îi ajuta pe viitor î n cadrul
orelor teoretice de la școală .
Mai jos se poate observa o listă ce conț ine principalele tipur i de experimente ce se pot
desfășura î n cad rul Experimentarium -ului, grupate în funcție de categoria de vâ rstă a copiilor.
Categoria de vârstă Tip de Experimente
12 ani (clasa a VI -a) Trusa de experimente: Fenomene termice
Experimente mecanice
Experimente electricitate
13 ani ( clasa a VII -a) Trusa de experimente: Fenomene termice
Trusa de experimente: Optica geometrica
Experimente mecanice
Experimente de optică
14 ani ( clasa a VIII -a) Trusa de experimente: Mecanica fluidelor
Trusa de experimente: Fenomene termice
Experimente mecanice
Experiment e electricitate
15 ani ( clasa a IX -a) Trusa de experimente: Optica ondulatorie
Experimente mecanice
Experimente de optică
16 ani ( clasa a X -a) Trusa de experimente: Fenomene termice
Experimente electricitate
17 ani ( clasa a XI -a) Experimente mecanice
Experimente de optică
Tabel 1. Lista experimentelor in functie de categoria de varsta a copiilor.18
Este de menționat faptul că experimentele din tabelul 1, se desfășoară î n prez ent în
incinta Experimentarium -ului, însă condițiile și configurația spațială actuală , nu sunt unele
benefice p entru o buna desfășurare a activităț iilor.
Astfel, în urma discuț iilor purtate cu profesorii responsabili de Experimen tarium, am
ajuns la concluzia că viitoarea configurare spațială a muzeului, trebuie să țină cont de:
iluminarea spați ului, de acustica spațiului (î n unele cazuri), de capacitatea spațiilor destinate
experimentelor.
18 http://experimentarium.physics.uvt.ro/
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 28
Fig. 2 2 si 23 . Actu alul mod de configurare spațial
5.4 Modalităț i și strategii de expunere
Modalităț ile de expunere dintr-un spațiu m uzeal poat fi clasificate luând în considerare,
în primul rând, tipul expoziției și caracteristicile acesteia, urmând ca mai apoi să se ia în
considerare ș i alte puncte de v edere, precum specificul muzeului etc.. Astfel, putem spune că
există expoziția pe rmanentă, cea temporară și cea itinerantă.
Expoziția permanentă este cea care privește muzeul , administrația muzeului . Aceasta
este cea în care se poate aprecia colecția principală și unde se formează discursul sau tema
muzeului. Tot expoziția permanentă e ste ș i cea care defines te specialitatea muzeului. Totuși,
pentru a fi atractive în timp, în cadrul expozițiilor permanente informațiile sunt actualizate în
timp, chiar dacă, în principiu, nu au existat schimbări mari.
Expoziția temporară este cea care are un timp scurt de expunere, perioada fiind stabilit ă
de conducerea muzeului. Avantajul acestui mod de expunere, este acela că permite
optimizarea resurselor utilizate și a locației disponibile. Un alt avantaj al acestui tip de
expunere , este faptul că inci tă interesul pent ru diferite tipuri de oameni și astfel ea poate atrage
vizitatori noi.
Expoziția itinerantă, mobilă sau portabilă, este cea concepută pentru a fi expusă în
diferite locații, cu scopul de a promova muzeul într -un mod diferit și de a lăsa m ai mulți oameni
să o vadă .
Indiferent de tipul de expoziție, este de menționat faptul că există mai multe modalități de
expunere a obiectelor în cadrul muzeului. Diversele poziționări în spațiu a obiectelor pot
schimba percepția vizitatorilor asupra obiect ului ș i de asemenea astfel se stabilieș te și relația
dintre vizitator ș i obiect. Pentru a avea un unghiu optim de observație a obiectelor, trebuie să
luăm în calcul și dimensiunea obiectului și gradul de detaliere a exponatului. Este posibil să
existe expo nate ce necesită a privire mai îndeamănunt, din cauza nivelului mare de detaliere.
Totuși un lucru pe care trebuie să îl avem mereu în minte, este că poziția coprului uman trebuie
să fie mereu una firească în percepția exponatelor.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 29
Fig. 24 . Pozitia expon atului in plan vertical
1. Intr-o nisa a pardoselii; 2. La nivelul pardoselii;
3. Deasupra pardoselii; 4. D easupra nicelului vizitatorilor
Fig. 25 . Pozitia exponatului in plan orizontal
1. Central ; 2. Periferic la perete ;
3. Periferic intr -o nisa desch isa; 4. Periferic intr -o nisa inchisa
Strategiile de expunere sunt și ele extrem de im protante pentru un muzeu, cu atât mai
mult cu câ t muzeul este unul interactiv de știință și tehnologie. Astfel, am identificat câ teva
caracterist ici de care ar trebui sa se țină cont în momentul în care se dezvoltă o strategie de
expunere pentru un astfel de muzeu.
Un prim factor de care ar trebui să se țină cont este cel al familiarităț ii și spectacularului . În
ceea ce priveste familia ritatea, implementarea unor spaț ii dedicate cons umului -mâncă rii, este
o tehnica ce are rolul de a prezenta oamenilor mai întâi experiențe familiare, de zi cu zi, astfel
încât știința și tehnologia să fie făcute familiare mai degrabă decât esoterice. Partea legată de
componenta spectacularulu i, presupune î ncorporarea unei proporții ridicate de exponate
interactive . Aceasta trebuie prevăzută ca ajutând la spargerea barierelor dintre muzeu / știință
și public prin încurajarea participării active a vizitatorilor.
Un alt factor care ar trebui să f ie inclus î n strategia de expunere este cel al alegerii .
Vizitatorilor ar trebui să li se ofere șansa de a alege tipul de activite pe care să ă desfășore în
cadrul muzeului. Cu cât există o varietate mai mare de exponate, sau activități organizate de
admi nistrația muzeului, cu atât vizitatorul își va petrece mai mult timp la muzeu, sau se va
întoarce pentru a repeta experiența.
Fig. 26. ArsElectonica – varietate mare a exponate interactive
5.5 Lumina
Lumina a fost mer eu un subiect la care trebuie să fim foart e atenți atunci câ nd vine vorba
despre muzee. Fie că este vorba despre lumina naturală , sau cea artif icială , contralarea
acesteia este extrem de importantă pentru a face percepția asupra obiectelor muzeale și î n
special asupra detaliilor acestora, cât mai benefică; dar și pentru a proteja exponatele de
razele directe ale soarelui .
a) Lumina artificială
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 30
Lumina complet art ificială f acilitează controalarea necesară atât pentru conservare, cât și
pentru efectele necesare de iluminare din galerii. Dacă în cadrul e xpoziției există ș i lucrări
realizate pe hârtie sau t extile , nivelul de lumină recomandat în scopul de a conserva lucrarea
este de 50 lux , pentru suprafețele pereții lor galeriei . Acest lucru este practic imposibil de
realizat sau controlat dacă există surse de lumină naturală care intră în galerie prin ferestre
sau luminator e. În plus, exista cazuri în care se doreș te crearea unor efecte dramatice pentru
afișarea t ematică a exponatelor . Acestea nu pot fi însă realizate prin utilizarea luminii naturala,
deoa rece aceasta își modifică constant intensitatea și poziț ia.
Analizând o serie de muzee dedicate științei, am ajuns la concluzia, că în cea mai mare
parte, în zonele ce conțin exponate, spațiile sunt luminate strict prin intermediul luminii
artificiale.
b) Lumina naturală
Pe de altă parte, mulți curatori, arhitecți și vizitatori ai muzeelor preferă să vadă unele
exponate, în special anumite opere de artă, în lumină naturală. Lumina naturală este de obicei
introdusă prin luminatoare de deasupra , este de tip z enital. Aceste luminatoare trebuie s ă fie
echipate cu deflectoare sau cu filtre pentru a se asigura că lumi na pătrunde indirect în galerie.
Prin aceste sisteme razele sale ultraviolete sunt suficient de reduse , iar obiec tele expuse nu
risca să se degradeze în timp . Exista ș i sisteme de reglare manuală sau automata, care sunt
deseori concepute pentru a răspunde variațiilor l uminii naturale.
În concluzie, ambele modalități de luminare a spațiilor destinate expoziț iilor din ca drul
unui muzeu, au avantajele ș i dezavantajele lor. Din acest motiv, de cele mai multe ori, î n ziua
de astazi cele doua sisteme de iluminare se folosesc com binat. Modul de iluminare a spațiilor
unui muzeu trebuie gândit și luat în considerare încă din faza incipientă a proiectului. Astfel ,
se pot lua decizii p recum folosirea exclusivă a luminii artificiale (în cazul în care se știe că
exponatele sunt mai “ sensibile”), folosirea exclusivă a luminii natural e, sau cominarea celor
două. De cele mai multe ori, se aleg soluții de rezolvare a ace stei probleme prin utilizarea
luminii naturale și celei artificiale în spații precum: recepția, lobby, săli de așteptare, sau
recreere, spațiile de joacă pentru copii, holuri; iar pentru asigurarea contrololui total al luminii,
în zone de expoziție se util izează lumina artificială. Consider că viitoarea soluție de arhitectură
ar trebui să ia în calcul o asemenea abordare.
Fig. 27. Lumina artificială în Fig. 28. Luminare naturală a zonelor de relaxare, lobby etc.
spațiile expoziționale
Mai jos este reprezentată o diagram ă extrasă din carte Teoria Programelor de G. Vais,
care ilustrează cele trei moduri de iluminar e a spațiilor expoziț ionale.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 31
Fig. 24. Utilizarea surselor de lumina in cazul spatiilor de expunere
a. Lumina n aturala reflectata; b . Lumina naturala directa combinata cu cea artificiala ;
c. lumina artificala;
5.6 Principii de rezolvare, zonele, suprafețele și funcțiunile preconizate a se
detalia ulterior
Muzeele interactive de știință și tehnologie pot fi definite ca fiind centre culturale ce includ
o multitudine de fu ncțiuni ce conlucrează împreună, generând un mecanism omogen unde
vizitatorii pot experimenta, pot învăța, sau se pot relaxa prin diverse activități. Dezvoltarea unui
concept inițial de proiectare urmă rește să definească domeniul de aplicare general, scara și
relațiile componentelor clădirii . În acestă fază trebuie definite t rasee le precum și spații le
necesare în funcție de destinația acestora, de cât de mari vor fi evenimentele ce urmeză să
abiă loc ac olo, dar luând în considerare și posibile relații între ele și modul în care urmează a
fi utilizate .
Este important de menționat faptul că planificarea unui muzeu, principiile de rezolvare,
funcțiunile preconizate a fi incluse în soluția de arhitectură, i mplică de regulă o echipă
interdisciplinară ce este în mare compusă din: Manager ul muzeului, manager -ul de proiect,
investiror, consultanți financiari, consultanți din partea muzeului (pe parte de curatoriat,
securitate, serviciu clienti, expozitii, sau op eraționali), și nu in ultimul rând echipa de proiectare
(arhitecți, ingineri, arhitecți peisagiști) și echipa de construcții. În mod normal fiecare dintre
părțile menționate anterior, este specializată pe partea sa și are un anumit set de task -uri bine
definite. Deci, atunci când se iau decizii legate de spații, suprafețe, dimensionarea acestora,
sau relațiile care ar trebui să se nască între ele, arhitectul trebuie să se consulte cu toate
persoanele mai sus menționate pentru a se asigura că produsul final este unul ce va răspunde
tuturor nevoilor și cerințelor muzeului din punct de vedere al conținutului. În același timp el
trebuie să îndeplinească prin proiectare și ambițiile estetice ale proiectului .
Astfel, stabilirea principiilor de rezolvare în cazul proiectului de față, apare ca și urmare a
unui studiu amănunțit asupra bibliografiei de specialitate, dar și asupra unor exemple de
proiecte asemănătoare atât ca și program, cât și ca dimensiune, aspirații sau nevoi. Un prim
document consultat a fost HCL 98/27.03.2020 privind ”aprobarea protocolului de cooperare
între Municipiul Timișoara și Universitatea Politehnica Timișoara ”. Aici, am identificat cinci mari
categorii de spații necesare ce sunt sugerate ca fiind posibile spații necesare . Acestea sunt
enumarte mai jos, f iecare dintre ele avand o scurtă descriere:
a) Spații multi -funcț ionale :
Aceste spații sunt destinate activităților creative de interferență artă -știință -tehnologie , tot
aceste spații ar trebui să fie capabile să găzduiască conferințe, semina rii și workshop -uri în
domenii precum arta , știința și tehnologia, sau spectacole de dimensiuni mici . Spațiile multi –
funcționale sunt flexibile , adaptabile . Ele trebuie să fie gândite în așa fel încât să existe
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 32
modalități de subîmpărțire a acestora, dar ș i de control asupra luminii naturale. Î n general un
plan liber și o formă rectangulară în plan.
Fig. 29. Spațiu multi -funcțional cu caracter neutru
Categoria din care fac parte spațiile funcționale este cea de s pații cu ac ces public și spații
aglomerate . Ele pot avea acces controlat sau acces necontrolat în funcție de eveniment ul ce
are loc la momentul respectiv .
b) Spatii experimentale:
Acest timp de spații sunt pe de -o parte destinate profesioniștilor , pe de altă parte ele
sunt destinate vizitator ilor pentru experimente în artă, știință și tehnologie . Acestea ar putea fi
concretizate sub forma unor ateliere tematice destinate teme lor de actualitate din domeniul
științei și tehnologiei.
Categoria din care fac parte spațiile experimentale este aceași cu cea din care fac parte
spațiile multi -funcționale, adică de s pații cu ac ces public și spații de data aceasta semi –
aglomerate. Și ele pot avea acces controlat sau acces necontrolat în funcție de eveniment ul
ce are loc la momentul respectiv . Spre exemplu, po t avea loc excrusii de studiu cu clasa pentru
elevi, sau pot fi utilizate de profesorii universitățiilor din oraș pentru efectuarea diverselor
experimente.
c) Spații dedicate expozițiilor :
Destinat e organizării unor expoziții permanente, temporare, sau itine rantă, ele ar trebui
să aibă și un multi -use, în sensul că în cazuri speciale ar putea găzdui și evenimente în funcție
de nevoile de la momentul respectiv . La fel ca și spațiile multifuncționale, ele au dimensiuni
relativ mari, cu deschideri mari, astfel î ncât să fie posibilă crearea unui plan liber ce să permită
ulterior subîmpărțirea spațiului (dacă este nevoie). Iluminarea spațiilor expoziționale trebuie
făcută cu mare atenție, este important să se țină cont de posibilitate a de obt urare a luminii
natural e.
Spațiile dedicate expozițiilor fac parte din categoria de s pații cu ac ces public și spații
aglomerate. în funcție de eveniment ul ce are loc la momentul respectiv, aceste spații au acces
controlat sau acces necontrolat.
d) Spații publice și spații comerc iale:
Ele pot include o cafenea, sau un bistro cu o capacitate de maxim 100 de persoane.
Acesta include automat spațiile sale anexe cu care trebuie să fie în legătură strânsă (bucătărie,
depozitare proprie, vestiar, grup sanitar, dar și acces pentru alime ntare -separat față de cel al
muzeului) . Este indicată gândirea unui spațiu permeabil, care să fie în strânsă legătură vizuală
cu malul Begheului.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 33
Atunci când se va face amenajarea acestuia, este necesar să ținem cont de aspecte
precum elementele principale de modilier și dispunerea lor în spațiu. În figura de mai jos se
pot observa trei moduri diferite de dispune mobilierul, dar și suprafață neceseară pentru o
masă cu patru locuri.
Fig.30. Gruparea de bază a mobilierului într -o sală de consumație
Tot din categoria spațiilor cu caracter public, fac parte zonele recreative atât interioare,
cât și exterioare. Ele sunt special amenajate pentru publicul vizitator.
Amenajarea exterioară trebuie să țină cont de vegetația deja existentă pe sit, aceasta
trebuie i ntegrată în viitoarea soluție. Tot în vederea amenajării spațiilor publice exterioare
trebuie luată în considerare tranzitarea pietonală și de biciclete a sitului dinspre Canalul Bega
spre Splaiul Spiru Haret, sau vice -versa. Astfel, putem spune că va fi n ecesară crearea unei
strategii de amenajare a traseelor pietonale și de biciclete care vor traversa amplasamentul.
Trebuie luată în considerare și amenajarea unui loc destinat bicicliștiilor, cum ar fi un rastel de
biciclete , pentru vizitatorii, sau chiar angajații instituției ce aleg acest mijloc de transport . Nu în
ultimul rând, s pațiile exterioare publice trebuie să conțină elemente de mobilier urban , cu locuri
de stat care să încurajeze socializarea.
Consider că spațiile cu caracter public, sau comerci al, trebuie gândite ca având un grad
ridicat de permeabilitate, atât din exterior spre interior, cât și invers. Acest lucru este posibil
prin gândirea unor zone mari vitrate pentru zone interioare, respectiv prin amenajarea
corespunzătoare exterioară (lips a împrejmuirilor, încurajarea traversării amplasamentului).
e) Spatii administrative:
Spațiile administrative includ: recepția, foaierul, info -point, birouri, secretariatul, spații de
securitate, spațiu IT (dacă este ca zul), dar și garderoba și spațiul destinat copiilor . Toate
acestea sunt destinate în cea mai mare parte personalului . Cu excepția recepției, foaierului și
info-point -ului, restul de spații trebuie să fie clar separate de zonele dedicate publicului. Totuși
este recomandată o bună conexiune între acestea și spațiile ce au un caracter public.
Recepția este de regulă amplasată în zona accesului principal. Aceasta poate fi sub
forma de birou cu un personal al muzeului ce întâmpină vizitatorii. Zona de recepție la
majoritatea muzeelor este un spațiu foarte primitor. Acesta are capacitatea de a fi mai mult
decât un spațiu de tranziție, el reprezintă și un loc de răgaz pentru vizitatori. Î n majoritatea
cazurilor recepția este prima oportunitate de a interacționa cu muzeul și ea rep rezită într -un fel
sau altul, specificul acestuia. Amenajarea ar trebui să fie primitoare și confortabilă, lăsând în
același timp o pr imă impresie de durată.
De cele mai multe ori, în imediata proximitate a recepției se află și zona de info -point.
Acesta este locul de unde se pot lua broșuri sau unde se pot pune întrebări unui m embru al
personalului. Și acesta este amenajat cu un birou, de regulă în aceași manieră cu recepția.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 34
Birourile ar trebui să fie de timp individual, cu o suprafață maximă de aproxim ativ 20mp.
Acestea sunt destinate administrației manageriale. Spațiul de birou trebuie să fie complet
echipat pentru angajatul care administrează muzeul. Având în vedere dimensiunea mică a
muzeului, dar și în urma discuțiilor purtate cu administrația Universității, consider că un număr
de aproximativ 2 -3 birouri este suficient. Ele ar trebui poziționate într -o zonă ferită de public.
Zona de secretariat ar trebui să aibă aproximativ 25mp. Aceasta ar trebui să fie
poziționată în relație cu zona birourilor, astfel este mai facilă interacțiunea între personalul
administrativ al muzeului.
Spațiile destinate securității trebui amplasate în zonele de acces. Aici se face f iltrarea
vizitatorilor. Acest spațiu trebuie să aibă în permanență un angajat al serviciului de pază.
Zona de IT, este defapt constituită din camera serverelor. Aceasta trebuie să fie
amplasa tă în proximitatea recepției. Suprafața pe care acest spațiu trebuie să îl aibă este de
aproximativ 15mp.
Garderoba, trebuie plasată în proximitatea recepției pentru a facilita un acces rapid al
vizitatorilor către această zonă . Aceasta include mobilier specific cum ar fi dulapuri închise cu
cheie, sau cod pentru vizitatori i muzeului.
Spațiul destinat copiilor este constituit dintr -o zonă de joac ă. Echipat cu diverse obiecte
educa tive pentru copii , acesta ar trebui să fi e unul prietenos, și primitor . Este indicat ă
iluminarea acestuia cu lumină naturală.
f) Spații logistice:
În această categorie de spații intră dep ozitările, diverse zone tehnice și spații de
întreținere, gruprile sanitare, parcările.
Depozitarea ar trebui să fie una de mari dimensiuni, maxim 100mp . Aceasta ar t rebui să
fie accesibilă fie dintr -o curte de serviciu, fie direct de pe splaiul Spiru Haret (singura strada cu
acces auto ).
Spațiile tehnice trebuie să conțină e chipamente și instala ții de apă, electrice , încălzire,
dar și de IT (camera serverelor ), echipa ment e pentru salubritate, materiale mentenan ță, și PSI.
Ele ar trebui amplsate pe parter, în aceași zonă cu spațiile de întreținere. Dimensiunile acestor
spații urmează a fi detaliate în capitolul dedicat instalațiilor.
Grupurile sanitare trebuie să fie de două feluri : cu acces public , ele deservesc vizitatorii
muzeului din toate spațiile funcționale ; cu acces privat, acestea sunt utilizate de către
personalul angajat. În etape de proiectare trebuie acordată o atenție deosebită persoanelor cu
handicap, astfel, va fi nevoie și de un număr de minim două grupuri sanitare pentru persoanele
cu dizabilități.
Locurile de parcare pe amplasament se vor reduce la un număr minim. Vizitatorii vor
putea utiliza parcarea din apropierea sitului. Prin reducerea numărului de locuri de parcare, se
încurajează utilizarea mijloacelor de transport alter native.
Mărimea spații lor depinde de nivelurile de prezență a vizitatorilor anticipate, și este în
mod normal stabilită prin comparații cu alte muzee similare ca și gabarit . Nu numai
dimensiunile spațiilor, ci și experiența vizitatorilor din interiorul acestora pot fi infor mate printr –
o analiză a ceea ce doresc și așteaptă diferitele segmente ale pieței vizitatorilor.
Mai jos se poate observa o schema functionala extrasa din cartea Programe de
arhitectura, de Gheorghe Vais. Aceasta explica are ar fi princi piul general de organizare al
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 35
unui muzeu. Totusi, aceasta trebuie regandita si mulata pe cerintele si nevoile unui muzeu
contemporan interactive de stiinta.
5.7 Sisteme structur ale
O cunoaștere a sistemelor structural e și o analiză a acestora încă din faza incipie ntă a
proiectului , este esențială pentru viitoarea soluție arhitecturală. Aceasta are un rol important
în cee a ce privește siguranța oamenilor, dar și a colecțiilor de obiecte ce se află în interiorul
muzeului. Înainte de a concepe o posibilă soluție structurală trebuie să ținem cont de mai mulți
factori ce ar putea influența alegerea sistemului str uctural. Printre aceștia se numără : clima și
înțelegerea condițiilor climatice specifice ; calitatea materialel or și tehnicilor de construcție ;
proiectarea structurală pentru protecția seismică ; etanșeitatea la intemperii pentru protecție
împotriva pătrund erii ploii, prafului, nisipului ; performanța termică a tuturor etajelor, pereților și
acoperișului ; protecția și siguranța la foc .
Structura portantă va trebui să țină cont și de dimensiunea mare a deschider ilor pentru
soluțiile de depozitare astfel încât nevoia de mișcare a obiectelor mai mari să fie posibilă .
Înălțimile tavanului și spațiul ui pentru găzduire a obiecte lor expuse , ale acestora mișcare și
strategii optime de echipare de stocare .
Astfel, în urma anal izării unor exemple de muzee din punct de vedere structural, dar și în
urma analizării sistemelor structurale moderne cu deschideri mari din cadrul cursului de
proiectarea structurilor, am ajuns la concluzia că sistemele structurale cel mai des întâlnite la
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 36
clădiri pentru muzee sunt sisteme structurale metalice, structuri din beton armat , sau structuri
de lemn .
Consider că aceast subcapitol ar trebui dezvoltat într -o etapă viitoare în colaborare cu
un inginer structurist.
5.8 Instalaț ii și echipamente
În urma discuțiilor avut cu ingineerul de instalații am concluzionat următoarele lucruri
legate de instalații.
Spațiile tehnice trebu ie amplasate în lateralul clădirii, ele având nevoie de un acces
separat, secundar cu o lățime de minim 1,50 m pentru a fi posibilă trasnportarea de obiecte de
mari dimensiuni.
În procesul de proiectare trebuie să avem în vedere amplasarea următoarelor spații :
Spațiul centralei termice – cu ușă de acces către exterior și o supraf ață utilă de
20mp
Stație de pompare hidranți interior și hidrofor – cu ușă de acces către exterior și o
supraf ață utilă de aproximativ 15 -20mp
Spațiul tabloului general de distribuție TGD – cu o supraf ață utilă de 10mp
Camera serverelor – cu o supraf ață utilă de 5-6mp
Camera pentru curenți slabi și spațiul pentru detecția, semnalizare a și avertizarea
incendiului DSAI – în proximitatea recepției, cu o supraf ață utilă de 10mp
Bazin de retenție pentru preluarea apelor meteorice – amplasat în exterior .
5.9 Scenarii de utilizare și etapizare
Un prim pas ce ar trebui făcut în planificarea unui muzeu, înainte de implementarea fizică
a acestuia , ar fi crearea unui plan al instituției ( care ar inlude : misiune a, viziune a, obiective le,
strategii le, un studiu de fezabilitate ). Acest plan ar duce la crearea unui masterplan unde
trebuie stabilite informații legate de colecțiile muzeului, utilizatorii acest uia și presupusele
activităși. Acest masterplan ar duce la concluzionarea și stabilirea necesitățiilor clădirii (atât
din punct de vedere spațial, cât și în ceea ce privește bugetul și programul ). Numai după
aceste etape se poate ajunge la proiectarea efectivă și mai apoi la implementarea proiectului.
Concretizarea într -o manieră realis tă a viitorului sediu al muzeului ar trebui să se
efectueze la rândul ei etapizat prin stabilirea încă din această fază a unei strategii de
implementare, astfel încât muzeul, sau obiectele af late în incinta acestuia, respectiv a
Experimentarium -ului să nu aibă de suferit.
Etapa 1 a implementării ar consta în primul rând în mutarea, sau depozitarea obiectelor
din actuala i ncita actualului muzeu. Din discuții purtate cu administrația UPT, am fost informată
că obiectele ar putea fi transferate fie în spații de depozitare deținute de Universiatea
Politehnică Timișoara , fie în spații deținute de Muzeul Național al Banatului. Mutarea obiectelor
în spațiile Muzeului Banatului ar fi una mai benefică, deoarece acesta ar putea funcționa, chiar
dacă într -o mică măsură, și pe perioada construcției noului sediu. Tot în această etapă pot
porni demersurile de demolare a clădirilor de pe sit (de la demolarea efectivă, până la
curățarea sitului de resturi de materiale ).
Etapa 2 ar cuprinde realizarea efectivă a noii propuneri de arhitectură, precum și
amenajările exterioare ale spațiilor publice. Tot în această etapă ar trebui să aibă loc procesul
de remutare a obiectelor de patrimoniu ale Universității în noiile spații create.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 37
O ultimă etapă ar fi aceea de redeschidere oficială a muzeului. Aceasta ar i nclude ziua
deschiderii muzeului, urmată de o perioadă de testare a acestuia și de realizarea unor rafinări
de detaliu (dacă este cazul )
Ca și observație generală, este de menționat faptul că pe par cursul derulării acestor
etape, personalul Muzeul ui, dar și al Experimentarium -ului ar putea primi birouri în clădirea
Bibliotecii UPT.
5.10 Studii de caz. Exemple de buna practica menite a sustine viitoarea solutie,
cu indicarea biblio grafiei
1. Ars Electronica Center
Locatie: Linz, Austria
An: 2006
Suprafata: 10000mp
2. National Logging Museum
Locatie: Oslo, Norvegia
An: 2020
Suprafata: 7000mp
– Strategia programatică pentru muzeu este menită să stimuleze in teracțiunea maximă
într-un concept robust, funcțional și flexibil.
– Cu trasee coregrafiate cu atenție, diferitele grupuri de utilizatori sunt ghidate într -o
mișcare de tip helix 3D.
– Narațiunii muzeului ofera în același timp o privire asupra funcțiilor adiac ente precum
ateliere, laboratoare și centru de învățare.
– Integararea mai multor volume diferite intr -un tot unitary
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 38
6 STUDIU LEGISLATIV ASUPRA CONSTRUCTIEI
1.1. Cerințe privind siguranța în exploatare a construcției
a) Mobilitate
Exista o g ama largă de limit ări a le mobil ității care poate fi întâmpinate in muzee.
Acestea pot porni de la probleme cum ar fi cele ale mersului locomot or cu care se confruntă
vizitatorii mai în vârstă , până la simpt omele unor boli precum diabetul, sau problemele
intamplinate de sarc ină. I ncapacitatea copiilor de a urca scări abrupte și lungi; și imobilitatea
experimentată de persoanele în vârstă, de vizitatorii cu boli cronice și de persoanele care
necesită utilizarea unei game de dispozitive de asistență, cum ar fi s caune cu rotile sau
scutere, sunt alte probleme des intalnite atunci cand ne gandim la parcurgerea unui muzeu
de catre vizitatorii sai.
Supra fețele inegale, pantele abrupte, treptele dimensionate gresit și scări le prezintă
barierele principale pentru mobilitatea indepen dentă și autonomă. Aceste bariere nu sunt
întotdeauna evidente pentru cei care nu experi mentează limitări de mobilitate, insa ca si
arhitecti trebuie sa fim constienti de ele.
Ca răspuns la limitările funcționale de mobilitate, au fost dezvoltate diverse dispozitive
de asistență, cum ar fi bastoane, pantofi modificați, bretele picioarelor, proteze, cârje, cadre
de mers pe jos, scaune cu rotile și scutere pentru a spori mobilitatea independentă a
persoanelor. Aceste echipamente de asistență au la randul lor limitări specific, care
limitează și mai mult adaptabilitatea și capacitatea individului. Mobilitatea lor devine apoi o
relație funcțională între mediu și proiectarea echipamentelor . Nivelul de accesibilitate este
determinat de capacitatea proiectanților, planificatorilor și managerilor de a face față
nevoilor specifice ale individului de a accesa toate componentele mediului muzeal și de a
participa pe deplin la activitățile programate.
Pentru a face cat mai usoara experienta persoanelor cu dizabilitati, dar si a restului de
vizitatori ar trebui urmate cateva reguli de baza:
Podeaua si suprafetele plane de calcare trebuie să fie stabile, ferme și
rezistente la alunecare. Covoarele, plăcile de covor sau alte finisaje de
pardoseală trebuie să fie fixate și nivelate. În cazul in care se allege folosirea
unor covoare/mochete ca si finisaj al pardoselii, acesta nu trebuie să
depășească 13 mm.
Denivelarile cauzate de schimbarea finisajului suprafetei de calcare, nu ar
trebui sa aiba o diferenta pe verticală mai mare de 8 mm . Daca diferenta este
totusi mai mare, acestea trebuie să fie teșite cu o pantă nu mai abruptă de 1: 3.
Schimbările de nivel mai mari de 15 mm vor fi înclinate la un gradient de cel
mult 1: 2.
Spatii pentru scaune cu rotile. Trotuarele ar treb ui sa aiba un minim de 1.80m.
Rampele vor avea o inclinatie intre 5 -8%. Locurile de parcare vor avea o latime
de 3.70m (2.50 m locul de parcare+1.20m spatiu de manevrare a scaunului).
In cee ace priveste spatiile interioare: coridoarele spatiilor publice vor avea
minim 1.20m + buzunare de manevra cu o latime totala de 1.80m, la intersectia
a doua coridoare trebuie asigurata o distanta de 1.80m in diametru pentru a
facilita miscarea scaunui, dimensiunea minima recomandata a usilor este de
85cm. In ceea ce p riveste deplasarea pe vertical, lifturile trebuie sa aiba o
platforma libera in fata acestora pentru manevra de 2.00×3.00m, dimensiunea
usii trebuie sa fie de minim 90cm, iar dimensiunea ascensorului trebuie sa fie
minim de 1.10×1.40m in interior. Spatiile pentru igiena personala trebuie sa fie
dotate cu mobilier specific. Mai jos sunt schematic reprezentate grupuri sanitare
pentru personae cu handicap, cu dimendiunile minime ce trebuie respectate in
momentul proiectarii unui astfel de spatiu.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 39
1.2. Igiena, sanatatea oamenilor si protectia mediului
[urmeaza a fi completat]
1.3. Evacuarea deșeurilor
[urmeaza a fi completat]
1.4. Componenta sustenabila
[urmeaza a fi completat]
1.5. PSI
Muzeele sunt considerate a fi cladiri ce contin sali aglomerate.
Astefel , circulația în interiorul spațiilor din porțiunea aferentă sălilor aglomerate se poate
face după cum urmează: muzeele și expozițiile cu exponate incombustibile care se încadrează
ca săli aglomerate din clădiri civile pot avea goluri în pereții ce le separ ă, protejate cu uși E 30 –
C5 Sm;
Art. 267. (1) În interiorul compartimentelor de incendiu în care se află săli aglomerate,
încăperile cu risc mare de incendiu sau cele care adăpostesc obiecte de importanță sau
valoare deosebită (la solicitarea deținătorului ), se separă de restul clădirii prin pereți și
planșee a căror rezistența la foc se stabilește în funcție de densitatea sarcinii termice, de
importanța bunurilor și de nivelul riscului de incendiu.
(2) Elemente de separare între depozitele de obiecte de va loare ale muzeelor, arhivelor,
bibliotecilor și restul clădirii trebuie sa fie A1 sau A2 -s1d0 rezistente la foc EI 180 pentru
pereți și respectiv REI 120 pentru planșee. în acești pereți se admit numai goluri de acces
necesare circulației, protejate cu uși rezistente la foc EI1 90 -C Sm .19
19 Normativ P -118.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 40
7 STUDIUL ECONOMIC
Pentru a realiza un astfel de proiect, trebuie s ă avem în vedere și partea econimică.
Astfel, pentru a putea stabili o valoare estimativă a costurilor trebuie să avem în vedere mediul
economic în care soluț ia de arhitectură urmează să fie pusă în operă, dar și capacitatea
financiară a investitorului, sau primirea unor diverse fonduri prin programe Europene culutrale.
Graficul de mai jos , dezvoltat de Chris Davies, principalul consultant britanic în costuri
pentru instituțiile culturale, ne arată proporția dintre bugetul alocat în fiecare etapă de
dezvoltare al unui proiect . Graficul este realizat pentru capital ul unui muzeu tipic:
Fig. . Graficu l cu bugetul proiectului în fiecare etapă de dezvoltare
În urma analizării acestui grafic, putem concluziona că defapt costul total al planificării
muzeului înainte de proiectare este de doar 1% din costurile totale ale proiectului, deci plățile
pentru planificarea muzeelor sunt minore în comparație cu costul cumulati v al proiectării și
construcției acestora. Având în vedere că există această discrepanță mare între costurile de
planficre preliminară, respectiv cele de proiectare și costurile de construcție, trebuie acordată
o mare atenție în aceste faze incipiente proi ectului. Astfel, printr -o planificare atentă și eficientă
din punct al costurilor , se pot evita apariția unor alte costuri s uplimentare în timpul construcției
efective.
Pentru a stabili o sumă estimativă a proiectului, am consultat anexei 1 a temei de conc urs
pentru C entrul pentru artă, tehnologie și experiment Multiplexity . În document este menționat
faptul că zona de intervenție a proiectului are o suprafață totală de 19.820 mp, iar bugetul
estimat în vederea realizării proiectului este stabilit în mod e stimativ de 9.527.588,53 €. Făcând
un simplu calcul, am ajuns la concluzia că prețul investiției raportat la mp este de 480.705,77
€.
Astfel, luând în considerare HCL 98/27.03.2020 , în care este menționat faptul că Muzeu l
interactiv al știiței și tehnolog iei ar urma să fie integrat în proiectul Multiplexity , dar și având în
vedre faptul că acest proiect are un caracter cultural, are o temă asemănătoare din punct de
vedere al apirațiilor, și urmează a fi implementat în același oraș, consider că suma estimat ivă
rezultă s-ar putea lua în calcul. Totuși, este de menționat faptul că Muzeul interactiv al științei
și tehnologiei este unul de dimensiuni considerabil mai reduse, deci valoarea totală a investiției
ar fi direct proporțională cu dimensiunea proiectului în cauză.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 41
Un al doilea factor ce ar trebui menționat este că în a celași HCL 98/27.03.2020 privind
aprobarea protocolului de cooperare între Municipiul Timișoara și Universitatea Politehnica
Timișoara , se specifică și faptul că cele două obiective: -"Exper imentarium", și "Muzeu l
Tehnic" , ambele ale Universității Politehnice Timișoara, vor fi dezvoltate cu suport financiar din
ambele părți, iar aici vorbim despre UPT și Primăria Municipiului Timișoara. De altfel, acordul
spune și că obiecte, sau echipamente achiziționate de Muliplexity, vor fi date în custodie în
cadrul muzeului.
În concluzie, consider că deși toți factorii implicați sunt asemănători în cadrul celor două
proiecte menționate, iar aici vorbim despre mediul economic , potențialul financiar al
investitorilor, suma rezultată pe mp pentru realizarea muzeului ar fi una mai mică decât cea
alocată Centrului de artă, tehnologie și experiment MX. Cred că acest fapt s -ar datora în mare
parte faptului că proiectul muzeului este unul la o scara mult mai mi că.
8 Concluzii
8.1 Reconfigurarea amplasamentului prin inserția noii soluții arhitecturale.
9 Bibliografie
Carti:
1. Sharon Macdonald, The Politics of Display. Museums, Science, Culture -Routledge,
Londra, Editura Routledge, 1998.
2. Tim Caulton, Hands -On Exhibitions. Managing Interactive Museums and Science
Centres (The Heritage, Care -Preservation -Management), Londra, Editura Routledge,
1998.
3. Gheorghe Vais, Programe de arhitectura, Cluj -Napoca, 1998
4. Barry Lord, Gail Dexter Lord and Lindsay Martin, Manual of museum planning, New
York, Editura AltaMira Press, 2012
Normative:
1. NP-051- Normati v privind adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la nevoile
individuale ale persoanelor cu handicap.
2. P 118/1 – 2013 – Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor .
3.
Reviste/brosuri:
1. 1920 -2020. Un veac de invatamant superior in Banat.
2. ANALELE BANATULUI, serie noua, ARHEOLOGIE ISTORIE XXIII, Editura Mega,
Cluj-Napoca, 2015
3. Strategia culturala a orasului Timisoara 2014 -2024. PMT
Surse electornice/internet:
1. Lea Zeitoun, piet niemann photographs AL_A's MAAT museum in Lisbon , designboom,
https://www.designboom.com/architecture/amanda -levete -architects -maat -museum –
lisbon -04-08-2017/ [15/11/2020]
2. Hotararea Consiliului Local 98/27.03. 2020 privind aprobarea protocolului de
cooperare între Municipiul Timișoara și Universitatea Politehnica Timișoara,
https://www.hcl.usr.ro/timisoara/2020/h98# [03/09/2020]
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 42
3. Gallery , https://gallery.hungaricana.hu/en/ , [13/10/2020]
4. Utilizarea reconversiei zonelor industriale/militare în autoregenerarea zonelor centrale
– Studiu de caz sistemul urban Timișoara (SUT), Radu Radoslav,
https://radulblog.wordpress.com/2017/11/12/utilizarea -reconversiei -zonelor –
industria le-militare -in-autoregenerarea -zonelor -centrale -studiu -de-caz-sistemul –
urban -timisoara -sut/ [23/11/2020]
5. Timișoara – orașul de pe Bega sau Bega – râul care străbate Timișoara?, Tur de
Arhitectura , Mihai Danciu, https://www.turdearhitectura.ro/ro/blog/timi%C8%99oara –
ora%C8%99ul -de-pe-bega -sau-bega -r%C3%A2ul -care-str%C4%83bate –
timi%C8%99oara/ [23/11/2020]
6. Hotarar ea Consiliului Local 27/26.01.201 0 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal
"Malurile Canalului Bega Timișoara ", https://hcl.civicul.ro/view -hcl/hcl_27_26.01.2010
[23/11/2020]
7. Societatea de Transport Public Timisoara, Rețeaua traseelor STPT ,
http://www.ratt.ro/reteaua.html [28/11/2020]
10 Anexe
Model de realizare a listelor
p) Descriere succintă, situare în localitate, vecinătăți, suprafața ter enului considerat,
cadrul construit, disfuncționalități, circulații -parcaje, regim juridic, alte caracteristici care pot
influența soluțiile de arhitectură sau constructive.
q) Pentru proiecte de puneri în valoare de clădiri existente, studiul istoric al
cons trucției și principiile de rezolvare arhitecturală preconizate.
r) b.) Tema de proiectare – fundamentarea temei
s) Datele de temă vor fi susținute cu argumente solide bazate pe principiile studiate
la disciplinele teoretice cuprinse în programa de învățământ.
Nullam lorem nulla, ultrices eu sodales ut, dapibus ac arcu. Nulla sit amet ligula et metus
convallis sollicitudin. Nunc eget velit facilisis, posuere lacus eu, pharetra magna. Nunc tristique
efficitur lorem, eget sodales lacus volutpat et. Vivamus at dui si t amet ex lobortis congue.
Maecenas ultrices odio risus, sed feugiat metus convallis in. Ut tincidunt molestie tincidunt.
Sed sed dui sollicitudin, consequat sapien nec, pretium augue. Nullam eu porttitor ex,
nec volutpat lorem. Vestibulum ante ipsum primi s in faucibus orci luctus et ultrices posuere
cubilia Curae; In fringilla porta augue non gravida. Etiam egestas, eros a semper suscipit,
massa lorem vestibulum nulla, eget pellentesque sem massa sit amet leo. Donec sed mi
porttitor, commodo augue aliquam, fringilla turpis. Nullam vitae placerat velit. Maecenas
faucibus, sem vel rutrum vehicula, eros dolor imperdiet justo, eu ullamcorper metus nisl eget
arcu. Pellentesque bibendum ex ligula. Aliquam sit amet libero elementum, accumsan ex eu,
ultricies ipsum . Donec facilisis porttitor dictum. Ut sed nibh eget risus tincidunt vehicula nec in
dolor.
Palade Roxana -Maria
Muzeul interactiv al știiței și te hnologiei UPT 43
Concluzii
Concluziile se vor realiza pe o singura coloană si vor avea minim 600 de cuvinte.
Urmatorul paragraf are 627 cuvinte si este drept model.
Bibliografie
[1] P. Hall și K. Pain, The Polycentric Metropolis Learning from Mega -city regions in Europe,
Malta: Gutenberg Press Ltd, 2006.
[2] L. Van den Berg, J. Van der Meer, A. H. Otraar și C. J. Speller, Empowering new
metropolitan regions through new forms of c ooperation, Rotterdam: Euricur, 2006.
[3] G. A. van der Knaap și R. Wall, „Sustainability within an evolving world city network,” în
Proceedings of 2007 International Forum on Metropolitan Regions Development, Shanghai,
2007.
[4] W. Saunders, Sprawl and Suburbia: A Harvard Design Magazine Reader, University of
Minnesota Press, 2005.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Palade Roxana -Maria [625369] (ID: 625369)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.