1SSCCOOAALLAA GGIIMMNNAAZZIIAALLAA SSPPEECCIIAALLAA TTAARRGGOOVVIISSTTEE [625338]

1SSCCOOAALLAA GGIIMMNNAAZZIIAALLAA SSPPEECCIIAALLAA TTAARRGGOOVVIISSTTEE
SSttrr.. IIoonn GGhhiiccaa,, nnrr.. 22,, ccoodd ppoossttaall 113300112211,, TTeell..::00337722..774400..662255,,FFaaxx ::00224455..661155..886622 ,,
ee–mmaaiill:: ssccssppeecciiaallaattggvv@@yyaahhoooo..ccoomm,, WWeebb:: hhttttpp::////ssccssppeecciiaallaattggvv..ssccoollii..eedduu..rroo

ANALIZA SWOT A STARII INVATAMANTULUI SPECIAL si
SPECIAL INTEGRAT
2012 -2013

Puncte tari :
 personal calificat în toate serviciile educaționale;
 asigurarea șanselor egale pentru toți copiii / elevii;
 aplicarea principiului „resursa urmează copilul”;
 promovarea educației integrate cu debut din anul 2001;
 susținerea educației integrate de către con ducerea I S J;
 Comisii de Evaluare Continuă competente, mediatizarea rolului acestora la nivelul
rețelei școlare, prin CJRAE
 program de evaluare inițială competent, organizat – expertizare/diagnoză,
orientare; prin CJRAE
 promovarea elaborării curriculum -ului adaptat;
 susținerea aplicării proiectului de intervenție de tip personalizat;
 activitatea de parteneriat;
 diversificarea ofertei educaționale a serviciilor de sprijin, de consiliere,
 programe de formare – educație incluzivă, specificul serviciilor de sprijin;
 activități metodice (cadre didactice de sprijin);
 metode / strategii eficiente;
 resurse adecvate, materiale suport;
 alternative educaționale;
 servicii de stimulare / compensare de calitate;
 colaborarea bună cu Consiliul Județean și DJPDC;
 program e / proiecte de dezvoltare școlară, parteneriate;
 activități comune curricular / extracurriculare;
 acțiunea comunitară;
 implicarea unor cadre didactice de sprijin, profesori logopezi în activități diferite în
școlile unde lucrează (activități extrașcolare, pectorate cu părinții, parteneriate,
proiecte de finanțare, ARACIP etc.) contribuind la creșterea prestigiului acestor
școli;
 interesul crescut al unui număr mare de cadre didactice preocupate de propria
formare și dezvoltare profesională manifestat prin participarea la strategii de
formare continuă și postuniversitară, continuarea studiilor universitare în
specialitate, inițierea în utilizarea calculatorului;
 experiența dobândită prin participarea la proiectul Phare „Acces la educație pentru
grupuri dezav antajate” – „O școală pentru toți, educație pentru fiecare”;
 diminuarea numărului de elevi î nscriși în școlile speciale 220 concomitent cu
creșterea numărului de elevi cu CES incluș i în învățământul de masă (45 0 elevi);
 contribuția la armonizarea ofertei educaționale cu cerințele pieței muncii locale și
europene prin sondarea opțiunilor școlare;

2
Puncte slabe :

 disfuncții de comunicare între membrii echipei de intervenție și sprijin
compensator;
 neacceptarea cadrului didactic de sprijin de către unele co nduceri de școli, de o
parte din cadrele didactice;
 lipsa spațiului adecvat pentru serviciile de sprijin,
 parteneriatul cu părinții, atragerea acestora în actul de stimulare, compensare,
recuperare;
 evaluarea de progres;
 unele dificultăți în întocmirea și aplicarea curriculum -ului adaptat;
 lipsa continuității la catedră;
 reprezentarea insuficientă a acestei activități în evaluarea calității activității
didactice și în evaluarea instituțională;
 formarea inițială a cadrelor didactice cu puține elemente de edu cație specială;
 condiții necorespunzătoare din sălile de resurse;
 efortul personal crescut al CDS, din punct de vedere financiar;
 aria restrânsă de oportunități pentru CDS de a obține premii;
 lipsa de flexibilitate a unor cadre didactice, din școlile inclu zive;
 elevii cu CES corigenți, chiar dacă progresele lor cognitive/comportamentale sunt
evidente;
 repetenția unor elevi cu CES din cauza numărului mare de absențe la școală;
 riscul de abandon școlar al unor elevi cu CES (elevi nesupravegheați de familie sa u
cu părinți emigranți);
 nesusținerea, prin servicii de specialitate (CDS, profesor logoped, consilier) a
tuturor copiilor/elevilor cu CES integrați în școala da masă;
 numărul redus de cabinete logopedice, accesul redus al copiilor din mediul rural la
aceste servicii;
 numărul redus al cabinetelor de sprijin/camerelor de resurse din școli, datorat
spațiului deficitar;
 lipsa resurselor pentru dotarea cabinetelor de sprijin pentru elevii cu CES din
școlile de masă;

Oportunități :

 asigurarea dreptului la edu cație, a șanselor egale;
 desegregarea elevilor cu CES și a celor proveniți din medii defavorizate;
 transformarea reală a școlii speciale în centre de resurse/ deziderat;
 integrarea profesională și socio -afectivă reală a elevilor cu CES;
 reducerea instituți onalizării elevilor cu CES;
 extinderea serviciilor de consiliere;
 extinderea, consolidarea parteneriatelor, a proiectelor de dezvoltare școlară
 diversificarea ofertei de formare continuă pe specificul educației integrate
 interesul acordat de factorii de de cizie școlarizării elevilor cu CES
 elasticitatea intervențiilor de sprijin;
 evidențierea fiecărui cadru didactic de sprijin din școala incluzivă/ integrată;

3prin desfășurarea de activități demonstrative;
 prezentarea de exemple practice/ strategii eficiente , pentru elaborarea unui
„GHID DE BUNE PRACTICI ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL
INTEGRAT/INCLUZIV;
 sprijinul acordat de CDS în implicarea părinților elevilor cu CES, în relația
„școală -familie” prin prezența la ședințele/lectoratele/parteneriatele cu părinții
organizate pe clase/școală;
 elaborarea unor standarde naționale, indicatori de performanță pentru evaluarea
și asigurarea calității în unitățile de învățământ preuniversitar;
 finanțarea unităților de învățământ din fonduri guvernamentale și
nonguvernamentale;
 sprijin irea elevilor provenind din medii sociale defavorizate prin programe
guvernamentale;
 posibilitatea de inform are și comunicare rapidă cu MEN , prin portal și forum;

Amenințări :

 promovarea, susținerea învățământului de tip elitist;
 progresul elevilor cu CES (stagnare, regres, eșec, abandon școlar);
 neconcordanța între evaluarea cadrului didactic de sprijin și a cadrelor didactice de
la clasă;
 inserția socio -profesională a absolvenților proveniți din categoria elevilor cu CES;
 refuzul școlilor de a primi elevi cu CES;
 neconcordanța dintre nevoile reale și posturile de cadru didactic de sprijin
acordate;
 neintegrarea corectă a conceptului de elev cu CES;
 parteneriat insuficient reprezentat, consolidat la nivelul serviciilor de sprijin;
 intervenția timpurie insuficient reprezentată în legislație și în intervenția reală;
 metodologia de ocupare a posturilor didactice din învățământ în general, din
învățământul special în particular;
 formarea inițială deficitară, inadecvată tuturor nevoilor pe care un debutant le are
la intrare în sistem;
 slaba motivare financiară a personalului și migrarea cadrelor tinere spre domenii
mai bine plătite;
 situația socio -economică precară a familiilor di n care provin unii copii/elevi cu
CES;
 vulnerabilitatea crescută a unor elevi cu CES spre delincvență juvenilă;
 dezinteresul familiilor față de educație, slaba conștientizare de către părinți a
nevoii de educație;
 existența unui număr mare de copii/tineri ai căror părinți sunt plecați din țară;
 prezentarea unor emisiuni TV. Care incită la violență, practicarea jocurilor violente
pe calculator, cu efecte negative asupra educației copiilor;
 rezistența la schimbare a unor cadre didactice – preocuparea scăzută pentru
individualizarea/ diferențierea învățării în raport cu nevoile/ interesele elevilor;
 distanța mare între unitățile aflate în zona de intervenție logopedică, ceea ce
determină accesul redus al copiilor la serviciile terapeutice;

4 lipsa unor spații ade cvate desfășurării activității terapeutice în grădinițe sau în alte
puncte de lucru din circumscripția școlară;
 neconcordanțele dintre legislația folosită de către D.G.A.S.P.C și posibilitățile
reale de integrare a elevilor cu deficiențe moderate, în spec ial când nu au suport și
sprijin din partea C.D.S.
 creșterea delincvenței juvenile, urmare a lipsei de educație din familie;

Propuneri pentru creșterea calității

 Angajarea în proiecte interne și internaționale pe tema calității în educație,
precum și în atragerea de fonduri;
 Ameliorarea infrastructurii și conectarea la tehnologiile informaționale.
Îmbogățirea dotării materiale a școlii;
 Continuarea derulării proiectelor și programelor în parteneriat educațional;
 Optimizarea calității ofertei educaționale a școlii pentru comunitate. O mai
bună mediatizare a serviciilor oferite de școală (tipărire de pliante, calendare etc.)
prin C. J.R.A.E, Școala Specială;
 Diversificarea activităților de învățare și de stimulare individuală;
 Asumarea responsabilității. P articiparea la întocmirea regulamentelor.
Aplicarea consecventă a procedurilor și a sancțiunilor aferente;
 Îmbunătățirea managementului clasei. Promovarea, formarea, implementarea
în școală a metodelor activ participative;
 Implicarea elevilor în menținerea dotărilor școlii;
 Elaborarea de noi manuale, materiale suport, cu adaptarea manualelor
specifice învățământului de masă;
 Adaptări curriculare, diversificarea ofertelor curriculare;
 Continuarea colaborării școală și comunitate, colaborarea cu familia, cu
autoritățile publice locale;
 Implicarea, responsabilizarea părinților pentru a interveni și a avea rol in
procesul instructiv -educativ;
 Participarea personalului didactic la programe de formare si dezvoltare
profesională continuă;
 Formarea evaluatorilor de calitate;
 Modalități de asigurare a continuității la catedră;
 Asigurarea serviciilor de sprijin pentru toți elevii cu CES, în special în mediul
rural (cadre didactice de sprijin, logopezi, psihologi);
 Adaptarea criteriilor de evaluare specificului unități lor de învățământ special;
 Identificarea indicatorilor și modalităților de monitorizare a calității;
 Susținerea / promovarea serviciilor de consiliere și a intervenției de echipă
specifică asistenței psihopedagogice;

I.5.3. Analiza de nevoi pe probleme d e formare profesională

 Tehnici de evaluare alternative;
 Particularizarea strategiilor și diferențierea instruirii;
 Metode active de învățare;

5 Predarea tematică / interdisciplinară;
 Consiliere educațională și vocațională;
 Cunoașterea particularităților ind ividuale și de vârstă ale copiilor / elevilor;
 Factori de risc în integrarea și adaptarea școlară;
 Școala părinților;
CONCLUZII:
 În general sunt promovate strategiile eficiente, metodele interactive,
resursele adecvate conținutului;
 Documentele școlare ex istă și în procent semnificativ răspund structurilor
moderne de conținut, dar mai există și planificări și proiecte didactice
formale, nerelevante pentru specificul acestor activități (abordări
diferențiate, sarcini de lucru particularizate, programe perso nalizate etc.);
 Există preocupări pentru realizarea curriculumului adaptat și a proiectelor de
intervenție de tip personalizat, dar pentru debutanți și profesori tineri aceste
aspect rămâne încă o problemă care impune consiliere, monitorizare, sprijin;
 Se elaborează multiple auxiliare curriculare, materiale suport, mai ales că în
învățământul special lipsesc manualele;
 Se semnalează dificultăți în realizarea evaluărilor progresului elevilor dar
există preocupări pentru elaborarea unor modele de fișe care să răspundă
acestor nevoi;
 Se aplică corect programa specifică deficiențelor severe, asociate;
 Se poate constata că majoritatea copiilor cu dizabilități intelectuale, care nu
frecventează nicio formă de invățământ, au și deficiențe asociate, probleme
grave d e sănătate ce îi împiedică să meargă la școală;
 Mulți elevi cu handicap grav nu pot face naveta la Școala Specială din
Târgoviște, unde sunt mai mulți specialiști,distanța fiind prea mare;

Resurse umane
 În rețea personalul calificat acoperă aproximativ 1 00% din norme;
 Se impun și se realizează activități metodice care sprijină abilitări curriculare
sub aspectul conținutului și al metodicii;
 Este susținută formarea continuă prin cursuri sau grade didactice;

Resurse financiare și materiale

 S-a realizat do tarea tuturor cabinetelor de asistență psihopedagogică și a
cabinetelor logopedice conform Ord. 4763 / 26.07.2006;
 Există parteneriate trainice și foarte eficiente cu diferite ONG -uri, fundații,
alți parteneri din comunitate cu orientare spre dotări, progr ame
extracurriculare, formări;
 Se atrag cu succes sponsori pentru diferite activități cu pondere în plan
extracurricular;
 Există relații consolidate, eficiente, cu reprezentanți ai comunității locale;
 Se desfășoară activități de consiliere, de sprijin pent ru elaborarea de proiecte
cu finanțare internă sau proiecte de dezvoltare școlară cu parteneri străini;
 Dotarea Școlii Speciale cu calculatoare;