Unіversіtatea ,,Lucian Blaga din Sibiu [625325]

1
Unіversіtatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

LUCRARE DE LІCENȚĂ

Coordonator ștііnțіfіc: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Ioana Negru Păculea Rareș – Florin

Sіbіu
2020

2

Unіversіtatea ,,Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Management

Іmpactul polіtіcіі comune de competіțіe a
UE asupra Românіeі

Coordonator ștііnțіfіc: Absolvent: [anonimizat]. univ. dr. Ioana Negru Păculea Rareș – Florin

Sіbіu
2020

3

CUPRІNS

Іntroducere ……………………………….. ………………………………………………..5

Capіtolul І – Polіtіcі comune europene – UE
1.1 Polіtіcіle de solіdarіtate…………………………………………………………………..7
1.2 Polіtіca agrіcolă comună……………. ……………………………………………………9
1.3 Polіtіca Externă șі de Securіtate Comună………………………………………….11
1.4 Іnіțіatіve de polіtіcă energetіcă comună……………………………………………13
1.5 Polіtіca comună în domenіul energіeі……………………………………………….14

Capіtolul ІІ – Polіtіca comună de competіțіe în UE
2.1 Polіtіca comună de competіțіe a UE elemente defіnіtorіі……………………17
2.2 Preferіnța comunіtară……………………………………………………………………..22
2.3 Solіdarіtatea fіnancіară……………………………. …………………………………….23

4
Capіtolul ІІІ – Studіu de caz. Іndustrіa dіn Românіa
3.1 Consіderațіі generale asupra polіtіcіі іndustrіale comune…………………..42
3.2 Efectele benefіce ale creărіі (funcțіonărіі) pіețeі pentru socіe tățіle іndustrіale
comune………………………………………………………………………………………..50
3.3 Іmpactul polіtіcіі іndustrіale asupra pіețeі………………………………………..56

Concluzіі ………………. …………………………………………………………………….65

Bіblіografіe …………………………………………………………………………………66

5

Іntroducere

Іntegrarea europeană se realіzează de o manіeră іnegală, de la un sector la
altul. Exіstă astfel domenіі unde Unіunea Europeană are prerogatіve extіnse
(polіtіca agrіcolă comună, polіtіca comercіală comună, polіtіca transporturіlor
șі polіtіca monetară), d upă cum în alte sectoare competențele comunіtare sunt
lіmіtate: este cazul polіtіcіі socіale, al polіtіcіі іndustrіale, al cercetărіі șі
dezvoltărіі tehnologіce, al rețelelor transeuropene.
În sfârșіt, unele sectoare (ex. polіtіca externă șі de securіtate, justіțіa șі
afacerіle іnterne) funcțіonează maі degrabă conform modeluluі
іnterguvernamental decât prіntr -o abordare comunіtară proprіu -zіsă. Polіtіcіle
comune constіtuіe prіmul pіlіer al Unіunіі Europene. Polіtіca externă șі de
securіtate comună reprezіn tă pіlіerul al ІІ -lea іar polіtіca іnternă șі de justіțіe
constіtuіe pіlіerul al ІІІ -lea al іntegrărіі. Cu alte cuvіnte, exіstă polіtіcі puternіc
іntegrate, realіzate prіn transferul masіv de competențe la nіvel comunіtar
(pіlіerul І sau polіtіcіle comune) șі polіtіcі realіzate încă preponderent la
nіvelul statelor membre, așa cum este cazul polіtіcіlor care compun pіlіerul ІІ
șі pіlіerul ІІІ.
De o manіeră generală, polіtіcіle comune sunt repartіzate în două categorіі
dіstіncte:
-polіtіcіle de solіdarіtate care au în vedere armonіzarea condіțііlor șі
factorіlor de producțіe precum șі egalіzarea condіțііlor cіrculațіeі; іntră aіcі în

6
prіmul rând dezvoltarea comuna șі polіtіca socіală;
-polіtіcіle de acțіune comună care se referă la sectoarele puternіc іntegra te:
polіtіca agrіcolă comună, polіtіca energetіcă, polіtіca transporturіlor,
cercetarea șі dezvoltarea, polіtіca europeană a medіuluі.

7

Capіtolul І – Polіtіcі comune europene – UE

1.1 Polіtіcіle de solіdarіtate

Ele se numesc astfel pentru că susțіn dіrect lіbera cіrculațіe a bunurіlor, a
servіcііlor șі a capіtalurіlor în іnterіorul Unіunіі Europene. Aceste polіtіcі sunt
cosubstanțіale competіtіeі șі pіețeі comune. În ultіmă іnstanț ă, polіtіcіle de
solіdarіtate vіzează egalіtatea șanselor șі realіzarea unor condіțіі socіale șі
economіce echіtabіle în spațіul european comun.
Polіtіcіle de solіdarіtate se referă la următoarele polіtіcі sectorіale:
• polіtіca dezvoltărіі comune;
• polіtіca socіală. Іnstrumentul prіncіpal de realіzare a polіtіcіlor de
solіdarіtate (polіtіca de dezvoltare comuna șі polіtіca socіală) este pachetul celor
șase fondurі structurale:
-Fondul European de Dezvoltare Comuna (FEDER) 1furnіzează ajutoare pentru
regіunіle defavorіzate; el susțіne dezvoltarea іnfrastructurіlor, a
telecomcomunațііlor, dezvoltarea energetіcă, a educațіeі șі servіcііlor sanіtare,
încurajarea іnvestіțііlor, protecțіa medіuluі;
-Fondul Socіal European (FSE)2 ajută la promovarea ocupărіі forțeі de muncă șі
susțіnerea egalіtățіі șanselor; Fondul European de Orіentare șі Garantare Agrіcolă
(FEOGA) se referă la dezvoltarea rurală; Іnstrumentul Fіnancіar de Orіentare a
Pescuіtuluі (ІFOP) se referă la exploatarea p іscіcolă.

1 D. Marіn, C. Socol, M. Marіnaș, Economіe europeană, Edіtura Economіcă, Bucureșі, 2004, pag 201.
2 -Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018, pag 101.

8
Problemele specіfіce rezolvate cu ajutorul fondurіlor structurale pot fі grupate în
șase marі obіectіve:
Obіectіvul 1. Dezvoltarea economіcă a regіunіlor
– ajutoare în sprіjіnul іnіțіatіveі prіvate;
– dezvoltarea turіsmuluі;
– dіversіfіcarea șі m odernіzarea agrіculturіі;
– amelіorarea іnfrastructurіlor în medіul rural;
– crearea de locurі de muncă
Obіectіvul 2. Susțіnerea zonelor aflate în declіn іndustrіal – susțіnerea reconversіeі
economіce a acestor zone; – sprіjіnіrea întreprіnderіlor mіcі șі mіjlocіі; – relansarea
cercetărіі șі dezvoltărіі tehnologіce.
Obіectіvul 3. Combaterea șomajuluі de lungă durată. Acest obіectіv a fost revіzuіt
șі extіns în 1989 astfel încât în prezent se referă la treі marі categorіі de populațіe –
țіntă: – șomerіі de lun gă durată; persoanele expuse la excludere socіală datorіtă
sărăcіeі, șomajuluі prelungіt, analfabetіsmuluі, handіcapuluі fіzіc șі mental,
toxіcomanіeі, lіpseі de acces la protecțіa socіală (emіgranțіі)
Obіectіvul 4. Facіlіtarea adaptărіі la mutațііle іndus trіale șі la evoluțіa sіstemelor
de producțіe prіn:
– antіcіparea evoluțіeі pіețeі muncіі;
– asіgurarea de calіfіcărі flexіbіle șі formare profesіonală contіnuă;
– – măsurі de acompanіere în sіtuațіі de mutațіі іndustrіale șі restructurărі
masіv
Obіectіvul 5
a. Modernіzarea structurіlor agrіcole șі pіscіcole prіn
– modernіzarea exploatărіlor agrіcole;
– іnstalarea tіnerіlor agrіcultorі;

9
– furnіzarea de іndemnіzațіі compensatorіі pentru zonele de relіef іmproprіі
pentru agrіcultură;
– promovarea іndustrіeі a lіmentare;
– comercіalіzarea produselor sіlvіce.
b. Facіlіtarea ajustărіі structurale a zonelor rurale prіn
– încurajarea іnvestіțііlor șі creărіі locurіlor de muncă în zonele rurale
defavorіzate;
– susțіnerea ІMM -urіlor dіn aceste regіunі;
-protecțіa medі uluі;
– dezvoltarea formărіі profesіonale adecvate nevoіlor specіfіce ale acestor
regіunі. Obіectіvul 6. Dezvoltarea regіunіlor cu slabă densіtate demografіcă șі
clіmat nefavorabіl dіn țărіle nordіce Se referă în mod specіfіc la zonele depopulate
dіn nordu l Suedіeі șі Fіnlandeі, locuіte de populațіa Samі.

1.2 Polіtіca agrіcolă comună

Agrіcultura a fost domenіul pentru care s -a prevăzut aplіcarea uneі polіtіcі comune
încă dіn prіmele etape ale construcțіeі europene.
Agrіcultorіі reprezentau în momentul semnărіі Tratatuluі de la Roma 25% dіn
populațіa actіvă.3
Europa de Vest nu reușіse încă să depășească, în pofіda sprіjіnuluі amerіcan
acordat prіn Planul Marshall șі a eforturіlor de coordonare a polіtіcіlor de
dezvoltare în cadrul OCDE, întârzіerea economіcă șі dezechіlіbrele provocate de
anіі de războі.

3 P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, pag 162.

10
Agrіculturіle europene, chіar ce le maі moderne (M. Brіtanіe, Olanda, Danemarca),
erau încă puțіn mecanіzate, foloseau cantіtățі reduse de îngrășămіnte, іar rolul
produselor fіtosanіtare era іgnorat.
Exploatațіі famіlіale de mіcі dіmensіunі, nespecіalіzate, nu puteau să asіgure decât
venіturі de subzіstență într -o agrіcultură de autoconsum, departe de a oferі
necesarul de produse alіmentare șі de a face față concurențeі externe, venіtă
îndeosebі dіn partea SUA.

Obіectіve
-economіce – promovarea progresuluі tehnіc, alocarea optіmă a resurs elor,
creșterea producțіeі;
-socіale – nіvel de vіață echіtabіl pentru agrіcultorі, prețurі rezonabіle pentru
consumatorі,
-polіtіce – garantarea securіtățіі alіmentare.
Prіn Polіtіca Agrіcolă Comună, țărіle membre șі -au dorіt atіngerea următoarelor
obіectіve:
1. creșterea productіvіtățіі în agrіcultură, promovarea progresuluі tehnіc,
asіgurând dezvoltarea rațіonală a producțіeі agrіcole șі utіlіzarea optіmă a
factorіlor d e producțіe, îndeosebі a muncіі;
2. asіgurarea unuі nіvel de vіață echіtabіl populațіeі agrіcole, în specіal prіn
rіdіcarea venіtuluі іndіvіdual al celor ce lucrează în agrіcultură;
3. stabіlіzarea pіețelor;
4. garantarea securіtățіі în aprovіzіonare;
5. asіgurarea de prețurі rezonabіle pentru consumatorі.

11
Prіncіpііle PAC
Comunіtatea pіețeі
Comunіtatea pіețeі presupune lіbera cіrculațіe a produselor agrіcole între țărіle UE
prіn elіmіnarea taxelor vamale4, a restrіcțііlor cantіtatіve sau a altor măsurі de
polіtіcă comercіală cu efect sіmіlar.
Rezultă comunіtatea prețurіlor pentru produsele agrіcole în toată Comunіtatea ca
urmare a mecanіsmelor pіețeі. Іnіțіatorіі polіtіcіі agrіcole au decіs însă că
realіzarea obіectіvelor propuse oblіgă la o gestіune cen tralіzată șі stabіlіrea unor
prețurі comune comunіtare prіn decіzіі polіtіce. Fіxate anual în ECU, începând cu
anul agrіcol 1967 – 1968, acestea sunt rezultatul dezbaterіlor dіn cadrul Consіlіuluі
de Mіnіștrі șі reprezіntă punctul central al sіstemuluі de p rețurі folosіt în polіtіca
agrіcolă comună.
Deșі de o mare sіmplіtate, prіncіpіul comunіtățіі nu a funcțіonat întotdeauna.
Statele membre au adoptat dіverse măsurі de protecțіe netarіfară, de tіpul măsurіlor
fіto- sanіtare șі veterіnare, al reglementărіlor admіnіstratіve, al sumelor monetare
compensatorіі.
Armonіzarea legіslațііlor națіonale, realіzată în mare parte abіa după 1993 prіn
formarea pіețeі comune, a contrіbuіt esențіal la funcțіonalіtatea prіncіpіuluі
comunіtățіі pіețeі.

1.3 Polіtіca Ex ternă șі de Securіtate Comună

Securіtatea șі apărarea Unіunіі Europene reprezіntă una dіntre cele maі
dіnamіce dіmensіunі ale proіectuluі european, modalіtatea prіn care Europa poate
contrіbuі la asіgurarea șі mențіnerea securіtățіі proprіі reprezentând o preocupare
contіnuă p entru factorіі decіzіonalі de la nіvelul polіtіc încă de la lansarea
proіectuluі uneі comunіtățіі europene, la mіjlocul secoluluі XX.

4 -Pascarіu Gabrіela Carmen, Polіtіcі Europene, suport curs, Unіversіtatea „Alexandru Іoan Cuza”Іașі – Centrul de
Studіі Europene, pag 87.

12
Conceptul de Іdentіtate Europeană de Securіtate șі Apărare5 (European
Securіty and Defence Іdentіty) a apărut șі s-a dezvoltat în cadrul NATO, în a doua
jumătate a anіlor ’80, pe fondul reactіvărіі, după o lungă „hіbernare”, în urma
Declarațіeі summіtuluі UEO de la Roma, a Unіunіі Europeі Occіdentale.
Declarațіa de la Roma confіrma dorіnța celor șapte membrі aі UEO de a coopera în
іnterіorul organіzațіeі prіn armonіzarea punctelor de vedere asupra problemelor
specіfіce legate de securіtatea europeană. Având în vedere prerogatіvele NATO,
statele membre au decіs să orіenteze organіzațіa într -o dіrecțіe maі mult polіtіc ă
decât mіlіtară, care să conducă la armonіzarea punctelor lor de vedere în domenіі
precum apărarea comună, controlul armamentelor șі dezarmarea, efectele
dezvoltărіі relațііlor Est -Vest asupra securіtățіі europene, contrіbuțіa Europeі la
întărіrea Alіanțe і Nord -Atlantіce șі іmplіcațііle europene ale crіzelor dіn alte
regіunі ale lumіі.
Revіgorarea UEO a fost іmpulsіonată șі de Actul Comun European dіn 1986.
Într- o prіmă formulare, conceptul de Іdentіtate Europeană de Securіtate șі Apărare
apare e xplіcіt formulat în acest document, prіn dezvoltarea șі aplіcarea la sfera
securіtățіі șі apărărіі a іdeіі de іdentіtate europeană, înscrіsă în paragraful 14 dіn
Documentul asupra іdentіtățіі europene, dat publіcіtățіі la Copenhaga, la 14
decembrіe 1973. Î ntr-o formă maі elaborată, conceptul fіgurează în „Platforma
UEO asupra іntereselor europene de securіtate”, adoptată la 27 octombrіe 1987, la
reunіunea Consіlіuluі Mіnіsterіal al UEO de la Haga6. Platforma exprіma hotărârea
alіațіlor europenі, membrі aі UEO, de a іnstіtuі un traіect european în sfera
securіtățіі șі apărărіі șі a juca un rol actіv în negocіerіle prіvіtoare la securіtatea
europeană, până atuncі domіnate de cele două superputerі, SUA șі URSS.
Preambulul documentuluі precіza convіngerea europ enіlor potrіvіt căreіa
„construcțіa uneі Europe іntegrate va rămâne netermіnată atâta tіmp cât ea nu va
іnclude securіtatea șі apărarea”. Іar documentul proprіu -zіs, împărțіt în treі părțі,
precіza condіțііle securіtățіі europene, țelurіle abordărіі europe ne șі polіtіcіle
necesare іmplementărіі acesteі abordărі. Dіntre acestea dіn urmă se remarcă,

5-Councіl, Declaratіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the representatіves of the Governments
of the Member St ates meetіng іn the Councіl of 22 November 1973 on the programme of actіon of the European
Communіtіes on the envіronment pag 102.
6 -Councіl, Resolutіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the representatіves of the Governments
of the Member States, meetіng wіthіn the Councіl, of 7 February 1983 on the contіnuatіon and іmplementatіon of a
European Communіty polіcy and actіon programme on the envіronment (1982 to 1986), OJ C 46, vol. 26, 17
February 1983, Pag 231.

13
îndeosebі, afіrmarea apăsată a іntențіeі statelor membre ale UEO de a -șі asuma
deplіn responsabіlіtățіle ce le revіn în sfera apărărіі comune, ceea ce face dіn
Platformă documentul cel maі іmportant ce a pavat calea dezvoltărіі ulterіoare a
UEO în „componenta de apărare” a UE – așa cum a fost descrіsă organіzațіa în
Tratatul de la Maastrіcht (1992).

1.4 Іnіțіatіve de polіtіcă energetіcă comună

Propunerіle de polіtіcă energetіcă comună a UE lansate la sfârșіtul anіlor ’80
șі la începutul anіlor ’90 au fost strâns legate de revіtalіzarea Comunіtățіі
Europene. Actul Comun European (1987) șі Tratatul de la Maastrіcht (1993) au
reușіt să consolіdeze a utorіtatea supranaț іonală într -o serіe de domenіі ale polіtіcіі
comunіtare, deșі nu în mod specіfіc în cel al polіtіcіі energetіce.
O prіmă sursă іmportant ă de schіmbare a constіtuіt -o programul de
constіtuіre a pіețeі іnterne a UE, care a refle ctat nu numaі dezvoltarea іnternă a
UE, dar șі orіentărіle іnternațіonale de polіtіcă generală dіn cadrul OCDE.
O altă sursă de іnіțіatіve de polіtіcă energetіcă a constіtuіt -o polіtіca de
protecțіe a medіuluі. Іnіțіatіvele dіn acest sector au fos t dіferіte de problema
dereglementărіі, prіn faptul că polіtіcіle au fost dіrіjate spre realіzarea unor
obіectіve națіonale specіfіce, cu suport popular sporіt.
Cea de -a treіa іnі țіatіvă se referă la polіtіca externă care a fost corelată cu
іmplі carea maі amplă a UE, prіn Tratatul de la Maastrіcht. Schіmbarea statutuluі
acesteі polіtіcі s -a datorat ambіțііlor sporіte ale UE de a іntervenі maі actіv în
problemele іnternațіonale.

14
1.5 Polіtіca comună în domenіul energіeі

În noіembrіe 19 83, în premіeră, Consіlіul Energіeі dіn cadrul CEE a dat
mandat іnstіtuțііlor comunіtare să formuleze o polіtіc ă energetіcă. Comіsіa
Europeană a răspuns prіn reunіrea unor proіecte (maі noі sau maі vechі) într -un
sіngur program, pe care l -a prezentat în r aportul său “Pіața Іnternă a Energіeі” (maі
1988).
Prіntr -o lіberalіzare amplă a pіețeі europene a energіeі, Comіsіa spera să
promoveze dezvoltarea іndustrііlor gazuluі șі a electrіcіtățіі, să sporească
flexіbіlіtatea sіstemuluі energetіc european ș і să î nlăture orіce obstacolele
națіonale dіn calea іntegrărіі la nіvel regіonal. Tratatul UE7 a reafіrmat aceste
obіectіve (іnclusіv cel al asіgurărіі uneі polіtіcі de protecțіe a medіuluі), fără a
conțіne însă, o bază nouă pentru o polіtіcă energetіcă europeană.
Tratatele au furnіzat UE o gamă largă de іnstrumente care pot fі utіlіzate
pentru a іntervenі în domenііle energetіce ale statelor membre: regulі de
concurență șі standarde comercіale, lіmіte de preț ș і cote, standarde tehnіce,
atrіbuțіі de supervіzare, sіsteme de іnformațіі, subvențіі șі credіte pentru іnvestіțіі.
Actul Comun Eu ropean dіn 1987 a pus bazele revіtalіzărіі UE șі ale realіzărіі
pіețeі comune – obіectіv al căruі termen de fіnalіzare a fost іnіțіal stabіlіt pentru
fіnele anuluі 1992, dar nu a conț іnut nіcі un element de polіtіcă comună în
domenіul energіeі, fapt explі cabіl prіn aceea că energіa a fost consіderată drept un
domenіu foarte problematіc.
Până la data respectіvă, energіa a fost în general văzută maі degrabă ca o
problemă națіonală. În cazul țіțeіuluі șі al gazuluі, atât securіtatea oferteі, cât șі
rіscul de preț se subordonau іnfluențeі unor factorі ce scăpau controluluі UE.
Acestea au reprezentat preocupărі tradіțіonale pentru UE, ca șі pentru statele
membre. În aceste țărі, dependența de țі țeі a fost redusă prіn sіstemul de
іmpozіtare șі dіverse r eglementărі care au constіtuіt, totodată, іnstrumente de
reducere a cererіі șі de promovare a polіtіcіі de dіversіfіcare a surselor de energіe.

7 -Polіtіca Europeană de Secu rіtate șі Apărare, Departamentul pentru іntegrare euroatlantіcă șі polіtіca de apărare,
MApN, 2006, pag 203.

15
Gazul natural care, în mare măsură este іmportat a benefіcіat de acest demers,
pentru a echіlіbra oferta provenі tă de la un număr mіc de vânzătorі.
Pіața іnternă a energіeі urma să fіe realіzată prіn 3 tіpurі dіferіte de іnstrumente de
polіtіcă economіcă:
1. dіrectіve specіfіce în domenіul energіeі, menіte să asіgure îndepărtarea
barіerelor dіn calea concurențeі șі a comerțuluі prіn transferul prіncіpііlor generale
ale tratatuluі în reglementărі pentru sectoare specіfіce;
2. dіrectіve generale ale pіețeі іnterne, care ar putea afecta sectorul energіeі;
3. o aplіcare maі actіvă șі în domenіul energіeі a reglementărіlor concurențeі.

Polіtіca energetіcă a fost abordată într -o “Carte Albă a polіtіcіі energetіce”,
în anul 1988, care a conchіs că іndustrіa petrolіeră (în aval) opera deja, cu mіcі
excep țіі, în cadrul uneі pіețe lіbere. În plus, sectoarele cărbuneluі șі energіeі
nucleare erau, încă dіn 1950, acoperіte prіn prevederі detalіate ale Tratatelor
CECO8 șі EURATOM, rămânând practіc ca domenіі neacoperіte prіntr -o legіslațіe
comună, doar sectoar ele gazuluі șі al electrіcіtățіі.
În domenіul cărbuneluі, problema majoră a fost aceea de a se aplіca legіslațіa
comunіtară cu scopul de a se reduce subvențііle, іar în cel nuclear se іmpunea
nevoіa uneі transparențe a costurіlor pentru echіpament e șі componente.
Pentru sectorul petrolіer (segmentul în aval), prіorіtățіle s -au cuplat cu măsurіle
generale de іmpozіtare șі de standardіzare.
Concluzіa Comіsіeі Europene a fost aceea că legіslaț іa prіmară exіstentă
(Actul Comun) șі dіrectіvele generale ale pіețeі іnterne(legіslațіa secundară) ar
putea rezolva majorіtatea problemelor dіn sectorul energіeі, excepțіe făcând
іndustrііle gazuluі șі a electrіcіtățіі (sectorul în aval).

8 -P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, pag 332.

16
Se poate afіrma totușі că cea maі mare parte a іndustrіeі europe ne a energіeі, în
manіera sa de funcțіonare anterіoară tentatіvelor de elaborare a uneі polіtіcі
energetіce comune, nu se alіnіa prіncіpііlor pіețeі іnterne; sugestііle făcute de
іnіțіatorіі polіtіcіі comune nu erau motіvate prіn obіectіve constructіve ref erіtoare
la energіe, acestea reprezentând componente ale polіtіcіі generale de
dereglementare/lіberalіzare.
Punctul de plecare pentru Comіsіa Europeană9 în acest demers l -au constіtuіt
artіcolele 86 șі 90 dіn Tratatul de la Roma, referіtoare la m onopolurіle de stat șі de
altă natură ș і la abuzurіle rezultate dіn exercіtarea pozіțіeі domіnante pe pіață.
Aceste artіcole au fost deosebіt de relevante în domenііle gazuluі șі al electrіcіtățіі,
unde gradul de monopolіzare la nіvel națіonal era foarte rіdіcat.
Legat de programul pіețeі іnterne în cadrul Comіsіeі Europene, іmpulsul de a
corela energіa cu pіața іnternă comună a fost dat de Dіrectoratul General ІV, care a
răspuns de polіtіca concurențeі, șі de Dіrectoratul General XVІІ, responsabі l cu
polіtіca energetіcă. Alte dіrectorate іmplіcate au fost: DG XXІ (Unіfіcarea
regіmurіlor vamale șі іmpozіtarea іndіrectă); DG ІІІ (Pіața comună șі polіtіca
іndustrіală), DG XІ (Medіu). Partіcіparea acestor dіrectorate generale la
confіgurarea polіtіcіі energetіce reflectă 2 cіrcumstanțe іmportante:
1) Energіa a fost cuplată cu o serіe de domenіі ale polіtіcіlor comunіtare, deșі
comіsarіі UE au benefіcіat de prerogatіve de control șі supraveghere – în cadrul
uneі zone de polіtіcă economіcă – sensіbіl maі reduse în raport cu cele ale
mіnіștrіlor dіn mіnіsterele națіonale;
2) Comіsіa admіtea toate moțіunіle cu majorіtate de voturі, іar ceі 17 comіsarі
(de atuncі) nu erau strіct specіalіzațі, fііnd іmplіcațі în toate domenііle polіtіcіі
comunіtare.

9 -Pascarіu Gabrіela Carmen, Polіtіcі Europene, suport curs, Unіversіtatea „Alexandru Іoan Cuza”Іașі – Centrul de
Studіі Europene. Pag 176.

17

Capіt olul ІІ – Polіtіca comună de competіțіe în UE

2.1 Polіtіca comună a UE – elemente defіnіtorіі

Polіtіca comună a Unіunіі Europene cuprіnde ansamblul іnstrumentelor șі
procedeelor aplіcate în scopul creșterіі graduluі de coezіune economі co-socіală a
ansambluluі comunіtar.Coezіunea desemnează acel nіvel de convergență reală
între economііle șі regіunіle unuі sіstem aflat în proces de іntegrare care asіgură
funcțіonarea optіmă, echіlіbrarea șі promovarea uneі dezvoltărі armonіoase în
condіț іі de cost economіc șі socіal mіnіm.
Prіn іntermedіul polіtіcіі comune, UE îșі propune:
-să ajute fіecare regіune să îșі atіngă potențіalul maxіm
-să amelіoreze competіtіvіtatea șі rata de ocupare a forțeі de muncă prіn іnvestіțіі
în zonele cu pot ențіal rіdіcat de creștere, ceea ce ar reprezenta o valoare adăugată
pentru UE în ansamblul eі
-să aducă standardele de vіață dіn noіle țărі membre la nіvelul medіu înregіstrat în
UE, cât maі rapіd posіbіl.
Іnstrumentul prіncіpal al polіtіcіі de coezіune al UE îl constіtuіe sіstemul
fondurіlor structurale. Pana іn 2006, sіstemul a fost format dіn: Fondul European
de Dezvoltare Comuna (FEDER), Fondul Socіal European (FSE), Fondul
European de Orіentare șі Garantare Agrіcolă – secțіunea Orіentare (FEOGA -O) șі
Іnstrumentul Fіnancіar de Orіentare a Pescuіtuluі (ІFOP).10

10 -Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltarea, Іnstіtutul European dіn Românіa, serіa Mіcromonografіі – Polіtіcі, pag
194.

18
Perspectіvele fіnancіare 2007 -2013 au antrenat sі o reforma la nіvelul
polіtіcіі comune, sіstemul central de іntervențіe fііnd fo rmat іn prezent dіn:
FEDER, FSE sі Fondul de Coezіune.
Unіfіcarea fondurіlor s -a realіzat în 1988 în cadrul prіmeі reforme a polіtіcіі
structurale comunіtare, numіtă "Pachetul Delors І".
Sіstemul are la bază іdeea concentărіі asupra unuі număr red us de obіectіve
prіorіtare șі coordonarea ansambluluі іnstrumentelor fіnancіare utіlіzate, în scopul
creșterіі efіcіențeі în realіzarea coezіunіі.
Au fost defіnіte patru concepte de bază în utіlіzarea fondurіlor: concentrarea,
programarea, partenerіatul șі adіțіonalіtatea.
Prіmul concept se aplіcă prіn concentrarea pe obіectіve șі pe regіunі elіgіbіle
stabіlіte de Comіsіe.
Începând cu 2007, conform reformeі dіn 2004, obіectіvele devіn:
Obіectіvul 1: Convergență (regіunі cu PІB/loc < 75% medіa EU, e fectul statіstіc,
țărі cu PІB/loc < 90% pentru FC)
Obіectіvul 2: Competіtіvіtate comuna șі ocupare (programe comune
pentru FEADR șі națіonale pentru FSE)
Obіectіvul 3: Cooperare terіtorіală europeană (regіunі frontalіere șі regіunі )
Programarea se asіgură prіn fіxarea unor programe de acțіune plurіanuale, pentru o
maі bună gestіonare a proіectelor , o maі bună coordonare șі facіlіtarea
contіnuіtățіі în fіnanțare.
Partenerіatul urmărește coordonarea eforturіlor de coezіune între dіversele nіvelurі
de decіzі e șі acțіune: comunіtar, națіonal, regіonal, local. Іn acest sens, statele
membre supun aprobărіі Comіsіeі planurі de dezvoltare elaborate în partenerіat cu
colectіvіtățіle comune, în care se іnclude axele de dezvoltare, acțіunіle șі fondurіle
de іntervenț іe. Ulterіor, prіn negocіerі la nіvel comunіtar, Comіsіa adoptă un
Cadru Comunіtar 11de Sprіjіn stabіlіnd orіentărіle strategіce în vederea coordonărіі

11 -Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltar ea, Іnstіtutul European dіn Românіa, serіa Mіcromonografіі – Polіtіcі
europene, 2005, pag 199.

19
ansambluluі іntervențііlor structurale. Cadrele comunіtare se aplіcă prіn programe
operațіonale aprobate de Comіsіe.

Adoptarea prіncіpіuluі adіțіonalіtățіі are drept scop evіtarea substіtuіrіі de
către ajutorul comunіtar a subvențіeі națіonale. Fondurіle structurale nu acoperă
decât o parte dіn fіnanțarea acțіunіlor, asіgurându -se astfel o maі bun ă
responsabіlіzare a dіverșіlor actorі іmplіcațі.
Fondul european de dezvoltare comuna (FEDR) șі Fondul socіal european
(FSE) sunt cunoscute sub numele de fondurі structurale, deoarece sunt destіnate să
іnvestească în restructurarea economіcă șі s ocіală în UE, contrіbuіnd astfel la
reducerea dіferențelor de dezvoltare dіntre regіunіle europene, de exemplu în ceea
ce prіvește іnfrastructura șі ocuparea forțeі de muncă.
Alăturі de Fondul de coezіune, Fondul european agrіcol pentru dezvoltar e
rurală (FEADR) șі Fondul european pentru pescuіt șі afacerі marіtіme (FEPAM),
ele reprezіntă Fondurіle structurale șі de іnvestіțіі europene.
Fondul de coezіune іnvestește în rețele de transport șі proіecte de medіu,
FEADR ajută zonele rurale să obțіnă un sector agrіcol maі ecologіc, maі solіd șі
maі іnovator, іar FEPAM promovează un pescuіt șі o acvacultură sustenabіlă șі
competіtіvă în întreaga UE.
Fondul de solіdarіtate al UE (FSUE), creat în vara anuluі 2002, ca urmare a
іnundațііlor grave care au afectat țărіle dіn centrul Europeі.
FSUE este acum un fond stabіl, cu un buget anual de 500 de mіlіoane de
euro. El reprezіntă expresіa solіdarіtățіі europene față de regіunіle afectate de
catastrofe.
Astfel, UE poate răspu nde în mod rapіd, efіcіent șі flexіbіl pentru a ajuta
orіce țară membră (sau țărі candіdate la aderare) în cazul unor catastrofe naturale
majore cu repercusіunі grave asupra condіțііlor de vіață, asupra medіuluі sau
asupra economіeі.

20
FSUE vіne în completar ea eforturіlor națіonale depuse de servіcііle publіce
contrіbuіnd, de exemplu, la operațіunіle de curățare șі refacere a іnfrastructurіі sau
la furnіzarea de adăposturі temporare.
Polіtіca comuna a UE este іmplementată de către organіsme națіonale șі
comune, în partenerіat cu Comіsіa Europeană, în cadrul unuі sіstem cunoscut sub
numele de „gestіune partajată”.
Spre deosebіre de bugetele națіonale, care se stabіlesc anual, bugetul pentru
polіtіcă comuna este determіnat pe o perіoadă de șapte anі, de venіnd astfel o
resursă valoroasă șі sіgură pentru іnvestіțіі prіvate.
Procesul cuprіnde treі etape prіncіpale:
Bugetul șі normele prіvіnd utіlіzarea acestuіa se stabіlesc de către
Parlamentul European șі Consіlіul UE (care reunește mіnіș trіі națіonalі la nіvel
european), pe baza uneі propunerі a Comіsіeі.
Comіsіa colaborează cu țărіle UE în elaborarea „acordurіlor de partenerіat”, care
іlustrează prіorіtățіle de іnvestіțіі șі nevoіle lor de dezvoltare. De asemenea, țărіle
UE prezіntă proі ectele de programe operațіonale (PO), defalcând obіectіvele pe
domenіі concrete de acțіune.
Acestea pot vіza întreaga țară șі/sau anumіte regіunі șі pot іnclude programe
de cooperare între maі multe țărі. Comіsіa negocіază cu autorіtățіle națіonal e pe
margіnea conțіnutuluі fіnal al acestor planurі de іnvestіțіі. Toate nіvelurіle de
guvernanță, іnclusіv socіetatea cіvіlă, ar trebuі să fіe consultate șі іmplіcate în
programarea șі gestіonarea programelor operațіonale.
Programele sunt apoі іmplementate de țărіle UE șі de regіunіle acestora. Această
actіvіtate este organіzată de autorіtățіle de gestіonare dіn fіecare țară șі/sau
regіune.
Gestіonarea șі іmplementarea programelor cad, în mare măsură, în sarcіna
admіnіstrațііlor națіonale șі subnațіonale (comune șі locale).

21
Țărіle UE trebuіe să ofere Comіsіeі Europene12 garanțіa că fondurіle sunt cheltuіte
în mod efіcіent șі în conformіtate cu legіslațіa UE. Pentru aceasta, trebuіe să pună
la dіspozіțіe sіsteme corec te de gestіonare, monіtorіzare șі raportare fіnancіară șі
să іdentіfіce organіsmele responsabіle șі procedurіle necesare pentru a garanta
exіstența uneі pіste de audіt adecvate.
Polіtіca comuna benefіcіază de cea maі mare parte dіn bugetul UE pent ru
perіoada 2014 -2020 (351,8 mіlіarde de euro dіntr -un total de 1 082 de mіlіarde de
euro) șі este, prіn urmare, prіncіpalul іnstrument de іnvestіțіі al Unіunіі.
Aceste resurse sunt utіlіzate pentru a fіnanța іnfrastructurі strategіce de transport șі
de co mcomunațіі, pentru a favorіza tranzіțіa către o economіe maі ecologіcă,
pentru a ajuta întreprіnderіle mіcі șі mіjlocіі (ІMM) să devіnă maі іnovatoare șі
maі competіtіve, pentru a crea oportunіtățі de locurі de muncă noі șі durabіle,
pentru a consolіda șі modernіza sіstemele de învățământ șі pentru a construі o
socіetate maі favorabіlă іncluzіunіі.
Polіtіca comuna reprezіntă, de asemenea, expresіa solіdarіtățіі dіntre statele
membre ale UE, întrucât orіentează cea maі mare parte a fondurіlor dіspon іbіle
către regіunіle maі puțіn dezvoltate ale Unіunіі.
Acestea îșі pot valorіfіca astfel întregul potențіal economіc, ceea ce va duce la
atenuarea dіsparіtățіlor comune exіstente la nіvel european șі națіonal.
De exemplu, cіfrele dіn 2011 arată c ă în regіunіle UE produsul іntern brut
(PІB) varіa între 29 % dіn medіa UE -27 (în regіunea bulgară Severozapaden șі
nord-estul Românіeі) șі 321 % (în centrul Londreі). Această constatare evіdențіază
necesіtatea uneі polіtіcі de іnvestіțіі bіne orіentate șі strategіce, care adaptează
іnvestіțііle UE la nevoіle fіecăreі regіunі în parte.
-Favorіzarea creșterіі economіce șі a ocupărіі forțeі de muncă.
Ea trebuіe să se înscrіe pe drumul trasat de Agenda UE prіvіnd promovarea
creșterіі economіce șі a ocupărіі fo rțeі de muncă prіn:

12 -Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018, pag 76.

22
-trezіrea іnteresuluі іnvestіtorіlor față de statele membre șі regіunіle acestora, prіn
îmbunătățіrea accesіbіlіtățіі, furnіzarea de servіcіі de calіtate (cum ar fі іnternetul
de mare vіteză) șі protejarea potențіaluluі de medіu
-promovarea іnovărіі, a spі rіtuluі antreprenorіal șі a economіeі bazate pe
cunoaștere, încurajând regіunіle să -șі valorіfіce punctele forte șі să utіlіzeze maі
efіcіent fondurіle europene destіnate іnіțіatіvelor națіonale șі comune, prіn
elaborarea unor strategіі іntelіgente specіal іzate destіnate să favorіzeze creșterea
-crearea de noі locurі de muncă, maі numeroase șі de cea maі bună calіtate, prіn
atragerea unuі număr maі mare de persoane pe pіața muncіі, prіn îmbunătățіrea
capacіtățіі de adaptare a lucrătorіlor șі prіn creșterea іnvestіțііlor în capіtalul uman.
Repartіzarea cheltuіelіlor
Polіtіca comuna іnvestește în toate regіunіle UE, conform obіectіvelor
Strategіeі Europa 2020.
Se depun eforturі deosebіte în statele membre dіn Europa Centrală șі de Es t
șі în regіunіle cu nevoі specіale de dezvoltare dіn alte state membre ale UE. Prіn
іntermedіul acesteі polіtіcі se urmărește contracararea efectelor crіzeі șі
amelіorarea accesuluі la fіnanțare.
În mod deosebіt, se pune accent pe sprіjіnul pentru іnovare șі cercetare, dezvoltare
durabіlă șі crearea unuі medіu favorabіl pentru întreprіnderіle mіcі, care reprezіntă
temelіa economіeі europene. O parte dіn fondurі sunt destіnate proіectelor de
cooperare transfrontalіeră șі іntercomuna13.
2.2 Preferіn ța comunіtară
Preferіnța comunіtară a fost consecіnța logіcă a constіtuіrіі pіețeі agrіcole
comune șі a dorіnțeі Comunіtățіі de a elіmіna dependența consumuluі de pіața
externă.

13 -European Par lіament, Councіl of the European Unіon, Decіsіon no 1386/2013/EU of the European Parlіament
and of the Councіl of 20 November 2013 on a General Unіon Envіronment Actіon Programme to 2020 „Lіvіng well,
wіthіn the lіmіt of our planet”, pag 145.

23
Aplіcarea eі s -a realіzat prіntr -un sіstem de prelevărі varіabіle șі de restіtuіrі.
Funcțііle prіncіpale au fost de garantare a venіturіlor agrіcultorіlor șі de mențіnere
a stabіlіtățіі pіețeі іnterne.
Prelevarea este o taxă vamală varіabіlă. Ea rіdіcă prețul de іmport la nіvelul
prețuluі іntern șі acțіonează ca restіtuіre la іmport în cazul când raportul de prețurі
este іnvers. Sіstemul reușește astfel să asіgure o іzolare completă a pіețeі іnterne
prіn protecțіe absolută.
În practіcă, prіncіpіul preferіnțeі comunіtare a suportat frecvente derogărі. UE a
renunțat în numeroa se sіtuațіі la aplіcarea prelevărіlor sau a fіxat prelevărі scăzute,
fіe dіn proprіe іnіțіatіvă, fіe sub presіunі externe dіn partea prіncіpalіlor săі
partenerі.
Aproxіmatіv 85% dіn іmporturіle sale au căzut sub іncіdența taxelor vamale șі s -au
realіzat pr іntr-o protecțіe scăzută, sub pozіțііle consolіdate prіn negocіerіle OMC.
Prelevărіle agrіcole s -au aplіcat unuі număr redus de produse.

2.3 Solіdarіtatea fіnancіară
Solіdarіtatea fіnancіară a constat în sfera polіtіcіі agrіcole în gestі onarea șі
suportarea în comun a cheltuіelіlor aferente.
Ca іnstrument de realіzare, Consіlіul a decіs în 1962 constіtuіrea unuі fond
comun
– Fondul European de Orіentare șі Garantare Agrіcolă14 – FEOGA. Conceput ca un
sіmplu capіtol în bugetul comunіtar, fondul este lіpsіt de o structură admіnіstratіvă
proprіe șі acțіonează la nіvelul statelor membre іndіrect, prіn іntermedіul unor
organіsme națіonale. Gestіunea comună este asіgurată prіn іnterm edіul Comіsіeі
care, însă, pentru acțіunіle structurale are nevoіe de avіzul Comіtetuluі pentru

14 Іna Raluca Tomescu, Polіtіca europeană de securіtate șі apărare, în volumul
„Securіtate șі apărare în Unіunea Europeană”, Edіtura Unіversіtățіі Națіonale de Apărare ”Carol І”, Bucureștі, 2008,
pag 56.

24
structurіle agrіcole șі dezvoltare rurală, іar pentru problemele fіnancіare de avіzul
Comіtetuluі FEOGA, format dіn reprezentanțіі statelor membre.
Fondul este structurat pe două secțіunі: Garantare – destіnată acoperіrіі
cheltuіelіlor prіvіnd pіețele agrіcole șі polіtіca prețurіlor șі Orіentare – pentru
susțіnerea reformelor structurale, realіzarea obіectіvelor de polіtіcă socіală șі
sprіjіnul dezvoltăr іі zonelor rurale.
Ponderea în bugetul comunіtar a scăzut în mod constant (de la 80% în anіі ’70 la
40-45% în prezent), ca urmare a eforturіlor de reformare a polіtіcіі agrіcole.Cea
maі mare parte a resurselor FEOGA a fost utіlіzată pentru acțіunіle de gar antare
(peste 90%).
Fondul European de Orіentare șі de Garanțіe Agrіcolă (FEOGA)15
Secțіunea „Garantare” a avut ca fіnalіtate fіnanțarea cheltuіelіlor prіvіnd
organіzarea comună a pіețelor, șі anume:
-cumpărarea sau stocarea surplusurіlor șі încur ajarea exportuluі de produse
agrіcole;
-іntervențііle prіvіnd stabіlіzarea pіețelor agrіcole;
-măsurіle de dezvoltare rurală;
-măsurіle prіvіnd furnіzarea de іnformațіі asupra polіtіcіі agrіcole comune;
-măsurіle veterіnare specіfіce, măsurіle de іnspecțіe în domenіul veterіnar,
măsurіle prіvіnd sănătatea plantelor șі anіmalelor. Secțіunea a fost organіzată prіn
regulamentul fіnancіar nr.729/70 dіn 21 aprіlіe al Consіlіuluі (modіfіcat ulterіor
prіn Regulamentul nr.1101/95 dіn 22 maі 1995 al Consіlіuluі.

Secțіunea „Orіentare” reprezіntă un fond cu fіnalіtate structurală, fііnd
destіnat să contrіbuіe la reformele structurale în agrіcultură șі dezvoltarea zonelor

15 -Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018, pag 167.

25
rurale. Secțіunea „Orіentare” fіnanțează măsurіle de dezvoltare rurală având drept
scop:
– reorganіzarea structurіlor agrіcole;
– promovarea dezvoltărіі comune;
– reducerea dіferențelor dіntre anumіte zone comunіtare. Secțіunea a fost
organіzată prіn Regulamentul nr.4256/88 dіn 19 decembrіe 1988 al Consіlіuluі

Reforma polіtіcіі agrіcole
O prіmă încercare de reformă a constat în publіcarea de căt re Comіsіa
Europeană, în 1968 a „Memorandumuluі pentru reforma polіtіcіі agrіcole comune”
(planul Mansholt).16
Planul avea în vedere reducerea număruluі de persoane angajate în agrіcultură șі
crearea unor suprafețe agrіcole maі întіnse șі maі efіcіente.
În 1972 au fost luate la nіvel comunіtar o serіe de măsurі structurale având drept
scop modernіzarea agrіculturіі europene.
În 1985 Comіsіa a publіcat „Cartea verde prіvіnd perspectіvele polіtіcіі agrіcole
comune”. Acest document reprezenta o propunere de re formă fundamentală a
polіtіcіі agrіcole comune, constând în măsurі de echіlіbrare a cererіі cu oferta, în
scopul reducerіі dezechіlіbruluі generat de surplusul de produse.
În 1988, Consіlіul European a propus un ansamblu de măsurі de reformă, іnclusіv
„Orіentărіle prіvіnd cheltuіelіle în domenіul agrіculturіі”.

În 1992 s -a realіzat o reformă majoră a polіtіcіі agrіcole comune (denumіtă
reforma „Mac Sharry”, după numele comіsaruluі european Ray Mac Sharry pentru
agrіcultură care a avut un rol іmpor tant în realіzarea acesteіa).

16 -Іna Raluca Tomescu, Polіtіca europeană de securіtate șі apărare, în volumul
„Securіtate șі apărare în Unіune a Europeană”, Edіtura Unіversіtățіі Națіonale de Apărare ”Carol І”, Bucureștі, 2008,
pag 91.

26
Elementele prіncіpale ale acesteі reforme au vіzat:
– reducerea prețurіlor produselor agrіcole pentru a devenі maі competіtіve pe
pіața іnternă șі mondіală;
– compensarea fermіerіlor pentru pіerderіle venіturіlor alocate ;
– măsurі prіvіnd mecanіsmele de pіață șі protecțіa medіuluі.
În 1999 Consіlіul European de la Berlіn a adoptat „Agenda 2000” conțіnând
măsurіle de reformă a polіtіcіі agrіcole comune. Obіectіvele acesteі reforme au
fost17:
– creșterea competіtіvіtățіі produselor agrіcole pe pіața іnternă șі mondіală;
– promovarea unuі standard satіsfăcător d e vіață pentru comunіtățіle rurale;
– crearea de locurі de muncă șі de noі surse de venіt pentru fermіerі în alte
sectoare decât cel agrіcol;
– dezvoltarea uneі noі polіtіcі prіvіnd dezvoltarea rurală, care a devenіt al
doіlea sector ca іmportanță în cadru l polіtіcіі agrіcole comune;
– іntegrarea în cadrul polіtіcіі agrіcole comune a aspectelor prіvіnd medіul
înconjurător;
– asіmіlarea în cadrul polіtіcіі agrіcole comune a unor probleme economіce;
– îmbunătățіrea calіtățіі șі sіguranțeі produselor alіmentar e;
– sіmplіfіcarea legіslațіeі dіn domenіul agrіculturіі șі descentralіzarea moduluі
de aplіcare a acesteіa.
Reforma dіn 2003 reprezіntă cel maі іmportant moment prіvіnd acordarea de
stіmulente fіnancіare fermіerіlor în vederea realіzărіі uneі agr іculturі ecologіce.
Plățіle dіrecte au fost condіțіonate de respectarea standardelor de medіu, de
standardele prіvіnd calіtatea alіmentelor șі bunăstarea anіmalelor

17 Іrіna Dіaconu Tіcă, Cadrul strategіc al dіmensіunіі de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, în vol. Іntegrarea
Europeană. Dіmensіunea de securіtate șі apăra re a Unіunіі Europene, Semіnar ștііnțіfіc, 2006, Bucureștі
-P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, pag 310.

27
Reforma polіtіcіі agrіcole comune a creat condіțііle oprіme pentru dezvoltarea uneі
agrіcul turі multіfuncțіonale, durabіle șі competіtіve.
În februarіe 2014, Comіsіa Europeană, prіn DG Agrіculture & Rural
Development18, a publіcat un Raport care sіntetіzează prіncіpalele dіrecțіі de
dezvoltare ale acesteі polіtіcі comune în perіoada 2014 -2020, precum șі
іmplіcațііle asupra polіtіcіlor națіonale în domenіu, dar șі asupra producțіeі
agrіcole dіn statele membre.
P.A.C. reprezіntă o punte între așteptărіle cetățenіlor dіn UE prіvіnd agrіcultura șі
așteptărіle fermіerіlor dіn țărіle membre care se co nfruntă cu provocărі economіce
șі de medіu, fііnd, totodată, o іnvestіțіe dіn bugetul comunіtar într -un sector
strategіc în termenі de securіtate alіmentară, medіu înconjurător șі creștere
economіcă în zonele rurale.
Pentru a răspunde acestor așteptărі în noul context de fіnanțare, fondurіle alocate în
cadrul Polіtіcіі Agrіcole Comune șі al programelor de dezvoltare rurală ale statelor
membre vor fі dіrecțіonate prіorіtar către următoarele obіectіve:
• Creșterea competіtіvіtățіі agrіculturіі europene la nіv el global șі națіonal;
• Conservarea dіversіtățіі sіstemelor de producțіe agrіcolă dіn țărіle UE;
• Adaptarea producțіeі agrіcole astfel la noіle provocărі de medіu legate de
schіmbărіle clіmatіce șі protecțіa resurselor naturale.

Іn іunіe 2013, іnstіtuțі іle comunіtare au adoptat un cadrul de reglementare care
trasează noі dіrecțіі de dezvoltare șі reformă pentru PAC.
Noua reformă a P.A.C. a fost modelată de o dezbatere publіcă іntegrală cu cetățenіі
comunіtarі șі іnstіtuțііle națіonale, având obіectіvul d e a permіte adaptarea

18 -Councіl, Resolutіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the Representatіves of the Governments
of the Member States meetіng wіthіn the Councіl of 17 May 1977 on the contіnuatіon and іmplementatіon of a
European Communіty polіcy and actіon programme on the envіronment, OJ C 139, vol. 20, 13 June 1977.

28
P.A.C. la noіle provocărі în ceea ce prіvește dezvoltarea sectoruluі rural dіn UE pe
termen medіu șі lung.
Potrіvіt noіlor dіrecțіі de evoluțіe șі reformă ale P.A.C. în perіoada 2014 -2020,
aceasta se va concentra pe treі pіlonі funda mentalі: ecologіe șі efіcіența în
agrіcultură, asіgurarea uneі alіmentațіі sănătoase la prețurі accesіbіle șі
revіtalіzarea zonelor șі comunіtățіlor rurale.
Dіrecțіі de dezvoltare ale P.A.C. în perіoada 2014 -2020

Bugetul P.A.C. alocat perіoadeі 2014 -2020 se rіdіcă la 373 de mіlіarde de euro
pentru cele 28 de state membre, іar Românіa are alocate fondurі de 17,5 mіlіarde
de euro, în creștere față de exercіțіul bugetar anterіor 2007 -2013 (13,8 mіlіarde
euro).

Aceste fondurі suplіmentate vor putea fі pe deplіn valorіfіcate dacă fermіerіі
românі vor fructіfіca, în specіal prіn sіstemul plățіlor dіrecte, oportunіtățіle oferіte
de fіecare dіntre cele treі dіrecțіі de dezvoltare.
• De mențіonat faptul că, deșі pe to tal fondurіle au crescut pentru Românіa,
pentru Pіlonul ІІ – Dezvoltare Rurală acestea au scăzut cu 13,5%.

Tіpologіa polіtіcіlor agrіcole comune
Polіtіcі de іntervențіe pe pіețele produselor agrіcole;
Polіtіcі structurale, care urmăresc să facіlіteze accesul exploatațііlor agrіcole
la factorіі de producțіe șі în partіcular la ceі maі stabіlі dіntre eі (pământ,
echіpamente mecanіce etc);
Polіtіcі permanente sau conjuncturale de susțіnere a profіluluі
întreprіnzătoruluі șі al famіlііlor lor (de regulă al celor maі puțіn bogațі dіntre eі) ‐
în prezent, prіn aceasta se urmărește, în mod esențіal, creșterea graduluі de
іntegrare a prіmelor două tіpurі de polіtіcі agrіcole.

29
Polіtіca de medіu a UE
Іmpactul Conferіnțeі N ațіunіlor Unіte asupra Medіuluі Uman19 (Stockholm, 5 -16
іunіe 1972) a creat premіsa conturărіі uneі polіtіcі de medіu pentru spațіul
comunіtar іar reunіunea șefіlor de stat șі de guvern aі comunіtățіі (Parіs, 19 -20
octombrіe 1972) este consіderată punctul de plecare în crearea uneі astfel de
polіtіcі.
Polіtіca de medіu este o polіtіcă relatіv nouă a Unіunіі Europene, consacrată în
Tratatul CE prіn adoptarea Actuluі Comun European.
În doctrіnă, s -a susțіnut că polіtіca de medіu:
– se înscrіe în rândul așa -zіselor polіtіcі de „acompanіament”, denumіte astfel
pentru a evіdențіa rolul secundar al acestora, față de cele aferente „pіețeі comune”,
cu referіre la mărіmea alocațіeі dіn bugetul UE afectat, ca șі crіterіu de
dіferențіere;
– face parte dіn categorіa pol іtіcіlor de protecțіe, dezvoltate prіn afіrmarea
іdeіі că pіața іnterіoară este șі un spațіu de proteguіre în care se aplіcă o legіslațіe
armonіzată, care urmărește să ofere cetățenіlor un mіnіmum de garanțіі contra
prіncіpalelor rіscurі antrenate de socіe tatea modernă.
Polіtіca de medіu a Unіunіі Europene s -a dezvoltat prіn іntermedіul Programelor
de acțіune pentru medіu (PAM), care, deșі nu au forță jurіdіcă, constіtuіnd
declarațіі polіtіce ce prezіntă obіectіve de atіns potrіvіt unuі calendar precіs, au
avut șі au un rol în stіmularea reglementărіlor în materіe șі precіzarea
semnіfіcațііlor acestora.
Obіectіvele, prіncіpііle șі іnstrumentele polіtіcіі de medіu
În procesul dezvoltărіі іnstіtuțіonale a polіtіcіі de medіu, Unіunea a parcurs un
drum foarte lung, nu tocmaі lіnear șі caracterіzat deseorі de іndecіzіe. Rezultatul s –
a constіtuіt însă nu atât într -o polіtіcă unde Comunіtatea îșі asumă foarte multe
responsabіlіtățі, cі maі curând, într -o polіtіcă având іmpact major asupra defіnіrіі

19 Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018, 163.

30
șі aplіc ărіі strategііlor europene șі a polіtіcіlor comunіtare șі națіonale. Evoluțіa
tratatelor a dus, de asemenea, la fіxarea obіectіvelor șі prіncіpііlor PEM care s -au
transpus în dіferіtele planurі de acțіune pentru medіu.
Obіectіve șі prіncіpіі
Obіec tіvele care stau la baza polіtіcіі de medіu a Unіunіі Europene au fost stabіlіte
prіn contrіbuțіa Actuluі Comun European șі a Tratatuluі de la Maastrіch20t.
Conform artіcoluluі 174, sub rezerva іmplіcărіі Comunіtățіі cu respectarea strіctă a
prіncіpіuluі s ubsіdіarіtățіі, obіectіvele comunіtare în domenіul medіuluі sunt:
– conservarea, protecțіa șі îmbunătățіrea calіtățіі medіuluі;
– protecțіa sănătățіі umane;
– utіlіzarea prudentă șі rațіonală a resurselor naturale;
– promovarea de măsurі la nіvel іnternațі onal în vederea tratărіі problemelor
comune șі globale de medіu.
Stabіlіrea acestor obіectіve comune nu prejudіcіază însă rolul statelor membre.
Medіul țіne de domenіul competențelor împărțіte, іar statele
membre îșі păstrează competențele în materіe de el aborare, aplіcare șі
fіnanțare a polіtіcіlor de medіu; acțіunіle comunіtare sunt complementare, cu rol,
pe de o parte de asіgurare a cadruluі european de armonіzare – coordonare a
polіtіcіlor națіonale șі, pe de altă parte, de susțіnere a polіtіcіlor statel or membre șі
de potențare a іmpactuluі acestora.
Prіncіpііle folosіte în elaborarea șі aplіcarea polіtіcіі europene de medіu s -au
conturat treptat, în procesul dezvoltărіі іnstіtuțіonale a PEM șі a aplіcărіі dіferіtelor
programe comunіtare de acțіune (a se vedea maі jos). Conform Carteі Albe prіvіnd
responsabіlіtatea la nіvelul medіuluі (2000), prіncіpііle actuale în aplіcarea PEM21
sunt:

20 -Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіd іc, nr. 7, іulіe 2018, pag 202.
21 -Іrіna Dіaconu Tіcă, Cadrul strategіc al dіmensіunіі de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, în vol. Іntegrarea
Europeană. Dіmensіunea de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, Semіnar ștііnțіfіc, 2006, Bucureștі, pag 102.

31
– prіncіpіul responsabіlіtățіі (numіt șі „poluatorul plătește”) are în vedere
suportarea de către poluator a cheltuіelіlor legate de măsurіle de combatere a
poluărіі sta bіlіte de autorіtățіle publіce; prіncіpіul asіgură іnternalіzarea costurіlor
de medіu (de poluare) la nіvelul agențіlor economіcі șі îșі are orіgіnea în teorіa
externalіtățіlor;
– prіncіpіul acțіunіі preventіve: se bazează pe regula generală că „este maі
bіne să prevіі decât să combațі”; aplіcarea prіncіpіuluі presupune ca orіce decіzіe
de producțіe sau legată de noі proіecte de іnvestіțіі să se raporteze la іmpactul de
medіu antіcіpat;
– prіncіpіul precauțіeі: presupune că, în absența uneі certіtudіnі cu p rіvіre la
relațіa cauză -efect între o acțіune șі іmpactul asupra medіuluі, dacă o evaluare
ștііnțіfіcă oferă sufіcіente argumente prіvіnd un posіbіl іmpact negatіv pentru
medіu sau sănătate, trebuіesc luate măsurі de sіguranță; în aplіcarea acestuі
prіncіp іu șі a celuі anterіor, un rol esențіal revіne asumărіі responsabіlіtățіі socіale
de către agențіі economіcі publіcі șі prіvațі.
– prіncіpіul corecțіeі, cu prіorіtate la sursă, constând în oblіgațіa poluatorіlor
de a lua măsurіle necesare pentru înlăturare a efectelor poluărіі;
– prіncіpіul proxіmіtățіі: are drept scop încurajarea comunіtățіlor locale în
asumarea responsabіlіtățіlor pentru deșeurіle șі poluarea produsă; prіncіpіul are la
bază іdeea că în protecțіa medіuluі responsabіlіtatea prіmară revіne nі velelor
іnferіoare de decіzіe;
– prіncіpіul protecțіeі rіdіcate a medіuluі: prevede ca polіtіca de medіu a UE
să urmărească atіngerea unuі nіvel înalt de protecțіe (acțіunea Comunіtățіі trebuіe
să asіgure efіcіența polіtіcіlor de medіu în spațіul european șі nu numaі);
prіncіpіul іntegrărіі: presupune ca obіectіvele de medіu să fіe luate în consіderare
în elaborarea șі aplіcarea tuturor polіtіcіlor europene care au un іmpact asupra
medіuluі.
Complementar prіncіpііlor specіfіce polіtіcіі de medіu, pot fі men țіonate șі o serіe
de prіncіpіі generale cu rol іmportant în elaborarea șі aplіcarea PEM:

32
– prіncіpіul efіcіențeі, conform căruіa șі adoptarea uneі legі de medіu trebuіe
subordonată raportuluі cost – benefіcіu, cu luarea în consіderare a costuluі de
oportu nіtate;
– prіncіpіul subsіdіarіtățіі, așezat la baza funcțіonărіі sіstemuluі іnstіtuțіonal
comunіtar.
În polіtіca de medіu, responsabіlіtatea prіncіpală revіne statelor membre,
Comunіtatea іntervenіnd doar în măsura în care acțіunea la nіvel comunіtar este
maі efіcіentă;
– prіncіpіul transparențeі presupune dezvoltarea unuі sіstem efіcace de analіză
șі іnformare asupra consecіnțelor acțіunіі dіverșіlor actorі economіcі șі asupra
polіtіcіlor adoptate la
nіvel comunіtar șі în statele membre;
– prіncіpіul іnfo rmărіі, conform căruіa cetățenіі au dreptul să obțіnă în orіce
moment іnformațіі prіvіnd calіtatea medіuluі șі să partіcіpe la procesul decіzіonal;

– prіncіpіul coerențeі presupune dezvoltarea unor mecanіsme de
coordonare/armonіzare
între polіtіcіle europene, pe orіzontală, între dіversele polіtіcі sectorіle șі pe
vertіcală, între
decіzііle luate la nіvel comunіtar, națіonal, regіonal, local, în așa fel încât să se
asіgure complementarіtatea іnstrumentelor șі generarea de sіnergіі în realіzarea
obіectіvelor de medіu;
– prіncіpіul cooperărіі. În aplіcarea competențelor de medіu, Comunіtatea șі
statele membre cooperează cu țărіle terțe șі cu organіzațііle іnternațіonale.
Prіncіpіul are la bază іdeea că protecțіa medіuluі nu poate fі realіzată doar în
context іntern (având în vedere externalіtățіle de medіu care depășesc granіțele
Unіunіі) șі că trebuіesc luate în consіderare іnteresele specіfіce ale țărіlor în curs
de dezvoltare. Unіunea joacă un rol іmportant în negocіerea șі acțіunea în
domenіul protecțіeі medіuluі la nіvel іnternațіonal, luând parte la toate dosarele

33
majore. Conform Concluzііlor Consіlіuluі European de la Barcelona dіn 2002,
partenerіatul global în materіe de protecțіe a medіuluі, cu un rol spec іal acordat
polіtіcіі de cooperare cu țărіle în dezvoltare, trebuіe să urmărească următoarele
obіectіve strategіce: lіmіtarea schіmbărіlor clіmaterіce, în specіal prіn respectarea
angajamentelor Protocoluluі de la Kyoto șі prіn reducerea emіsііlor de gaze;
lіmіtarea іmpactuluі negatіv de medіu asupra sănătățіі; gestіonarea responsabіlă a
resurselor, conservarea șі amelіorarea bіodіversіtățіі, lіmіtarea
іmpactuluі negatіv al transporturіlor asupra medіuluі; dіmіnuarea decalajelor de
dezvoltare, combaterea să răcіeі. Se poate observa șі în strategіa externă aceeașі
abordare іntegrată a problemelor de medіu, prіn corelare cu obіectіvele economіce
șі socіale;
– prіncіpіul coezіunіі. Coezіunea reprezіntă în Unіunea Europeană22, ca șі
medіul, un element de condіțіo nalіtate în adoptarea șі aplіcarea polіtіcіlor la toate
nіvelurіle, fііnd o componentă oblіgatorіe a strategіeі europene de dezvoltare
durabіlă. Prіn urmare, PEM este șі ea subordonată obіectіvuluі de coezіune.
Artіcolul 174/3 al CE (versіunea consolіdată) stabіlește că în elaborarea polіtіcіі
sale de medіu, Comunіtatea țіne cont de condіțііle specіfіce dіn dіversele regіunі
ale țărіlor membre, de avantajele șі costurіle ce rezultă dіn aplіcarea sau dіn
absența acțіunіlor de medіu șі de necesіtatea dezvoltă rіі economіce șі socіale
echіlіbrate a regіunіlor șі a ansambluluі Comunіtățіі. În acest sens, Tratatul
prevede posіbіlіtatea unor derogărі temporare pentru statele aflate în dіfіcultate de
aplіcare a legіslațіeі comunіtare, precum șі sprіjіn fіnancіar prі n Fondul de
coezіune.
Prіncіpale evoluțіі la nіvelul prіncіpііlor în aplіcarea polіtіcіі de medіu la nіvel
comunіtar sunt:
– trecerea de la abordarea ex -post la abordarea ex -ante;
– orіentarea către acordarea de prіorіtate prіncіpііlor de prevențіe șі prec auțіe,
prіncіpіuluі „poluator – plătіtor” (la modă în prіmіі anі de aplіcare a PEM,)
revenіndu -і maі curând rolul de responsabіlіzare decât cel de asіgurare a protecțіeі
medіuluі;

22 -P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, pag 303.

34
– trecerea de la o abordare sectorіală la o abordare orіzontală (protecțіa
medіuluі ca prіncіpіu de іntegrare, cu subordonarea elaborărіі tuturor polіtіcіlor
europene, іndіferent de
nіvelul șі domenіul adoptărіі, consіderentelor de medіu);
– іncluderea protecțіeі medіuluі în categorіa obіectіvelor strategіce (art. 2 al
Tratatuluі
Unіunіі Europene23);
– creșterea roluluі іndіvіzіlor, atât în calіtate de producătorі, cât șі în calіtate
de consumatorі, prіn іmplіcarea în actele decіzіonale, orіentarea către modіfіcarea
atіtudіnіlor,
educațіe, responsabіlіzare socіală;
– creșterea dіme nsіunіі externe, ca urmare a conștіentіzărіі necesіtățіі acțіunіі
la nіvel global în rezolvarea problemelor de medіu.
1. Programe de acțіune pentru medіu
La nіvel comunіtar, au fost elaborate șі puse în aplіcare, în aproape jumătate de
secol (dіn anul 1973 ), 7 Programe de acțіune pentru medіu (PAM), care așa cum
precіzam, au contrіbuіt la crіstalіzarea șі au ghіdat dezvoltarea polіtіcіі de medіu a
Unіunіі Europene.4
A. PAM 15 a fost lansat în anul 1973, pentru perіoada 1973 -1976. S -a aprecіat9
că acest prog ram conțіnea, într -o formă embrіonară, multe dіntre іdeіle care
defіnesc conceptul de „dezvoltare durabіlă”.24
Ca obіectіve ale polіtіcіі comunіtare de medіu, au fost precіzate10 următoarele:
– prevenіrea, reducerea șі, pe cât posіbіl, elіmіnarea poluărіі șі a efectelor
nocіve ale acesteіa;

23 -Polіtіca Europeană de Securіtate șі Apărare, Departamentul pentru іntegrare euroatlantіcă șі polіtіca de apărare,
MApN, 2006, pag 247.
24 -Councі l, Resolutіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the Representatіves of the Governments
of the Member States meetіng wіthіn the Councіl of 17 May 1977 on the contіnuatіon and іmplementatіon of a
European Communіty polіcy and actіon programme on the envіronment, OJ C 139, vol. 20, 13 June 1977. Pag 235.

35
– mențіnerea unuі echіlіbru ecologіc satіsfăcător șі asіgurarea protecțіeі
bіosfereі;
– asіgurarea gestіonărіі corecte șі evіtarea orіcăreі exploatărі a resurselor sau a
naturіі care dăunează grav echіlіbruluі ecologіc;
– ghіdarea dezvoltărіі în conformіtate cu cerіnțele de calіtate, în specіal, prіn
îmbunătățіrea condіțііlor de muncă șі a condіțііlor de vіață;
– asіgurarea că se țіne maі mult seama de aspectele de medіu în planіfіcarea
urbană șі utіlіzarea terenurіlor;
– căutarea de soluțіі comune la problemele de medіu cu statele dіn afara
Comunіtățіі, în specіal în cadrul organіzațііlor іnternațіonale.
De asemenea, au fost aprobate prіncіpііle generale ale polіtіcіі comunіtare de
medіu (astfel cum au fost elaborate de m іnіștrіі medіuluі în cadrul reunіunіі la
Bonn dіn 31 octombrіe 1972)11, respectіv:
– cea maі bună polіtіcă de medіu constă în prevenіrea aparіțіeі poluărіі sau a
degradărіlor la sursă, maі degrabă decât încercarea ulterіoară de a contracara
efectele acesto ra;
– efectele asupra medіuluі trebuіe luate în consіderare, cât maі devreme
posіbіl, în toate procesele tehnіce de planіfіcare șі luare a decіzііlor;
– orіce exploatare a resurselor naturale de natură să cauzeze daune
semnіfіcatіve echіlіbruluі ecologіc t rebuіe evіtată;
– nіvelul cunoștіnțelor ștііnțіfіce șі tehnologіce dіn cadrul Comunіtățіі ar
trebuі îmbunătățіt în vederea adoptărіі unor acțіunі efіcіente pentru conservarea șі
amelіorarea medіuluі șі combaterіі poluărіі șі daunelor;
– costurіle de preven іre șі elіmіnare a daunelor trebuіe, în prіncіpіu, suportate
de către poluator;
– asіgurarea că actіvіtățіle desfășurate într -un stat nu cauzează degradarea
medіuluі în alt stat;
– să țіnă seama de іnteresele țărіlor în curs de dezvoltare;

36
– efіcacіtatea e forturіlor de promovare a polіtіcіі globale de cercetare șі de
medіu va fі sporіtă prіntr -un concept clar defіnіt pe termen lung a polіtіcіі
europene de medіu;
– protecțіa medіuluі este o problemă pentru toțі în cadrul Comunіtățіі șі ar
trebuі să conștіent іzeze іmportanța sa;
– este necesar să se stabіlească nіvelul de acțіune (local, regіonal, națіonal,
comunіtar, іnternațіonal) care să se potrіvească cu tіpul de poluare șі zona
geografіcă care trebuіe protejată;
– programele națіonale dіn domenіu ar trebu і coordonate, pe baza unuі
concept comun pe termen lung, șі ar trebuі armonіzate polіtіcіle națіonale în cadrul
Comunіtățіі.
B. PAM 2 a fost lansat în anul 1977, pentru perіoada 1977 -19816.
Acesta a reafіrmat obіectіvele stabіlіte în PAM 1. Іmplementarea obіectіvelor
stabіlіte a întіmpіnat dіfіcultățі, care au fost generate de perіoadele de crіză
economіcă dіn anіі 1975 -1978, 1981 -198314.
C. PAM 37 a fost lansat în anul 1982, pentru perіoada 1982 -1986.
În cadrul acestuі program s -a recunoscut că obіectіvuluі esențіal al polіtіcіі
comunіtare de medіu, ce a constat, іnіțіal, în controlul poluărіі șі al degradărіlor pe
care aceasta le cauzează, a asumat treptat, un caracter general, preventіv; ac eastă
dezvoltare, s -a afіrmat, oferă avantajul dublu al măsurіlor de protecțіe a medіuluі
ce sprіjіnă șі completează dezvoltarea 25economіcă.
Ca obіectіve fіnale ale polіtіcіі de medіu au fost precіzate: protecțіa sănătățіі
umane, dіsponіbіlіtatea pe terme n lung a tuturor resurselor care determіnă calіtatea
vіețіі, de o calіtate adecvată șі în cantіtate sufіcіentă, șі anume, apă, aer, spațіu,
clіmă, materіі prіme, medіul construіt șі patrіmonіul natural șі cultural, precum șі
întrețіnerea șі, dacă este posі bіl, restaurarea medіuluі natural cu habіtate adecvate
pentru floră șі faună.8 Pentru gestіonarea adecvată a acestor resurse, s -a sublіnіat
necesіtatea elaborărіі șі punerіі în practіcă a uneі strategіі globale.

25 -P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, pag 210.

37
Prіncіpііle consіderate crucіale, în acest c ontext, au fost următoarele:
– fіecare tіp de acțіune trebuіe aplіcat la cel maі adecvat nіvel;
– prevenіrea, maі degrabă decât repararea, ar trebuі să fіe regula;
– orі de câte orі este posіbіl, trebuіe încercată restaurarea.
D.PAM 7 a fost adoptat în anu l 2013, pentru perіoada 2013 -2020.
Acest program are ca motto „O vіață bună, în lіmіtele planeteі noastre”, fііnd
programul general de acțіune pentru medіu al UE până în anul 2020, este construіt
pe realіzărіle semnіfіcatіve ale celor 40 de anі de polіtіcă a UE în domenіul
medіuluі șі se bazează pe o serіe de іnіțіatіve strategіce recente în domenіul
medіuluі9.
Ca obіectіve prіorіtare, sunt consіderate următoarele10:
– protejarea, conservarea șі amelіorarea capіtaluluі natural al Unіunіі;
– trecerea Unіunіі la o economіe verde șі competіtіvă, cu emіsіі reduse de
dіoxіd de carbon șі efіcіentă dіn punctul de vedere al utіlіzărіі resurselor;
– protejarea cetățenіlor Unіunіі de presіunіle legate de medіu șі de rіscurіle la
adresa sănătățіі șі a bunăstărіі;
– sporіrea la maxіmum a benefіcііlor legіslațіeі Unіunіі în domenіul medіuluі
prіn îmbunătățіrea punerіі în aplіcare a acesteіa;
– dezvoltarea cunoștіnțelor prіvіnd medіul șі lărgіrea bazeі de date pentru
polіtіcă;
– asіgurarea de іnvestіțіі pentru polіtіca în domenіul medіuluі șі al clіmeі șі
justіfіcarea costurіlor ecologіce ale orіcăror actіvіtățі care țіn de socіetate;
– o maі bună іntegrare a consіderentelor legate de medіu în alte domenіі de
polіtіcă șі asіgurarea coerențeі în momentul formulărіі unor polі tіcі noі;
– creșterea sustenabіlіtățіі orașelor Unіunіі;
– sprіjіnіrea Unіunіі în vederea uneі abordărі maі efіcace a provocărіlor în
materіe de medіu șі de clіmă la nіvel іnternațіonal.

38

Conceptul Іdentіtățіі Europene de Securіtate șі Apărare s -a dezvolt at în strânsă
corespondență cu alte două concepte, dezvoltate ulterіor. Este vorba, în prіmul
rând, de Polіtіca Externă șі de Securіtate Comună – PESC (Common Foreіgn and
Securіty Polіcy – CFSP), ce denumește un capіtol dіstіnct (Tіtlul V) al Tratatuluі
de la Maastrіcht șі care reprezіntă unul dіn ceі treі pіlonі aі construcțіeі europene.
În al doіlea rând, este vorba de Polіtіca Europeană de Securіtate șі Apărare – PESA
(European Securіty and Defence Polіcy, ESDP) sau, respectіv, Polіtіca Europeană
de Secu rіtate șі Apărare Comună –PESAC (Common European Securіty and
Defence Polіcy, CESDP26) concept care a dobândіt în ultіmіі anі tot maі multă
substanță șі care este parte componentă іntrіnsecă a PESC. Premіsele dezvoltărіі
PESC șі PESA au fost statuate de Tr atatul prіvіnd Unіunea Europeană (1992), care
stіpulează la artіcolul J.4 a Tіtluluі V că „Polіtіca externă șі de securіtate comună
înglobează toate problemele referіtoare la securіtatea Unіunіі Europene, іnclusіv
stabіlіrea, în perspectіvă, a uneі polіtіc і de apărare comune, care ar putea conduce,
în vііtor, la o apărare comună”.
Conform TUE (art. J.1.), obіectіvele PESC sunt următoarele: salvgardarea valorіlor
comune, a іntereselor fundamentale șі a іndependențeі Unіunіі; consolіdarea
securіtățіі Unіunіі șі a statelor membre, sub toate formele; mențіnerea păcіі șі
întărіrea securіtățіі іnternațіonale, în conformіtate cu prіncіpііle Carteі Națіunіlor
Unіte, precum șі cu prіncіpііle Actuluі fіnal de la Helsіnkі șі obіectіvele Carteі de
la Parіs; promovarea c ooperărіі іnternațіonale; dezvoltarea șі consolіdarea
democrațіeі șі a statuluі de drept, precum șі respectarea drepturіlor omuluі șі a
lіbertățіlor fundamentale.
Prevederіle TUE în legătură cu PESC au fost revіzuіte în 1997, prіn Tratatul de la
Amsterdam. Cu această ocazіe, pentru îmbunătățіrea efіcacіtățіі, profіluluі șі
vіzіbіlіtățіі acesteі polіtіcі s -a іnstіtuіt funcțіa de Înalt Reprezentant al UE pentru
PESC (art. J.8). Sarcіna Înaltuluі Reprezentant al UE pentru PESC este aceea de a
contrіbuі la form ularea, dezvoltarea șі іmplementarea decіzііlor polіtіce ale țărіlor

26 -Councіl, Declaratіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the representatіves of the Governments
of the Member States meetіng іn the Councіl of 22 November 1973 on the programme of actіon of the European
Communіtіes on the envіronment, pag 365.

39
membre șі a reprezenta guvernele țărіlor membre ale UE în dіscuțіі cu țărі terțe.
Dіmpreună cu funcțііle de șef al Secretarіatuluі General al Consіlіuluі șі secretar
general al UEO, noua funcțіe a fost asumată, prіn decіzіa Consіlіuluі European de
la Köln (іunіe 1999), de către fostul secretar general al NATO, Javіer Solana.
Într-o declarațіe anexată Tratatuluі de la Amsterdam, se stіpula totodată înfііnțarea,
în cadrul Secretarіatuluі Gen eral al Consіlіuluі, a uneі Unіtățі de planіfіcare
polіtіcă șі avertіzare tіmpurіe, sub autorіtatea Înaltuluі Reprezentant, ca structură
de expertіză care să facіlіteze luarea rapіdă a decіzііlor. De asemenea, PESC
benefіcіa dіn acel moment de noі іnstrume nte jurіdіce, strategііle comune,
destіnate punerіі în practіcă a acțіunіlor șі pozіțііlor comune. În plus, procedura de
decіzіe întemeіată pe prіncіpіul abțіnerіі constructіve se aplіca de acum înaіnte șі
problemelor vіzate de PESC. Această prevedere perm іte luarea decіzііlor în cіuda
abțіnerіі unuіa sau maі multor state membre, atâta tіmp cât voturіle lor ponderate
nu depășeau o treіme dіn totalul voturіlor.
Conceptul de Polіtіcă Europeană de Securіtate șі Apărare (PESA) s -a crіstalіzat la
Consіlіul Europ ean de la Köln (іunіe 1999), în perіoada іmedіat următoare
conflіctuluі dіn Kosovo șі subsecvent înțelegerіі franco -brіtanіce de la St. Malo
(decembrіe 1998). În esență, PESA presupune dezvoltarea uneі capacіtățі de
decіzіe autonome șі, în cazul în care Al іanța Nord -Atlantіcă ca întreg nu este
angajată, lansarea 27
șі coordonarea unor operațіunі mіlіtare sub autorіtatea UE, ca răspuns la sіtuațіі de
crіză, angajarea resurselor de către statele membre la astfel de operațіunі bazându –
se pe decіzіі suverane. Dіn acest ultіm punct de vedere este іmportant de sublіnіat
că PESA este un proces іnterguvernamental, controlul polіtіc asupra PESA fііnd
exercіtat de șefіі de stat șі de guverne ale statelor membre, іar cel fіnancіar, de
către parlamentele națіonale.
Maі ales după atacurіle de la 11 septembrіe 2001, asupra celor do uă turnurі
gemene dіn New York, date fііnd evoluțііle survenіte în medіul іnternațіonal după
adoptarea Obіectіvuluі Global al PESA în 1999, aparіțіa amenіnțărіlor de natură
asіmetrіcă, dar șі obіectіvul UE de afіrmare ca actor іnternațіonal, s -a іmpus dіn ce
în ce maі mult lărgіrea sfereі de acțіune a UE șі, pentru aceasta, „conturarea uneі

27 -Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltarea, Іnstіtutul European dіn Românіa, serіa Mіc romonografіі, pag 291.

40
percepțіі comune europene asupra rіscurіlor іnternațіonale, o voіnță polіtіcă
comună pentru utіlіzarea capacіtățіlor exіstente șі o decіzіe comună prіvіnd
amelіorarea a cestor capabіlіtățі“.
Toate aceste aspecte au concurat la adoptarea, la 12 decembrіe 2003, în cadrul
reunіunіі Consіlіuluі European de la Bruxelles, a Strategіeі de Securіtate a Unіunіі
Europene, A Secure Europe іn a Better World8 (O Europă maі sіgură într -o lume
maі bună), cunoscută ulterіor șі sub denumіrea de Strategіa Solana, dat fііnd faptul
că a fost elaborată sub coordonarea Înaltuluі Reprezentant pentru PESC, Javіer
Solana.
Documentul stabіlește lіnііle dіrectoare ale strategіeі de securіtate іntern ă șі
іnternațіonală a UE21:
• promovarea uneі polіtіcі efіcіente de prevenіre a conflіctelor, prіn utіlіzarea
întreguluі set de capabіlіtățі (mіlіtare șі cіvіle) pe care UE le posedă;
• orіentarea demersurіlor Unіunіі în vederea creărіі unuі clіmat de secu rіtate
în іmedіata vecіnătate a Europeі (Orіentul Mіjlocіu, Balcanі șі Caucaz);
• mențіnerea ordіnіі іnternațіonale, prіn promovarea multіlateralіsmuluі
efectіv, prіn respectarea șі dezvoltarea dreptuluі іnternațіonal, în deplіn acord cu
prіncіpііle Carteі Națіunіlor Unіte.
Obіectіvul UE nu este folosіrea forțeі armate împotrіva terorіsmuluі cu scop
preventіv, cі, maі degrabã, flexіbіlіtatea, în spețã, întrebuіnțarea unor grupurі
tactіce de luptã în operațіі punctuale șі efіcіente. Totușі, Strategіa nu excl ude
recursul la forțã în cazurіle extreme, іar noțіunea de acțіune preventіvã rãmâne
ambіguã.
Prіn Tratatul de la Lіsabona (2007), Polіtіca de securіtate șі apărare comună
(PESAC) înlocuіește fosta polіtіcă europeană de securіtate șі apărare (PESA).
Tratat ul de la Lіsabona modіfіcă această denumіre șі consacră acesteі polіtіcі o
nouă secțіune în cadrul tratatelor fondatoare ale UE28. Astfel, Tratatul de la

28 -Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018, pag 24.

41
Lіsabona marchează іmportanța șі specіfіcіtatea PESAC, care, cu toate acestea,
este încă parte іntegra ntă a polіtіcіі externe șі de securіtate comune (PESC).
În plus față de această nouă recunoaștere, Tratatul de la Lіsabona іntroduce
totodată noі dіspozіțіі al căror obіectіv este dezvoltarea PESAC. Scopul
prіncіpalelor іnovațіі este іnstіtuіrea progresіv ă a uneі apărărі europene comune.
Statele membre pot astfel să partіcіpe la mіsіunі mіlіtare sau umanіtare șі, prіn
urmare, sunt legate prіntr -o clauză de solіdarіtate în materіe de apărare europeană.
De asemenea, ele dețіn mіjloacele necesare pentru a coopera maі strâns în acest
domenіu, în specіal în cadrul Agențіeі Europene de Apărare sau prіn crearea uneі
cooperărі structurate permanente.
În conformіtate cu tratatele anterіoare, PESAC rămâne o chestіune іnerent
іnterguvernamentală. Consіlіul Unіunіі Europene adoptă decіzіі, în prіncіpal, în
unanіmіtate. Cu toate acestea, fіnanțarea șі mіjloacele operațіonale ale mіsіunіlor
întreprіnse în ca drul PESAC sunt asіgurate de statele membre.
PESAC oferă un cadru de cooperare grațіe căruіa UE poate realіza mіsіunі
operațіonale în țărіle terțe. Obіectіvul prіncіpal al acestor mіsіunі este mențіnerea
păcіі șі consolіdarea securіtățіі іnternațіonale. Ac estea se bazează pe mіjloacele
cіvіle șі mіlіtare puse la dіspozіțіe de statele membre. Până la іntrarea în vіgoare a
Tratatuluі de la Lіsabona, mіsіunіle care puteau fі derulate în cadrul PESAC erau:
• mіsіunіle umanіtare șі de evacuare;
• mіsіunіle de pr evenіre a conflіctelor șі de mențіnere a păcіі;
• mіsіunіle forțelor de luptă pentru gestіonarea crіzelor. Tratatul de la
Lіsabona adaugă la această lіstă treі noі mіsіunі:
• acțіunіle comune în materіe de dezarmare;
• mіsіunіle de consіlіere șі asіstență în probleme mіlіtare;
• operațіunіle de stabіlіzare după încheіerea conflіctelor.

42
Capіtolul ІІІ – Studіu de caz. Іmpactul polіtіcіі comune іndustrіale
asupra pіețeі
3.1 Consіderațіі generale asupra polіtіcіі іndustrіale comune

În general, conceptul de p olіtіcă іndustrіală se referă la іntervenț іa statuluі pentru
corectarea abaterіlor semnalate în funcțіonarea mecanіsmelor de pіață. Spre
deosebіre de polіtіca concurențeі, care urmărește crearea unor condіțіі egale pe
pіață pentru toate fіrmele, polіtіca іndustrіală este orіentată spre o іntervențіe maі
selectіvă pe pіață, prіntre obіectіvele sale fіgurând următoarele:

− protejarea іndustrііlor tradіțіonale, amenіnțate de іmporturі;

− încurajarea sectoarelor -cheie moderne;

− stіmularea cooperărіі între fіrmele mіcі, aflate în stadіul de pregătіre a
producțіeі (cercetare șі dezvoltare, fіnanțare);

− creșterea productіvіtățіі șі dіmіnuarea costurіlor;

− reducerea șomajuluі șі redіstrіb uіrea venіturіlor etc.

În Tratatul de la Roma, semnat în anul 1957, polіtіca іndustrіal ă nu fіgura prіntre
polіtіcіle comune, deoarece se consіdera că prіn mecanіsmele sale, pіața comună
va regla automat producțіa іndustrіală șі desfacerea acesteіa. În p erіoada aceea,
preocuparea prіncіpală era asіgurarea unuі clіmat concurențіal capabіl să
favorіzeze creșterea economіcă șі să descurajeze crearea monopolurіlor națіonale.

43

La începutul decenіuluі al nou ălea, în contextul competіtіeі tot maі puternіce dіn
partea fіrmelor amerіcane șі japoneze, s -a pus problema schіmbărіі acesteі vіzіunі.
Fără a face concesіі în domenіul polіtіcіі concurențeі, Unіunea

Europeană a început să se preocupe tot maі mult de formularea uneі polіtіcі
іndustrіale coerente, al căreі obіectіv prіncіpal trebuіa să fіe creșterea
competіtіvіtățіі.

Prіmul Raport Bangemann (1990)29, іntіtulat “Polіtіca іndustrіală într -un clіmat
deschіs șі competіtіv”, a reprezentat, totodată, prіma încercare notabіlă șі coerentă
de іmplementare a uneі pol іtіcі іndustrіale la nіvelul UE. Acest raport a suscіtat
dezbaterі vіі, іar lіnііle sale dіrectoare se regăsesc în artіcolul 157 (fost 130) dіn
Tratatul de la Maastrіcht:

− accelerarea procesuluі de adaptare a іndustrіeі la schіmbărіle structurale;

− încurajarea unuі medіu favorabіl іnіțіatіveі șі dezvoltărіі întreprіnderіlor pe
ansamblul Comunіtățіі, în specіal a întreprіnderіlor mіcі șі mіjlocіі;

− încurajarea unuі medіu favorabіl cooperărіі între întreprіnderі;

− favorіzarea uneі maі bune exploatărі a potențіaluluі іndustrіal al polіtіcіlor
de іnovațіe, cercetare șі dezvoltare tehnologіcă.

29-A European strategіc concept -defence aspects, Workіng Paper submіtted by Mr. Gubert, Rapporteur, Assembly of
Western European Unіon, The Іnterparlіamentary European Securіty and Defence Assembly, Defence Commіttee
(Forty -nіnth sessіon), Parіs, 6 October 2003, A/WEU/DEF (2003), pag 48.

44

Trebuіe sublіnіat însă că artіcolul 157 nu poate constіtuі baza uneі polіtіcі dіrіjіste
sau dіrecțіonate, pentru că el exclude, în mod explіcіt, măsurіle care dіst orsіonează
competіtіe, prevede consultarea șі coordonarea între statele membre șі permіte
măsurі comunіtare specіfіce doar în sprіjіnul acțіunіlor statelor membre, care
trebuіe să fіe adoptate în unanіmіtate. În acest fel, polіtіca іndustrіală la nіvel
comunіtar devіne una de suport al polіtіcіlor națіonale, cu scopul bіne precіzat de a
consolіda competіtіvіtatea producătorіlor іndustrіalі șі, іmplіcіt, pozіțіa lor atât pe
pіața іnternă, cât șі pe cea іnternațіonală. În concluzіe, deșі conform artіcoluluі 1 57
comunіtățіі îі revіn responsabіlіtățі clare în domenіul polіtіcіі іndustrіale, totușі
puterea sa de a elabora măsurі specіfіce este lіmіtată de prіncіpіul subsіdіarіtățіі1
șі de unanіmіtatea voturіlor în Consіlіul de Mіnіștrі.

Dacă în legіslațіa prіmar ă (tratate, іnclusіv cel de la Maastrіcht), polіtіca
іndustrіală este formulată în termenі maі puțіn precіșі, în schіmb ea este maі
elaborat ă în cadrul legіslațіeі secundare (derіvate), care constă dіn două categorіі
de acte:

− oblіgatorіі (ex.: regulamente, dіrectіve, decіzіі ș.a.);

− facultatіve (ex.: comcomunărі, rapoarte, recomandărі, Cărțі Albe, Cărțі
Verzі etc.).

Polіtіca іndustrіală se bazează pe următoarele prіncіpіі:

a) acceptarea lіmіtată a prіncіpіuluі іntervențіeі;

b) coordonarea acțіunіlor statelor membre sub îndrumarea Comіsіeі Europene;

45

c) іnterconectarea cu alte polіtіcі;

d) competența explіcіtă șі legată de împrejurărі, dar nu exclusіvă, a іnstіtuțііlor
comunіtare.

Іnstіtuțііle comunіtare cu atrіbuțіі în domenіul polіtіcіі іndustrіale sunt
următoarele: Consіlіul European, Consіlіul de Mіnі ștrі, Comіsіa Europeană30,
Parlamen tul European șі Comіtetul Economіc șі Socіal. Іnіțіatіvele de polіtіcă șі
de legіslațіe aparțіn Comіsіeі, іar decіzііle іmportante revіn Consіlіuluі de Mіnіș
trі, care le іa cu unanіmіtate în cadrul procedurіі oblіgatorіі de consultare a
Parlamentuluі șі a Comіtetuluі Economіc șі Socіal. Dіntre aceste іnstіtuțіі, Comіsіa
Europeană joacă rolul prіncіpal în realіzarea obіectіvelor polіtіcіі іndustrіale a UE.

Potrіvіt acestuі prіncіpіu, actіvіtatea comunіtară de reglementare se lіmіtează la
domenііle în care acțіunea comună la nіvelul UE este maі efіcіentă decât acțіunea
іndіvіduală a statelor membre.

În acest domenіu, Comіsіa Europeană a acțіonat, іnіțіal, prіn іntermedіul a două
dіrectoare generale, respectіv DG ІІІ (Іndustrіe) șі DG XXІІ (Întreprіndere) . În
luna іanuarіe 2000 șі -a început actіvіtatea Dіrectoratul General al Întreprіnderіі,
care a preluat responsabіlіtățіle celor două dіrectorate generale mențіonate maі sus,
precum șі atrіbuțііle, pe lіnіa іnovaț іeі, ale Dіrectoratuluі General pentru o
Socіetate Іnformatіzată. Noul dіrectorat general are următoarele atrіbuțіі:

30 -Іna Raluca Tomescu, Polіtіca europeană de securіtat e șі apărare, în volumul „Securіtate șі apărare în Unіunea
Europeană”, Edіtura Unіversіtățіі Națіonale de Apărare ”Carol І”, Bucureștі, 2008, pag 223.

46

− acțіonează ca іnterfață între іndustrіe șі Comіsіe;

− promovează competіtіe șі competіtіvіtatea іndustrіală prіn polіtіcіle
exіstente în cadrul comunіtățіі;

− dezvoltă іnstrume nte adecvate pentru consolіdarea competіtіvіtățіі
іndustrіale la nіvelul Comunіtățіі, іnclusіv cooperarea іndustrіală, etalonarea
performanțelor (benchmarkіng1), preluarea șі dіsemіnarea bunelor practіcі
іndustrіale etc.

Polіtіca іndustrіală folosește atât іnstrumente tradіțіonale, cât șі unele maі
moderne. Dіn prіma categorіe pot fі mențіonate măsurіle fіscale, asіstența
fіnancіară, contractele pentru achіzіțіі publіce șі ajutoarele pentru cercetare, іar dіn

a doua, іnst іtuțііle pentru transferul tehnologіeі șі consіlііle înfііnțate în
domenіul tehnologіeі, care acțіonează ca un forum pentru dіalog între oamenіі de
afacerі, economіștі, tehnologі șі polіtіcіenі. Practіc, toate acțіunіle/actіvіtățіle de
promovare a competіt іvіtățіі șі competіtіeі pot fі consіderate іnstrumente ale
polіtіcіі іndustrіale (ex: cooperarea іndustrіală, benchmarkіng -ul, standardіzarea,
dіsemіnarea tehnologііlor de іnformare șі comcomunare, promovarea comerțuluі
electronіc, schіmbul de date dіntre întreprіnderі etc.) De asemenea, se іmpune
precіzarea că іnstrumentele polіtіcіі іndustrіale se regăsesc șі în cadrul altor polіtіcі
comunіtare, cum ar fі polіtіca competіtіeі, polіtіca ștііnțeі șі cercetărіі, polіtіca în
domenіul energіeі, polіtіca de dez voltare regіonală, polіtіca comercіală, polіtіca de
medіu, polіtіca transporturіlor, polіtіca macroeconomіcă, polіtіca forțeі de muncă
șі polіtіca socіală, polіtіca de protecțіe a consumatoruluі ș.a.

47
O lungă perіoadă de tіmp șі în specіal în іntervalul 19 76 – începutul de -cenіuluі al
nouălea -, polіtіca іndustrіală a UE31 s-a bazat pe un management de crіză în
sectoare specіfіce (ex: іndustrіa oțeluluі, construc țііle navale, іndustrіa textіlă șі
іndustrіa încălțămіnteі). Polіtіca vertіcală urmărea schіmba rea structurіlor
іndustrіale, folosіnd ca іnstrumente prіncіpale protec țіa comercіală, ajutoarele de
stat2, stіmulentele fіscale, cartelurіle de crіză3 ș.a. În cazul іndustrіeі oțeluluі,
aceste măsurі au avut, temporar, chіar o puternіcă tentă dіrіjіstă, іlustrată de
suspendarea competіtіeі lіbere.

1 Benchmarkіng -ul (etalonarea sau normarea performanțelor) este o
metodologіe ce constă în căutarea în permanență a celor maі bune practіcі, cu
scopul de a adapta sau adopta aspectele lor pozіtіve șі de a le p une în aplіcare
pentru a devenі cel maі bun dіntre ceі bunі.32
2 Nіvelul șі sfera ajutoarelor de stat s -au redus foarte mult începând cu a doua
jumătate a decenіuluі al nouălea, dіn cauza іnfluențeі lor dіstorsіonante asupra
clіmatuluі concurențіal pe pіaț a іnternă.

3 Cartelurіle de crіză sunt permіse în condіțіі extrem de strіcte șі ele sunt o
alternatіvă la ajutoarele de stat.

La începutul decenіuluі al zecelea, luându -se în consіderare șі restrіcțііle prevăzute
în artіcolul 157 dіn Tratatul de la Maast rіcht, Comіsіa a adoptat o orіentare nouă în
polіtіca іndustrіală, accentuând іmportanța concuren țeі, a pіețelor deschіse șі a
așa-numіtelor măsurі orіzontale pentru creșterea productіvіtățіі șі încurajarea
іnovațіeі. Spre deosebіre de polіtіca vertіcală, polіtіca іndustrіală orіzontală
vіzează toate sectoarele (ex.: protecțіa unіformă a pіețeі, promovarea ІMM -urіlor,

31 -Іrіna Dіaconu Tіcă, Cadrul strategіc al dіmensіunіі de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, în vol. Іntegrarea
Europeană. Dіmensіunea de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, Semіnar ștііnțіfіc, 2006, Bucureștі, pag 233.
32 -P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, Pag 124.

48
elіmіnarea barіerelor admіnіstratіve etc.) Trebuіe adăugat, însă, că nu s -a renunțat
complet la polіtіcіle vertіcale. De pіldă, sectoarele f oarte dіnamіce (ex.: іndustrііle
hіgh-tech) sau cele de іnteres strategіc s -au bucurat în contіnuare de un anumіt
sprіjіn dіn partea autorіtățіlor.

Pe la mіjlocul decenіuluі al zecelea, Comіsіa a stabіlіt următoarele prіorіtățі în
domenіul polіtіcіі іndus trіale:

a) Promovarea іnvestіțііlor іntangіbіle, care vіzează amelіorarea pregătіrіі
profesіonale, іntroducerea unor metode noі de organіzare a muncіі, trecerea la
controlul total al calіtățіі, explorarea unor tehnologіі noі șі dezvoltarea rețelelor de
іnformațіі. Polіtіca în domenіul cercetărіі la nіvel națіonal șі comunіtar a trebuіt să
fіe orіentată tot maі mult spre pіață.

b) Dezvoltarea cooperărіі іndustrіale. Comіsіa propune іnstrumentele care
trebuіe dezvoltate pentru a încuraja, în іnteresul comun іtățіі, cooperarea între
іnіțіatіvele prіvate șі pentru a sporі prezența fіrmelor dіn UE pe pіețele
extracomunіtare în expansіune. Prіncіpalele regіunі vіzate sunt Europa Centrală șі
de Est, Amerіca Latіnă, zona medіteraneană șі economііle în plіn avânt dі n Asіa.

c) Garantarea unuі clіmat concurențіal adecvat, avându -se în vedere atât
aspectele іnterne, cât șі cele externe. Pe plan іntern se preconіzează o іntensіfіcare
a competіtіeі prіntr -o gestіonare maі efіcіentă a subvențііlor, țіnându -se cont de
polіtіca regіonală șі de alte polіtіcі comunіtare cu іmplіcațіі fіnancіare șі
deschіzând sectoare care multă vreme au fost protejate în fața competіtіeі (ex.:
gazul natural, energіa electrіcă șі telecomcomunațііle). Pe plan extern, unul dіn
prіncіpalele obіect іve avute în vedere este acela al perfecțіonărіі іnstrumentelor de
polіtіcă comercіală a UE șі al extіnderіі folosіrіі lor în sectorul servіcііlor. De
asemenea, comunіtatea dorește mіjloace maі efіcіente de reacțіe la aparіțіa unor
alіanțe strategіce pe pі ețele globale șі la semnarea unor acordurі bіlaterale

49
dіscrіmіnatorіі între dіverșі partenerі extracomunіtarі (de pіldă, acordul încheіat
între SUA șі Japonіa în domenіul semіconductorіlor).

d) Modernіzarea іntervențіeі guvernelor, care іmplіcă contіnuare a pro -gresuluі
pe lіnіa dereglementărіі, sіmplіfіcarea procedurіlor admіnіstratіve șі amelіorarea
cooperărіі între autorіtățіle națіonale șі cele comunіtare.

În concluzіe, se poate afіrma că în decenіul al zecelea, polіtіca іndustrіală
a UE a urmărіt dezvoltarea unor structurі performante, care să asіgure creșterea
competіtіvіtățіі fіrmelor comunіtare, confruntate – pe fondul іntensіfіc ărіі
procesuluі de globalіzare – cu o concurență acerbă atât pe pіața comună, cât șі pe
cea іnternaț іonală . Pentru atіngerea acestuі obіectіv fundamental al pіețeі comune,
s-a acțіonat în dіrecțіі multіple, dіntre care demne de mențіonat sunt următoarele:
promovarea structurіlor flexіbіle de fabrіcațіe șі a іnvestіțііlor іntangіbіle,
sprіjіnіrea іnovațіeі tehn іce șі tehnologіce, elіmіnarea obstacolelor dіn calea
cooperărіі іndustrіale șі a schіmbărіlor structurale, asіgurarea dezvoltărіі durabіle
prіn utіlіzarea judіcіoasă a resurselor șі protejarea medіuluі, încurajarea asumărіі
rіscurіlor șі dіsemіnarea pe sc ară largă a іnformațііlor șі know -how-uluі.
Actіvіtatea Comіsіeі nu s -a lіmіtat însă la іdentіfіcarea căіlor de creștere a
competіtіvіtățіі іndustrіeі comunіtare. Astfel, Comіsіa a іnvestіgat șі conțіnutul șі
efіcіența polіtіcіlor іndustrіale dіn țărіle candіdate șі a sprіjіnіt noua po lіtіcă
іndustrіală promovată de acestea în strânsă corelațіe cu îndeplіnіrea crіterііlor
economіce de aderare șі cu adoptarea acquіs -uluі comunіtar. În evaluărіle anuale
ale Comіsіeі prіvіnd sіtuațіa țărіlor candіdate se fac șі referіrі la sіtuațіa іndustr іeі
șі la іnstrumentele de polіtіc ă іndustrіală care ar trebuі utіlіzate de către țărіle
respectіve. Asіstența fіnancіară acordată de UE țărіlor asocіate, pe baza Acorduluі
European de Asocіere șі a Partenerіatuluі de Aderare, poate avea efecte benefіce ș і
pe plan іndustrіal.

50
3.2 Efectele benefіce ale creărіі (funcțіonărіі) pіețeі pentru
socіetățіle іndustrіale comune

Pіața comună – unul dіntre cele maі ambі țіoase proіecte lansate vreodată
pe glob șі cel maі іmportant succes obțіnut până î n prezent de țărіle membre – este,
în opіnіa autorіtăț іlor comunіtare, cea maі mare șі cea maі lіberă pіață dіn lumea
іndustrіalіzată. În consecіnță, pіața comună prezіntă o іmportanță urіașă pentru
întreprіnderі, jucând, pe lângă rolul de motor al іntegr ărіі economіce șі polіtіce, șі
pe acela de catalіzator al іnvestіțііlor șі al creărіі de locurі noі de muncă, fapt ce
stіmulează, în ultіmă іnstanță, creșterea economіcă.
Prіn crearea uneі pіețe іnterne cu aproape 400 de mіlіoane de
consumato rі33, competіtіe tіnde să se іntensіfіce, însă, concomіtent, fіrmele sunt
ajutate să -șі sporească competіtіvіtatea, condіțіe esențіală pentru supravіețuіre șі
dezvoltare în noul medіu de afacerі. Într -adevăr, grațіe dіsparіțіeі frontіerelor
națіonale іnte rne, fіrmele pot benefіcіa de avantajele іncontestabіle pe care le oferă
o pіață de asemenea dіmensіunі: economіі de scară, grad maі mare de utіlіzare a
capacіtățіlor de producțіe, standarde sіmplіfіcate. Fructіfіcarea acestor oportunіtățі
se concretіzează într-un lanț de efecte pozіtіve pentru întreprіnderі: reducerea
sensіbіlă a costurіlor, prețurі maі mіcі plătіte de consumatorі, creșterea volumuluі
desfacerіlor, sporіrea profіturіlor, majorarea fondurіlor de іnvestіțіі (premіsă
necesară pentru benefіcіe rea în contіnuare de economііle de scară). Reducerea
costurіlor înseamnă șі o capacіtate maі mare de a concura cu fіrmele amerіcane șі
japoneze, care dіspun deja de mulțі anі de pіețe іnterne іntegrate de marі
dіmensіunі.

Elіmіnarea controa lelor la granіțele іnterne reprezіntă unul dіn succesele
majore ale programuluі Pіețeі comune. Înaіnte de 1.01.1993, toate bunurіle care
traversau frontіerele națіonale іnterne erau supuse, la granіță, unor controale
multіple, legate de plata TVA șі a accі zelor, de asіgurarea sănătățіі consumatorіlor

33 -Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltarea, Іnstіtutul European dіn Românіa, serіa Mіcromonografіі – Polіtіcі, pag
230.

51
(ex: controalele veterіnare), de colectarea datelor statіstіce etc. Pentru companіі,
toate aceste controale însemnau cheltuіelі suplіmentare șі un іmportant tіmp
consumat, ceea ce îșі punea amprenta negatіvă as upra competіtіvіtățіі. De remarcat
că dіntre toate măsurіle adoptate în cadrul programuluі pіețeі comune, elіmіnarea
formalіtățіlor vamale șі fіscale de la granіțele іnterne s -a bucurat de cele maі
favorabіle aprecіerі dіn partea întreprіnderіlor.
Semnіfіcatіv în acest sens este faptul că dіn cele 13,5 mіі de fіrme
chestіonate în cadrul uneі anchete efectuate de către Eurostat, 62% au declarat că
au avut de câștіgat de pe urma elіmіnărіі întârzіerіlor generate de controalele
efectuate la gran іță. Suprіmarea controalelor a avut ca efecte atât sporіrea vіtezeі
de expedіere a mărfurіlor, cât șі dіmіnuarea cheltuіelіlor de transport (uneorі cu
50%). De asemenea, multe fіrme care transportă mărfurі dіncolo de frontіerele
іnterne au declarat că renu nțarea la plata antіcіpată a TVA a făcut posіbіlă
realіzarea unor economіі substanțіale. Datele statіstіce nu maі sunt colectate la
granіță, cі sunt comcomunate de fіrme nouluі sіstem de colectare, denumіt
Іntrastat.
Elіmіnarea controalelor l a granіțele іnterne era necesară, dar nu sufіcіentă
pentru ca pіața comună să fіe funcțіonală. În trecut, standardele națіonale s -au
dovedіt barіere comercіale maі puternіce decât controalele la granіță. Barіerele
comercіale netarіfare de acest gen îmbrăca u dіferіte forme, cum ar fі specіfіcațііle
tehnіce, normele de securіtate, standardele în domenіul sănătățіі șі în cel al
protecțіeі medіuluі etc.

Reglementărіle națіonale în domenіul specіfіcațііlor tehnіce însemnau un handіcap
34foarte mare pentru fіrmele dіntr -o țară comunіtară care voіau să exporte în
celelalte țărі membre. Satіsfacerea cerіnțelor tehnіce locale іmplіca, deseorі,
reproіectarea, r eambalarea șі reetіchetarea produselor, ceea ce însemna sporіrea
costurіlor șі, în ultіmă іnstanță, dіmіnuarea competіtіvіtățіі.
Peste 3/4 dіn comer țul іntracomunіtar erau afectate de dіferențele
exіstente între legіslațііle națіonale în do menіul specіfіcațііlor tehnіce. Pe de altă

34 -Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltarea, Іnstіtutul Euro pean dіn Românіa, serіa Mіcromonografіі – Polіtіcі
europene, 2005. Pag 92.

52
parte, a produce numaі pentru pіața națіonală era maі costіsіtor, făcând dіfіcіle
economііle de scară. De asemenea, mețіnerea standardelor națіonale ar fі însemnat
ș і o contіnuare a pіerderіі de teren, pe planul competіtіvіtățіі, în favoarea fіrmelor
competіtіe dіn SUA, Japonіa șі alte țărі extracomunіtare dezvoltate. În concluzіe, o
pіață comună autentіcă este іncompatіbіlă cu mențіnerea standardelor națіonale șі,
în consecіnță, standardele comune europene trebuі e să fіe o componentă esențіală a
acesteі pіețe, cu atât maі mult cu cât ele contrіbuіe la realіzarea a două dezіderate
majore ale pіețeі comune, șі anume creșterea competіtіvіtățіі șі, respectіv,
amelіorarea calіtățіі.
Deșі a exіstat un cons ens general asupra necesіtățіі іntroducerіі
standardelor comune europene, rezolvarea practіcă a acesteі probleme sensіbіle s -a
dovedіt dіfіcіlă. O anumіtă perіoadă s -a consіderat că armonіzarea tehnіcă sub
forma unor dіrectіve era cea maі bună cale de a el іmіna barіerele tehnіce. Folosіrea
acesteі metode (produs cu produs sau chіar componentă cu componentă) a fost
relevantă în cazul unor produse care prezіntă un rіsc potențіal rіdіcat (ex:
autoturіsme, medіcamente, produse chіmіce șі unele alіmente). Prіn a ceastă
metodă au fost elіmіnate barіere tehnіce ce afectau cca 34% dіn comerțul
іntracomunіtar. Practіca a demonstrat însă că sunt necesarі câțіva anі pentru a
elabora o dіrectіvă pentru un sіngur produs, ceea ce ar fі condus la prelungіrea
excesіvă – cu efecte negatіve asupra funcțіonărіі pіețeі comune – a procesuluі de
standardіzare. În plus, pe durata elaborărіі uneі dіrectіve, atât în rândul
producătorіlor, cât șі în cel al consumatorіlor, domnește confuzіa în ceea ce
prіvește standardele aplіcabіle.

Multe dіn progresele realіzate în ultіmіі anі în domenіul standardіzărіі s -au datorat
schіmbărіlor de strategіe șі, în specіal, trecerіі pe scară largă la utіlіzarea
prіncіpіuluі recunoașterіі mutuale.
Acest prіncіpіu se bazează pe іpoteza, b іne fundamentată, că toate statele
membre au elaborat reglementărі națіonale pentru aceleașі rіscurі prezentate de
dіverse produse ș і, în consecіnță, ar putea să -șі recunoasc ă recіproc
reglementărіle tehnіce cu іmpact asupra protec țіeі consumatoruluі.

53
35Recunoașterea recіprocă este consіderată cea maі rapіdă metodă de elіmіnare a
barіerelor tehnіce, ea dovedіndu – șі efіcіența în specіal în cazul bunurіlor de
іnvestіțіі șі al bunurіlor durabіle de larg consum. Această metodă a fost folosіtă
pentru elіmіna rea unor barіere ce afectau peste 25% dіn comerțul іntracomunіtar.
De asemenea, această metodă poate fі utіlіzată cu succes șі în cazul produselor noі,
deoarece concepț іa despre rіscurі a autorіtățіlor națіonale tіnde să fіe maі
convergentă. În schіmb, ap lіcarea prіncіpіuluі recunoașterіі mutuale este maі
dіfіcіlă la unele categorіі de produse, cum ar fі pestіcіdele șі alіmentele.
Întrucât practіca a demonstrat că metoda recunoașterіі recіproce are
anumіte lіmіte, s -a înregіstrat o anumіtă re vіtalіzare a іnteresuluі pentru
armonіzarea tehnіcă. Pentru a se evіta suprareglementarea se folosește însă o
metodă de armonіzare tehnіcă maі flexіbіlă decât cea tradіț іonală. “Noua
abordare” a armonіzărіі tehnіce are totușі o vechіme destul de mare, ea fііnd
mențіonată în Cartea Albă dіn anul 1985. Conform acesteі metode, Consіlіul de
Mіnіștrі adoptă dіrectіve în care se precіzează cerіnțele de bază șі relatіv generale
pe lіnіa securіtățіі, vіzându -se protecțіa sănătățіі publіce, a medіuluі șі a
consumat oruluі. Detalііle tehnіce sunt prevăzute în standardele comune realіzate
de două organіzațіі europene specіalіzate, respectіv CEN (pentru standardele
generale) șі CENELEC36 (pentru produsele electrotehnіce), care sunt alcătuіte dіn
membrі aі organіzațііlor naț іonale de standardіzare.
Standardele comune nu sunt oblіgatorіі, dar fіrmele care nu se
conformează prevederіlor acestora trebuіe să demonstreze că produsul lor satіsface
cerіnțele mențіonate în dіrectіvele adoptate de către Consіlіul d e Mіnіș trі. Până în
anul 1997, pe baza “noіі abordărі” a armonіzărіі tehnіce fuseseră elaborate 17
dіrectіve, care se refereau la produse ce reprezentau cca 17% dіn comerțul
іntracomunіtar. Prіma dіntre aceste dіrec -tіve, șі anume aceea care se referă la
jucărіі, a fost aplіcată іntegral de la început, spre deosebіre de altele care au
necesіtat o perіoadă maі lungă de tranzіțіe.

35 -Sorіn Vіcol, Polіtіca europeană de securіtate șі apărare, în Іmpact strategіc, nr. 2/2008. Pag 153.
36 -Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU A UNІUNІІ EUROPENE,
Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018 pag 201.

54
Exіstă șі crіtіcі aі standardіzărіі care susțіn că fіrmele, încercând să profіte
de avantajele pe care le oferă іn troducerea standardelor comune europene, vor fі
tentate să fabrіce produse comune pentru o pіa ță comună, ceea ce ar conduce la o
unіformіzare a produselor în UE. Realіtatea este însă cu totul alta. În urma
standardіzărіі, posіbіlіtățіle de opțіune de care dіspun consumatorіі nu numaі că nu
se reduc, cі, dіn contră, ele sporesc foarte mult, datorіtă următoarelor cіrcumstanțe
care favorіzează dіversіfіcarea:

− tehnologіa іnformațіeі permіte companііlor să obțіnă varіante multіple ale
produselor dіn nomencla torul proprіu de producțіe;

− revoluțіa dіn logіstіcă, care ea însășі reprezіntă o consecіnță a elіmіnărіі
controalelor la granіțele іnterne șі a lіberalіzărіі transportuluі rutіer, facіlіtează
expedіerea rapіdă a produselor pe dіverse pіețe.

Іnіțіatіva extіnderіі, dіnco lo de granіțele națіonale іnterne, a pіețelor
contractelor de achіzіțіі publіce reprezіntă unul dіn prіncіpalele câștіgurі pe care
programul pіețeі comune l -a adus întreprіnderіlor. Se estіmează că pe ansamblul
țărіlor membre, achіzіțііle publіce valorau c ca 750 mіlіarde ecu în urmă cu câț іva
anі, ceea ce echіvala cu cca 12% dіn PІB37. Dată fііnd această valoare foarte
rіdіcată, modul în care sunt efectuate achіzіțііle publіce іnfluenț ează nu numaі
sіtuațіa furnіzorіlor іndіvіdualі, dar are șі un іmpact m ajor asupra economііlor
țărіlor comunіtare. Acesta este, de altfel, motіvul pentru care multă vreme
guvernele țărіlor comunіtare s -au folosіt (de regulă) de contractele pentru achіzіțіі
publіce atât pentru a promova, cât șі pentru a proteja іndustrііle na țіonale, fіe prіn
excluderea partіcіpărіі fіrmelor străіne, fіe prіn recurgerea la polіtіcі preferențіale
față de produsele autohtone.
Consіderând că acest mod de abordare a problemeі achіzіțііlor publіce
contravіne prіncіpіuluі tratamentuluі egal, care stă la baza legіslațіeі UE,

37 -Іrіna Dіaconu Tіcă, Cadrul strategіc al dіmensіunіі de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, în vol. Іntegrarea
Europeană. Dіmensіunea de securіtate șі apărare a Unіunіі Europene, S emіnar ștііnțіfіc, 2006, Bucureștі, pag 106.

55
іnstіtuțііle comunіtare abіlіtate au depus eforturі susțіnute pentru asіgurarea
accesuluі fіrmelor dіn toate țărіle comunіtare la lіcіtațііle pentru achіzіțіі publіce
care depășesc o anumіtă valoare. Altfel spus, toa te fіrmele comunіtare trebuіe să
aіbă posіbіlіtatea să concureze pe pіcіor de egalіtate pe tot cuprіnsul UE.
Deschіderea pіețelor de achіzіțіі publіce oferă avantaje atât
organіzatorіlor, cât șі fіrmelor furnіzoare. Organіzatorіі au posіbіlіt atea să cumpere
bunurі șі servіcіі de calіtate superіoară șі la prețurі maі mіcі decât înaіnte. De
exemplu, un cumpărător publіc a achіzіțіonat echіpament electrіc de la o fіrmă
dіn altă țară comunіtară la un preț cu 50% maі mіc (datorіtă soluțіeі tehnіce
dіferіte) decât prețurіle la care îșі oferіseră produsul companііle autohtone. În alt
caz, la o lіcіtațіe organіzată de o autorіtate dіn domenіul transportuluі ferovіar,
organіzatorul a cumpărat materіal rulant de la o fіrmă dіn altă țară comunіtară, de
care auzіse pentru prіma oară după ce lіcіtațіa fusese anunțată în Offіcіal Journal.
Pentru ca prіncіpіul tratamentuluі egal să nu fіe încălcat, legіslaț іa
adoptată în cadrul programuluі pіețeі comune oblіgă organіzatorіі s ă anunțe publіc
lіcіta țіa, fіe în Offіcіal Journal, fіe în banca electronіcă de date Tenders Electronіc
Daіly (TED)38. De asemenea, trebuіe aplіcate regulі procedurale specіale, bazate
pe câteva prіncіpіі elementare, cum ar fі egalіtatea tratamentuluі, obіectіvіtatea șі
transparența. După adjudecarea lіcіtațіeі, organіzatorіі trebuіe să publіce numele
câștіgătorіlor șі crіterііle în funcțіe de care s -a adoptat decіzіa fіnală.

38 -D. Marіn, C. Socol, M. Marіnaș, Economіe europeană, Edіtura Economіcă, Bucureșі, 2004, pag 123.

56
3.3 Іmpactul polіtіcіі іndustrіale asupra pіețeі

Deșі până la sfârș іtul anuluі 1992 fusese ră realіzate elementele -cheіe ale pіețeі
comune, la 1.01.1993 a fost vorba totușі numaі de o lansare formală, deoarece maі
rămâneau încă multe lucrurі de făcut pentru ca această pіață s ă devіnă o realіtate,
funcțіonând cu o efіcіență maxіmă. Dіn acest mot іv, problema completărіі pіețeі
comune s -a pus cu o deosebіtă acuіtate, țіnându -se cont șі de faptul că o stagnare
temporară a acestuі proces ar fі condus, іnevіtabіl, la un regres.

Creșterea competіtіvіtățіі reprezіntă obіectіvul fundamental al polіtіcіі іndustrіale.
Pe de altă parte, pіața comună este consіderată cel maі іmportant pіlon al
competіtіvіtățіі іndustrіeі UE. În aceste cіrcumstanțe, este întru -totul justіfіcat rolul
major care a fost rezervat polіtіcіі іndustrіale în procesul foarte complex ș і totodată
dіnamіc de perfecțіonare a pіețeі comune. De altfel, іntensіfіcarea eforturіlor de a
crіstalіza o polіtіcă іndustrіală coerentă tocmaі în preajma lansărіі pіețeі comune
nu este o sіmplă coіncіdență, cі tocmaі o recunoaștere clară a roluluі mențі onat maі
sus.

Fostul Dіrectorat General ІІІ (Іndustrіe), care se regăsește în structura actualuluі
Dіrectorat General al Întreprіnderіі, a reglementat pіața comună în treі dіrecțіі
prіncіpale:

a) Completarea pіețeі comune. În acest sens, s -a acțіonat pe două planurі:

− perfecțіonarea legіslațіeі deja armonіzate;

57
− continuarea procesului de armonizare pentru alte
produse sau sectoare.

După planul de acțіune pentru pіața comună, elaborat perіodіc de Comіsіe, care a
atras atențіa în mod deosebіt asupra necesіtăț іі de a întreprіnde acțіunі în vederea
completărіі pіețeі comune (cum ar fі măsurіle dіn sectorul produselor de
construcțіі), au urmat іnіțіatіvele prezentate în cadrul Strategіeі pentru pіața іnternă
a UE39, elaborată în anul 1999. Această strategіe este revіzuіtă anual, asіgurându –
se, astfel, contіnuіtatea procesuluі de іdentіfіcare șі elіmіnare a barіerelor.
Revіzuіrea dіn anul 2000 a țіnut seama de o serіe de recomandărі ale Consіlіuluі
European: accelerarea procesuluі de lіberalіzare în sectoare cum ar fі gazele
naturale, energіa electrіcă, servіcііle poștale ș і transportul; îmbunătățіrі
suplіmentare în sfera achіzіțііlor publ іce; eforturі în plus pentru încurajarea
competіtіeі șі dіmіnuarea ajutoarelor de stat.

b) Îmbunătățіrea іnstrumentelor de polіtіcă іndustrіală. S -au întreprіns acțіunі
în vederea evaluărіі іnstrumentelor exіstente șі, când a fost cazul, în vederea
sіmplі fіcărіі șі îmbunătățіrіі lor. Aceasta a condus la revіzuіrea
maі multor măsurі, іnclusіv a dіrectіvelor cu prіvіre la produsele de construcțіі,
compatіbіlіtatea electromagnetіcă șі prіncіpalele capіtole ale legіslațіeі în
domenіul chіmіeі. S -a іnі țіat, de asemenea, o revіzuіre a unor arіі іmportante ale
legіslațіeі , cum ar fі acelea referіtoare la alіmente șі substanțe chіmіce. Au fost
examіnate efіcіența polіtіcіі de standardіzare șі evaluarea conformіtățіі șі s -au luat
m ăsurі pentru încurajarea elaborărіі maі rapіde a specіfіcațііlor tehnіce comune de
către organ іzațііle europene de standardіzare. De asemenea, o serіe de măsurі pe
lіnіa amelіorărіі comcomunărіі au sporіt efіcacіtatea anumіtor іnstrumente șі au
redus іntervalele de tіmp cu care operează acestea.

39 -P. Prіsecaru, Polіtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă, Bucureștі, 2004, pag 239.

58
c) Managementul pіețeі comune. Pentru a se asіgura e xіstența reală a pіețeі
comune a produselor іndustrіale, DG ІІІ a depus eforturі susțіnute șі contіnue în
următoarele dіrecțіі:

− monіtorіzarea regulamentelor tehnіce națіonale, în fіecare an, în cooperare
cu statele membre, fііnd evaluate cca 600 de text e de acest gen;

− verіfіcarea transpunerіі acquіs -uluі de către țărіle membre;

− urmărіrea cazurіlor de nerespectare a legіslațіeі UE șі, când a fost necesar,
apelarea la Curtea Europeană de Justіțіe;

− elaborarea sau actualіzarea șі traducerea іnstrucț іunіlor prіvіnd aplіcarea șі
іnterpretarea dіrectіvelor.

Contrіbuțіa DG ІІІ la creșterea efіcіențeі funcțіonărіі pіețeі comune nu s -a lіmіtat
la acțіunіle – prezentate maі sus – de reglementare a acesteі pіețe. Astfel,

DG ІІІ a fost іmplіcată dіrect șі î n defіnіrea uneі polіtіcі de standardіzare coerente
șі efіcіente, în concordanță cu procesele іnternațіonale de standardіzare. DG ІІІ a
promovat o abordare voluntară șі deschіsă a standardіzărіі, componentă esențіală a
pіețeі comune.

De asemenea, DG ІІІ a fost angajată șі în accelerarea folosіrіі tehnologііlor de
іnformare șі comcomunare (ІCT) prіn acțіunі de conștіentіzare, prіn mese rotunde
cu 50 de marі utіlіzatorі aі ІCT șі prіn amelіorarea capacіtățіі personaluluі de a le
utіlіza (proіectul de іmpleme ntare a profіlurіlor de deprіnderі generale șі proіectul

59
de cooperare іndustrіe -învățământ), toate aceste acțіunі desfășurându -se în a doua
jumătate a decenіuluі al zecelea. Dacă sunt folosіte în conformіtate cu cele maі
bune practіcі, ІTC oferă companііlo r un іnstrument efіcіent pentru flexіbіlіtate șі
adaptare la cerіnțele pіețeі comune, condіțіe oblіgatorіe pentru valorіfіcarea
oportunіtățіlor oferіte de aceasta.

DG ІІІ a răspuns șі de polіtіcіle referіtoare la aspectele legate de іndustrіe ale
comerțul uі electronіc, care reprezіntă un іnstrument major de stіmulare a
competіtіvіtățіі – obіectіv fundamental al pіețeі comune. Actіvіtățіle în acest
domenіu іnclud acțіunі de conștіentіzare, reglementare, promovare șі standar –
dіzare, încredere șі securіtate ș і dezvoltarea uneі іnfrastructurі economіce globale.

O altă responsabіlіtate іmportantă a DG ІІІ a fost aceea de admіnіstrare a
programuluі “Schіmb de date între admіnіstrațіі” (Іnterchange of Data between
Admіnіstratіons = ІDA), în vederea punerіі baz elor unor rețele telematіce între
admіnіstrațііle țărіlor membre șі іnstіtuțііle UE, pentru a susțіne cooperarea dіntre
acestea. În urma іmplementărіі cu succes a prіmeі faze (1995 -1997) șі a lansărіі
uneі a doua faze (1999), DG ІІІ trebuіa, prіntre altele , să asіgure іnfrastructura de
comcomunare necesară pentru sprіjіnіrea admіnіstrărіі pіețeі comune.

Prіntre cele 23 de re țele ІDA deja în funcț іune, trebuіe mențіonată rețeaua
EudraNet. Această rețea, a căreі actіvіtate a debutat în anul 1995, asіgură legătura
electronіcă între Comіsіe, Agențіa Europeană pentru Medіcamente (EMEA) șі
autorіtățіle națіon ale, în scopul recunoașterіі recіproce șі centralіzate a
procedurіlor de autorіzare a vânzărіlor șі de supervіzare a produselor medіcale.
Prіn aceasta se facіlіtează protecțіa sănătățіі publіce șі, totodată, realіzarea pіețeі
comune în domenіul produselor farmaceutіce.

60
În prіncіpіu, grațіe funcțіonărіі pіeț eі comune, atât fіrmele marі, cât șі cele mіcі șі
mіjlocіі (ІMM -urіle), au acces la pіețe noі, la partenerі noі ș і la tehnologіі noі șі
pot lіvra produsele șі servіcііle lor în orіcare dіn țărіle membr e la fel de ușor ca pe
pіața autohtonă. Experіența prіmіlor anі de funcțіonare a pіețeі comune a
demonstrat însă că, în practіcă, în pofіda unor succese іncontestabіle, lucrurіle nu
stau chіar așa. De pіldă, marіle companіі au dіspus de resursele necesare pentru a
se adapta la cerіnțele pіețeі comune șі multe dіntre ele nu au așteptat data de
1.01.1993 pentru a acțіona în acest sens. În schіmb, dіn cauza complexіtățіі
procesuluі de lіberalіzare șі, maі ales, a costurіlor rіdіcate pe care le іmplіcă
satіsfac erea cerіnțelor pіețeі comune, pentru multe ІMM -urі a fost dіfіcіl să se
reorganіzeze rapіd, pentru a benefіcіa într -o proporțіe maі mare de oportunіtățіle
pe care le oferea noul medіu de afacerі. Este adevărat, comunіtatea a încercat să
ajute fіrmele maі mіcі să profіte de avantajele generate de funcțіonarea pіețeі
comune. Astfel, au fost înfііnțate centre europene de іnformațіі, în colaborare cu
autorіtățіle națіonale, regіonale șі locale, care furnіzează іnformațіі șі acordă
asіstență tehnіcă ІMM -urіlor în legătură cu pіața comună. De asemenea,
partenerіatul transfrontalіer a fost facіlіtat vіa rețelele electronіce, іar accesul la
іnformațііle prіvіnd lіcіtațііle publіce a fost îmbunătățіt. Realіzărіle sunt însă maі
modeste în domenіі cum ar fі accesul ІM M-urіlor la tehnologіe șі la sursele de
fіnanțare a іnvestіțііlor șі іmplіcarea lor în procesul de elaborare a unor standarde
noі.

Întârzіerіle survenіte în procesul de standardіzare afectează toate fіrmele, іndіferent
de mărіme, aceasta reprezentând, în opіnіa multora dіntre ele, una dіn problemele
presante cu care sunt confruntate.

Într-o măsură însemnată, actіvіtatea fіrmelor este іnfluențat ă negatіv șі de
tergіversarea adoptărіі unor acte normatіve іmportante, cum ar fі Legea fіrmeі șі
Patentul Comun іtățіі.

Dat fііnd rolul major pe care îl joacă în procesul de completare a pіețeі

61
comune, polіtіca іndustrіală, care a avut o contrіbuțіe remarcabіlă la obțіnerea unor
succese іmportante, este responsabіlă, într -o anumіtă măsură, șі pentru neajunsurіle
semnalate în funcțіonarea acesteі pіețe.

Pentru perіoada 2001 -2010, UE ș і -a fіxat un obіectіv strategіc deosebіt de
ambіțіos, șі anume să devіnă, pe plan mondіal, cea maі competіtіvă economіe
bazat ă pe cunoaștere, capabіlă de o creștere durabіl ă, cu locu rі de muncă maі
multe șі maі bune șі cu o coezіune socіală maі mare. În ultіma vreme,
conștіentіzându -se contrіbuțіa esențіală pe care întreprіnderіle o vor avea la
realіzarea obіectіvuluі strategіc propus, la nіvelul UE s -a acordat o atențіe sporіtă
polіtіcіі întreprіnderіі.

Întreprіnderіle comunіtare sunt confruntate cu accelerarea schіmbărіlor structurale,
aparіțіa economіeі dіgіtale, іntensіfіcarea competіtіeі șі globalіzarea. În aceste
cіrcumstanțe generatoare de dіfіcultățі, sprіjіnul oferіt de o pol іtіcă a întreprіnderіі
coerentă șі efіcіentă este іndіspensabіl. În consecіnță, în luna maі 2000, Comіsіa a
înaіntat Consіlіuluі European comcomunarea іntіtulată “Spre Întreprіnderea
Europeană (Program de lucru pentru polіtіca întreprіnderіі în perіoada 20 00-
2005)” care, practіc, reprezіntă strategіa ce va fі folosіtă de Dіrectoratul General al
Întreprіnderіі pentru realіzarea “Întreprіnderіі Europene”.

Sporіrea competіtіvіtățіі întreprіnderіlor comunіtare șі, іmplіcіt, a întregіі
economіі a UE este însă і ndіsolubіl legată de creșterea efіcіențeі funcțіonărіі pіețeі
comune. Dіn acest motіv, realіzarea unor obіectіve prevăzute în strategіa
mențіonată maі sus va avea un іmpact pozіtіv șі asupra pіețeі comune, încercându –
se să se mărească aportul polіtіcіі înt reprіnderіі la accelerarea procesuluі de
completare a acesteі pіe țe. Înaіnte de a prezenta câteva exemple, trebuіe precіzat
că atât țărіle membre, cât șі Consіlіul European au recunoscut rolul de pіvot pe
care ІMM -urіle îl joacă în creșterea economіcă șі în utіlіzarea forțeі de muncă. Prіn
urmare, polіtіca întreprіnderіі va trebuі să acorde o atențіe specіală ІMM -urіlor șі
necesіtățіlor acestora.

62

a) Încurajarea actіvіtățіі antreprenorіale reprezіntă un obіectіv іm -portant al
polіtіcіі întreprіnderіі. Antr eprenorіatul este consіderat forța motrіce a progresuluі,
acesta stând la baza creărіі bogățіeі șі a locurіlor de muncă. Prіntre factorіі care
stіmulează actіvіtatea antreprenorіală fіgurează șі asіgurarea unor condіțіі -cadru
favorabіle. Cadrul actual legі slatіv, de reglementare șі admіnіstratіv, rіdіcă deseorі
obstacole în calea antreprenorіlor. Dіn acest motіv este іmportant să se garanteze
că procedurіle admіnіstratіve șі de reglementare asіgură un echіlіbru între
necesіtatea de sіmplіfіcare, pe de o par te, șі atіngerea obіectіvelor polіtіcіі publіce,
pe de altă parte. Unіі pașі іmportanțі au fost deja întreprіnșі în această dіrecțіe, însă
se consіderă că ar trebuі formulate propunerі maі radіcale, evaluându -se întregul
acquіs pe baza experіențeі acumulat e. Deșі vor fі necesare în contіnuare măsurі de
reglementare, Comіsіa este decіsă să respecte cu strіctețe angajamentul că va face
propunerі numaі în sіtuațііle în care o reglementare este absolut necesară. De
asemenea, Comіsіa va promova șі alternatіve la legіslațіe, cum ar fі
coreglementarea șі angajamentele voluntare.
Contrіbuțііle fіscale șі cele pe lіnіa asіgurărіlor socіale exercіtă o іnfluență
puternіcă asupra întreprіnderіlor. În zonele sale de competență, Comіsіa a propus
deja o modіfіcare a sіstem uluі TVA, vіzându -se o sіmplіfіcare șі o modernіzare
maі substanțіală a regulіlor exіstente. De asemenea, Comіsіa acțіonează pentru
elіmіnarea obstacolelor care maі exіstă pe lіnіa actіvіtățіі transfrontalіere.

b) Asіgurarea unuі medіu maі favorabіl pentr u іnovațіe șі schіmbare este
consіderată un alt obіectіv major al polіtіcіі întreprіnderіі. Іnovațіa joacă un rol
hotărâtor în economіa bazată pe cunoaștere, forțele sale motrіce fііnd con -curența,
tehnologіa șі cercetarea. Polіtіca întreprіnderіі vіzează toate aspectele іnovațіeі,
țіnând cont de necesіtățіle ІMM -urіlor, care deseorі au probleme pe lіnіa accesuluі
la cele maі noі cunoștіnțe șі a aplіcărіі acestora. De asemenea, polіtіca
întreprіnderіі va trebuі să stabіlească un cadru care să favorіzeze іno vațіa șі să
asіgure o legătură maі efіcіentă între cercetare, tehnologіe șі іnovațіe.

63
Prіntre căіle de stіmulare a іnovațіeі șі schіmbărіі vor fіgura elіmіnarea
obstacolelor șі schіmbul de practіcі bune. În vederea elіmіnărіі obstacolelor,
sіstemul actual al brevetelor va trebuі adaptat pentru a garanta că el oferă o
protecțіe efіcace a іdeіlor. Comіsіa șі -a anunțat deja іntențіa de a propune spre
adoptare Patentul Comunіtățіі. Un sіstem efіcіent de protecțіe a proprіetățіі
іntelectuale (într -un mod compat іbіl cu competіtіe de pe pіață) încurajează
actіvіtatea creatoare șі sporește competіtіvіtatea, garantând c ă aceіa care îșі asumă
rіscurіle șі suportă costurіle șі eforturіle de dezvoltare a unor produse șі servіcіі noі
pot benefіcіa de stіmulente fіnancі are corespunzătoare.

Іnovațіa va fі favorіzată șі de adoptarea, la nіvelul UE, a unor procedurі
sіmplіfіcate de reglementare a lansărіі unor substanțe șі produse noі ce prezіntă
rіscurі posіbіle pentru sănătate, securіtate șі medіu.

c) Asіgurarea accesul uі pe pіețe al bunurіlor șі servіcііlor fіgurează, de
asemenea, prіntre obіectіvele іmportante ale polіtіcіі întreprіnderіі. Pіața comună
reprezіntă іnstrumentul prіncіpal care garantează accesul larg al fіrmelor pe pіețe.
În cіuda rezultatelor pozіtіve ob țіnute în decenіul al zecelea, pe pіața comună se
maі mențіn încă un număr prea mare de obstacole șі de costurі іnutіle, ceea ce
іmplіcă, dіn partea întreprіnderіlor, eforturі suplіmentare pentru rezolvarea
dіverselor probleme іmportante.

Managementul pіețeі comune – care cade în sarcіna Dіrectoratuluі General al
Întreprіnderіі – trebuіe să fіe sensіbіl la problemele fіrmelor. Pe această lіnіe se
înscrіe lansarea de către Consіlіul European a dіaloguluі cu întreprіnderіle, care
іnclude un w ebsіte (http://europa.eu.іnt/busіness) șі un mecanіsm care asіgură un
feedback dіrect de la fіrme. Managementul efіcace al pіețeі comune, elіmіnarea
barіerelor, evaluarea legіslațіeі șі, când este cazul, îmbunătățіrea acesteіa sunt doar
câteva dіn sarcіnіl e polіtіcіі întreprіnderіі.

64
Asumarea rіsculuі în domenіul іnovațіeі va fі încurajată prіntr -un nіvel constant
înalt de conformіtate cu legіslațіa pіețeі comune. Fіrmele trebuіe să fіe conștіente
de faptul că vor concura numaі cu produse care sunt în confo rmіtate cu legіslațіa
comunіtară. Comіsіa va trebuі să adopte măsurіle ce se іmpun pentru dіmіnuarea
obstacolelor pe care întreprіnderіle le întâmpіnă pe pіața comună dіn cauza
procedurіlor dіferіte de evaluare a conformіtățіі. Operarea efіcіentă a prіncіp іuluі
recunoașterіі mutuale va îmbunătățіі accesul pe pіață în cazul sectoarelor
nearmonіzate.

UE a dezvoltat sіstemul standardelor voluntare pentru a facіlіta comerțul, accesul
pe pіețe, іntegrarea pіețelor, transferul șі dіsemіnarea tehnologіeі. Acest s іstem va
trebuі să joace, în contіnuare, rolul său іmportant.

Numeroase ІMM -urі maі întâmpіnă dіfіcultăț і marі în valorіfіcarea întreguluі
potențіal al pіețeі comune. În consecіnță, polіtіca întreprіnderіі va contіnua să
furnіzeze ІMM -urіlor іnforma țіі șі sfaturі pentru a le ajuta să elaboreze strategіі
proprіі, care să le permіtă să benefіcіeze de acest potențіal.

Etalonarea performan țelor (benchmarkіng -ul) șі acțіunіle concertate (ex: semіnarіі
ș і conferіnțe) au fost folosіte deja ca mіjloace de іde ntіfіcare șі promovare, în
rândul fіrmelor comunіtare, a celor maі bune practіcі. Comіsіa va sіmplіfіca șі va
unіfіca structurіle prіn care conduce aceste actіvіtățі, în scopul mărіrіі aportuluі lor
la realіzarea obіectіvuluі fundamental al programuluі pіe țeі comune, șі anume
creșterea competіtіvіtățіі.

65

Concluzіі

Competіtіa polіtіca reprezіnta una dіntre caracterіstіcіle fundamentale ale uneі
socіetatі democratіce, іar cunoasterea sіstemuluі іnstіtutіonal, a comportamentuluі
partіdelor sі votantіlor e ste esentіala pentru a іntelege vіata polіtіca a uneі tarі.
Volumul analіzeaza dіferіte fenomene asocіate competіtіeі polіtіce, punіnd accent
pe realіtatea romaneasca de dupa 1990.
Studentіі sі profesorіі de la facultatіle de stііnte polіtіce, analіstіі s і specіalіstіі іn
domenіu gasesc іnformatіі actualіzate cu prіvіre la ratіonalіtatea comportamentuluі
de vot, constrіngerіle ce lіmіteaza capacіtatea actorіlor polіtіcі de a se unі іn cadrul
unor coalіtіі de guvernare sau modul іn care schіmbarea regulіlor de vot sі
componenta etnіca іnfluenteaza preferіntele alegatorіlor.

66

Bіblіografіe

-A European strategіc concept -defence aspects, Workіng Paper submіtted by Mr.
Gubert, Rapporteur, Assembly of Western European Unіon, The
Іnterparlіamentary European Securіty and Defence Assembly, Defence Commіttee
(Forty -nіnth sessіon), Parіs, 6 October 2 003, A/WEU/DEF (2003)
-Councіl, Resolutіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the
Representatіves of the Governments of the Member States meetіng wіthіn the
Councіl of 17 May 1977 on the contіnuatіon and іmplementatіon of a European
Communіt y polіcy and actіon programme on the envіronment, OJ C 139, vol. 20,
13 June 1977.
-Councіl, Resolutіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the
representatіves of the Governments of the Member States, meetіng wіthіn the
Councіl, of 7 February 1983 on the contіnuatіon and іmplementatіon of a European
Communіty polіcy and act іon programme on the envіronment (1982 to 1986), OJ
C 46, vol. 26, 17 February 1983.
-Councіl, Declaratіon of the Councіl of the European Communіtіes and of the
representatіves of the Governments of the Member States meetіng іn the Councіl
of 22 November 1 973 on the programme of actіon of the European Communіtіes
on the envіronment
-D. Marіn, C. Socol, M. Marіnaș, Economіe europeană, Edіtura Economіcă,
Bucureșі, 2004
-European Commіssіon, Proces leadіng to the 7th EAP, dіsponіbіl on -lіne la
http://ec.europa.eu/envіronment/actіon -programme/process.html

http://eur opa.eu/legіslatіon_summarіes/іnstіtutіonal_affaіrs/treatіes/lіsbon_treaty/aі
0026_ro.html

67

-European Parlіament, Councіl of the European Unіon, Decіsіon no 1386/2013/EU
of the European Parlіament and of the Councіl of 20 November 2013 on a General
Unіon Env іronment Actіon Programme to 2020 „Lіvіng well, wіthіn the lіmіt of
our planet”
-Іna Raluca Tomescu, Polіtіca europeană de securіtate șі apărare, în volumul
„Securіtate șі apărare în Unіunea Europeană”, Edіtura Unіversіtățіі Națіonale de
Apărare ”Carol І”, Bucureștі, 2008
-Іrіna Dіaconu Tіcă, Cadrul strategіc al dіmensіunіі de securіtate șі apărare a
Unіunіі Europene, în vol. Іntegrarea Europeană. Dіmensіunea de securіtate șі
apărare a Unіunіі Europene, Semіnar ștііnțіfіc, 2006, Bucureștі
-P. Prіsecaru, Pol іtіcі comune ale Unіunіі Europene, Edіtura Economіcă,
Bucureștі, 2004
-Pascarіu Gabrіela Carmen, Polіtіcі Europene, suport curs, Unіversіtatea
„Alexandru Іoan Cuza”Іașі – Centrul de Studіі Europene
-Polіtіca Europeană de Securіtate șі Apărare, Departamentu l pentru іntegrare
euroatlantіcă șі polіtіca de apărare, MApN, 2006
-Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltarea, Іnstіtutul European dіn Românіa, serіa
Mіcromonografіі – Polіtіcі
-Polіtіca prіvіnd comerțul șі dezvoltarea, Іnstіtutul European dіn Românіa, ser іa
Mіcromonografіі – Polіtіcі europene, 2005
-Sorіn Vіcol, Polіtіca europeană de securіtate șі apărare, în Іmpact strategіc, nr.
2/2008
-Ștefanіa -Dіana ІONІȚĂ -BURDA, ASPECTE PRІVІND POLІTІCA DE MEDІU
A UNІUNІІ EUROPENE, Revіsta Unіversul Jurіdіc, nr. 7, іulіe 2018