Industria u șoară [625319]

Industria u șoară
între regres și relansare

Industria u șoară1 este un domeniu complex și eterogen, acoperind o
mare varietate de produse, de la firele sintetice de înalt ă tehnologie, la articolele
“haute couture”.
Prin cele trei componente principa le (produse textile, articole de
îmbră căminte, respectiv piel ărie și încălțăminte) industria uș oară reprezint ă un
sector important al economiei na ționale, atât prin tradiț ia îndelungat ă în
activitatea de export, dar și ca principal angajator din industrie (în 2007 num ărul
mediu al salaria ților din industria u șoară reprezenta aproximativ o treime din
numărul mediu al salaria ților din industria prelucr ătoare). De asemenea,
industria u șoară are o pondere important ă în totalul produc ției industriale, chiar
dacă aceasta a sc ăzut de la 8,1% în 2003, la 6% în 2006.
În România, industria u șoară este reprezentată în aproape toate regiunile
țării, dar se observă o oarecare concentrare în pa tru regiuni: Nord-Vest, Nord-
Est, Centru ș i București, care includ 65% din întreprinderi și 58% din totalul
ocupă rii forț ei de munc ă. 2,1% 3,6% 1,4%2,0% 4,3% 1,6%2,2% 4,2% 1,7%2,3% 4,0% 1,8%2,1% 3,3% 1,5%1,5% 3,0% 1,5%
0123456789200120022003200420052006PONDEREA RAMURILOR INDUSTRIEI USOARE
IN INDUSTRIE-TOTAL
Produse textile Articole de imbracaminte Pielarie si incaltaminte
Gradul de concentrare al întreprinderilor din industria u șoară este destul
de scăzut. După cifra de afaceri la nivelul anul ui 2006, primele 5 întreprinderi
cumulau 2,9% în industria articolelor de îmbră căminte, 6,4% în industria textil ă
și 7,2% în industria de piel ărie și încălțăminte. Dup ă numărul de salaria ți,
primele 5 intreprinderi cumulau 4,4% în industria articolelor de îmbr ăcăminte și
7,3% în industria de piel ărie și încălțăminte, în structura industriei u șoare
predominând microintreprinderile și intreprinderile mici.

1 .Lucrarea a fost prezentat ă în Consiliul de export și publicat ă în sintez ă în Buletinul trimestrial al CNP nr.
1/2008
1

În perioada analizat ă, anumiț i factori au influen țat evoluția ramurilor
industriei u șoare, respectiv: aprecierea monedei naț ionale, reducerea
semnificativă a activității de prelucrare activ ă (lohn), intensificarea concuren ței
asiatice puternice din acest domeniu, cre șterea pre țului materiilor prime
necesare în sectoarele pr imare din industria textil ă și de pielărie, etc.
Liberalizarea comer țului cu textile, începând cu 1 ianuarie 2005, corelat
cu creșterea veniturilor salari ale au generat reloc ări rapide ale produc ției, în
căutarea unor costuri minime pentru for ța de munc ă. Astfel s-a remarcat un flux
puternic de produse din China c ătre Uniunea European ă, cu impact negativ
asupra evolu ției produc ției și a exportului industriei u șoare autohtone.

Indicii produc ției, consumului intermediar și ai valorii ad ăugate
brute din industria u șoară

2000=100
2001 2002 2003 2004 2005
Producție 101,3 109,4 116,4 121,8 115,6
Consum
intermediar 103,6 112,5 121,1 126,9 121,2Produse textile
Valoare adăugată brută97,7 104,6 109,3 113,9 107,1
Producție 116,0 121,9 124,0 125,6 121,8
Consum intermediar 120,1 127,1 129,4 131,3 129,1
Articole de îmbr ăcăminte
Valoare
adăugată brută111,0 115,8 117,5 118,8 113,2
Producție 99,7 104,4 107,2 107,1 102,8
Consum
intermediar 99,3 104,6 107,3 107,3 103,6Pielărie și încălțăminte
Valoare adăugată brută100,4 104,3 107,3 107,1 101,9

În industria de piel ărie și încălțăminte a existat un echilibru între cre șterea
producției, a consumului intermediar și a valorii ad ăugate brute, spre deosebire
de celelalte activităț i ale industriei u șoare, unde cre șterea consumului
intermediar a devansat cre șterea de valoare ad ăugată brută și creșterea
producției.

2

EVOLUTIA PRODUCTIEI IN INDUSTRIA USOARA
– modificare procentuala fata de 2000 –
-30,0-20,0-10,00,010,020,030,040,050,0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Produse textile Articole de imbracaminte
Pielarie si incaltaminte INDUSTRIA USOARA-TOTAL- % –

Referitor la producția acestui sector, se remarc ă un trend negativ în
perioada 2004-2007, com un celor trei ramuri și o uș oară tendință crescătoare
între 2005-2006, în sectoarele de confec ții și pielărie – încălțăminte.
Anul 2007 a marcat o rela nsare a industriei textile (respectiv cu 5,4%),
deși sectoarele primare din acest sector necesit ă încă un volum important de
investiț ii.
În schimb, industria de articole de îmbr ăcăminte a înregistrat cel mai
pronunț at declin (-21,5%), ceea ce a f ăcut ca în ultimii patru ani (anul 2004 a
fost primul an de sc ădere a produc ției acestei subramuri), produc ția să se reducă
cu peste 40% (producț ia din 2007 a reprezentat 57,6% din nivelul realizat în
anul 2003).
Evoluția produc ției industriale

– modificare procentual ă față de anul anterior –
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Industrie 8,3 4,3 3,1 5,3 2,0 7,1 5,4
Industrie prelucr ătoare 9,8 6,5 3,6 6,4 2,5 7,8 6,4
Industrie u șoară 10,0 4,0 12,0 -1,3 -13,4 -8,0 -8,6
– produse textile 1,2 3,3 40,2 3,5 -10,9 -13,1 5,4
– articole de îmbr ăcăminte 17,4 4,3 1,2 -4,2 -15,9 -8,9 -21,5
– pielărie și încălțăminte 4,5 4,5 3,1 -2,2 -11,9 2,3 -3,0

3

Astfel, în anul 2006, comparativ cu 2005, în industria u șoară și-au încetat
activitatea 188 de întreprinderi, majorita tea (106) având activitate în domeniul
confecț iilor.
Sectorul articolelor de îmbr ăcăminte nu necesit ă investiț ii mari în
tehnologie, ci în design și branding. Design-ul și brandingul sunt elemente
esențiale în cadrul acestei industrii. Aproximativ 400 companii române ști dețin
branduri proprii, dar sunt pu țin cunoscute în afara României.
În anul 2007 s-a înregistrat o relansare puternic ă a productivit ății muncii
în sectorul de produse textile, fiind astfel susț inut trendul cresc ător al produc ției
din acest domeniu.
PRODUCTIVITATEA MUNCII
– modificare procentuala fata de 2000 –
-40-20020406080100120
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
– produse textile – articole de imbracaminte
– pielarie si incaltaminte Industrie – total- % –

Tendințele negative ale productivit ății în cadrul industriei de confec ții pot
fi explicate prin continuarea procesului de restructurare, fiind un domeniu în
care este utilizată intens for ța de muncă , tehnologiile noi având un impact redus.
Activităț ile din industria u șoară se caracterizează prin participarea într-o
proporție mai mare la realizarea produc ției a capitalului uman , față de alte
sectoare industriale. Industria u șoară ocupă 25% din forț a de muncă din
industrie și asigură numai 6% din produc ția industrial ă.
Ponderea salaria ților din industria u șoară se menține relativ constantă în
perioada analizat ă, în timp ce produc ția își micșorează, începând cu anul 2004,
contribuția la produc ția industrial ă totală, cu 2 puncte procentuale.

4

Numărul mediu de salaria ți
– mii persoane –
2001 2002 2003 2004 2005 2006 20072
Total economie 4619 4568 4591 4469 4559 4667 4770
Industrie 1901 1891 1848 1741 1672 1632 1612
Industrie prelucr ătoare 1590 1593 1582 1492 1425 1409 1410
Industrie u șoară 486 495 489 459 419 406 401
– produse textile 98 91 84 78 67 65 63
– articole de îmbr ăcăminte 290 302 303 281 259 247 243
– piel ărie și încălțăminte 98 101 102 100 93 94 95
Efectivele de salaria ți din industria u șoară sunt, an de an, în scă dere,
totuși începând cu anul 2006 se remarc ă o încetinire a pierderilor de locuri de
muncă . Astfel, în anul 2007, reducerea a fo st de 1,2% în tim p ce în perioada
2003-2006, reducerea medie anual ă a fost de 4,8%.

EVOLUTIA NUMARULUI MEDIU DE SALARIATI
– modificare procentuala anuala –
-20-15-10-505101520
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007-%-
– produse textile – articole de imbracaminte
– pielarie si incaltaminte •Industria usoara

Pe activit ăți, anul 2007 comparativ cu 20 01, a reprezentat o reducere a
efectivelor cu 35 mii persoane în sectorul textil (-35,7%) și 47 mii persoane în
sectorul confec țiilor (-16,2%). În schimb sectorul piel ărie și încălțăminte
prezintă o relativă stabilitate.
Restructurarea și reducerea personalului au f ăcut posibil ă creșterea
salariilor și în perioada de restrângere a produc ției.
În anul 2007 câ știgul salarial mediu brut, de 811 lei/salariat, a fost cu
94% peste cel din anul 2003 (anul an terior perioadei de declin). Totu și creșterea
este sub cea din celelalte activit ăți. În industrie, în aceeaș i perioadă câștigul

2 Date provizorii calculate pe baza datelor lunare publicate de INS
5

salarial mediu brut s-a dublat. Industria u șoară rămâne astfel activitatea cu cel
mai scăzut nivel salarial din economie, fiind în anumite perioade depăș ită doar
de industria de prelucrare a lemnului.

Câștigul salarial mediu brut lunar

– lei/salariat –
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total economie 422 532 664 818 968 1146 1410
Industrie 432 532 656 803 942 1079 1312
Industria prelucr ătoare 373 463 580 720 829 950 1162
Industria u șoară 254 309 419 536 510 668 811
– produse textile 277 348 460 583 654 740 900
– articole de îmbr ăcăminte 250 301 409 532 595 654 791
– pielărie și încălțăminte 242 303 416 511 597 655 804
În structură , câștigul salarial cel mai mare se înregistreaz ă în industria
textilă – activitatea cu cea mai scurtă perioadă de declin, respectiv anii 2005 și
2006.
În anul 2007, câș tigul salarial mediu brut a ajuns în industria textil ă la
900 lei/salariat, fa ță de numai 791 lei/salariat în industria articolelor de
îmbră căminte.
Dificultățile din industria articolelor de îmbr ăcăminte s-au reg ăsit și în
accentuarea diferenț ei dintre câ știgurile salariale din acest sector și celelalte
două sectoare ale industriei u șoare. Astfel dac ă în anul 2001, câ știgul salarial
mediu brut din industria articolelor de îmbr ăcăminte era inferior celui din
industria textil ă doar cu 27 lei, în anul 2007 diferen ța a ajuns la 109 lei. Mai
mult, dac ă în 2001 câș tigul salarial mediu brut di n industria articolelor de
îmbră căminte era superior celui din industria de piel ărie și încălțăminte în anul
2007 raportul s-a inversat.

Raportul dintre câ știgul salarial mediu brut
din industria u șoară și cel din economie

– %-
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total economie 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Industrie – total 102,4 100,0 98,8 98,2 97,3 94,2 93,0
Industria u șoară 60,2 58,1 63,1 65,5 52,7 58,3 57,5
– produse textile 65,6 65,4 69,3 71,3 67,6 64,6 63,8
– articole de
îmbră căminte 59,2 56,6 61,6 65,0 61,5 57,1 56,1
– pielărie și încălțăminte 57,3 57,0 62,7 62,5 61,7 57,2 57,0

6

Ca urmare, raportul dintre câ știgul salarial mediu brut din industria
ușoară și cel de pe ansamblul economiei s-a deteriorat, de la 60,2% în 2001 la
57,7% în anul 2007, chiar dac ă încrederea dat ă de creșterea produc ției din
perioada 2001-2003 a condus la major ări salariale în anul 2004 care au m ărit
raportul la 65,5%.
Creșterea moderat ă a salariilor, sub media pe economie, a men ținut
industria u șoară pe unul din ultimele locuri în topul câ știgurilor salariale din
economie, doar industria de preluc rare a lemnului, cea a mobilei și sectorul de
„hoteluri și restaurante”, fiind într-o situa ție asemănătoare.
Diferențele între câ știgurile salariale din industria u șoară și celelalte
ramuri au ap ărut înainte de anul 2000. Astfel, în anul 1992 câ știgurile salariale
din industria uș oară reprezentau între 70-75% din câ știgul mediu pe economie,
decalajul ajungând la 57-66% în anul 2001.
Costurile de personal pe unitatea de produs reflect ă profitabilitatea, dar și
intensitatea for ței de muncă a sectorului. Sectorul de confecț ii din România și
cel de piel ărie și încălțăminte au costuri de personal ridicate pe unitatea de
produs (între 0,30 și 0,35 euro) și nu pot compensa nivelul sc ăzut al
productivităț ii.
Rata de operare brută (ROB), m ăsurată ca surplusul brut de operare/cifra
de afaceri (procente) este un indicator al profitabilit ății. Surplusul brut de
operare este ge nerat din activit ățile de operare după compensarea inputului
forței de muncă . În România, acesta este similar mediei UE 27. Din evoluț ia
acestui indicator, se observ ă că acesta a sc ăzut foarte rapid. ROB la piel ărie s-a
redus de la 12,8% în 2003, la 8,2% în 2005, la textile de la 13,5% la 9,5 %, iar
la confecț ii de la 14,5% la 9,7%.
În perioada 2002-2005 costul unitar al for ței de munc ă a avut un trend
ascendent, indicând o majorare a remuneră rii peste productivitatea muncii, ceea
ce a dus la o pierdere de competitivitate. In 2006, cu excep ția produselor textile,
în celelalte domenii ale industriei u șoare acest indicator s-a îmbun ătățit, ducând
la o creștere a competitivit ății.
Concomitent cu cre șterea consumului intern generat ă de creșterea
veniturilor, cifra de afaceri a înregistrat în 2007 o tendin ță ascendent ă în toate
cele trei sectoare, majorându -se cu peste 10% în sect oarele produselor textile și
al articolelor de îmbr ăcăminte.

Evoluția cifrei de afaceri în 2007

– modificare procentuala fa ță de anul anterior –
Total Intern Extern
Produse textile 10,7 29,5 -9,7
Articole de îmbr ăcăminte 12,4 51,2 -14,4
Pielărie și încălțăminte 1,7 2,4 1,2
7

Industria textil ă și cea a articolelor de îmbr ăcăminte au devenit mai
competitive pe piaț a internă, compensând o parte a pierderilor de pe pie țele
externe. Acest fapt a fost sus ținut de cre șterile veniturilor salariale pe total
economie și implicit a nivelului de trai, fapt ce a determinat ca popula ția să își
îndrepte mai mult atenț ia spre acest gen de produse.
În volum, desfacerile pe pia ța internă (exprimate prin cifra de afaceri)
s-au majorat în 2007 cu 29, 5% în cazul produselor textile și cu 51,2% la articole
de îmbrăcăminte.
Evoluția investi țiilor nete

– modificare procentuala fa ță de anul anterior –
2001 2002 2003 2004 2005 2006
Produse textile 16,7 38,9 24,4 -17,2 -36,5 -3,2
Articole de îmbr ăcăminte -0,2 7,4 4,5 46,0 -60,9 10,8
Pielărie și încălțăminte 11,1 20,4 -4,2 3,0 -2,9 41,6
Pentru articolele de îmbr ăcăminte, volumul cel mai mare de investiț ii a
fost realizat în 2004, după care s-a înregistrat un mi nim în anul 2005, apoi o
relansare în 2006 (+10,8%).
Ca și în celelalte ramuri, investi țiile din sectorul de piel ărie și
încălțăminte au avut o evolu ție fluctuantă , în 2006 nivelul acestora crescând cu
peste 40%, fa ță de anul anterior.
Investiț iile tip „greenfield” în industria uș oară au reprezentat 2,3%, din
totalul investi țiilor străine directe. Referitor la investi țiile pe persoan ă angajată ,
nivelul din industria u șoară este redus (între 500 și 1300 euro), deoarece
industria u șoară utilizează un volum mare de for ță de muncă.
Ca urmare a globaliz ării și a acapar ării pieței mondiale de textile de c ătre
China urmat ă îndeaproape de India, industria textilă are de suferit nu doar în
România, ci și în Cehia și Polonia și chiar în state mai importante cum ar fi de
exemplu SUA. În acela și timp se înmul țesc numă rul de acuza ții la adresa
Chinei, din partea economiilor emergent e, privind practicarea unor pre țuri de
dumping. Agresivitatea cu car e companiile chineze atac ă aceste pie țe forțează
guvernele s ă ia măsuri pentru protejarea pie țelor interne. Cea mai importantă
acțiune antidumping de pân ă acum intentat ă Chinei de c ătre o țară în curs de
dezvoltare este cea ini țiată de India ș i vizează exporturile chineze ști de mătase
și satin.
În același, industria u șoară româneasc ă s-a confruntat cu dificult ăți specifice
de ordin intern, cauzate, în principal de schimbă rile induse de privatizarea și
restructurarea economiei în perioada de tranzi ție și de pregătire pentru aderare,
precum:
• Creșterea prețului la utilit ăți cu consecin țe în activitatea tip lohn (energie
electrică, gaze etc.);
8

• Aprecierea leului în raport cu principalele monede interna ționale, pe
unele intervale de timp, cu efecte directe asupra competitivit ății produselor la
export;
• Reducerea semnificativă a bazei de materii prime necesare desfăș urării
activității întreprinderilor de profil;
• Implementarea de c ătre agenții economici a standardelor europene de
calitate, mediu, sociale, de siguran ță ocupațională și muncă decentă pentru a
putea comercializa în continuare produse pe pie țele UE, SUA, etc.;
• Adoptarea de c ătre România a Codului Vamal al UE și a tuturor
acordurilor de liber schimb ale UE începând cu 01.01.2007.
Începând cu anul 2005, ca urmare a dificultăț ilor care au afectat industria
ușoară, comerțul exterior cu astfel de bunuri a înregistrat un trend descendent,
trecând astfel de pe locul I, pe care l- a ocupat mult timp în cadrul exporturilor
românești, pe locul II, dup ă construcțiile de ma șini.
Contribu ția acestuia la realizarea exporturilor ș i importurilor române ști
s-a redus astfel de la 35,6% la 18,4% și respectiv de la 20,2% la 9,2% în anul
2007, comparativ cu anul 2001.

0100020003000400050006000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007EVOLUȚIA COMER ȚULUI EXTERIOR
Export
Import Sold

În anul 2007, comparativ cu anul 2001, exporturile de bunuri ale
industriei u șoare au înregistrat o cre ștere cu 19,6% mult inferioară creșterii
totale a exporturilor, care s-au majorat de 2,3 ori în aceea și perioadă .
Această creștere se datoreaz ă în principal major ării cu 84,6% a
exporturilor de bunuri ale industriei de produse textile, dar și a creșterii
exporturilor de bunuri aferente industriei de piel ărie și încălțăminte cu 27,4%.
9

În schimb exporturile de bunuri ale industriei de articole de îmbr ăcăminte s-au
majorat cu doar 3,2%.

Comerțul exterior

– mil. euro-
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Export total 12722 14675 15614 18935 22255 25850 29402
Industria u șoară 4529 5096 5384 5622 5670 5719 5418
Industria de produse textile 566 674 767 845 909 1017 1045
Industria de articole de îmbr ăcăminte 2787 3079 3225 3409 3334 3179 2876
Industria de piel ărie și încălțăminte 1176 1343 1392 1368 1427 1523 1498
Import total 17383 18881 21201 26281 32569 40746 50993
Industria u șoară 3511 3940 3998 4142 4249 4374 4695
Industria de produse textile 2287 2555 2598 2769 2757 2761 2845
Industria de articole de îmbr ăcăminte 391 453 455 433 479 510 650
Industria de piel ărie și încălțăminte 832 932 945 940 1013 1102 1201
Sold total -4661 -4206 -5587 -7346 -10314 -14896 -21591
Industria u șoară 1018 1156 1386 1480 1421 1345 723
Industria de produse textile -1721 -1881 -1831 -1924 -1848 -1744 -1800
Industria de articole de îmbr ăcăminte 2396 2626 2770 2976 2855 2669 2226
Industria de piel ărie și încălțăminte 344 411 447 428 414 420 297

În acest context se remarc ă faptul că dacă în anul 2001 ritmul de cre ștere
al exporturilor industriei u șoare era superior celui aferent exporturilor totale
cu 11,9 puncte procentuale, începând cu anul 2002, cre șterile exporturilor
industriei u șoare se situeaz ă sub cele ale exporturilor totale cu 2,8 puncte
procentuale în 2002 și cu 15,3 puncte procentuale în anul 2006.
Dificult ățile cu care s-a confruntat mai ales industria de articole de
îmbrăcăminte au condus la închiderea num ăr semnificativ de unit ăți fapt care
s-a concretizat în realizarea unor exporturi cu o tendin ță clară de diminuare.
Astfel în anul 2007, fa ță de anul 2006, expo rturile de bunuri ale
industriei de articole de îmbr ăcăminte și de pielărie și încălțăminte au
cunoscut scă deri substanț iale cu 9,5% respectiv 1,6% în timp ce exporturile de
bunuri ale industriei de produse textile au înregistrat o cre ștere cu 2,7%.
Pe întreaga perioad ă, exporturile de bunuri ale industriei de produse
textile au înregistrat o îmbun ătățire a contribu ției acestora la realizarea
exporturilor totale ale industriei u șoare cu 6,8 puncte pr ocentuale, de la o
pondere de 12,5% la 19,3%.
10

În ceea ce prive ște importurile pentru industria u șoară, chiar dacă din
punct de vedere valo ric s-au majorat , acestea se situeaz ă totuși pe un trend
descendent, înregistrâ nd în anul 2007, sc ăderi ale ritmului de cre ștere
comparativ cu anul 2001, (7,4% comparativ cu 23,4%). În acela și context ritmul
de creștere al importurilor de bunuri ale industriei de produse textile s-a
diminuat de la 19,8%, cât reprezenta în anul 2001 la 3,0% în 2007. În anii 2005
și 2006, importurile pentru aceast ă ramură au fost practic stagnante. Importurile
de bunuri ale industriei de articole de îmbr ăcăminte au crescut puternic în
anul 2007, dup ă ce în anii anteriori s-au înregistrat variaț ii mici anuale.
Importurile pentru industria de pielărie și încălțăminte și-au menținut
ritmul de cre ștere realizat în anul 2006 și în anul 2007 la cca. 9%, dar au
înregistrat un ritm de cre ștere la un nivel mult inferior comparativ cu anul 2001
și 2002 (34,6% și 12,0%).
Evolu ția excedentului înregistrat în cadrul sc himburilor comerciale
aferente industriei u șoare s-a redus drastic ajungând în anul 2007 la o valoare
de 723 mil. euro, fiind mai mic cu 46,2% și cu 28% decât cel din anul 2006
respectiv 2001. În structura soldului comercial se remarc ă excedentul comercial
înregistrat an de an de industriile de articole de îmbr ăcăminte și de pielărie și
de încălțăminte, în schimb comerț ul cu bunuri ale industriei de produse
textile a înregistrat defi cite comerciale.

-2000-1500-1000-500050010001500200025003000mil.euro
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007SOLDUL COMERCIAL
Industria de produse textile
Industria de articole de îmbr ăcăminte
Industria de piel ărie și încălțăminte

De asemenea, excedentul comercial aferent industriei u șoare s-a diminuat
și din cauza reducerii sistemului de perfecț ionare activă care aducea venituri
nete de cca.2 ml d. euro anual.
În anul 2007 comparativ cu anul 2006 cea mai substanț ială contribuție la
diminuarea excedentului industriei u șoare a avut-o reducerea soldului pozitiv
11

înregistrat la bunuri ale industriei de piel ărie și de încălțăminte și de articole
de îmbrăcăminte cu 29,2% respectiv 16,6%.
O analiz ă mai detaliat ă reflectă faptul c ă exporturile de confec ții
netricotate de damă și-au diminuat contribu ția la realizarea exportului de
produse ale industriei u șoare de la 17,2% în anul 2003 la 15% în anul 2007
ajungând până la o valoare de 814,7 mil. euro. Ele se situeaz ă pe o pant ă
descendent ă, de la o cre ștere cu 9% în anul 2004 la o sc ădere cu 12,7% în anul
2007, comparativ cu perioadele anterioare .
De asemenea, confecțiile netricotate bărbătești exportate ș i-au diminuat
contribuția cu 1,7 puncte procentuale atingâ nd o valoare de 318,1 mil. euro în
2007. Ce este foarte important de men ționat este faptul c ă aceste exporturi au
înregistrat sc ăderi semnificative cu 12,2% în anul 2007 fa ță de 2006, în
comparație cu anul 2004 în care acestea realizau cre șteri cu 13%.
Ponderea exporturile rezultate din industria de articole de îmbr ăcăminte
în exporturile industriei uș oare s-a redus de la 61,5% , cât reprezenta în anul
2001, la 53,1% în anul 2007. În acela și timp s-a constatat o majorare a
contribuției exporturilor din industria de produse textile de la 12,5% la
19,3%, dar f ără a putea compensa, pe total, redu cerile exporturilor de articole de
îmbră căminte.
Pe perioada analizat ă exporturile de înc ălțăminte cu t ălpi exterioare
din cauciuc, plastic sau piele și-au majorat contribu ția la realizarea
exporturilor de produse ale industriei u șoare cu 2,7 puncte procentuale
atingând valoarea de 764,5 m il. euro în anul 2007.
Alte produse care sunt reprezentativ e pentru exportur ile din industria
ușoară sunt ș i bluze și cămăși pentru femei ș i fete , părți de încălțăminte
fixate de t ălpi și jerseuri , pulovere, jachete , veste care reprezint ă în medie
5,8%, 6,3% și respectiv 5,2%.
Totuși, chiar dac ă din punct de vedere valo ric s-au constatat diminu ări ale
exporturilor la unele bunuri ale industriei u șoare exportate, se poate spune c ă
produsele române ști s-au îmbună tățit din punct de vedere calitativ și
sortimental. Acest fenomen este reflectat și de îmbun ătățirea continu ă a
indicelui valorii unitare în cazul textilelor și confecțiilor de la 0,983 în 2002 la
1,069 în anul 2007, în pr incipal ca urmare a major ării indicilor realiza ți la
confecț iile netricotate ș i tricotate cu 4,4 puncte pr ocentuale respectiv cu 12,8
puncte procentuale.
Cea mai semnificativ ă majorare a indicelui valor ii unitare s-a realizat îns ă
în ceea ce prive ște exporturile de înc ălțăminte respectiv cu 8,9 puncte
procentuale în anul 2007 comparativ cu anul 2004.
În ceea ce prive ște importurilor de produse ale industriei u șoare , spre
deosebire de exporturi, acestea au fost dominate de bunurile din industria de
produse textile ce au de ținut o pondere în importurile grupei de 65,1% în anul
2001, dar cu o tendin ță de diminuare pân ă la 60,6% în anul 2007.
12

STRUCTURA IMPORTULUI
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Industria de piel ărie și încălțăminte
Industria de articole de îmbr ăcăminte
Industria de produse textile

Dacă analizăm evolu ția importurilor din industria piel ărie și
încălțăminte , constatăm că pe primul loc se situeaz ă importul de piei finite
prelucrate după tăbăcire sau uscare care înregistreaz ă o creștere permanentă
cu o maxim ă a creș terii în anul 2005, resp ectiv de 18,7%, ajungând totu și la
doar la 9,4% în anul 2007. Acestea reprezint ă 9% din total importurilor ale
industriei u șoare. Importuri semnifi cative s-au realizat ș i în ceea ce prive ște
părțile de înc ălțăminte fixate de t ălpi care s-au men ținut la o valoare de cca.
250 mil. euro anual .
Importuri reprezentative pentru indu stria de bunuri ale industriei u șoare
sunt și țesăturile cu cel pu țin 85% bbc ., care cu cca. 300 mil. euro cât
însumeaz ă la finele anului 2007, au înregistrat totuș i scăderi semnificative în
anul 2007 cu 16,9%.
De asemenea, importurile de țesături din fire de filamente sintetice au
cunoscut o sc ădere continu ă începând cu anul 2005 (4 ,5%), dar atenuându-se la
sfârșitul anului 2007.
Comparativ cu anul 2001, în anul 2007, major ări semnificative s-au
înregistrat la importurile de confecții netricotate de damă și bărbătești (3,1
ori respectiv 2,5 ori), dar cu o valoare ce nu a dep ășit 70 mil. euro, fiecare.
În perioada 2002-2004 importurile de bunuri ale industriei de articole de
îmbrăcăminte au cunoscut o relativ ă stabilitate înregistrând cele mai rapide
creșteri între anii 2005-2007. În anul 2007 importurile cu astfel de bunuri sunt
cu 50% mai mari decât în anul 2004, înregistrând un ritm mediu anual de
creștere de 14,5%.
13

În anul 2007 din punct de vedere al indicelui valorii unitare, pieile brute
și tăbăcite au înregistrat un indice uș or supraunitar (1,012), iar produsele textile
și articole un indice subunitar (0,984).
Importurile de bumbac și produse din bumbac au cunoscut o diminuare a
indicelui valorii unitare în anul 2007 pân ă la 0,987. Acela și fenomen de
diminuare s-a constat și în cazul importului de înc ălțăminte, indicele valorii
unitare în anul 2007 ajungând până la 0,976, de la 1,027 cât reprezenta în anul
2002.
La confec țiile netricotate îns ă, indicelui valorii unitare s-a majorat, în
anul 2007 comparativ cu anul 2002, cu 6,4 puncte procentuale.
Din punct de vedere al orientă rii geografice a comer țului exterior cu
produse ale industriei u șoare , acesta a r ămas orientat cu prioritate c ătre piaț a
europeană.
Astfel, printre principalele produse exportate de România în anul 2007,
către Uniunea European ă, au fost: a rticole și accesorii de îmbr ăcăminte altele
decât tricotate sau cro șetate (2247 mil. euro); înc ălțăminte și părți ale acesteia
(1299,6 mil. euro) ș i articole ș i accesorii de îmbr ăcăminte (806,9 mil. euro).
Exporturile cu produse ale industriei u șoare sunt orientate preponderent
spre piețele țărilor dezvoltate, principalele țări de destina ție fiind Italia,
Germania și Franța.
Comparativ cu anul 2006 în anul 2007 major ări ale exportului s-au
înregistrat la fibre sintetice sau artificiale discontinue cu 43,3%, aceast ă
creștere fiind sus ținută de exportul c ătre Italia în valoare de 67,0 mil. euro,
Franța 25,1 mil. euro și Germania 16,2 mil. euro.
Exporturile de încălțăminte în UE au înregistrat în anul 2007 o
diminuare cu 31,8 mil. euro, fa ță de anul 2006, acest fenom en fiind determinat
în principal de sc ăderea exportului c ătre Italia cu 79,9 m il. euro. Principalele țări
de destina ție a exportului de înc ălțăminte și părți ale acesteia la care s-au
înregistrat cre șteri au fost Franț a și Germania cu 18,3 mil. euro, respectiv 16,6
mil. euro.
În privința importurilor din Uniunea European ă majorări mai importante
menționăm la articole și accesorii de îmbr ăcăminte, altele decât tricotate sau
croșetate cu 116,3 mil. euro, aduse cu prec ădere din Italia (136,1mil. euro) și
Germania (126,9 mil. euro); articole și accesorii de îmbr ăcăminte tricotate
sau croșetate cu 95,8 mil. euro din Italia (94,2 mil. euro) și Austria (22,1 mil.
euro); încălțăminte , și părți ale acesteia cu 84,1mil. euro din Italia (256,2 mil.
euro) și Germania (28,1mil. euro ); filamente sintetice sau artificiale cu 57,6
mil. euro din Germania (94,6 mil. euro) și Franța (41,7 mil. euro); lână, păr fin
sau grosier de animale , fire și țesături din p ăr de cal a crescut cu 43,7 mil.
euro din Germania (85,5 mil. euro) ș i Ungaria (13,2 mil. euro).
Pieile brute și tăbăcite au înregistrat o diminuare a importurilor din
Uniunea European ă cu 15,6 mil. euro, de ținând 96,5% din importul total de
14

astfel de produse. Acest fenomen s-a datorat în principal sc ăderii importurilor
din Italia cu 75,3 mil. euro. De asemenea, importurile de bumbac au scăzut cu
9,8 mil. euro în special pe seama sc ăderii importurilor din Italia cu 77,5 mil.
euro, Spania cu 7,8 mil. euro și Austria cu 7 mil. euro.

Fenomenul de perfec ționare activ ă în cadrul industriei u șoare

Analiza fenomenului de perfecț ionare activ ă (PA) sau lohn , în
contextul globaliz ării, trebuie s ă plece de la concretizarea sferei de cuprindere a
operațiunilor de outsourcing care se refer ă, în general, la procurarea de inputuri
materiale sau servicii din afara țării de reședință a firmei care efectueaz ă
operațiunea. Dup ă unele aprecieri, se consider ă că în comer țul mondial,
schimbul comercial în regim de perfec ționare activ ă reprezint ă circa 40 %.
În general pentru Români a, fenomenul de perfec ționare activă (PA) a
prezentat o serie de avantaje, cel mai vizibil fiind men ținerea locurilor de muncă
în sectoarele care produceau și exportau în regim de perfec ționare activă . Dar au
existat și alte avantaje, precum transf erul de tehnologie care a înso țit investiț iile
străine, creșterea nivelului de calificare a for ței de muncă și a capacităț ii
manageriale inclusiv în dom eniul marketingului, precum ș i a competitivităț ii,
conectarea la standardele de calitate și control a acestuia, specific pie țelor
externe, contribu ția aportului valutar rezultat la diminuarea deficitului comercial
și de cont curent.
Principalele caracteristici ale comer țului exterior derulat în perioada
2001-2006 cu produse din industria u șoară rezultate din perfec ționarea activ ă
sunt prezentate în cele ce urmeaz ă.

Structura comer țului exterior cu produse ale industriei u șoare

-%-
2001 2002 2003 2004 2005 2006
EXPORT 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Perfecț ionare activ ă 96,4 94,8 93,7 92,4 90,6 88,3
Definitiv 3,6 5,2 6,3 7,6 9,4 11,7
IMPORT 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Perfecț ionare activ ă 93,8 91,2 89,3 86,1 79,5 74,0
Definitiv 6,2 8,8 10,7 13,9 20,5 26,0

Din analiza cifrelor prezentate în tabelul anterior se observă o diminuare
a ponderii în total ramur ă, a exporturilor cu produse ale industriei u șoare în
regim de PA de la 96,4% cît reprezenta u în anul 2001, la 88,3% în 2006.
15

Același fenomen s-a f ăcut resim țit și în cazul importurilor cu astfel de produse
de la 93,8% la 74%.
În perioada 2001-2006, se constat ă concomitent cu reducerea lohn-ului, o
creștere a exporturilor și importurilor în nume propri u cu 8,1 puncte procentuale
și respectiv cu 19,8 puncte procentuale.
La nivelul anului 2006, di n punct de vedere al pie țelor de desfacere,
exporturile de produse ale industriei u șoare, în regim de prelucrare activă
desfăș urat cu țările membre UE au de ținut cca. 90% din total ramură .

Estimări pentru anul 2008

Pentru anul 2008 estim ăm o scădere mai pu țin accentuat ă a produc ției
industriei uș oare față de anul 2007.
Pentru produsele textile și articolele de pielă rie și încălțăminte estim ăm o
ușoară creștere a produc ției cu 3,0%, respectiv cu 0,5%, având în vedere
intensificarea cererii interne de astfel de produse, generată de creșterea
veniturilor.
Pentru sectorul articolelor de îmbr ăcăminte estim ăm o ameliorare a
trendului negativ din ultimii patru ani, tendin ță ce se poate observa deja din
rezultatele ob ținute în primul trimestru al acestui an când produc ția a scăzut cu
numai 1,1% fa ță de aceea și perioadă a anului anterior (în primul trimestru al
anului 2007 comparativ cu primul trimestru 2006 sc ăderea a fost de 18,0%).
Pentru revigorarea acestui sect or nu sunt necesare investi ții mari în
tehnologie, ci în design și branding, elemente esen țiale în cadrul acestei
industrii, de aceea o ofensiv ă pentru promovarea brandurilor proprii ale
companiilor române ști (puțin cunoscute în afara României) poate stimula
activitatea sectorului. Dup ă ce în anul 2007, exporturile eferente industriei uș oare au
înregistrat o sc ădere cu 5,3% comparativ cu anul 2006, pentru anul 2008 se
estimează ca acestea s ă se situeze la un nivel valoric uș or superior, cu 0,6% fa ță
de anul anterior. Această evoluție va fi sus ținută în special de majoră rile
exporturilor industrie i de produse textile cu 4,3%, în condi țiile major ării
producției industriale aferente cu 3%. De as emenea exporturile din industria de
pielărie și încălțăminte se vor majora ajungând la 1560 mil. euro, în cre ștere cu
4,1% față de anul anterior, datorită revenirii la cre șterea pozitiv ă a produc ției
industriale aferente. În schimb, se prognozeaz ă continuarea diminu ării
exporturilor provenite din i ndustria de articole de îmbr ăcăminte și în acest an,
dar într-un ritm încetinit de -2,6% fa ță de -9,5% în anul anterior.
În privin ța importurilor de bunuri ale industriei u șoare, estimăm o
diminuare a cre șterii de la 7,3% în a nul trecut la 2,4% în acest an. Importurile
industriei de produse textile care dețin 60% din importul industriei u șoare, vor
avea ritmul de cre ștere cel mai mic de 1,2% în tim p ce importurile de articole de
îmbră căminte și de pielărie și încălțăminte se vor majora cu 3,1% și respectiv
5%.
16

În anul 2008, pentru evolu ția soldului operațiunilor de comer ț exterior cu
bunuri ale industriei u șoare, se estimeaz ă un excedent în valoare de 640 mil.
euro cu o tendință de stabilizare. În acest c ontext este important de men ționat
faptul că deficitului aferent industriei de produse textile se va diminua u șor
cu 0,6%, în timp ce exced entul provenit din comer țul cu bunuri ale industriei de
articole de îmbr ăcăminte va cunoa ște o încetinire a ritmului de diminuare de la
16,6% în 2007 la 4,3% în 2008 . În ceea ce prive ște excedentul aferent industriei
de pielărie și încălțăminte, acesta va cunoa ște o oarecare re venire, ajungând
până la o valoare de 300 mil. euro.

Evoluția industriei u șoare în anul 2008

– modific ări procentuale fa ță de an anterior-
2005 2006 2007 2008
Producția industrial ă -13,4 -8,0 -8,6 -2,2
Exportul de bunuri 0,8 0,9 -5,3 0,6
Importul de bunuri 2,6 2,9 7,4 2,5
Numărul mediu al salaria ților -8,6 -3,2 -1,4 -1,0
Câștigul salarial mediu brut 12,9 10,4 21,4 14,5

Num ărul mediu de salaria ți din industria u șoară va continua ș i în anul
2008, trendul de reducere, mai ales în sectorul articolelor de îmbr ăcăminte, în
care num ărul de salaria ți se va diminua cu 5000 de persoane, datorit ă în
principal diminu ării activit ăților aferente. În sectorul produselor textile, pe
fondul cre șterii produc ției industriale exist ă pentru acest an o tendin ță de
menținere a num ărului existent. Numă rul mediu de salaria ți din industria
pielăriei și încălțămintei se va men ține în trendul din ultimii ani de cre ștere
ușoară a acestora.
Câștigurile salariale medii brute din industria u șoară se vor încadra
într-un trend ascendent, astfel c ă la nivelul anului 2008 în sectoarele: produse
textile cre șterea va fi de 14,4%, articole de îmbr ăcăminte de 13,8% și pielărie și
încălțăminte de 15% comparativ cu anul 2007. Câ știgurile salariale din industria
ușoară, se vor situa aproape de cre șterea medie pe econom ie, fapt ce nu va
aduce modific ări semnificative în ierarhizarea celor dou ă sectoare în topul
câștigurilor salariale din industrie.

17

Anexă
Evoluția industriei u șoare

2005 2006 2007 2008
Producția industrial ă totală (modificare procentuală
față de anul anterior) 2,0 7,1 5,4 5,2
Industrie u șoară -13,4 -8,0 -8,6 -2,2
Industria de produse textile -10,9 -13,1 5,4 3,0
Industria de articole de îmbr ăcăminte -15,9 -8,1 -21,5 -9,0
Industria de piel ărie și încălțăminte -11,9 2,3 -3,0 0,5
Export total (mil. euro) 22255 25851 29402 34800
Industria u șoară 5670 5719 5418 5450
Industria de produse textile 909 1017 1045 1090
Industria de articole de îmbr ăcăminte 3334 3179 2876 2800
Industria de piel ărie și încălțăminte 1427 1523 1498 1560
Import total (mil. euro) 32569 40746 50993 58800
Industria u șoară 4249 4374 4695 4810
Industria de produse textile 2757 2761 2845 2880
Industria de articole de îmbr ăcăminte 479 510 650 670
Industria de piel ărie și încălțăminte 1013 1102 1201 1260
Sold total (mil. euro) -10313 -14895 -21591 -24000
Industria u șoară 1421 1345 723 640
Industria de produse textile -1848 -1744 -1800 -1790
Industria de articole de îmbr ăcăminte 2855 2669 2226 2130
Industria de piel ărie și încălțăminte 414 420 297 300
Numărul mediu al salaria ților total economie (mii.
persoane) 4559 4667 4770 4865
Industria u șoară 419 406 400 396
Industria de produse textile 67 65 62 62
Industria de articole de îmbr ăcăminte 259 247 243 239
Industria de piel ărie și încălțăminte 93 94 95 96
Câștigul salarial mediu brut to tal economie(lei/salariat) 968 1146 1410 1620
Industria u șoară 605 668 811 929
Industria de produse textile 654 740 900 1030
Industria de articole de îmbr ăcăminte 595 654 791 900
Industria 597 655 804 925

18

Surse informa ționale – Publica țiile editate de Institutul
Național de Statistic ă

1) Anuarul Statistic al României , edi ția 2007;
2) Conturile Naț ionale. 2004-2005, ediț ia 2008;
3) Sinteza principalilor indicatori economico–sociali, publica ție lunară ,
pentru anii 2005-2007;
4) Anuarul de Comer ț exterior al României , edi ția 2007;
5) Buletinul Statistic de Industrie, publica ție lunară, pentru anii 2001-2007;
6) Buletinul Statistic Lunar, pentru anii 2001-2007;
7) Buletinul Statistic de Comer ț Internațional, publica ție lunară, pentru anii
2001-2007;
8) Balanța forței de munc ă, ediția 2007;
9) Câștigurile salariale și costul for ței de munc ă în anul 2006;
10) Costul forț ei de munc ă în anul 2006;
11) Numă rul mediu al salaria ților, sumele brute plă tite și câștigul salarial
mediu lunar, Institutul Na țional de Statistic ă (Lucrare elaborat ă pe baza
cercetă rii statistice anuale „Costul for ței de munc ă”);
12) Indicele valorii unitare în comer țul interna țional, în anul 2007.

19