ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE LUCRARE DE LICENȚĂ SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI LICHIDITĂȚILE… [625296]

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

LUCRARE DE LICENȚĂ

SITUAȚIA FLUXURILOR DE TREZORERIE ȘI LICHIDITĂȚILE
COMPANIEI

Absolvent: [anonimizat]: prof. dr.univ. Ion Ionașcu

București, 2017

CUPRINS

CAPITOLUL I: Prezentarea SC C.N.T.E.E TRANSELECTRICA ………………………….. ……… 3
1.1 Forma juridică și organizarea firmei……………………………………………….. ………………………..3
1.2 Caracteristici economico -financiare………………………………………………. ………………………….4

CAPITOLUL II: Aprecier ea performanței firmei și nevoia fluxurilor de trezorerie …………… 6
2.1 Necesitatea situațiilor fluxurilor de trezorerie ……………………………………………………………..6
2.2 Conceptul de trezorerie al întreprinderii ………………………………………………………….. ………..8

CAPITOLUL III: Arhitectura situației fluxurilor de trezorerie și metode de întocmire conform
IAS 7” Situația f luxurilor de trezorerie” ………………………….. ………………………….. ……………… 12
3.1 Arhitectura situației fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. ……. 12
3.2 Structura ilustrativă a situației fluxuilor de trezorerie ………………………….. …………………… 14
3.3 Interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………………….. … 15
3.4 Metode de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie ………………………….. ………………… 15

CAPITOLUL IV: Studiu de caz privind întocmirea, publicarea și audierea si tuației fluxurilor
de trezorerie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 19

CAPITOLUL V: Utilitatea informațiilor privind fluxurile de trezorerie în deciziile economice
5.1 Utilitatea informațiilor privind fluxurilor de trezorerie………………….. ……………………….. ..27
5.2 Indicatorii degajați din fluxurile de trezorerie………………………………….. ………………………29
5.2.1 Excedentul global de trezorerie ………………………….. ………………………….. …….. 29
5.2.2 Ratele financia re calculate cu ajutorul cash -flow-urilor……………………………..31

Concluzii și propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 34

Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 36

CAPITOLUL I: Prezentarea companiei CNTEE Transelectrica SA

1.1 Formajuridică și organizarea firmei

Transelectrica SA este principalul furnizor de energie electrică din România.
Compania a luat naștere în anul 2000 și are ca obiect principal de activitate transportul
energiei electrice. În anul 2006 întreprinderea a fost listată pe Bursa de Valori București cu
10 % din acțiunile sale. Compania este deținută astfel: 58,69 % de către Ministerul
Economiei, 13,5 % de către Fondul Proprietatea iar restul acțiunilor sunt tranzacționate la
bursă sau deținut e de acționari.
Conform articolului 2 ”Forma ju ridică a societății comerciale” ,din Actul Constitutiv,
Transelectrica este persoană juridică română, companie națională înființată ca societate
comercială pe acț iuni ce își desfășoară activitatea în conformita te cu legile române.
Transelectrica este societate deținută public.
CNTEE Transelectrica SA are următoarea structură organizatorică și funcțională
:Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere, Directorat.
Structura acționariatului companiei , la 31.12.2016 este următoarea :

În ceea ce privește structura Consiliului de Supraveghere, Transelectrica este
administrată într -un sistem dualist, de către un directorat, sub îndrumarea consiliului de
supraveghere. Acesta este format din maxi m șapte membrii. Aceștia din urmă pot avea
calitatea de acționari ai companiei, dar nu pot fi, în același timp, și membrii ai directoratului și
nu pot cumula această funcție cu cea de salariat. Membrii consiliului sunt numiți de către
Adunarea Generală Ord inară a Actionarilor și sunt selectați în confomitate cu prevederile
Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011.
În ceea ce privește membrii directoratului, aceștia sunt numiți și revocați de consiliul
de supraveghere. Consiliul de supraveghere va pre ciza numărul lor, cu condiția ca acel număr
să fie cuprins între trei și șapte. Membrii Directoratului vor fi selectați în conformitate cu
prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011, mandatul lor fiind de patru ani.
Structură acționariat
Statul român
Alți acționari
persoane juridice
Alti actionari
persoane fizice

1.2 Caracteristici economico – financiare

În conformitate cu prevederile OMFP nr 881/2012, CNTEE Transelectrica are
obligația aplicări Standardelor Internaționale de Raportare Financiară la întocmirea situațiilor
financiare anuale individuale.
Situațiile financiare anuale au componentele prevăzute de Standardul Internațional de
Contabilitate (IAS) 1”Prezentarea Situațiilor Financiare” și se compun : situația poziției
financiare, contul de profit și pierdere, situația rezultatului global, situația modificărilor
capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie și note explicative la situațiile financiare
anuale.

INDICATORI 2015 2016 INDICI
ACTIVE IMOBILIZATE 3.431.987.857 3.282.110.720 95,63%
ACTIVE CIRCULANTE, din
care: 1.796.395.818 1.950.310.400 108,56%
-stocuri 3.432.8954 30.409.648 88,58%
-creanțe 717.530.606 851.149.504 118,62%
-investiții financiare termen
scurt 7.0085.000 135.090.000 192,75%
-disponibil bancar 974.451.258 933.661.184 95,81%
CAPITALURI PROPRII 2.976.894.201 3.054.043.648 102,59%
DATORII PE TERMEN LUNG 669.252.990 532.124.992 79,51%
DATORII PE TERMEN
SCURT 967.248.483 1.038.065.344 107,32%
CIFRĂ DE AFACERI 2.942.239.167 2.680.536.832 91,10%

FR = Active circulante – Datorii pe termen scurt
NFR = (Stocuri + Creanțe ) – ( Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt)
TN = FR – NFR
Durata de rotație a NFR = NFR/CA * T ( unde T reprezintă perioada de analiză)
Rata marjei de securitate = FR/CA * T
Rata de finanțare a NFR = FR/NFR * 100
FR2015= 1.796.395.818 – 967.248.483 = 829.147.335
NFR 2015 = (34.328.954+ 717.530.606) – 967.248.483 = -215.388.923
TN 2015= 829.147.335 – (-215.388.923) = 1.044.536.258
Durata de rotație a NFR= -215.388.923/ 2.942.239.167 * 365= – 26,72 zile
Rata marjei de securitate= 829.147.335/ 2.942.239.16 7 * 365= 102,86 zile
Rata de finanțare a NFR= 829.147.335/ -215.388.923 * 100= -384,95 %

FR2016= 1.950.310.400 – 10.380.653.44 = 912.245.056
NFR 2016= (30.409.648+ 851.149.504) – 1.038.065.344 = -156.506.192
TN 2016= 912.245.056 – (-156.506.192) = 1.068.751.248
Durata de rotație a NFR= -156.506.192/ 2.680.536.832* 365= -21,31 zile
Rata marjei de securitate= 912.245.056/ 2.680.536.832 *365 = 124,21 zile
Rata de finanțare a NFR = 912.245.056/ -156.506.192 * 100 = – 582,88 %

Fondul de rulment are o valoare pozitivă și se majorează de la un an la altul, ceea ce
semnifică faptul că din desfășurarea activității societății analizate se degajă un surplus de
resurse stabile care ar putea fi utilizat pentru finanțarea altor nevoi al e societății.
Valorile negative ale necesarului de fond de rulment arată că există un surplus de
resurse.
Valorile pozitive ale trezoreriei nete relevă că, în viitor, compania va avea capacitatea
de a genera fluxuri pozitive de numerar din operațiunile e fectuate .
Reducerea duratei de rotație a necesarului de fond de rulment se apreciază ca fiind
favorabilă pe rmițând o recuperare rapidă a capitalului investit.
Valoarea înregistrată de marja de securitate relevă o eficiență ridicată a fondului de
rulment cu nevoile implicate de sectorul de activitate.
Valorile negative ale ratei de finanțare a necesarului de fond de rulment sugerează
faptul că societatea analizată înregistrează mărimi negative ale trezoreriei.

CAPITOLUL II: Aprecierea performanțe i firmei și nevoia situației
fluxurilor de trezorerie

2.1 Necesitatea situațiilor fluxurilor de trezorerie

Standardul Internațional de Contabilitate IAS 7” Tabloul fluxurilor de trezorerie” oferă
informațiile necesare referitoare la fluxurile de lichidități și echivalentele de lichidități, cu
ajutorul tabloului fluxurilor de numerar. Tabloul fluxurilor este o componentă importantă a
situațiilor financiare deoarece oferă informații despre fluxurile de trezorerie viitoare ale
întreprinderii, despre mișcările de numerar din trecut, cunoașterea în orice moment a
lichidității și a solvabilității întreprinderii.
Utilizat alături de celelalte situații financiare, tabloul fluxurilor furnizează utilizatorilor
de situații financiare informații mai plauzibile despre structura financiară si performanța
întreprinderii. De asemenea, tabloul fluxurilor oferă utilizatorilor posibilitatea de a compara
rezultatul din exploatare între diferite întreprinderi, fiindcă suprimă efectele utilizării
prelucrărilor contabile diferite pentru aceleași tranzacții contabile.
Investitorii și creditorii utilizează informațiile obținute din tabloul fluxurilor de
numerar pentru a stabili capacitatea întreprinderii de a genera fluxuri pozitive de lichidități, de
a-și plăti datoriile și dividendele. Manag ementul întreprinderii utilizează informațiile din
cadrul tabloului fluxurilor pentr u a stabili politica de dividend e, pentru a determina gradul de
lichiditate al întreprinderii și pentru a evalua efectele unor decizii manageriale privin d
investițiile și finanțarea.
Tabloul fluxurilor de trezorerie poate fi întocmit și pentru alte perioade financiare, nu
doar pentru exercițiul financiar curent și poate avea diverse scopuri, precum: evaluarea
dosarului de credit sau analize de afaceri pent ru determinarea valorii de piață sau a valorii
curente. Standardul Internațional de Contabilitate IAS 1” Prezentarea situațiilor financiare”
face trimitere la tabloul fluxurilor de trezorerie și menționează că acesta este o parte
importantă a situațiilor f inanciare, pentru că asigură calitatea informațiilor financiar -contabile,
oferă șansa realizării unor analize financiare corecte și posibilitatea evaluării întreprinderii.
Toate societățile care raportează în conformitate cu standardele IFRS sunt obligate să
întocmească situația fluxurilor de trezorerie, indiferent de natura activității desfășurate, pentru
asigurarea rentabilității pentru investitori, achitarea datoriilor și pentru nevoia de a -și putea
desfășura activitatea. Tabloul fluxurilor are rolul de a prezenta detaliat intrările și ieșirile de
numerar, pe fiecare tip de activitate, această analiză fiind utilă deoarece putem corela
profitul/pierderea cu numerarul, separa activitățile ce implică numerar de cele care nu implică
numerar, putem evalua capa citatea unității economice de a -și plăti datoriile. Tabloul fluxurilor
de trezorerie descrie fluxurile ge nerate în urma operațiilor desfă șurate de întreprindere,
ilustrează relația dintre operațiile realizate de unitatea economică și echilibrul fina nciar a l
acesteia, explică evolu ția trezoreriei pe parcursul exercițiului financiar. Fluxurile de numerar
au utilizări numeroase, cele mai importante fiind: instrument necesar realizării previziunilor
economice, ajută la identificarea fluxurilor din cadrul întrep rinderii și la modul în care acestea
au modificat patrimoniul, ajută la analiza politicii de investire sau de dezinvestire a unității
economice, contribuie la politica de distribuire de dividende, ajută la identificarea riscurilor,
reprezintă un document n ecesar pentru informarea acționarilor, personalului, clienților,
creditorilor, etc.

Performanța întreprinderii nu se poate stabili doar din punctul de vedere al
rentabilității, deoarece veniturile și cheltuielile întreprinderii sunt supuse evaluărilor con tabile
subiective. Pentru a ilustra acest lucru propun să analizăm două întreprinderi din aceeași
ramură de activitate, care prezintă următoarele rezultate:

Întreprinderile A și B prestează servicii imobiliare, iar la sfârșitul anului N au obținut
următoa rele rezultate:

A B
Venituri din chirii: 1.000.000 1.000.000
Cheltuieli cu furnizorii: (500.000) (500.000)
Cheltuieli cu amortizarea: ( 10.000) (20.000)
Rezultat brut : 490.000 480.000

Cheltuielile cu amortizarea sunt diferite deoarece cele două întreprinderi utilizează
metode de amortizare diferite.
După cum se vede mai sus firma A pare mai performantă decât firma B, dar această
analiză nu este în totalitate corectă din cauza politicilor diferite privind amortizarea. De aceea
este mult mai relevantă o analiză a încasărilor și a plăților celor două întreprinderi, acestea
nefiind influențate de politicile firmelor.

A B

Încasări din chirii: 1.000.000 1.000.000
Plăți privind furnizorii: (500.000) (500.000)
Rezultat brut : 500.000 500.000

Așadar, din punctul de vedere al lichidității cele două firme, A și B, sunt la fel de
performante.

2.2 Conceptul de trezorerie al întreprinderii

Trezoreria poate fi analizată atât din punct de vedere organizatoric, ea fiind un serviciu
căreia îi revin anumite sarcini și atribuții și care are personal de specialitate ce urmează
anumite reguli, cât și din perspectivă structurală, în funcție de elementele patrimoniale ce intră
în componența ei.
În Franța specialiștii s -au axat pe m ai multe definiții cu privire la trezorerie. În sens
restrâns, trezoreria reprezintă totalitatea lichidităților întreprinderii. În sens mai larg ea include
soldurile debitoare la bancă și titlurile de plasament care se pot transforma în lichidități.
Metodo logic putem distinge două tipuri de trezorerie: trezoreria reală, care este
definită pornind de la conceptele de fond de rulment net (FRN) și nevoia de fond de rulment (
NFR), concepte care pot fi puse în evidență cu ajutorul bilanțului contabil ținând c ont de
ajustarea financiară fundamentală ” lichiditate – exigibilitate ”.
Trezoreria netă reprezintă diferența dintre activele de trezorerie și creditele de
trezorerie și este egală, conform relației fundamentale de trezorerie, cu diferența dintre FRN

și NFR . Conform Planului Contabil General francez 1982, această noțiune se folosește pe
plan conceptual pentru constituirea diferenței dintre activele cu lichiditatea imediată și
datoriile cu exigibilitatea imediată.
Conform Standardului Internațional IAS 7 , prin trezorerie înțelegem totalitatea
lichidităților și echivalentelor de lichidități de care dispune întreprinderea. Prin lichidități
înțelegem disponibilitățile în numerar și depozitele la vedere. Prin echivalente de lichidități
înțelegem plasamente cu un termen mai mic de trei luni, cu lichiditate mare, ce pot fi
transformate ușor în sume și care nu au oscilații valorice semnificative. În această clasă
includem și ” depozite bancare la termen, certificate de depozit, bunuri de tezaur emise de
guvern, to ate cu scadența până la trei luni ”.
Fluxurile de trezorerie reprezintă totalitatea intrărilor și ieșirilor de numerar și
echivalente de numerar, dintr -o anumită perioadă. Diferența dintre fluxurile pozitive și cele
negative este dată de fluxul de trezorer ie net. Acesta poate avea valori pozitive, dacă intrările
sunt mai mari ca ieșirile, sau valori negative, dacă ieșirile de numerar sunt mai mari. Fluxul de
numerar pozitiv ne indică faptul că disponibilitățile pot fi utilizate pentru plățile imediate, iar
cel negativ ne arată o micșorare a numerarului din cadrul întreprinderii.
Numerarul din casieria unității patrimoniale se prezintă în lei și/sau devize și
reprezintă banii lichizi din cadrul întreprinderii, cu ajutorul cărora se fac anumite plăți cu
persoa ne juridice sau fizice, la care se adaugă lichiditățile realizate în urma încasărilor
efectuate de către societate. Toate operațiile ce includ numerar se trec în registrul de casă,
rezultând astfel o imagine de ansamblu a încasărilor, plăților si a soldulu i final de casă de la
finalul zilei.
Disponibilul din conturile la bănci sau din conturile altor instituții financiare, pot
apărea în lei și/sau devize și reprezintă banii scriptici cu ajutorul cărora se fac plăți prin
viramentele bancare. Disponibilul di n contul bancar poate lua forma unui depozit la termen,
având o dobândă specifică numită dobândă la termen. Depozitele la termen pot fi utilizate
doar dacă se renunță la dobânda lor specifică în beneficiul celei la vedere.
Carnetele de cecuri cu limită de sumă apar sub forma unor documente de valoare, ce
sunt utilizate pentru plata anumitor prestări de servicii sau cumpărări de materiale. Dacă
titularul contului dorește, poate să alimenteze aceste documente printr -o cerere făcută către
bancă, astfel transfe rându -se banii din contul curent în unul separat și eliberându -se un carnet
de cecuri aferent sumei cerute.
Acreditivele pot fi, de asemenea, în lei sau valute și reprezintă numerarul aflat într -un
cont diferit deschis la dispoziția unui furnizor, din care se plătesc doar prestările de servicii
sau livrarea de bunuri efectuate de către acesta.
Avansurile de trezorerie reprezintă posibilitatea titularului contului de a împuternicii
anumite persoane să folosească mijloacele bănești din contul respectiv pentru efectuarea de
plăți în interesul unității patrimoniale.

Valorile de încasat sub forma cecurilor și efectelor comerciale sunt valori financiare ce
se includ în clasa lichidităților deoarece pot fi transformate în lichidități într -un timp foarte
scurt.
Titlurile de plasament și provizioane pentru depreciere pot fi cumpărate de pe piața
financiară pentru realizarea unui beneficiu pe termen scurt sau pentru asigurarea unor
lichidități disponibile provizoriu. Acestea includ obligațiuni sau acțiuni cumpărate de

întreprindere, obligațiuni sau acțiuni emise și răscumpărate de întreprindere, alte instrumente
de trezorerie.
Acțiunile reprezintă documente justificative prin care se demonstrează că titularul
acestora a participat la realizarea capitalului social al întreprinderii. Pe baza acestui document
titularul are dreptul de a primi dividende, o parte din profitul net realizat.Acțiunile pot fi
ordinare, la purtător, cu dividend fix sau variabil.
Obligațiunile dau dreptul de creanță posesorului asupra firmei emi tente. Posesorul
împrumută întreprinderea achiziționând titluri de valoarea, astfel având dreptul de a încasa
periodic o dobânda fixă.

Relația trezorerie -instrumente financiare :
Instrumentele financiare sunt acele contracte care generează un activ financ iar pentru
o întreprindere și un instrument de capital pentru cealaltă întreprindere. Activul financiar este
reprezentat de numerar, de un drept de a încasa bani dau de un drept de a face schimb de
instrumente financiare cu o altă firmă. Datoriile financi are reprezintă obligația de a acorda
numerar unei alte firmei sau de a face schimb de instrumente financiare cu o altă firmă.
a) Contabilitatea acțiunilor:
În această categorie intră atât acțiunile cotate la bursă cât și cele necotate. Înregistrarea
în con tabilitate se realizează cu ajutorul contului 503 ”Acțiuni”, acesta fiind un cont de activ
care se debitează cu prețul de achiziție al acțiunilor și se creditează cu prețul acțiunilor cedate.
Soldul final este unul debitor, semnificând valoarea acțiunilor cumpărate și rămase în
societate
b) Contabilitatea acțiunilor proprii:
Acțiunile proprii sunt acele acțiuni pe care firma le vinde la un moment dat cu scopul
de a le recumpăra pentru a le distribui salariaților sau pentru a le vinde din nou unor terțe
perso ane. Contul 502 ”Acțiuni proprii” este cel care înregistrează în contabilitate acțiunile,
acesta debitându -se cu valoarea acțiunilor răscumpărate și se creditează cu valoarea acțiunilor
răscumpărate și distribuite salariaților sau altor terțe persoane. So ldul final este unul debitor
care semnifică valoarea acțiunilor existente în stoc.
c) Contabilitatea obligațiunilor:
Obligațiunile sunt acele titluri de valoare care atestă deținătorului dreptul asupra
societății respective. Contul 506 ”Obligațiuni” este cont ul de activ care înregistrează în
contabilitate obligațiunile debitându -se cu ajutorul valorii de cumpărare a obligațiunilor și se
creditează prin intermediul prețului obligațiunilor vândute. Soldul final este unul debitor
reflectând valoare acelor obligaț iuni din societate.
d) Cantabilitatea obligațiunilor emise și răscumpărate
Aceste obligațiuni sunt titluri de valoare emise de societate pentru a primi anumite
împrumuturi de la terțe persoane. Ele se contabilizează cu ajutorul contului 505” Obligațiuni
emise și răscumpărate”. Soldul final este debitor și arată valoarea obligațiunilor neanulate.

e) Contabilitatea dobânzilor aferente disponibilităților bănești și creditelor bancare pe
termen scurt:
Acestea sunt venituri financiare ce se înregistrează cu ajutor ul contului 5187” Dobânzi
de încasat” acesta fiind un cont de activ ce se debitează cu valoarea dobânzii de încasat și se
creditează cu valoarea dobânzii încasată. Soldul final arată dobânda ce urmează a fi încasată.
f) Contabilitatea acreditivelor și a av ansurilor de trezorerie:
Un acreditiv este acea formă de decontare a unei datorii cerută de furnizor pentru a
avea siguranța că își poate încasa datoria de la client pentru bunurile livrate, serviciile prestate
sau lucrările executate. Această operațiune de plată se face la bancă, prin transferul banilor
din contul disponibil al clientului în cel al furnizorului. Înregistrarea în contabilitate se face
pe baza contului 541”Acreditive”.
Avansurile de trezorerie sunt utilizate de către angajați pentru a cu mpăra diverse
materiale, pentru cheltuielile de protocol, de transport, deplasări sau publicitate. Se
înregistrează în contabilitate prin intermediul 542”Avansuri de trezorerie”.
g) Contabilitatea viramentelor interne:
Viramentele interne reprezintă transfe ruri de bani între conturile aceleași societăți,
deschise la bănci diferite sau între conturile societății și propria casierie. Înregistrarea în
contabilitate se face cu ajutorul contului 581”Viramente interne”, fiind un cont de activ ce se
debitează cu v aloarea transferului de bani dintr -un cont în altul și se creditează cu valoarea
intrată dintr -un cont în altul. Acest cont nu prezintă sold la finalul exercițiului financiar.
h) ”Contabilitatea deprecierii investițiilor financiare pe termen scurt”:
Depreci erea investițiilor financiare apare în situația în care valoarea de intrare a
acestora este superioară valorii de piață, situație în care fie se constituie provizioane pentru
cheltuieli, fie se ajustează valoarea acestora. Înregistrarea provizioanelor pen tru depreciere se
va înregistra în contabilitate prin intermediul conturilor din clasa 59” Provizioane pentru
deprecierea conturilor de trezorerie .
i) Contabilitatea valorilor de încasat:
În această categorie intră cecurile ce se vor încasa în viitor, efecte le comerciale ce se
vor încasa sau cele date spre decontare. Înregistrarea în contabilitate se face cu ajutorul
contului 511” Valori de încasat” care se debitează cu sumele ce urmează a fi încasate și se
creditează cu sumele deja încasate. Soldul final va reflecta valoarea cecurilor ce nu au fost
încasate la momentul respectiv.
Tot aici intră și efectele de încasat, care se înregistrează prin intermediul contului
5113” Efecte de încasat”, ce se debitează cu sumele ce urmează a fi încasate și se creditează
cu încasarea efectivă a sumelor respective. Soldul final va reflecta sumele neîncasate.
Efectele remise și scontate se contabilizează cu ajutorul contului 5114” Efecte remise
spre scontare” care se va debita cu sumele efectelor depuse la bănci spre decon tare și se va
credita cu valorile încasate efectiv. Soldul final va reflecta sumele depuse și neîncasate la
momentul respectiv.
Gestionarea trezoreriei poate implica atât un excedent de numerar cât și un deficit. În
cazul excedentului de trezorerie avem po sibilitatea realizării de plasamente temporare, cu

ajutorul cărora putem păstra lichiditățile, în caz de inflație, sau putem obține venituri
suplimentare prin dobânzi. În cazul deficitului de trezorerie putem face apel la creditele pe
termen scurt, acestea având rolul de a modera fluctuațiile activelor circulante. Creditele pe
termen scurt sunt de două feluri: cele obținute în urma creanțelor comerciale și cele de
trezorerie. Cele din prima categorie apar în urma decontărilor dintre terțe persoane juridice.
Acestea sunt purtătoare de dobândă, iar durata maximă pentru care se acordă este de 90 de
zile. Cele din a doua categorie au rolul de a asigura o trezorerie echilibrată.
Trezoreria include și o categorie generală de valori unde putem regăsi timbrele fisca le,
poștale, bilete de tratament și odihnă, bilete de călătorie, tichete de masă, etc, acestea fiind
achiziționate de întreprindere de la furnizori autorizați.
Funcția economică a conturilor de trezorerie constă în oferirea de informații cu privire
la pre zența și mișcările numerarului din cadrul întreprinderii. Funcția contabilă a conturilor de
trezorerie este de activ, acestea debitându -se cu intrările de lichidități sau echivalente de
lichidități și creditându -se cu ieșirile de lichidități sau echivalent e de lichidități. Soldul final
este debitor și prezintă lichiditățile sau echivalentele de lichidități existente în casieria unității
la un moment dat. Informațiile obținute din tranzacțiile ce implică elemente de trezorerie sunt
trecute la finalul perioad ei financiare in balanța de verificare.
Deși majoritatea conturilor de trezorerie au funcția contabilă de activ, există și conturi
cu funcția de pasiv cum sunt creditele în descoperire de cont ( bankoverdraft, engl. ); dacă
acestea se rambursează într -o perioadă mai mică de trei luni pot fi considerate ca fiind parte
componentă a tre zoreriei.

CAPITOLUL III: Arhitectura situației fluxurilor de trezorerie și metode de
întocmire conform IAS 7” Situația fluxurilor de trezorerie”

3.1Structura situației fluxurilor de trezorerie
Tabloul fluxurilor a fost utilizat pentru prima dată in anul 1863 de către marile
companii de telefoane și construcții de căi ferate nord americane în prezentarea situațiilor
financiare (Ristea, 2007). De atunci situația fluxurilor s -a dezvoltat, cunoscând diverse forme
și modele, cele mai utilizate fiind cele în care se prezintă fluxurile de trezorerie, utilizările și
resursele unității patrimoniale respective. Acest tablou reflectă echilibrul financiar al
întreprinderii, acesta putând fi menținut doar în condițiile în care întreprinderea are
capacitatea să își finanțeze dezvoltarea în așa fel încât să nu își deprecieze trezoreria. Prin
intermediul tabloului fluxurilor analiștii financiari pot afla diverse informații despr e:
răscumpărarea acțiunilor, rambursarea datoriilor, majorarea capitalului social, majorarea
îndatorării. De asemenea se pot afla informații despre ce fel de activitate generează deficitul
sau excedentul de trezorerie, ce sumă au resursele de trezorerie d istribuite pentru investiții,
dacă unitatea poate să genereze flux net suficient pentru plata de dividende.
Tabloul fluxurilor de trezorerie reprezintă aceea situație financiară prin care ni se oferă
informații despre fluxurile de lichidități dintr -o între prindere. Această situație este compusă
pornind de la două concepte: fluxuri de trezorerie și trezorerie. Fluxurile de trezorerie
reprezintă totalitatea intrărilor și ieșirilor de numerar sau echivalente de numerar dintr -o
anumită perioadă de timp. Trezore ria reprezintă numerarul și echivalentele de numerar din
cadrul întreprinderii. Prin numerar înțelegem disponibilitățile si depozitele la vedere iar prin
echivalente de numerar înțelegem plasamentele pe termen scurt cu lichiditate mare.
Situația fluxurilor de trezorerie ne oferă informații atât despre intrările cât și ieșirile de
numerar dintr -o anumită perioadă, clasificate în trei categorii: exploatare, investiții și
finanțare, în funcție de activitatea care le -a generat.
Norma IAS 7 prevede că f luxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare
apar ca urmare a existenței activităților ce determină venituri pentru întreprindere și cuprind
încasările și plățile operațiilor curente ce participă la constituirea rezultatului din exploatare.
Rezultat ul obținut în urma calculului fluxurilor din exploatare este foarte important pentru a
stabili dacă întreprinderea va putea în viitor să își plătească dividende, să își plătească
datoriile fără a face apel la surse externe. Printre elementele componente al e acestei activități
regăsim încasări din comercializarea bunurilor, produse sau prestări de servicii, comisioane,
chirii sau onorarii, plata consumațiilor de la terți ( apa, energie, servic ii, etc.) , plăți către
salariați, plăți privind impozitul aferent profitului și alte taxe. Un flux cu o valoare negativă
înseamnă că întreprinderea nu are suficiente resurse pentru a acoperii plățile din perioada
curentă, încasările obținute fiind insuficiente.
Fluxurile de trezorerie rezultate în urma activității de investiții reliefează plățile
făcute pentru cumpărarea de active care să producă, la rândul lor, venituri pentru unitatea
economică. Informațiile ce rezultă din analiza acestor fluxuri ne arată dacă investițiile
efectuate vor genera beneficii în viitor. U n flux pozitiv ne arată că firma nu are lichiditățile
necesare pentru perioada curentă sau ne semnalează o reorganizare a capacității productive. În
această categorie de fluxuri se includ înc asări și plăți după cum urmează : încasări din
restituirea împrumu turilor acordate, credite acordate altor societăți, încasări din vânzarea
titlurilor de plasament sau a celor de participare, încasări rezultate din restituirea avansurilor

de trezorerie, încasări din vânzarea imobilizărilor necorporale sau corporale, plăț i din
cumpărarea imobilizărilor necorporale sau corporal, plăți pentru cumpărarea titlurilor de
plasament sau de participare, plăți din urma construcțiilor generate în regie proprie.
Conform normei IAS 7, activitatea de investiții include și fluxuri de tre zorerie globale
generate de achiziția sau cedarea unei filiale sau a unei unități de afaceri. În acest sens
companiile trebuie să prezinte următoarele informații: suma totală cuvenită achiziției sau
vânzării, ponderea din sumă primită în numerar, valoarea lichidităților și a echivalentelor de
lichidități din filială și suma activelor și datoriilor filialelor.
Fluxurile determinate în urma activității de finanțare cuprind urmările monetare ale
tranzacțiilor ce produc transformări atât în structura cât și mă rimea capitalurilor proprii. Un
flux net pozitiv ce arată că întreprinderea a apelat la fonduri pentru a -și acoperi deficitul de
trezorerie sau pentru a sprijini o investire. În această categorie se includ încasări din
emisiunea de acțiuni sau obligațiuni și plăți efectuate pentru răscumpărarea propriilor acțiuni.
Cu toate că fluxurile trebuie prezentate în mărime brută, norma IAS 7 admite două
excepții, astfel acestea pot fi prezentate și în formă netă. Aceste excepții se referă la plăți și
încasări din c ontul clientului, fluxurile fiind generate de activitățile clientului și plăți și
încasări referitoare la elemente cu ritm de rotație rapid și scadență scurtă. Cât despre
instituțiile financiare, este necesară prezentarea fluxurilor în mărime netă, aici fi ind vorba
despre încasări și plăți legate de depozite cu scadență determinată sau despre împrumuturi
acordate în favoarea clienților.
Există mai multe opinii cu privire la incidența taxei pe valoare adăugată, unii fiind de
părere că includerea taxei pe va loare adăugată în tabloul fluxurilor va crea o nepotrivire între
contul de profit și pierde și tabloul fluxurilor, ambele ajutând la estimarea performanței
întreprinderii, deoarece în contul de profit și pierdere se prezintă venituri și cheltuieli fără
TVA . Alții sunt de părere că eliminarea TVA -ului va conduce la prezentarea unor fluxuri
diferite față de cele oferite de întreprindere. Cu privirea la această problema norma IAS 7 nu
prevede ce metoda ar trebui să se aplice, motiv pentru care ambele sunt val ide. În cazul în
care se alege să se includă TVA -ul în tabloul fluxurilor, vor trebuie clasificate încasările și
plățile. Astfel taxa pe valoarea adăugată plătită se va încadra în fluxurile generate de
activitatea de exploatare. Dacă întreprinderea alege să aplice metoda directă fluxurile de
numerar vor fi prezentate la valoarea ce include și TVA -ul iar cea plătită va fi inclusă în
operațiunile ce corespund activității de exploatare. În cazul aplicării metodei indirecte plățile
și încasările legate de deco ntarea TVA -unui vor intra în calculul fluxului net.
Pe lângă aceste fluxuri generate de activitatea de exploatare, finanțare sau investiții
mai există și cazul fluxurilor privind dobânzile încasate sau plătite, dividende încasate sau
plătite și impozitul p e profit. Dobânzile încasate și dividendele primite aparțin categoriei
operațiilor din exploatare, deoarece acestea intră în calculul rezultatului net. Acestea ar putea
intra și în categoria operațiilor din activitatea de investiții, deoarece pot fi consid erate
remunerarea unor investiții. Dividendele plătite aparțin activității de finanțare, ele fiind costuri
ale finanțării, dar pot aparține și activității de exploatare pentru că informațiile oferite ajută
investitorii să evalueze posibilitatea întreprind erii de a acoperi cheltuielile finanțării.
Categoria fluxurilor generate de activitatea de exploatare includ și fluxurile legate de
impozit, doar dacă ele nu pot fi incluse în operațiile de finanțare sau investiții. Pentru a
permite comparabilitatea între anumite întreprinderi, norma IAS 7 cere ca aceste fluxuri să fie
întocmite separat și să se mențină aceeași politică de raportare de la o perioada financiară la
alta.

3.2 Structura ilustrativă a situației fluxurilor de trezorerie

În contabilitatea americană tabloul de numerar este reglementat de norma FAS 95
” Statement of Cash Flows ”, iar corespondenta ei internațională este no rma IAS 7, în formă
revizuită. IAS 7 are ca rol procurarea de informații necesare utilizatorilor de situații
financi are, prognoza viitoarelor fluxuri sau evaluarea numitor decizii luate de conducerea
întreprinderii. Utilizat alături de restul situațiilor financiare, tabloul de numerar arată
schimbările suferite de activul net al întreprinderii, permite utilizatorilor să evalueze și să
compare valorile fluxului cu cele ale altor întreprinderi sau sugerează legătura dintre fluxuri și
rezultatul net al întreprinderii.
Principalul obiectiv al tabloului de finanțare este de a arăta evoluția structurii
financiare a unități i. Nu se ține cont de mărimea sau tipul întreprinderii atunci când se
întocmește tabloul de numerar.
Funcția de exploatare reflectă tranzacțiile pe care le întreprinde firma în cadrul
activității sale. În această situație trezoreria se poate calcula porn ind de la rezultatul net sau de
la excedentul brut din exploatare. Funcția de investiție reflectă reținerea investițiilor sau
dezinvestițiilor după deducerea subvențiilor. Funcția de finanțare reflectă variația datoriilor, a
capitalurilor, a avansurilor pr imite de la terțe persoane sau a dividendelor plătite. Alegerea
modelului folosit se face în funcție de predominanța trezoreriei.
Norma IAS 7 nu prevede prezentarea fluxurilor într -un format anume, această
structură fiind una orientativă.
Întocmirea tabl oului de numerar nu se face oricum, ci trebuie să se țină cont de
anumite reguli, după cum urmează. În cazul fluxurilor rezultate din tranzacții realizate în
valută se va realiza conversia la data în care s -a realizat respectiva tranzacție, fluxurile
rezul tate din activități extraordinare vor fi asociate operațiunilor din investiții sau finanțare,
fluxurile rezultate din dobânzi și dividende vor fi prezentate separat, la fel și cele rezultate din
impozitul pe profit. În cazul în care există fluxuri în mone dă străină acestea vor fi convertite
la cursul zilei în care s -a realizat încasarea sau plata respectivă. Cât despre numerarul și
echivalentele de numerar de la finele exercițiului financiar, acestea se vor con verti la cursul de
închidere. Câștigurile sau pierderile rezultate în urma variației cursului monetar nu reprezintă
fluxuri monetare, dar se vor prezenta în tablou pentru a putea realiza o comparație între
numerarul de la începutul anului și cel de la sfârșit. Prezentarea se realizează separat pe tip uri
de activități.

3.3 Interpretarea tabloului fluxurilor de trezorerie
Tabloul de numerar conține informații ce reflectă puterea firmei de a genera fluxuri
de trezorerie din activitatea pe care o desfășoară, permițând astfel evaluarea performanței
întreprinderii. Informațiile din tabloul fluxurilor alături de cele din celel alte situații financiare
ajută la stabilirea unor rate necesare determinării solvabilității și flexibilității financiare a
întreprinderii. Prima categorie de rate ajută la determinarea solvabilității și riscului de
faliment, a doua ajută la aprecierea capa cității întreprinderii de a face față angajamentelor iar
a treia reflectă puterea unității de a -și finanța propria dezvoltare.

Dacă diferența dintre trezoreria de exploatare și cea din operațiunile de investire este
pozitivă, atunci întreprinderea nu treb uie să apeleze la surse străine pe ntru a -și finanța
dezvoltarea. Dacă această diferență este zero, atunci întreprinderea poate să își finanțeze
propriile investiții. Dacă diferența este, însă, negativă întreprinderea va trebui să apeleze la
majorarea capit alului sau la dezinvestiri.
Analiza cash -flow-ului oferă atât întreprinderii cât și utilizatorilor de situații financiare
oportunitatea de a vedea dacă compania are posibilitatea să -și plătească datoriile, fiind în
același timp și un mod de previzionare a trezoreriei. În activitatea de exploatare metoda
utilizată pentru determinarea cash -flow-ului trebuie sa reliefeze efectele operațiilor contabile
care au determinat profitul sau pierderea perioadei și modul în care acestea au modificat
fondul de rulment. Î n activitatea de finanțare , fluxul de numerar va reflecta variațiile
datoriilor și a capitalului propriu. În activitatea de investiții fluxurile trebuie să arate
încasările și plățile realizate pentru achiziția sau vânzarea de mijloace fixe.
Dacă fluxul rezultat din activitatea de exploatare are o valoare pozitivă, atunci reflectă
performanțele operative ale întreprinderii. Dacă fluxul din activitatea de finanțare este pozitiv
atunci întreprinderea se folosește de surse externe pentru a -și completa rezult atele din
activitatea de exploatare. Un flux cu valoare mai mică decât zero sugerează că s -au realizat
anumite plăți pentru diminuarea capitalului social, plata împrumuturilor, a dobânzilor, etc. Un
flux de investiții pozitiv arată că întreprinderea intenț ionează să își restructureze afacerea sau
că are credite comerciale mari. Un flux investițional negativ arată că firma realizează
investiții. Suma celor trei tipuri de flux trebuie să fie pozitivă, redând derularea normală a
circuitului economic, un echili bru financiar bun și capacitatea întreprinderii de a -și plăti
datoriile.

3.4 Metode de întocmire a situației fluxurilor de trezorerie
Situația cash -flow-ului poate fi întocmită prin intermediul a două metode, directă și
indirectă. Prima metodă poate fi ap licată fluxurilor ce rezultă din toate tipurile de activități, pe
când cea indirectă se aplică doar fluxurilor din activitatea de exploatare.
Metoda directă prevede că fluxurile de numerar trebuie prezentate în mărime brută,
nefiind posibilă ponderarea înc asărilor cu plățile. Totuși norma IAS 7 prevede că anumite
încasări și plăți pot fi prezentate în măsură netă, după cum urmează: încasări și plăți în
numerar pentru acele elemente cu sumă mare și scadență rapidă cum ar fi returnarea
cumpărărilor de inve stiții sau împrumuturilor cu scadență sub trei luni. De asemenea pot fi
prezentate în mărime netă și încasări și plăți în numele clientului, în cazul în care acele fluxuri
reflectă activitatea clientului, cum ar fi încasări și plăți din chirii încasate în numele
deținătorilor de imobile. Culegerea informațiilor legate de fluxuri, în cazul metodei directe, se
poate face prin intermediul logicii directe sau a celei reziduale. Logica directă presupune
culegerea informațiilor direct din sistemul contabil, iar logica reziduală presupune ajustarea
veniturilor și cheltuielilor cu elemente ce nu au legătură cu fluxul determinant, elemente fără
impact asupra trezoreriei sau diversitatea activelor și datoriilor. Întrucât metoda directă
permite producerea de informați i utile pentru estimarea viitoarelor fluxuri de numerar, norma
IAS 7 recomandă realizarea situației fluxurilor prin această metodă. Deși această metodă este
recomandată, sunt relativ puține firme care o și aplică, deoarece trebuie determinat fiecare
flux p rodus de activitatea de exploatare.

Metoda indirectă se aplică fluxurilor din activitatea de exploatare, informațiile
necesare fiind obținute prin calcule externe, prin intermediul bilanțului și a contului de profit
și pierdere. În cadrul acestei metode se utilizează calculul fluxului net, nefiind cunoscute
informațiile despre încasările de la clienți, plata furnizorilor sau plata salariilor.
Fluxul rezultat în urma metodei indirecte se determină prin ajustarea rezultatului
înaintea impozitării cu venitu ri și cheltuieli care nu afectează trezoreria, cu diversitatea
datoriilor și activelor de exploatare, cu venituri și cheltuieli, altele decât cele de exploatare.
Metoda indirectă nu ia în calcul și fluxurile legate de dividende, dobânzi sau impozit pe prof it.
Aceste fluxuri vor fi prezentate distinct, conform metodei directe în valoare brută.
Toate întreprinderile care țin contabilitatea conform normelor internaționale sunt
obligate s ă întocmească situația fluxurilor de numerar. De asemenea nu se ține cont de tipul
activității desfășurate de întreprindere sau de faptul că numerarul este un rezultat al activității
sau nu. Întreprinderea are posibilitatea să aleagă modelul pe care urmează să îl aplice, ținând
cont de structură, obiective, concepte. Situația fluxurilor se întocmește la sfârșitul exercițiului
financiar sau în cazul în care firma este lichidată sau fuzionează cu o altă întreprindere.
Situa ția fluxurilor oferă numeroase informații economice și financiare pentru
utilizatorii informațiilor contabile. Utilizat alături de celelalte situații financiare, situația
fluxurilor are un impact mai mare, satisfăcând nevoile utilizatorilor. Situația fluxurilor poate
fi întocmită și în alte momente, nu doar la finalul exercițiului financiar, având scopur i diverse
după cum urmează: cercetarea dosarelor de credit, evaluarea valorii de piață a unei afaceri,
etc.
Situația fluxurilo r asigur ă comparabilitatea dintre diferite unități patrimoniale.
Întreprinderile aplică metode diferite în elaborarea rezultatulu i de exploatare, iar situația
fluxurilor ne permite să observăm și să comparăm aceste rezultate. Situația fluxurilor nu
cuprinde cheltuieli și venituri care nu generează fluxuri de numerar, precum venituri din
subvenții, cheltuieli cu amortizarea sau veni turi și cheltuieli din provizioane. .
Tabloul fluxurilor ajută la rea lizarea unei analize economico -financiare, prin
intermediul informațiilor pe care le oferă. Astfel utilizatorii pot cunoaște informații despre
activele nete ale întreprinderii, structura financiară, relația profitabilitate – fluxuri bănești.
Activul net este important fie pentru evaluatori, deoarece acesta poate deveni o valoare
patrimonială ce arată valoarea acțiunilor, fie pentru creditori, pentru ei reprezentând o marjă
de siguranță cu privire la returnarea creditelor. Activul net se determină prin intermediul a
două metode: directă, ca sumă de capitaluri proprii, sau prin metoda indirectă, ca diferență
între total active și total datorii. Structura financiară reprezintă raportul dintre sursele de
finanțare de care dispune întreprinderea, și este luată în considerare de analiști. Situația
fluxurilor reflectă cel mai bine elementele componente ale structurii financiare, deoarece
prezintă încasările și plățile provenite de la creditori și a cționari. Relația profitabilitate – fluxuri
bănești poate fi analizată prin modul în care încasările perioadei au fost influențate de
modificarea prețurilor.
Situația fluxurilor de trezorerie este prezentat ă separat, pe tipuri de activități, astfel:
activitatea din exploatare, investiții și finanțare. Segregarea acestora oferă explicații
suplimentare pentru soldul final al anumitor elemente bilanțiere, este evidențiat numerarul și
echivalentul de numerar, p oate fi analizat echilibrul financiar de la sfârșitul unei anumite
perioade.
Raportarea fluxurilor din activitatea de exploatare se poate face prin intermediul a
două metode: directă sau indirectă. Metoda directă reflectă principalele clase de plăți și

încasări, iar cea indirectă ajustează profitul net cu efectele tranzacțiilor fără natură monetară.
Norma IAS 7 încurajează întreprinderi să aplice metoda directă, deoarece oferă informații
evaluarea fluxurilor viitoare.
Norma IAS 7 prevede că metoda direct ă se poate aplica contabilității de trezorerie,
fluxurile obținându -se din tranzacțiile contabile sau se poate aplica contabilității de
angajamente, fluxurile obținându -se din contul de profit și pierdere, prin evidențierea sau
ajustarea cheltuielilor și veni turilor de exploatare. Metoda indirect ă presupune evidențierea
profitului net și ajustarea acestuia cu venituri și cheltuieli din activitatea de investiții sau
finanțare, cheltuieli și venituri calculate sau variația datoriilor și creanțelor din exploatare , sau
a stocurilor.
Întreprinderile trebuie s ă raporteze încasările și plățile în mărime brută, pentru a vedea
politicile întreprinderii în materie de investiții și finanțare. Fluxuri de trezorerie în valut ă:
fluxurile rezultate în urma tranzacțiilor în v alută, vor fi înregistrate în moneda utilizată de
întreprindere, prin aplicarea cursului de schimb valutar. O întreprindere poate avea fluxuri în
valut ă dacă are în desfășurare tranzacții cu parteneri externi, sau dacă are sucursale în afara
țării.
O între prindere poate achiziționa sau vinde bunuri, servicii sau active sau poate încasa
sau plăti datorii. Elementele monetare ce rezultă în urma tranzacțiilor sunt înregistrate prin
aplicarea cursului de schimb din data realizării tranzacției. Dacă la sfârșitul exercițiului
financiar datoriile și creanțele nu s -au decontat, se înregistrează chelt uieli și venituri din
diferențe de curs valutar. Dacă firma are o sucursală în afara țării, norma IAS 21 ” Efectele
variațiilor cursurilor de schimb valutar” prevede două metode pentru conversia situațiilor
financiare: metoda cursului de închidere și meto da temporală.
Tabloul fluxurilor de trezorerie are anumite limite cu privire la rolul trezorerie, la
conținutul operațiilor din activitatea de exploatare și la modul în care se calculează fluxurile
ce rezultă din acest tip de activitate, la evaluarea per formanțelor sau la atenția acordată
evoluției situațiilor financiare ale întreprinderii. În ceea ce privește funcția de exploatare,
există modele care nu o definesc în mod clar, de aceea apare limita că în fluxurile de
exploatare sunt încadrate și acele ch eltuieli financiare a căror mărime sau evoluție nu aparțin
de politica financiară a unității. O altă limită a fluxurilor este cea cu privire la includerea
dobânzilor și a dividendelor în fluxurile ce rezultă din operațiile de finanțare. Norma IAS 7
prevede că dobânzile și dividendele plătite se pot încadra în fluxurile de exploatare sau în
cele de finanțare. Deoarece fluxurile de trezorerie sunt volatile, ele pot i considerate un
indicator al performanței întreprinderii doar pe perioade lungi de timp.
Fluxurile de trezorerie se prezintă, de obicei, în mărime brută dar norma IAS 7
prevede că acele încasări sau plăți în contul clienților, sau cele ce se referă la elementele cu
ritm rapid de rotație pot fi prezentate și în mărime netă.

CAPITOLUL IV: Studiu de caz privind întocmirea, publicarea și
audierea situației fluxurilor de trezorerie
Pentru a întocmi situația fluxurilor de numerar ne vom folosi de informațiile existente in
situațiile financiare ale întreprinderii și anume: bilanț, cont de profi t și pierdere, balanța de la
finalul exercițiului financiar. Conform normei IAS 7 situația fluxurilor de numerar se
întocmește clasificând fluxurile în funcție de activitatea din care provin astfel: activitatea de
exploatare, activitatea de investiții și c ea de finanțare.
1. Fluxuri din activitatea de exploatare:

Norma contabilă recomandă aplicarea metodei directe în întocmirea situației fluxurilor
din activitatea de exploatare pentru că ajută investitorii să obțină mai multe informații cu
privire la estimarea viitoarelor fluxuri generate.
• Încasări provenite de la clienți = Venituri din vânzări – ∆ Clienți
= 327.766 – (598.499.686 – 951.433.861 ) = 353.261.941
• Plăți către furnizori de bunuri și servicii = Achiziții – ∆ Furnizori = 25.305.176 –
(568.16 7.900 – 613.895.942) = 25.305.176 + 45.728.042 = ( 71.033.218 )
Achiziții = Achiziții stocuri + Achiziții servicii = 8.594.054 +16.711.122 = 25.305.176
Achiziții stocuri = Cheltuieli privind stocurile vândute sau consumate +SF stocuri
achiziționate – SI stocuri achiziționate = 6.908.868 + 333.621 – 34.328.954 +35.680.519=
8.594.054
SI stocuri achiziționate = SI stocuri – SI produse finite = 35.680.519
SF stocuri achiziționate = SF stocuri – SI produse finite = 34.328.954
• Plăți privind salariile = Che ltuieli privind salariile – ∆ Datorii salariale
= 134.125.901 – 0 = (134.125.901)
• Încasări din chirii = Venituri din chirii + Venituri în avans
= 0 + (496.129.731 – 585.837.605 ) = ( 89.707.874 )
• Dobânzi încasate = Venituri din dobânzi – ∆ Creanțe imo bilizate/ dobânzi de încasat
= 10.015.772 – (443.358 – 2.156.871 ) = 11.729.285
• Dobânzi plătite = Cheltuieli privind dobânzile – ∆ credite bancare pe termen lung/
dobânzi de plată
= 28.483.676 – (6.600.000 – 13.200.000 ) = ( 35.083.676 )

• Dividende plătit e = Rezultatul exercițiului N -1 – Capitalizări = 357.616.487 –
170.128.997 = (187.487.490 )
Capitalizări = Rezerve N – Rezerve N -1 = 666.528.859 – 496.399.862 = 170.128.997
• Impozitul pe profit plătit = Cheltuieli cu impozitul pe profit – ∆ Impozit pe pr ofit de
plată
= 74.030.076 – 0 = ( 74.030.076 )
= FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
(I)= 353.261.941 – 71.033.218 – 134.125.901 – 89.707.874 + 11.729.285 – 35.083.676 –
187.487.490 – 74.030.076 = ( 226.477.009 )

Deși se recomandă să se aplice prima metodă, majoritatea unităților economice o aplică pe
cea indirectă pe motiv că are o concordanță cu contabilitatea de angajamente iar caracterul ei
este mai subtil, astfel se pot ”disimula” anumite informații.
• Rezultatul înaint ea impozitării = 429.822.537
• Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor fără impact asupra trezoreriei :
Cheltuieli cu amortizări și provizioane = 0
Venituri din reluarea de provizioane = 47.257.008
• Eliminarea cheltuielilor și a veniturilor fără legătură cu activitatea de exploatare:
Venituri din vânzarea activelor imobilizate = 48.804.489
Cheltuieli privind activele imobilizate cedate = 0

Venituri din dobânzi = (10.015.772 )
Cheltuieli privind dobânzile = 28.483.676
• Rezultatul înaintea variației necesarului de fond de rulment = 448.290.441
– ∆ Stocuri = 34.328.954 – 35.680.519 = ( 1.351.565 )
– ∆ Creanțe de exploatare inclusiv TVA = 598.499.686 – 951.433.861 = ( 352.934.175 )
+ ∆ Datorii de exploatare inclusiv TVA = 568.167.900 – 613.895.942= ( 45.728.042 )
+ ∆ Venituri în avans = 496.129.731 – 585.837.605 = ( 89.707.874 )
+ ∆ Cheltuieli în avans = 6.477.758 – 2.713.092 = 3.764.666
• Dobânzi încasate = Venituri din dobânzi – ∆ Creanțe imobilizate/ dobânzi de încasat
= 10.015.772 – (443.358 – 2.156.871 ) = 11.729 .285
• Dobânzi plătite = Cheltuieli privind dobânzile – ∆ credite bancare pe termen lung/
dobânzi de plată
= 28.483.676 – (6.600.000 – 13.200.000 ) = ( 35.083.676 )
• Dividende plătite = Rezultatul exercițiului N -1 – Capitalizări = 357.616.487 –
170.128.997 = (187.487.490 )
Capitalizări = Rezerve N – Rezerve N -1 = 666.528.859 – 496.399.862 = 170.128.997
• Impozitul pe profit plătit = Cheltuieli cu impozitul pe profit – ∆ Impozit pe profit de
plată
= 74.030.076 – 0 = ( 74.030.076 )

= FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE ACTIVITATEA DE
EXPLOATARE (I) = 448.290.441 – 1.351.565 – 352.934.175 – 45.728.042 – 89.707.874 +
3.764.666 + 11.729.285 – 35.083.676 – 187.487.490 – 74.030.076 = ( 226.477.009 )

2. Fluxuri din activitatea de investiții :

După realizarea fluxului din activitatea de exploatare urmează calculul celui din
activitatea de investiții. Astfel se va analiza în mod particular fiecare cont care are legătură cu
încasarea sau plata de mijloace bănești, cu intenția de a explica variația soldului final, din
punctul de vedere al fluxului de lichiditate. Această activitate pune accent pe imobilizările din
bilanț dar cuprinde și operațiile ce lezează plasamentelepe termen scurt și veniturile din
investiții din structura contului de profit și pierdere.

• Încasări din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale = Venituri din
vânzări – ∆ Debitori diverși= 0 – 0
• Plăți aferente achiziției de imobilizări = Achiziția de imobilizări – ∆ Furnizori de
imobilizări
Achiziția de imob ilizări = Costul istoric al imobilizărilor vândute sau scoase din folosință –
SF imobilizări achiziționate – SI imobilizări achiziționate = 0 + 2.949.701.823 –
3.106.506.159 = – 156.804.336
SF imobilizări achiziționate = 3.294.196 + 1.344.164.778 + 1.481.7 02.135 + 120.540.714 =
2.949.701.823 =
SI imobilizări achiziționate = 7.726.829 + 1.375.759.658 + 1.588.568.501 + 134.451.174 =
3.106.506.159
• Plăți privind împrumuturile acordate filialelor = Încasări + ∆ Creanțe imobilizate = 0

=FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE ACTIVITATEA DE
INVESTIȚII (II ) = ( 156.804.336 )

3. Fluxuri din activitatea de finanțare :

Ultima etapă se referă la realizarea fluxului din activitatea de investiții. Se procedează ca în
exemplele de mai sus cu mențiunea că se va face refe rire la împrumuturile sub un an,
capitaluri proprii și datorii peste un an. Se va ține cont și de dividendele bănești plătite.
• Încasări din aporturi în numerar = SF capitalul social – SI capitalul social
= 690.962.759 – 697.942.091= ( 6.979.332 )
• Încasăr i din credite bancare = 0
• Plăți privind rambursarea de credite bancare = Încasări – ∆ Credite bancare
=0 – (6.600.000 – 13.200.000 )= ( 6.600.000 )

= FLUX NET DE TREZORERIE GENERAT DE ACTIVITATEA DE FINANȚARE
(III) = ( 6.979.332 ) + ( 6.600.000 ) = ( 13.579.332 )

FLUX NET TOTAL (IV) = (I) (II) + (III) = ( 226.477.009 ) + ( 156.804.336 ) +
( 13.579.332 ) = ( 396.860.677 )
Lichidități și echivalente de lichidități la 01.01.N (V) = 716.437.573
Lichidități și echivalente de lichidități l a 31.12.N (VI) = (IV) + (V) = ( 396.860.677 ) +
716.437.573 = 319.576.896

Mai jos este prezentat tabloul fluxurilor de numerar întocmit prin intermediul metodi
directe.

Deoarece Transelectrica utilizează metode indirectă, mai jos am întocmit fluxul de
numerar prin această metodă.

Situația fluxurilor de trezorerie pentru exercițiul încheiat la data de 31.12.N

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare
Încasări din vânzarea de bunuri și prestarea de servicii 353.261.941
Încasări din redevențe,onorarii,comisioane -89.707.874
Plăți către furnizori de bunuri și servicii -71.033.218
Plăți către și în numele salariaților -134.125.901
Dobânzi plătite -35.083.676
Dividende plătite -187.487.490
Dobânzi încasate 11.729.285
Dividende încasate 0
-Impozit pe profit plătit -74.030.076
= +/- Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (1) -226.477.009
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiții
Plăți privind achiziția de imobilizări corporale și necorporale -156.804.336
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale 0
Plăți privind vânzarea de titluri de participare și de plasament 0
Încasări din vânzarea de titluri de participare și de plasament 0
Plăți privind împrumuturi acordate terților 0
Încasări din împrumuturi acordate terților 0
Plăți legate de contracte de tip futures, forward, swap sau contracte de opțiuni 0
Încasări legate de contracte futures, forward, swap sau contracte de opțiuni 0
=+/- Flux net de trezorerie din activitatea de investiții (2) -156.804.336
Flux de trezorerie din activitatea de finanțare
Încasări din emisiune de acțiuni
Încasări din aporturi în numerar -6.979.332
Plăți privind achiziția de acțiuni
Încasări din emisiunea de obligațiuni,credite bancare,ipoteci
Plăți privind rambursarea de împrumuturi diverse -6.600.000
Plăți efectuate în numele unui contract de leasing financiar
= +/- Flux net de trezorerie generat de activitatea de finanțare (3) -13.579.332
FLUX NET TOTAL (4)= (1)+(2)+(3) -396.860.677
LICHIDITĂȚI ȘI ECHIVALENTE DE LICHIDITĂȚI LA 01.01.N (5) 716.437.573
LICHIDITĂȚI ȘI ECHIVALENTE DE LICHIDITĂȚI LA 31.12.N (6)=(5) + (4) 319.576.896

Situația fluxurilor de trezorerie pentru exercițiul încheiat la data de 31.12.N

Fluxuri de trezorerie din activitatea de exploatare
Rezultatul înaintea impozitării 429.822.537
Eliminarea cheltuielilor și veniturilor care nu au impact asupra trezoreriei
Cheltuieli cu amortizarea și provizioane 0
Venituri din provizioane 47.257.008
Eliminarea cheltuielilor și veniturilor care nu sunt legate de activitatea de exploatare
+/- rezultatul cesiunii imobilizărilor 0
+ cheltuieli privind dobânzile 28.483.676
– venituri din dobânzi și participații -10.015.772
Rezultatul înaintea variației necesarului de fond de rulment 448.290.441
– ∆ Stocuri -1.351.565
– ∆ Creanțeexplotatoare inclusiv TVA -352.934.175
+ ∆ Datorii explotatoare inclusiv TVA -45.728.042
+ ∆ Venituri în avans -89.707.874
+ ∆ Cheltuieli în avans 3.764.666
– Dobânzi plătite -35.083.676
– Dividende plătite -187.487.490
Dobânzi încasate 11.729.285
Dividende încasate 0
– Impozit pe profit plătit -74.030.076
= +/- Flux net de trezorerie generat de activitatea de exploatare (1) -226.477.009
Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiții
Plăți privind achiziția de imobilizări corporale și necorporale
Încasări din vânzarea de imobilizări corporale și necorporale -156.804.336
Plăți privind vânzarea de titluri de participare și de plasament 0
Încasări din vânzarea de titluri de participare și de plasament 0
Plăți privind împrumuturi acordate terților 0
Încasări din împrum uturi acordate terților 0
Plăți legate de contracte de tip futures, forward, swap sau contracte de opțiuni 0
Încasări legate de contracte futures, forward, swap sau contracte de opțiuni 0
=+/- Flux net de trezorerie din activitatea de investiții (2) -156804336
Flux de trezorerie din activitatea de finanțare
Încasări din emisiune de acțiuni
Plăți privind achiziția de acțiuni
Încasări din aportul în numerar -6.979.332
Încasări din emisiunea de obligațiuni,creditebancare,ipoteci
Plăți privind rambursarea de împrumuturi diverse
Plăți efectuate în numele unui contract de leasing financiar -6.600.000
= +/- Flux net de trezorerie generat de activitatea de finanțare (3) -13579332
FLUX NET TOTAL (4)= (1)+(2)+(3) -396.860.677
LICHIDITĂȚI ȘI ECHIVALENTE DE LICHIDITĂȚI LA 01.01.N (5) 716.437.573

CAPITOLUL V: Utilitatea informațiilor privind fluxurile de trezorerie în
deciziile economice

5.1 Utilitatea informațiilor privind fluxurile de trezorerie
Situația fluxurilor de numerar oferă informații cu privire la încasările și plățile în
numerar ale entității real izate pe parcursul unui exercițiu financiar. Structura tabloului de
numerar oferă posibilitatea măsurării influenței fiecărui tip de activitate asupra disponibilului
bancar și evidențiază majorarea sau diminuarea numeralului din perioada respectivă.
Informațiile oferite de tabloul fluxurilor sunt utile managerilor, investitorilor,
creditorilor și altor utilizatori ai situațiilor financiare. Informațiile din fluxuri ajută managerii
să ia decizii mult mai eficiente, aceștia putând să evalueze lichiditatea î ntreprinderii, stabilind
astfel politica de dividende și evaluând efectele deciziilor strategice cu privire la politica de
investiții și finanțare.
Tabloul fluxurilor este singura situație financiară care oferă informații despre
solvabilitatea întreprinde rii. Analiza solvabilității ne spune dacă firma se îndreaptă spre
faliment sau nu. Cu cât întreprinderea este mai flexibilă din punct de vedere financiar, cu atât
aceasta se află cât mai departe de un posibil faliment. De altfel o întreprindere care este
flexibilă din punct de vedere financiar are capacitatea să treacă peste perioadele dificile și să
profite de oportunitățile de investiții ce i se ivesc.
Trezoreria este un indicator cheie pentru analiza financiară a întreprinderii, oferind
informații desp re variația elementelor de trezorerie între începutul și finalul unei anumite
perioade de gestiune. Analiza fluxurilor ajută la descoperirea viitoarelor necesități de
numerar, informație utilă acționarilor pentru a știi dacă întreprinderea este sau nu cap abilă să
plătească dividende. De asemenea informațiile sunt utile și pentru investitori, deoarece o
întreprindere solvabilă trebuie să genereze constant o trezorerie consistentă.
Toate întreprinderile care raportează conform Standardelor Internaționale de
Contabilitate trebuie să întocmească tabloul fluxurilor, indiferent de tipul activității
desfășurate. Fluxurile rezultate din activitatea de exploatare, sunt un indicator necesar pentru
măsurarea performanței societății, mărimea acestora sugerând dacă fi rma poate sau nu să
genereze lichidități pentru realizarea de noi investiții, pentru plata dividendelor sau pentru
plata împrumuturilor contractate. Fluxurile rezultate din operațiile de investiții arată măsura
în care întreprinderea a făcut eforturi pent ru a majora acele resurse care generează venituri si
fluxuri de numerar.
Situația fluxurilor de numerar are o importanță majoră pentru creditorii unității
patrimoniale deoarece este singurul instrument ce poate măsura cu acuratețe volumul de
numerar neces ar acoperirii ratelor și dobânzilor de plată în perioadele următoare și poate
identifica sursele de proveniență a numerarului respectiv.
Fluxurile de trezorerie reprezintă un instrument esențial în activitatea managerială,
fiind util atât în zona operațion ală cât și în cea de planificare. Practic arată mișcările de bani în
și din conturile unei companii, pentru o anumită perioadă de timp.
Analiza situației cash -flow-ului presupune analiza mișcării de bani înspre și dinspre
unitatea economică și arată acțiun ile care produc și cele care consumă bani. Obiectivul este de

a menține lună de lună bani suficienți în firmă în așa măsură încât să permită reluarea ciclului
operațional și să acopere toate celelalte obligații de plată generate, credite sau o bligațiuni,
către acționari sau către furnizorii de investiții.
Utilizatorii situațiilor au beneficii multiple, după cum urmează: aceștia pot să evalueze
modificările din structura activelor nete ale entit ății, stabilirea capacității en tității de a degaja
numerar și ec hivalente de numerar, compararea situațiilor financiare ale mai multor entități,
examinarea relațiilor dintre profitabilitatea unei entități și fluxul ei net de trezorerie.
Dacă utilizatorii sunt interesați de o companie nu vor analiza doar informațiile l egate
de rentabilitate, pentru că noțiunile aflate despre profit nu sunt mereu relevante. Astfel este
indicat ca aceștia să analizeze dacă întreprinderea poate să își plătească dividendele. Este
posibil ca o întreprindere să aibă profit dar să nu își poată plăti datoriile ce i se cuvin,
deoarece fluxurile au fost gestionate în mod eronat iar firma nu a reușit să producă suficiente
lichidități.
Situația fluxurilor de numerar dezvăluie informații importante despre numerarul din
exploatare, investiții și finan țare, informații care nu sunt disponibile sau nu pot fi extrase nici
din bilanț, nici din contul de profit și pierdere. Situația fluxurilor de numerar, cerințele și
recomandările de prezentare furnizează utilizatorului informații mult mai vaste decât bilan țul
sau contul de profit și pierdere, informații privind performanța și poziția entității, precum și
rezultatele sale viitoare probabile. Dacă tabloul fluxurilor nu ar face parte din compoziția
situațiilor financiare, utilizatorii ar trebui să speculeze ca re este motivul pentru care anumite
sume variază de la o perioadă de gestiune la alta sau să facă ei înșiși calculele necesare.
Odată realizată situația fluxurilor vom afla informații despre numerarul produs de cele
trei tipuri de activități, informații ce nu pot fi determinate din celelalte situații financiare.
Acest tablou al fluxurilor oferă informații în plus utilizatorilor de situații financiare, cu privire
la acele modificări realizate în structura activelor, a datoriilor sau a capitalurilor.
În prac tică sunt utilizate două metode distincte de determinare a fluxurilor de
trezorerie, ambele ducând la același rezultat. Metoda directă este recomandată pentru detaliul
și acuratețea prezentării surselor și utilizărilor de numerar, având dezavantajul că est e o
metoda ceva mai complexă și care necesită mai multă muncă. Metoda indirectă oferă
informații mai sintetice dar este mult mai simplu de realizat.
Compania aleasă pentru studiul de caz, CNTEE Transelectrica, este listată la Bursa de
Valori București în c ategoria Premium, alături de alte douăzeci și două de astfel de companii.
Dintre toate acestea doar șase folosesc metoda directă, mai exact 26,08 %.
Mai jos am realizat un tabel în care am prezentat care sunt acestea și ce metodă de
realizare a tabloului f olosesc.

Nume companie Metoda folosită( directă sau indirectă)
OMV Petrom SA Indirectă
SNTGN Transgaz SA Directă
Banca Transilvania SA Indirectă
CNTEE Transelectrica SA Indirectă
Conpet SA Directă
SNGN Romgaz SA Indirectă
BRD Group Societe Generale SA Indirectă
Fondul Proprietatea Directă
SIF Oltenia SA Directă
SIF Moldova SA Indirectă
SIF Transilvania SA Directă
Patria Bank Indirectă
SIF Banat Crișana SA Indirectă
Societatea Energetică Electrica SA Indirectă
SIF Muntenia SA Indirectă
Med Life SA Indirectă
Antibiotice SA Indirectă
Bursa de Valori București SA Indirectă
SSIF BRK Financial Group SA Indirectă
Biofarm SA Indirectă
SN Nuclearelectrica SA Indirectă
Electromagnetica SA Directă
Impact Developer& Contractor SA Indirectă

Așadar, după cum se poate observa în ciuda faptului că se propune utilizarea metodei
directe, marea majoritatea a companiilor prezentate mai sus utilizează metoda indirectă, la fel
ca CNTEE Transelectrica. Metoda indirectă este mai des utilizată decât cea directă datorită
ușurinței de întocmire și pentru că întreprinderea care o folosește poate să ascundă anumite
informații ce nu se doresc a fi cunoscute de utilizatori.

5.2 Indicatori degajați din fluxurile de trezorerie

5.2.1 Excedentul global de trezorerie
Excedentul global de trezorerie se determină prin diferența între încasările și plățile
din activitatea întreprinderii, din cadrul unui exercițiu financiar. Excedentul de trezorerie
poate proveni din activitatea de exploatare, de gest iune sau de finanțare și investiții.
1) Excedentul de trezorerie al activității de exploatare(ETE):
Activitățile de exploatare ocupă cea mai mare pondere din activitatea întreprinderii,
ele fiind operații ciclice. Operațiile de exploatare degajă un excedent s au un deficit de
exploatare, denumit ETE( Excedentul Trezorerie de Exploatare). Pentru a determina acest
excedent se pot utiliza două metode, și anume: metoda diferenței dintre încasările și plățile

din activitatea de exploatare sau metoda ce are la bază excedentul brut de exploatare( EBE) și
modificarea necesarului de fond de rulment ( ∆NFRE).
Conform primei metode încasările sunt reprezentate de cifra de afaceri din care s -a
scăzut majorarea creditelor acordate clienților, iar plățile sunt reprezentat e de cheltuielile de
exploatare din care s -au scăzut datoriile furnizorilor și a altor datorii de exploatare. Această
metodă ajută la previzionarea bugetului de trezorerie.A doua metoda presupune calcularea
excedentului global de trezorerie, după cum arat ă următoarea formulă:

EGT=
(912.245.056 – 829.147.335) – ( -156.506.192 + 215.388.925 ) = 24.214.988
Așadar după calculul excedentul global urmează determinarea excedentul de trezorerie
prin formula următoare:

ETE = 254.009.325 – (-156.506.192 + 215.388.925) = 195.126.592
Dacă întreprinderea realizează și producție imobilizată, relația de calcul al
excedentului de trezorerie va reflecta acest lucru prin scăderea producției imobilizate.
Un rezultat negativ sugerează că activitatea de exploatare co nsumă resurse din
trezoreria întreprinderii, adică plățile sunt superioare încasărilor. În această situație
întreprinderea nu are puterea de a plăti dobânzi, de a rambursa datoriile financiare, de a plăti
taxe, impozite sau dividende sau de a -și asigura pr opria dezvoltare. Așadar excedentul brut de
exploatare devine un indicator cheie în analiza fluxurilor.

2) Excedentul de trezorerie degajat de operațiile de gestiune( ETOG)
Excedentul determinat de operațiile de gestiune grupează excedentul de trezorerie cu
cel rezultat în urma operațiilor financiare și extraordinare. Acesta poartă și denumirea de
excedentul de trezorerie al operațiilor curente și se determină astfel:

ETOG = 79.002.871 – 62.315.000 = 16.687.871
2) Excedentul de trezorerie din operațiile de finanțare și investiții se calculează după
formula de mai jos sau cu ajutorul tabloului de finanțare. Excedentul global se
determină ca sumă între excedentul din operațiile de gestiune și cel din operațiile de
finanțare și investiții.

ETOIF = (912.245.056 – 829.147.335) – 79.002.871 = 4.094.850

5.2.2 Ratele financiare calculate cu ajutorul cash -flow-urilor

În urma informațiilor furnizate de tabloul fluxurilor de numerar se pot calcula
anumite rate finan ciare ce ajută la aprecierea situației întreprinderii.
1.Rata rentabilității fluxurilor ce înfățișează necesitatea managerilor de a obține informații, și
se calculează astfel:

-69,53 %

Această rată reflectă încasările rezultate din activitatea de exploatare la 100 lei capital
investit. Dacă această rată este mai mare decât rata rentabilității economice, atunci cash -flow-
ul rezultat es te superior profitului și sugerează o reducere a necesarului de fond de rulment. Se
recomandă ca în calculul acestei rate să se țină cont doar de fluxurile rezultate din activitatea
de exploatare, deoarece în acest mod activitățile de finanțare și investiț ii nu vor fi influențate
în nici un fel. Prin intermediul acestei rate se face legătura între studiul echilibrului financiar
și studiul performanțelor.

  100204..723.325)009.477.226(Rr

2. Rata cash -flow-ului operațional se determină după formula de mai jos și reflectă puterea
entității de a-și achita toate obligațiile ce rezultă din activitatea de exploatare.

-23,41 %

3. Rata de acoperire a datoriilor financiare se determină cu ajutorul următoarei formule și
arată puterea întreprinderii de a -și achitasumele restante purtătoare de dobânzi. Dacă această
rata înregistrează valori mari atunci firma are o situație financiară bună.

-52,11%

4. Rata de acoperire a dobânzii se calculează prin intermediul formulei de mai jos și
caracterizează gradul de acoperire a dobânzii prin fluxurile de numerar. Această rată trebuie
să aibă valori supraunitare, arătând astfel că fluxurile de trezorerie din a ctivitatea de
exploatare sunt suficiente pentru plata dobânzilor.

  100)676.083.335()009.477.226(RDob
67,58%
5. Rata de acoperire a costului capitalului trebuie să aibă și ea valori mai mari ca zero, altfel
firma va trebui să facă apel la surse externe pentru remun erarea capitalurilor
  100483.248.967)009.477.226(
0RCF
  100744.589.434)009.477.226(RDfc

.

%75,101 100)490.487.187()676.083.35()009.477.226(Rc

6.Rata de finanțare a investițiilor depinde de investițiile firmei. Astfel rata va fi supraunitară
dacă firma a făcut investiții reduse, iar dacă firma a realizat investiții mai mari rata va avea
valori subunitare, firma fiind obligată să apeleze la împru muturi.

%23,59 100452.099.323)676.083.35()009.477.226(RF

Concluzii și propuneri

Aprecierea performanței unității economice prin intermediul tabloului fluxurilor este
pertinentă doar în cazul în care acesta este întocmit pentru perioade medii sau lungi. Utilizat
alături de restul situațiilor financiare, tabloul fluxurilor de trezorerie oferă informații
valoroase ce ajută utilizatorii situațiilor financiare să evalueze lichiditatea și solvabilitatea
entității economice, capacitatea acesteia de a -și plăti datoriile și dividendele. De asemenea,
informațiile oferite de tabloul fluxurilor de trezorerie permit utilizatorilor să aprecieze și să
compare valorile fluxurilor de trezorerie ale diferitelor întreprinderi. Analiza fluxurilor
prezintă importanță pentru evoluția a cestora pe perioadele ce urmează, pentru formularea
politicii de finanțare a întreprinderii pe termen mediu.
Prin lucrarea realizată am făcut o sinteză despre aspectele teoretice și practice ale
situației fluxurilor. Pentru înțelegerea teoretică a conceptu lui am pornit de la explicarea
noțiunii de flux, obiectivul și sfera de aplicabilitate și importanța informațiilor ce rezultă în
urma întocmirii tabloului de numerar. Fluxurile de numerar au, așadar, o importanță majoră în
stabilirea capacității întreprind erii de a genera lichidități sau echivalente de lichidități ajutând
astfel utilizatorii de situații financiare să realizeze evaluarea și compararea valorilor
actualizate a fluxurilor viitoare ale întreprinderii. Aceste informații ne ajută și să comparăm
rezultatele din exploatare ale diferitelor întreprinderi din aceeași ramură de activitate,
deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru același tip de
tranzacție sau eveniment. Tabloul fluxurilor arată istoricul încasărilo r și plăților, sugerând
astfel dacă întreprinderea va putea să genereze fluxuri viitoare de numerar.
Norma IAS 7 recomandă să se aplice metoda directă de determinarea a fluxurilor de
exploatare, deoarece aceasta, deși este mai dificil de întocmit, oferă investitorilor informațiile
de care au nevoie în așa fel încât să poată estima fluxurile viitoare și să își dea seama dacă
firma va putea să plăte ască dividende. CNTEE Transelectrica aplică metoda indirectă de
întocmire a tabloului fluxurilor de numerar. Pentru exercițiul financiar 2015 întreprinderea a
realizat fluxuri negative, lucru care a condus la inca pacitatea de plată a datoriilor pe care le
are. Pentru a nu se ajunge în situația de față managementul trebuie să fie atent la modul în
care va gestiona creanțele, cum va estima încasările viitoare dar și datoriile și cum va gestiona
stocul de produse. Pro pun ca managementul întreprinderii să analizeze deciziile care s -au luat
în perioada precedentă, să identifice greșelile și să se gândească la noi soluții, pentru a redresa
situația.
Compania aleasă pentru studiul de caz, CNTEE Transelectrica, este listată la Bursa de
Valori București în categoria Premium, alături de alte douăzeci și două de astfel de companii.
Dintre toate acestea doar șase folosesc metoda directă, mai exact 26,08 %.
Ca o concluzie generală aș putea spune că tabloul companiei Transelectric a reliefează
un dezechilibru, din cauza managementului defectuos, a datoriilor mari și a politicii greșite de
încasare a creanțelor. Pentru a ajunge la un cash -flow pozitiv propun ca întreprinderea să
coreleze durata creditului clienți cu durata creditului furnizori sau să realizeze venituri din alte
surse suplimentare.

Bibliografie

• Caraiani C, Dascălu C, Lungu C, Introducere în contabilitate, EdituraASE București
2015
• Deaconu A, Pantea I, Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale
contabile. Situația fluxurilor de numerar, Editura CECCAR București 2004
• Feleagă N, Malciu L, Politici și opțiuni contabile, Editura Economică 2002
• Ionașcu I, Ionașcu M, Raportare financiară conform normelor contabile internaționale
(IAS/IFRS), Editura Economică , București , 2007 .
• Ristea M, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară 2007
• Rus I, Bazele contabilității ediția a II a, Editura Economică 2009
• Țugui I, Contabilitatea fluxurilor de trezorerie. Modelări, analize și previziun i
financiar -contabile, Editura Economică 2002
• Vișan D, Aprofundări în contabilitatea financiară, Editura Tribuna Economică 2011

Norme contabile:

• IFRS incluzând IAS și interpretările lor la 01.01.2007,Editura CECCAR București
2007
• Norma contabilă IAS 7” Situația fluxurilor de trezorerie”
• Ordinul MFP nr. 1802/2014 pentru probarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate

Pagini web:

• http://www.fasb.org/jsp/FASB/Document_C/DocumentPage?cid=1218220128261&ac
ceptedDisclaimer=true