Program a școlară [625289]

Anexa nr. ………. la ordinul ministrului educa ției naționale nr. ……………/………….
MINISTERUL EDUCA ȚIEI NA ȚIONALE

Program a școlară
pentru disciplina

EDUCA ȚIE SOCIALĂ
CLASELE a V-a – a VIII-a

Bucure ști, 201 7

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 2
Notă de prezentare
Programa școlară pentru disciplina Educa ție socială reprezintă o ofertă curriculară pentru
clasele a V -a – a VIII -a din învă țământul gimnazial. Disciplina este prevăzută în planul -cadru de
învățământ aprobat prin OMENCS nr. 3590/05.04.2016, în aria curricul ară Om și societate , având un
buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata fiecăruia din tre cei patru ani școlari. În conformitate cu
prevederile planului -cadru de învă țământ , în cadrul disciplinei Educa ție socială sunt studiate: la clasa
a V-a – Gândire cr itică și drepturile copilului , la clasa a VI -a – Educa ție interculturală , la clasa a VII -a –
Educa ție pentru cetă țenie democratică , la clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară .
Programa disciplin ei Educa ție socială continuă aplicarea modelului de pr oiectare curriculară
centrat pe competen țe, utilizat și la nivelul învă țământului primar. Modelul de proiectare curriculară
corespunde cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competen ță se realizează
transferul și mobilizarea cuno ștințelor și a abilită ților în situa ții noi. Din perspectiva disciplinei de studiu,
orientarea demersului didactic pornind de la competen țe permite orientarea către latura pragmatică a
aplicării programei școlare prin accentuarea scopului pentru care se înva ță, p recum și prin
accentuarea dimensiunii ac ționale în formarea personalită ții elevului.
Prezenta pr ogram ă școlară vizează competen țele din profilul de formare al absolvent: [anonimizat], contribuind la formarea progresivă a competen țelor cheie pentru educa ția pe parcursul
întregii vie ți; această contribu ție vizează atât sus ținerea nemijlocită a competen țelor sociale și civice și
a competen ței cheie spirit de ini țiativă și antreprenoriat, cât și sensibilizarea cu privire la celelalte
competen țe cheie.
Structura programei școlare include , pe lângă Nota de prezentare , următoarele elemente:
– Competen țe generale
– Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
– Conținuturi
– Sugestii metodologice
Competen țele sunt ansambluri structurate de cuno ștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin
învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competen țele generale sunt competen țele dezvoltate prin studiul unei discipline în
învățământul gimnazial.
Competen țele specifice se formează pe parcursul unui an școlar, sunt derivate din
competen țele generale și reprezintă etape în dobândirea acestora. Competen țele specifice sunt
însoțite de exemple de activită ți de învă țare, care constituie modalită ți de organizare a activită ții
didactice în scopul formării competen țelor la elevi . Programa școlară propune, cu caracter de
exemplu, diferite tipuri de activită ți de învă țare, care integrează strategii didactice și care valor ifică
experien ța concretă a elevului. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activită ți de
învățare pe care le propune programa școlară, de a le completa sau de le înlocui, astfel încât acestea
să asigure un demers didactic adecvat situa ției concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel,
premisele aplicării contextualizate a programei școlare și proiectării unor parcursuri de învă țare
personalizate, pornind de la specificul dezvoltării elevilor.
Conținuturile învă țării sunt organizate pe domenii și reprezintă achizi ții de bază, mijloace
informa ționale prin care se urmăre ște formarea competen țelor la elevi .
Sugestiile metodologice includ recomandări referitoare la proiectarea didactică , la strategiile
didactice care contribuie predominant l a realizarea competen țelor, precum și elemente de evaluare.
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare pentru
realizarea activită ților de predare -învățare-evaluare, în concordan ță cu specificul disciplinei și cu
particularită țile de vârstă ale elevilor.
Demersurile propuse prin actuala programă sunt concordante cu spiritul și cu recomandările
cuprinse în documente na ționale, europene și interna ționale , astfel :
 Documente n aționale
– HG nr. 1113 /2014 privind aprobarea Strategiei na ționale pentru protec ția și promovarea
drepturilor copilului pentru perioada 2014 -2020
– OMECT nr. 1529/18.07. 2007 privind dezvoltarea problematicii diversită ții în curriculumul
național

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 3  Documente e uropene și interna ționale
– Declara ția Universală a Drepturilor Omului (1948)
– Conven ția Organiza ției Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului (1989)
– Strategia Consiliului Europei privind Drepturile Copilului: 2012 -2015 ( Council of Europe
Strategy for the Rights of the Child: 2012 -2015)
– Cartea albă privind dialogul intercultural, Trăind împreună egali în demnitate , adoptată
de Consiliul Europei (Strasbourg, 2008 )
– Educa ție pentru democra ție (Education for democracy ), Rezolu ția Na țiunilor Unite
A/67/L.25 (2012)
– Carta Consiliului Europei privind educa ția pentru cetă țenie democratică și educa ția
pentru drepturile omului (2010)
– Declara ția privind promovarea cetățeniei și a valorilor comune ale libertă ții, toleran ței și
nediscriminării prin educa ție (Declara ția de la Paris, 2015)
– Rezolu ția Parlamentului European din 8 septembrie 2015 privind promovarea
antreprenoriatului în rândul tinerilor prin educa ție și formare (Eur opean Parliament
Resolution on promoting youth entrepreneurship through education and training
2015/2006(INI))
– Principiile generale privind protec ția consumatorului în domeniul financiar ( The Final High –
level Principles on Financiar Consumer Protection ), document promovat de mini ștrii de
finanțe G20 și guvernatorii Băncilor Centrale, octombrie 2011
În spiritul implicării elevilor în propria învă țare, programa școlară consacră un rol special
proiectului educa țional . Este creat, în acest fel, un cadru educa țional care apropie procesul de
predare -învățare-evaluare de via ța reală, în care proiectul este un instrument de lucru necesar pentru
desfă șurarea activită ții în toate domeniile social -economice. Acest cadru educa țional permite
învățarea participării prin p articipare și nu doar discutând despre participare ; este facilit ată, de
asemenea, dezvoltarea abilită ților necesare secolului al XXI-lea: creativitate, gândire critică și
sistemică, abilită ți de comunicare și de colaborare, capacitate de adaptare, responsa bilitate, spirit de
echipă. Bugetul de timp alocat proiectului reprezintă 25-30% din bugetul total de timp alocat, pe an de
studiu, disciplinei.
Programa școlară depă șește astfel învățarea despre … (care din perspectiva elevului
corespunde nivelul ui cognitiv, informativ al învă țării, nivel necesar, dar nu și suficient ); învă țarea este
realizată ca învățare prin … (nivel care corespunde participării, implicării active a elevului) și ca
învățare pentru … (ceea ce corespunde unui nivel al reflectării în vățării în valorile promovate, în
atitudini și în comportamente).
Programa școlară se adresează atât profesorilor, cât și autorilor de manuale.
Lectura integrală și personalizată a programei școlare și înțelegerea logicii interne a acesteia
reprezintă con diții indispensab ile atât în vederea proiectării întregii activită ți didactice, cât și în
procesul de elaborare a manualelor școlare altern ative.
Profesorii și autorii de manuale î și pot concentra aten ția în mod diferit asupra activită ților de
învățare și asupra practicilor didactice. Diversitatea situa țiilor concrete face posibilă și necesară o
diversitate de solu ții didactice. Din această perspectivă, propun erile programei nu trebuie privite ca
rețetare inflexibile. În planul activită ții didactice, e chilibrul între diferite abordări și moduri de lucru
trebuie să fie rezultatul pr oiectării didactice personale și al cooperării cu elevii fiecărei clase în parte. În
ceea ce prive ște manualele școlare, echilibrul între diferite ab ordări, modul de structurare și susținere
a învă țării trebuie să se concretizeze în realizarea unui instrument de lucru util pentru fiecare elev.
Programa școlară este astfel concepută, încât să încurajeze creativitatea didactică și adecv area
demersurilor didactice la particularită țile elevilor.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 4

Competen țe generale

1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din viața
personală și a diferitelor grupuri și comunități , prin ut ilizarea unor
achiziții specifice domeniului social

2. Cooperarea pentru realizarea unor activități și pentru
investigarea unor probleme specifice diferitelor grupuri și
comunități , prin asumarea unor valori și norme sociale și civice

3. Participarea res ponsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea
spiritului de inițiativă și întreprinzător, respectiv prin
manifestarea unui comportament social, civic și economic activ

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 5 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a V -a
Gândire critică și drepturile copilului

Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din via ța personală și a
diferitelor grupuri și comunită ți, prin utilizarea unor achizi ții specifice
domeniului social
Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
1.1. Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la proprii le drepturi și
responsabilită ți
– organizarea unor discu ții de grup prin care elevii formulează întrebări referitoare la preocupări
actuale sau probleme concrete privind drepturile copilului (de exem plu, pornind de la
întrebările „ Ce? Cine? Unde? Când? De ce ?”);
– organizarea unor jocuri de rol care să stimuleze preocuparea pentru formularea de întrebări:
de exemplu, elevi -jurnali ști se întâlnesc cu sus ținători ai drepturilor copilului
– formularea de întrebări pornind de la o situa ție de încălcare a drepturilor copilului, ca punct de
plecare (documentare) în elaborarea unui articol pentru revista școlii
– elaborarea unui eseu de cinci minute pornind de la întrebarea: „ce s-ar întâmpla dacă de
mâine copiii nu ar mai avea nici drepturi și nici responsabilită ți? ”

1.2. Formularea unor opinii, explica ții, argumente simple pentru promovarea propriilor drepturi
și responsabilită ți
– analizarea unor fi șe cu imagini care ilustrează respectarea/încălcarea unor drepturi ale
copilului și formularea unor puncte de vedere perso nale cu privire la situa țiile analizate
– elaborarea unui proiect individual privind o problemă referitoare la drepturile copilului, pe baza
unui plan de documentare; observarea , prin discu ții de grup , a deosebirilor între opiniile
bazate pe convingeri pers onale și cele bazate pe argumente/documente
– redactarea unui text care să includă argumente simple pe tema importan ței respectării
drepturilor copiilor

1.3. Raportarea critică la opiniile, explica țiile și argumentele formulate de alte persoane în
contextul unor dezbateri privind asigurarea și promovarea drepturilor copilului
– observarea unor asemănări și deosebiri între explica țiile și argumentele formulate de elevi cu
privire la situa țiile de promovare a drepturilor copilului
– ilustrarea unor moduri de parti cipare a copiilor la solu ționarea problemelor care îi privesc
– organizarea unor activită ți de grup în care elevii exemplifică situa ții în care î și pot manifesta
drepturile (de exemplu, dreptul la joc și dreptul la educa ție)
– analizarea , în echipă , a unui stu diu de caz cu privire la o situa ție de încălcare a drepturilor
copilului reflectată în mass -media

2. Cooperarea pentru realizarea unor act ivități și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale și civice
Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
2.1. Formularea unor probleme care vizează drepturile copilului, ca punct de plecare în rezolvarea
lor
– simularea/realizarea unei activită ți de informare a autorită ților locale c u privire la asigurarea unor
condi ții pentru exercitarea unor drepturi de către copii (de exemplu, amenajarea unor locuri de
joacă publice pentru asigurarea dreptului la joc și la activită ți recreative)
– facilitarea întâlnirii între elevii clasei și repreze ntanții consiliului elevilor pentru discutarea unor
probleme incluse în agenda consiliului elevilor, relevante pentru problematica drepturilor copiilor
– identificarea, prin activită ți în perechi, a problemelor cu care se confruntă unii copii, din
perspectiv a asigurării dreptului la educa ție (de exemplu, copii din medii dezavantajate socio –

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 6 Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
economice, copii cu dizabilită ți, copii care apar țin unor minorită ți, copii din mediul rural ) și
discutarea la nivel de clasă a ceea ce apare comun în analizele elevilor

2.2. Identificarea, prin lucru în echipă, a unor măsuri de interven ție posibile pentru cazuri
semnalate de încălcare a drepturilor copilului sau de promovare a acestora
– realizarea unor jocuri de rol în care elevii formulează solu ții alternative la probleme specifice
problematicii drepturilor copilului (de exemplu, organizarea unui concurs de solu ții creative la
problemele privind asigurarea dreptului la educa ție a copiilor cu CES și a unui mini -referendum
pentru alegerea unei solu ții la nivelul clasei)
– analizarea, în cadrul activită ților pe grupe, a unor cazuri care privesc drepturile copilului,
soluționate de școală, de primărie, autorită țile locale sau de alte organiza ții; inițierea unor
evenimente în cadrul cărora elevii pot prezenta propriile solu ții
– dezbaterea unor cazuri de încălcare a drepturilor copiilor, din mediul lor de via ță sau prezentate în
mass -media și identificarea unor posibile măsuri de interven ție
– elaborarea , în echipe , a unui pliant/ afiș/ secțiuni pe website -ul școlii care reflectă activ itățile de
voluntariat la nivelul școlii sau al comunită ții locale pentru promovarea drepturilor copilului;
identificarea problemelor și a solu țiilor promovate în cadrul acestor activită ți

2.3 Realizarea, în echipă, a unui proiect de promovare a drepturil or copiilor pentru
investigarea/solu ționarea unor probleme specifice
– implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunită ții locale, în elaborarea unei
propuneri de proiect de interven ție pentru promovarea unui/unor drepturi ale copilulu i
– participarea activă (individuală/ pe perechi/ pe echipe) la punerea în practică a proiectelor
propuse, potrivit sarcinilor de lucru asumate/atribuite
– participarea activă la elaborarea unor instrumente de monitorizare/evaluare a rezultatelor și
impactului proiectului
– elaborarea unor materiale informative pentru comunicarea rezultatelor proiectului unor grupuri
relevante (pliante, bro șuri, materiale online)
– dezbaterea în grup și identificarea unor măsuri de sustenabilitate, inclusiv prin implicarea unor
parteneri din afara școlii

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și economic activ
Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
3.1. Exercitarea drepturilor și a responsabilită ților în luarea unor decizii personale și de grup, în
condi țiile respectării drepturilor celuilalt
– corelarea drepturilor cu responsabilită țile asociate acestora
– examinarea consecin țelor încălcări i unor drepturi (cauză și efect), de exemplu, a dreptului la
familie
– realizarea , în grup , a unui afi ș/colaj care să ilustreze ideea „drepturile mele nu trebuie să
limiteze/îngrădească exercitarea drepturil or tale”; promovarea rezultatelor activită ții la ni velul
școlii
– exercitarea drepturilor și a responsabilită ților în situa ții date, de exemplu, în organizarea unui
grup de ini țiativă care să sprijine dreptul copiilor dintr -o școală la protec ție împotriva violen ței
– identificarea unor situa ții de încălcare a unor drepturi ale colegilor de clasă prin exercitarea
drepturilor personale sau neasumarea responsabilită ților asociate

3.2. Participarea la decizii de grup privind implicarea în promovarea și apărarea propriilor
drepturi
– participarea la realizarea regu lamentului clasei, care să reflecte drepturi și responsabilită ți
ale elevilor la nivel de clasă
– activită ți specifice de celebrare a „Zilei Interna ționale a Drepturilor Copilului” (20 noiembrie)
– adoptarea unor decizii pentru rezolvarea unei probleme din școală sau din comunitate, în
condi țiile respectării drepturilor copilului și asumării unor responsabilită ți la nivel individual și
de grup

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 7 Clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului
– realizarea, pe echipe, a unui portofoliu referitor la respectarea/încălcarea drepturilor
copilului, prin utilizarea uno r surse diferite de informare, în scopul stabilirii unor modalită ți de
implicare în promovarea drepturilor copilului
– compararea unor mesaje cuprinse în texte (orale și scrise), programe de televiziune, pagini
web, filme, publicitate, muzică, în care sunt p romovate drepturile copilului/în care sunt
încălcate unele drepturi

Notă: Activită țile de învă țare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competen țelor specifice.

Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi *
Formularea de întrebări
 Capacitatea de a ne mira; valoarea întrebărilor – de ce nu luăm totul
ca fiind cunoscut
 Formularea întrebărilor; cui putem adresa întrebări și modalită ți
alternative de a formula întrebări

Argumentarea unui punct de
vedere personal  Fapte și opinii
 Susținerea părerii/opiniei proprii
 Formularea răspunsurilor; modalită ți alternative de a formula
răspunsuri
 Schimbul de opinii
 Compararea opiniilor
 De ce avem nevoie de argumente
 Condi ții pentru acceptarea unui argument formulat de o altă
persoană
 Stereotipii și prejudecă ți
 Persuasiunea

Drepturi și responsabilită ți ale
copilului
Conven ția ONU cu privire la drepturile copilului
 Principiile generale ale conven ției: prioritatea intereselor
copilului, non -discriminarea, participarea copiilor la prob lemele
care îi privesc

Drepturi ale copilului; responsabilită ți asociate acestora
 Exemplificarea unor drepturi în contexte concrete (de exemplu,
dreptul la identitate, dreptul la familie, dreptul la educa ție,
dreptul la joc și activită ți recreative, drept ul la protec ție
împotriva violen ței, abuzului și exploatării, dreptul la securitate
și protec ție socială, protec ția mediului – condi ție a vie ții)
 Corelarea drepturilor cu responsabilită țile asociate

Modalită ți de exercitare a drepturilor și de asumare a
responsabilită ților
 Copiii, promotori ai propriilor drepturi
 Școala ca spa țiu de exprimare/exercitare/asumare de către
copii a drepturilor și responsabilită ților

Respectarea, apărarea și
promovarea drepturilor
copilului Respectarea și apărarea drepturilor copiilor. Categorii de copii
în situa ții de risc și/sau cu cerin țe educative speciale (copii din
medii dezavantajate socio -economic, copii cu dizabilită ți, copii care
aparțin unor minorită ți, copii din mediul rural)

Institu ții guvernamentale și non -guver namentale cu rol în
respectarea, apărarea și promovarea drepturilor copilului
 Institu ții guvernamentale: rolul statului; securitate și protec ție
socială

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 8 Domenii de con ținut Conținuturi *
 Organiza ții nonguvernamentale: rolul societă ții civile

Proiectul educa țional
Elaborarea și derularea unui proiect educa țional pentru
promovarea unui/unor drepturi ale copilului
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

*Notă: Con ținuturile vor fi abordate din perspectiva competen țelor specifi ce.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 9 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a VI -a
Educa ție interculturală

Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din via ța personală și
a diferitelor grupuri și comunită ți, prin utilizarea un or achizi ții specifice
domeniului social
Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educa ției interculturale cu referire la fapte /
evenimente / procese din societatea contemporană
– exerci ții de descoperire și de clarificare, în contexte relevante, a un or termeni specifici
domeniului, precum: identitate culturală, diversitate culturală, patrimoniu cultural/mo ștenire
culturală, societate interculturală, societate multiculturală, comunicare interculturală
– redactarea unui text plecând de la un număr de termeni da ți, specifici domeniului
– exerci ții de completare/de continuare a unui text, de comentare a unor afirma ții/enun țuri
referitoare la diferite aspecte privind interculturalitatea
– realizarea unui glosar ilustrat c u termenii cheie din domeniul educa ției interculturale

1.2. Identificarea propriilor repere de identitate culturală , prin raportare la sisteme de referin ță
culturale variate
– selectarea unor imagini ( de exemplu, fotografii, postere, desene) în care se pot identifica
vizual atât elemente specifice culturii române ști, cât și elemente specifice altor culturi din
Europa și din lume; includerea imaginilor selectate în cadrul unui portofoliu tematic, în format
letric sau electronic
– realizarea unor desene, colaje care ilustrează tradi ții, obiceiuri comune culturii române ști cu
diferite culturi/ comunită ți din România, din Europa și din lume
– realizarea unor audi ții muzicale care ilustrează muzica tradi țională/populară românească cât și
muzica tradi țională/populară a diferitelor culturi/ comu nități din România, din Europa și din lume
– realizarea unei scurte compuneri în care elevii î și imaginează că locuiesc, timp de o zi, într -o
comunitate care apar ține unei culturi diferite/merg la o școală într -o comunitate care ap arține
unei culturi diferite; analizarea unor provocări care vizează referin țe culturale diferite de
propria cultură

1.3. Analizarea unor situa ții în acord/dezacord cu valorile și principiile societă ții interculturale
– recunoa șterea principiilor și valoril or specifice societă ții interculturale , pornind de la imagini
date, lectura unor pove ști, fabule, vizionarea unor filme adecvate vârstei elevilor, relatări din
mass -media, observarea unor comportamente ale copiilor și ale adul ților în contexte familiare
de viață
– exemplificarea unor situa ții care implică toleran ță/intoleran ță
– prezentarea și discutarea unor studii de caz privind manifestări de intoleran ță, discriminare,
excludere la nivelul persoanelor/al societă ții
– realizarea unor colaje/postere care ilust rează diferite situa ții de comunicare interculturală
adecvată/bariere ale comunicării interculturale

2. Cooperarea pentru realizarea unor activită ți și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale și civice
Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect intercultural pentru rezolvarea unor probleme cu
caracter intercultural
– implicarea fiecărui elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunit ății locale, în echipele
de proiecte, pe diferite teme dedicate educa ției interculturale, prin: alegerea temei, formularea
unor alternative de solu ționare, alegerea unei solu ții dezirabile, identificarea unor resurse
relevante

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 10 Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
2.2.Participarea, prin derula rea unui proiect intercultural, la rezolvarea problemelor comunită ții
și la promovarea dialogului intercultural
– participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme ( de exemplu: participarea
civică a minorită ților și/sau a imigran ților, o problemă concretă privind rela țiile interculturale
locale, integrarea unei minorită ți defavorizate, personalită ți locale care ilustrează diversitatea
și interfere nțele culturale, istoria locală )
– realizarea unor proiecte de diferite tipuri (de exemplu, „Proiectul cetă țeanul/ Project Citizen ”,
„Proiecte în beneficiul comunită ții”), prin care elevii să fie implica ți în exerci ții de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme privind incluziunea
socială și manifestarea solidari tății sociale, la nivelul clasei, al școlii, al comunită ții locale

2.3. Rezolvarea în perechi/echipă a unor sarcini de lucru referitoare la via ța într -o societate
interculturală
– exerci ții de identificare , prin activită ți în perechi/echipă , a valorilor și principiilor unei societă ți
interculturale, în imagini, texte sau în cazuri date
– studii de caz, în grupuri mici, pentru discutarea consecin țelor care decurg din abaterea de la
valorile și principiile societă ții interculturale
– realizarea, prin activită ți în perechi/echipă, a unui „Calendar i ntercultural ”, în format letric sau
electronic, astfel încât fiecare lună aleasă să fie dedicată unei minorită ți culturale din România
(de exemplu, calendarul poate reprezent a diferite tradi ții, obiceiuri, rețete gastro nomice,
porturi populare )
– participarea la jocuri de rol care valorizează rela ționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau care au nevoi speciale

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor , prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și economic activ
Clasa a VI -a – Educa ție interculturală
3.1. Manifestarea unei atitudini pozitive fa ță de sine și față de ceilal ți, față de identitat ea
culturală proprie și față de identitatea celor care apar țin unor culturi diferite
– discu ții, în grupuri mici sau la nivelul clasei, pe teme ca: „Avem nevoie de toleran ță în
societate?”, „Diversitatea este un rău sau un bine?”
– elaborarea unui cod de condu ită tolerantă la nivelul clasei/ școlii
– inițierea de ac țiuni de tipul „Împreună, pentru o lume mai bună!”, „Să învă țăm să trăim
împreună!”, „Să ne prezentăm specificul cultural și să cunoa ștem alte culturi!” „Eu și tu, diferi ți
dar egali!”
– activită ți speci fice de celebrare a „Zilei copilului” (1 iunie), a „Zilei Naționale” (1 decembrie), a
„Zilei interna ționale a toleran ței” (16 noiembrie), a „Zilei Minorită ților Na ționale” (18 decembrie)
prin concursuri, expozi ții, postere, dezbateri sau prin realizarea de portofolii pe teme specifice
educa ției interculturale, realizate în școală sau în afara școlii

3.2.Participarea la rezolvarea problemelor comunită ții, prin utilizarea capacită ții de empatie
culturală în rela țiile cu persoane apar ținând unor culturi dife rite
– simularea unor situa ții în care apar bariere în comunicarea int erculturală și propunerea unor
strategii de depă șire a acestora
– prezentarea și discutarea unor informa ții din mai multe perspective, pentru a stimula con știința
diversită ții și a unită ții prin diversitate
– realizarea unor compara ții care să pună în eviden ță asemănări și deosebiri culturale, pornind
de la vizitarea unor muzee/spa ții expozi ționale care reflectă patrimoniul cultural/mo ștenirea
culturală, tradi țiile și obiceiurile diferitelor co munită ți/minorită ți/culturi

Notă: Activită țile de învă țare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competen țelor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 11
Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi*
Caracteristici ale societă ții
contemporane Identitat e și diversitate culturală
 Diversitatea culturală – o caracteristică a societă ții
contemporane

 Complexitatea identită ții personale în prezent. Identitatea
culturală proprie și identitatea culturală a celorlal ți
– patrimoniu l cultural/mo ștenirea culturală
– tradiții și obiceiuri comune/diferite ale culturilor
– patriotismul și manifestările sale

 Raportul „eu” – „ceilal ți”, „noi” – „ceilal ți” în societatea
multiculturală și în societatea interculturală

Persoana și societatea
interculturală Principii și valor i ale societă ții interculturale
 Principiile și valorile unei societă ți interculturale
(dezvoltarea identită ții culturale proprii, acceptarea și
respectarea diversită ții, valorizarea pozitivă a diferen țelor,
tratamentul egal al persoanelor, solidaritate, p romovarea
incluziunii sociale, dialogul intercultural)
 Abateri de la valorile și principiile societă ții interculturale:
– forme de intoleran ță (discriminar e, segregare, rasism,
xenofobie )
– manifestări și efecte ale lipsei de solidaritate
(marginalizare, exc ludere, izolare)

Persoana în societatea interculturală
 Trăsături ale persoanei în societatea interculturală (spirit
deschis, flexibilitate, cooperare, abilită ți rela ționale și
comunica ționale)

 Comunicarea interculturală
– specificul comunicării intercul turale
– bariere ale comunicării interculturale (stereotipuri și
prejudecă ți)
– reguli și principii pentru facilitarea comunicării
interculturale

Proiectul educa țional
intercultural Elaborarea și derularea proiectului educa țional intercultural
 Alegerea teme i
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

*Notă: Con ținuturile vor fi abordate din perspectiva competen țelor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 12 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a VII -a
Educa ție pentru cetă țenie democratică

Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din via ța personală și
a diferitelor grupuri și comunită ți, prin utilizarea unor achizi ții specifice
domeniului social
Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educa ției pentru cetă țenie democratică
– exerci ții de clarificare, în contexte relevante, a în țelesului unor termeni specifici domeniului
(drepturile omului, forme de guvernare, regim politic, constitu ție/constitu ționalism,
cetățenie/cetă țean, autoritate/autorită ți, principii democratice, pluralism, drept/responsabilitate,
stat de drept, s ocietate civilă, opinie publică )
– comentarea unor afirma ții/enun țuri referitoare la diferite aspecte ale cet ățeniei democratice
– realizarea unei hăr ți conceptuale cu termeni definitorii pentru domeniu
– conceperea unor rebusuri cu termeni care apar țin domeniului educa ției pentru cetă țenie
democratică
– realizarea unui mic dic ționar cu termeni cheie din domeniul legis lativ și juridic
– exerci ții de redactare a unui text plecând de la un număr de termeni da ți, specifici domeniului

1.2. Analizarea unor situa ții problematice determinate de abaterea de la valorile, principiile,
practicile societă ții democratice
– recunoa șterea principiilor și valorilor specifice societă ții democratice pornind de la imagini
date, filme adecvate vârstei el evilor, relatări din mass -media
– exemplificarea unor situa ții care implică respectarea drepturilor omului, a legilor și, respectiv,
nerespecta rea drepturilor omului, a legilor
– exemplificarea unor situa ții în care practicile democratice referitoare la participarea cetă țenilor
la luarea deciziilor publice au fost respectate/încălcate
– analizarea corela țiilor dintre unele drepturi și îndatoririle fundamentale ( de exemplu, corela ția
dintre asigurarea dreptului la educa ție și la ocrotirea sănătă ții și îndatorirea de a contribui
financiar, prin plata taxelor și impozitelor, la sus ținerea cheltuielilor publice)
– identificarea drepturilor cetă țenești în diferite situa ții juridice; exemplificarea unor situa ții de
respectare/încălcare a drepturilor cetă țenești
– prezentarea și discutarea unor studii de caz/cazuri , preluate din mass -media , privind
delincven ța, în general și/sau delincven ța juvenilă, în particu lar

1.3. Argumentarea în favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor specifice
unei societă ți democratice și statului de drept
– formularea de avantaje/ posibile dezavantaje ale regimului democratic
– susținerea, cu argumente simp le, a necesită ții respectării practicilor specifice societă ții
democratice
– discutarea modalită ților concrete în care se respectă valorile și principiile unei societă ți
democratice și ale statului de drept
2. Cooperarea pentru realizarea unor ac tivită ți și pentru investigarea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asumarea unor
valori și norme sociale și civice
Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
2.1. Elaborarea, în echipă, a unui proiect dedicat problemelor comunit ății educa ționale/locale
– stabilirea temei proiectului , prin realizarea unei liste cuprinzând probleme de interes pentru
comunitatea educa țională/locală
– implicarea fiecărui elev, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunită ții locale, în echipele
de proiecte, pe diferite teme dedicate rezolvării unor probleme ale comunită ții
educa ționale/locale, prin: alegerea temei, formularea unor alternative de solu ționare, alegerea

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 13 Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
unei solu ții dezirabile, identificarea unor resurse relevante

2.2. Participarea, p rin derularea unui proiect, la rezolvarea problemelor comunită ții
educa ționale/locale
– realizarea unor activită ți tip proiect ( de exemplu, „Proiectul cetă țeanul/Project Citizen”,
„Proiecte în beneficiul comunită ții”), prin care elevii să fie implica ți în e xerci ții de luare a
deciziei, de propunere a unor strategii de rezolvare a unor probleme ale clasei, școlii sau ale
comunită ții locale
– participarea activă la realizarea proiectelor propuse, pe diferite teme (de exemplu, proiecte
referitoare la prevenirea și combaterea violen ței, incluziunea socială și educa țională, proiecte
privind influen țarea deciziilor/politicilor publice locale în diferite domenii, proiecte legate de
protec ția mediului înconjurător/pr otejarea patrimoniului cultural )
– invitarea unor insti tuții publice și/sau organiza ții civice, ca parteneri, în realizarea proiectelor
propuse

2.3. Rezolvarea , în perechi/echipă , a unor sarcini de lucru referitoare la via ța într -o societate
democratică
– exerci ții de identificare, în cadrul unor activită ți în perechi/echipă, a drepturilor universale ale
omului și a responsabilită ților care decurg din asumarea acestora, în imagini, texte sau în
cazuri date
– analiza unor studii de caz, în grupuri mici, pentru discutarea unor consecin țe care decurg din
încălcarea drepturilor omului
– realizarea, prin activită ți în perechi/echipă, a unor afi șe/colaje/desene în format letric sau
electronic, care să exemplifice diferite forme de implicare civică
– participarea la dramatizări ale unor practici și procese democratice/act ivități ale unor
autorită ți/institu ții (spre exemplu, procesul de elaborare a legilor, activitatea într -o sec ție de
votare, activitatea într -o instan ță de judecată/proces)
– participarea la jocuri de rol care vizează desfă șurarea democratică a unei campanii electorale
(de exemplu, „Candidez pentru func ția de primar al localită ții mele”)
– simularea unor situa ții în care via ța în societate/diferite grupuri/comunită ți nu ar mai fi
reglementată de norme/legi
– exerci ții de scriere/concepere a unor norme de conduită în școală
3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și economic activ
Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
3.1. Manifestarea disponibilită ții pentru participare civică și pentru exercitarea calită ții de
cetățean
– participarea elevilor la luarea unor decizii la nivel de clasă ( de exemplu, la alegerea șefului
clasei, a reprezentan ților clasei în consiliul elevilor ), valorizând modul democratic de realizare
a acestor activită ți
– invitarea unor reprezentan ți ai unor institu ții publice și organiza ții civice în cadrul activită ților
din clasă (de exemplu, reprezentan ți ai autorită ții legislative, ai administra ției centra le și locale ,
ai autorită ții judecătore ști, ai organiza țiilor civice cu reprezentare locală/ regională/ națională /
interna țională ), în vederea cunoa șterii tipurilor de activitate/ proiectelor desfă șurate de
acestea, a posibilită ților de implicare a elevilor în activită ți de voluntariat
– discu ții referitoare la activită țile și proiectele unor institu ții publice și ONG -uri, ca urmare a unor
vizite realizate la sediul acestora, în vederea realizării unor ac țiuni civice (de exemplu, institu ții
publice reprezentative ale autorită ții legislative, administra ției centrale și locale, autorită ții
judecătore ști, organiza ții civice locale/regionale/na ționale/interna ționale)
– dezbaterea unor cazuri preluate din mass -media referitoare la problemele grupurilor de
apartenen ță și ale comunită ții, ca punct de plecare pentru ini țiative de participare civică

3.2. Aplicarea unor valori, norme și principii democratice în situa ții concrete care presupun
decizie și acțiune
– identificarea unor contexte și modalită ți de ac țiune pentru prev enirea și/sau reducerea , la nivel

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 14 Clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică
de clasă/ școală , a manifestărilor violente (verbale și fizice) în rândul elevilor
– realizarea unei scurte compuneri în care elevii î și imaginează că exercită, timp de o
săptămână, o func ție într -o institu ție publică (de exe mplu, primar, parlamentar, judecător,
președinte )
– analizarea, din diferite perspective, a unei situa ții concrete de via ță comunitară
(educa țională/locală) , pentru exersarea luării unor decizii în cuno ștință de cauză

Notă: Activită țile de învă țare sugerat e oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competen țelor specifice.

Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi*
Sistemul politic în România
 Drepturile omului
 Forme de guvernământ și regimuri politice: regimuri
democratice, autorita re și totalitare
 Constitu ția României
– Structura Constitu ției
– Valori și principii constitu ționale
 Principii și institu ții democratice
– Statul democratic și principiul pluralismului: dreptul de
asociere și partidele politice
– Statul democratic și principiul se parării puterilor;
autorită țile statului român:
a) autoritatea legislativă; legile
b) executivul; administra ția centrală și locală
c) autoritatea judecătorească; aplicarea legilor
d) Pre ședintele României
– Statul de drept
Raportul cetă țeni – autorită ți.
Drepturi și responsabilită ți
cetățenești în societatea
democratică
 Domnia legii și puterea cetă țenilor
– Procesul de elaborare a legilor; participarea cetă țenilor la
elaborarea legisla ției
– Drepturile și libertă țile cetă țenești și respectarea legilor;
limite ale libertă ții
– Justiția ca institu ție de apărare și de înfăptuire a dreptă ții;
egalitatea în fa ța legii și accesul la justiție al cetățenilor ;
copilul în procesul judiciar; delincven ța juvenilă; consecin țe
ale nerespectării legii

 Cetă țenia activă. Parti ciparea cetă țenilor la luarea
deciziilor publice și la controlul aplicării acestora
– Implicarea civică în contextul democra ției reprezentative și
al formelor de manifestare a democra ției directe
– Alegerile și votul; alegerea reprezentan ților; evaluarea
activității reprezentan ților ale și
– Societatea civilă, organiza ții nonguvernamentale, tipuri de
inițiative cetă țenești în comunită țile locale
– Rolul îndeplinit de mass -media în societate și în formarea
opiniei publice
Proiectul educa țional dedicat
problemelor c omunită ții
educa ționale/locale Elaborarea și derularea proiectului educa țional dedicat
problemelor comunită ții educa ționale/locale
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus
*Notă: Con ținuturile vo r fi abordate din perspectiva competen țelor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 15 EDUCA ȚIE SOCIALĂ – CLASA a VIII -a
Educa ție economico -financiară

Competen țe specifice și exemple de activită ți de învă țare
1. Raportarea critică la fapte, evenimente, idei, procese din via ța personală și
a diferitelor grupuri și comunită ți, prin utilizarea unor achizi ții specifice
domeniului social
Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
1.1. Utilizarea corectă a termenilor specifici educa ției economico -financiare cu referire la fapte/
evenimente economico -financiare
– formularea unor întrebări care vizează domeniul economico -financiar, utilizând corect termeni
specifici pentru acest domeniu
– elaborarea unui text scurt, utilizând corect termeni da ți, specifici domeniului economico –
financiar
– evaluare a informa țiilor prezentate în mass -media cu privire la un anumit produs, la
fapte/evenimente economico -financiare
– lectura unor texte prin utilizarea unor metode diferite (de exemplu, prin utilizarea unui sistem
de notare cu rol de eficientizare a lecturii și gândirii)

1.2. Asumarea calită ții de consumator avizat de bunuri și servicii, de servicii financiare, care î și
exercită drepturile și responsabilită țile
– aplicarea unor metode de gândire critică pentru a reflecta asupra calită ții de consumator
– jocuri de rol/simulări în care elevii ac ționează în calitate de consumatori și producători
– discutarea rolului bonului fiscal în asigurarea protec ției consumatorului
– discutarea principalelor etape pe care trebuie să le parcurgă un consumator atunci când se
confru ntă cu încălcarea drepturilor
– exerci ții de redactare a unor sesizări/ sugestii/ reclama ții către autorită ți competente, cu privire
la calitatea produselor și a serviciilor achizi ționate
– realizarea, pe echipe, a profilului unui consumator avizat

1.3. Manif estarea interesului pentru identificarea unor modalită ți de economisire și pentru
reducerea risipei de resurse financiare
– explorarea unor modalită ți de economisire prin identificarea propriilor nevoi, pe termen scurt,
mediu și lung și prin alocarea resurse lor financiare necesare acestora
– consemnarea cheltuielilor personale realizate pe o perioadă determinată de timp
– realizarea unui eseu de 5 minute cu tema „Cum economisesc banii?”
– compararea unor modalită ți de economisire
– exemplificarea unor situa ții în car e resursele financiare sunt risipite; propunerea, pentru
fiecare situa ție, a unor căi de reducere/eliminare a risipei

2. Cooperarea pentru realizarea unor activită ți și pentru investiga rea unor
probleme specifice diferitelor grupuri și comunită ți, prin asum area unor
valori și norme sociale și civice
Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
2.1. Întocmirea, prin lucru în echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării
bunei gestionări a veniturilor
– elaborarea unui buget simplu pent ru o familie, în func ție de veniturile fiecărui membru
– simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condi țiile existen ței unor
priorită ți/condi ționări/limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferen ța dintre nevoie și dorin ță
sau dintre ceea ce se do rește și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil și posibil
imediat)
– exerci ții/dezbateri pe tema „Cum alocăm resursele financiare personale?”
– întocmirea unui buget personal, în func ție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 16 Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
venituril e și cheltuielile

2.2. Participarea, prin derularea unui proiect pe teme economico -financiare, la investigarea
unor probleme specifice grupurilor și comunită ților de apartenen ță
– implicarea elevilor, la nivel de clasă, școală sau la nivelul comunită ții locale, în elaborarea
unor proiecte, pe diferite teme economico -financiare prin: alegerea temei, formularea unor
alternative de solu ționare, alegerea unei solu ții dezirabile, identificarea unor resurse relevante
– participarea activă (pe perechi/ pe echipe) la realizarea proiectelor propuse, potrivit sarcinilor
de lucru asumate/atribuite

3. Participarea responsabilă la luarea deciziilor , prin exercitarea spiritului de
inițiativă și întreprinzător, respectiv prin manifestarea unui comportament
social, civic și eco nomic activ
Clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară
3.1. Elaborarea unui plan de ac țiune personal/al familiei , manifestând ini țiativă și
responsabilitate
– realizarea unor planuri personale de ac țiune, prin stabilirea resurselor financiare necesare și
prin identificarea surselor de venit
– realizarea, individual, a unei hăr ți a dezvoltării profesionale („Traseul meu profesional”), în
care fiecare elev î și proiectează op țiunile pentru viitor, precizând pentru fiecare etapă,
implica țiile în planul cheltu ielilor/ veniturilor
– „Te provoc la creativitate!” – activitate pe echipe de propunere , pentru o familie, a unui scop și
a unui plan de ac țiune pentru atingerea scopului propus
– analizarea posibilită ții de a economisi o sumă de bani la bancă, în vederea rea lizării de către o
familie a unui proiect
– exerci ții de recunoa ștere a func țiilor banilor

3.2. Alegerea responsabilă a unor produse de economisire/ de creditare, a unor mijloace de
plată prin compararea avantajelor și riscurilor acestora
– utilizarea noilor medii pentru dobândirea unor informa ții despre bănci și despre produsele de
economisire/ împrumut și/sau servicii și produse financiare nebancare
– compararea ofertelor diferitelor bănci , în scopul unei alegeri optime pentru deschiderea unui
cont
– calcularea dobânzii unor depozite/ credite , pentru aprecierea avantajelor și a riscurilor
acestora
– realizarea, pe echipe, a unui pliant cu tema „Cum aleg o bancă pentru primul meu cont de
economii?”
– simularea achitării bunurilor și a serviciilor cumpărate cu diferite mijloace de plată; analizarea
avantajelor și a dezavantajelor utilizării acestora
– raportarea la exemple din via ța reală pentru identificarea unor riscuri care vizează produsele
și serviciile financiare bancare și nebancare

Notă: Activită țile de învă țare sugerate oferă o imagine posibilă privind contextele de dobândire a
competen țelor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 17 Conținuturi

Domenii de con ținut Conținuturi*
Cetățenia, dimensiunea
economică Consumatorul
 Calitatea de consumator de bunuri și servicii; calitatea de
consumat or de servicii financiare
 Drepturi și responsabilită ți ale consumatorului. Protec ția
consumatorului

Producătorul
 Producerea de bunuri și servicii
 Producătorul și spiritul antreprenorial; ini țiativă și risc

Banii și bugetul Planuri de ac țiune personal e/ de familie pentru realizarea unui
scop
 Alegerea unui scop . Resurse necesare pentru atingerea
scopului propus
Bugetul familiei/bugetul personal
 Venituri ale familiei – cheltuieli ale familiei
 Venituri personale – cheltuieli personale
 Nevoi și dorin țe versus resurse
Rolul banilor în bugetul familiei/bugetul personal
 Forme actuale ale banilor . Valoarea și func țiile banilor
 Moneda na țională a României
 Modalită ți de economisire a banilor și de reducere a risipei
de resurse băne ști
Instrumente și mijloace d e plată (prin numerar, prin card, prin
internet și mobile banking)

Rela ția consumatorului cu
institu țiile bancare și
financiare Rela ția consumatorului cu institu țiile bancare
 Produse și servicii bancare
 Alegerea ofertei bancare (termeni ai contractului ; dobânda,
comisioane)
 Deschiderea/închiderea unui cont bancar
Economiile și realizarea proiectelor familiei
 Mijloace moderne de economisire
 Instrumente de economisire pentru copii (contul de
economii pentru copii) – beneficiari, drepturi de operare,
avan taje
Rela ția consumatorului cu institu țiile financiare nebancare
 Produse și servicii de asigurare
 Alegerea ofertei
Avantaje și riscuri ale consumatorilor în raport cu institu țiile
bancare și financiare nebancare

Proiectul educa țional Elaborarea și derula rea proiectului educa țional pe teme
economico -financiare
 Alegerea temei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

*Notă: Con ținuturile vor fi abordate din perspectiva competen țelor specifice.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 18 Sugestii meto dologice

Programa școlară pentru disciplina Educa ție socială reglementează activitatea cadrului didactic
în ceea ce prive ște atât formarea competen țelor specifice la elevi, cât și planificarea și proiectarea unui
demers didactic adecvat vârstei elevilor și contextelor de învă țare diferite.

Planificarea și proiectarea didactică
În elaborarea planificării calendaristice anuale și a proiectării didactice , programa școlară
reprezintă documentul de referin ță.
Elaborarea planificării calendaristice presupune p arcurgerea următoarelor etape:
1. asocierea competen țelor specifice și a con ținuturilor prezentate în programa școlară;
2. stabilirea unită ților de învă țare;
3. stabilirea succesiunii parcurgerii unită ților de învă țare;
4. stabilirea bugetului de timp nece sar pentru fiecare unitate de învă țare.

Planificarea calendaristică poate fi realizată potrivit tabelului de mai -jos:

Unită ți de
învățare Competen țe
specifice Conținuturi Număr
de ore
alocate Săptămâna Observa ții/
Semestrul
[se
menționează
titluri/teme ] [se precizează
numărul
criterial al
competen țelor
specifice din
programa
școlară ] [din
conținuturile
programei
școlare ] [stabilite
de către
cadrul
didactic ] [se precizează
săptămâna
sau
săptămânile ] * [se men ționează, de
exemplu, modificări în
urma reali zării
activită ții didactice la
clasă și semestrul ]
*notația se poate realiza prin precizarea explicită a săptămânii/săptămânilor, spre exemplu 12 –
16.09, sau se poate nota sub forma generică S1, pentru săptămâna 1 sau perioada S1 -S3 pentru
săptămânile 1 -3

Proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învă țare începe cu lectura personalizată a
programei școlare. Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competen țe generale, la
competen țe specifice, la con ținuturi, de la acestea din urmă la activită ți de învă țare. Este necesar să se
răspundă succesiv la următoarele întrebări:
– În ce scop voi face? ( se identifică competen țele specifice de format la elevi în cadrul
respectivei unită ți de învă țare);
– Ce con ținuturi voi folosi? (sunt selectate con ținuturi);
– Cum voi face? (sunt determinate activită țile de învă țare);
– Cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resursele materiale, de timp,
forme de organizare a clasei de elevi);
– Cât s -a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare).

Exemplificând, proiectarea demersului didactic pentru o unitate de învă țare la clasa a VIII -a
(Bugetul familiei/bugetul personal ) implică următoarele posibile răspunsuri la întrebările formulate:
 În ce scop voi face? – poate fi vizată competen ța specifică 2.1. Întocmirea, prin lucru în
echipă, a unui buget lunar al familiei/personal în scopul exersării bunei gestionări a
veniturilor ;
 Ce con ținuturi voi folosi? – pot fi selectate, de exemplu, con ținuturile:
– Venituri ale familiei – cheltuieli ale familiei
– Venituri personale – cheltuieli personale
– Nevoi și dorin țe versus resurse
 Cum voi face? – pentru exemplul considerat, pot fi alese următoarele trei activită ți de
învățare, din cele patru, propuse de programa școlară:
– elaborarea unui buget simplu pentru o fa milie, în func ție de veniturile fiecărui membru ;
– simularea alocării banilor în cadrul familiei, în condi țiile existen ței unor priorită ți/
condi ționări/ limitări/amânări (analizând, de exemplu, diferen ța dintre nevoie și dorin ță
sau dintre ceea ce se dore ște și ceea ce este posibil, la un moment dat, dintre posibil
și posibil imediat) ;

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 19 – întocmirea unui buget personal, în func ție de nevoile care trebuie satisfăcute, stabilind
veniturile și cheltuielile.
Cadrul didactic poate propune alte/ și alte activită ți de învățare sau le poate modifica pe
cele existente; de exemplu, cadrul didactic poate propune la finalul unită ții de învă țare
realizarea de către elevi a unui eseu de 5 minute cu tema „Cum aloc resursele financiare
personale? ”. Acest exemplu de activitate de învățare modifică cea de -a patra activitate de
învățare propusă de programa școlară (prin schimbarea metodei).
 Cu ce voi face? – pot fi utilizate , de exemplu:
– resurse materiale: coli de flipchart, markere;
– resurse de timp: 4 ore;
– forme de organizare a cla sei de elevi: pe grupe, individual.
 Cât s -a realizat? – analiza eseurilor realizate de elevi și a întrebărilor puse.

Eseul de 5 minute îi pune pe elevi în situa ția de a se concentra pe un aspect învățat, formulând un
răspuns la întrebarea pusă. Metoda pre supune ca , după finalizarea de către elevi a activită ții și după
strângerea eseurilor, profesorul să parcurgă rapid eseurile realizate de elevi și să ofere un prim
comentariu referitor la răspunsurile acestora . Metoda oferă avantaje și pentru elevi (prin î nvățarea
activă, prin esen țializarea achizi țiilor dobândite și prin raportarea critică la ceea ce au învă țat), dar și
pentru profesor (prin feed -backul oferit, util și pentru activită țile realizate, dar și pentru proiectarea
activită ților viitoare).

Proie ctul unei unită ți de învă țare stimulează creativitatea fiecărui profesor, iar din punct de
vedere formal poate fi realizat, potrivit modelului de mai jos:

Conținuturi
(detalieri) Competen țe
specifice Activită ți de
învățare Resurse Evaluare
[se men ționeaz ă
detalieri de
conținut care
explicitează
anumite
parcursuri ] [ se precizează
numărul criterial
al competen țelor
specifice din
programa
școlară ] [vizate/recomandate
de programa școlară
sau altele adecvate
pentru realizarea
competen țelor
specifice ] [se prec izează
resurse de timp,
de loc, material
didactic, forme
de organizare a
clasei ] [se men ționează
metodele ,
instrumentele sau
modalită țile de
evaluare utilizate ]

Strategii didactice
Pentru formarea competen țelor specifice disciplinei Educa ție socială se recomandă strategii,
metode, procedee, mijloace și forme de organizare a activită ții prin utilizarea cărora elevii să devină
participan ți la propria formare, iar învă țarea să dobândească un pronun țat caracter practic -aplicativ,
participativ și creativ.
În acest scop, se pot folosi strategii combinate:
– strategii euristice (bazate, de exemplu, pe jocul de rol, studiul de caz, analiza unor imagini,
schimbul liber de opinii, dezbatere, conversa ție euristică, realizarea unor afișe, desene);
– strategii algoritmice (bazate, de exemplu, pe exerci ții de identificare, redactare individuală sau
pe echipe a unor scrisori );
– strategii explicativ -demonstrative (realizate, de exemplu, prin întâlniri ale elevilor cu
reprezentan ți ai comunită ții locale, elaborarea unor sesizăr i);
– strategii mixte , inductiv -deductive și deductiv -inductive (realizate, de exemplu, prin elaborarea
unui mic dic ționar de termeni, alcătuirea unor portofolii);
– strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate, de exemplu, prin ini țierea și
derularea unor proiecte, implicarea elevilor în activită ți de voluntariat).
Utilizarea acestor strategii pune accent pe:
– realizarea unor parcursuri diferen țiate de învă țare și construc ția progresivă a achizi țiilor
(cuno ștințe, abilită ți, atitudini) dobâ ndite prin studiul disciplinei;
– utilizarea unor metode active, care pot contribui la dezvoltarea capacită ții de comunicare, a
spiritului critic, la crearea acelui cadru educa țional bazat pe încredere și respect pentru
înțelegerea de către elevii de gimnazi u a drepturilor și responsabilită ților ce le revin, la
angajarea activă a elevului în procesul de formare a competen țelor de participare în spa țiul
social;
– alternarea formelor de activitate (frontală, în echipe, pe grupe mici, în perechi, individuală);

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 20 – construirea unor exemple, exersarea achizi țiilor specifice disciplinei, utilizarea acestora în
contexte noi (de luare de decizii, de rezolvare de probleme, de rezolvare a unor situa ții
dilematice);
– utilizarea calculatorului în activitatea didactică ca mijloc modern de învățare care să permită
subordonarea utilizării tehnologiei informa ției și a comunicării, desfă șurării unor lec ții atractive,
valorificarea dimensiunii interactive a activită ții de învă țare, precum și a altor oportunită ți
oferite de mediul elect ronic de învă țare (filme didactice, prezentări cu ajutorul noilor
tehnologii);
– valorificarea, în procesul învă țării, a experien ței pe care elevii au dobândit -o în contexte
informale și nonformale.

Având în vedere rolul fundamental al metodelor utilizate î n cadrul strategiilor didactice ,
determinant în raport cu activită țile de învă țare propuse, sunt exemplificate, mai jos, metode ce pot fi
utilizate în cadrul disciplinei Educa ție socială .

Pentru Gândire critică și drepturile copilului , este oferit un exem plu de metodă care vizează
tema Drepturi ale copilului; responsabilită ți asociate acestora și competen ța specifică 1.1.
Manifestarea interesului pentru formularea de întrebări cu privire la propriile drepturi și responsabilită ți.
Metoda propusă este exploz ia stelară ; utilizarea metodei are în vedere o activitate de învă țare
propusă de programa școlară, respectiv organizarea unor discu ții de grup prin care elevii formulează
întrebări referitoare la preocupări actuale sau probleme concrete privind drepturile copilului (de
exemplu, pornind de la întrebările Ce? Cine? Unde? Când? De ce? ).

Profesorul desenează pe tablă o stea (asemănătoare celei de mai jos); de asemenea, este
formulată problema pusă în discu ție (în centrul desenului) și întrebările la care treb uie să răspundă
elevii.

Elevii lucrează în cinci grupuri. Fiecare grup trage la sor ți sau i se atribuie un tip de întrebare
(Ce? Cine? Unde? De ce? Când? ). Elevii din fiecare grup au ca sarcină de lucru să formuleze, într -un
interval de timp dat, cât m ai multe întrebări utilizând respectivul tip de întrebare. Propunerile elevilor
pot fi:
→ Pentru întrebarea: ce?: Ce înseamnă să ai drepturi? Ce drepturi are un copil? Ce
responsabilită ți sunt asociate acestor drepturi? Ce ar dori colegii no ștri să afle de spre drepturile
și responsabilită țile lor? Ce se întâmplă dacă drepturile copilului sunt încălcate? Ce putem face
în aceste situa ții? Ce documente putem consulta pentru a ne cunoa ște drepturile? Ce se
întâmpl ă cu copiii înainte de a le fi recunoscute drept urile?
→ Pentru întrebarea: cine? : Cine se bucură de drepturi? Cine are și responsabilită ți? Cine
trebuie să aibă grijă de respectarea drepturilor copilului? Cine ne poate ajuta să ne cunoa ștem
mai bine drepturile și responsabilită țile? Cine poate încălca drepturile copilului? Cine poate
interzice unele drepturi? Cine ne poate informa despre cazurile în care unele drepturi ne sunt în
pericol?
→ Pentru întrebarea: unde? : Unde ne putem adresa dacă ne este încălcat un drept? Unde a ți
întâlnit situa ții de încăl care a drepturilor copilului? Unde ne putem promova drepturile? Unde îmi
pot exercita drepturile f ără să îmi asum responsabilită ți? Unde pot afla mai multe despre
drepturile mele?

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 21 → Pentru întrebarea: de ce? : De ce avem drepturi? De ce este bine să ne cun oaștem
drepturile? De ce nu pot exista drepturi fără responsabilită ți? De ce este important să ne fie
respectate drepturile? De ce este consacrată o dată anume pentru a celebra Ziua Interna țională
a Drepturilor Copilului? De ce unele drepturi sunt mai difi cil de apărat decât altele? De ce în
unele țări copiilor nu le sunt respectate dreptur ile?
→ Pentru întrebarea: când? : Când trebuie să ac ționăm pentru apărarea drepturilor pe care le
avem? Când trebuie să ținem cont de responsabilită țile ce derivă din dre pturile noastre? Când
trebuie să cerem ajutor dacă ne sunt încălcate drepturile? Când a adoptat Organiza ția
Națiunilor Unite o conven ție cu privire la drepturile copilului? Când a semnat și România acest
document?

Toate întrebările sunt scrise pe o foaie de flip -chart și sunt prezentate de fiecare grupă celorlal ți
colegi. Foile sunt afi șate în locuri vizibile din clasă Se poate opta pentru o prezentare comună sau
elevii î și desemnează un reprezentant care va face o prezentare în numele grupului din care fa ce
parte. Cadrul didactic oferă în finalul activită ții un scurt feed -back cu privire la modul în care sarcina a
fost rezolvată (respectarea regulilor de formulare a întrebărilor, modul de colaborare în cadrul
grupului, varietatea și creativitatea întrebări lor, modul de prezentare, modul de încadrare în timpul
alocat).
Capacitatea de a formula întrebări diverse presupune, de fapt, stimularea gândirii critice și
stabilirea de conexiuni între achizi țiile dobândite anterior. Întrebările ini țiale sunt uneori pu nctul de
plecare în formularea altor întrebări. Totodată, metoda stimulează creativitatea (individuală și de grup)
și abilită țile de comunicare, ascultare activă și negociere.

Pentru Educa ție interculturală este exemplificată metoda cadranelor ; este vizat ă tema
Diversitatea culturală – o caracteristică a societă ții contemporane și competen ța specifică 3.1.
Manifestarea unei atitudini pozitive fa ță de sine și față de ceilal ți, față de identitatea culturală proprie și
față de identitatea celor care apar țin unor culturi diferite . Metoda propusă este aplicată după realizarea
unei activită ți de învă țare pe care o propune programa școlară, de tipul identificării unor elemente
specifice culturii române ști, precum și altor culturi din Europa.

În clasă, vizibilă pentru toți elevii, este afișată o foaie de flip-chart împăr țită în patru cadrane
rezultate din trasarea a două axe perpendiculare. În fiecare cadran este înscrisă o cerin ță la care
trebuie să răspundă elevii.
Elevii lucrează în patru grupe. Fiecare grup primește mai multe file de post-it, pe care trebuie
să noteze răspunsurile lor la o cerin ță înscrisă într-un cadran (sarcina de lucru poate fi atribuită de
cadrul didactic, trasă la sorți etc.). Fiecare grup de elevi trebuie să noteze, pe file separate de post-it,
cât mai multe răspunsuri.
Cadranele, sarcinile de lucru specifice fiecărui cadran și posibile răspunsuri ale elevilor sunt
prezentate mai jos.

Grupa 1
Diferen țele sunt …

– normale
– firești
– ceva de care nu trebuie să ne ferim
– parte din viața noastră

Grupa 2
Atitudinea față de ceilal ți, diferi ți sau nu
de noi, este de …
– acceptare
– înțelegere
– respect față de tradițiile, obiceiurile lor
– a comunica, colabora cu ei

Grupa 3
Legătura între ceea ce am aflat și
experien ța de fiecare zi este …
– cei ce aparțin altor culturi sunt și ei
oameni, ca și noi
– diversitatea există pretutindeni
– avem nevoie de diversitate
– nu trebuie să ne respingem dacă
suntem diferi ți
Grupa 4
Lecția învățată este …

– am întâlnit diversitatea în toate țările
despre care am discutat
– putem să lucrăm și să colaborăm cu cei
care aparțin altor culturi
– ne respectăm pe noi dacă îi respectăm
pe cei diferi ți de noi

La încheierea activită ții pe grupe, elevii afi șează foile de post -it cu răspunsurile lor pe foaia de
flip-chart, în cadranul co respunzător. Î și prezintă răspunsurile.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 22 Metoda facilitează reflec ția elevilor asupra achizi țiilor dobândite, precum și exprimarea unor
puncte de vedere.

Pentru Educa ție pentru cetă țenie democratică este exemplific ată metoda pălă riilor
gânditoare. Metoda poate fi utilizată la tema Implicarea civică în contextul democra ției reprezentative
și al formelor de manifestare a democra ției directe și competen ța specifică 1.3. Argumentarea în
favoarea respectării valorilor, principiilor, normelor și practicilor spec ifice unei societă ți democratice și
statului de drept .
Metoda pălă riilor gânditoare este o metodă interactivă, de stimulare a cr eativită ții participan ților,
și se bazează pe interpretarea de roluri, în func ție de culoarea pălăriei ce reflectă șase tipuri d iferite
de gândire.
Culoarea pălăriei are o valoare simbolică și propune asumarea unor roluri și unor sarcini de
lucru distincte, după cum urmează:
 Pălăria alb ă: gândire obiectivă, bazată pe informa ții și fapte; oferă informa țiile și materialele
disponibil e în legătură cu problema discutată.
 Pălăria roșie: gândire afectivă bazată pe emo ții, sentimente, intui ții; ne cere să luăm în
considerare emo țiile și intui ția.
 Pălăria neagră: gândire critică ce presupune a scoate în eviden ță gre șelile, punctele slabe,
pericolele sau riscurile; ne aduce în aten ție problemele, eviden țiază slăbiciunile fiecărei solu ții,
recomandă pruden ță.
 Pălăria galbenă: gândire pozitivă, constructivă a situa țiilor și evenimentelor; ne cere să
valorizăm beneficiile, să fim optimi ști, încr ezători, să gândim pozitiv și să sperăm.
 Pălăria verde: gândire creativă, generarea de idei noi, identificarea de alternative, flexibilitate,
mobilitate; vizează solu țiile posibile.
 Pălăria albastră: gândire despre gândire, definirea clară a problemei, pri vire de ansamblu și
extragerea de concluzii; supervizează, sistematizează concluziile, comentează, dirijează și
conduce către pasul următor.

Aplicarea metodei debutează cu organizarea elevilor în șase grupuri ; fiecărui grup i se va atribui o
pălărie și i se va explica tipul de comportament a șteptat din partea purtătorilor de pălării, rolurile
specifice fiecărei pălării. Se va preciza timpul alocat activită ții, modul în care vor fi folosite materialele
didactice, precum și sarcina de lucru pentru fiecare pă lărie, după cum urmează:

Pălăria Sarcina de lucru
ALBĂ Prezentarea succintă a caracteristicilor celor două forme ale democra ției,
directă și reprezentativă și exemplificarea contextului istoric al apari ției lor
(antichitate -democra ția directă; epoca m odernă -democra ția
reprezentativă)
ROȘIE Exprimarea ata șamentului emo țional fa ță de fiecare din tre cele două
forme ale democra ției
GALBENĂ Explorarea și prezentarea avantajelor/ beneficiilor fiecărei forme
NEAGRĂ Explorarea și prezentarea dezavantajelo r/slăbiciunilor fiecărei forme
VERDE Explorarea și prezentarea formelor contemporane ale de mocra țiilor
reprezentative și formelor de manifestare a democra ției directe în cadrul
democra ției reprezentative
ALBASTRĂ Prezentarea unui rezumat al discu țiilor și concluzionare a, pe baza
actualei Constitu ții a României , a modului în care se manifestă
democra ția directă, în cadrul democra ției reprezentative

După realizarea propriu -zisă a sarcinii de lucru, un raport or din fiecare grup prez intă tuturor
participan ților rezultatele la care au ajuns colegii din grupa sa.

Pentru Educa ție economico -financiară este oferit un exemplu de metodă care poate fi
utilizată în activitatea cu elevii la tema Consumatorul. Este vizată competen ța specifică 1.2. Asumarea
calită ții de consumator avizat de bunuri și servicii, de servicii financiare, care î și exercită drepturile și
responsabilită țile. Este utilizată o metodă de gândire critică Știu, vreau să știu, am învă țat, pornind de
la un exemplu de activitate de învă țare recomandat de programa școlară – aplicarea unor metode de
gândire critică pentru a reflecta asupra calită ții de consumator.

Metoda structurează într eaga activitate de învă țare la tema men ționată . Profesorul realizează
pe tablă , iar elevii, pe caiete, un tabel cu 3 coloane . Profesorul solicită elevi lor să spună ce știu despre
subiectul discutat. Aceste idei sunt notate în prima coloană. În coloana a doua se notează ce doresc

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 23 elevii să știe în legătură cu tema respectivă. La finalul activită ții se discută cu elevii și se notează , în
coloana a treia, aspectele noi pe care le -au învă țat.

Știu Vreau să știu Am învă țat
Posibile răspunsuri date de elevi:
– și eu sunt consumator
– sunt cetă țean european și am
drepturi
– să fiu atent la ce cump ăr, la cât
plăte sc, la calitatea
bunului/serviciului cumpărat
– să citesc termenul de
valabilitate al alimentelor
cumpărate Posibile întrebări formulate de elevi:
– este bine să păstrez chitan ța
după ce plătesc un produs pe
care l -am cumpărat ?
– ce drepturi am?
– ce obliga ții am? Posibile răspunsu ri date de elevi:
– bonul fiscal este dovada plă ții;
la o eventuală problemă, bonul
fiscal dovede ște plata făcută
(suma, când, unde s-a realizat
plata )
– drepturile consumatorului sunt:
dreptul de a fi informat, dreptul
la siguran ță, dreptul de a
alege, dreptu l la despăgubire
– responsabilită țile
consumatorului sunt: să se
informeze, să citească eticheta
produsului cumpăr at, să
solicite bonul fiscal , să cite ască
un contract înainte de
semnarea acestuia

Metoda presupune compararea individuală, în perechi sau în grup, a însemnărilor elevilor, a
informa țiilor din coloanele 1 – 3 (știu – am învă țat), respectiv 2 – 3 (vreau să știu – am învă țat).
Activită ți în contexte nonformale . Este necesar ca valoarea formativă a activită ților de
învățare realizate în clasă să f ie sus ținută prin alte activită ți realizate în școală sau în contexte
nonformale de educa ție, așa cum sunt:
 la clasa a V -a:
– realizarea unor materiale (afi șe, flutura și) de promovare a drepturilor copiilor în
cadrul școlii;
– campanii de promovare , în școală , a drepturilor și responsabilită ților elevilor ;
 la clasa a VI -a:
– realizarea unei reviste școlare pe teme referitoare la patrimoniul cultural/ tradiții și
obiceiuri comune/diferite ale unor culturi ;
– vizite la muzee, case memoriale ;
 la clasa a VII -a:
– realiza rea unei pagini web referitoare la participarea elevilor școlii la activită ți
civice/ de voluntariat în comunitatea în care trăiesc ;
– întâlniri ale elevilor cu reprezentan ți ai comunită ții locale, pentru sesizarea și
rezolvarea problemelor unor copii afla ți în dificultate ;
 la clasa a VII I-a:
– concursuri gen „Cine știe, câ știgă!”, pe tema drepturilor și responsabilită ților
consumatorului ;
– stabilirea unor legături cu reprezentan ți ai comunită ții economice/de afaceri , în
scopul discutării unor aspecte care prive sc ini țiative antreprenoriale la nivel local .
În desfă șurarea activită ților la clasă se recomandă tratarea temelor propuse prin apel la
documente care constituie referin țe fundamentale pentru problematica avută în vedere , astfel:
 la clasa a V -a:
– Conven ția ONU cu privire la drepturile copilului;
– Legea 272/2004 privind protec ția și promovarea drepturilor copiilor, cu modificările
și completările ulterioare;
 la clasa a VI -a:
– Declara ția Universală a Drepturilor Omului ;
 la clasa a VII -a:
– Declara ția Universală a Drepturilor Omului ;
– Constitu ția României ;
 la clasa a VIII -a:
– Ordonan ța Nr. 21/1992 privind protec ția consumatorilor , cu modificările și
completările ulterioare .

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 24 Recomandăm autorilor de manuale ca Declara ția Universală a Drepturilor Omului, Conven ția
ONU c u privire la drepturile copilului, Constitu ția României să fie incluse ca anexe în manualele
realizate pentru respectivele discipline .
Proiectul educa țional
Prezenta programă școlară prevede , în func ție de anul de studiu, realizarea de proiecte
privind dr epturile copilului, interculturalitatea, probleme ale comunită ții educa ționale/locale,
problematica economico -financiară. În acest fel se depă șește nivelul de recomandare metodologică în
ceea ce prive ște realizarea unor activită ți de tip proiect. Proiectul educa țional este vizat explicit în
cadrul disciplinei Educa ție socială , la nivelul competen țelor specifice, activită ților de învă țare și
conținuturilor, având alocat un buget de timp de 25 -30% din bugetul total de timp , pe an de studiu .
Activitatea fiecăr ui elev în cadrul echipei de proiect este evaluată și se finalizează prin notarea
acest uia.
În elaborarea și derularea proiectului educa ționaI, indiferent de anul de studiu , elevii, sub
coordonarea profesorului, vor parcurge următoarele etape:
 Alegerea tem ei
 Elaborarea fi șei de proiect
 Derularea proiectului propus
 Evaluarea proiectului propus

Alegerea temei – reprezintă o primă etapă , în cadrul căreia este necesar să fie identificate, în
funcție de domeniul vizat, un set de nevoi/probleme, precum și să fie realizată o evaluare a posibilită ții
de a răspunde acestor nevoi/probleme . Etapa este finalizată prin adoptarea unei decizii cu privire la
tema proiectului.
În vederea alegerii temei proiectului pot fi realizate întâlniri sau discu ții cu elevii din școală,
invitarea la oră a unor personalită ți din comunitatea locală, aplicarea unor chestionare elevilor din
școală. O metodă care poate fi utilizată, în această etapă, este brainstormingul, metodă care permite
participarea activă și creativă a elevilor unei c lase în alegerea temei și care contribuie la exersarea
competen țelor de lucru în echipă , argumentare și negociere .
Se recomandă ca, după alegerea temei, să se stabilească un Logo al proiectului , care să
contribuie la identitatea acestuia . În acest sens, el evii pot decide criterii de selec ție și modalită ți de
alegere a Logo -ului ( de exemplu, prin vot secret, prin concurs la nivelul clasei).
Profesorul și elevii pot opta, în baza unei analize și evaluări realiste a resurselor,
oportunită ților existente și a posibilită ții de a finaliza proiectul, fie pentru varianta realizării proiectului
fără partener (varianta A), fie pentru varianta proiectului cu partener (varianta B). În cazul op țiunii
pentru varianta B, care este o variantă mai complexă, inclusiv din pers pectiva elementelor care
privesc comunicare a, recomandăm parcurgerea următorilor pa și:
 Prezentarea reciprocă a claselor partenere (pot fi din aceea și localitate sau din altă
localitate)
 Alegerea temei și elaborarea fi șei de proiect (potrivit modelului de m ai jos) , pe baza
acordului comun dintre parteneri
 Colaborare a și feed -back ul permanent între parteneri pe parcursul derulării activită ților
din cadrul proiectului
 Reflec ția comună și schimb ul de impresii asupra întregii experien țe, asupra achizi țiilor
dobândite (cuno ștințe, abilită ți, atitudini) .
Indiferent de op țiunea pentru varianta A sau B, prezentăm mai -jos, cu titlu orientativ, exemple
de teme care pot fi abordate în cadrul proiectelor, în func ție de anul de studiu:
 la clasa a V -a – Gândire critică și drepturile copilului :
– Să ne cunoa ștem drepturile
– Copiii promotori ai propriilor drepturi
– Drepturi respectate – drepturi încălcate
– Turnirul opiniilor – concurs argumentativ privind respectarea drepturilor copilului
– Protec ția mediului – condi ție a vie ții
 la clasa a VI -a – Educa ție interculturală :
– Personalită ți locale care ilustrează diversi tatea interferen țelor culturale
– Istorie locală – minimon ografii ale interculturalită ții
– Tradi ții și sărbători locale
– Participarea civică a minorită ților și/sau imigran ților
– O problemă /probleme privind rela țiile și comunicarea interculturală

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 25
 la clasa a VII -a – Educa ție pentru cetă țenie democratică:
– Prevenirea și combaterea violen ței
– Incluziunea socială și educa țională
– Protejarea patrimoniului cultural
– Mass-media și opin ia publică
– Apărarea și înfăptuirea dreptă ții
 la clasa a VIII -a – Educa ție economico -financiară:
– Săptămâna globală a banilor ( Global Money Week )
– Campanie de protec ție a consumatorului în școala și/sau în comunitatea
noastră
– Focus pe bugetul personal – cum n e cheltuim banii?
– Influen ța reclamelor asupra comportamentului consumatorului
– Să ne punem ideile în practică – să înfiin țăm o bancă
Elaborarea fișei de proiect – este etapa în care se realizează pr oiectarea întregii activită ți. În
funcție de tema aleasă, se va realiza fi șa proiectului, activitate care este necesar să fie precedată de o
documentare/ culegere de informa ții, dar și de o primă prelucrare și organizare a informa țiilor legate de
problema/tema aleasă.

Prin fi șa proiectului elevii sunt pu și în s ituația de a răspunde la o serie de întrebări, de genul:
Care sunt cele mai urgente nevoi ale elevilor/persoanelor din școala/clasa/comunitatea mea locală? Cu
ce ne ajută acest proiect, de ce dorim să-l realiz ăm? Ce activită ți am putea realiza împreună, a stfel încât
să răspundem nevoilor identificate? Cine va fi responsabil cu organizarea fiecărei activită ți? Ce
resurse/materiale sunt necesare pentru realizarea activită ților? Cum ne vom da seama dacă proiectul
nostru a avut succes? Cum facem vizibil proiec tul nostru?

Fișa de proiect poate avea următoarele sec țiuni:
a. Titlul proiectului, Logo -ul proiectului și varianta ( A-fără partener; B -cu partener)
b. Perioada de desfă șurare
c. Datele de identificare ( școala, clasa)
d. Grupul/grupurile țintă
e. Scopul și utilitatea p roiectului
f. Activit ăți (după caz , și subactivită ți)
g. Produsul/produsele proiectului
h. Resurse necesare în vederea realizării activită ților și a pr odusului/produselor proiectului
i. Responsabili de realizarea activită ților (responsabili individuali/ subgrupuri )
j. Termene de realizare pentru activită ți și/sau produsele proiectului
k. Parteneri/colaboratori implica ți
l. Indicatori /criterii de evaluare a activită ților și a pr odusului/produselor proiectului
m. Elemente de vizibilitate și diseminare a le proiectului.

Pentru o mai bună opera ționalizare a fi șei de proiect, recomandăm ca elementele punctelor f-m
să fie corelate și incluse în cadrul unui tabel ( a se vedea mai jos, un model al Fișei de proiect care
include prezentarea în cadrul unui tabel).
 Titlul proiectului, Logo -ul proiectului și varianta
 Perioada de desfă șurare
 Datele de identificare ( școala, clasa)
 Grupul/grupurile țintă
 Scopul și utilitatea proiectului

Activită ți/
subactivită ți Produsul/
produsele
realizate Resurse Responsabili Parteneri/
colaboratori Termen
de
realizare Indicatori /
criterii de
evaluare Obs.

 Elemente de vizibilitate și diseminare a le proiectului:

Fiind o activitate complexă, recomandăm ca în realizarea fi șei proiectului să fie alocat un buget
suficient de timp (de exemplu, 3 ore), care să permită: discutarea op țiunilor pentru fiecare
componentă/sec țiune, dezbateri în grup și frontale privind justificarea alegerilor realizate, organizarea în
modul sugerat mai sus a propunerilor elevilor etc.

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 26 Derularea proiectului propus . În această etapă se realizează activită țile propuse, conform
termenelor de realizare și descrierii din fi șa de proiect. Elevii trebuie să pună în practică, prin activită țile
desfă șurate în clasă, și/sau după caz, în afara clasei, proiec ția inițială.

Activită țile realiza te în cadrul proiectului se vor conc retiza prin produsul/produsele proiectelor,
care pot fi:
– o expozi ție;
– o publica ție (de exemplu, revistă, un număr tematic în revista școlii, un material
informativ )
– o minimonografie;
– un website /secțiune a unui website ;
– un material video;
– un memoriu către autorită ți;
– un spectacol de teatru/teatru forum etc.
Se recomandă ca prezentarea produsului/produselor proiectului să reprezinte o
activitate/subactivitate distinctă, care să finalizeze etapa de derulare a proiectului . Elevii vor putea astfel
să valorifice/promoveze proiectul în rândul unor categorii de actori interesa ți: părin ți, reprezentan ți ai
comunită ții locale, colegi din alte școli, reporteri din media locală etc .

Evaluarea proiectului propus . Evaluarea proiect ului propus este necesar să se realize ze pe
parcursul , dar și la finalizarea acestuia, cu scopul de a oferi elevilor ocazia de a verifica raporturile
calitative dintre ceea ce s -a realizat și ceea ce s -a proiectat, precum și pentru a -și îmbunătă ți modul de
învățare.
Evaluarea proiectului trebuie să reprezinte, în principal, o activitate de autoevaluare, în cadrul
căreia elevii să aibă posibilitatea să reflecteze asupra măsurii în care proiectul a avut succes, să
evalueze gradul de reu șită și posibilită țile de îmbunătă țire a unei asemenea activită ți.
În cadrul acestei etape, sub coordonarea profesorului, este necesar să se realizeze o
analiză și a gradului de realizare a i ndicatorilor /criteriilor de evaluare a activită ților și a
produsului/produselor proiectulu i, inclu și/incluse în Fișa proiectului.
Se recomandă realizarea unei reflec ții, la nivelul clasei de elevi, asupra întregii experien țe:
achizi ții dobândite (cuno ștințe, abilită ți, atitudini), dificultă ți întâmpinate.
Pe parcursul proiectului și la finalul acestuia, elevii pot redacta un jurnal autoreflexiv , în
cadrul căruia vor prezenta experien ța dobândită , ghida ți de încercarea de a răspunde la întrebări
precum:
– Cât am reu șit să mă implic?
– Ce rol mi s -a potrivit? Ce rol mi s -a părut greu de realizat?
– Ce m i-a plăcut astăzi în cadrul activită ții desfă șurate? Ce dificultă ți am întâmpinat?
– Cât de cooperant am fost?
– Ce am aflat despre colegii mei?
– Ce am aflat despre mine la finalul activită ții?
Elevii pot nota în cadrul jur nalului și alte aspecte, precum: unele întâmplări, la cine au apelat
pentru diferite forme de sprijin, care au fost colegii cu care apreciază că au cooperat foarte bine și ce
posibilită ți de îmbunătă țire a activită ților viitoare pot exista.

Evaluarea elevilor în cadrul activită ții. Este impo rtant ca elevii să distingă între procesul
de evaluare a proiectului și cel de evaluare a elevului care participă la proiect. În acest sens, se
recomandă profesorilor să utilizeze ca formă de evaluare, cu precădere, evaluarea formativă, în cadrul
căreia se va utiliza, pe parcursul întregii activită ți de proiect, observarea sistematică a
comportamentului fiecărui elev, pe baza unei fi șe de observa ție (realizată de către profesor). În
realizarea fi șei de observa ție, cadrul didactic poate avea în vedere următo arele criterii:
– gradul de îndeplinire a sarcinilor stabilite;
– calitatea materialelor/activită ților realizate;
– capacitatea de asumare a unui rol în cadrul grupului/subgrupului;
– spiritul de colaborare și de adaptare la activitatea în echipă;
– spiritul de ini țiativă.
Pentru fiecare criteriu se acordă note de la 1 la 10, iar media notelor ob ținute constituie nota finală
acordată fiecărui elev în cadrul activită ții de proiect. De asemenea, recomandăm utilizarea
autoevaluării și interevaluării, eventual prin completarea unui chestionar elaborat de profesor, adaptat
nivelului de vârstă și particularită ților claselor de elevi.

La finalul întregii activită ți se va realiza portofoliul proiectului, care va include:
 Fișa de proiect

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 27  Produsul/produsele proiectului (după caz)
 Fișele de observare și de evaluare a le activită ții elevilor .
În afara acestor elemente pot fi incluse suplimentar, ca urmare a deciziei echipei de proiect și a
profesorului coordonator, și alte materiale care exemplifică activită țile realizate în ca drul proiectului.

În practica educa țională, la nivelul sistemului de învă țământ preuniversitar, se realizează o
serie de activită ți de tip proiect, consacrate inclusiv la nivel interna țional, și care pot constitui modele de
bună practică. Prezentăm succin t, mai jos, 2 dintre acestea:
 Proiectul Cetă țeanul (Project Citizen) reprezintă un tip de proiect bazat pe o metodologie în 6 pa și,
după cum urmează:
 identificarea problemelor politicilor publice din comunitate;
 selectarea unei probleme;
 culegerea inform ațiilor despre problema aleasă;
 realizarea unui portofoliu;
 prezentarea portofoliului;
 reflec ții asupra experien ței de învă țare.
Astfel, sub coordonarea profesorului, elevii care aleg Proiectul Cetă țeanul sunt pu și în situa ția de a
identifica o problemă a comunită ții locale ce presupune o politică publică, de a propune solu ții pentru
rezolvarea problemei, precum și de a interac ționa cu institu ții publice locale și cu reprezentan ți ai
acestora, cu func ționari publici sau ale și locali, precum și cu alte str ucturi publice și ale societă ții civile
din comunitatea lor; elevii pot dobândi, astfel, cuno ștințe, abilită ți și atitudini deosebit de utile pentru a
deveni cetă țeni activi și responsabili.
Metodologia care sus ține Proiectul Cetă țeanul a fost adaptată pe ntru nivelul ciclului gimnazial
(clasa a VII -a), începând cu anul 2004. Informa ții și materiale referitoare la Proiectul Cetă țeanul
(Project Citizen) sunt disponibile la adresa: http://www.intercultural.ro/carti/ghidul_profesorului_rev.pdf

 Serviciile în beneficiul comunită ții reprezintă activită ți de tip proiect care urmează cele 4 etape
generale în elaborarea și derularea unui proiect educa țional. Proiectele de servicii în benefic iul
comunită ții pot fi consacrate unor probleme extrem de diverse, precum: ajutorarea colegilor și/sau
a familiilor aflate în dificultate, derularea unor campanii anti -violen ță, a unor campanii de
sensibilizare cu privire la degradarea mediului natural, r ealizarea unei campanii de sensibilizare cu
privire la respectarea drepturilor copilului, monitorizarea modului în care sunt solu ționate unele
probleme ale comunită ții locale (spre exemplu, existen ța și amenajarea locurilor de joacă pentru
copii, a spa țiilor verzi din localitate sau a terenurilor de sport ).

Indiferent de tematică, proiectele de servicii în beneficiul comunită ții:
 răspund unor nevoi ale comunită ții;
 se desfă șoară în parteneriat școală -comunitate;
 stimulează ini țiativa și asumarea responsabi lității;
 contribuie la dezvoltarea individuală și la solidaritatea socială;
 extind învă țarea dincolo de sala de clasă.

Cu referire la educa ția economico -financiară, de și de dată mai recentă, semnalăm apari ția la
nivel interna țional a unor proiecte care vi zează atât componenta educa țională , cât și unele elemente
concrete privind incluziunea financiară a copiilor și tinerilor (spre exemplu, proiectele de tip
SchoolBank ). Informa ții referitoare la acest tip de proiecte sunt disponibile la adresa:
http://www.childfinanceinternational.org/initiatives/schoolbank

Alte recomandări privind evaluarea . Evaluarea reprezintă o componentă organică a
procesului de învă țare. În perspectiva unu i demers educa țional centrat pe competen țe, se recomandă
utilizarea cu preponderen ță a evaluării continue, formative. Alături de formele și instrumentele clasice
de evaluare, precum și de formele și metodele de evaluare precizate în cadrul sec țiunii privin d
proiectul educa țional, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt:
portofoliul, observarea sistematică a activită ții și a comportamentului elevilor, evaluarea asistată de
calculator/digitală, evaluarea în perechi, autoevaluar ea.

Oferim un exemplu de autoevaluare , propusă elevilor, realizată prin intermediul unui set de
enun țuri metacognitive, astfel:
– am descoperit că …
– mi-a plăcut …
– mi s-a părut mai pu țin atractiv …

Educație socială – clasele a V-a – a VIII-a 28 – cea mai importantă lec ție învă țată a fost …
– voi ține cont de …
– nu am în țeles … .

Procesul de evaluare va pune accent pe:
– corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competen țele specifice vizate de programa
școlară;
– valorizarea rezultatelor învă țării, prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;
– recunoa șterea, la nivelul evaluării, a experien țelor de învă țare și a competen țelor
dobândite în contexte non -formale sau informale;
– oferirea unui feed -back personalizat, elevilor și părin ților, cu privire la rezultatele și la
progresul școlar; utili zarea unor forme variate de comunicare a rezultatelor școlare .