1 CONSIDERAȚII PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR Maricica Vasilache Introducere Nicicând în ultimele decenii nu s -a discutat atât de mult… [625265]

1 CONSIDERAȚII PRIVIND REABILITAREA TERMICĂ A
CLĂDIRILOR

Maricica Vasilache

Introducere
Nicicând în ultimele decenii nu s -a discutat atât de mult despre energie și
despre prețul acesteia. Nimeni nu și -a închipuit că purtătorii fosili de energie vor
deveni așa de rapid prea s cumpi, că echilibrul valutar va depinde de importurile
de petrol și de gaze, că arderea acestora contribuie hotărâtor la modificările
climatice și că înlocuirea lor cu surse regenerabile curate ar putea fi atât de urgent
necesară da r și atât de anevoioasă din punct de vedere tehnologic și economic.
Deocamdată cea mai sigură și mai accesibilă formă de energie n epoluantă este
cea economisită (fig. 1).

Fig. 1 Probleme globale ale omenirii, conservarea energiei, cogenerarea și surs ele noi
curate

Astfel a apărut în construcț ii ideea conservării energiei. I nițial ea s -a impus
ca o condiție preliminară pentru utilizarea economică a energiei electrice la
încălzirea spațiilor și curând pentru folosirea avantajoasă a tuturor celorlalte:
solară, eoliană, biogaz, ge otermală. Apoi a devenit o necesitate impusă treptat de
costurile foarte mari ale energiei din sursele convenționale da r și ca urmare a
faptului că cele noi sunt chiar și mai scumpe, datorită investițiilor, trebuind să fie
subven ționate ( panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau celule de combustibil).
În acest mod , conservarea energiei, la clădiri noi și prin reabilitare termică
(mai corect renovare) la cele existente , a devenit o necesitate general acceptată,

2 foarte importantă și pentru România. Ea introduce o direcție suplimentară
obligatorie de preocupări pentru arhitecț i și ingineri. Activitatea implică în practi că
parcurger ea unei „foi de drum” la nivel național cu puncte obligatorii (fig. 2). Este
un circuit continuu care s e perfecționează treptat dar care se oprește când oricare
din etapele 1…11 nu este asigurată.

Fig. 2. Foaie de parcurs pentru reabilitarea termică a fondului construit existent.

Să le considerăm pe rând, dar mai înainte este util să menționăm c ă pe
plan european, unde de regulă durabilitatea clădirilor este de peste 100 ani,
problema adaptării la modificările climatice face obiectul unor ample și variate
studii / Koen Steemers, CISBAT, 2005 / ținând seama de câteva aspecte:
– modificările vor co ntinua cel puțin încă 40…60 ani, timpul necesar ca
reducerea consumului de combustibili fosili să înceapă a avea efect;
– vor avea loc creșteri ale temperaturii vara și scăderi iarna, deci accentuări
capricioase imprevizibile, caracteristice pentru clima tul continental excesiv;
– pe acest fundal și abstracție făcând de prețul crescând al energiei
electrice și al căldurii este necesar ca toate clădirile să se adapteze acestor
condiții.
K. Steemers distinge trei direcții de acțiune: măsuri pentru atenuarea
modificărilor climatice, măsuri pentru adaptarea construcțiilor și măsuri privind
educarea comportării locatarilor. El constată că proiectanților ar trebui să li se
ceară între altele: mărirea cu 5…10% a sarcinilor din vânt, ploi mai intense,
rezistențe sporite la radiații ultraviolete, adâncimi sporite de fundare, eficientă
termică superioară și ventilare naturală îmbunătățită în special pentru a evita
utilizarea aparatelor electrice de aer condiționat.

3 1. Legislație
La această dată sunt în vigoare o s erie de acte legislative:
– Legea 199/2000 privind Utilizarea eficientă a energiei (rep. M.O.
734/8.10.2002);
– Legea nr. 325/ 2002, privind Reabilitarea termică a fondului construit
existent și stimularea economisirii energiei termice (precedată de
O.G.29/31.01.2 000 – M.O.41/31.01.2000).
– Legea nr 211/16 mai 2003 privind Instituirea măsurilor speciale pentru
reabilitarea termică a unor clădiri multietajate (precedată de
O.U.G174/9.12.2002 – M.O.890/9.12.2002).
– Legea nr. 372/13 dec. 2005 privind Performa nța energetică a clădirilor . Ca
urmare a fost creat cadrul le gislativ pentru rea bilitarea și modernizarea termică a
tuturor clădirilor existente ș i a instalaț iilor aferente acestora , din mediul urban și
rural ( rezindențiale , pentru sănătate, pentru învățăm ânt, publice, de productie
etc.). OG 29/2000 instituie și obligativitatea întocmirii certificatului energetic al
clădirii, act oficial d e atestare a performanței clă dirii la un anumit moment ( nivelul
de izolare termică, randamentul instalaț iei de încă lzire, prepararea de apă caldă
menajeră , consum specific de energie din combustibili fosili etc.). Acest document
va reprezenta, în perspectivă, un instrument legal de evaluare a clădirii în cazul
operațiunilor de vânzare -cumpărare, închiriere, ipotecare etc.
Pentru specialiști dar și pentru publicul larg se simte nevoia concentrării
diverselor legi, hotărâri, ordonanțe și norme de aplicare, care sunt acum prea
numeroase, devenind de aceea greu accesibile pentru a fi puse în practică.
Totodată legislația va tr ebui să urmărea scă noile hotărâri luate în U.E. prin
care se accentuiază reducerea consumului de energie obținu tă din petrol, gaze
sau cărbuni și se stimulează utilizarea resurselor alternative.
În esență, toate aceste reglementări tehnice privesc :
– caracterizarea clădirilor din punct de vedere al eficienței energetice prin
expertiza termică (denumită și diagnostic termic sau energetic) și certificatul
energetic (document sintetic necesar în relațiile economice). Spre deosebire de
certificatul energetic, există și „certificatul privind economia de energie ”. Deoarece
este necesară o soluție prin care furnizorii mari de energie termică și electrică să
fie mobilizați în reducerea consumurilor. În prezent ei sunt, dimpotrivă, interesați
să vândă cât mai multă energie și la prețuri cât mai mari. Același lucru se poate
spune și despre furnizorii de combustibili fosili indigeni sau importați. De aceea
furnizorii (de energie electrică și termică, combustibil lichid, gaz) sunt obligați să
realizeze economii de energ ie. În acest sens, ei pot :
– determina pe clienții lor să utilizeze mijloace în acest scop, informându -i și
subvenționându -i. La rândul lor, ei pot primi certificate de economie de energie
care le dă dreptul la subvenții
– realiza economii de energie în p ropriile lor instalații și clădiri ;
– cumpăra certificate de economie de energie de la orice entitate care
realizează astfel de măsuri.
Dimpotrivă, dacă nu pot realiza economiile de energie impuse, furnizorii de
energie sunt obligați să plătească penaliză ri importante.

2. Reglementări tehnice
Apărute în perioada 1998…2004 reglementările tehnice specifice lucrărilor
de reabilitare termică și en ergetică reprezintă o bază complexă pentru adaptarea
clădirilor civile la exigențe de performanță ameliorate fa ță de normele naționale
anterioare. Se remarcă a bordarea caracterizării elementelor d e închidere la nivel
global cu includerea efectului punț ilor termice :

4 – C 107 /0 -02 Normativ pentru proiectarea și execuția lucrărilor de izolații
termice la clădiri – (Revizuire C107 – 82) Buletinul Construcțiilor. 8/2003
– C107/1 -97 Normativ privind calculul coeficienților globali de izolare termică
la clădirile de locuit Buletinul Construcțiilor nr. 14/1998
– C107/2 -97 Normativ privind calculul coeficientului global de izola re termică
la cladirile cu altă destinație decât cele de locuit; Buletinul Construcțiilor nr.
14/1998
– C107/3 -97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcție ale clădirilor Buletinul Construcțiilor nr. 13/1998
– C107/4 -97 Ghid pentru calculul performanțelor termotehnice ale clădirilor
de locuit Buletinul Construcțiilor nr. 14/1998
– C107/5 -97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de
construcție în contact cu solul Buletinul Construcțiilor nr. 1/1999
– C107/6 -2002 Normativ g eneral privind calculul transferului de masă
(umiditate) prin elementele de construcție Buletinul Construcțiilor nr. 14/2002
– C107/7 -2002 Normativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor
de închidere ale clădirilor – (Revizuire NP200/89) Buletinul Construcțiilor nr.
8/2003.
În esență seria normativelor C -107 conține următoarele aspecte:
– modalități de calcul privind performanțele higrotermice ale elementelor de
construcție și clădirii în ansamblu , folosind simularea numerică;
– caracteristicil e de calcul ale materialelor de construcție și tâmplăriei;
– prescripții privind nivelurile de performanță minime, considerate de
necesitate publică în această etapă.
La acestea s -a adăugat seria:
– NP 048 Normativ pentru expertizarea termică și energetică a clădirilor
existente si a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum
aferente acestora (Buletinul Construcțiilor nr.4 -2001) ;
– NP 049 Normativ pentru elaborarea și acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente (Buletinul Construcțiilor nr.5 -2001) ;
– NP 047 Normativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente și
al instalațiilor de înc ălzire și preparare a apei calde de consum aferente acestora
(Buletinul Construcțiilor nr.5 -2001).
– GT 036 -02 Ghid pent ru efectuarea expertizei termice și energetice a clădirilor
de locuit existente și a instalațiilor de încălzire și preparare a apei calde de
consum aferente acestora ((Buletinul Construcțiilor nr.3 -2003) ;
– MP 024 – 02 Metodologie privind efectuarea audi tului energetic al clădirilor
existente și a instala țiilor de încălzire și preparare a apei calde de consum
aferente acestora (Buletinul Construcțiilor nr.10 -11/2002) ;
– GT 037 – 02 Ghid pentru elaborarea și acordarea certificatului energetic al
clădirilor existente (Buletinul Construcțiilor nr.2 -2003) ;
– NP 060 – 02 Normativ privind stabilirea performanțelor termo -higro –
energetice ale anvelopei clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării și
modernizării lor termice (Buletinul Construcțiilor nr .18 -2003)
– SC 007 – 02 Soluții cadru pentru reabilitarea termo -higro -energetice a
anvelopei clădirilor de locuit existente (Buletinul Construcțiilor nr.18 -2003) ;
– SC 006 – 01 Soluții cadru pentru reabilitarea și modernizarea instalațiilor de
încălzire din clădiri de locuit, (Buletinul Construcțiilor nr. 5 -2002) ;
– MP 019 – 02 Metodologie privind reabilitarea și modernizarea anvelopei și a
instalațiilor de încălzire și apă caldă de consum la blocurile de locuințe cu
structura din panouri mari, (Buleti nul Construcțiilor nr. 2 -2004).

5 În ansamblu se stabilesc metodologii de apreciere detaliată a
performanțelor clădirilor existente și baze pentru modernizare în scopul
conservării energiei. În esență toate aceste reglementări tehnice privesc :
– caracterizarea clădirilor din punct de vedere al eficienței energetice prin
expertiza termică și certificatul energetic (document sintetic necesar în relațiile
economice);
– orientarea proiectelor de modernizare energetică prin raportul de audit
energetic în care sunt î nscrise soluțiile tehnice de eficientizare a anvelopei și
instalațiilor.
Se remarcă numărul foarte mare de normative, ghiduri, metodologii, soluții
cadru, fără a mai menționa și standardele. Astfel apar multe suprapuneri iar
utilizarea lor de către proiect anți, experți tehnici, verificatori și auditori este
îngreuiată. Probabil ar fi utilă o concentrare și sistematizare a tuturor acestor
documente, concomitent cu traducerea și adaptarea celor din U.E. În general
reabilitarea termică propusă de audit are in vedere un număr mic de soluții pentru
anvelopă și instalații, fără a recomanda căi de utilizare a energiilor
neconvenționale și monitorizare a permanentă a clădirilor care au făcut obiectul
reabilitărilor termice.
De fapt ansamblul reglementărilor tehnice e ste marcat în esență prin:
– considerarea punților termice la evaluarea rezistenței termice corectate R’
care devine principala caracteristică a unor elemente de construcție (pereți,
acoperiș, ferestre, planșeu peste subsol, etc.), înlocuind vechea rezist ență în
câmp Ro;
– aprecierea globală a eficienței termice a clădirii prin coeficientul de izolare
termică G N impropriu denumit astfel deoarece este proporțional cu consumul.
În acest fel noile reglementări introduc valori minime ale rezistențelor
termice pe element (prescripții de tip „garde – fou”) și o valoare maximă G
dependentă de raportul A/V pe care proiectantul o poate satisface prin diverse
soluții tehnice (protecție termică, efect de seră, utilizarea de resurse regenerabile,
recuperare de căldură, etc.). Este un pas important menit să stimuleze
creativitatea tehnică, din păcate încă puțin valorificat în România (fig. 3.).

În cadrul unor programe de cooperare internațională s -au realizat lucrări de
reabilitare demonstrative în ma i multe localități . Aplicarea unor soluții de izolare
termică suplimentară a fost realizată în paralel cu valorificarea energiei solare.
Totodată s -a realizat monitorizarea clădirilor în sezonul de încălzire următor (ex:
Fig. 3. Cămin ul T14 Tudor Vladimirescu.

Fațadă îmbrăcată cu polistiren expandat,
fâșii PO LYALPAN și bovindouri ușoare care
creează efect de seră și o protecție
suplimentară, realizând combinarea izolării
termice adiționale cu utilizarea energiei
solare. Ferestrele libere au 3 rânduri de
sticlă.

6 Cămin T 14 Tudor Vladimirescu, Bloc de locuințe Tabacului nr. 7 Iași). Au fost
evidențiate o serie de aspecte privind utilizarea spațiilor de locuit precum și
adaptarea insuficientă a furnizării agentului termic după modernizare.
Monitorizarea blocului din str. Tabacului a relevat între alt ele:
– diminuarea excesivă a ventilării naturale din cauza tâmplăriei etanșe;
– dezinteresul furnizorilor de energie termică interesați să vândă cât mai
multă energie.
Astfel locatarii se văd obligați să mențină excesiv de mult ferestrele
deschise, să con sume și să plătească tot atât de mari sume pentru căldură.
Rămâne ca în viitor reglementările tehnice să prevadă că performanța
energetică a clădirilor trebuie să includă toate cantitățile de energie termică și
electrică: pierderi și aportu ri inclusiv cele gratuite cu randamentele de utilizare,
bilanțul de energie finală (fig. 4) și structura acestuia în general prezentat ă în fig.
5 pentru căldură.

Fig. 4 Schemă pentru b ilanțul anual de energie consumată la încălzirea unei clădiri și
prepararea apei ca lde.

Un alt aspect care lipsește în actuala formă a reglementărilor tehnice este
cel referitor la cuantumul:
– consumului de energie primară , (fig. 6) ținând seama că pentru
acoperirea necesarului de energie finală există multe pierderi în amonte la
produc erea centralizată de energie, transformarea și distribuția acesteia.
La scară națională contează numai consumul de energie primară și în
legătură directă cu acesta,
– emisiile de gaze cu efect de seră (GES) și de alți poluanți (SO 2, NO x,
COV, pulberi, etc.), toate dependente de energia primară consumată.
Rămâne de văzut dacă , cel puțin în cazul clădirilor de locuit, poate fi
ignorată necesitatea unui anumit grad minim de compactitate (A/V), acesta fiind
primul factor de care depinde necesarul de energie termi că în clădirile civile.

7

Fig. 5 . Bilanțul energetic al unei clădiri ( Program Lesosai 5.5) – EPFL, CH
Se evidențiază structura aporturilor și consumului de energie termică în perimetrul
clădirii .

Fig. 6. Energia primară și ener gia finală utilizată în clădiri

Pe marginea reglementărilor tehnice din domeniul izolării termice și
economiei de energie, INCERC propune a în 2003 reanalizarea normelor și a
cataloagelor de soluții cu republicarea acestora .
Dificultățile proiectanților – constructori și instalatori, în activitatea curentă
se referă la:

8 – procurarea normelor, care apar în tiraj destul de limitat și scump , epuizat e
rapid. Ar fi foarte utilă publicarea lor pe un s ite accesibil la un preț modest s au
gratuit;
– volumul foarte mare de informații care trebuie însușit din mers;
– lipsa unor informații obligatorii din norme, etc. De exemplu abordarea
diferită a volumului încălzit la clădirile de locuit și la cele nerezidențiale nu se
poate realiza și pr in determinarea performanțelor elementelor anvelo pei diferențiat
întrucât fascicu la C107/3 -1997 nu oferă informațiile aferente. Totodată aplicarea
normativelor trebuie însoțită de cataloage mai ample și de utilizarea unor
programe performante de modelare a punților termice sau de bilanț energetic.
De remarcat este necesitat ea reanalizării permanente a acestor norme în
vederea adaptării la normele actuale privind eficiența energetică din Uniunea
Europeană, care prevăd în perspectiva imediată schimbări major e.
O atenție deosebită trebuie acordată construcțiilor cu compactitate redusă
(cu număr redus de niveluri) care în final au consumuri energetice specifice mult
mai mari față de clădirile compacte cu același grad de protecție termică a
elementelor de închi dere.
Clădirile din mediul rural nu mai pot fi exceptate de la exigențele aplicabile
în orașe.
În perspectivă se conturează necesitatea de a realiza clădiri civile cu
consum foarte mic de energie , clădiri cu autonomie energetică și clădiri active
energetic.

Aplicarea normelor de protecție termică , conștientizarea utilizatorului
După 1989 , organizațiile internaț ionale (în special PHARE) au căutat să
implementeze în România proiecte de eficiență ene rgetică . În ciuda efort urilor
financiare importante, mă surile respective nu au avut întotdeauna impactul social
scontat.
Există mai mulț i factor i care au contribuit la această situație, dintre care cei
mai importanț i au fost:
– prețul încă relativ scăzut a l energiei termice și subvențiile acordate
furnizorilor ;
– nu a existat o conștientizare a populaț iei și chiar a specialiștilor (arhitecți,
ingineri constructori și instalatori ) privind ne cesitatea și rentabilitatea economisirii
energiei și referitor la modalitatile concrete de economisire a energiei;
– în cazul clă dirilor legate la sistemul de termoficare nu a existat todeauna
o legătură directă între energi a termică consumată (pentru încălzire și sub formă
de apă caldă menajeră) ș i sumele plătite pentru a cest consum, deoarece se
aplica sistemul paușal iar pierderile pe traseu erau preponderente ;
– la nivel guver namental nu a existat o politică coerentă de sprijinire a
măsurilor de eficiență energetică , orientate spre proprietari ;
– mulți proprietari nu d ispun de fonduri le necesare pentru aplicarea
măsurilor de eficiență energetică ;
Oricum exemplul practic este baza reabilitărilor . O dovedește generalizarea
ferestrelor termopan.
Construcții noi
Ar fi o mare greșeală dacă cineva ar crede că proiectarea un ei clădiri cu
consum redus de energie nu înseamnă decât să se conceapă imobilul ca și mai
înainte, adăugând anvelopei un strat de izolație termică. Si alt e măsuri trebuie
considerate :
– orientarea încăperilor ;
– forma clădirii ;

9 – ferestrele și iluminarea natu rală ;
– ventilarea rați onală și riscul de condens ;
– modul de dispunere a straturilor de izolație termică ;
– utilizarea energiei solare ;
– eficiența echipamentelor și instalațiilor de încălzire ;
– posibilitatea de reglare , contorizare și automatizare .
În cazul construcțiilor noi, realizate din alte surse decât bugetul de stat,
reglementările privind protecția term ică și economia de energie nu sunt încă
aplicate , deși aceasta nu este numai o problemă de interes privat, iar
compactitatea redusă și gradul de protec ție termică insuficient determină cheltuieli
foarte mari pentru încălzirea spațiilor. Proiectanții și executanții neglijează acest
domeniu, limitânduse la satisfacerea exigenței de siguran ță structurală. În mare
parte cunosc superficial reglementările din domeniu sau nu se implică în aplicarea
prevederilor ace stora deoarece autorizațiile de construire se dau fără verificarea
satisfacerii exigențelor D,E la majoritatea lucrărilor, ceea ce face ca prevederile C
– 107 să nu fie respectate.
La ora actuală per cepția publicului legată de reabilitare termică se
canalizează doar spre ferestrele etanșe cu geam ter moizola nt, cu neglijarea
ventilă rii naturale și a punților termice, sau spre montarea centralelor termice
proprii. Modalitățile de protecție adițională pr in interior, cu problemele care apar,
nu sunt cunoscute și nici explicate publicului.
Campaniile de publicitate prin mass media se cer a fi mai convingătoare și
realizate cu sprijinul nemijlocit al unor specialiști competenți, dat fiind că
majoritatea arhi tecților și inginerilor nu sunt pregătiți corespunzător în acest
domeniu.
Pentru conștientizarea proprietarilor de imobile (persoane fizice sau
juridice), administratorilor și locatarilor că certificatul energetic este esențial și sunt
necesare între alte le:
– prezentarea sub formă clară, intuitivă, accesibilă ușor celor care nu sunt
specialiști a indicatorilor de consum energetic. Expr imarea în kWh în loc de kc al
sau Joule este deja mai bună, dar nu spune prea multe celor care nu sunt
tehnicieni, care aso ciază kWh numai cu electricitatea. De aceea în Germania
rezultatul final se exprimă și în litri de combustibil (1kWh ≈ 0,1 litri) și astfel apar
formulările „casă de 3 litri” ,(fig. 7) , ușor de reținut, deoarece toate familiile au cel
puțin o mașină;
– detalierea structurii consumului, care dă prima indicație concludentă.

Fig. 7. Casa de 3 litri

10
În baza reglementărilor actuale, modernizarea clădirilor existente și a celor
noi, pentru a avea performanțe ridicate privind co nservarea energiei, trebuie pusă
în practică. Ținând seama că în perspectivă obiectivul este apropierea de
autonomia energetică în raport cu resursele de combustibili fosili care se
epuizează și sunt poluante , apare problema dacă în stadiul actual mai este
suficient să se r ealizeze nivelurile G impuse de C 107 (clădiri cu consum
rațional de energie) sau dacă de pe acum ar fi recomandabil să se treacă la
protecții termice superioare mai favorabile pentru folosirea energiilor regenerabile.
Este o întrebare care așteaptă să fie dezbătută pentru a contribui la stabilirea
strategiei de dezvoltare în domeniu.

3. Materiale și ansambluri
Utilizarea unor materiale performante de protecție termică pentru care
există agrement tehnic este impusă de exigențele de confort și economie de
energie dar și de rezerva de capacitate portantă a structurii de rezistență.
Alegerea variantelor aplicabile este la latitudinea specialiștilor în urma întocmirii
raportului de audit energetic elaborat prin cooperarea unui constructor și a unui
instalator , persoane atestate MTTC. Este necesară o diversificare a materialelor
care pot fi utilizate. Nu toate clădirile pot fi îmbrăcate cu sistemele tip ETICS. Mai
trebuie știut că experiența de care se dispune este încă limitată ceea ce conduce
uneori la greșel i.

4. Documentare
Experiența acumulată de alte țări din U.E. în domeniul economiei de
energie și valorificării surselor de energie nepoluante trebuie mai bine cunoscută
prin documentarea specialiștilor în cadrul unor programe specifice.

5. Specialiști
Pregătirea de bază revine facultăților de profil la nivelurile de licență,
master și doctorat. Principiile dezvoltării d urabi le, termotehnica și higrotermica
sunt discipline esențiale pentru pregătirea oricărui arhitect sau inginer. Se cer de
asemenea organi zate cursuri postuniversitare.
Formarea de specialiști pentru audit energetic este bazată pe două
specializări respectiv auditor energetic pentru construcții și pentru instalații;
totodată există două grade, respectiv I și II. Atestarea calității de audito r se
realizează în urma unui examen organizat de o comisie numită de MTCT.
În același timp este necesară cunoașterea și aplicare a reglementăr ilor din
domeniu de proiectanți și executanți în vederea obținerii de construcții noi cu
performanțe energetice și consumuri reduse în exploatare.
Se resimte acut lipsa muncitorilor constructori calificați și a formațiilor bine
pregătite pentru a realiza corect izolațiile termice, montarea tâmplăriei termopan și
lucrările de instalații.

6. Soluții tehnice
Indicarea soluțiilor tehnice se realizează în cadrul auditului energetic prin
conturarea mai multor variante posibile de reabilitare termică și energetică având
în vedere protecția termică suplimentară a elementelor opace și vitrate precum și
modernizarea instalațiilo r termice și de a.c.m. , dar auditorii nu pot alege furnizorii.
Evident, pot fi stabilite și modalități de folosire a unor surse regenerabile de
energie . Soluțiile tehnice sunt partea cea mai importantă de pregătire a reabilitării.

11 Problemele ivite la în tocmirea certificatelor energetice
Certificatele energetice sunt oarecum simple, deși implică un volum
apreciabil de calcule și de multe ori un releveu dificil (nu este vorba numai de
lungimi, grosimi, etc., ci și de alcătuirea elementelor de construcție c are poate fi
stabilită numai prin sondaje și termografie) în lipsa proiectului inițial al construcției
și modificărilor ulterioare. Oricum precizia rezultatelor este limitată și deci nici nu
este utilă. Auditul energetic este mult mai dificil. Nu puține cl ădiri sunt monumente
istorice iar multe altele au fațade ce nu pot fi modificate deoarece reprezintă un
specifi c de arhitectură al localității , (fig. 8).

În majoritatea blocurilor există concomitent apartamente decuplate dotate
cu centrale termice sau chiar fără încălzire și apartamente legate la termoficare.
Unii proprietari nu au posibilitatea să cheltuiască pentru reabilitare și nici nu
îndrăznesc să își ipotecheze locuința deoarece știu că nu vor avea cum plăti
ratele astfel că sunt nevoiți să su praviețuiască în frig și umezeală. Apare încă o
contradicție între dreptul proprietarilor privați și interesul colectiv nesoluționată pe
plan național, ca și altele referitoare la spațiile în indiviziune.
O dificultate subzistă și întrucât în construcții n u se mai eliberează
autorizații pentru persoane fizice care să desfășoare activități independente ca
ingineri specialiști.

7. Fonduri
OG 29/2000 prevede o serie de surse de finanț are și de facilităț i fiscale ,
precum:
– alocații din bugetele locale în limi ta prevederilor aprobate de con siliile
locale, consiliile județene ș i Consiliul General al Mu nicipiului București, în
condiț iile legii;
– atragere de fonduri de la firme sau societăți comerciale de management
și servicii en ergetice precum și de la regiile și firmele sau companiile pentru
servicii energetice ;
Fig. 8 Fațade reprezentative la
care nu se pot opera decât parțial
modificări prin l ucrările de
reabilitare termică prin exterior

12 – atragere de fonduri de la regiile și firmele de alimentare cu căldura și apă
caldă de consum pentru reabilitarea reț elelor de distribu tie din subsolul clădirilor
de locuit și pentru montarea de contoa re;
– fonduri proprii ale agenț ilor economici care au în pro prietate sau în
administrare clă diri de interes public ;
– fonduri ARCE ;
– fondur i proprii ale proprietarilor clădirilor care se reabilitează . Deoarece o
mare parte din perso anele private sunt incapabile să facă investiț ii în conservarea
energiei , ar trebui acordate împrumu turi bancare cu dobândă redusă, garantate
de stat și subvenții.
Este un domeniu în care mai sunt de găsit soluții.

8. Corelarea expertizei termice cu cea structurală
La clădirile care fac obiectul lucrărilor de expertizare termică trebuie să se
realizeze în avans o experiză structurală pentru a determina rezerva de
capacitate portantă sau necesitatea lucrărilor de consolidare. Toate lucrările de
renovare trebuie corelate încă din faza de proiectare.

9. Audit energetic
Acestă etapă cuprinde Expertiza termică , Certificatul energetic și
Raportul de audit energetic. Se poate afirma că certificatul energetic este
documentul și faza cea mai importantă a ansamblului denumit în gene ral audit
energetic, reprezentând baza pentru pregătirea proiectelor lucrărilor de re abilitare
termică și energetică și de aceea devine obligator iu.

10. Proiecte
Proiectele tehnice de reabilitare termică aplicabile după expertizarea
structurală și auditul energetic implică colective de specialiști care să adapteze
atât anvelopa cât și structura la exigențele actuale. Întrucât majoritatea clădirilor
au fost realizate pe bază de proiecte tip este posibil ca și soluțiile de modernizare
să fie de gen cadru gen eral valabile. O categorie aparte este reprezentată de
clădirile monumentale și cele reprezentative pentru arhitectura localităților care
fac obiectul unor investiții de reabilitare.

11. Autorizație de construire
Până în prezent aceasta nu presupune ș i verificarea exigențelor D,E ceea
ce este regretabil.

12. Monitorizare
Urmărirea comportării în timp a sistemelor de reabilitare termică în
condițiile climatice ale României presupune realizarea unor investigații complexe
realizate de specialiști. Princi palele aspecte se refer ă la:
– satisfacerea exigențelor de confort higrotermic și economie de energie în
exploatare;
– corectarea integrală sau parțială a punților termice;
– reducerea poluării mediului prin îmbunătățirea notei energetice a clădirii;
– apariția condensului și extinderea lui în masa elementelor de închidere
protejate cu materiale izolatoare de grosimi mari cu permeabilitate redus ă la
vapori ;
– ventilarea încăperilor în condițiile utilizării unei tâmplării etanșe;

13 Se impune ca în fiecare jud eț să existe o echipă cu aparatură necesară
monitorizării. Calitatea izolațiilor termice trebuie verificată la recepția lucrărilor de
construcții.

Concluzii
În perioada 1990 – 2005 costul întreținerii locuințelor a crescut de 5 ori
comparativ cu venituri le populației care au crescu t de 1,5 ori. În acest context
suportabilitatea utilizatorilor scade foarte mult. Concomitent se vor reduce și apoi
elimina subvențiile pentru încălzirea locuințelor. Se justifică astfel economia de
energie prin lucrări de reabi litare termică.
Este necesară o politică coerentă la nivel guvernamental în domeniul
economiei de energie. Stimulare a de către stat a lucrărilor reabilitare duce la
diminuarea consumurilor energetice la nivel național, micșorarea dependenței
energetice faț ă de importuri și reducerea poluării chimice și termice a atmosferei.
Pregătirea bazei legislative și a reglementărilor specifice domeniului este
realizată urmând a fi sistematizată și perfecționată odată cu schimbările din U. E .
Specialiștii din domeni u construcțiilor și instalațiilor auditori energetici vor
avea de analizat cca 75% din fondul construit existent în vederea adaptării la noile
exigențe.
În perspectivă prețul energiei va crește în continuare iar durata de
amortizare a lucrărilor de reabil itare termic ă se va reduce foarte mult, astfel încât
lucrările de reabilitare termică și energetică să devină mai atractive.
Mass -media poate juca un rol mai activ în conșt ientizarea populației privind
economia de energie, confortul în construcții și redu cerea efectelor negative
asupra mediului înconjurător.
Peste tot în lume arhitecți și ingineri inventivi realizează clădiri în care se
valorifică diverse materiale ecologice, de la lut uscat la soare până la ziare vechi,
precum și sisteme constructive car e valorifică energia. Aceste construcții sunt
frecvent prezentate de mass -media, în special de posturile de televiziune precum
„DISCOVERY ” și astfel se creează o stare de spirit favorabilă pentru conservarea
energiei, care încă lipsește în România. Scheme de tipul celor din fig. 5, 6, 7, 8
sunt foarte utile.
Diminuarea consumurilor specifice de energie în toate sectoarele de
activitate, respectiv conservarea energiei în clădiri sunt elemente cheie ale
dezvoltării durabile și astfel o dovadă a solidarității umane peste limitele impuse
de spațiu și de timp.

Bibliografie
1. C. Rotaru, M. Preda Eficiența energetică – un element al dezvoltă rii
durabile Masă rotundă “E nergia – sursă de dezvoltare economica” CCIRB, Sala
Dacia, 14 octombrie 2004 ;
2. I. Pascal, S .Deac onu, C. Vrabie , N. Fabian „Campanie de informare a
functionarilor publici privind continutul acquis -ului comunitar“ ,ISBN 973 -8338 -63-
8, 2002.
3. M. Georgescu, R. Cazanescu I. Andronache, D. Berbecaru – Importanta
cladirilor pilot în fundamentarea strategie i dereabilitare si modernizare termica si
energetica a cladirilor de locuit masa rotunda cu tema : energetca cladirilor,
CNCMEC, București 27.11. 2003 ;
4. I. M. Siear, S. L.Siear, A.Marinescu – Locul cladirilor in contextul
interactiunii energie -mediu -consumator – Program complex de constientizare a
societatii civile pentru implementarea acquis -ului comunitar privind protectia

14 mediului si pentru promovarea intereselor consumatorilor casnici de energie”
2003, Craiova.
5. Program PHARE – Energie – Réhabilita tion thermique du foyer d’étudiants
T14.
6. C.A. Roulet, F. Foradini Programme LESOSAI 5.5 version 2005.
7. A. Radu, s.a. Satisfacerea exigențelor de izolare termică și conservare a
energiei în construcții, 2003 Ed. Societății Academice Matei -Teiu Botez, ISBN
973-85882 -7-8 pag. 10,12
8. L. Dumitrescu – Principiile dezvoltari i durabile in constructii, Ed. "Societatii
Academice Matei -Teiu Botez", Iasi, 2003, ISBN 973 -7962 -32-X
9. A. Radu, s.a. Interacțiunea construcțiilor cu mediu înconjurător (Seria Fizica
Construcțiilor pentru Dezvoltare Durabilă ), 2003 , Ed. Soc. Academice Matei -Teiu
Botez, ISBN 973 -7962 -17-6
10. A. Radu, s.a, New solutions for essential req uirements in buildings, 2004,
Ed. Soc. Academice Matei – Teiu Botez. ISBN 973 -7962 -49-
11. Volumul Congresului CISBAT 2005 , Lausanne