Claudia – Loredana Juncu, Ec. drd. The Free International University of Moldova Abstract: The globalisation’ s time has come! For many of us the… [625245]

137PACATELE GLOBALIZARII

Claudia – Loredana Juncu, Ec. drd.
The Free International University of Moldova

Abstract: The globalisation’ s time has come!
For many of us the globalisati on is associated with a feel ing of political fatalism and
insecurity because of the fact that the national governments and the ci tizens have a slaw influence in
controlling the change. That mean s the globalisation empha sis the limits of the national policies.
There is this danger for the globalisation to become the stereoty pe of nowadays: the
monumental idea that fits everything, everywhere, every time fr om now on. It is used from the
financial markets, to in ternet, but above all, it is nothin g concrete.
In spite of all this, we can be sure that the technical progress is guilty for this idea of
globalisation. It is the time for intern ational government’s stru ctures to ensure that the world economy of the XXI

century is ready to support all the comfort and aspirations of the modern man should have.

Primii ani ai mileniului trei gasesc societat ea omeneasca confruntata cu doua fenomene
complexe si mai ales ingrijoratoare pentru soarta si su pravietuirea ei: globa lizarea si deteriorarea
mediului, care pot pune pu nct vietii pe Terra. Si ma i grav este faptul ca ace ste doua fenomene par a fi
scapate de sub control.
Specialistii se in treaba daca globalizarea este un proces care ne conduce sa u unul pe care il
putem conduce. Singura certitudine este aceea ca nimeni nu se afla in afara acestui proces, deci
atentia noastra ar trebui concentrata asupra modului in care pu tem folosi oportunitatile oferite de
globalizare pentru a ne dezvolta si prospera.
Globalizarea trebuie abordata ca un fenomen obiect iv de care trebuie sa tinem cont pentru a
putea maximiza efectele pozitive si micsora costurile sale economice si sociale.
Globalizarea mai presupune o uriasa expansiu ne a interactiunilor sociale intre indivizi,
corporatii, guverne si orga nizatii non-guvernamentale, precum si o crestere a numarului corporatiilor
internationale care investesc produc si vand global.
Globalizarea a adus cu sine, pret utindeni pe glob, intensificarea unor agresiuni care ameninta
supravietuirea speciilor si chiar ex istenta umana. S-au globalizat fe nomenele de degr adare a mediului,
defrisarile, poluarea, raspandirea epidemiilor si a migratiilor.
Globalizarea semnifica re teaua integrata care a adunat la olalta comunitati de pe aceasta
planeta, altadata dispersa te si izolate, intr-o de pendenta mutuala si o unit ate ale unei singuri lumi.
Globalizarea ofer a oportunitati extinse pent ru o dezvoltare reala la nivel global, insa
manifestata intr-un progres inegal pe regiuni. Unele ta ri devin din ce in ce ma i integrate in economia
mondiala, cu o viteza net supe rioara altora, aflate int r-un proces de aliniere mu lt mai lent. Tarile care
au reusit sa devina parte a sistemul ui unic global, pe cale sa se contureze, se bucura de cresteri
economice mult mai insemnate si de o reducere mult mai importanta a saraciei.
Principalele co sturi, denumite pacate ale globalizarii , care au fost sinteti zate de I. Bari sunt:

138 Alienarea. Conducatorii statelor lumii a treia sunt de pare re ca destinele lor sunt determinate
de fortele globalizarii si spera ca acest tzunamii sa se transforme intr-o forta benefica pentru
reconstructie si dezvoltare si nu in forta amenintatoare a distrugerii si destabilizarii.
Actiunea selectiva. Tarile in curs de de zvoltare spun ,,nu” global izarii selective, adica
liberalizarii comertului, inve stitiilor si flu xurilor financiare care s-au fa cut in ritm accelerat doar in
folosul tarilor dezvoltate.
Marginalizarea. Majoritatea tarilor in curs de dezvoltare considera ca singura consecinta
vizibila a globalizarii este propri a lor marginalizare. Tar ile care nu pot tine pasul cu progresu l rapid al
integrarii cer o atentie speciala.
Revenirea la colonialism. Interesele tarilor ce se dezvolta se lovesc de o se rie de sanctiuni
internationale percepute ca o reintoarcere la colonialism. Acesta revine sub forma F ondului Monetar
International, Bancii Mondiale, altor institutii financ iare si carteluri economice, iar cand este necesar,
chiar si aliant elor militare.
Impunerea. Era optiunilor mult iple s-a incheiat si globalizarea aduc e cu sine dogma ,,o
marime se potriveste tuturor form elor”. Incheierea razboiului rece si triumful complet al partii
beligerante a aliniat tensiu nea dar a rupt echilibrul, acum tarile lumii avand o singu ra varianta de
alegere. Pierderea suveranitatii nationale. Principiul suveranitatii a zg uduit din fundatie nu datorita
unor motive obiective, ci ca urmare a caracterului arbi trar atat de raspandit in relatiile internationale.
Pierderea identitatii. Noile valori culturale aduse de globalizare vi n odata cu sistemul
economic bazat pe consumul irational in tarile bog ate. Globalizarea pare a transforma diversitatea
culturala in ceva demodat. Globalizarea econ omiei subterane. In noua era a globalizarii granitele s-au deschis,
barierele comerciale au fost eliminate, iar inform atia circula cu o viteza nemaiantalnita. Averile
colosale sunt adeseori, rezultatul traficului de droguri si arme, co ntrabandei, prostit utiei, spalarii
banilor, toate desfasurate sub umbr ela coruptiei. Piata mondiala a fost liberalizata inaintea crearii
institutiilor globale necesare pentru control si supraveghere. Globalizarea este un proces ireversibil si nu o optiune. Principalele argumente aduse in
sprijinul aceste i idei sunt;
Dincolo de interpretarile care i se dau, unele dintre ele tinand loc de definitie, globalizarea
este, inainte de toate, un rezultat cumulativ al unor procese cantitat ive si calitative desfasurate de-a
lungul timpului, incepand cu economia si termina nd cu mediul inconjurator , cultura si tehnologia.
Datorita proportiilor pe care le-a capatat acest fenome n, in prezent, toate statele au devenit, intr-un fel
sau altul, vulnerabile, vaza ndu-si erodata abili tatea lor de a action a efectiv si cu auto ritate in directia
implementarii unor politici comprehe nsibile si coerente, menite sa exercite un control complet si
exclusiv asupra cursurilor de schimb, evolutiei pietelor financiare, nive lul dobanzilor si a altor
variabile economice . Circulatia ve rtiginoasa a banilor la nivel glob al, a produselor si serviciilor, a
ideilor si tehnologiilor, a compli cat enorm de mult managementul, ac tul de decizie, atat la nivel
microeconomic, cat si la nivel macroeconomic, raspun sul prompt la diferite forme de manifestare a
fortei pietei si la comportamentul producatorilor si consumatorilor. Multe di n procesele cu caracter
transnational au sporit risc ul de contagiune, in specia l in ceea ce priveste cr izele financiare, creand un
asa-numitul ,,deficit de ad aptare’’ la problemele ridicate de globalizare.
Forta cu care se manifesta astazi globalizarea este atat de putern ica, incat au pus in discutie si
capacitatea institutiilor guvernamentale de a stapani si anihila anumite efecte negative produse de ea.
In felul acesta, se pune tot mai mult problema unor actiuni concrete, efective si robuste, care sa previna crizele, deoa rece pietele nu vor fi niciodata inerent st abilite si nici echitabile. In fata unui
asemenea tavalug care poate matura totul in calea sa , statele au ajuns la concluzia ca este mult mai
eficient si intelept sa treaca la coordonarea po liticilor lor economi ce, decat sa i se opuna. Altfel, ele
risca sa-si vada unele proiecte compromise definitiv, fara putinta de a le inlocui cu altele. De pilda,
abilitatea statelor aflate in curs de dezvoltare de a-si pune in valoare po tentialul lor de crestere

139economica, de a reduce decala jele in ceea ce priveste venitul pe locuitor si de a mentine o anumita
stbilitate economica depinde, in m od semnificativ, de politica dusa de marile puteri i ndustrializate.
Asadar, eforturile de im bunatatire a coerentei, complementaritatii si coordonarii polit icilor economice
nu mai reprezinta astazi o si mpla obtiune, ci constituie o necesitate obiectiva pentru toate statele lumii.
Din pacate, realitatea nemijlo cita ne arata ca acest deziderat a ramas sporadic si inefic ient, cu toate ca
procesul globalizarii a inaintat foarte mult.
Cresterea interdependentelor dintre state a facu t din comert si finante doua chei cu ajutorul
carora poate fi obti nut un plus de coerenta si complementarit ate in politicile economice, asfel incat sa
se obtina maximul de beneficiu de pe urma cresterii si dezvoltari i globale. In aceasta arie de
preocupari este posibila identific area unor obiective comune care sa serveasca deopot riva interesele
tuturor statelor, atat dezv oltate cat si in curs de dezvoltare . De exemplu, toti prtenerii economici
recunosc necesitatea mentin erii unor cursuri de schi mb stabilite ca o preconditie a dezvoltarii unui
sistem de comert interna tional deschis. Creste rea sustinuta a comertului m ondial este esentiala pentru
multe tari, in scopul obtinerii de mijloace de plata suficiente combaterii difi cultatii generate de grave
deficite din structura balantelor de plati externe. Grave disfunctionalitati inte rvenite periodic pe unele
piete financiare au generat influente destabilizat oare in sistemul comertului global, provocand,
totodata, instabilitate a cursurilor de schimb si frecvente oscilatii ale compet itivitatii intern ationale. In
loc sa fie promovate fortele deflatio niste, singurele in masura a da posibilitatea administrarii crizelor
ivite pe parcurs, s-a recurs foarte repede la o serie de masuri administrati ve, in totala contradictie cu
tendinta indicata de globalizare. Ele au afectat sever standardul de trai al popu latiei, mai ales in tarile
in care o buna parte di n aceasta se afla la marginea subzistentei.
Vectorul cel mai important, adev aratul catalizator si lubrifiant , care a facut din globalizare un
proces ireversibil, il constituie, fa ra indoiala, raspandirea informatiei tehnologice. Ea a iesit cu claritate
in evidenta mai ales in operati unile desfasurate pe pietele financiare, unde viteza, calitatea si
performantele informatie i au constituit conditia sine qua non a succesului. Deplina si afectiva
participare la retelele informatice globale este crucia la pentru toate tarile care doresc sa be neficieze de
pe urma globalizarii si sa nu fie marginalizat e. Exploziva diseminare a informatiilor tehnologice a
produs, din pacate, noi decalaje, iar pe altele le-a ad ancit. Asfel, in timp ce unele tari di spun de un
potential uman releva nt, in particular in domeni ul software, dotarea lor cu tehnica de calcul a ramas
considerabil in urma. De ac eea investitiile in infrastr uctura tehnica a informatie i constituie o prioritate
pentru orice tara care incearca sa se integreze mai strans in retelele co merciale si industriale
internationale. Pentru statele mai putin dezvoltate din punct de vedere ec onomic, o solutie ar fi
identificarea unor forme mai ieftine de informatie tehnologica, concom itent cu o amplificare selectiva
a lor. Fireste, chiar si in acest ca z, ramane o proble ma deschisa daca statele de zvoltate le vor facilita
accesul la ele, pentru ca, indiferent de forma spre care se vor orienta, costul achizitionarii lor ramane
considerabil. De asemenea, aceste ef orturi trebuie sa se sprijine pe existenta unor re surse umane cu o
calificare corespunzatoare. Date fiind marile discrepante cr eate in distributia avutiei, atat la nivel planetar cat si in
interiorul economiilor nationale, mu lti economisti si-au pus intrebar ea daca nu cumv a globalizarea
condamna anumite natiuni la saracie totala. Este greu sa ne pronunta m transant in le gatura cu acest
mare semn de intrebare. Datele statistice de car e dispunem pana acum sunt contradictorii. S-au
inregistrat, unele succese in combaterea saraciei, o se rie de state reusind sa ia sa din cercul ei vicios,
altele, din pacate, au inre gistrat o involutie economica ale carei cauze nu trebuie puse in intregime pe
seama globalizarii. In orice caz, sunt destul de multi cei ce considera ca exista o anumita contradictie
intre procesul globalizarii si astept arile diferitelor tari de la ea. S-a cristalizat, in felul acesta, ideea
potrivit careia aspectul-cheie al relatiei dintre glob alizare si dezvoltare este inechitatea: in puterea
economica, in capacita tea de a dispune si admini stra resursele, in come rt si relatiile economice
internationale, in distribuirea castigurilor si pierderilor. Toate acestea s-au resimtit pe planul finantelor, inve stitiilor si transfer ului de tehnologie,
socotite si ele, in egala masura, ca inechitabile , pentru ca ar provoca si intretine o permanenta

140 hemoragie de venituri dins pre statele slab dezvolta te din punct de vedere economic, spre cele mai
bogate. Globalizarea inseamna o mobilitate mai mare a capitalulu i, o crestere considerabila a
investitiilor si fluxurilor fi nanciare, dar :
– productia nu este in intregime globalizata ;
– in ciuda extinderii puterii ec onomice a corporatiil or multinati onale ponderea formarii
brute a capitalului la nivel global este in ca mica (4.3% in 1993);
– forta de munca totala ocupat a de corporatiile mu ltinationale nu reprez inta decat 3% din
forta de munca totala disponibila la nive l mondial in 1992;
– cea mai mare parte a inve stitiilor straine di recte este concentrata intr-un numar
redus de tari puternic dezvoltate din punct de vedere economic;
– o mare parte din inves titiile de potofoliu este plasata in tranzactii pe termen scurt.
Elementele de continuitate ale proc esului globalizarii si care ar
conditiona reusita aces tuia ar fi :
-consolidarea sistemului financiar internatio nal, astfel incat sa nu mai provoace crizele
devastatoare cu care a cam inceput sa ne obisnuiasca in ultimul timp;
-restabilirea increderii in dez voltarea durabila, s tiind ca popoarele vor fi mult mai receptive la
binefacerile globalizarii intr-un climat de crestere si oport unitati in afaceri;
-infaptuirea unor reforme struct urale macroeconomice, care sa ti na seama de particularitatile
fiecarei economii si de interesele nationale;
-sprijinirea natiunilor af late in curs de dezvoltare in eforturile lor de a-si consolida institutiile
democratice, capabile sa promoveze o politica desc hisa, larga coop erare economica internationala,
orientata spre imbunatatirea standardului de trai al tuturor cetatenilor;
-implementarea la nivel international a unor norme de buna co nduita in aface ri, bazate pe
transparenta si avanta je nediscri minatorii;
-combaterea coruptie i la toate nivelurile, care subm ineaza suportul institutiilor
guvernamentale, democratia si buna administratie;
-identificarea noului rol al stat ului in contextul glob alizarii, stiindu-se ca aceasta a afectat grav
in ultimul timp functiile si at ributele sale.
Putem afirma si in acelasi timp exprima speranta ca gl obalizarea va ramane o forta dinamica
pentru cresterea si dezvolarea econ omica, al carei potential nu a fost pe deplin confirmat. Evolutia
acestui proces prezinta nu numai riscur i, dar si oportunitati.
Rezulatul procesului va depinde foarte mult de modul cum vor actiona fortele pietei, sigurele
in masura sa indrepte asim etriile si dezechilibrele crea te de-a lungul anilor.
Globalizarea economica evoca ,,sfirsitul autoritatii statul ui’’, ,,sfirsitul geografiei
economice’’, sau ,,demisia statului – natiune”, cum ar prefera unii sa se exprime. Raman inca
intrebari fara raspuns, pana vom gasi argumente convingatoare, vis-à-vis de tot ce inseamna
globalizare.

Bibliografie:
[1] Bari Ioan, Probleme globale contemporane , Bucuresti, Editura Economica, 2004
[2] Bauman Zygmut, Globalizarea si efectele ei sociale , Bucuresti, Editura Antet, 1999
[3] Bica Gheorghe, Economie Europeana , Editura Sitech , Craiova, 2004
[4] Popescu Ion, Paradigme ale progresului social-economic , Editura Fundatiei ,,Romania de
Maine’’, Bucuresti, 2000 [5] Popescu Ion , Globalizarea: mit si realitate, Editura Economica, Bucuresti, 2004
[6] Muresan Maria , Europa si noi , Editura ASE, Bucuresti, 2005