(Cuprins, Rezumat, Bibliografie) [625228]
UNIVERSITATEA „BABEȘ -BOLYAI”
FACULTATEA DE DREPT CLUJ -NAPOCA
INFRACȚIUNILE PRIVITOARE
LA VIAȚA SEXUALĂ
(Cuprins, Rezumat, Bibliografie)
Conducător științific:
Prof. univ. dr. GHEORGHIȚĂ MATEUȚ
Doctorand: [anonimizat]
2014
2
3 CUPRINS
ABREVIERI ……………………………………………………………………….. 9
Titlul I. ASPECTE INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA INFRACȚIUNILE
CONTRA VIEȚII SEXUALE ………………………………………………… …….. 10
Capitolul I. Caracterizarea generală a infracțiunilor privitoare la viața sexuală …..…. 10
Capitolul II. Aspecte privind libertatea sexuală a persoanei în legislația română
actuală ………………………………………………………………………………… 15
Capitolul III. Aspecte comune infracțiunilor privitoare la viața sexuală …………….. 18
Secțiu nea I. Obiectul juridic comun …………………………………………………. 19
Secțiunea II. Obiectul material ………………………………………………………. 22
Secțiunea III. Subiecții infracțiunilor privitoare la viața sexuală ……………………. 23
Secțiunea IV. Latura obiectivă ……………………………………………………….. 25
Secțiunea V. Latura subiectivă ……………………………………………………….. 27
Secțiunea VI. Fazele infracțiunii …………………………………………………….. 27
Secțiunea VII. Forme agravate ……………………………………………………….. 28
Secțiunea VIII. Sancționare …………………………………………………………… 29
Secțiunea IX. Aspecte procesuale ……………………………………………………. 29
Titlul II. VIOLUL …………………………………………………………………… 31
Capitolul I. Considerații introductive ………………………………………………… 31
Capitolul II. Precedente legislative …………………………………………………… 33
Capitolul III. Infracțiunea de viol în ac tuala reglementare …………………………… 28
Secțiunea I. Sediul materiei …………………………………………………………… 38
Secțiunea II. Obiectul infracțiunii de viol …………………………………………… 39
1. Obiectul juridic …………………………………………………………………….. 39
2. Obiectul material ………………………………………………………… ………… 40
Secțiunea III. Subiecții infracțiunii de viol …………………………………………… 41
1. Subiectul activ ……………………………………………………………………… 41
2. Subiectul pasiv …………………………………………………………………….. 48
Secțiunea IV. Latura obiectivă a infracțiunii de viol ………………………………… 51
1. Elementul material ………………………………………………………………… 52
2. Urmarea infracțiunii ………………………………………………………………… 77
3. Raportul de cauzalitate …………………………………………………………….. 77
Secțiunea V. Latura subiectivă a infracțiunii de viol …………………………………. 77
Secțiunea VI. Faze le infracțiunii de viol ………………………………… ………….. 79
1. Actele preparatorii ………………………………… ………………………………. 79
2. Tentativa ………………………………… ………………………………………….. 80
3. Consumare și epuizare ………………………………… ………………………….. 87
Secțiunea VII. Modalitățile infracțiunii de viol ………………………………… ……. 89
Secțiunea VIII. Formele agravate ale infracțiunii de viol …………………………….. 89
1. Fapta a fost săvârșită de două sau mai multe persoane împreună …………………. 89
2. Victima se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau în tratamentul
făptuitorului ………………………………….………………………………… …….. 92
3. Victima este un membru de familie ………………………………… ……………… 95
4. S-a cauzat victimei o vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății ……… 106
5. Victima nu a împlinit vârsta de 15 ani …………………………………… ……….. 108
6. Fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei ………………………… 110
4 Secțiunea IX. Sancționare ………………………………………………… ..………… 113
Secțiunea X. Aspecte procesuale ………………………………………………… ..….. 113
Capitolul IV. Reglementarea infracțiunii de viol în noul Cod penal român ………….. 116
Titlul III. ACTUL SEXUAL CU UN MINOR ………………………………… ….. 129
Capitolul I. Considerații introductive ………………………………… ………… .…… 129
Capitolul II . Precedente legislative ………………………………… ………………… 131
Capitolul III. Infracțiunea de act sexual cu un minor în actuala reglementare ……….. 135
Secțiunea I. Sediul materiei ………………………………… ………………………… 135
Secțiunea II. Obiectul infracțiunii de act sexual cu un minor ………………………… 135
1. Obiectul juridic ………………………………….…………………………………. . 135
2. Obiectul ma terial…………………………………. ………………………………… 138
Secțiunea III. Subiecții infracțiunii de act sexual cu un minor ………………………… 138
1. Subiectul activ ………………………………….…………………………………. .. 138
2. Subiectul pasiv ………………………………….…………………………………. . 148
Secțiunea IV. Latura obiect ivă a infracțiunii de act sexual cu un minor ……………… 154
1. Elementul material …………………………………. ………………………………. 154
2. Urmarea infracțiunii …………………………………. ……………………………… 162
3. Raportul de cauzalitate ………………………………… …………………………… 162
Secțiunea V. Latura subiectivă a infracțiunii de act sexual cu un minor ……………… 162
Secțiunea VI. Fazele infracțiunii de act sexual cu un minor ………………………….. 165
1. Actele preparatorii …………………………………. ………………………………. 165
2. Tentativa ………………………………….………………………………… ………. 166
3. Consumare și epuizar e………………………………… …………………………… 168
Secțiunea VII. Modalitățile infracțiunii de act sexual cu un minor …………………… 169
Secțiunea VIII. Formele agravate ale infracțiunii …………………………………….. 170
1. Actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de acel ași sex, care
nu a împlinit vârsta de 18 ani, a fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte
foloase de către infractor, direct sau indirect ………………………………………….. 170
2. Faptele prevăzute în alin. 1 -3 au fost săvârșite în scopul producerii de materi ale
pornografice …………………………………………………………………………… 174
3. Pentru realizarea scopului (producerea materialelor pornografice) s -a folosit
constrângerea ………………………………………………………………………….. 178
4. Infracțiunea prevăzută în alin. 1 a fost săvârșită în împrejurările prevăzute în art.
197 alin. 2 lit. b ………………………………………………………………………… 180
5. Faptele prevăzute în alin. 1 -4 art. 198 au avut ca urmare vătămarea gravă a
integrității corporale sau a sănătății victimei ………………………………………….. 182
6. Infracțiunea a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei …………………… 183
Secțiunea IX. Sancționare …………………………………………………………….. 184
Secțiunea X. Aspecte procesuale ……………………………………………………… 185
Capitolul IV. Reglementarea infracțiunii de act sexual cu un minor în noul
Cod penal ………………………… ……………… ……………………………….. …. 185
Titlul IV . SEDUCȚIA ………………………………………………………………… 197
Capitolul I. Considerații introductive …………………………………………………. 197
Capitolul II. Precedente legislative ……………………………………………………. 198
Capitolul III. Reglementarea infracțiunii de sed ucție în actualul cod penal ………….. 199
Secțiunea I. Sediul materiei …………………………………………………………… 199
Secțiunea II. Obiectul infracțiunii de seducție ………………………………… ……… 200
1. Obiectul juridic ………………………………….…………………………………. . 200
5 2. Obiectul material …………………………………. ………………………………… 201
Secțiunea III. Subiecții infracțiunii de seducție ………………………………… …….. 201
1. Subiectul activ ………………………………….…………………………………. .. 201
2. Subiectul pasiv ………………………………….…………………………………. . 203
Secțiunea IV. Latura obiectivă a infracțiunii de seducție …………………………….. 206
1. Elementul material …………………………………. ……………………………… 206
2. Urmarea infracțiunii …………………………………. …………………………….. 209
3. Raportul de cauzalitate ………………………………… …………………………… 209
Secțiunea V. Latura subiectivă a infracțiunii de seducție …………………………….. 209
Secțiunea VI. Fazele infracțiunii de seducție ………………………………… ………. 210
1. Actele de pregătire …………………………………. ………………………………. 210
2. Tentativa ………………………………….………………………………… ……… 210
3. Consumarea și epuizarea …………………………………. ………………………… 211
Secțiunea VII. Sancțion are…………………………………. ………………………… 212
Secțiunea VIII. Aspecte procesuale ………………………………… ………………… 212
Capitolul IV. Seducția în contextul noului Cod penal ………………………………… 213
Titlul V . PERVERSIUNEA SEXUALĂ ………………………………… …………. 216
Capitolul I. Considerații introduct ive………………………………… ………………. 216
Capitolul II. Precedente legislative ………………………………… …………………. 219
Capitolul III. Infracțiunea de perversiune sexuală în actuala reglementare ………….. 223
Secțiunea I. Sediul materiei ………………………………… ………………………… 223
Secțiunea II. Obi ectul infracțiunii ………………………………… ………………….. 224
1. Obiectul juridic ………………………………….…………………………………. . 224
2. Obiectul material …………………………………. ………………………………… 227
Secțiunea III. Subiecții infracțiunii de perversiune sexuală …………………………… 228
1. Subiectul activ ………… ……………………… …………………………………… 228
2. Subiectul pasiv ………………………………… …………………………………… 232
Secțiunea IV. Latura obiectivă a infracțiunii de perversiune sexuală …………………. 232
1. Elementul material ………………………………… ……………………………….. 233
2. Urmarea infracțiunii ………………………………… ………… …………………… 255
3. Raportul de cauzalitate ………………………………… …………………………… 255
Secțiunea V. Latura subiectivă a infracțiunii de perversiune sexuală …………………. 256
Secțiunea VI. Fazele infracțiunii de perversiune sexuală …………………………….. 257
1. Actele preparatorii …………… ……………………. ………………………………. 257
2. Tentativa ………………………………….………………………………… ………. 258
3. Consumare și epuizare ………………………………… …………………………… 260
Secțiunea VII. Modalitățile infracțiunii de perversiune sexuală ………………………. 261
Secțiunea VIII. Formele agravate ale infracțiu nii de perversiune sexuală ……………. 262
1. Actele de perversiune sexuală cu o persoană care nu a împlinit vârsta de 15 ani ….. 263
2. Actele de perversiune sexuală cu o persoană între 15 și 18 ani, dacă fapta este
săvârșită de tutore sau curator ori de către supraveghetor, îngrijitor, medic curant,
profesor sau educator folosindu -se de calitatea sa, ori dacă făptuitorul a abuzat de
încrederea victimei sau de autoritatea ori influența sa asupra acesteia ……………….. 266
3. Actele de perversiune sexuală cu o persoa nă care nu a împlinit vârsta de 18 ani,
au fost determinate de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de către infractor,
direct sau indirect ………………………………….…………………………………. .. 267
4. Faptele prevăzute în alin. 2, 3 și 31 au fost săvârșite în scopul prod ucerii de
materiale pornografice ………………………………… ……………………………… 268
6 5. Pentru realizarea scopului (producerea materialelor pornografice) s -a folosit
constrângerea. ………………………………….………………………………… …… 269
6. Săvârșirea actelor de perversiune sexuală cu o persoan ă în imposibilitate de a se
apăra ori de a -și exprima voința sau prin constrângere. ……………………………… 271
7. Infracțiunea prevăzută în alin. 1 -4 are ca urmare vătămarea gravă a integrității
corporale sau a sănătății. ………………………………… …………………………… 274
8. Infracțiun ea a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei …………………… 275
Secțiunea IX. Sancționare ………………………………… …………………………… 276
Secțiunea X. Aspecte procesuale ………………………………… …………………… 277
Capitolul IV. Perversiunea sexuală în contextul noului Cod penal ……………………. 277
Titlul VI. CORUPȚIA SEXUALĂ ………………………………… ……………….. 285
Capitolul I. Considerații introductive ………………………………… ………………. 285
Capitolul II. Precedente legislative ……………………………………………………. 286
Capitolul III. Infracțiunea de corupție sexuală în actuala reglement are………………. 289
Capitolul IV. Corupția sexuală în actuala reglementare ………………………………. 290
Secțiunea I. Obiectul infracțiunii de corupție sexuală ………………………………… 290
1 Obiectul juridic ………………………………….…………………………………. .. 290
2. Obiectul material ………………………………… ………………… ……………… 292
Secțiunea III. Subiecții infracțiunii de corupție sexuală ……………………………… 293
1. Subiectul activ ………………………………… …………………………………… 293
2. Subiectul pasiv ………………………………… …………………………………… 294
Secțiunea IV. Latura obiectivă a infracțiunii de corupție sexuală …………………….. 297
1. Elementul material ………………………………… ………………………………. 297
2. Urmarea infracțiunii de corupție sexuală ………………………………… ………… 307
3. Raportul de cauzalitate ………………………………… …………………………… 307
Secțiunea V. Latura subiectivă a infracțiunii de corupție sexuală …………………….. 308
Secțiunea VI. Fazele infracțiunii de corupție sexuală …………………………………. 309
1. Actele preparatorii ………………………………… ……………………………….. 309
2. Tentativa ………………………………… …………………………………………. 310
3. Consumare și epuizare ………………………………… …………………………… 310
Secțiunea VII. Modalitățile infracțiunii de corupție sexuală ………………………….. 313
Secțiunea VIII. Formele agravate ale infracțiunii ………………………………… ….. 313
1. Actele cu caracter obscen săvârșite în cadrul familiei ……………………………… 313
2. Faptele prevăzute în alin. 1 și 2 au fo st săvârșite în scopul producerii de materiale
pornografice ………………………………….………………………………… …….. 317
3. Ademenirea unei persoane în vederea săvârșirii de acte sexuale cu un minor de sex
diferit sau de același sex …………………………………. …………………………… 317
Secțiunea IX. Sanc ționare………………………………… …………………………… 319
Secțiunea X. Aspecte procesuale ………………………………… …………………… 320
Capitolul IV. Reglementarea infracțiunii în noul Cod penal ………………………….. 320
Titlul VII. INCESTUL ………………………………… ……………………………. 332
Capitolul I. Considerații int roductive ………………………………… ………………. 332
Secțiunea I. Incestul ca fenomen social ………………………………… …………….. 332
Secțiunea II. Scurt istoric ………………………………… …………………………… 335
Capitolul II. Precedente legislative ………………………………… …………………. 336
Capitolul III. Incestul în actuala r eglementare ………………………………… ……… 339
Secțiunea I. Sediul materiei ………………………………… ………………………… 339
7 Secțiunea II. Obiectul infracțiunii de incest ………………………………… ………… 339
1. Obiectul juridic ………………………………….…………………………………. . 339
2. Obiectul material ………………………………… ………… ……………………… 342
Secțiunea III. Subiecții infracțiunii de incest ………………………………… ………. 344
1. Subiectul activ ………………………………….…………………………………. .. 344
2. Subiectul pasiv ………………………………… …………………………………… 351
Secțiunea V. Latura obiectivă a infracțiunii de incest ……………………………… …. 352
1. Elementul material …………………………………. ………………………………. 352
2. Urmarea infracțiunii …………………………………. …………………………….. 359
3. Raportul de cauzalitate ………………………………… …………………………… 360
Secțiunea VI. Latura subiectivă a infracțiunii de incest ………………………………. 360
Secțiunea VII. Fazele infracțiunii de incest ………………………………… ………… 361
1. Actele preparatorii …………………………………. ………………………………. 361
2. Tentativa ………………………………….………………………………… ………. 361
3. Consumare și epuizare …………………………………. …………………………… 362
Secțiunea VIII. Modalitățile infr acțiunii de incest ………………………………… …. 364
Secțiunea IX. Sancționare ………………………………… ………………………….. 369
Secțiunea X. Aspecte procesuale ………………………………… …………………… 369
Capitolul IV. Reglementarea infracțiunii de incest în noul Cod penal ………………… 369
Titlul VIII. HĂRȚ UIREA SEXUALĂ ………………………………… …………… 377
Capitolul I. Considerații introductive ………………………………… ………………. 377
Capitolul II. Precedente legislative ………………………………… …………………. 379
Capitolul III. Infracțiunea de hărțuire sexuală în actuala reglementare ………………. 382
Secțiune a I. Sediul materiei ………………………………… ………………………… 382
Secțiunea II. Obiectul infracțiunii de hărțuire sexuală ……………………………….. 383
1. Obiectul juridic ………………………………… …………………………………… 383
2. Obiectul material …………………………………. ………………………………… 385
Secțiunea III. Subiecți i infracțiunii de hărțuire sexuală ……………………………… . 385
1. Subiectul activ ………………………………….…………………………………. .. 385
2. Subiectul pasiv ………………………………….…………………………………. . 390
Secțiunea IV. Latura obiectivă a infracțiunii de hărțuire sexuală …………………….. 391
1. Elementul ma terial…………………………………. ……………………………… 391
2. Urmarea infracțiunii …………………………………. ……………………………… 404
3. Raportul de cauzalitate ………………………………… …………………………… 405
Secțiunea V. Latura subiectivă a infracțiunii de hărțuire sexuală ……………………… 405
Secțiunea VI. Fazele infracțiunii de hărțuire sexuală …………………………………. 406
1. Acte de pregătire …………………………………. ………………………………… 406
2. Tentativa ………………………………….………………………………… ………. 406
3. Consumarea ………………………………… ……………………………………… 406
Secțiunea VII. Modalitățile infracțiunii de hărțuire se xuală………………………….. 407
Secțiunea VIII. Sancționare ………………………………… ………………………… 407
Secțiunea IX. Aspecte procesuale ………………………………… ………………….. 408
Capitolul IV. Reglementarea infracțiunii de hărțuire sexuală în noul Cod penal …….. 408
Titlul IX. RACOLAREA MINO RILOR ÎN SCOPURI SEXUALE ……………… 417
Capitolul I. Aspecte generale ………………………………… ……………………….. 417
Capitolul II. Reglementarea infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale
în noul cod penal ………………………………………………………………………. 420
8 Secțiunea I. Obiectul infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale ………… 421
1. Obiectul juridic ………………………………….…………………………………. . 421
2. Obiectul material …………………………………. ………………………………… 421
Secțiunea II. Subiecții infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale ……….. 422
1. Subiectul activ ………………………………….…………………………………. .. 422
2. Subiectul pasiv ………………………………….…………………………………. .. 423
Secțiunea III. Latura obiectivă a infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri
sexuale………………………………….………………………………… …………… 424
Secțiunea IV. Latura subiectivă a infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri
sexuale………………………………….………………………………… …………… 427
Secțiunea V. Fazele infracțiunii de racolare a minorilor în scopuri sexuale ………….. 428
Secțiunea VI. Modalitățile infracțiunii …………………………… …………………… 428
Secțiunea VII. Sancționare ………………………………… …………………………. 429
Secțiunea VIII. Aspecte procesuale ………………………………… ………………… 429
CONCLUZII …………………………………………………………………………. 430
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………….. 450
9 Cuvint e cheie: viață privată, dreptul la libertate, inviolabilitate sexuală, infracțiune, subiect
activ, subiect pasiv, victimă, minor, membru de familie, rudă apropiată, rudă în linie directă,
coautor, persoană fizică, persoană juridică, obiect juridic, obiect material, corpul persoanei,
latura obiectivă, acțiune, constrângere, amenințare, consimțământ, act sexual de orice natură,
raport sexual, acte de penetrare sexuală, act sexual oral, act sexual anal, latură subiectivă,
intenție directă, intenție indirectă, praeterintenție, tentativă, consumare, urmare, viol,
agresiune sexuală, act sexual cu un minor, seducție, perversiune sexuală, materiale
pornografice, corupție sexuală, acte obscene, ademenire, racolarea minorilor, hărțuire sexuală,
abuz de autoritate, fun cție, incest, cod penal, doctrină, sancțiune.
REZUMAT
1. Obiectul și scopul cercetării
Viața sexuală a persoanei reprezintă în conformitate cu deciziile Curții Europene a
Drepturilor omului „un aspect intim al vieții private”, recunoscând -se dreptu l fiecărei
persoane de a avea o viață sexuală la alege rea sa, în conformitate cu identitatea sa profundă .
Sexualitatea umană are din cele mai vechi timpuri o formă instituționalizată, legitimată
și controlată de reglementări juridice, consacrări religioas e și instituții civile, ea putând
reprezenta o sursă importantă de conflicte ce afectează ordinea socială.
În lucrarea de față ne -am propus analiza tuturor infracțiunilor privitoare la viața
sexuală atât din perspectiva reglementării actualului Cod penal român cât și prin perspectiva
dispozițiilor noului cod ce va intra în vigoare la data de 01.02.2014.
De asemenea nu au fost trecute cu vederea nici reglementarile anterioare Codului
penal actual, în vigoare de la 01.01.1969.
Pentru elaborarea lucrării am folosit metode de cercetare consacrate, cum ar fi: metoda
documentației, metoda logică, metoda comparativă, metoda aplicativă precum și examinarea
practicii judiciare. Au fost avute în vedere doctrina de specialitate din țară, soluții de practică
judiciară publicate și nepublicate, opinii exprimate de autori străini, precum și prezentarea
comparativă a unor dispoziții din legislațiile altor state.
Reprezentând o temă cu vaste implicații morale și sociale, sexualitatea umană
preocupă nu numai fiecare soci etate în parte ci și instituțiile europene . În acest context
schimbarea atitudinii asupra libertății sexuale a persoanei la nivel european se reflectă și în
10 jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a evoluat extrem de mult, ultima
perioadă r emarcându -se printr -o schimbare semnificativă a acesteia.
În reglementarea infracțiunilor privitoare la viața sexuală, legiuitorul român a
implementat de -a lungul timpului obligațiile asumate prin Convențiile la care statul român
este parte semnatară și p e cele din conținutul Directivelor emise de forurile abilitate. În acest
context am făcut referiri, printre altele, la dispozițiile: Declarației Universale a Drepturilor
Omului; Convenției Europene a Drepturilor Omului; Pactului Internațional privitor la
drepturile civile și politice ; Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene; Directivei
2002/73/CE din 23 septembrie 2002 de modificare a Directivei 76/207/CEE a Consiliului
privind punerea în aplicare a principiului egalității de tratament între bărb ați și femei în ceea
ce privește accesul la încadrarea în muncă, la formarea și la promovarea profesională, precum
și condițiile de muncă; Convenți ei; Consiliului Europei pentru protecția copiilor împotriva
exploatării sexuale și a abuzurilor sexuale, adop tată la Lanzarote la 25 octombrie 2007,
semnată de România la aceeași dată.
Prezentul demers științific l -am consacrat analizării infracțiunilor privitoare la viața
sexuală din perspectiva dreptului intern, a instrumentelor internaționale la care România este
parte cu trimitere și la legislația altor state, urmărind să surprind evoluțiile și perspectivele
incriminării acestora precum și implicațiile și dificultățile ivite în practica instanțelor
judecătorești.
2. Structura lucrării
Lucrarea intitulată "Infracțiunile privitoare la viața sexuală" este structurată în nouă
titluri fiecare dintre acestea cuprinzând capitole și secțiuni.
Primul titlu, structurat în trei capitole este dedicat aspectelor introductive, analiza
centrându -se pe caracterizarea ge nerală a infracțiunilor privitoare la viața sexuală, surprinzând
aspecte privind libertatea sexuală a persoanei din perspectiva legislației române actuale și a
unora din documentele internaționale precum și aspectele comune infracțiunilor privitoare la
viața sexuală.
Sexualitatea umană nu a putut face abstracție de evoluția impusă de societate, astfel că
trăim într -o epocă în care a devenit un subiect de larg interes public fiind supusă influențelor
unor factori de natură socială și culturală fiind totodat ă marcată și de presiunile exercitate de
normele și valorile sociale.
Documentele internaționale recunosc dreptul persoanei la viață privată și implicit
dreptul acesteia la viață intimă. Sfera vieții intime cuprinde și viața sexuală a persoanei,
11 precum și acele activități care contribuie la dezvoltarea și împlinirea personalității. Totodată,
integritatea fizică și morală a unei persoane cuprinde în mod cert și viața sexuală a acesteia.
Prin hotărârile sale Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis eliminarea
aspectelor injuste ale legislației penale prin reducerea intervenției statelor în sfera sexualității
dar a și impus acestora unele obligații pozitive de reglementare a anumitor situații. Statele se
văd obligate să -și asume nu numai rolul de cenzor al sexualității, ci și pe acela de garant al
acesteia.
Problema respectării și apărării drepturilor omului s -a impus de -a lungul timpului
determinând fie abrogarea sau amendarea unor dispoziții legale existente, care contraveneau
exigențelor impuse, fie a doptarea unor dispoziții noi, în conformitate cu angajamentele
internaționale asumate. Amintim aici, cu titlul exemplificativ, modificările și completările
aduse în ultmii ani Codului penal român și celui de procedură penală, noul Cod penal ce va
intra în vigoare la 01.02.2014, Codului civil și de procedură civilă, etc.
Dreptul penal are menirea de a asigura cadrul juridic corespunzător apărării valorilor
sociale fundamentale. Între drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei fizice sunt
incluse și cele care privesc libertatea sexuală, adică posibilitatea persoanei, indiferent de sex,
de a hotărî singură cu privire la viața sa sexuală, fără temerea că va fi împiedicată în
exercitarea ei.
Încălcarea normelor privitoare la viața sexuală prezintă pe ricol social, deoarece,
faptele prin care se aduce atingere libertății sau moralității în acest domeniu sunt contrare
intereselor întregii societăți, orice atentat la libertatea vieții sexuale sau a inviolabilității
acesteia reprezentând și un atentat împo triva dreptului persoanei la integritate corporală și
sănătate, onoare, iar uneori, chiar la însăși viața persoanei.
Analizând dispozițiile referitoare la infracțiunile privitoare la viața sexuală observăm
că prezintă unele aspecte comune în ceea ce prive ște: obiectul juridic, obiectul material,
subiecții, latura obiectivă și subiectivă, fazele infracțiunii și formele agravate.
În următoarele opt titluri am analizat distinct fiecare infracțiune privitoare la viața
sexuală. Structura fiecăruia dintre acest e titluri este în principiu unitară, cuprinzând
considerațiile introductive, precedentele legislative, reglementarea infracțiunii în actualul Cod
penal precum și reglementarea acesteia în contextul noului Cod penal român.
În concret, în titlul al doilea, în patru capitole, am tratat aspectele teoretice și practice
pe care le implică infracțiunea de viol – cea mai brutală încălcare a vieții sexuale. Aceasta este
concluzia la care a ajuns și Curtea Europeană a Drepturilor Omului care, în cauza Aydin c.
Turci a, a statuat că violul comis asupra unei fete tinere în timpul detenției atinge nivelul
12 torturii, elementele fizice și psihice fiind suficient de grave. La rândul ei , Comisia Inter –
Americană pentru Drepturile Omului a statuat că violul constituie tortură ș i o încălcare a
dreptului la viață privată.
Cu privire la cauzele violului există numeroase explicații, dintre acestea remarcându –
se cele de natură psihologică și socială. Violul a fost privit ca o faptă anti -socială încă din cele
mai vechi timpuri, însă primele reglementări autohtone scrise pe care le cunoaștem datează
din secolul al XVII -lea, infracțiunea de viol fiind cunoscută sub numele de siluire (Îndreptarea
legii, glava 252). Din primele documente scrise reiese că era posibilă reținerea violului n umai
dacă era săvârșit asupra unei persoane de sex feminin. Ulterior , Codurile penale ce s -au
succedat au incriminat la rândul lor infracțiunea de viol , renunțându -se însă la
circumstanțierea subiectului pasiv.
Actualul Cod penal adoptat în 1968, în vigoa re de la 01.01.1969 incriminează violul în
dispozițiile art. 197. În decursul celor aproape 45 de ani ce s -au scurs de la data intrării în
vigoare a codului infracțiunea de viol a suferit modificări și completări semnificative,
dispozițiile inițiale nemaif iind în măsură să acopere evoluțiile și cerințele actuale ale
societății. S -a trecut astfel de la raportul sexual cu o persoană de sex feminin la actul sexual
cu o persoană de sex diferit sau de același sex. În esență, prin viol se înțelege actul sexual de
orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex comis prin constrângere sau
profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a -și exprima voința.
Obiectul juridic principal al infracțiunii de viol îl constituie valorile sociale p rivitoare
la libertatea și inviolabilitatea sexuală a persoanei, indiferent de sexul acesteia, iar obiectul
material al acesteia îl constituie corpul persoanei în viață asupra acestuia exercitându -se atât
constrângerea, cât și actul sexual de orice natură. Subiect activ al infracțiunii poate fi orice
persoană fizică, indiferent de sex, care are capacitatea de a răspunde penal, prin Ordonanța de
Urgență nr. 89/2001, aprobată prin Legea nr. 61/2002 realizându -se o nouă concepție cu
privire la subiecții infrac țiunii de viol, trecându -se de la situația în care autor al violului putea
fi doar bărbatul apt din punct de vedere fiziologic să întrețină un raport sexual la aceea în care
autor poate fi orice persoană, bărbat sau femeie. Deși interesantă , opinia recent exprimată în
doctrina penală română conform căreia fapta poate fi comisă chiar și de o persoană juridică
atunci când violatorul acționează în interesul persoanei juridice considerăm că, așa cum este
reglementată infracțiunea în discuție și răspunderea pena lă a persoanei juridice în dreptul
intern, se lasă puțin loc pentru intervenția umană în numele unei persoane juridice. În cazul
agravantei prevăzute de art. 197 alin. 2 lit. b (victima se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea,
paza sau tratamentul făptu itorului) subiectul activ se află într -o situație specială, are o calitate
13 specială în raport cu victima. În ceea ce privește violul săvârșit asupra unui membru de
familie calificarea subiectului pasiv impune și calificarea subiectului activ deoarece nu po ate
comite fapta în varianta prezentată decât tot un membru de familie. Participația la viol este
posibilă sub toate formele ei chiar dacă unii autori susțin și în prezent că nu este posibilă sub
forma coautoratului.
Actele normative amintite au adus mod ificări și în ceea ce privește subiectul pasiv
astfel că astăzi poate fi victimă a infracțiunii de viol și o persoană de sex bărbătesc și nu doar
cea de sex femeiesc.
Expresia "act sexual de orice natură" ce a înlocuit "raportul sexual" a dat naștere unei
mulțimi de opinii și unei practici neunitare generând, în cele din urmă, intervenția Înaltei
Curți de Casație și Justiție, care în loc să lămurească problema a adâncit disputele cu privire la
înțelesul expresiei amintite.
În aceste condiții, pentru a fi în acord și cu reglementările în vigoare în alte state
europene, putem vorbi de elementul material al infracțiunii de viol atunci când, prin
constrângere sau profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra ori de a -și exprima voința,
se realizează un raport sexual, relații sexuale între persoane de același sex, alte acte de
penetrare vaginală sau anală. Atunci când pentru comiterea actului sexual de orice natură se
folosește constrângerea existența infracțiunii nu depinde de rezistența opusă de victimă ci
esențial este să reiasă refuzul acesteia de a întreține actele sexuale.
Atitudinea psihică a infractorului se caracterizează prin existența vinovăției sub forma
intenției directe. Când fapta are ca urmare vătămarea corporală gravă, moartea sau sinucid erea
victimei vinovăția făptuitorului este sub forma intenției depășite (praeterintenției).
Tentativa la infracțiunea viol este pedepsită de către legiuitor ceea ce a dat naștere la
discuții cu privire la posibilitatea existenței tentativei în cazul infra cțiunii de viol care are ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei, având în vedere că această urmare se produce din
culpa făptuitorului. Deși a fost îndelung dezbătută făcându -se propuneri de lege ferenda de
modificare a art. 204 Cod penal, în așa fel în cât să nu mai poată da loc la interpretări, iar
practica să fie unitară, legiuitorul a lăsat nemodificate dispozițiile din art. 204 Cod penal, deși,
așa cum am văzut, a modificat și completat succesiv prevederile referitoare la infracțiunea în
discuție.
Din dorința de a răspunde mai bine nevoilor concrete, modificări și completări
semnificative au suferit și formele agravate ale infracțiunii de viol, legiuitorul român fiind
nevoit în cele din urmă să recunoască posibilitatea existenței violului între soți .
14 Inspirându -se din Codul penal spaniol, portughez, german, austriac, francez precum și
din aspectele evidențiate de doctrină și jurisprudență n oul Cod penal realizează un pas înainte
în incriminarea violului abordând -ul prin prisma actelor de penetrare . Potrivit noii
reglementări , vom fi în prezența violului atunci când prin constrângere, punere în
imposibilitate de a se apăra ori de a -și exprima voința sau profitând de această stare se
săvârșește cu o persoană un raport sexual, act sexual oral sau anal sau orice alte acte de
penetrare vaginală sau anală. Astfel definit , violul acoperă toate actele de penetrare, indiferent
că au fost comise de agresor asupra victimei sau dacă victima a fost obligată să facă acest
lucru.
Titlul al treilea este dedicat an alizării infracțiunii de act sexual cu un minor. Este
structurat în patru capitole în care sunt tratate: considerații introductive, precedente
legislative, actul sexul cu un minor în actuala reglementare, reglementarea infracțiunii de act
sexual cu un mino r în noul Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile legale din țara noastră m inorii sunt protejați împotriva
oricăror forme de abuz, inclusiv a celui sexual. Specialiștii atrag atenția tot mai frecvent
asupra multiplelor efecte pe care le are asupra min orilor întreținerea de acte de natură sexuală
de la vârste fragede. Aceste efecte sunt diferite în funcție de vârsta și personalitatea copilului,
de natura incidentului, de relația în care se află cu autorul infracțiunii etc. În acest context
legiuitorul r omân a incriminat de -a lungul timpului infracțiunea de act sexual cu un minor
adaptând constant reglementarea acesteia la politica promovată la nivel internațional și la
necesitățile determinate de evoluția înregistrată la nivel social.
Actele sexuale cu minori au fost considerate din cele mai vechi timpuri ca fiind
periculoase astfel că, sub o denumire sau alta, le găsim incriminate în legislația penală română.
În lucrarea de față sunt prezentate și analizate dispozițiile penale privitoare la
infracțiun ea de act sexual cu un minor începând cu dreptul feudal, trecând apoi la Codul penal
din 1864, Codul penal maghiar (Legea a V -a din 1879, despre crime și delicte), aplicabil și în
Transilvania, Codul penal din 1936, cel de la 1969 cu modificările și comple tările ulterioare,
în vigoare astăzi, finalizând acest demers cu dispozițiile din noul Cod penal român.
Infracțiunea de act sexual cu un minor constă în actul sexual, de orice natură, cu o
persoană de sex diferit sau de același sex, care nu a împlinit vâ rsta de 15 ani sau cu o persoană
între 15 -18 ani, dacă fapta este săvârșită în acest ultim caz de tutore sau curator ori de către
supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosindu -se de calitatea sa, ori
dacă făptuitorul a abuzat d e încrederea victimei sau de autoritatea ori influența sa asupra
acesteia .
15 Actuala reglementare nu mai limitează sfera ocrotirii la libertatea și inviolabilitatea
sexuală a minorei, așa cum era în varianta inițială a art. 198 Cod penal ci a extins -o și as upra
minorului de sex bărbătesc. Corpul persoanei minore, indiferent de sex, care nu a împlinit 15
ani sau care are vârsta între 15 și 18 ani constituie obiectul material al infracțiunii. Faptul că
infracțiunea nu se comite prin constrângere fizică nu înse amnă că nu are obiect material atâta
vreme cât actul sexual, de orice natură, se realizează asupra corpului victimei.
Așa cum am arătat cu ocazia analizării infracțiunii de viol, credem că folosirea de către
legiuitor a formulării „actul sexual, de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același
sex” limitează sfera autorilor la persoană fizică, doar aceasta putând fi de sex diferit sau de
același sex cu victima infracțiunii. Desigur că există în art. 26 al Convenției de la Lanzarote
dispoziții c are impun reglementarea răspunderii penale a persoanelor juridice pentru faptele
de abuz sexual săvârșite asupra copiilor atunci când au fost comise în beneficiul lor de către
orice persoană fizică care a acționat fie individual, fie în calitate de membru al unui organ al
acestora, dar, în legislația noastră penală nu a fost făcută nici o precizare expresă în acest sens.
Spre deosebire de legiuitorul nostru, de exemplu, cel francez a prevăzut expres dispoziții
privitoare la răspunderea penală a persoanei ju ridice în cazul comiterii unor astfel de fapte.
Așa cum ne sugerează chiar titlul marginal al art. 198 din Codul penal, subiectul pasiv
al infracțiunii analizate este calificat, deoarece poate fi numai o persoană care are calitatea
cerută de lege, aceea d e minor, indiferent de sexul acestuia, care fie nu a împlinit vârsta de 15
ani fie are între 15 și 18 ani și se află în anumite raporturi cu făptuitorul.
Chiar dacă infracțiunea analizată, presupune realizarea actului sexual cu
consimțământul minorului, a cest consimțământ nu este valabil , deoarece se consideră că
minorul fie nu poate aprecia toate implicațiile actului său de voință, fie libertatea sa de voință
este mult restrânsă de influența, autoritatea, încrederea, etc., de care beneficiază și uzează
infractorul pentru a comite fapta.
Prin incrimin area actului sexual cu un minor se are în vedere tocmai faptul că minorul
nu are suficientă experiență de viață și nici destulă rezistență pentru a se apăra împotriva celor
care doresc să întrețină, cu el, act e sexuale.
Discuțiile privitoare la stabilirea unei limite de vârstă de la care minorul poate fi
subiect pasiv al infracțiunii de a ct sexual cu un minor respectiv sub care este subiect pasiv al
celei de viol nu au avut finalitatea dorită, astfel că ne vom afla în prezența infracțiunii de act
sexual cu un minor sau a celei de viol, după cum se va aprecia în cazul concret ținând seama,
printre altele, de gradul de dezvoltare fizică și psihică a minorului.
16 Infracțiunea de act sexual cu un minor se comite cu intenție directă însă eroarea cu
privire la vârsta minorului înlătură caracterul penal al faptei.
Noul Cod penal incriminează la rândul lui infracțiunea de act sexual cu un minor, în
viitoarea reglementare legiuitorul stabilind mai multe modalități norma tive de comitere a
acesteia raportate la vârsta minorului, dându -le totodată și un nou conținut. Dintre
modificările semnificative ce vor opera începând cu 01.02.2014 amintim aici incriminarea
„raportului sexual, actului sexual oral sau anal, precum și a o ricăror alte acte de penetrare
vaginală sau anală comise cu un minor …" spre deosebire de „actul sexual, de orice natură, cu
o persoană de sex diferit sau de același sex…." și stipularea unei cauzei de nepedepsire,
legiuitorul impunând ca și condiție n ecesară pentru sancționarea subiectului activ ca între
acesta și minorul subiect pasiv să existe o diferență de vârstă de 3 ani, lăsând astfel în afara
legii actele sexuale liber consimțite ce au loc între minorii de vârste apropiate.
Titlul al patrulea, structurat în patru capitole, este dedicat seducției urmărind în analiza
noastră: considerații introductive, precedente legislative, incriminarea seducției în actuala
reglementare precum și în contextul noului Cod penal.
Rațiunea incriminării seducției o explică profesorul Traian Pop, arătând că în acest
articol este vorba de „un fel de fraudă, inducere în eroare”, consimțământul fiind smuls prin
promisiunea, iluzia căsătoriei. „Căsătoria a fost motivul determinant al consimțirii victimei la
actul sexual. După act însă promisiunea nu a fost îndeplinită, căsătoria nu s -a realizat.
Subiectul activ și -a călcat cuvântul, a înșelat femeia. Aceasta a rămas păcălită și dezonorată.
Interesul moral și social cere ca să reacționeze codul penal în contra acestei fapte ”.
Astfel, legiuitorul a urmărit ca prin incriminarea seducției să îi pedepsească pe aceia
care, abuzând de naivitatea unor minore obțin consimțământul lor pentru a avea raporturi
sexuale, promițându -le căsătoria.
În legislația noastră infracțiunea de se ducție este reglementată pentru prima dată în Codul
penal de la 1936, reglementarea fiind preluată, cu mici modificări și în actualul Cod penal.
Infracțiunea constă în fapta bărbatului care, prin promisiuni de căsătorie, determină o
persoană de sex femini n, care nu a împlinit vârsta de 18 ani să întrețină cu el raporturi
sexuale. Este vorba, așadar, de obținerea consimțământului unei minore la întreținerea unui
raport sexual prin înșelarea cu o promisiune de căsătorie care nu este respectată.
Subiect act iv al infracțiunii poate fi doar o persoană de sex bărbătesc, indiferent de
vârstă, doar acesta putând face promisiuni de căsătorie unei femei. Având în vedere că trebuie
să întrețină un raport sexual este necesar să fie apt din punct de vedere fiziologic să întrețină
un astfel de raport.
17 În contextul reglementării infracțiunii de act sexual cu un minor s -a concluzionat că
raportul sexual cu o minoră ce nu a împlinit vârsta de 15 ani, cu consimțământul acesteia
constituie infracțiunea de act sexual cu un m inor astfel că se va reține seducția doar dacă
minora a împlinit această vârstă. D octrina penală română a propus soluții diferite pentru
ipoteza în care minora are între 15 și 18 ani iar fapta este comisă de către o persoană care are
și calitatea de tutore sau curator, supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau
educator, optându -se fie pentru un concurs de infracțiuni între seducție și act sexual cu un
minor, fie doar pentru reținerea seducției, fie pentru absorbția seducției în infracțiunea de a ct
sexual cu un minor.
Esențială pentru existența infracțiunii este constatarea consimțământului minorei,
participarea voluntară a acesteia la întreținerea raportului sexual în caz contrar fiind în
prezența infracțiunii de viol. Totodată , minora trebuie s ă aibă capacitatea de a -și da
consimțământul la raportul sexual precum și capacitatea de a încheia o căsătorie valabilă.
Din punctul de vedere al laturii obiective trebuie îndeplinite trei condiții pentru
existența infracțiunii și anume: să existe un rapo rt sexual cu o persoană de sex feminin care nu
a împlinit 18 ani; raportul sexual să fie determinat prin promisiunea de căsătorie făcută
victimei de către autorul ei; autorul să nu își țină promisiunea. Din punctul de vedere al laturii
subiective , infracțiunea se comite cu intenție directă ce reiese din faptul că infractorul
urmărește realizarea raportului sexual, folosind în acest scop promisiuni false de căsătorie.
Reglementarea actuală a infracțiunii de seducție nu mai corespunde scopului
incriminării e i de acum aproape 45 de ani astfel că odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor
noului Cod penal aceasta va fi dezincriminată, dezincriminare salutată de către unii autori care
o consideră "inutilă" și "anacronică", criticată însă de alții care consider ă că nu tot ce este
vechi este și anacronic incriminarea acesteia fiind o chestiune de politică penală.
Titlul cinci este structurat la rândul său în patru capitole în care am prezentat
considerații introductive cu privire la infracțiunea de perversiune s exuală, precentele
legislative, am analizat infracțiunea din perspectiva actualei reglementări dar și în contextul
noului cod penal.
Interesul față de perversiunile sexuale a existat, sub o formă sau alta, din cele mai
vechi timpuri, acordându -li-se atenție fie în scopul de a le reprima, fie de a le canaliza sau de
a le utiliza cu intenții foarte precise. În abordarea perversiunilor sexuale trebuie pornit de la
ceea ce se numește „normal și deviant (patologic) în materie de sexualitate”, ceea ce se
desemnează sub denumirea de conduită sexuală normală fiind o realitate variabilă de la un
context socio -istoric la altul. În general, se folosește expresia de sexualitate aberantă (aberație
18 sexuală) pentru a fi desemnat orice comportament sexual care îi conferă p ersoanei satisfacție
sexuală majoră în afara actului sexual.
Actele de perversiune sexuală sunt variate, clasificarea lor preocupând, de -a lungul
timpului, o mulțime de specialiști din domeniile medicinei, psihologiei, antropologiei,
dreptului etc.
Chiar dacă nu sub denumirea de perversiuni sexuale, în dreptul românesc anterior
Codului penal de la 1969, găsim referiri despre incriminarea unor asemenea acte, numai cu
privire la actele de zoofilie și la cele privind homosexualitatea, acestea fiind privite ca cele
mai frecvente forme de perversiune și sancționate în mod expres în toate reglementările
succesive.
Textul inițial al art. 201 Cod penal a fost modificat și completat de -a lungul timpului
iar în contextul celorlalte modificări și completări aduse i nfracțiunilor privitoare la viața
sexuală existența infracțiunii de perversiune sexuală în legislația penală română este
controversată. O biectul juridic special al infracțiunii trimite la relațiile de conviețuire socială
și în acest context s -a propus abro garea art. 201 alin. 1 Cod penal deoarece infracțiunea de
ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice poate include, într -un mod mult
mai convenabil, ipotezele la care se referă perversiunea sexuală.
Considerăm că, față de evoluția istor ică și culturală a societății românești, la momentul
actual, actele de perversiune care se desfășoară între adulți, cu acordul acestora, fiind
considerate de ei practici normale, nu mai justifică incriminarea lor ca și infracțiune de
perversiune sexuală ia r dacă sunt comise în public vor atrage, ca și în cazul oricărui act sexual
realizat în public, răspunderea făptuitorilor pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor
moravuri. Soluția corespunde și orientării Curții Europene a Drepturilor Omului care
recunoaște dreptul persoanei de a avea o viață sexual ă la alegerea sa, dreptul penal neputând
interveni, în principiu, în domeniul practicilor sexuale consimțite.
Pentru existența infracțiunii de perversiune sexuală este necesar: să existe acte de
perversiune sexuală și acestea să fie comise în public sau să producă scandal public.
Înlocuirea expresiei „raport sexual” cu cea de „act sexual, de orice natură”, din textul
art. 197 și 198 Cod penal, lipsa unei definiții legale a celei din urmă, și incriminarea în tr-un
articol distinct a infracțiunii de perversiune sexuală, la rândul ei nedefinită, au pus mari
probleme practicii judiciare penale, determinând totodată exprimarea unor opinii diverse în
doctrină. Practic , elementul material al infracțiunii de perversi une sexuală este, așa cum s -a
arătat, aproape imposibil de definit, deoarece actele sexuale, de orice natură, intră fie în
conținutul infracțiunii de act sexual cu un minor fie în cel al infracțiunii de viol, iar actele
19 sexuale realizate cu consimțământul acestora, între persoane de același sex, nu se mai
pedepsesc.
Încercând să soluționeze această problemă , Înalta Curte de Casație și Justiție, prin
Decizia nr. III/2005, a admis recursul în interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor art.
197 alin. 1, cu referire la art. 198 și art. 201 din Codul penal, și a statuat că, prin acte de
perversiune sexuală, în accepțiunea prevederilor art. 201 din Codul penal, se înțelege orice
alte modalități de obținere a unei satisfacții sexuale decât cele obținute prin folosirea sexului
sau acționând asupra sexului, între persoane de sex diferit sau de același sex.
Nemulțumiți de această decizie , unii autori au încercat să delimiteze actele ce pot fi
considerate ca perversiune sexuală , propunându -se reintroducerea în cuprinsul art. 201 a unui
alineat în care legiuitorul să dea, după modelul inițial, o definiție perversiunilor sexuale. O
definire a actelor de perversiune sexuală nu se mai impune, argumentele fiind multiple,
impunându -se mai utilă abrogarea dispoziți ilor art. 201 Cod penal.
Raportându -ne la dispozițiile noului Cod penal infracțiunea de perversiuni sexuale, așa
cum este astăzi reglementată, nu se mai regăsește în cuprinsul acestuia ci legiuitorul a ales să
incrimineze, în art. 219, infracțiunea de agr esiune sexuală. Agresiunea sexuală se realizează
prin unele acte sexuale care în prezent, așa cum am văzut, corespund infracțiunii de
perversiune sexuală . Din analiza comparativă a textelor art. 201 din actualul Cod penal și art.
219 din noul Cod penal rei ese că legiuitorul a prevăzut condiții specifice pentru existența
infracțiunii de agresiune sexuală, condiții pe care nu le regăsim în reglementarea actuală dată
infracțiunii prevăzute de art. 201 în forma sa simplă . Ceea ce are corespondent în actuala
reglementare este comiterea actelor de natură sexuală cu o persoană prin constrângerea
acesteia sau cu o persoană în imposibilitate de a se apăra ori de a -și exprima voința (dispoziții
ce corespund art. 201 alin. 4 din actualul Cod penal). Dacă ne raportăm la art. 201 din actualul
cod, remarcăm faptul că cele mai multe dintre agravantele prevăzute în cazul infracțiunii de
agresiune sexuală nu se regăsesc în textul sus amintit, iar cele care se regăsesc au fost
reformulate de către legiuitor.
Titlul șase acope ră în cuprinsul a patru capitole analiza infracțiunii de corupție
sexuală, trecând de la considerații introductive și precedente legislative la analiza infracțiunii
prin prisma actualei și viitoarei reglementări.
Orice formă de abuz sexual are un impact p sihologic sever asupra victimei, abuzul
sexual al minorului putând produce efecte și în plan social, manifestate prin pierderea
încrederii în oameni, absenteism școlar, neintegrare socială și profesională, etc.
20 Corupția sexuală, ca și infracțiune distin ctă, este opera legiuitorului de la 1968, care a
introdus -o în Codul penal, în capitolul destinat infracțiunilor privitoare la viața sexuală.
Ca marea majoritate a infracțiunilor privitoare la viața sexuală și corupția sexuală a
minorilor a suferit încep ând cu anul 2000 modificări și completări semnificative.
Cum una din legile nescrise ale moralei le cere adulților să se abțină în fața copiilor de
la orice aluzii și manifestări sexuale, prin incriminarea infracțiunii de corupție sexuală s -a
urmărit ocro tirea minorilor în fața manifestăr ii oricăror aspecte legate de viața sexuală
impunând celorlalți membri ai societății, inclusiv membrilor familiei, obligația de a se abține
de la desfășurarea acestora asupra sau în prezența lor.
Poate fi subiect activ al infracțiunii atât un major cât și un minor care răspunde penal,
indiferent de sex iar subiect pasiv poate fi numai un minor, indiferent de sexul acestuia.
Având în vedere că tinerii sunt interesați de viața sexuală de la vârste cât mai fragede,
că dețin i nformații despre ceea ce înseamnă viața sexuală, că între ei își permit anumite
manifestări cu tentă sexuală pe care le consideră normale și la care nu reacționează în nici un
fel, nu credem că mai putem vorbi despre faptul că un minor poate corupe un alt minor, decât
atunci când între aceștia există o anumită diferență de vârstă și de experiență de viață.
Legiuitorul român nu a definit în Codul penal nici „actele cu caracter obscen”, cum de
altfel nu a definit, am văzut, nici alte expresii. În lipsa unei definiții legale, doctrina și practica
au trebuit să delimiteze înțelesul acesteia. Cum în cuprinsul Legii nr. 196/2003 privind
prevenirea și combaterea pornografiei se arată ce se înțelege prin acte cu caracter obscen
considerăm, alături de alți autori, c ă această definiție poate fi utilizată și pentru a desemna
înțelesul „actelor cu caracter obscen” ce constituie elementul material al infracțiunii de
corupție sexuală.
Pentru ca actele cu caracter obscen să constituie elementul material al infracțiunii de
corupție sexuală, este necesar ca ele să fie săvârșite asupra unui minor sau în prezența unui
minor. Actele cu caracter obscen sunt săvârșite asupra minorului atunci când acțiunea
infractorului este îndreptată direct asupra corpului minorului în timp ce „ prezența” minorului
la săvârșirea actelor cu caracter obscen presupune fie că acesta se află la locul realizării
actului, fie că este plasat în proximitatea acelui loc, de unde are posibilitatea perceperii, într –
un fel sau altul a actului.
Nu va exista in fracțiunea de corupție sexuală atunci când autorul se află în eroare cu
privire la starea de minoritate a victimei.
Probleme de interpretare se pun și privitor la reglementarea formelor agravate ale
infracțiunii, cu precădere cea privitoare la comiterea f aptei în cadrul familiei (expresie
21 neîntâlnită în cazul celorlalte infracțiunii privitoare la viața sexuală) precum și ademe nirea
unei persoane în vederea săvârșirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de același
sex. Aceasta din urmă deși este tratată ca o formă agravată în opinia noastră ea reprezintă, de
fapt, o altă modalitate de săvârșire a infracțiunii de corupție sexuală.
Analizând comparativ dispozițiile actuale cu cele din viitorul cod observăm faptul că,
modificările și completările ad use reglementării actuale sunt semnificative, pornind chiar de
la denumirea infracțiunii, odată cu intrarea în vigoare a noului cod aceasta urmând să se
numească „coruperea sexuală a minorilor”.
Se remarcă și de această dată impunerea ca necesară a difere nței de vârstă de 3 ani
între subiectul activ și cel pasiv, diferență necunoscută reglementării actuale. Este de
asemenea importantă și impunerea unei limite de vârstă pentru subiectul pasiv, putând fi doar
un minor, indiferent de sex, care nu a împlinit v ârsta de 13 ani.
Legiuitorul a înțeles să abordeze, în noua reglementare, într -o manieră diferită, în
alineate distincte, sancționând totodată diferit comiterea actelor sexuale împotriva sau în
prezența unui minor. Diferențele între cele două ipoteze sunt semnificative. Pentru ca
infracțiunea să se încadreze în dispozițiile alin. 1 este necesară săvârșirea, împotriva unui
minor, a unui act de natură sexuală, altul decât cele de penetrare, specifice infracțiunii de act
sexual cu un minor. Pentru ca fapta să fie încadrată în dispozițiile alin. 3 este necesar să se
comită un „act sexual de orice natură de către un major în prezența unui minor care nu a
împlinit 13 ani”.
A doua variantă asimilată prevede posibilitatea comiterii infracțiunii prin două
modalități distincte. Într -o primă modalitate , coruperea sexuală a minorilor poate fi săvârșită
prin determinarea de către un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani să asiste
la comiterea unor acte cu caracter exhibiționist, ori să asiste la specta cole sau reprezentații în
cadrul cărora se comit acte sexuale de orice natură. A doua modalitate de comitere a
infracțiunii, în această variantă, constă în punerea la dispoziția unui minor care nu a împlinit
vârsta de 13 ani de materiale cu caracter pornog rafic.
Astfel reglementată coruperea sexuală a minorilor este în acord cu dispozițiile art. 22
din Convenția de la Lanzarote privind „coruperea copiilor”, prin care se impune statelor
semnatare obligația de a lua măsurile legislative sau de altă natură ne cesare pentru
incriminarea faptei de a determina cu intenție, în scopuri sexuale, un copil care nu a împlinit
vârsta consimțământului sexual să asiste la comiterea unui abuz sexual sau la desfășurarea de
activități sexuale, chiar dacă nu este obligat să pa rticipe la acestea.
22 În cuprinsul titlului șapte am analizat aspectele introductive privitoare la infracțiunea
de incest, precedentele legislative, incriminarea infracțiunii în actualul cod și reglementarea
acesteia în noul cod penal.
Datorită implicaț iilor sale sociale și morale incestul a stat de-a lungul timpului în
atenția specialiștilor din mai multe domenii. Preceptele morale și religioase consideră a fi un
păcat amestecarea de sânge, cauza principală a interzicerii relațiilor sexuale între rude
apropiate fiind convingerea că astfel de relații afectează produsul de concepție, copiii rezultați
riscând să aibă deficiențe grave. Din punct de vedere antropologic, au fost elaborate o serie de
teorii care caută să explice cauzele tabu -ului incestului iar abordarea psihologică a relațiilor
incestuoase s -a axat pe identificarea și explicarea cauzelor și efectelor acestora.
Referiri despre incest găsim încă din perioada comunei primitive când normele de
conduită priveau, printre altele, interdicții privitoa re la relațiile dintre rude. În feudalism,
incestul era considerat vină gravă și era pedepsit cu moartea. Codul penal de la 1864 nu
incrimina expres incestul însă calitatea de ascendent sau descendent a făptuitorului agrava
violul și delictul de atentat la pudoare fără violență. În Codul penal de la 1936 infracțiunea de
incest era prevăzută între delictele contra familiei, alături de bigamie și adulter, iar nu alături
de infracțiunile contra pudorii.
Dorind să ocrotească specia umană de pericolul degeneră rii precum și normele morale
ce stau la baza familiei legiuitorul a incriminat în actualul Cod penal incestul în grupul
infracțiunilor contra vieții sexuale stabilind că „raportul sexual între rude în linie directă sau
între frați și surori se pedepsește c u închisoare de la 2 la 7 ani”.
Subiectul activ al infracțiunii este calificat putând fi persoana fizică ce are capacitatea
de a răspunde penal și care are calitatea de rudă în linie directă, frate sau soră. Prin aceste
dispoziții este limitată sfera atâ t a autorilor cât și a victimelor incestului. Reglementarea
vizează atât rudenia firească cât și pe cea rezultată din adopție. Se observă că legiuitorul nu a
corelat dispozițiile ce incriminează incestul cu cele din Codul civil privitoare la
impedimentele la căsătorie știut fiind că este interzisă încheierea căsătoriei între rudele în linie
dreaptă precum și între cele în linie colaterală până la gradul al IV -lea inclusiv.
Pentru existența infracțiunii de incest trebuie să se stabilească existența raportur ilor de
rudenie în linie directă sau de frate și soră.
Infracțiunea de incest se realizează sub aspectul elementului material printr -o acțiune
denumită „raport sexual”. Raportul sexual presupune un act fiziologic susceptibil să conducă
la procreație, chia r dacă aceasta nu s -a produs, astfel că, simpla atingere, simplul contact al
organelor sexuale, nu constituie un raport sexual. Totodată, dacă între rude în linie directă ori
23 între frați sau surori au loc relații sexuale între persoane de același sex, sau orice alte acte de
penetrare sexuală, anală sau orală, faptele lor nu vor constitui infracțiunea de incest,
legiuitorul referindu -se expres la necesitatea existenței raportului sexual. Credem că ne aflăm
în prezența unei omisiuni a legiuitorului, deoarece, chiar dacă aceste acte sexuale nu sunt
periculoase pentru fondul biologic al societății, nu se poate nega periculozitatea pe care o
reprezintă pentru moralitatea vieții sexuale și, totodată, față de principiile care stau la baza
familiei.
Noul cod penal include incestul în grupul infracțiunilor contra familiei devenind
evident faptul că el nu aduce atingere libertății sexuale a persoanei ci valorilor specifice vieții
de familie.
S-a păstrat în categoria infracțiunilor împotriva libertății și integrității sexuale doar
incestul agresiv, prevăzut ca formă agravată a unor infracțiuni, iar cel consimțit a fost
reglementat în categoria infracțiunilor contra familiei. Și, totuși, o formă „neagresivă” a
incestului găsim incriminată și în cazul infracțiunii de act sexual cu un minor în reglementarea
din noul cod, în ipoteza în care minorul este rudă în linie directă, frate sau soră.
Rămân și de această dată în afara reglementării infracțiunii de incest relațiile sexuale
între persoane de același sex care au loc înt re rude în linie directă sau între frați și surori
precum și actele de penetrare anală sau orală comise între rude în linie directă sau între frați și
surori pe care nu vedem de ce legiuitorul le consideră mai puțin periculoase pentru familie și
societate decât un raport sexual consimțit care are loc între persoanele indicate.
Titlul opt este dedicat analizei infracțiunii de hărțuire sexuală. Considerațiile
introductive, precedentele legislative, hărțuirea sexuală în reglementarea actualului cod penal
și reglementarea acesteia în noul cod penal reprezintă temele abordate în cele patru capitole
pe care acest titlu le are în structura sa.
Promovarea egalității de șanse și a non -discriminării constituie una dintre prioritățile
statelor membre ale Uniunii Euro pene și se găsește încorporată în numeroasele directive care
reglementează egalitatea de gen.
Tradițional , hărțuirea sexuală constă într -un comportament nedorit, de natură sexuală,
comportament ce afectează demnitatea victimelor. Victime ale hărțuirii sex uale pot fi atât
femeile cât și bărbații, hărțuitorii putând fi, la rândul lor, de ambele sexe, dar marea majoritate
a cazurilor, așa cum reiese din studiile realizate, implică femeile ca victime.
Tratată uneori ca un comportament normal, hărțuirea sexual ă a fost considerată, în țara
noastră, multă vreme un „moft” al feministelor care încearcă să atragă atenția asupra lor, astfel
că incriminarea ei în legislația română a reprezentat un progres evident având drept scop
24 reprimarea comportamentelor prin care se condiționează ocuparea, menținerea, promovarea
într-un anumit post, de obținerea unor satisfacții de natură sexuală.
Hărțuirea sexuală a fost incriminată pentru prima dată în legislația penală română în
anul 2002 fiind introdusă în cadrul infracțiunilo r privitoare la viața sexuală prin Legea
61/2002 de aprobare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea și
completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni privind viața sexuală.
Prin hărțuire sexuală se înțelege hărțuirea unei persoane prin amenințare sau
constrângere, în scopul de a obține satisfacții de natură sexuală, de către o persoană care
abuzează de autoritatea sau influența pe care i -o conferă funcția îndeplinită la locu l de muncă.
Așa cum reiese din dispozițiile art. 2031 Cod penal pentru existența infracțiunii este necesară
îndeplinirea următoarelor condiții: existența unei hărțuiri constând din acte repetate care să
indice caracterul de obicei; hărțuirea să se comită prin amenințare sau constrângere; hărțuirea
prin amenințare sau constrângere să se realizeze în scopul obținerii unor satisfacții de natură
sexuală; autorul să abuzeze de autoritatea sau influența pe care i -o conferă funcția îndeplinită
la locul de muncă.
Plecând de la ideea că raportul de autoritate la care se referă legea presupune în mod
necesar un raport profesional, în doctrină s -a arătat de către unii autori că hărțuirea sexuală nu
poate fi concepută decât în cadrul locului de muncă, în timp ce alții consideră că se pot
sancționa faptele și atunci când ele depășesc cadrul relațiilor ierarhice de muncă, o astfel de
abordare fiind mult mai realistă și, totodată în acord cu legislațiile altor state.
Problemele ridicate sunt numeroase, dezbateri purtându -se printre altele asupra
înțelesului expresiei "hărțuire sexuală", posibilit ății comiterii faptei cu ajutorul constrângerii
fizice, nedefinirea satisfacțiilor de natură sexuală, nearătarea de către legiuitor a beneficiarului
acestor satisfacții.
Credem c ă va exista infracțiunea de hărțuire sexuală ori de câte ori o persoană ce
deține o funcție ce îi conferă autoritate sau influență asupra victimei manifestă în mod repetat
un comportament nedorit, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, folosind amenințarea sau
constrângerea, cu scopul obținerii de satisfacții de natură sexuală.
Revine însă, așa cum s -a întâmplat și în alte state, instanțelor de judecată rolul să
stabilească în concret care sunt acele comportamente ce antrenează răspunderea autorului lor
pentru infracțiunea de hărțuire sexuală.
Infracțiunea cunoaște în noul Cod penal român o nouă sistematizare, prin crearea a
două texte, primul cuprinzând hărțuirea propriu -zisă, inclusă în rândul infracțiunilor contra
libertății și integrității sexuale, celă lalt, referitor la așa numita „hărțuire verticală” comisă prin
25 abuz de autoritate, fiind inclus în capitolul destinat infracțiunilor de serviciu.
Analizând comparativ actualul și viitorul text de lege observăm faptul că legiuitorul va
renunța la actuala r eglementare dând infracțiunii în discuție un nou conținut. Una dintre
principalele modificări aduse constă în renunțarea la folosirea noțiunii de hărțuire care a
determinat ample discuții în doctrina de specialitate fiind înlocuită cu expresia „pretinderea în
mod repetat de favoruri de natură sexuală”. Se renunță, de asemenea la condițiile impuse
actualmente ca hărțuirea să aibă loc prin amenințare sau constrângere, în scopul de a obține
satisfacții de natură sexuală. Totodată, aspectele din actualul cod pr ivitoare la subiectul activ
referitoare la abuzul de autoritate sau influență pe care i -o conferă funcția îndeplinită la locul
de muncă nu mai au corespondent în noul text de lege. Nu se precizează însă, nici de această
dată, cine este beneficiarul favorur ilor sexuale fiind de părere că dispozițiile art. 223 din noul
cod trebuie interpretate în sensul că pretindea acestora se poate face atât în beneficiul
autorului actelor de pretindere cât și în beneficiul altei persoane.
Cu toate acestea noua definire d ată infracțiunii de hărțuire sexuală corespunde mai
bine realităților sociale actuale, fiind în măsură să înlăture unele dintre controversele
determinate de actuala reglementare. De asemenea , dispozițiile din art. 233 sunt mai apropiate
de definirea hărțui rii sexuale în alte legislații.
În cuprinsul titlului nouă , ultimul din demersul nostru, în două capitole, este analizată
infracțiunea de racolare a minorilor în scopuri sexuale, infracțiune ce va face parte din
peisajul juridic românesc începând cu data intrării în vigoare a noului Cod penal.
Incriminarea racolării minorilor în scopuri sexuale prin Legea nr. 286/2009 (noul Cod
penal) reprezintă o noutate pentru legislația penală română, ea neavând corespondent în
reglementările penale anterioare, fiind o consecință a obligațiilor asumate prin semnarea de
către reprezentanții țării noastre a Convenției de la Lanzarote. Semnarea Convenției a fost
determinată, printre altele, de constatările referitoare la creșterea de proporții îngrijorătoare a
exploatării sexuale și abuzurilor sexuale comise asupra copiilor, la nivel atât național cât și
internațional, în special prin utilizarea tot mai extinsă a tehnologiilor informației și
comunicațiilor.
Legiuitorul român a înțeles să incrimineze fapta într -un articol distinct al noului Cod
penal și să o denumească „racolarea minorilor în scopuri sexuale” spre deosebire de
terminologia folosită de alte legislații europene și în conținutul Convenției care prevede
obligativitatea incriminării faptelor de „acostare a minor ilor în scopuri sexuale”.
26 Așa cum reiese din textul de lege , subiect activ al infracțiunii poate fi numai o
persoană fizică majoră, cunoscută sau necunoscută minorului care nu a împlinit vârsta de 13
ani și care are astfel calitatea de subiect pasiv sp ecial, calificat. Trebuie să evidențiem faptul
că, deși legiuitorul român limitează sfera autorului la persoana fizică majoră, în dispozițiile
art. 26 al Convenției de la Lanzarote se prevede, așa cum am mai arătat, obligația fiecărui stat
parte de a lua m ăsurile legislative, inclusiv penale, sau de altă natură necesare pentru ca
persoana juridică să poată fi trasă la răspundere pentru infracțiunile prevăzute în conformitate
cu Convenția, atunci când au fost comise în beneficiul său de către orice persoană fizică care a
acționat fie individual, fie în calitate de membru al unui organ al persoanei juridice, care
exercită o funcție de conducere în cadrul persoanei juridice.
Pentru existența infracțiunii este necesar: să existe o propunere de întâlnire ce poat e fi
făcută în orice mod, adresată unui minor ce nu a împlinit 13 ani; propunerea de întâlnire să fie
făcută în scopul comiterii unui raport sexual, act sexual anal sau oral sau orice act de
penetrare vaginală sau anală ori un alt act de natură sexuală. Nu are importanță dacă a fost
făcută o singură propunere de întâlnire în scopul comiterii de acte sexuale sau mai multe astfel
de propunerii după cum nu are importanță dacă este adresată unuia sau mai multor minori
determinați. De asemenea, ca să existe fapt a nu este necesar ca întâlnirea să aibă loc și scopul
să fie realizat, adică actele sexuale enumerate să fie comise.
Cât timp legiuitorul a prevăzut necesitatea ca propunerea de întâlnire să urmărească un
anumit scop fapta nu poate fi comisă decât cu inte nție directă, însă eroarea cu privire la vârsta
minorului duce la înlăturarea caracterului penal al faptei.
Dacă noua reglementare dată de către legiuitorul român infracțiunilor contra vieții
sexuale este bună sau nu se va vedea cu siguranță după intrare a în vigoare la data de
01.02.2014 a noului Cod penal, putându -se deduce, cel mai bine, din practica instanțelor
judecătorești.
27 BIBLIOGRAFIE
A. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII
1. N. Ambrozie, Îngerii și demonii sexualității. Sexualitatea normală și patologi că, pas cu
pas, Ed. Antet, București, f. a.;
2. T. Amza, Satanismul. Copii străzii și piața sexului. Criminalitatea economico -financiară a
„gulerelor albe” , Ed. Lumina Lex, București, 1997;
3. G. Antoniu, A. Boroi, B. N. Bulai, C. Bulai, Șt. Daneș, C. Duvac, M. K.Guiu, C. Mitrache,
Cr. Mitrache, I. Molnar, I. Ristea, C. Sima, V. Teodorescu, I. Vasiu, A. Vlăsceanu,
Explicații preliminare ale noului Cod penal, vol. II, Ed. Universul Juridic, București,
2011;
4. G. Antoniu, G. Bulai, C. Duvac, I. Griga, Ghe. Ivan, C. M itrache, I. Molnar, I. Pascu, V .
Pașca, O. Predescu, Explicații preliminare ale noului Cod penal, vol. I , Ed. Universul
Juridic, București, 2010;
5. G. Antoniu, C. Mitrache, R. M. Stănoiu, I. Molnar, V. Pașca, A. Filipaș, I. Ionescu, N.
Iliescu, M. Basarab, Noul Cod penal comentat , vol. I (art. 1 -56), Ed. C. H. Beck,
București, 2006;
6. G. Antoniu, Tentativa, Ed. Societății Tempus, București, 1996;
7. G. Antoniu, C. Bulai, Gh. Chivulescu, Dicționar juridic penal , Ed. Științifică și
Enciclopedică, București, 1976;
8. E. Archibald, Incest and the Medieval Imagination , Clarendon Press, Oxford, 2001;
9. D. Banciu, S. M. Rădulescu, V. Teodorescu, Tendințe actuale ale crimei și criminalității în
România, Ed. Lumina Lex, București, 2002;
10. M. Banciu, Dreptul familiei. Teorie și pra ctică , Ed. Argonaut, Cluj – Napoca, 1998;
11. M. Basarab, V. Pașca, Ghe. Mateuț, T. Medeanu, C -tin. Butiuc, M. Bădilă, R. Bodea, P.
Dungan, V. Mirișan, R. Mancaș, C. Miheș, Codul penal comentat, vol. II, Partea
specială , Ed. Hamangiu, 2008;
12. M. Basarab, Drept pe nal, Partea generală, Tratat, vol. I și II , Ed. Lumina Lex, București,
2005;
13. M. Basarab, Drept penal, Partea generală, vol. I și II, Ed. Lumina Lex, București, 2002;
14. M. Basarab, L. Moldovan, V . Suian , Drept penal. Partea specială, vol. II, Universitatea
Cluj, Facultatea de Drept, Cluj -Napoca, 1985;
15. C. Barbu, Ocrotirea persoanei în dreptul penal , Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1977;
16. A. Batteur, Droit de personnes , de la famille et de incapacit s , Ed. L.G.D.J, Paris, 2007;
17. V. Beliș, Medicină legală. Curs pen tru facultățile de Științe Juridice , Casa editorială
Odeon, București, 1999;
18. C. Bîrsan, Convenția Europeană a Drepturilor omului , ediția 2, Ed. C. H. Beck,
București, 2010;
19. S. Bogdan, Drept penal. Partea specială , Ed. Universul Juridic, București, 2009;
20. S. Bogdan, Eroarea în dreptul penal , Ed. Universul Juridic, București, 2008;
21. S. Bogdan, Drept penal. Partea Specială, vol. I , Ed. Sfera juridică, Cluj -Napoca, 2007;
28 22. G. Bonnet, Perversiunile sexuale , Ed. Științifică, București, 1999;
23. Al. Boroi, Drept Penal. P artea specială , Ed. C. H. Beck, București, 2011;
24. Al. Boroi, Drept penal. Partea generală , Ed. C. H. Beck, București, 2010;
25. A. Boroi, Gh. Nistoreanu, Drept penal. Partea specială , ed. a III -a, Ed. All Beck,
București, 2005;
26. Al. Boroi, Infracțiuni contra vie ții, Ed. Național, București, 1996;
27. J. A. Brundage, Law, Sex and Christian Society in medieval Europe , University of
Chicago Press, Chicago, 1987;
28. C. Bulai, A. Filipaș, C. Mitrache, Instituții de drept penal , Ed. Trei, București, 2001;
29. C. Bulai, Manual de Drept penal. Partea generală , Ed. All, București, 1997;
30. C. Bulai, Curs de Drept penal. Partea specială , vol. I, București, 1975;
31. C. Butiuc, Infracțiunea complexă , Ed. All Beck, București, 1999;
32. N. V. Cătună, Metodica cercetării infracțiunii de viol , Ed. C. H. Beck, București, 2007;
33. C. Cășuneanu, M. Murea, M. A. Hotca, N. Neagu, V. Dobrinoiu, Legea 78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție , Ed. Wolters Kluwer,
București, 2009;
34. E. Chelaru, Drept civil. Persoanele , ediția 3, Ed. C. H. Beck, București, 2012;
35. R. Chiriță, I. Seuche, A. Gaje, M. Farcău, B. Pantea, R. M. David, R. Mariș, O. Bordea,
Dreptul la viață privată și de familie . Jurisprudență C.E.D.O., Ed. Hamangiu, București,
2013;
36. R. Chiriță, Convenția Europeană a dreptu rilor omului. Comentarii și explicații , ed. a 2 -a,
Ed. C. H. Beck, București, 2008;
37. V . Cioclei, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei , București, Ed. C.
H. Beck, 2009;
38. V . Cioclei, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoa nei, Ed. Universul
Juridic, București, 2007;
39. V . Cioclei, Viață sexuală și politică penală , Ed. Holding Reporter, București, 1994;
40. G. Cornu, Droit civil. Introductions. Les personnes. Les biens , Ed. L.G.D.J Montcrestien,
Paris, 2005;
41. G. Cronț, I. Floca, V. Al. Georgescu, N. Grigoraș, V. Hanga, Al. Herlea, P. Marcu, I.
Matei, D. Mioc, O. Sachelarie, N. Stoicescu, P. Strihan, V. Șotroapa, R. Vulcănescu,
Istoria Dreptului Românesc , vol. I, Ed. Academiei Republicii Socialiste România,
București, 1980;
42. L. Delpino , Diritto penale. Parte speciale , XV Edizione, Gruppo Editoriale Esselibri –
Simone, 2006;
43. H. Diaconescu, Gh. Dănișor, A. Oroveanu -Hanțiu, R. Răducanu, Timpul și legea penală ,
Ed. C. H. Beck, București, 2007;
44. G. Diaconescu, Infracțiunile în Codul penal român , Ed. Oscar Print, București, 1997;
45. Dicționarul explicativ al limbii române , Ed. Academiei R.S.R., București, 1975;
46. V. Dobrinoiu, I. Pascu, M. A. Hotca, I. Chiș, M. Gorunescu, C. Păun, M. Dobrinoiu, N.
Neagu, M. C. Sinescu, Noul Cod penal comentat. Partea specială, vol. II, Ed. Universul
Juridic, București, 2012;
47. V . Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială (Teorie și practică judiciară.
Conform noului Cod penal), Tratat , Ed. Universul Juridic, București, 2011;
29 48. V . Dobrinoiu, Drept penal. Partea spec ială, vol. I, Ed. Lumina Lex, București, 2004;
49. V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, I. Fodor, N. Iliescu, C. Bulai, R. M. Stănoiu, V.
Roșca, Explicații teoretice ale Codului penal român , vol. III, ed. a II -a, Ed. Academiei
Române, Ed. All Beck, București, 20 03;
50. V. Dongoroz, Gh. Dărîngă, S. Kahane, D. Lucinescu, A. Nemeș, M. Popovici, P.
Sîrbulescu, V. Stoican, Noul Cod penal și Codul penal anterior. Prezentare comparativă ,
Ed. Politică, București, 1968;
51. P. Dungan, T. Medeanu, V. Pașca, Manual de drept penal. Partea specială. Infracțiuni
contra persoanei. Infracțiuni contra patrimoniului , Ed. Universul Juridic, București,
2010;
52. C. Elliot, F. Quin, Criminal Law , IIIrd edition, Pearson Education Limited, Edinburgh
Gate, 2000;
53. M. Erikson, Defining Rape: Emerging o bligations for State under International Law?,
Örebro University, 2010;
54. M. Foucault, Istoria sexualității , Editura de Vest, Timișoara, 1995;
55. S. Freud, Psihanaliză și sexualitate , Ed. Științifică, București, 1994;
56. Gaius, Instituțiunile , traducere, studiu in troductiv, note, adnotări de A. Popescu, Ed.
Academiei R. S. R., București, 1982;
57. P. Gattegno, Droit p nal special , Ed. Dalloz, Paris, 2001;
58. M.-O. Geraud, O. Leservoisier, R. Pottier, Noțiunile -cheie ale etnologiei. Analize și texte ,
Ed. Polirom, Iași, 200 1;
59. N. Giurgiu, Legea penală și infracțiunea, Ed. Gama, Iași, 1996;
60. F. Gyula, Drept Instituțional Comunitar , ediția a II -a, Ed. Sfera Juridică, Cluj -Napoca,
2006;
61. V . Hanga, Instituțiile lui Iustinian, Ed. Lumina Lex, București, 2002;
62. V . Hanga, Mari legiuito ri ai lumii. Hammurapi. Iustinian. Napoleon , Ed. Lumina Lex,
București, 1994;
63. V . Hanga, Istoria dreptului românesc. Dreptul cutumiar , Ed. Fundației Chemarea, Iași,
1993;
64. M. A. Hotca, Noul Cod penal și Codul penal anterior. Aspecte diferențiale și situații
tranzitorii , Ed. Hamangiu, București, 2009;
65. M. A. Hotca, Codul penal. Comentarii și explicații , Ed. C. H. Beck, București, 2007;
66. I. Ifrim, Ocrotirea penală a vieții intime a persoanei, Ed. Universul Juridic, București,
2012;
67. Gh. Ivan, Drept penal. Partea s pecială, ediția 2, Ed. C. H. Beck, București, 2010;
68. Al. Ionaș, Drept penal român. Partea specială , vol. I, Ed. Romprint, Brașov, 2005;
69. X. Labbée, Le droit commun du couple , Preses Universitaires du Septentrion, 2012;
70. J. Larquier, A. -M. Larquier , Droit p nal sp cial, Dalloz, 1998;
71. V. Lazăr, Drept penal. Partea specială , Ed. Universitară, București, 2006;
72. J. Le Goff, Omul medieval , Ed. Polirom, Iași, 1999;
73. O. Loghin, T. Toader, Drept penal român. Partea specială , ed. a IV -a revăzută și adăugită,
Casa de Editu ră și Presă SANSA, București, 2001;
74. G. Lopez, Violențele sexuale asupra copiilor , Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 2001;
75. E. Lupan, D. A. Popescu, Drept civil. Persoana fizică , Ed. Lumina Lex, București, 1993;
30 76. V . Malabat, Droit p nal sp cial, 6e edition, Édition Dal loz, Paris, 2013;
77. B. Malinowschi, La s xualite et sa r pression dans la soci t s primitives , Ed. Payot,
Paris, 1990;
78. Gh. Mateuț, Drept penal special, Ed. Lumina Lex, București, 1999;
79. I. Mircea, Vinovăția în dreptul penal român , Ed. Lumina Lex, București, 1 998;
80. C-tin Mitrache, Cr. Mitrache, Drept penal. Partea generală , Ed. Universul Juridic,
București, 2009;
81. N. Mitrofan, V . Zdrenghea, T. Butoi, Psihologie Judiciară , Casa de Editură și Presă
„ȘANSA” S.R.L., București, 1992;
82. A. Moralis -Daninnos, Sociologie d es relations sexuelles , PUF, Paris, 1982;
83. M. Mureșan, J. Kocsis, Drept civil. Succesiunile , Ed. Cordial Lex, Cluj -Napoca, 1995;
84. A. Negoiță, Gândirea asiro -babiloniană în texte, Ed. Științifică, București, 1975;
85. G. Nistoreanu, Al. Boroi, Drept penal. Partea specială , Ed. All Beck, 2005;
86. G. Nistoreanu, A. Boroi, I. Molnar, V. Dobrinoiu, I. Pascu, V. Lazăr, Drept penal. Partea
specială, Ed. Europa Nova, București, 1997;
87. V. Nițescu, Procrearea umană. Vol. I. Sexualitate între normal și patologic , Ed. Didactică
și pedagogică, București, 1999;
88. I. Oancea, Drept penal. Partea generală , Ed. Didactică și pedagogică, București, 1971;
89. T. Pamfile, Dragostea în datina tineretului roman , Ed. Saeculum I. O, București, 1998;
90. G. Paraschiv, Drept penal al Uniunii Europene , Ed. C. H. Beck, București, 2008;
91. I. Pascu, M. Gorunescu, Drept penal. Partea specială , Ed. Hamangiu, București, 2008;
92. Șt. Pascu, V. Hanga, Crestomație pentru studiul istoriei și dreptului R. P. R ., Ed.
Științifică, București, 1958;
93. V. Păvăleanu, Drept penal s pecial. Infracțiunile contra persoanei, patrimoniului și
autorității , vol. I, Ed. Lumina Lex, București, 2009;
94. D. Perju -Dumbravă, V. Mărgineanu, Teorie și practică medico -legală , Ed. Argonaut, Cluj –
Napoca, 1996;
95. I. Poenaru, Problemele legislației penale, Ed. Lumina Lex, București, 1999;
96. S. Pop, A. Savin, L. Niță, M. Vrabie, G. Ilie, Codul Civil pe înțelesul tuturor , Adevărul
Holding, București, 2011;
97. T. Pop , Comentare, Codul penal adnotat, vol. II , București, 1937;
98. T. Pop, Drept Penal comparat. Partea gener ală, V ol. II, Institutul de Arte Grafice
„Ardealul”, Cluj, 1923;
99. T. Pop, Drept penal. Introducere. Chestiuni de istorie și filosofie penală. Criminologie ,
vol. I, Tipografia “Libertatea “, Orăștie, 1921;
100. D. D. Popa, Obiectul material al infracțiunii , Ed. Universul juridic, București, 2010;
101. J. H. Pozo, Droit p nal. Partie sp ciale II , Schulthess Polygraphischer Verlag, Zurich,
1998;
102. J. Pradel, M. Danti -Juan, Droit p nal sp cial , Edition CUJAS, Paris, 2010;
103. O. Predescu, A. Hărăstășanu, Drept penal. Partea spe cială , Ed. Universul Juridic,
București, 2012;
104. O. Predescu, Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Implicațiile ei asupra
dreptului penal român , Ed. Lumina Lex, București, 1998;
105. M. L. Rassat, Droit p nal sp cial , Ed. Dalloz, Paris, 1997;
31 106. R. Răducan, Drept penal. Partea specială , Ed. Universul Juridic, București, 2009;
107. S. M. Rădulescu, Sociologia și istoria comportamentului sexual deviant , Ed. Nemira,
București, 1996;
108. J.-F. Renucci, Tratat de drept european al drepturilor omului , Ed. Hamangiu, București,
2009;
109. M. Roth -Szamoskozi , Copii și femei victime ale violenței , Ed. Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca, 2005;
110. E. Safta Romano, Arhetipuri juridice în Biblie , Ed. Polirom, Iași, 1997;
111. L. M. Stănilă, Răspunderea penală a persoanei juridice , Ed. Hamangi u, București, 2012;
112. Fl. Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generală , vol. I, Ed. C. H. Beck, București,
2008;
113. Fl. Streteanu, R. Chiriță, Răspunderea penală a persoanei juridice , ed. a II -a, Ed, C. H.
Beck, București, 2007;
114. Fl. Streteanu, D rept penal. Partea generală , vol. I, Ed. Rosetti, București, 2003;
115. Fl. Streteanu, Concursul de infracțiuni, Ed. Lumina Lex, București, 1999;
116. O. A. Stoica, Drept penal. Partea specială , Ed. Didactică și pedagogică, București,
1976;
117. M. Șelaru, Comportamentul sexual abe rant, Ed. Moldova, Iași, 1998;
118. T. Toader, Drept penal român. Partea specială , ediția a 5 -a revizuită și actualizată, Ed.
Hamangiu, București, 2011;
119. T. Toader, O. Loghin, Drept penal român. Partea specială , Casa de editură și presă
SANSA, București, 1996;
120. M. Udroiu, Drept penal. Partea generală. Partea specială , ediția 3, Ed. C. H. Beck,
București, 2011;
121. M. Udroiu, O. Predescu, Protecția Europeană a Drepturilor Omului și procesul penal
român, Ed. C. H. Beck, București, 2008;
122. V . Ursa, Criminologie , Ed. Argona ut, Cluj -Napoca, 1996;
123. A. Van Gennep. Riturile de trecere , Ed. Polirom, Iași, 1998;
124. T. Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rămureanu, Codul
penal al R.S.R. Comentat și adnotat. Partea specială , vol. I, Ed. Științifică și
Enciclope dică, București, 1975;
125. T. Vasiliu, D. Pavel, G. Antoniu, D. Lucinescu, V. Papadopol, V. Rămureanu, Codul
penal al R.S.R. Comentat și adnotat. Partea specială, vol. II , Ed. Științifică și
Enciclopedică, București, 1977;
126. I. Vasiu, Drept penal. Partea special ă. Cu referiri la noul Cod penal, ed a V -a, Ed.
Albastră, Cluj -Napoca, 2011;
127. I. Vasiu, Drept penal. Partea specială , ed a V -a, Ed. Argonaut, Cluj -Napoca, 2003;
128. I. Vasiu, Istoria vechiului drept românesc. Note de curs , Ed. Albastră, Cluj -Napoca,
1997;
129. G. Vi garello, Istoria violului, secolele XVI -XX, Ed. Amarcord, Timișoara, 1998;
130. R. K. Westheimer, Enciclopedia sexului , Ed. Lucman, București, fără an;
131. A. P. Wolf, W. H. Durham, Inbreeding, incest and the incest taboo , Stanford University
Press, Stanford, Calif ornia, 2005.
32 B. NOTE. ARTICOLE. STUDII
E. Albuțiu, Tragedia dezincriminării incestului, disponibil la: http://elenaalbutiu.
blogspot.ro/2012/04/tragedia -dezincriminarii -incestului.html, accesat la 09.09.2013;
S. A. Aldeeb Abu -Sahlieh, L’ thique sexuelle en droit musulman et arabe. Cas de l’Egypte,
pass , present et avenir , în Revue de science criminelle et de droit pénal comparé, Edit.
Dalloz, Paris, no. 1/1999;
C. Ambroise -Casterot, Les infractions parentales , Recueil Dalloz 2013, disponibil la:
http://w ww.dalloz.fr/documentation/lien?famille=revues&dochype=RECUEIL/ CHRON,
accesat la 03.10.2013;
L. Aninoșanu, Hărțuirea sexuală la locul de muncă, CPE 2006, disponibil la:
http://www.cpe.ro/managementul_diferentelor/ghiduri/hartuiresexuala.pdf , accesat la
01.08.2013;
I. Antal, C. V oicu, M. Elemer, A. David -Kacso, M. Roth, Rezultatele cercetării BECAN
(Balcan Epidemiologic Survey on Child Abuse and Neglect) în România , în M. Iovu, M.
Roth, Drepturile copiilor, bunăstarea și protecția lor , Ed. Casa Universitară Clujană, Cluj –
Napoca, 2012;
G. Antoniu, Observații cu privire la anteproiectul unui al doilea nou Cod penal (II) , în
Revista de Drept Penal nr. 1/2008;
G. Antoniu, Infracțiunile săvârșite cu intenție depășită și tratamentul lor penal , în Revista
de Drept Penal, nr. 3/2003;
G. Antoniu, Ocrotirea penală a vieți persoanei , în Revista de Drept Penal nr. 1/2002;
G. Antoniu, Urmarea imediată. Contribuții la clarificarea conceptului , în Revista de Drept
Penal nr. 1/1999;
S. Balemba, E. Beauregard, T. Mieczkowski, To Resist or Not to Resist? The Effect of
Context and Crime Characteristics on Sex Offenders’ Reaction to Victim Resistance ; în
Crime & Delinquency (58/4) 2012;
R. G. Barroso, A. L. Leite, C. Manita, P. Nobre, Between public agenda and the
emergence of in tervention programmes: sexual offenders within the Portuguese context ,
Sexual Offender Treatment, V olume 6 (2011), Issue 2, disponibil la: http://www.sexual –
offender -treatment.org/index.php?id=98&type=123, accesat la 30.08.2013;
R. Bodea, B. Bodea, Controverse referitoare la conținutul constitutiv al infracțiunii de
profanare de morminte , în Revista Dreptul nr. 8/2013;
M. Bohlander, The Sexual Offences Act 2003 and the Tyrrell Principle – criminalising the
victims?, Criminal Law Review, september 2005;
M. A. Boldova Pasamar, Pornografia infantilă pe internet: fundamentul și limitele
intervenției dreptului penal , în Caiete de Drept penal nr. 2/2008;
M. A. Boldova Pasamar, Asupra conținutului material al infracțiunii de corupere de
minori sau incapabili în drep tul spaniol , în Caiete de Drept Penal, nr. 1/2006;
O. Borlan, I. Borlan, Exigențele coautoratului la infracțiunile praeterintenționat e, în
Revista Dreptul nr. 8/2013;
33 I. Borlan, Critica teoriei actelor indispensabile în materia participației penale , în
S.U.B.B., Iurisprudentia, nr. 1/2013, disponibil la: http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.
php?articolId=532, accesat la 17.08.2013 ;
R. Brăileanu, Actele sexuale între persoane de același sex. Abrogarea incriminării. Efecte ,
în Revista de Drept Penal nr. 2/ 2007;
O. Brezeanu, A. Constantinescu, Violența domestică. Reflecții , Revista de Drept Penal nr.
2/2007;
I. V . Brisc, Infracțiuni privind viața sexuală. Modificările și completările aduse acestor
infracțiuni prin Legea nr. 197/2000 și Ordonanța de urgență a guvernului nr. 89/2001 , în
Dreptul, nr. 11/2002;
M. M. Brousseau, M. He´bert, S. Bergeron, Sexual Coercion within Mixed -Sex Couples:
The Roles of Sexual Motives, Revictimization, and Reperpetration, in Journal of sex
research, 49(6), 533–546, 2012;
R. Burdușel, D -R. Hurmuz, Necesitatea menținerii incriminării incestului , disponibil la:
http://www.aafdutm.ro/revista/anul -i/nr-1/necesitatea -men%C8%9Binerii -incriminarii –
incestului/, accesat la 08.09.2013 ;
R. Burdușel, Unele aspecte de detaliu privind infracți unea de hărțuire sexuală , în Caiete
de Drept penal, nr. 4/2006;
M. G. Buta, L. Buta, Perspectivele teologice ale bioeticii , Revista Română de Bioetică,
vol. 10, nr. 1/2012, p. 27 -33;
C. Cășuneanu, M. Murea, M. A. Hotca, N. Neagu; V. Dobrinoiu, Legea 78/200 0 pentru
prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție , Ed. Wolters Kluwer,
București, 2009;
A. Cerf -Hollender, Responsabilit p nale des personnes morales: confirmation du retour
a l'orthodoxie , Revue de Science Criminelle et de Droit péna l comparé, no. 2, 2012;
I.-P. Cernat, R. Achimescu, D. Ciuncan, Ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea
liniștii publice. Tâlhărie în dauna avutului particular. Diferențiere. Latura subiectivă , în
Revista română de Drept nr. 1/1986;
D. Chilea, Europea n legislation regarding the sexual and moral harrasment , în Curentul
Juridic nr. 4/2011, Ed. Universității Petru Maior, Tărgu -Mureș;
R. Chiriță, Violul conjugal în dreptul comparat , Revista de Drept Penal nr. 2/2002;
R. Chiriță, Tentativa la infracțiunile complexe praeterintenționate , Revista de Drept Penal,
nr. 1/2000;
V . Cioclei, Incestul fără victimă: Crimă sau Pedeapsă? , disponibil la:
http://www.juridice.ro/39465/incestul -fara-victima -crima -sau-pedeapsa.html , accesat la
09.09.2013;
V . Cioclei, Despre n ecesitatea abrogării art. 201 C. pen. – „Perversiunea sexuală” , în
Analele Universității București nr. 1/2002;
P. Cioia, Modificarea conținutului infracțiunii de viol prin Legea nr. 197/2000 , în Revista
Dreptul nr. 3/2001;
M. O. Constantinescu, Clauza cult urală în jurisprudența penală din România. Cazul
mariajelor timpurii în comunitățile rome tradiționale , în Noua Revistă de Drepturile
Omului nr. 3/2011, Ed. C. H. Beck, 2011;
34 I. M. Constantinescu, Problema actuală a unirilor incestuoase ca impedimente la
căsătorie în contextul legislației canonice și de stat , disponibil la:
http://iulianmihaiconstantinescu.blogspot.ro/2009/05/problema -actuala -unirilor –
incestuoase.html, accesat la 08.09.2013;
S. Corlățeanu, B. Simion, Unele aspecte controversate privind infr acțiunile de trafic de
persoane și proxenetism , în Revista Dreptul nr. 4/2005;
A. Cornilă, Hărțuirea sexuală , în Revista română de Dreptul muncii nr. 4/2002;
O. R. Cotoară, Hărțuirea sexuală, în Revista de Drept Penal nr. 2/2003;
L. M. Crăciunean, Violența în familie. Circumstanță agravantă , în Revista de Drept Penal
nr. 4/2005;
C. Danileț, Evoluția incriminării violului în dreptul românesc , didponibil la:
http://cristidanilet.ro/continut/carti -monografii/2002 -disertatie -masterat/78 -02-evoluia –
incriminrii -violului -in-dreptul -romanesc, accesat la 03.09.2013;
H. Diaconescu, Considerații cu privire la structura juridică și conținutul constitutiv al
infracțiunii de corupție sexuală în reglementarea noului cod penal, în Revista Dreptul nr.
1/2006;
H. Diaconescu, Un alt punct de vedere cu privire la structura juridică și conținutul
constitutiv al infracțiunii de hărțuire sexuală , Revista Dreptul nr. 1/2004;
H. Diaconescu, Cu privire la absorbirea infracțiunii de incest în infracțiunea de viol
calificat prevăzută d e art. 197 alin. 2 lit. b1 din Codul penal, în Revista Dreptul nr.
10/2003;
H. Diaconescu, Structura juridică și conținutul constitutiv al infracțiunii de viol ca urmare
a modificării prevederilor art. 197 din Codul penal prin legea nr.197 din 13 noiembrie
2000, în Revista Dreptul, nr. 10/2001;
M. Dempsey, Rethinking Wolfenden: Prostitute -Use, Criminal Law, and Remote Harm ,
Criminal Law Rewiew, june 2005;
V. Dobrinoiu, W. Brânză, Considerații privind infracțiunea de hărțuire sexuală , în Revista
de Drept Pen al nr. 4/2002;
V . Dobrinoiu, I. Pascu, Viol agravat. Incest , în Revista de Drept Penal nr. 4/1995;
V. Drăghici, Obiectul juridic al infracțiunii , Revista de Drept Penal nr. 4/2002;
I. Dumitru, Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Modificări recente , în Revista de Drept
Penal, nr. 3/2002;
C. Duvac, Infracțiunile contra persoanei din perspectiva noului Cod penal și a Codului
penal în vigoare, RDP, nr. 4/2012;
D. Ellis, Toward a Consistent Recognition of the Forbidden Inference: The Illinois Rape
Shield St atute, în The Journal of Criminal Law & Criminology , vol. 83, number. 2,
summer 1992;
N. Fayard, Y . Rocheron, “Moi quand on dit qu’une femme ment, eh bien, elle ment” . The
Administration of Rape in Twenty -FirstCentury France and England & Wales , French
Politics, Culture & Society, V ol. 29, No. 1, Spring 2011;
E. Finch, V . E. Munro, The Sexual Offences Act 2003: Intoixicated consent and drug
assisted rape revisited, Criminal Law Review, october 2004;
35 K. Fitch, K. Spencer Chapman, Z. Hilton, Protecting child ren from sexual abuse in
Europe: Safer recruitment of workers in a border -free Europe , November 2007,
disponibil la: http://www.nspcc.org.uk/inform/publications/downloads/
protectingchildrenfromsexualabuseineuropesummary_wdf51230.pdf , accesat la
03.10.2013 ;
D. B. Garrie, Sexual harassment: limiting the affirmative defense in the digital workplace ,
disponibil la: http://www.juridicaljournal.univagora.ro/download/pdf/ SH2011II20.pdf,
accesat la 27.07.2013;
V . E. Georgescu, Reglementarea infracțiunii de seducț ie în sistemul de drept penal
american , în RDP nr. 3/2008;
V . E. Georgescu, Hărțuirea sexuală în dreptul penal francez , în Revista de Drept Penal nr.
2/2008;
D. Germain, Le consentement des mineurs victimes d’infractions sexuelles , Revue de
Science Crimine lle et de Droit pénal comparé, no. 4/2011;
D. Germain, L’inceste en droit p énal: de l’ombre a la lumiere , Revue de Science
Criminelle et de Droit pénal comparé, no. 3/2010;
C. C. Ghigheci, Referințe de drept comparat în legătură cu infracțiunea complexă ,
Revista Dreptul nr. 1/2012, 271 -285;
C. C. Ghigheci, Tentativa în cazul infracțiunii complexe praeterintenționate, în Revista de
Drept Penal nr. 4/2012;
A. A. Gileespie, ‘‘Up-Skirts’’ and ‘‘Down -Blouses’’: Voyeurism and the Law , Criminal
Law Review , issue 5 /2008;
R. Glăvan, Violul săvârșit asupra unei “rude apropiate”și incestul “agresiv” , în Revista
Dreptul nr. 6/2001;
T.-C. Godâncă -Herlea, Hărțuirea sexuală. Aspecte controversate, Caiete de Drept penal
nr. 1/2006;
M. S. Godea, R. -B. Godea, Probleme de drep t din activitatea secției penale a Curții de
Apel Timișoara , în Revista de Drept Penal, nr. 1/2005;
M. Gorunescu, Infracțiunile privitoare la viața sexuală – între Codul penal în vigoare și
noul Cod , în Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe
Juridice, nr. 2/2010;
M. Gorunescu, S. Corlățeanu, Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Probleme de aplicare
a legii, în Revista de Drept Penal nr. 3/2006;
N. Grofu, Scandal public. Contribuții la clarificarea conceptului , în Revist a de Drept
Penal nr. 1/2000;
H. Gross, Rape , Moralism and Human rights, Criminal Law Review , march 2007;
Y.-H. L. Haesevoets, L’enfant victime d’inceste – de la s duction traumatique à la
violence sexuelle , “De Boeck & Larcier s. a.”, Paris, Bruxelles, 199 9;
L. Hecser, Homosexualitate: Determinism biologic și intoleranță socio -juridică, în
Revista Dreptul nr. 4/2001;
J. Herring, M. M. Dempsey, Rethinking the criminal law ’s response to sexual penetration:
on theory and context , in Rethinking Rape Law: Intern ational and Comparative
Perspectives , editat de C. McGlynn,V . E. Munro, a GlassHouse book, Abingdon, 2010;
36 J. Herring, Human rights and rape: a reply to Hyman Gross , Criminal Law Review, march
2007;
J. Herring, Mistaken sex , Criminal Law Rewiew, july 2005;
M. A. Hotca, Condițiile angajării răspunderii penale a persoanei juridice în lumina
noului Cod penal , disponibil la: http://e -juridic.manager.ro/articole/conditiile -angajarii –
raspunderii -penale -a-persoanei -juridice -in-lumina -noului -cod-penal -6944.html, ac cesat la
17.07.2013;
J. S. Hyde, Understing Human sexuality , New York, McGraw – Hill Publishing Company,
1990;
Ș. Ionescu, C. Jourdan -Ionescu în Copilul maltratat. Evaluare, prevenire, intervenție ,
“Fundația Internațională Pentru Copil și Familie”, Bucureș ti, 2001;
Gh.-I. Ioniță, Infracțiunea de incest în lumina actualelor reglementări și a noului Cod
penal , Revista Dreptul nr. 2/2012;
Gh.-I Ioniță, Aspecte controversate referitoare la infracțiunile de viol și de perversiune
sexuală în lumina dispozițiilor actualului și viitorului Cod penal , în Revista Dreptul nr.
11/2011;
Gh.-I. Ioniță, Unele considerații în legătură cu infracțiunile privitoare la viața sexuală , în
Revista Dreptul nr. 3/2003;
M. Iordache, Absorbția infracțiunii de lipsire de libertate în mo d ilegal în infracțiunea de
viol, în Revista Dreptul nr. 6/2006;
Gh. Ivan, M. C. Ivan, Seduction. past, present and future , disponibil la:
http://www.juridicaljournal.univagora.ro/download/pdf/SPPF2011II5.pdf, accesat la
17.07.2013 ;
Gh. Ivan, O nouă circum stanță agravantă legală, în Revista Dreptul nr. 4/2002;
Gh. Ivan, Complicitatea la infracțiunile bilaterale , în Revista de Drept Penal nr. 1/2001;
C. Jugastru, Respectul vieții private -delimitări conceptuale, precizări privind domeniul
protecției legale , disponibil la: www.humanistica.ro/anuare/2004/Anuare%202004/
Art.21.pdf, accesat la 17.07.2013 ;
C. Lazerges, Politique criminelle et droit de la p dophilie , Revue de Science Criminelle et
de Droit pénal comparé, no. 3, 2010;
E. Langenaken, À propos de l`int ervention du droit p nal dans les pratiques sexuelles
minoritaires par del à le consentement des partenaires , în Revue de Droit P énal et de
Criminologie, no. 4/2003;
A. Liiceanu, D. Șt. Saucan, M. I. Micle, Violența domestică și criminalitatea feminină ,
Institutul Național de Criminologie, București, 2004, disponibil la:
www.criminologie.ro/SRCC/…/Violenta%20domestica%20 -%20Studiu, accesat la
16.07.2013;
O. Loghin, Unele considerații asupra reglementării, în Codul penal în vigoare, a
infracțiunii de perver siune sexuală , în Analele Științifice ale Universității „Al. I. Cuza”
din Iași, (serie nouă), secțiunea III -a Științe juridice, tomul XXVI, 1980;
C. Lupea, Evoluția istorică a reglementării răspunderii penale pentru infracțiunile
privitoare la viața sexual ă pe teritoriul românesc , disponibil la:
http://www.uab.ro/reviste_recunoscute/reviste_drept/annales_10_2007/lupe_ro.pdf;
37 accesat la 01.09.2013;
T. Manea, Soluții ale instanțelor din raza Curții de apel Galați în domeniul penal și
procesual penal. Examen critic , Revista Dreptul, nr. 8/2002;
Ghe. Mateuț, Reflecții asupra infracțiunii de hărțuire sexuală introdusă în Codul penal
român prin Legea nr. 61 din 16 ianuarie 2002 , Revista Dreptul, nr. 7/2002;
Ghe. Mateuț, Consecințele abrogării art. 200 din Codul penal privind incriminarea
relațiilor sexuale între persoanele de același sex asupra noii reglementări a infracțiunii
de viol, în Revista Dreptul, nr. 11/2002;
Ghe Mateuț, Infracțiunea de omor și alte infracțiuni, în Revista de Drept Penal, nr.
1/2000;
Y . Mayaud, Le d lit de harc èlement sexuel: histoire d’une abrogation fatale! (Cons.
Const., 4 mai 2012, no 2021 -240 QPC, JO 5 mai), Revue de Science Criminelle et de
Droit pénal compar é, no. 2, 2012;
J. McEvwan, „ I Thought She Consented”: defeat of the rape s hield or the defence that
shall not run? , Criminal Law Review, november, 2006;
P. Mirgen, Dreptul la demnitate în Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene ,
în Curentul Juridic, disponibil la: http://www.oamr –
iasi.ro/articole/ARTICOLE_STIINTIFICE _dreptul_la_demnitate.pdf, accesat la
25.07.2013;
L. Mocanu, Legislație referitoare la egalitatea de gen , în Exercitarea Dreptului la
nediscriminare și egalitate de șanse în societatea contemporană, Ed. Pro Universitaria,
București, 2011;
E. Moldovan, Hărțuirea Sexuală: ce înseamnă să cauți dragostea în locuri nepotrivite ,
disponibil la: http://www.dmwlawfirm.com/resources/Hartuirea%20Sexuala%
20prima%20parte.pdf, accesat la 27.07.2013;
V . E. Munro, Dev’l -in disguise? Harm, privacy and the Sexual Offences A ct 2003 , in V . E
Munro, C. F Stychin, Sexuality and the Law. Feminist Engagements, a Glasshouse book,
2007;
I. Mureșan, Unele aspecte penale ale violenței în familie , disponibil la:
http://revcurentjur.ro/arhiva/attachments_200612/recjurid061_27F.pdf, acc esat la
22.07.2013;
A. De Nauw, L’ volution jurisprudentielle de la notion de responsabilit p nale d riv e
des personnes morales en dro it francais, vue par un p naliste belge , Revue de Droit
pénal et de Criminologie, aprilie 2011;
V . Nicolcescu, Unele con siderații asupra infracțiunii de perversiune sexuală , în
„Dreptul” nr. 11/1999;
C. Niculeanu, Aspecte referitoare la răspunderea penală a persoanei juridice în noul
Cod penal , în Revista Dreptul nr. 8/2013;
C. Niculeanu, Consimțământul persoanei vătămate -cauză justificativă în reglementările
noului Cod penal , în Revista Dreptul nr. 4/2011;
C. Niculeanu, Opinie privind încadrarea juridică a faptei constând în deflorarea victimei
minore cu degetul având ca urmare punerea în primejdie a vieții acesteia , în Re vista
Dreptul, nr. 3/2001;
38 D. Nițu, Unele considerații privind infracțiunea de hărțuire introdusă de noul Cod penal ,
în Caiete de Drept penal nr. 1/2011;
D. Nițu, Viol. Decesul victimei. Lipsa plângerii prealabile a persoanei vătămate.
Consecințe , în Caiet e de Drept penal nr. 4/2006;
D. Nițu, Perversiunea sexuală, corupția sexuală și incestul. Infracțiuni contra persoanei
sau contra moralei? , în S.U.B.B. nr. 1 -2/2004;
D. Nițu, Unele delimitări privind infracțiunea de viol , în Revista de Drept Penal, nr.
2/2004;
Guy A. Norfolk, Leda and the Swan and other myths about rape, Journal of Forensic and
Legal Medicine 18 (2011) 225 -232;
B. Olaru, Moralitate comună, dileme morale, spirit interpretativ , Revista Română de
Bioetică, vol. 8, nr. 2/2010;
A. Oprea, Despre recunoașterea statutului matrimonial dobândit în străinătate și
protecția europeană a dreptului la viață familială , în S.U.B.B. nr. 4/2012, disponibil la:
studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=522 , accesat la 07.08.2013;
M. L. Pamfil, Protecția copii ilor împotriva exploatării sexuale și a abuzului sexual , în
Revista de Drept Penal, nr. 2/2008;
E. Paraschiv, R. G. Paraschiv, Drepturile omului – problemă fundamentală a umanității ,
în Culegere de Studii Juridice, Ed. SITECH, Craiova, 2010;
G. Paraschiv, Considerații asupra unei noi incriminări: „folosirea abuzivă a funcției în
scop sexual”, în Revista Dreptul nr. 5/2012;
G. Paraschiv, D. -Șt. Paraschiv, Noul Cod penal și infracțiunile contra persoanei.
Reflecții, în Revista de Drept Penal, nr. 1/2010;
C. Pasere, Studiu asupra infracțiunii de hărțuire sexuală , în Revista Dreptul nr. 8/2002;
V. Pașca, Unele considerații în legătură cu incriminarea infracțiunii de viol în Noul Cod
penal, în Revista de Drept Penal nr. 10/2010;
V. Păvăleanu, Răspunderea penală a persoanei juridice în România și în Dreptul
comparat , în Revista de Drept Penal nr. 2/2013;
V. Păvăleanu, Noua reglementare privind violul și actul sexual cu un minor , în Pro Lege
nr. 1/2001;
M. Petrovici, Noi aspecte referitoare la conexiunea infracțiuni lor de viol și lipsire de
libertate în mod ilegal , Revista Dreptul nr. 12/2007;
I. Poenaru, Reglementări și soluții greșite în legea penală , Revista Dreptul nr. 7/2001;
N. D. Popa, Conceptul de obiect material al infracțiunii și tentativa , Revista Dreptul nr.
2/2011;
N. D. Popa, Exploatarea sexuală a minorilor , în Revista de Drept Penal nr. 4/2007;
A. M. Popescu, Reticența Curții Europene a Drepturilor Omului în soluționarea
plângerilor minoritarilor sexuali , Revista de Drept Public nr. 4/2012;
A. M. Popesc u; L. Olah, Homosexuality, religion, law, disponibil la :
http://heinonline.org/HOL/LandingPage?collection=journals&handle=hein.journals/agora
ijjs2011&div=48&id=&page= , accesat la 09.09. 2013;
M. N. Radu, Precedente legislative privind infracțiunea de viol, în Acta Universitatis
Bogdan Vodă, Series Pro Iure nr. 1/2012;
39 M. N. Radu, The incrimination of sexual intercourse with a minor along time , în Valahia
University. Law Study, vol. XX, nr. 2/2012, Ed. Bibliotheca, Târgoviște, 2012;
M. N. Radu, Hărțuirea sex uală în reglementarea noului Cod penal român , în Studii și
cercetări din domeniul științelor socio -umane, Ed. Argonaut, Cluj -Napoca, 2012;
M. N. Radu, M. D. Radu, The incest – a complex problem , în Revista Calitatea -acces la
succes. Supliment, disponibil l a: http://calitatea.srac.ro/arhiva/supliment/Q –
as_V ol.13_S2_May -2012_Contents.pdf, accesat la 17.07.2013;
M. N. Radu, T. Ban, The offence of sexual sexual corruption in the regulation of the new
Romanian Criminal Code , în Revista Calitatea -acces la succes. Supliment, disponibil la:
http://calitatea.srac.ro/arhiva_suplimente.html, accesat la 17.07.2013 ;
M. N. Radu, Obiectul infracțiunii de incest, în Acta Universitatis Bogdan Vodă, Series
Pro Jure nr. 3/2011;
M. N. Radu, M -D. Radu, The Concept of „Family Mem ber” in the Romanian Penal
legislation , Analele Facultății de Sțiințe juridice a Universității Valahia Târgoviște, nr.
18/2011;
M. N. Radu, Infracțiunea de agresiune sexuală în reglementarea noului Cod penal
român, în Studii și Cercetări din domeniul Știin țelor Socio -Umane , vol. 22, Ed. Argonaut,
Cluj-Napoca, 2011;
M. N. Radu, Unele considerații privind infracțiunea de viol în reglementarea noului Cod
penal, în Studii și Cercetări din domeniul științelor socio -umane, vol. 19, Ed. Argonaut,
Cluj-Napoca, 2010 ;
M. N. Radu, Tentativa în cazul infracțiunii de act sexual cu un minor , în volumul
Societate, Cultură, Valoare, coordonator C. Jugastru, Ed. Argonaut, Cluj, 2010
M. N. Radu, Subiecții infracțiunii de corupție sexuală, în Pandectele Române,
Supliment, 2008 ;
M. N. Radu, Infracțiunea de corupție sexuală. Aspecte controversate , în volumul
Integrarea Europeană, economia de piață și statul de drept, Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 2007;
M. N. Radu, Subiectul activ al infracțiunii de viol în volumul Statul de Drept și
Economia de piață în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, vol. II, Edit. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2005;
M. N. Radu, Latura obiectivă a infracțiunii de viol, în volumul „Studii și cercetări din
domeniul științelor socio -umane”, vol. 14, Ed. Argonaut, Clu j-Napoca, 2005;
M. N. Radu, Subiectul activ al infracțiunii de act sexual cu un minor, în Revista Fiat
Justitia, nr. 2/2004;
S. M. Rădulescu, Incidența și prevalența abuzului sexual asupra copiilor în lumea
contemporană, în Revista Română de Sociologie , serie nouă, anul XXI, nr. 3 –4,
București, 2010, disponibil la: http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.3 -4-2010/02 –
Radulescu.pdf, accesat la 13.08.2013;
S. Rădulescu, Perspective teoretice și testări empirice în domeniul abuzului sexual
împotriva minori lor, în „Revista Română de Sociologie”, serie nouă, anul XX, nr. 1 –2,
București, 2009, disponibil la: http://www.revistadesociologie.ro/pdf -uri/nr.1 -2-2009/06 –
SRadulescu.pdf, accesat la 13.08.2013;
40 R. P. Răileanu, Considerații privind noile reglementări a le codului penal și codului de
procedură penală , disponibil la : www.grefieri.ro/. 5CDocs 5C20100106 Noile
reglementari ale Codul… , accesat la 08.09.2013;
Al. Rîșniță, Persoana juridică -subiect al infracțiunii de omor , în Caiete de Drept Penal
nr. 1/20 13;
V . Rujoiu, Legislația privind violul marital. O abordare comparativă , în Sociologie
românească, vol. VII, nr. 1/2009;
I. Rusu, Combaterea prin intermediul dreptului penal a abuzului sexual asupra copiilor,
a exploatării sexuale a acestora și a pornogra fiei infantile în Uniunea Europeană , în
Caiete de Drept penal nr. 4/2012;
G. V. Sabău, P. Cioia, Unele considerații referitoare la protecția juridică a vieții private
prin mijloace de drept penal , Revista Dreptul nr. 9/2012;
Gr. Soare, Infracțiunea continu ată. Elemente de drept comparat , în Revista de Drept
Penal nr. 3/2008;
D. Soare, Subiecții infracțiunii în dreptul penal român , în Revista de Drept Penal nr.
2/2011;
J. R. Spencer, The Sexual Offences Act 2003. Child and family offences , Criminal Law
Revie w, mai 2004;
Fl. Streteanu, R. Chiriță, Răspunderea penală a persoanelor juridicee în dreptul belgian ,
în Revista de Drept Penal nr. 1/2000;
Fl. Streteanu, Modificări recente ale legii penale. Reflecții , în Revista de Drept Penal , nr.
2/2001;
Fl. Streteanu , D. Nițu, Viol. Perversiuni sexuale. Înțelesul expresiei „act sexual de orice
natură”, în Caiete de Drept penal nr. 1/2005;
V . Suian , Agresiunile sexuale în Codul penal al Federației Ruse, Acta Universitatis
Bogdan Vodă, Series Pro Iure, nr. 3/2011;
V . Su ian, Incriminarea incestului în noul Cod penal , în vol. Calitate și performanță în
serviciile educaționale, Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 2010;
V . Suian, Incriminarea agresiunilor sexuale în Codul penal Italian, în volumul
Integrarea Europeană – Economia de piață și statul de drept, Ed. Dacia, Cluj -Napoca,
2007 ;
I. Șandru, Câteva considerații privitoare la infracțiunile contra vieții sexuale , în Revista
Dreptul, nr. 9/2004;
E. Tanislav, E. Tanislav jr., Infracțiunea de hărțuire sexuală a angajatului. Propuneri de
„lege ferenda” privind forma agravantă , în Revista Română de Dreptul muncii, nr.
1/2003;
J. Temkin, A. Ashworth, The Sexual Offences Act 2003. Rape, Sexual Assault and the
problems of consent , Criminal Law Review, mai 2004;
R. Teșiu, European network of l egal experts in the field of gender equality Harassment
related to Sex and Sexual Harassment Law in 33 European Countries. Discrimination
versus Dignity , disponibil la: http://ec.europa.eu/justice/gender –
equality/files/your_rights/final_harassement_en.pdf, accesat la 06.08.2013;
41 T. Toader, Partea specială a Codului penal într -o perspectivă europeană , în Revista de
Drept Penal nr. 1/2004;
A. Truichici, Hărțuirea sexuală , în Revista de Drept Penal nr. 3/2007;
A. Truichici, Perversiunea sexuală , în Revista de Drept Penal nr. 2/2007;
I. Urban, Șocant – Noul Cod penal apără violatorii în grup și violatorii de minori ,
disponibil la: http://www.urbaniulian.ro/2009/03/19/socant -noul-cod-penal -apara –
violatorii -in-grup-si-violatorii -de-minori/, accesat la 09.09.2013;
I. Urban, Noul Cod penal promovează turismul pedofil în România , disponibil la:
http://www.urbaniulian.ro/2009/04/02/noul -cod-penal -promoveaza -turismul -pedofil -in-
romania/, accesat la 09.09.2013;
I. Urban, Incestul este pedepsit în peste 20 de țări europen e; Argumentul „european” al
Ministerului Justiției este fals , disponibil la:
http://www.urbaniulian.ro/2009/03/17/incestul -este-pedepsit -in-peste -20-de-tari-
europene -argumentul -european -al-ministerului -justitiei -este-fals/, accesat la 09.09.2013;
C. F. Ușv at, Unele modificări și completări aduse Codului penal prin L. 197/2000 , în
Revista Dreptul, nr. 4/2001;
A. Vlăsceanu, Infracțiuni privitoare la viața sexuală , în Revista de Drept Penal nr.
1/2006;
N. Westmarland, G. Gangoli, Introduction: approaches to ra pe, in International
approaches to rape, The Policy Press, Bristol, 2012;
M. Zolyneak, Aspecte ale coautoratului și complicității în literatura și practica judiciară
penală, în Revista Dreptul nr. 1 -2/1990.
C. ACTE NORMATIVE ȘI PRACTICĂ JUDICIARĂ
1. N. Alexandru, V. Costiniu, R. Găgescu, C. Jipa, Culegere de jurisprudență penală și
procesual penală a Tribunalului București , 1998, „Regia Autonomă Monitorul Oficial”,
București, 1999;
2. A. Andone -Bontaș, Infracțiuni privitoare la viața sexuală,. Practică judiciar ă, Ed.
Hamangiu, București, 2010;
3. G. Antoniu, V . Brutaru , Revista de Drept penal. Studii și practică judiciară 1994 -2007, Ed.
Hamangiu, București, 2008;
4. G. Antoniu, C. Bulai , Practică judiciară penală, vol. III, Ed. Academiei Române, București,
1992;
5. M. Bădilă, Unele aspecte din practica în materie penală a Curții de Apel Alba Iulia pe
trim. I/2003 , în Revista Dreptul, nr. 8/2004;
6. G. S. Bădulescu, G. T. Ionescu, Codul penal adnotat. Jurisprudență și doctrină română și
franceză, București, 1911;
7. N. Cazé -Gaillarde, Vie priv e (Atteintes à la), Code p nal, Edition 2013, Collectif (Auteur)
– Etude (relié), Dalloz, 2012;
8. Code P nal. Nouveau Code P nal. Ancien Code P nal , Dalloz, Paris, 2000;
42 9. Conseil constitutionnel, Décision n° 2011 -163 QPC du 16 septembre 2011 , disponibil la:
http://www.conseil -constitutionnel.fr/conseil -constitutionnel/francais/les -decisions/acces –
par-date/decisions -depuis -1959/2011/2011 -163-qpc/decision -n-2011 -163-qpc-du-16-
septembre -2011.99681.html, accesat la 17.07.2013;
10. Conseil constitutio nnel, Décision n° 2011 -222 QPC du 17 février 2012, disponibil la:
http://www.conseil -constitutionnel.fr/conseil -constitutionnel/francais/les -decisions/acces –
par-date/decisions -depuis -1959/2012/2011 -222-qpc/decision -n-2011 -222-qpc-du-17-
fevrier -2012.104829. html, accesat la 27.08.2013;
11. A. Darsonville, Viol, Code p nal , Edition 2013, Colectif (Auteur) – Etude (relié), Dalloz,
2012;
12. Décision n° 2012 -240 QPC du 4 mai 2012, le Conseil constitutionnel, Journal officiel du 5
mai 2012, disponibil la: http://www.cons eil-constitutionnel.fr/conseil –
constitutionnel/francais/les -decisions/acces -par-date/decisions -depuis -1959/2012/2012 –
240-qpc/decision -n-2012 -240-qpc-du-04-mai-2012.105618.html, accesat la 27.08.2013;
13. C. Gall, N. Hogaș, Repertoriu de practică judiciară , Ed. Științifică, București, 1963;
14. M. S. Godea, R. -B. Godea, Probleme de drept din activitatea secției penale a Curții de
Apel Timișoara , în Revista de Drept Penal, nr. 1/2005;
15. A. Hărăstășanu, Unele soluții adoptate de Curtea de Apel Brașov, referitoare la inf racțiuni
privitoare la viața sexuală , în Revista Dreptul, nr. 12/2003;
16. I. C. Ilieș, Infracțiuni privitoare la viața sexuală. Examen de practică judiciară , în
S.U.B.B Iurisprudetia, 2004, disponibil la:
http://studia.law.ubbcluj.ro/articol.php?articolId=146 , accesat la 16.07.2013;
17. Îndreptarea legii 1652 , Ed. Academiei R.S.R., București, 1962;
18. Gh. Josan, Probleme de drept rezolvate în semestrul I al anului 2002 de Curtea de Apel
Suceava, Secția penală , în Revista Dreptul nr. 12/2002;
19. V . Malabat, Infractions s exuelles , Code p nal, Edition 2013, Collectif (Auteur) – Etude
(relié), Dalloz, 2012;
20. Ministerul Justiției, Culegere de practică judiciară pe anul 2003 , Ed. All Beck, București,
2004;
21. C. Niculeanu, Sinteze de practică judiciară a Curții de Apel Craiova în materie penală pe
trim. IV 2002 , în Revista Dreptul, nr. 6/2003;
22. C. Niculeanu, Practică judiciară rezumată și comentată , nota I, în Revista Dreptul nr.
10/2003;
23. C. Păun, Comentariu la Hotărârea CEDO, 22 noiembrie 1995 , cauza S.W. contra Anglia ,
în Revista de Drept Penal nr. 2/1996;
24. V. Papadopol, St. Daneș, Repertoriu de practică judiciară în materie penală pe anii 1981 –
1985, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1989;
25. V . Papadopol, M. Popovici, Repertoriul pe anii 1969 –1975, Ed. Științifică și
enciclopedică, București, 1977;
26. I. I. Predoviciu, Codul penal din Transilvania (Ungaria) , Oradea, 1920;
27. C. G. Rătescu , I. Ionescu -Dolj, I. Gr. Periețeanu, V. Dongoroz, H. Asnavorian, T. Pop, M.
I. Papadopolu, N. Pavelescu, Codul Penal Carol al II -lea, vol II, p artea specială I.
Adnotat, Ed. Librăriei Socec & Co. S. A., București, 1937;
43 28. C. Turianu, Practică judiciară rezumată și comentată , nota II, în Revista Dreptul nr.
10/2003;
29. A. Ungureanu, Jurisprudență penală a Curții de Apel Bacău, pe anul 1997, Ed. Lumina
Lex, București, 1998;
30. C. Viforeanu, E. Petit, N. I. Tanoviceanu , Codul Penal Regele Carol al II -lea, Ed.
Adevărul S. A., București, f. a.
D. RESURSE ELECTRONICE
1. cad.sagepub.com, accesat la 11.01.2013
2. jurisprudentacedo.com, accesat la 10.07.2013
3. lex.justice.md/index.php action view&view doc&id 331268 , accesat la 22.07.2012
4. legislationline .org/documents /action/…/preview , accesat la 22.07.2013
5. http://actu.dalloz -etudiant.fr/fileadmin/actualites/pdfs/NOVEMBRE_2011/
Crim.992.pdf, accesat la 26.09.201 3
6. http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/pages/search.aspx?i=002 -6215, accesat la 30.09.2013
7. http://portal.just.ro/256/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspxID=1&ContentTypeId=0x01001
7854362C029DA4EB7A0C1650A0C0651, accesat la 26.09.2013
8. http://idrept.ro/DocumentV iew.aspx?DocumentId=17342585, accesat la: 19.09.2013
9. http://www.curteadeapelcluj.ro/Jurisprudenta/sectia%20penala/Penal%20trim%202%20201
1.pdf, accesat la 23.09.2013
10. http://www.just.ro, accesat la 16.07.2013
11. www.just.ro/…/Coduri/Expunere%20motive%20 -%20proiect 20- 20C… , accesat la
27.07.2013
12. http://legeaz.net/spete -penal/act -sexual -cu-un-minor -70-2011, accesat la 22.09.2013
13. http://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORF
TEXT000026263463&dateTexte&categorieLien=id, accesat la 02.08.2013
14. http://portal.just.ro/256/Lists/Jurisprudenta/DispForm.aspx?ID=1&ContentTypeId=0x010
017854362C029DA4EB7A0C1650A0C0651, accesat la 22.07.2013
15. http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp, accesat la 11.09.2013
16. http://www.ziarulfaclia.ro/profesorul -ilie-parpucea -de-le-fsega-cercetat -penal -pentru –
hartuire -sexuala/, accesat la 26.09.2013
17. http://www.zcj.ro/pagini/detalii -stire/browse/2/inapoi/de -veghe -in-lanul -de-
cucuruz/articol/spectacole -fara-bani-cu-ex-profesorul -parpucea.html, accesat la
26.09.2013
18. http://www.evz.ro/det alii/stiri/un -profesor -universitar -clujean -filmat -cand -negocia -sex-
contra -note-934861.html, accesat la 26.09.2013
19. http://www.9am.ro/stiri -revista -presei/Social/214054/VIDEO -Un-profesor -de-la-UBB -a-
hartuit -sexual -o-studenta.html, accesat la 26.09.201
20. www.arsociologie .ro/ro/…/arhiva/21…/72-rezumat -rujoiu -1-2009 , accesat la 28.07.2013
21. www.echr.coe.int, accesat la 12.07.2013
44 E. ALTE SURSE BIBLIOGRAFICE
1. C. Axenie, Declarația politică "Despre acuratețea terminologică și morală a noului Cod
penal", din 17. 03.2009, disponibilă la:
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=6604&idm=1,19&idl=1, accesat la
27.08.2013
2. CEOP (2007) Strategic overview 2006 -7: Making every child matter … everywhere.
London: Child Exploitation and Online Protection Centre”( p. 12), apud Protecting children
against sexual violence: The criminal law benchmarks of the Budapest and Lanzarote
Conventions, disponibil la:
http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/cybercrime/documents/reports –
presentations/2571_Child_benchm ark_study_V32_pub_4_Dec12.pdf, accesat la
22.08.2013
3. Codul penal din Bosnia -Herțegovina, disponibil la:
http://www.coe.int/t/dlapil/codexter/Source/country_profiles/legislation/CT%20Legislation
%20-%20BiH%20RS%20Criminal%20Code.pdf, accesat la: 22.07.2013
4. Codul penal Republicii Franceze, disponibil la:
http://legislationline.org/documents/section/criminal -codes, accesat la 22.07.2013
5. Codul penal al Republicii Federale Germania, disponibil la:
http://legislationline.org/documents/section/criminal -codes, acce sat la 22.07.2013
6. Codul penal din Italia, disponibil la: http://www.altalex.com/index.php?idnot=36774,
accesat la 22.07.2013
7. Codul penal al Republicii Moldova (publicat în 14.04.2009, M. Of. nr. 72 -74), disponibil
la: lex.justice.md/index.php?action=view&v iew doc&id 331268 , accesat la 21.07.2013
8. Codul penal al Republicii Polonia, disponibil la:
http://legislationline.org/documents/section/criminal -codes, accesat la 22.07.2013
9. Codul penal al Republicii Portugalia, disponibil la :
http://www.hsph.harvard.edu /population/domesticviolence/portugal.penal.95.pdf, accesat
la 02.09.2013
10. Codul penal din Spania disponibil la: http://noticias.juridicas.com/base_datos/Penal/lo10 –
1995.html, accesat la 22.07.2013
11. Codul penal din Suedia, disponibil la:
http://legislationli ne.org/documents/section/criminal -codes, accesat la 22.07.2013
12. Codul penal al Republicii Turcia , disponibil la :
legislationline .org/documents /action/…/preview , accesat la 22.07.2013
13. Comunicatul de presă, Dezincriminarea prostituției și a incestului deg radează și umilește
demnitatea persoanei și a familiei, disponibil la:
http://theologhia.wordpress.com/2009/03/12/dezincriminarea -prostitutiei -si-a-incestului –
degradeaza -si-umileste -demnitatea -persoanei -si-a-familiei/, accesat la 09.09.2013
14. Discursul susți nut de primul -ministru Emil Boc pe tema asumării răspunderii Guvernului
asupra Proiectului de Lege privind Codul Penal, disponibil la:
http://www.gov.ro/discursul -sustinut -de-primul -ministru -emil-boc-pe-tema -asumarii –
raspunderii -guvernului -asupra -proiectul ui-de-lege-privind -codul -penal__l1a105728.html,
accesat la 02.09.2013
45 15. A. L. Freestone, Complainant -centred justice? A critical analysis of sexual assault and
the meaning of „sexual” under the Sexual Offences Act 2003 , A thesis submitted in
fulfillment of t he requirements of the University of East Anglia for the degree of Doctor
of Philosophy, Norwich Law School, september 2010, disponibil la:
https://ueaeprints.uea.ac.uk/33038/1/2010FreestoneALPhD%5B1%5D.pdf, accesat la
02.10.2013
16. Ministerul Justiției, Noul Cod penal – mențiuni și precizări, disponibil la:
http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=CF7uFtwrE0k%3d&tabid=2392, accesat la
09.09.2013
17. Ministerul Justiției și Libertăților cetățenești, Proiectul noului cod penal. Precizări privind
textele care au suscitat dezbateri publice , disponibil la :
http://www.just.ro/Portals/0/Coduri/dezbateri/cuprins 20si 20partea 20de 20penal.d
oc , accesat la 09.09.2013
18. Noul Cod penal al Republicii Ungaria, intrat în vigoare în iulie 2013, disponibil la:
http://njt.hu/cgi _bin/njt_doc.cgi?docid=152383.235448, accesat la 09.09.2013
19. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Observațiile Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la Proiectul Codului penal, disponibil
la: http://www .mpublic.ro/Cp/observatii_piccj_cp.pdf, accesat la 09.09.2013
20. Preambulul Convenției de la Lanzarote, disponibil la:
www.copii.ro/…/textul%20Conventiei%20in%20limba%20romana_2009…, accesat la
02.09.2013
21. Protecting children against sexual violence: The c riminal law benchmarks of the
Budapest and Lanzarote Conventions, disponibil la:
http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/cybercrime/documents/reports –
presentations/2571_Child_benchmark_study_V32_pub_4_Dec12.pdf, accesat la
02.09.2013
22. Raportul f inal din 30 aprilie 2007 al Asociației Baroului American – Inițiativa Juridică
pentru Europa Centrală și Eurasia în colaborare cu USAID, intitulat Violența în familie în
România: legislația și sistemul judiciar, disponibil la:
http://www.americanbar.org/co ntent/dam/aba/directories/roli/romania/ee_romania_domes
tic_violence_final_report_0407_rom.authcheckdam.pdf, accesat la 20.07.2013
23. Sexual Offences Act 2003, disponibil la:
www.legislation.gov.uk/ukpga/2003/42/contents, accesat la 25.07.2013
24. Strafgesetzbuch, StGB, disponibil la: http://www.iuscomp.org/gla/statutes/StGB.htm,
accesat la 28.07.2013
25. R. Tarhini, Le sort de la femme, auteur ou victime d’infractions sexuelles et/ou familiales
en droit p nal compar français et libanais , Thèse pour l’obtention du ti tre de Docteur en
Droit, soutenue le 1er décembre 2011 à Nancy, disponibilă la: http://docnum.univ –
lorraine.fr/public/NANCY2/doc588/2011NAN20008.pdf, accesat la 03.09.2013
26. Which regulations are there concerning sexual relations with children/teens? ,
dispon ibil la: http://www.protection -of-minors.eu/en/cat10.php, accesat la 03.09.2013
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: (Cuprins, Rezumat, Bibliografie) [625228] (ID: 625228)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.