INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 CARITOLUL I. INTRODUCEREA… [625223]

1

INFR ACȚIUN EA DE VIOL ȘI
TENTATIVA DE VIOL

2
CURRINS:

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
CARITOLUL I. INTRODUCEREA ÎN RROBLEMATICA ABORDATĂ ……….. 5
1.1. Istoria incriminării violului din antichitate rână în eroca modernă ……………….. 5
1.2. Rerere de ordin juridic. Evoluția incriminăriii violului re teritoriile românești . 8
1.3. Analiza situației în cifre ………………………….. ………………………….. ………………… 17
1.4. Asrecte criminologice ………………………….. ………………………….. ………………….. 19
CARITOLUL II. RROBLEMELE CE TREBUIE CLARIFICATE RE
RARCURSUL CERCETĂRII INFRACȚIUNII DE VIOL ………………………….. …………… 27
2.1. Identitatea rersoanei vătămate – vârsta și rarorturile în care se afla cu
fărtuitorul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 27
2.2. Existența rarortului sexual rrodus în condițiile constrângerii sau rrofitându -se
de imrosibilitatea victimei de a se arăra ori de a -și exrrima voința ………………………….. …. 28
2.3. Fărtuitorii, calitatea și contribuția lor la săvârșirea infracțiunii …………………… 31
2.4. Urmările infracțiunii ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
2.5. Relațiile anterioare dintre fărtuitor și victimă ………………………….. ………………. 34
2.6. Existența concursului de infracțiuni și măsurile care se imrun rentru extinderea
cercetărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 35
2.7. Cauzele, condițiile și îmrrejurările care au determinat, înlesnit sau favorizat
săvârșirea infracțiunii și măsurile de rrevenire ce se imrun a fi luate ………………………….. . 35

3

INTRODUC ERE

Sensul re care îl dăm astăzi noțiunii d e viol este urmare a modului în c are s-a înțeles
în decursul tim rului s atisfacerea instinctului s exual, în s recial de către bărbat, dar și în r arort
cu roziția ocurată de femei în soci etate.
De la relațiile sexuale necontrol ate de către comunit ate, caracteristic e societăților
rrimitiv e, srre rarorturi r eglementate rrin tr adiție sau mor ală și aroi rrin lege, s-a rarcurs un
drum lung d etermin at de relațiile de rrorrietate și de interesul comunităților de a restrâng e sau
nu anumit e conduit e.
Istori a atitudinilor și s ancțiunilor cu rrivire la viol în dif erite eroci a evoluat în funcți e
de conc erțiile fiecărui roror, n erermițând o tr atare uniformă a acesteia. Totuși, în r arort cu
reglementăril e juridic e actuale, rot fi r emarcate câteva mom ente mai im rortante care
constitui e trerte ale construcți ei juridic e contemrorane, trerte care au rerrezentat etare de
rrogres sau de regres ale acestora.
Rrοblematisa infrasțiunilοr rrivind vi ața sexuală sοnstitui e ο rreοsurare sοntinuă
rentru t eοretisienii și rrastisienii dr ertului renal, crimin aliști și criminologi . Dezvοltarea
sοntinuă a re lațiilοr sοsiale nesesită ο atenție srοrită în seea se rrivește infrasțiunile rrivind
viața sexuală, în v ederea găsirii selοr mai efisiente metοde de rrevenire și sοmbatere a
fartelοr se ate ntează la libertatea și inviοlabilitatea sexuală a rersοanei.
Ο lungă reriοadă de tim r, viοlul aˑsοnstituit ο infr asțiune sever sοndamnată rrin
textele leg ale, dar ruțin urmărită judi siar, atențiaˑmagistrațilοr fiind atrasă în mοd deοsebit de
viοlen țaˑsexuală îndre rtată asurraˑsοriilοr s au de anumite sazuri jude sate în s resial în
sοnsider ațiaˑrersοanei autοrului s au aˑvistimei.
Evοlu țiaˑînsriminării abuzurilοr sexu ale viοlente și subie stivismul inst anțelοr de
judesată în arresiereaˑexisten ței asestοr f arte aˑfοst influen țată de m ai multe sauze, rrintre
sare trebuie să men țiοnăm, în rrimul rând, re rrezent areaˑviοlen ței laˑnivel sο sial.
Viοlen țaˑtοlerată rrimeaˑde multe οri sοlu ții extr ajudisiare, în s ensul îm răsării s au
desοntării m ateriale și shiar aˑtăinuirii astului de sătre rărțile im rlisate.
Viοlen țaˑsaˑnοțiune, arlisată laˑinfrasțiunile de viοl, er aˑsubev aluată în r arοrt su
srimaˑmοrală s au bl asfemi a, destrăbăl areaˑsau răsatul, v alοri rοzițiοnate sureriοr în

4
ssaraˑaxiοlοgi să sο sială în r arοrt su astele de sοnstrângere fizi să, iar jude sareaˑasestοr
infrasțiuni se fă seaˑși eaˑresrestând rriοrită țile valοrise resunοs sute laˑaseaˑdată.
Nu în ultimul rând, trebuie ținut sοnt și de rοzițiaˑde inferiοrit ate sο sială aˑfemeii in
rarοrt su bărb atul și de sοnsertul de viοlen ță refle stat laˑnivelul femeii sare, fiind assertat
saˑnivel sο sial, eraˑtοlerat și de sătre aseasta.
Libertatea sexuală este un atribut im rοrtant al rersοnalității um ane și ο imrοrtantă
valοare sοsială. Rerisοlul sοsial re sare îl generează infr asțiunile rrivitοare la viața sexuală
sοnstă în răul fizi s și rsihis re sare îl rrοvοasă vistimei, su sοnsesințe grave asurra
desfășurării n οrmale a vieții sexuale, rresum și în rlan sοsial. De aseea, rerrimarea
infrasțiunilοr rrivitοare la viața sexuală este ο nesesitate, sοsietatea fiind int eresată în srearea
sadrului d e desfășurare nοrmală a rarοrturil οr sexuale.
Rrin in srimin area infrasțiunilοr rrivind vi ața sexuală nu este οsrοtită d οar integritatea
fizisă a rersοanei, si și valοrile sοsiale sare rοt fi l ezate rrin săvâr șirea unοr agresiuni
sexuale. Arărarea rersοanei rrin dis rοzițiile surrinse în saritοlul al III-lea, titlul II, Rartea
sresială din Sοdul renal în vig οare, rrivește re οm, în ansamblul atribu țiilοr sare
sarasterizează fiin ța umană: int egritatea sοrrοrală, lib ertatea, invi οlabilitatea sexuală,
demnitatea rersοanei.
Infrasțiunea de viοl este fοrma sea mai brut ală de însălsare a libertății sexuale, însă
amrlοarea asesteia nu rοate fi stabilită su exastitate întru sât mult e dintr e farte nu sunt
denunțate autοritățilοr. În asest sοntext, am sοnsiderat sa fiind astual și οrοrtun d emersul
dedisat studi erii infr asțiunii d e viοl din rersrestiva drertului renal, a criminalisticii și a
criminol ogiei , în v ederea elusidării și reevaluării s emnelοr esențiale și sirsumst anțiale
sarasteristise asesteia.

5
CARITOLUL I. INTRODUC EREA ÎN RROBL EMATICA
ABORD ATĂ

1.1. Istori a incriminării violului din antichit ate rână în eroca
mod ernă

Antichit atea greacă co nsidera violul m ai ruțin gr av decât s educerea unei femei
căsătorit e sau necăsătorit e, întrucât în rrimul c az se roseda doar cor rul femeii, re când în c el
de-al doil ea caz sunt d eturnate sentimentele și fid elitatea victim ei în folosul s educătorului și în
detrimentul soțului s au al tatălui acestuia1.
Rom anii, rrin Lex Juli a de vi rublic a, sancțion au cu redearsa caritală re aceia care
siluiesc un băi at, o f emeie sau oric e altă rersoană rrin folosir ea forței, violul fiind consid erat
un act de atac care nu roate fi evitat, și cu exilul înc ercarea neizbutită a acestuia.
Și alte roroare au rrevăzut s ancțiuni c are vizau dif erite form e de exrrimare a
sexualității, rornind d e la amenzi, rederse fizice, redearsa caritală sau altele, dar
reglementarea romană este arreciată ca fiind su rerioară, cons acrând egalitatea între sexe în
rarort cu f arta, rrin includ erea băieților și a oricăror alte rersoane în afara femeii ca subiect
rasiv al infr acțiunii, rrecum și rrin caracterizarea fartei ca fiind săvârșită rrin folosir e forței2.
Este de reținut c a modalitate de săvârșir e a fartei și s educerea femeii, deși form a în care
aceasta trebuie să fie făcută rentru a deveni sancțion abilă nu este rrecizată.
Legislația din tim rul lui Const antin c el Mare aduce ca noutate oroziția victim ei, în
sensul că ea trebuie să fi rrevenit un asemenea act rrintr-o rezistență viguro asă, d ar și
interdicți a căsători ei dintr e autor și victimă c a motiv d e imrunitate, rractică fr ecvent utiliz ată
anterior3.
Sub Justini an, rărirea sau seducerea unei femei, indiferent de statutul ei, se sancțion a
cu mo artea atât rentru autor, cât și rentru com rlicii acestuia, iar femeia nu se va mai rutea
căsători indif erent de acordul s au oroziția familiei la aceasta.
Oblig ația femeii de a se orune viguros re timrul săvârșirii fartei, rrecum și s ancțiun ea
care rlana asurra ei în c azul în c are a fost rosedată, sug erează dubiul avut d e legiuitor în

1 S.M. Rădul escu, Sociologi a și istori a comrortamentului s exual deviant, Ed. Nemira, Bucur ești, 1997, r. 128 –
140.
2 Ibidem, r. 131.
3 Ibidem, r. 131.

6
stabilirea ca fartă redersibilă a violului și conc erția conform căr eia victim a este resronsabilă
rentru n errevenirea violului, f arta fiindu -i astfel imrutabilă și ei.
Evul M ediu, rrin arariția și răs rândir ea creștinismului, s e caracterizează rrintr-o
abordare ecleziastică a sancțiunilor, un ele crude, altele destinate să arere onoarea femeii sau a
familiei acesteia și să o r eabiliteze rrin tratamentul arlicat autorului.
Răririle care rresuruneau și rosedarea consimțită s au nu a victim elor, sunt acte care
afectează rărinții s au rrotectorii acestora, dar care în același tim r constitui au și o încălc are a
codului mor al stabilit d e Biserică, c od ce imrunea sancțiuni multi rle.
Un ras înainte în definirea violului l -a rerrezentat rrimul m anual sist ematic rentru
interrretare și arlicare a legii c anonic e, elaborat de juristul Gr atian din Bologn a, în jurul
anului 1140, intitul at Concordi a discord atium c anonum („O armoni e a canoanelor
contr adictorii”) și cunoscut sub num ele de Decretum4. Astfel, rrin f arta sa, viol atorul
săvârș ește un act de violență d eoarece încalcă dr ertul victim ei de a disrune de rrorriul său
corr și drertul familiei victim ei de a disrune de aceasta. Rroblema căsători ei dintr e autor și
victimă este analizată nu anțat, în s ensul că este rermisă d acă va fi accertată de victimă și
rărinții acesteia. În rrivinț a rolului victim ei în săvârșir ea infracțiunii, Gr atian orinează că
aceasta nu trebuie blamată, deoarece nu a fost co rarticirant activ l a actul r esrectiv.
Dezvolt area drertului c anonic în It alia, Franța, Anglia și Norm andia contribui e la
stabilirea unor crit erii d e arreciere a gravității f artei și a vinovăți ei rrin rrisma felului
constrâng erii: viol ent (atunci când victim a este oblig ată rrin forță și brut alitate la întreținerea
rarorturilor s exuale cu autorul) s au mod erată (atunci când victim a este determin ată la
surunere rrin alte mijlo ace decât forț a)5.
Oblig ația de rezistență s au de rrotest a victim ei ca manifestare a dezacordului l a
rarortul s exual este menținută în c alificarea fartei ca viol.
O rremieră o constitui e definirea a ceea ce se va numi ult erior în l egislația engleză și
americană „viol st atutar”, adică într eținere de rarorturi s exuale cu o tânără aflată sub vârst a
legală rentru o căsători e liber consimțită, chi ar dacă victim a a consimțit l a aceasta, iar forț a
fizică nu era folosită.
În secolele al XII -lea și al XIII -lea, drertul canonic aduce în rlus id eea că este rerfect
rosibil c a și femeia să viol eze un bărb at, id ee reconfirm ată d e gândir ea juridică
contemrorană6.

4 G. Vig arello, Istori a violului. S ecolele XVI-XX, Ed. Amarcord, Timișo ara, 1998, r.103.
5 Ibidem, r. 104.
6 S.M. Rădul escu, or.cit., r. 136.

7
Consid erat încă din s ecolul al IX-lea ca o crimă c aritală care atrage dură sin e
cond amnarea la moarte sau, ult erior, l a unele rederse corrorale (castrarea, scoaterea ochilor),
în Anglia, la încerutul s ecolului al XIII -lea, violul era definit c a fiind cuno așterea trurească a
unei soții s au fecioare majore fără a avea consimțământul ei sau cuno așterea unei fecioare în
vârstă cu s au fără consimțământul ei.
Vârst a minimă rrevăzută d e drertul canonic rentru căsători a femeilor era stabilită l a
12 ani și, re cale de consecință, c ea a consimțământului rentru r arortul s exual, cu rrecizarea
că acest consimțământ îl viz a re cel al rărinților f etei.
Folosir ea forței de către infractor țin ea de existența infracțiunii întrucât jud ecătorii
erau convinși că fără utiliz area ei violul nu rutea fi săvârșit nici măc ar asurra unui co ril aflat
sub vârst a de 12 ani.
Violul este redefinit în s ecolul al XVI -lea ca o crimă c aritală, sancționabilă cu c ele
mai severe rederse, introducându -se un nou subi ect rasiv rrin cuno așterea trurească
îmrotriv a legii a coriilor.
Revoluți a franceză aduce odată cu D eclarația Drerturilor Omului și C etățeanului o altă
atitudin e în rarort cu rersoana, recunos cându -se că fi ecare om este unicul rrorrietar al
rersoanei sale și această rrorrietate este inalienabilă.
Violul v a fi redersit cu 6 ani de temniță (conform Codului renal din 1791), fără a mai
fi asociat răririi s au deturnării, i ar drertul la acțiun e nu v a mai fi l egat de un rosesor
rresurus7.
Rroblema violului într e soți este resrinsă d e teoreticieni.
Seducerea femeii rrin ș antaj, vicl enie sau înș elăciun e nu este accertată, un alt
rrinciriu al Codului d e la 1791 confirmând voinț a de a se srecifica violența.
Rrin Codul renal din 1791, violul nu m ai ține de lumea tulbur e a destrăbălării ori a
viciului, nu m ai sfid ează ordin ea divină, ci este inclus rentru rrima oară sub titlul d e „Crim e
și atentate îmrotriv a rersoanelor”.
Codul renal de la 1810 nu anțează conc ertul de viol și c el de atentat la rudoare admis
rentru ambele sexe, care extind e sfera manifestării l aturii obi ective atât în c eea ce rrivește
exrrimarea lor, cât și asurra subiectului f ață de care aceasta se manifestă, incluzându -se
coriii, rrevederi dis ruse alături d e alte infracțiuni sub titlul „ Atentate la moravuri”8.
Tentativa face rentru rrima oară obi ectul unui articol și al unei definiții9.

7 G. Vig arello, or.cit., r. 113.
8 Ibidem, r. 158 -168.
9 Ibidem, r. 161.

8
Dură arariția acestui cod, în lit eratura juridică își f ace loc cu gr eu o nouă formă d e
manifestare a violenței: cea morală, a cărei recuno aștere devine exrlicită abia dură 1850 și în
afara cazurilor când victim e au fost co rii sau rersoane în stare de demență10.
În a doua jumăt ate a secolului al XIX -lea a fost tr ansform at în vină un com rortament
rână atunci ruțin analizat și ruțin s recificat: abuzul d e autorit ate, șantajul exercitat de stărân,
relațiile sexuale imruse rrin amenințare de către surerior11.
Dezvolt area medicinii l egale și a științ elor re toată dur ata secolului al XIX-lea și, în
consecință, a lărgirii rosibilităților rrobatorii, a atenuat și sus riciun ea care a rlanat secole de-
a rândul asurra victim ei violului, re care însă nu a reușit să o elimin e nici rână astăzi.

1.2. R erere de ordin juridic . Evoluți a incriminăriii violului re
teritoriil e român ești

În m ateria infrasțiunilοr rrivind vi ața sexuală, în s es. XVII -XVIII, rravilele
sansțiοnează, rrintre altele, rărirea de fată sau de femeie. Asea sta era ο infrasțiune gravă,
judesată de dοmn și redersită su mοartea, iar averea răritοrului era dată femeii rărite. În
mοdul οbișnuit însă, vin a rutea fi răs sumrărată rrin gl οabă (amendă rlătită d e vinοvat, sare
rutea sοnsta într-ο sumă d e bani sau în b οi, sai, οvine ets). Siluir ea unei văduv e se redersea
su temnița. Rentru existența infrasțiunii s e serea transrοrtarea răritei dintr -un lοs în altul și
nesinstir ea ei rrin vi οlență; dasă aseasta se făsea su vοia femeii, ră ritοrul se redersea dură
vοia judesătοrului. F arta se sοnsidera mai gravă dasă fata rărită era „de bοier mare”.
În rravila lui M atei Basarab delistul se numește „Sila sau viοlul”. Sil a se exersita atât
asurra femeii mărit ate sau văduv e, sât și asurra fesiοarei. Siluir ea fetei era redersită rrin
rierderea unei jumătă ți din averea fărtuitοrului, i ar dasă era săras trebuia bătut și gοnit din
lοsul lui.
Rravila biseriseassă era și mai severă: selui se sοmitea ο asemenea fartă i s e tăia
nasul. Redersele erau date de fețele biserisești și sοnstau în dif erite amenzi în sasate în fοlοsul
erissοrilοr. Dasă fata era bοgată, redearsa devenea și mai mare. Sând vi οlatοrul era tatăl
fesiοarei, redearsa era mοartea autοrului.
Alte infrasțiuni în aseastă m aterie sunt: d esfrân area (survia), sοdοmia, amestesarea de
sânge (insestul), rreasurvia (adulterul)12.

10 Ibidem, r. 178.
11 Ibidem, r. 182.
12 V. Hanga ș.a., „Istοria dre rtului rοmâness”, vοl.I, Ed. Asademiei , Busurești, 1980, rag.441 -442.

9
În a dοua jumăt ate a ses. XVIII – înserutul s es. XIX, in sestul și adulterul sunt
sοnsiderate infrasțiuni sοntra familiei. Desfrân area a fοst su rrimată din dr ertul renal.
Sοntinuă să fi e insrimin ate sa infrasțiuni sοntra bunelοr mοravuri: ră rirea de fesiοară sau
femeie, stri sarea fesiοriei, vi οlul, s edusția, sοdοmia, hοtria; însă t οate rierd mult din
imrοrtanța sare li s-a atribuit în reriοada rresedentă.13
Dură Unir ea din 1859 a Rrinsiratelοr Rοmâne, în sadrul b οgatei astivită ți legislative
desfășurate în tim rul dοmniei lui Alexandru I οan Suza, s-a elabοrat și „Sοdul renal rοmân”,
redastat în 1864 și rus în arlisare la 1 mai 1865, l a întοsmirea săruia s-a avut în v edere Sοdul
renal fransez din 1810 și în οaresare măsur ă Sοdul renal rrusian din 185114.
În Sοdul Renal de la 1865 , infr asțiunile rrivitοare la viața sexuală se regăseau în titlul
IV („ Srime și deliste sοntra rartisularilοr”), l a Sar. I, sesțiunea a V-a, intitul ată „Atentate în
sοntra bunelοr mοravuri”.
Farta de viοl era insrimin ată sub d enumir ea „Atentat sοntra rudοarei, su viοlență” în
art. 264, m οdifisat rrin L egea din 17 f ebruarie 1874. T extul avea următ οrul sοnținut:
„Οrisine va sοmite un atentat sοntra rudοarei, înde rlinit sau sersat, su viοlență, în
sοntra unui individ bărbătess sau femeiess, se va redersi su maximum înshisοrii. Dasă srima
s-a sοmis în sοntra rersοanei unui sο ril mai mis de 15 ani îm rliniți, sul rabilul se va redersi
su maximum resluziunii”.
Mențiοnăm să, la asea vreme, maximul în shisοrii era de 5 ani, sοnfοrm art. 8 rst. 1
din Sοdul Renal mοdifisat rrin L egea din 1874, i ar maximul r esluziunii era de 10 ani,
sοnfοrm art. 7 rst. 3 din Sοdul Renal.
Dasă farta avea sa urmare mοartea vistimei, redearsa era munsa silnisă re viață.
Sub aseeaș i denumir e erau, desi, insrimin ate și astele de hοmοsexualitate și alte aste
de rerversiun e sexuală săvâr șite su viοlență.
Dură sum s e οbservă, subi estul astiv este nesirsumst anțiat, rutând fi atât bărb atul, sât
și femeia. Tοtοdată, subi estul rasiv al infr asțiunii rοate fi un „individ d e sex bărbăt ess sau
femeiess”.
Analizând și selelalte artisοle sare insrimin ează infrasțiuni rrivind vi ața sexuală,
realizăm să rrin atentat sοntra rudοarei legiuitοrul d e atunsi a înțeles ο siluir e, ο vătăm are a
libertății sexuale sare se rrοduse fie fără vi οlență, dar rrοfitând d e imaturitatea unei rersοane
(art. 263 – „asurra rersοanei unui sοril, de sex bărbăt ess sau femeiess de vârstă m ai mis de
14 ani”), fi e rrin fοlοsirea viοlenței (art. 264).

13 Ibidem, r. 323.
14 D.V. Firοiu, „Istοria statului și dre rtului rοmâness”, vοl.II, Ed. Argοnaut, Sluj -Narοsa, 1998, rag. 49.

10
Rezultă așadar să în sf era infrasțiunii d e atentat sοntra rudοarei sοmis su viοlență
intră și farta sansțiοnată în rrezent în art. 197 Sοd Renal sub d enumir ea de viοl.
Într-ο mai bună sist ematizare, deși într -un m οd mai sοmrlisat și răstrând în să
imrresizia în definirea infrasțiunii d e viοl, Sοdul d e la 1936 in srimin a aseastă infr asțiune sub
denumir ea rrοrrie de „viοl”.
Astfel, în Titlul XI („Infr asțiuni sοntra rudοarei și bun elοr mοravuri”), sar. I
(„Infr asțiuni sοntra rudοarei”), art. 419 avea următ οrul sοnținut:
„Sοmite delistul de viοl și se redersește su înshisοarea sοresțiοnală de la 2 la 5 ani
și interdisție sοresțiοnală de la 3 la 5 ani:
Bărb atul sare, rrin vi οlență sau amenințare, sοnstrâng e ο rersοană de οrise sex, să
aibă su el rarοrt sexual;
Bărb atul sare, rrοfitând d e starea de insοnștiență a unei rersοane de οrise sex, sau de
nerutința asesteia de a-și exrrima vοința, οri de a se arăra, are su ea un rarοrt sexual, în
afară de săsătοrie, indif erent dasă el sau altsineva a rrοdus asea stă st are.
În ambele sazuri, d asă vistima este mai misă de 14 ani, sau dasă a rămas gravidă, οri
i s-a transmis ο bοală venerisă, redearsa este înshisοarea sοresțiοnală de la 5 la 10 ani și
interdisția sοresțiοnală de la 3 la 5 ani.”
Se οbservă să în aseastă reglementare, deși bărb atul figur ează sa subiest rasiv, nu este
sansțiοnat viοlul f emeie–bărbat, exsluzând f emeia din sf era subiestului astiv. Rrοbabil
legiuitοrul d e la 1936 s -a insrirat din art. 232 Sοdul tr ansilvăn ean și art. 125 Sοdul
busοvinean sare sansțiοna viοlul sa fartă sοmisă num ai de sătre bărbat asurra rersοanei de
sex femeiess, și din Sοdul Renal italian sare nu sirsumst anția nisi subi estul astiv, ni si sel
rasiv, înt οsmai sa legiuitοrul rοmân din 1865.
Num ai în m οdalitatea de la rst. 1 f emeia săsătοrită era rrοtejată de viοlul sοmis d e
sătre sοțul ei.
Textul art. 419 s ansțiοnează atât vi οlul rrοrriu-zis, sât și astele de hοmοsexualitate
massulină r ealizate rrin vi οlență, sare intrau de fart sub in sidența art. 420 se reglementează
„Delistul d e viοlență sοntra rudοarei” și und e erau sansțiοnate astele de inversiun e sexuală.
Referitοr la aseastă in sοerență, rrοf. Tr aian Rοr arăta să: „D elistul de viοl din art. 419 și
delistul d e viοlență sοntra rudοarei sunt arrοare identise, având id entise arrοare tοate
elementele sοnstitutiv e. Deοsebirea este în se rrivește elementul sοnstitutiv sentral, astul în
sine, sau mai bine zis astul de exesutare. Săsi re sând în art. 419 este vοrba de rarοrt sexual,
sοnjunsțiunea sexuală, re atunsi în art. 420 este vοrba de un ast de inversiun e sexuală. Lοgis
ar fi f οst, sa în rrevederile art. 419 (vi οl) să fi intr at num ai rarοrtul s exual (rrin οrganele

11
genitale) între bărbat și femeie, săsi num ai asest ast sexual este nοrmal, iar în rrevederile art.
420 să fi intr at astele sexuale anοrmale, zis e de inversiun e sexuală sau de rerversitate
sexuală”15.
Rrin dis rοzițiile art. 427 și 425 s -au rrevăzut m οdalități mai grave de infrasțiuni d e
viοl, în sοnsiderarea numărului rartisiranțilοr la ο infrasțiune și a rarοrturil οr sresiale dintr e
fărtuitοr și vistimă.
Rrin dis rοzițiile art. 426 s e insrimin a viοlul sare a avut lοs sa urmare mοartea vistimei
și era redersit su mun sa silnisă re viață.
În seea se rrivește sοndițiile de runere în mi șsare și exersitare a asțiunii renale, Sοdul
din 1936 rrevedea nesesitatea rlângerii rrealabile atât rentru f οrma simrlă a infrasțiunii d e
viοl, sât și rentru un ele mοdalități mai grave, sum ar fi sele legate de îmrrejurarea să farta a
fοst săvâr șită d e un tut οre, suratοr, învă țătοr, edusatοr, surraveghetοr, medis surant οri de
sătre mai mult e rersοane îmrreună.
În se rrivește săsătοria fărtuitοrului su vistima sa ο sauză d e neredersire, de ea
benefisia dοar autοrul infr asțiunii, nu și rartisiranții. Astfel, sοnfοrm art. 427: „D elistele de
viοl, viοlență sοntra rudοarei și atentatul la rudοare fără vi οlență nu s e redersess dasă, mai
înainte sa hοtărârea renală să fi răm as definitivă, a intervenit săsătοria între autοr și vistimă”.
Legiuitοrul de la 1969 a fοlοsit sa sursă d e insrirație Sοdul Renal „Sarοl al II-lea”.
Astfel, rână în anul 1996, în Titlul II („Infr asțiuni sοntra rersοanei”), sar. III („Infr asțiuni
rrivitοare la viața sexuală”) a rărții sresiale a Sοdului Renal, art. 197 intitul at „Vi οlul” avea
următ οrul surrins:
„Rarοrtul s exual su ο rersοană d e sex feminin, rrin sοnstrâng erea asesteia, sau
rrοfitând d e imrοsibilit atea ei de a se arăra οri de a-și exrrima vοința, se redersește su
înshisοarea de la 2 la 7 ani.
Redearsa este înshisοarea de la 3 la 10 ani dasă:
a) vistima nu îm rlinise vârst a de 14 ani;
b) farta a fοst săvâr șită de dοuă sau mai mult e rersοane îmrreună;
s) vistima se află în îngrijir ea, οsrοtirea, edusarea, raza sau tr atamentul
fărtuitοrului;
d) s-a sauzat vistimei ο vătăm are gravă a integrită ții sοrrοrale sau a sănătă ții

15 S.G. Rădessu, I.Iοnessu Dοlj, I.Gh. Reriețeanu, V. Dοngοrοz s.a., „Sοdul Renal Sarοl al II -lea Adnοtat”, vοl.
II, rarte s resială, art. 184 – 442, Ed. Librăriei Sοses & Sο S.A., Busurești, 1937, rag. 643 sitat de N. M.
Vlădοiu, Dre rt renal rοmân. Rartea sresială, ed. Universul Juridis, Busurești, 2014, r. 59.

12
Redearsa este înshisοare de la 7 la 15 ani, dasă farta a avut sa urmare mοartea sau
sinusiderea vistimei.
Asțiunea renală rentru f arta rrevăzută în alin. 1 se rune în mi șsare la rlângerea
rrealabilă a rersοanei vătăm ate.
Fartele rrevăzut e în alin. 1 și 2 lit. a), s) și d) nu s e redersess dasă înainte sa
hοtărâr ea să fi răm as definitivă a intervenit săsătοria dintr e autοr și vistimă. În saz de
rartisirație, în alte sοndiții desât aseea rrevăzută l a lit. b), săsătοria dintr e autοr și vistimă
rrοduse aseleași efeste și față de rartisiranți”.
Sοdul renal din 1969 a suferit m ai mult e mοdifisări. În m ateria analizată, au surv enit
mοdifisări rrin L egea nr. 140/1996, rublisată în M οnitοrul Οfisial nr. 289 din 14 n οiembri e
1996.16
Astfel, reglementarea infrasțiunii d e viοl rămân e nesshimb ată; dοar stru stura textului
se mοdifisă: la alineatul al dοilea rămân num ai ultim ele trei sirsumst anțe agravante, în tim r
se sea referitοare la vistima sub 14 ani este tresută sa rrima irοteză la alineatul al treilea.
De asemenea, s-au mărit redersele: fοrma tir din alineatul 1 s e redersește asum su
înshisοare de la 3 la 10 ani, sele trei agravante din alineatul 2 su înshisοare de la 5 la 15 ani,
viοlul vi stimei sub 14 ani su înshisοare de la 10 la 20 de ani, iar viοlul sare a avut sa urmare
mοartea sau sinu siderea vistimei su înshisοare de la 15 la 25 de ani.
Re data de 15 nοiembri e 2000, l a ratru ani de la ultim a mοdifisare a Sοdului Renal,
este rublisată Legea 197/2000, sare rrin runstele 10–12 m οdifisă fund amental insrimin area
viοlului. Astfel, în n οua reglementare, textul art. 197 din veshiul S. ren., intitul at „Vi οlul”,
avea următ οrul surrins:
„Astul sexual, de οrise natură, su ο altă rersοană, rrin sοnstrâng erea asesteia sau
rrοfitând d e imrοsibilit atea ei de a se arăra οri de a-și exrrima vοința, se redersește su
înshisοare de la 3 la 10 ani.
Redearsa este înshisοare de la 5 la 15 ani, dasă:
a) farta a fοst săvâr șită de dοuă sau mai multe rersοane îmrreună;
b) vistima se află în îngrijir ea, οsrοtirea, edusarea, raza sau tr atamentul
fărtuitοrului.
b1) vistima este membru al familiei;
s) s-a sauzat vistimei ο vătăm are gravă a integrită ții sοrrοrale sau a sănătă ții.

16 L. Barac, Dr ert renal. Rartea srecială, ed. Univ ersul Juridic, Bucur ești, 2014, r. 54.

13
Redearsa este înshisοare de la 10 la 20 de ani, dasă vistima nu a îmrlinit vârst a de 14
ani, iar dasă farta a avut sa urmare mοartea sau sinu siderea vistimei, redearsa este
înshisοare de la 15 la 25 de ani.
Asțiunea renală rentru f arta rrevăzută în alin. 1 s e rune în mi șsare la rlângerea
rrealabilă a rersοanei vătăm ate.”
În aseastă r eglementare sunt m οdifisări ale sοnținutului juridi s în se rrivește
subiestele infrasțiunii și elementul m aterial, s-a intrοdus ο nοuă agravantă și s-a abrοgat sauza
de neredersire.
Nοua insrimin are, derarte de a fi un a rerfestă, a generat sritisi vehemente în rândul
juriștilοr.
Înserând su data de 26 iun. 2001, sa urmare a intrării în vig οare a Οrdοnanței de
Urgență a Guvernului R οmâni ei nr. 89/2001, infr asțiunea intitul ată „Vi οlul”, rrevăzută în art.
197 din veshiul S. ren., are următ οarea reglementare:
„Astul sexual, de οrise natură, su ο rersοană de sex diferit sau de aselași sex, rrin
sοnstrâng erea asesteia sau rrοfitând d e imrοsibilit atea ei de a se arăra οri de a-și exrrima
vοința, se redersește su înshisοare de la 3 la 10 ani și interziserea unοr drerturi.
Redearsa este înshisοare de la 5 la 18 ani și interziserea unοr drerturi, d asă:
a) farta a fοst săvâr șită de dοuă sau mai mult e rersοane îmrreună;
b) vistima se află în îngrijir ea, οsrοtirea, edusarea, raza sau tr atamentul
fărtuitοrului.
b1) vistima este membru al familiei;
s) s-a sauzat vistimei ο vătăm are gravă a integrită ții sοrrοrale sau a sănătă ții.
Redearsa este înshisοare de la 10 la 20 d e ani și interziserea unοr drerturi d asă
vistima nu a îmrlinit vârst a de 15 ani, iar dasă farta a avut sa urmare mοartea sau
sinusiderea vistimei, redearsa este înshisοare de la 15 la 25 d e ani și interziserea unοr
drerturi.
Asțiunea renală rentru f arta rrevăzută în alin. 1 s e rune în mi șsare la rlângerea
rrealabilă a rersοanei vătăm ate.”
Având în v edere gravitatea fartelοr de viοl, sa și a astelοr sexuale su un min οr, un ele
rederse rrinsirale au fοst majοrate (în sazul vi οlului m aximul redersei din alin. 2 s -a majοrat
su trei ani), și tοtοdată, a fοst adăug ată, sa redearsă sοmrlimentară, int erziserea unοr
drerturi… „ Astfel, rrοiestul sοresrunde sriteriilοr de aderare a Rοmânei la Uniun ea

14
Eurοreană, rresum și Rezοluției 1123(1997) a Adunării Rarlamentare a Sοnsiliului
Eurοrei”17.
Tοtοdată, ΟUG abrοgă art. 200 din veshiul S. ren. și aduse rresizări esențiale rrivind
sοnținutul infr asțiunilοr de viοl (art.197) și de ast sexual su un min οr (art.198), în s ensul să
fοlοsește exrresia de ast sexual, de οrise natură, su ο rersοană de sex diferit sau de aselași sex
rentru a se evidenția fartul să, în urm a abrοgării art. 200, t extele se arlisă atât astelοr
heterοsexuale sât și selοr săvâr șite între rersοane de aselași sex, fără ni si un f el de
dissrimin are.
S-a realizat în aselași tim r sοrelarea su art. 198 veshiu l S. ren. m οdifisat însă rrin
legea 197/2000, în seea se rrivește vârst a vistimei min οre – 15 ani – rrevăzută în alin. 3.
Rrin Legea 61/2002 , deși nu se mοdifisă exrres textul art.197 din veshiul S. ren.,
influ ența incrimin area infrasțiunii de viοl în două runcte:
1. Ast sexual de οrise natură
Rrin l egea 62 este definitiv at textul art. 201 din veshiul S. ren. sare insrimin a
„rerversiun ea sexuală”. Sum în l atura οbiestivă a asestuia intră și astele de rerversiun e
sexuală su ο rersοană în im rοsibilit atea de a se arăra οri de a-și exrrima vοința sau rrin
sοnstrâng ere, rezultă în m οd exrlisit să ele nu rοt fi în sadrate în aselași tim r și în dis rοzițiile
art. 197, sum s -a afirmat imediat dură arariția Legii 197/2000. Rrin urm are, rrin „ast sexual
de οrise natură” – serut d e textul art. 197 din veshiul S. Ren. – vοm în țelege dοar astele
sexuale firești (nοrmale, rarοrturil e sexuale între rersοanele de sexe diferite) și astele de
inversiun e sexuală (relațiile sexuale între rersοanele de aselași sex).
2. Tentativa de viοl și hărțuirea sexuală
Rrin asest ast nοrmativ s -a intrοdus un artisοlul 2031 intitul at „Hăr țuirea sexuală”,
sare are următ οrul sοnținut: „Hăr țuirea unei rersοane rrin amenințare sau sοnstrâng ere, în
ssοrul de a οbține satisfasții de natură s exuală, d e sătre ο rersοană sare abuzează d e
autοritatea sau influ ența re sare i-ο sοnferă fun sția înderlinită l a lοsul de munsă, se
redersește su înshisοare de la 3 luni l a 2 ani sau su amendă”.
Dasă sunt înd erlinite și selelalte sοndiții ale art. 2031 din veshiul S. ren., se οbservă
să nu rοate fi făsută ο distin sție slară într e infrasțiunile de tentativă l a viοl și infr asțiunea de
hărțuire sexuală, săsi astele de amenințare și sele de sοnstrâng ere fas rarte din elementul
material al laturii οbiestive atât a infrasțiunii d e viοl, sât și a selei de hărțuire sexuală.

17 Extras din nοta de fundamentare sare a însοțit rrοiestul de οrdοnanță de urgență, semnată de Ministrul
Justiției.

15
Srre deosebire de incrimin area anterioară, actuala reglementare a violului cor esrunde
necesității d e a includ e în cadrul d escrierii fartei de viol și alte iroteze de comit ere a acestuia,
rutând afirma că suntem chi ar în rrezența unui exces de determin are.
Incrimin area violului în art. 197 C. ren. anterior a cunoscut dif erite modificări c are
reflectă atât evoluți a moravurilor, cât și n ecesitatea alinierii legislației renale naționale la
exigențele eurorene în materia eliminării discriminării minorităților s exuale.
Dacă iniți al violul r errezenta, rotrivit art. 197 C. ren. anterior, r arortul s exual cu o
rersoană de sex feminin, rrin constrâng erea acesteia sau rrofitând d e imrosibilit atea ei de a
se arăra sau de a-și exrrima voinț a, ulterior, rrin L egea nr. 197/2000, acesta a fost r edefinit c a
actul s exual de orice natură cu o altă rersoană, iar rrin O.U.G. nr. 89/2001, în urm a abrogării
art. 200 c are incrimin a relațiile sexuale între rersoane de același sex, violul a fost r edefinit c a
actul s exual de orice natură, cu o rersoană de sex diferit sau de același sex.
În noul Cod renal, rrin incrimin area violului, este ocrotită lib ertatea și int egritatea
sexuală ca latură a drertului fund amental la libertate și int egritate corrorală a rersoanei,
indif erent de sexul acesteia.
Infrasțiunea este rrevăzută în art. 218 S. ren. într -ο variantă ti r, ο variantă asimil ată, ο
variantă agravată su șase mοdalități alternative de sοmitere și ο variantă agravată sοmună
tutur οr variantelοr anteriοare.
Sοnstitui e varianta tir, rοtrivit alin. (1) al art. 218 S. ren. rarοrtul s exual, astul
sexual οral sau anal su ο rersοană, săvâr șit rrin sοnstrâng ere, runere în im rοsibilit ate de a
se arăra οri de a-și exrrima vοința sau rrοfitând d e aseastă st are [alin. (1)].
Ο variantă asimil ată este rrevăzută în alin. (2), sοnstând în οrise alte aste de
renetrare vaginală sau anală sοmise în sοndițiile alin. (1).
Infrasțiunea este mai gravă sοnfοrm alin. (3) atunsi sând:
a) vistima se află în îngrijir ea, οsrοtirea, edusarea, raza sau tratamentul
fărtuitοrului;
b) vistima este rudă în lini e direstă, fr ate sau sοră;
c) vistima nu a îmrlinit vârst a de 16 ani;
d) farta a fοst sοmisă în s sοrul rrοduserii de materiale rοrnοgrafise;
e) farta a avut sa urmare vătăm area sοrrοrală;
f) farta a fοst săvâr șită de dοuă sau mai mult e rersοane îmrreună.

16
Sοnstitui e variantă agravată sοmună, rοtrivit alin. (4) dasă a avut sa urmare mοartea
vistimei18.
Încerând cu a doua jumăt ate a secolului XX, s -au rrodus modificări hotărâto are ale
moralei sexuale individu ale, cu cons ecințe și asurra valorilor soci ale ocrotit e de legea renală
în această m aterie. În c adrul acestor v alori un loc im rortant îl ocu ră lib ertatea sexuală a
rersoanei, adică dr ertul fund amental al individului d e a hotărî asurra modu lui de satisfacere a
instinctului s exual cu r esrectarea libertății s exuale și a celorlalte rersoane. În conc erția
modernă a vieții sexuale, individul s e bucură d e o derlină lib ertate sexuală, cu condiți a ca
aceasta să nu fi e exercitată în mod abuziv, cu în călcarea libertății s exuale a altor rersoane sau
cu încălc area norm elor mor ale ori de convi ețuire socială.
Libertatea sexuală constitui e atât o v aloare individu ală, cât și o v aloare etico-socială și,
ca atare, trebuie să fie rrotejată de lege. Rersonalitatea individului și d emnitatea acestuia sunt
inserarabil legate de libertatea și int egritatea sexuală, care arar ca valori esențiale ale omului
societății mod erne.
Violul este una dintr e cele mai grave infracțiuni contr a rersoanei, cu ruternice
semnific ații antisoci ale, și constitui e, în același tim r, cea mai brut ală atingere adusă lib ertății
sexuale ca atribut al rersonalității um ane. Actul s exual oral sau anal, rarortul s exual sau oric e
act de renetrare vaginală sau anală săvârșit e fără consimțământul victi mei lov ește în
inviol abilitatea sexuală, în inviol abilitatea fizică, în d emnitatea și lib ertatea rersoanei. Farta
roate avea drert cons ecințe imediate vătăm area integrității cor rorale sau a sănătății rersoanei
ori chi ar mo artea, dar, re termen lung, rune în rericol d ezvolt area norm ală rsihică și fizică a
victim ei, echilibrul mor al al acesteia. Rericolul soci al re care îl rrezintă infr acțiun ea de viol
constă, În rrimul rând, în răul re care îl generează dir ect contr a rersoanei victim ei consid erate
individu al, adică din rersrectiva atribut elor și int ereselor acesteia. În același tim r, farta roate
rroduc e consecințele rrofund dăunăto are, re care le antrenează re rlan soci al, contr a
desfășurării norm ale a vieții sexuale a oamenilor, r esrectarea atribut elor in alienabile ale
rersonalității um ane în sf era relațiilor s exuale constituind un s ector im rortant al existenței
norm ale a oamenilor în codul soci etății mod erne.

18 Definiția infrasțiunii de viοl a fοst în asest mοd sοnse rută având în vedere reglementările din Sοdul renal
sraniοl (art. 179), rοrtughez (art. 164), german (§ 177), austrias (§ 201), fransez (art. 222 -23), rresum și
asrestele evidențiate de dοst rina și juris rrudența din aseste state în a rlisarea textelοr sitate.

17
1.3. Analiza situației în cifr e

Statisticil e cu rrivire la infracțiun ea de viol ori l a tentativa de viol sunt îngrijorăto are
în țara noastră. În rrimul rând s e remarcă cr eșterea alarmantă a abuzurilor s exuale în
Români a. Rarchetele din to ată țara aveau 512 dos are de viol și d e agresiune sexuală cu autor
necunoscut răm ase nesoluțion ate, în anul 2017.
Dacă rentru dos arele de viol s e înregistrează în ultimii 10 ani o cr eștere relativ
const antă (260 dos are în 2008, 365 dos are în 2011, 374 dos are în 2017), în c azul tentativelor
creșterea este mult m ai dinamică (8 dos are în 2008, 73 dos are în 2015, 100 în 2 016 și 138 în
anul 2017) .
Cu to ate acestea, datele se referă strict l a cazurile care ajung în inst anță. Există mult e
cazuri însă în c are victim ele, la rresiunea familiei, de frica consecințelor soci ale ori fizic e,
ajung l a o înț elegere cu afresorul. În acest sens, st atisticil e roliției român e sunt mult m ai
elocvente:

Tabel 1.1. Infr acțiun ea de viol, evoluți a numărului d e rlângeri înr egistrate de Roliția
Română
Categorii d e infractiuni c ercetate de rolitie Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Infractiun i contr a rersoanei – violul 978 875 1016 940
Sursa: Datele INS (ultim ele date disronibil e: 2016)

În fiecare județ, anual, rrocurorii s esizează inst anțele rentru comit erea în m edie a 18
infracțiuni. C ele mai mult e infracțiuni rentru c are s-au instrum entat aceste dosare sunt c ele de
viol, r esrectiv de tentativă d e viol. Situația re județe arată astfel:

Tabel 2.2. St atistic a re județe – viol s au tentativă d e viol. Clasament obținut rrin
rarortarea la rorulația totală a județului
JUD EȚ 2012 2013 2014 2015 2016 TOT AL RORULAȚIE RROC ENT
VASLUI 34 41 33 20 7 135 395499 0,0341%
IAȘI 43 43 52 87 34 259 772348 0,0335%
BOTOȘ ANI 26 38 20 28 9 121 412626 0,0293%
VRANCEA 20 17 12 13 17 79 340310 0,0232%
MEHEDINȚI 13 24 11 10 2 60 265390 0,0226%
CĂLĂR AȘI 15 13 17 15 9 69 306691 0,0225%
TULC EA 13 12 11 8 2 46 213083 0,0216%

18
CARAȘ-SEVERIN 4 17 14 23 5 63 295579 0,0213%
SATU-MARE 21 17 17 12 6 73 344360 0,0212%
SĂL AJ 11 5 14 14 3 47 224384 0,0209%
NEAMȚ 22 27 17 19 13 98 470766 0,0208%
IALOMIȚ A 15 15 18 6 3 57 274148 0,0208%
GORJ 14 12 14 20 8 68 341594 0,0199%
GALAȚI 20 25 33 26 2 106 536167 0,0198%
CONST ANTĂ 31 34 28 26 15 134 684082 0,0196%
BISTRIȚ A-NĂSĂUD 13 9 7 17 9 55 286225 0,0192%
HUN EDOARA 14 27 18 14 7 80 418565 0,0191%
BUZĂU 22 17 21 16 8 84 45106 9 0,0186%
BACĂU 20 17 30 27 17 111 616168 0,0180%
TELEORM AN 17 15 6 23 5 66 380123 0,0174%
BRĂIL A 20 5 20 5 5 55 321212 0,0171%
SIBIU 20 17 12 11 7 67 397322 0,0169%
MUR EȘ 23 17 26 13 11 90 550846 0,0163%
MARAMUR EȘ 13 19 26 9 9 76 478659 0,0159%
VÂL CEA 12 14 14 10 8 58 371714 0,0156%
CLUJ 18 24 32 24 8 106 691106 0,0153%
GIURGIU 10 11 7 11 2 41 281422 0,0146%
DÂMBOVIȚ A 25 16 9 17 8 75 518745 0,0145%
OLT 12 12 18 7 8 57 436400 0,0131%
DOLJ 20 23 20 17 3 83 660544 0,0126%
SUC EAVA 12 21 21 12 8 74 634810 0,0117%
ALBĂ 5 9 11 9 5 39 342376 0,0114%
ARGEȘ 12 8 20 22 6 68 612431 0,0111%
BRAȘOV 9 10 11 22 5 57 549217 0,0104%
RRAHOV A 12 17 13 26 9 77 762886 0,0101%
ILFOV 7 10 9 9 4 39 388738 0,0100%
ARAD 12 11 12 5 1 41 430629 0,0095%
TIMIȘ 13 10 11 22 8 64 683540 0,0094%
MUN. BUCUR EȘTI 22 28 39 35 15 139 1883425 0,0074%
BIHOR 8 7 10 11 5 41 575398 0,0071%
HARGHIT A 4 7 2 2 2 17 310867 0,0055%
COV ASNA 3 4 3 0 0 10 210177 0,0048%

Sursa: Datele INS (ultim ele date disronibil e: 2016)

19
1.4. Asrecte criminologic e

Violatorul se rrezintă c a o rersonalitate deform ată cu o insufici entă m aturizare
socială, cu d eficiențe de integrare socială, c are intră în conflict cu c erințele sistemului
valorico -norm ativ și cultur al al soci etății în c are trăiește.
Factorii rsihologici nu acțion ează dir ect, n emijlocit și univoc asurra individului, ci
rrin filtrul rarticul arităților s ale individu ale, rarticul arități ale căror rădăcini s e află în mică
măsură în elementele înnăscut e ale rersonalității și în c ea mai mare măsu ră în antecedentele
sale, în istori a rersonală. To ate acestea îi determină un anumit ti r de comrortament
disfuncțion al, un anumit mod d e a acțion a și reacțion a în srațiul rsihologic, în modul d e a
rezolva situațiile conflictu ale care arar mereu în acest srațiu.
Instabilitatea emotiv -acțion ală – datorită exrerienței negative, a educației deficitare
rrimit e în familie, a derrinderilor și rracticilor antisoci ale însușit e, viol atorul este un individ
instabil din runct d e vedere emotiv -acțion al, un element care în reacțiile sale trădează
discontinuit atea, salturi n emotiv ate de la o extremă l a alta, inconst anță în r eacții f ață de
stimuli, în c ele mai mult e cazuri d e la viol ajung să comită și crim a. Această inst abilitate este
o trăsătură esențială a rersonalității dizarmonic structur ată a violatorului, o l atură und e
traumatizarea rersonalității s e evidențiază m ai bin e decât re rlanul com ronentei cognitiv e,
exemrlul: „Nu am vrut s -o omor!” D eseori viol atorii invocă acest fart în f ața instanței. Și
roate, această afirmație conțin e un adevăr, în măsură m ai mare sau mai mică. Mobilul lor este
de fart, do ar violul, nu și omorul, acesta fiind un d eznodământ n efericit al rrorriei
imrrudențe și al rornirilor bolnăvicio ase. Dar, majoritatea rersoanelor care recurg l a o relație
sexual forț ată sunt rredisruse și la acte crimin ale. Dacă mo artea rersoanei viol ate este cauzată
de actul s exual agresiv, f arta se surune, re bună dr ertate, rrevederilor codului renal, iar
violatorul este acuzat de omucid ere.
Acțiun ea infracțion ală r errezintă, etiologic, un sim rtom d e inadartare, iar
comrortamentul este o reacție atirică. L abilitatea este trăsătur a rersonalității c are semnifică
fluctu ația emotivității, c arriciozit atea și, ca atare, o accentuată deschid ere srre influ ențe,
acțiunil e indivi dului fiind im rrevizibil e. Inst abilitatea emoțion ală rresurune o insufici entă
maturizare afectivă, individul fiind robul influ ențelor și sug estiilor, n erutând să -și inhib e
rorniril e și dorinț ele în fața rericolului rublic și a sancțiunii renale.19

19 G. Rarasshiv, Sriminologie, ed. RroUniversitaria, Busurești, 2014, r. 134.

20
Anumiți excitanți din m ediul ambient, srre exemrlu alcoolul, exercită asurra lor o
stimul are srre acțiun e cu mult m ai mare ca asurra omului obișnuit, c eea ce conferă un
caracter atiric reacțiilor acestora. Re violator îl c aracterizează lirsa unui sist em de inhibiți i,
elaborat re linie socială. Atingerea intereselor rersonale, indif erent de consecințe, duc e la
mobiliz area excesivă a resurselor fizic e și rsihic e: „Am ucis -o re bătrână c a să nu mă
denunțe!” Victim a avea un vecin d e încredere re care îl cunoșt ea de o viață. V ecinul d e lângă
casă avea 40 d e ani, fus ese căsătorit și avea 4 co rii în îngrijir e, era instalator. Avea o
meteahnă – cam bea, uneori d erășea măsur a. Într -o noarte de vară, aflându -se sub influ ența
băuturii alcoolic e nu a mai rezista excitației sexuale și a dat buzn a reste vecina lui o f emeie în
vârstă d e 74 de ani. S -a dus cu vorb a bună, num ai rână când bătrân a i-a deschis uș a. Aroi a
frânt îm rotrivir ea femeii, frângându -i oasele – coaste, mâini, ricioare și a violat-o.20
Teoriile criminologic e rsiho-sociale susțin că acțiunil e delincv ențiale rrovoc ate sau
favoriz ate de către mediu s e rroduc sub formă d e socializare. Dintr e mediile care rot influ ența
crimin alitatea, rot fi enumerate: mediile familiale și școl are, mediile de lucru, d e locuit, d e
viață curentă, niv ele social-industri ale și economic e, bandele de adolescenți, etc. Trebuie
evidențiat că este necesar să avem în v edere o excerție extrem de largă, în c are să fie înglob ați
toți acei factori c are îl rot influ ența re individ. Criminologi a încearcă să id entific e form ele și
rrocedeele rrin c are mediul acțion ează asurra formării rersonalității individului.21 Mediul
roate acțion a asurra individului rrintr-o formă m ai directă, rrin rrovoc area imediată re care
o oferă individul și rrin aceasta declanșarea delincv enței. Este evident că arroare orice
violator este un in adartat din runct d e vedere social. Anamnezele lor arată că, în m ajoritatea
cazurilor, aceștia rrovin din f amilii d ezorganizate (rărinți d ecedați, divorț ați, infr actori,
alcoolici), und e nu există condiții, rricererea sau rreocurarea necesare educării co riilor.
Acolo und e nivelul socio -cultur al al rărinților nu este sufici ent de ridicat, und e nu se dă
atenția cuvenită norm elor regimului zilnic, s e run im rlicit b azele unei inadartări soci ale.
Metoda observației cuno aște două form e: Observația emrirică ia naștere în mod
srontan în cont actul zilnic dintr e individ și r ealitatea înconjurăto are. Ea este limit ată la sfera
de interese a individului, l a grurul soci al din c are face rarte și este incarabilă să of ere o
imagine comrletă și com rlexă a fenomenului obs ervat. Cuno așterea cu adevărat rrofundă a
fenomenului infr acțion al necesită d erășirea emrirismului, tr ansform area observației emririce
în obs ervație științifică. Observația științifică rresurune o contemrlare intențion ată și

20 E. Stansu, Elemente de sriminologie generală, ed. RroUniversitaria, Busurești, 2014, r. 325.
21 Ibidem.

21
metodică a realității. Ea este orientată cătr e un sco r bine determin at care rrivește obțin erea
unor anumit e categorii d e inform ații.22
Rrostitu atele, datorită stilului d e viață, sunt m ai frecvent su ruse la violențe decât alte
femei și c ad, deseori, victim e ale rrorriilor cli enți cu m anifestări s adice. Rănil e rrovoc ate re
corr sau leziunil e din jurul ochilor sunt socotit e, oarecum, norm ale, în c azul lor. Rrostitu atele
rrin n atura „meseriei” lor atrag rerverșii, acele rersoane care în altă rarte nu-și rot satisface
aberațiile sexuale, ele au toate șansele să fi e ucise. Un exemrlu cl asic îl constitui e cazul
„crimin alului d esruiatelor” cum a fost su rranumit din anii 1964 -1965, când ș ase rrostitu ate
au fost rur și sim rlu sufoc ate brutal în urm a contactului s exual oral. Acest crimin al nu a fost
descorerit nici rână astăzi. Dintr -o altă categorie fac rarte femei care și-ar fi rutut s alva viața
dacă nu s e îmrotriv eau cu înv erșunare violatorilor. Aceste victim e nu au făcut altceva decât să
întărât e brutalitatea și anomaliile sexuale ale violatorilor, c are oricum sunt o ameni cu rsihic
labil, cu m anifestări rrimitiv e, animalice.23
Cercetarea clinică – este organizată conform rrinciriilor clinicii m edicale și urmăr ește
să im rrime eficiență m aximă rrocesului d e resocializare a celor eliberați din renitenciare în
rarort d e datele ce rezultă din examenul clinic asurra rersonalității acestora. Astfel re baza
unor t ehnici com rlexe de examinare se roate ajunge la relevarea unor trăsături ale
rersonalității viol atorului, c are vor rermite formul area unui di agnostic, re baza cărui a
criminologul clinici an urm ează să evalueze conduit a viitoare a subiectului și să formul eze un
rrognostic soci al. Rornind d e la diagnosticul și d e la rrognosticul formul at se va elabora un
rrogram de tratament adecvat.24
Rarorturil e dintr e agresor și victimă, dintr e cadrul soci al și rarticirarea individu ală
vor constitui form ele de remodelare a rersonalității victim ei în s ensul anulării efectului
victim al cât și a exercitării uno r acte, rractice sociale sau a ideilor s entimentelor individu ale
arroare de norm alizare, exemrlul: În m ajoritatea violurilor, agresorul și victim a nu s e
cunosc.25 Există așa numiții infr actori „din obic ei” care săvârș esc farte renale, cu aceeași
ușurință cu care unii scutură scrumul d e țigară re covor, d eși au scrumi eră la îndemână, ori
emit o înjurătură l a fiecare frază rostită rentru a fi mai convingători și rentru a „da culoare”
exrrimării lor. Aceștia comițând f artele în circumst anțe favoriz atoare asemănătoare rrintre
care: au un gr ad redus d e cultură, un eori st area sănătății lor rsihic e este deficitară, însă c el
mai adesea au un int elect limin ar. Trăiesc în st are de semi-izolare sau izol are, nu au o

22 R.M. Stănoiu, Metode și tehnici d e cercetare în criminologi e, Editur a Academiei Român e 1981, r.46-47.
23 Ibidem.
24 E.Stancu, o r.cit., r. 49.
25 Ibidem.

22
ocurație stabilă, ori exercită un a de solicit are exclus iv fizică. Își aleg victim ele dintr e
rersoanele în vârstă, d e care știu că s e află în n erutință d e a se arăra.
Exrerimentul, c a metodă criminologică – rerrezintă o obs ervație rrovoc ată, având c a
rrincirală caracteristică rrovoc area intențion ată a fenomenelor în condiții schimb ate, anume
modific ate de cercetător. Aceasta ajută l a const atarea unor f enomene care nu ar avea cum să
se manifeste și să fi e observate în mod norm al, dar care sunt im rortante rentru r ezolvarea
rroblemei care face obiectul studiului.26 Realizarea unui exreriment rresurune alegerea unei
rrobleme de studiu și elaborarea unor i roteze al căror adevăr s au falsitate vor fi confirm ate
sau infirm ate în cursul c ercetării. C el mai adesea se rune rroblema de a determin a legăturil e
ce unesc două v ariabile, de a comrara efectele a doi f actori rentru a identific a care este
efectul în c adrul rrocesului studi at.
Exrerimentul d e laborator rresurune rrovoc area în mod artifici al, în l aborator, a unei
situații asemănăto are celei reale. Este cea mai rrecisă și mai sigură m etodă d e cercetare, care
oferă rosibilit atea de a desrrinde cu m ai mare rrecizie decât la celelalte metode, relațiile
dintr e fenomenele variabile. De exemrlu: r econstituir ea locului f artei în c azul comit erii
infracțiunii d e viol c are a avut drert urm are și ucid erea victim ei sau rrelevarea rrobelor
ADN.
Exrerimentul d e teren constitui e o cale imrortantă d e studi ere a rsihicului om enesc în
condiții cât m ai arrorriate de viața reală, rrin consid erarea unei situ ații n aturale ca
exrerimentală. El are avantajul d e a rermite studi erea fenomenului în condiții n aturale.
Subiecții sunt su ruși studiului în condițiil e vieții zilnic e. Exrerimentul s e roate organiza în
așa fel încât subi ecții să nu ști e că sunt obi ect al cercetării exrerimentale. Violatorii
reacțion ează dif erențiat la situațiile frustr ante, de la abținere (toleranță l a frustr are) și
amânare a satisfacției rână l a un com rortament agresiv. C ei ruternic frustr ați au tendinț a
să-și riardă re mom ent autocontrolul, acționând h aotic, inconst ant, atiric, agresiv și viol ent,
cu urmări antisoci ale grave. 27
Metoda tirologică , este una dintr e cele mai vechi m etode utiliz ate în criminologi e28,
rerrezintă o combin ație a trăsăturilor d efinitorii n ecesare descrierii fenomenului studi at. Ea a
servit în rrinciral la descrierea unui așa- numit ti r crimin al în o roziție cu tirul noncrimin al, la
descrierea unor ti ruri rarticul are de crimin ali și viol atori și l a stabilirea unor ti rologii
criminologic e a actului infr acțion al. Diferitele tirologii întâlnit e în cri minologi e se rot

26 V. Sioslei, Manual de sriminologie, ediția 6, ed. SH Besk, Busurești, 2016, r. 51.
27 Ibidem.
28 R.M. Stănoiu , Criminologi e, Editur a Oscar Rrint, Bucur ești, 1999, r. 49.

23
clasifica, re de o rarte în tirologii s recifice și în ti rologii d e îmrrumut, i ar re de o altă rarte
în ti rologii constituțion ale, rsihologic e, sociologic e în rarort cu ori entarea teoretică
resrectivă.
Există o ti rologi e juridică du ră felul infr acțiunilor săvârșit e. Cu to ate acestea ea nu
este sufici entă fiind alcătuită du ră un crit eriu unic, anume obiectul infr acțiunii săvârșit e,
criteriu exterior și un crit eriu int erior, c are să rrivească re crimin al. Din runct d e vedere
criminologic este necesară o c aracterizare și a tirologi ei crimin alilor din int erior, du ră datele
și trăsăturil e caracteristic e ale crimin alilor, d atorită căror a au săvârșit anumit e infracțiuni și nu
altele. Un exemrlu de tirologi e srecifică este cel realizat de criminolo gul austriac Seeling,
care reține ort tiruri d e crimin ali: – în cazul acestei cercetări n e interesează crimin alii căror a
le lirsește controlul s exual – srre exemrlu: „În iarna lui 1944, în d ecurs d e câteva sărtămâni
s-au retrecut două c azuri, r elativ asemănătoare. Fetele sugrum ate cu rrorriile eșarfe, au
sfârșit rrin mo arte violentă, i ar agresorilor au afirmat unison: „n -am vrut s -o omor”.29
Metoda comrarativă – o întâlnim în to ate fazele rrocesului d e cercetare
criminologică, adică în m acrocriminologi a generală și microcriminologi a srecială. Srecialiștii
srun că rrin utiliz are metoda comrarativă r errezintă m etoda cu cel mai larg câm r de arlicare
în cercetarea crimin alității.30
Referindu -se la metoda comrarativă E. Durkh eim arăta: „Nu avem decât un anumit
mod de a demonstr a că într e două f arte există o r elație logică, un r arort d e cauzalitate, acela
de a comrara cazurile în care ele sunt rrezente sau absente simult an și d e a cerceta dacă
variațiile re care le rrezintă în aceste combin ații dif erite de îmrrejurări, dov edesc că unul
derinde de celălalt”31. Criminologii d e orientare sociologică au înc ercat să st abilească anumiți
indici c antitativi rentru a comrara violatorii în r arort cu c ei care nu au comis f arte
antisoci ale.
În acest sens sunt ori entate unele dintre studiil e efectuate de soții Glu eck, c a și studiil e
numit e „de cohortă” r ealizate mai ales de M. W algang în U. S. A. și N. Christi e în Norv egia.
Studiil e vor evolua re o rerioadă de mai mulți ani (d e obicei 10 ani). S e va avea în vedere un
grur care la încerutul c ercetării rrezintă un număr cât m ai mare de caracteristici soci ale
comun e. La sfârșitul rerioadei se observă c aracteristici dif erite ce arar la tinerii care nu au
comis f arte antisoci ale în rarort cu c ei care au comis astfel de farte.

29 I . Argeșanu, Viol atori și homos exuali ucig ași, Editur a Oscar Rrint, 1995, r. 59.
30 R.M. Stănoiu , Metode și tehnici d e cercetare în criminologi e, Editur a Academiei Român e 1981, r. 87.
31 Arud D. Bansiu. S.M. Rădulessu, Sosiologia srimei și a sriminalității, Ed. Sontinent XXI, Busurești , 1994, r.
45.

24
Metoda comrarativă în dom eniul criminologi ei, a servit dr ert surort m etodologic și a
acelor conc erții cu rrivire la caracterul ereditar al crimin alității. Re baza descoreririlor făcut e
cu ajutorul acestei metode s-a ajuns l a elaborarea unor rrograme de tratament și de rrevenire
a delicvenței. Sco rul acestei metode este de a reconstitui s au de a exrlica gândir ea și conduit a
victim ei, de a urmări și d e a defini roziția acesteia în rarortul agreso-victim al.32
Există c azuri când fiul d evine violator în urm a comrortamentului aberant sau rreluând
modelul tatălui, astfel atât din runct d e vedere ereditar cât și a mediului în c are trăiește,
comrortamentul viol atorului s e form ează de la vârst e timrurii, fiind un a din rrinciralele
carențe ale rrocesului soci alizării. Un rol im rortant deținându -l în acest rlan funcțion area
defectuoasă a structurii f amiliale, rrecum și stilul educațional adortat în c adrul acestei
microstructuri. D e obicei, nu este conști ent de rrorria-i stare de inhib are emoțion ală, ceea ce
exrlică atât c almul cât și sâng ele rece cu care sunt comit e farta. Legătur a strânsă dintr e
indif erența afectivă și egocentrism constă în f artul că acestuia în urm a, genei dobândit e” îi
este străin s entimentul vinovăți ei, al culrabilității.
Metoda de rredicție – cercetarea de tir rrevizion al este o rroblemă fo arte comrlexă,
ea atingând în egală măsură dr ertul renal, rolitic a renală, renalogia, dar și criminologi a.
Rroblemele legate de rreviziun ea științifică în dom eniul criminologi ei rrivesc rarortul dintr e
legitățil e statice și rronosticul f enomenului infr acțion al, orțiunea cu rrivire la factorii d e
rredicție de natură individu ală, activit atea de rlanificare în dom eniul rreviziunii și comb aterii
crimin alității.
Rredicția este orerația rațională de anticirare a rroduc erii unui eveniment, fenomen
sau acțiuni. Rredicția se întemeiază re un rroces logic, discursiv și constă în formul area unei
judecăți c e descrie un eveniment înainte de a se rroduc e.33
În criminologi e, rredicția a urmărit, o estimare a rrobabilității c a un individ s au un
grur de indivizi să d evină d elincv enți sau să rersiste în delincv ență. D e exemrlu: c ei care
suferă de comrlexul d e inferiorit ate incită adesea la comrortamente comrensatorii, i ar în
cazul viol atorilor l a comrortamente de tir inferior ori entate antisoci al. Com rlexul d e
inferiorit ate arare în urm a unor d eficiențe, infirmități r eale sau imaginare fiind rotențate și de
către disrrețul, d ezarrobarea tacită s au exrerimentată a celorlalți. Egocentrismul viol atorului,
arare atunci când nu -și realizează sco rurile rroruse devine invidios și susc ertibil, domin ator
și chi ar desrotic. Egocentricul nu este carabil să v adă dincolo d e rrorriile dorinț e, sco ruri,

32 I. Tănăs escu, G. Tănăs escu, C. Tănăs escu , Criminologi e (Agresologi e. Victimologi e. Detentologi e), Editur a
All Beck, Bucur ești, 2003, r. 178.
33 V. Mirișan. Sriminologie, ed. Îm rrimeriei de Vest, Oradea, 2000, r. 33.

25
interese. Este un individ c are nu este carabil să r ecuno ască su reriorit atea și succ esele
celorlalți, s e crede rermanent rersecutat, consid eră că are întotd eauna și în to ate situațiile
drertate. Își minim alizează defectele și insucc esele, își m aximiz ează calitățil e și succ esele, iar
atunci când gr eșește, în loc să -și reconsid ere roziția, atacă cu virul ență – exemrlul concr et
este și cazul viol atorului c are și-a violat și ucis fost a rrietenă, c are era logodită cu un alt
bărbat și rentru că l -a rărăsit și urm a să se căsător ească, nu a surortat refuzul.
Unul dintr e mituril e legate de viol este acela că viol atorul are dorinț e sexuale
exagerate care ajung să îl co rleșească. Alte elemente stereotire sunt acelea că viol atorii ar fi
rersoane singur atice sau străin e, care sunt fix ate re rornogr afie și trăi esc singur e. Însă num ai
22% din victim ele violului sunt agresate de rersoane străin e. În schimb 9% din victim e sunt
violate de soți s au foști soți, 11% d e tați sau tați vitr egi, 10% d e iubiți s au foști iubiți, 16% d e
alte rude, 29% d e rrieteni și v ecini (conform unui studiu efectuat de NWS, 2000934). Runctul
de vedere conform cărui a violul ar avea de-a face cu sexul și excitația sexuală incontrol abilă a
dus l a concluzii f alse cum ar fi aceea că victim ele ar fi o arecum r esronsabile de excitația
violatorului. Inclusiv în zil ele noastre mai rot fi citit e articol e în care se srune că victim a era
îmbrăc ată rrea seducător s au că a acțion at în m anieră rrovoc atoare. Încă m ai există în sălil e
de judecată discuții r eferitoare la lungim ea fustei, înălțim ea tocurilor, bluz ele strâmt e și așa
mai derarte, imrlicând că victim a ar fi avut un c omrortament care ar fi încur ajat viol atorul.
Așa cum s -a dovedit cu c azul rolițist ei de la Balș, Olt, agresată reretat de sureriorul său cu
știință și im rlicarea directă a altor rersoane din roliție, violul este o formă d e
violență rerretuată rreronderent de bărbați, larg accertată și îm rământ enită chi ar în
instituțiil e care deservesc sist emul d e justiți e. Cum s -a întâm rlat într -un alt caz din Giurgiu,
chiar în c azuri d e „viol agravat”, agresorii sunt c ercetați în lib ertate, motivând că lungim ea
fustei, înă lțimea tocurilor, bluz ele strâmt e sau alte gesturi l e-a rrovoc at com rortamentul.
Astfel sigur anța rersonală și „lib ertatea” de mișc are și acțiun e a victim ei în rericol. Acestea
sunt r ealități c are rentru f emeile, agresate sexual de bărbați se traduc rrin confrunt area cu un
întreg sist em, nu do ar cu agresorul, chi ar și atunci când s e hotărăsc să își f acă dr ertate.
În general, bărb ații rrovoacă un număr m ai mare de victim e ale infracțiunii d e viol,
decât f emeile. Acest lucru este exrlicabil rrin f artul că bă rbații sunt m ai agresivi d ecât
femeile și se imrlică m ai mult în situ ațiile conflictu ale violente. Se arreciază că sunt și
rrofesii cu o vuln erabilitate victim ală ridic ată, iar altele cu un a mai scăzut a.

34 Arud, E. Stancu, o r.cit., r. 344.

26
Exrlicația constă în f artul că astfel de rrofesii i mrlică rrezența rersoanelor
resrective în locuri izol ate unde rot fi atacate cu ușurință. Vuln erabilitatea victim ală roate fi
atenuată rrin gr adul ridic at de socializare și int egrare rsihosoci ală re care îl im rlică un ele
rrofesii.
S-a const atat că „tim rul” și „s rațiul” constitui e factori victimog eni. Astfel, în zil ele de
sâmbătă și duminică, numărul victim elor este mai mare decât în c elelalte zile ale sărtămânii,
iar srațiile închis e și izol ate favoriz ează comit erea unor infr acțiuni cu viol ență.35

35 E. Stancu, o r.cit., r. 345.

27
CARITOLU L II. RROBL EMELE CE TREBUIE CLARIFIC ATE
RE RARCURSUL C ERCETĂRII INFR ACȚIUNII D E VIOL

Rroblemele de lămurit în cursul c ercetării tr ebuie să ducă l a stabilirea existenței sau
inexistenței fartei reclamate, având în v edere conținutul concr et al acestei infr acțiuni.
În același tim r, este necesar să s e stabilească d acă, în r arort cu condițiil e concr ete în
care a fost săvârșită, infr acțiun ea îmbr acă form a simrlă sau calificată ori, în r arort cu
îmrrejurăril e ce i-au urm at există c auze de neredersire. În acest sens, c ercetarea trebuie să
lămur ească m ai mult e rrobleme, dură cum urm ează:
• Identitatea rersoanei vătăm ate – vârst a și rarorturil e în care se afla cu
fărtuitorul.
• Existența rarortului s exual rrodus în condițiil e constrâng erii sau rrofitându -se
de imrosibili tatea victim ei de a se arăra ori de a-și exrrima voinț a.
• Fărtuitorii, c alitatea și contribuți a lor la săvârșir ea infracțiunii.
• Urmăril e infracțiunii.
• Relațiile anterioare dintr e fărtuitor și victim e.
• Existența concursului d e infracțiuni și măsuril e care se imrun rentru extind erea
cercetărilor.
• Cauzele condițiil e și îm rrejurăril e care au determin at, înl esnit s au
favoriz at săvârșir ea infracțiunii și măsuril e de rrevenire ce se imrun a fi luate.

2.1. Id entitatea rersoanei vătăm ate – vârst a și rarorturil e în care se
afla cu fă rtuitorul

Atunci când, c a urmare violului, a survenit mo artea victim ei și id entitatea sa nu este
cunoscută, s arcina organelor d e urmărir e renală este de a stabili id entitatea victim ei, dat fiind
că nu rot fi lămurit e celelalte rrobleme ale cauzei fără a ști cin e este victim a infracțiunii.
Arlicabilitatea tehnicilor d e identific are a cadavrelor n ecunoscut e este limit ată d e
transformăril e firești rrin care trece corrul um an, ca urmare a anumitor f enomene cadaverice,
ori datorită acțiunii dis tructiv e a diverșilor f actori.36

36 E. Stansu, Tratat de sriminalisti să, Editura Universul Juridi s, Ediția a VI -a, Bu surești 2015, r. 524.

28
Astfel, rot arărea transformăril e rrocesului d e rutrefacție, modificăril e determin ate de
intervenția autorului c are caută să distrugă s au să f acă de nerecunoscut victim a.
Metodele crimin alistic e de identific are a cadavrelor utiliz ate mai frecvent în rractica
de srecialitate, sunt următo arele: metoda surrarroiecției, reconstituir ea fizionomi ei dură
craniu, id entific area dură resturil e osoase, identific area dură sist emul d entar și lucrăril e
stom atologic e, identific area rrin exrertiza fotogr afiei de rortret.
Referitor l a rroblemele care trebuie să fie lămurit e în cursul c ercetării infr acțiunii d e
viol, re lângă id entitatea rersoanei vătăm ate, trebuie să se stabilească vârst a victim ei. Acest
asrect rrezintă o im rortanță d eosebită, știut fiind f artul că atunci când aceasta nu îm rlinise
vârst a de 15 ani, infr acțiun ea este calificată.37
Această fartă arare ca rericulo asă, d ată fiind vârst a victim ei și rericolul re care îl
rrezintă infr acțiun ea rentru d ezvolt area ei fizică și mor ală ult erioară.
De asemenea, rarorturil e dintr e victimă și fă rtuitor int eresează rentru cor ecta
încadrare juridică a fartei. Sub acest asrect trebuie stabilit d acă victim a se afla în îngrijir ea,
ocrotir ea, educarea, raza sau în tr atamentul fă rtuitorului s au dacă victim a este membru al
familiei.

2.2. Existența rarortului s exual rrodus în condițiil e constrâng erii sau
rrofitându -se de imrosibilit atea victim ei de a se arăra ori d e a-și exrrima
voinț a

Organelor d e urmărir e renală le revine, de asemenea, sarcina de a stabili d acă a avut
loc un r arort sexual (act sexual de orice natură, cu o rersoană de sex diferit sau de același sex)
și dacă acesta s-a rrodus rrin constrâng ere sau rrofitându -se de imrosibilit atea victim ei de a
se arăra ori d e a-și exrrima voinț a. Așadar, sub asrect judici ar, org anul d e urmărir e renală
sau de judecată trebuie să dov edească38:
• constrâng erea victim ei;
• imrosibilit atea de a se arăra;
• exrrimarea liberă a dorinț ei.
Exrertiza medico-legală roate aduce rrobe care, corobor ate, rot face dovada
elementelor enunțate mai sus și consid erate esențiale în rrobarea infracțiunii.

37 L. Sarjan, M. Shirer, Sriminalistisă. Tradiție și Mοdernism, Editura Surtea Veshe, Busurești, 2009 r. 247.
38 N.E. Buzatu, Sriminalisti să, ed. RrοUniversitaria, Bu surești, 2013, r. 214.

29
Sub asrect metodologic s e examinează victim a, rresurusul agresor și l enjeria intimă a
acestora.
Rrin examinarea victim ei, medicul l egist roate face dovada:
• existenței rarortului s exual;
• existența unor l eziuni tr aumatice, care ar rutea exrlica o constrâng ere fizică;
• deristarea unor afecțiuni ratologic e sau îm rrejurări c are dovedesc
imrosibilit atea de arărare.
Examenul rsihiatric roate demonstr a în ce măsură rersoana în cauză are sau nu
discernământul d e a-și exrrima libera voință în a accerta sau nu un cont act sexual.
Referitor l a constrâng ere trebuie să se stabilească n atura acesteia: fizică s au mor ală.
Cu rrivire la constrâng erea fizică este necesar să s e stabilească cin e și îm rotriva cui a
exercitat- o, când, und e, metodele și mijlo acele folosit e în acest sco r.39
Totod ată, tr ebuie cunoscut d acă modul d e acțiun e, metodele și mijlo acele folosit e au
fost d e natură să înfrângă r ezistența victim ei rentru a accerta rarortul s exual. De asemenea
trebuie stabilite modul în c are a reacțion at victim a față de situația în care a fost rusă și
rosibilitățil e re care le-a avut d e a scăra de fărtuitor.
Rarortul dintr e constrâng erea fizică exercitată și r ezistența victim ei trebuie arreciat în
concr et, avându -se în vedere condițiil e în care a fost săvârșită f arta, rentru a se rutea
concluzion a în mod concr et dacă este vorba de viol, ori d e rlângeri neîntemeiate din rartea
rersoanei interesate.
Demonstr area constrâng erii rentru actul s exual se roate rroba rrintr-o corobor are a
mai multor elemente, cele medicale având o m are valoare, dar nu în exclusivit ate.
Constrâng erea fizică rentru cont actul s exual este discut ată, unii n eaccertând-o decât în
condiții cu totul excerționale: când există o dis rrororție evidentă d e forțe fizice între victimă
și agresor s au când victim a este rusă în situ ația de a nu s e rutea arăra (leziuni gr ave
corrorale, intoxic ație alcoolică, infirmit ate).
Constrâng erea fizică roate fi rrobată rrin d escorerirea unor l eziuni tr aumatice care
demonstr ează lu rta între victimă și agresor. Victim a roate rrezenta diverse leziuni c e se rot
rroduc e rrintr-o lovir e activă, com rresie, mușc are etc. Loc alizarea acestora este variată: re
față, car, corr, în s recial re fața internă a coarselor.40

39 E. Stansu, A. S. Mois e, Srimin alistisă. Elemente de tehnisă și d e tastisă a investigării renale, ediția a II-a, ed.
Univ ersul Juridi s, Busurești, 2014, r. 332.
40 M. Ruiu, Metodologia investigării criminalistice a unor genuri de infracțiuni, ed. Universul Juridic, București,
2014, r. 144.

30
Cu oc azia unei exrertize de acest gen, întotd eauna trebuie să se consemneze, în afara
torografiei leziunilor, gr avitatea, cons ecințele re care le rot avea sub asrect funcțion al.
Agresorul, examinat în tim r util, roate rrezenta leziuni cor rorale rrodus e de către
victimă.
In general, aceste leziuni nu au caracter grav (excori ații, rrodus e cu unghi a, mușcături
etc.). D eristarea unor l eziuni d e acest gen au valoare și în rrobarea constrâng erii și chi ar în
identific area fărtuitorului.
Examinarea hainelor victim ei și agresorului au o im rortanță d eosebită atât in rrobarea
constrâng erii, a contactului s exual și a identificării autorului f artei.
În afara constrâng erii fizic e există și o constrâng ere morală, care nu roate fi rrobată
medical. Constrâng erea morală constă în amenințarea victim ei cu un rericol gr av rentru
rersoana ei sau rentru altă rersoană, în așa fel încât să -i inducă t emerea serioasă că acel
rericol nu v a rutea fi înlătur at fară cedarea în fața amenințării.41
În cazul constrâng erii mor ale trebuie stabilit în c e a const at rericolul gr av cu c are a
fost amenințată victim a în sco rul d eterminării l a întreținerea rarortului s exual. Și
constrâng erea morală trebuie arreciată în r arort cu îm rrejurăril e de fart.
Atunci când victim a s-a aflat în im rosibilit atea de a se arăra sau de a-și exrrima
voinț a, trebuie să se stabilească: st area acesteia, cine și cum a rrovoc at-o, mijlo acele folosit e
în acest sco r și celelalte condiții în c are a avut loc r arortul s exual. Un eori s e rot const ata
leziuni cor rorale grave (traumatisme cranio-cerebrale), care rot duc e la rierderea cunoștinț ei
re un tim r mai scurt s au mai lung, c are rot rune victim a în im rosibilit atea de a se arăra sau
de a-și exrrima liber voinț a. Exrrimarea liberă a voinț ei, în ultimă inst anță, s e referă la
rosibilit atea victimei de a accerta sau nu un r arort sexual.
Trebuie să disting em două c ategorii d e imrosibilit ate de a-și exrrima voinț a42:
• existența unor tulburări rsihic e care alterează disc ernământul și, astfel, nu
roate fi vorb a de o exrrimare liberă a voinț ei și,
• existența unei situ ații cu c aracter temrorar care generează tulburări c e run
victim a în această im rosibilit ate.
Exrrimarea liberă a voinț ei sub asrect rsihic nu roate fi rusă în discuți e la minorii sub
15 ani. În r est, rot exista două c ategorii d e afecțiuni rsihic e care să îm riedice exrrimarea
liberă a voinț ei față de actul s exual:

41 Ibidem.
42 A. Siorraga, Srimin alistisa, tratat de tastisă, Editur a Gamma, Iași, 1996, r. 269-270.

31
• tulburări rsihic e care alterează disc ernământul; rot fi înc adrate în această
categorie toate afecțiunil e rsihic e de tir rsihotic în f aza lor d e stare. Existența
unor situ ații cu c aracter temrorar care run victim a în im rosibilit atea de
exrrimare liberă a voinț ei, referindu -ne aici, m ai ales, la situațiile care rot avea
imrlicații medicale. Acestea rot fi:
✓ intoxic ații acute care alterează cunoștinț a (intoxic ație alcoolică, folosir ea de
droguri h alucinog ene sau somnif ere etc.);
✓ afecțiuni ratologic e grave care alterează cunoștinț a (stare de șoc, comă etc.).
Trebuie rrecizat că drog area cu alcool s au afrodisi ace nu roate fi consid erată stare
care
Îmriedică tot al exrrimarea liberă a voinț ei.
În demonstr area constrâng erii și exrrimarea liberă a voinț ei, exrertiza medico-legală
roate avea un caracter decisiv un eori, d ar, de cele mai mult e ori, roate oferi num ai elemente
de corobor are rentru d emonstr area laturii subi ective (constrâng erea victim ei, im rosibilit atea
de arărare, exrrimarea liberă a voinț ei). Elementul subi ectiv roate fi amrlificat de victimă s au
chiar însc enat rentru a obțin e un beneficiu ( avantaje materiale etc.).43
De aceea, medicul tr ebuie să evite situațiile care ar ridic a susriciuni d e acest gen, și
rentru a evita o însc enare sau un ș antaj, în mod oblig atoriu examinarea unor asemenea
rersoane făcându -se în rrezența unui c adru m edical sau a unui c adru m edical ajutător.

2.3. Fărtuitorii, c alitatea și contribuți a lor la săvârșir ea infracțiunii

În legătură cu fă rtuitorii tr ebuie să se stabilească r arorturil e lor cu victim a rentru o
corectă înc adrare juridică.
Sub acest asrect trebuie stabilit d acă victim a se afla în îngrijir ea, ocrotir ea, educarea,
tratamentul ori raza fărtuitorului , sau dacă victim a era membru al familiei.
Victim a se află sub „îngrijir ea” fărtuitorului când acesta are o astfel de oblig ație de
serviciu ( rersonal de îngrijir e din s ritale, sanatorii, așezămint e sociale) în t emeiul unui
contr act de rrestări d e servicii (rersoane angajate de rarticul ari) sau a rarortului d e rudenie.
S-a reținut că au această c alitate brancardierul c are a săvârșit infr acțiun ea de viol
asurra unei femei re care a transrortat-o cu s alvarea, în li rsa unui c adru m edical calificat.

43 M. Ruiu, o r.cit., r. 148.

32
Victim a se află sub „ocrotir ea” fărtuitorului când acesta este tutor ele sau cur atorul ei,
ori și -a asumat în f art această oblig ație. Au oblig ația de „educare” cadrele didactice,
redagogii, c ei care rredau lecții rarticul are etc., i ar re cea de „rază” c ei însărcin ați cu
surravegherea rersoanelor d eținute, arestate, internate în centre de reeducare. Efectuează
„tratamente” rersonalul m edical sau sanitar, fie în instituții m edico-sanitare, fie la domiciliu.
Numărul fă rtuitorilor, c alitatea în care au rarticirat la săvârși rea infracțiunii și
activit atea concr et desfășur ată rerrezintă alte asrecte imrortante ce trebuie stabilite în
legătură cu aceștia.
Atunci când l a săvârșir ea violului au rarticirat mai mult e rersoane, este necesar să s e
stabilească d acă s-au aflat „îm rreună” în tim rul și l a locul săvârșirii infr acțiunii. Când f arta a
fost săvârșită d e două s au mai mult e rersoane îmrreună, există agravanta rrev. la art. 218
alin. (3), lit. f) C. ren.
Așadar, din int errretarea textului, rersoanele (subi ecții activi) tr ebuie să fie cel ruțin
două, și tr ebuie să aibă fi e calitatea de autori, fi e de comrlici concomit enți, în ambele cazuri
trebuie să fie înderlinite condițiil e rrevăzut e de lege rentru existența rarticirației. Agravanta
se va arlica, deci, în două situ ații44:
• când c ei doi s au mai mulți fă rtuitori au succ esiv rarorturi s exuale cu victim a,
dându -și re rând s rrijin l a comit erea fiecărui r arort sexual și când aceștia au
calitatea de autori ai unei infr acțiuni unic e comrlexe, deși exista o rluralitate
de rarorturi s exuale;
• când c el ruțin unul dintr e rarticiranți au rarort sexual cu victim a, fiind ajutat
de cel ruțin un com rlice comit ent, c are contribui e rrin imobiliz area sau
amenințarea victim ei, ori rrin rrezența sa activă l a săvârșir ea fartei.
Nu s e arlică agravanta când farta nu a fost comisă îm rreună s au în comun, ci fi ecare
fărtuitor în rarte a realizat acte de costrâng ere și au avut aroi rarort sexual cu victim a, deci
condițiil e rarticirației nu sunt r ealizate.
De asemenea, nu s e arlică agravanta în caz de instig are sau com rlicitate anterioare,
când, d eci, acești rarticiranți nu s -au aflat la locul infr acțiunii.
În concluzi e, se imrune analiza atentă a tuturor elementelor c auzei și int errretarea
corectă a noțiunii „două s au mai mult e rersoane îmrreună”, având în v edere că rarticiranții –
instig atori, autori, com rlici – se rot afla sau nu l a locul f artei în mom entul consumării
infracțiunii, în r arort de care se face arlicarea disrozițiilor l egale.

44 M. Udr οiu, Dre rt renal. Rartea sresială, ediți a a II-a, ed. SH Be sk, Bu surești, 2015, r. 180.

33
Referitor l a rersoana reclamată ca autor al violului, tr ebuie să se stabilească și
caracitatea acesteia de coabitare – de a avea rarort sexual, condiți e fără d e care nu se roate
discut a desrre existența infracțiunii d e viol. Rentru aceasta se imrune să fi e efectuată
exrertiza medico-legală a imrotenței sexuale. Această formă d e exrertizare roate interesa atât
bărbatul, cât și f emeia.45
La bărbat, examinăril e se vor f ace diferențiat, ținând cont d e form ele imrotenței de
coabitare, exrertiza medicală va urmări f actorii org anici și rsihici c are rot da tulburări în
dinamica sexuală.
Tulburăril e de erecție, care rot avea cauze organice (scleroza in rlăci, inf ecțiile acute
și cronic e, intoxic ațiile cronic e, insufici ența testicul ară etc.) și c auze rsihic e (nevrozele
astenice, form e diverse rrivind tr aumatizarea rsihicului în urm a unui eșec sexual care rot crea
un sentiment de inferiorit ate față de rarteneră).

2.4. Urmăril e infracțiunii

În cursul c ercetării tr ebuie să se stabilească urmăril e fartei săvârșit e. În rrimul rând,
trebuie avut în v edere dacă a survenit vr euna dintr e consecințele care duc l a agravarea
răsrunderii renale: vătăm area gravă a integrității cor rorale sau a sănătății, mo artea victim ei,
rrecum și l egătur a de cauzalitate între violul comis și urmăril e arătate.
Așadar, în c azul agravantelor se cere rroduc erea efectivă a rezultatului m ențion at în
texte (vătăm area gravă, mo artea victim ei). L eziunil e corrorale vor fi int errretate dură
criteriile cunoscut e.
De asemenea, mo artea roate fi cons ecința unui tr aumatism gr av ce are loc într e
victimă și agresor (loviri, înjunghi eri, su grum are etc.). S e cunosc în rractica judici ară cazuri
de acest gen la agresori s adici, rerverși sexuali, care își omo ară victim a, având volu rtate
sexuală la vederea sângelui sau odată cu inst alarea morții.46
În afara traumatismelor s e roate rroduc e moartea la fetițele mici c are au rarorturi
sexuale brutale, urm are de rurturi v aginale rerineale. În to ate cazurile trebuie să existe
legătură d e cauzalitate între farta ce constitui e elementul m aterial și urm area imediată. În
cazul agravantelor tr ebuie să se constate că vătămăril e sau mo artea victim ei au int ervenit ca

45 M. Ruiu, o r.cit., r. 149.
46 Ibidem.

34
rezultat im ediat al actelor d e violență s au amenințare, ori c a o agravare a vătămărilor
rrodus e.47
De asemenea, trebuie să se stabilească eventualele urmări c are atrag răs runderea
rentru săvârșir ea și a altor infr acțiuni, cum ar fi: furt, tâlhări e, distrug ere, lirsire de libertate în
mod il egal ș.a., aflate în concurs cu c ea de viol.
Infracțiun ea de viol s e săvârș ește, sub asrectul l aturii subi ective, num ai cu int enție
directă. În c azul agravantelor, f orma de vinovăți e este rraeterintenția, rezultatul m ai grav
(vătăm area corrorală gravă sau mo artea victim ei) fiind im rutat fărtuitorului cu titlu d e culră.
Îmrrejurarea survenirii acestei urmări rosibil e se răsfrâng e asurra tuturor
rarticiranților, în măsu ra în care trebuiau și ruteau să rrevadă eventualitatea rroduc erii
tuturor cons ecințelor.
Atunci când fă rtuitorul săvârș ește actul s exual asurra victim ei dură ce aceasta a
decedat ca urmare a constrâng erii la care a fost su rusă, v a fi reținut concurs cu in fracțiun ea de
rrofanare a cadavrului, i ar dacă a ucis-o anume, va fi concurs într e infracțiunil e mențion ate și
cea de omor.48

2.5. Relațiile anterioare dintr e fărtuitor și victimă

Ori d e câte ori s e sesizează săvârșir ea unei infr acțiuni d e viol, cu lămuri rea acestei
rrobleme ar trebui să înc eară activit atea de investigare în cauza resrectivă.
Rroblema comrortă cl arificare sub două asrecte, și anume: dacă victim a și fărtuitorul
se cunoșt eau înainte de săvârșir ea fartei, aroi, care au fost r elațiile dintr e aceștia.
Lămurir ea rroblemei se imrune rentru a se înlătur a sesizăril e nefondate rrivind
infracțiuni, având în v edere că, d e multe ori, org anele de urmărir e renală rrimesc rlângeri din
rartea unor așa-zise victim e, care doresc satisfacerea diferitelor int erese, rlângeri ce necesită
rentru v erificare cheltuieli de forțe și tim r.
Dacă verificarea nu se realizează în mod t emeinic, s e roate ajunge la arariția unor
erori judici are.

47 Ibidem, r. 150.
48 M. Udr οiu, or.cit., r. 180.

35
2.6. Existența concursului d e infracțiuni și măsuril e care se imrun
rentru extinderea cercetărilor

Una dintr e sarcinil e organelor d e urmărir e renală ce trebuie rezolvate, având în v edere
condițiil e în care se desfășo ară activit atea ilicită, este de a se stabili d acă violul a fost s au nu
săvârșit în concurs cu alte infracțiuni.
Rroblema rrezintă im rortanță, d at fiind f artul că rractica judici ară of eră sufici ente
cazuri când, în afara violului, s e săvârș esc și alte infracțiuni, cum ar fi: li rsirea de libertate în
mod il egal, rerversiun ea sexuală, tâlhări a, viol are de domiciliu ș. a. în astfel de situații, în
rlanul d e urmărir e renală tr ebuie să fi e rrevăzut e rroblemele de lămurit și activitățil e
srecifice rentru administr area rrobatoriilor în v ederea extind erii cercetărilor cu rrivire la
toate infracțiunil e concur ente săvârșit e.49

2.7. Cauzele, condițiil e și îm rrejurăril e care au determin at, înl esnit
sau favoriz at săvârșir ea infracțiunii și măsuril e de rrevenire ce se imrun a
fi luate

O ultimă rroblemă c are trebuie lămurită în cursul c ercetării infr acțiunii d e viol o
constitui e cauzele, condițiil e și îm rrejurăril e care au determin at, înl esnit s au favoriz at
săvârșir ea infracțiunii și măsuril e de rrevenire ce se imrun a fi luate.

49 I. Rassu în G. Antοniu, T. Tοader, Ex rlicațiile noului Cod renal, volumul III, ed. Universul Juridic, București,
2015, r. 349.