CONVENTIA CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND LUPTA IMPOTRIVA [625163]

1
UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU
FACULTATEA DE DREPT
DISCIPLINA PROTECȚIA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR
OMULUI

CONVENTIA CONSILIULUI EUROPEI PRIVIND LUPTA IMPOTRIVA
TRAFICULUI DE FIINTE UMANE – PREVEDERI SUBSTANTIALE,
MECANISM DE CONTROL, LEGISLATIE ROMANEASCA

PROFESOR COORDONATOR:
Prof. univ. dr. Nicolae Voiculescu

STUDENT (Ă) :
OPRICESCU CLAUDIA -IULIANA
GRUPA 303,ANUL III, ZI

BUCUREȘTI
2018

2
CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR ………………………………………………………………… ..……… ……p.3
INTRODUCERE ………………………………………………………………………………… ……..p.4
I. CONCEPT ……………………………………………………………………… ………………… …..p.5
I.1. DEFINITIE ………… ………………………………………………………………… ………… .….p.5
I.2. SCURT ISTORIC…… …………………………………………………………………… ……… …p.5
I.3. FACTOR I FAVOR IZANTI ………………………………………………………………. ….……p.6
II. PREVEDERILE SI OBIECTIVELE CONVENTIEI………… ………………………………….. p.7
II.1.PR EVEDERI GENERALE …………………………………………………… ………………… ….p.7
II.2.OBIECTIVE ……………………………………………………… ………………………… .………p.7
III.GRETA – GRUPUL DE EXPERTI PENTRU ACTIUNEA IMPOTRIVA TRAFICULUI DE
PERSOANE……………………………………………………………………….. …………… ….……p.10
III.1. ITALIA ……………………………………………………………………… ………………… …p.10
III.2. CADRUL INSTITUTIONAL PENTRU ACTIUNI IMPOTRIVA TRAFICULUI DE FIINTE
UMANE IN ITALIA ……………………………………………… …………………………………… p.12
IV. ROMANIA – LEGISLATIE NATIONALA………………………………………………… …….. .p.13
V. ROMANIA – CADRUL INSTITUTIONAL SI MASURILE ADOPTATE…………………….… ..p.15
VI. JURI SPRUDENTA RELEVANTA…………………………………. ……………………………..p.16
CONCLUZII………………… ………………………………………………………………………… .p.18
BIBLIOGRAFIE………… …………………………………………………………………………….. .p.19

3

LISTA ABREVIERILOR

art.- articol
alin.- alineat
lit.- litera
nr.- numarul
p.- pagina
sec.- secolul
ANITP – Agentia Nationala Impotriva Traficului de Persoane
CIE- Centrul de Identificare si Expulzare
DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
GRETA – Grupul de experti privind lupta impotriva traficului de persoane
MAI – Ministerul Administratiei si Internelor
ICCJ – Inalta Curte de Casatie si Justitie
INM – Institutul National al Magistraturii
UE- Uniunea Europeana
ONG – organizatie neguvernamentala

4
INTRODUCERE
Traficul de persoane constituie o infracțiune deosebit de periculoasa , având incidenta la nivel
global si reprezintă totodată una dintre cele mai mari probleme cu care omenirea se confrunta in
ziua de astăzi . Traficul de persoane vizează o categorie ampla de ființe umane, cuprinzând atât
copiii si femeile, despre care se știe ca prezintă o vulnerabilitate deos ebita, cat si barbatii din
intreaga lume, ca urmare a mai multor factori favorizanti precum: lipsa educatiei, lipsa unui loc
de munca, saracia, dar si corupția .
Tema aleasa prezinta o importanta deosebita in secolul nostru d eoarece aceasta infractiune are o
amploare din ce in ce mai raspandita pe teritoriul tuturor tarilor, depasind limitele nationale si
transnationale, efectele nefaste afectand intreaga populatie. Traficul de persoane a cunoscut o
crestere constanta in ultimii ani, astfel incat a aparut ne cesitatea formularii unor politici coerente
pentru prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane , proces care intampina foarte multe
dificultati ca urmare a necunoasterii dimensiunilor reale ale fenomenului din cauza mobilitatii
foarte mari, intensei circulatii peste frontiere a persoanelor si bunurilor, precum si a desfasurarii
acestor activitati intr -un cadru aparent legal1. De asemenea, traficul de persoane comporta o
actualitate sporita incalcand cu precadere drepturile fundamentale ale omului pre vazute in
Conventia Europeana a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la libertate si siguranta – art.5,
dreptul la viata – art.2, interzicerea sclaviei si a muncii fortate – art.4, interzicerea torturii – art.3,
drepturi de al tfel esentiale si fundamentale pe ntru dezvoltarea armonioasa a unei persoane,
incalcarea acestora ducand la consecinte deosebit de grave care se rasfrang atat asupra
individului in calitate de subiect pasiv al acestei infractiuni, cat si indirect asupra intregii
societati.
In prezenta luc rare ne propunem sa prezentam normele europene prevazute in Conventia
Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de fiinte umane adoptata la 3 mai 2005,
deschisa spre semnare si semnata de Romania la Varsovia la 16 mai 2005, mecanismele de
control dezvoltate de -a lungul timpului pentru combaterea acestui fenomen infractional, precum
si reglementarile nationale in aceasta materie.
In aceasta lucrare vom folosi metoda logico -deductiva, urmand a porni de la aspecte generale
relationate cu aceasta t ema si in cele din urma analizand cazuri particulare ale unor victime
afectate de acest fenomen , metoda istorica prin prezentarea unui scurt istoric al traficului de
fiinte umane, metoda hermeneutica, dar si metoda dreptului comparat, analizand documente s i
reglementari atat la nivel national , cat si la nivel international.

1 Codrut Olaru, Particularitatile criminalitatii organizate in Romania, Editura Hamangiu, Editia a 2 -a, 2015, p.165

5
I. CONCEPT
I.1. DEFINITIE
Potrivit art.4 lit.a) din „Conventia Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de fiinte
umane”, sintagma „trafic de fiinte umane” desemneaza recrutarea, transportul, transferul,
cazarea sau primirea persoanelor, prin amenin tarea cu ori prin utilizarea fort ei sau a altor
forme de constrângere, prin rapire, frauda, inselaciune, abuz de autoritate ori de o situatie de
vulnerabilitate sau prin ofer irea ori acceptarea de plati sau de avantaje pentru obtinerea
consimtamântului unei persoane având autoritate asupra altei persoane, în scopul
exploatarii . Aruncand o scurta privire la aceasta definitie constatam ca elementul material al
acestei infractiun i prezinta mai multe modalitati normative (recrutare, trafic, transfer), care se
realizeaza in diverse imprejurari care contribuie la usurarea convingerii sau constrangerii
victimei prin rapire, frauda, inselaciune, toate aceste actiuni servind aceluiasi s cop, si anume
exploatarea victimelor. Aceasta exploatare se poate manifesta din punct de vedere sexual, in
vederea muncii fortate, a sclaviei, a prelevarii de organe.
Potrivit art.4 lit.b „consimtamantul unei victime a t raficului de fiinte umane la ex ploatarea
enuntata la lit.a) nu prezinta relevanta atunci cand a fost utilizat unul dintre mijloacele enuntate
la lit.a)”, asa cum reiese si din continutul articolului, apreciam ca existenta consimtamantul ui
victimei in realizarea acestor actiuni de exploatare nu prezinta nicio importanta juridica, intrucat
fapta victim ei de a consimti la recru tarea sau transportul acesteia nu il absolva pe faptuitor de
raspunderea penala , consimtamantul victimei fiind viciat si neexprimand cu adevarat vointa
acesteia .2 Astfel, indiferent de faptul ca victima isi da sau nu acordul in vederea savarsirii acestei
infractiuni, infractorul raspunde intotdeauna in fata legii pentru infractiunea de trafic de persoane
si incalc area grava a drepturilor omului, asa cum reiese si d in art.16 din Legea 678/2001.
Cu privire la existenta consimtamantului si Codul Penal reglementeaza in cadrul art.210 alin.(3)
faptul ca „Consimtamantul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa”.
I.2. SCURT ISTORIC
In zilele noastre , traficul de persoane reprezinta doar o forma moderna a sclaviei care imbraca
insa o terminologie neologica, dar in fond acest fenomen isi are radacinile in istoria omenirii
inca din cele mai vechi timpuri. Astfel, termenul de trafic a aparut pentru prim a data in sec. XVI
avand semnificatia de „comert”, fara a poseda vreo conotatie negativa. In sec. XVII lucrurile s –
au schimbat intrucat termenul a fost asociat cu vanzarea ilegala de marfuri si arme. In ceea ce
priveste apropierea de ceea ce ne ducem cu gandul astazi la auzirea termenului „trafic”, abia
catre sec. XIX acest concept a inglobat pentru prima data si comertul cu fiinte umane, care erau
considerate bunuri si erau vandute in scopul sclaviei. In sec. XX, deja termenul trafic
desemneaza doar come rtul cu persoane, mai exact „comertul de sclavi albi”, victimele principale

2 Alexandru Boroi, Drept penal – Partea Speciala , Editura C.H.Beck ,Editia a 3 -a, Bucuresti, 2016, p.140

6
fiind femeile si copiii obligati la prostitutie. Spre finalul anilor ’90, traficul a fost asociat cu
prostitutia si exploatarea sexuala a femeilor si copiilor . Doar odata cu adopta rea „Protocolului
privind prevenirea, reprimarea și pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor și
copiilor, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale
organizate”, traficul de persoane inglobeaza atat con ceptul de trafic in scopul exploatarii sexuale,
cat si traficul in scopul exploatarii munc ii fortate si a serviciilor.
I.3 FACTORI FAVORIZANTI
Analizand mai multe cazuri in care persoane au fost victime ale acestei infra ctiuni
transfrontaliere, am descoper it existenta mai multor cauze sau factori care conduc grupurile de
persoane vulnerabile in calea faptuitorilor. Acesti factori sunt fie de natura sociala, fie de natura
economica.
Astfel, cu privire la factorii sociali observam ca educatia precara sau chi ar lipsa educatiei are un
impact foarte mare asupra persoane lor intrucat acestea se lasa foart e usor conduse de prima
impresie , de promisiunile pe care infractorul sau intermediarul le face acestora, promisiuni de
altfel iluzorii. In acest sens, chiar si pe site -urile de profil precum e -Jobs, Hipo, BestJobs, exista
anunturi de eventuale locuri de munca promitatoare, cu salarii fo arte bune si conditii optime de
munca care de fapt ascund aceasta infractiune, persoanele in cauza fiind mintite inca de la
inceput si in final ajungand sa realizeze activitati cu totul si cu totul diferite de cele enuntate in
respectivul anu nt, de cele ma i multe ori aceste a ajungand pe campuri agricole si lucrand in
conditii mizere sau in cel mai rau caz fiind supuse la sclavie ori prostitutie fortata. Bineinteles,
foloasele materiale obtinute prin munca acestora vor reveni in totalitate traficantului, vic tima
aflandu -se in situatia nereala si neintemeiata de debitor, iar datoria inexistenta propagandu -se pe
toata durata supunerii la munca fortata si in cel mai rau caz pe toata durata vietii. Alti factori pot
fi mediul social, mediul familial.
Factorii econ omici au de asemenea o contributie extraordiara, chiar primara, eventualele victime
neavand un loc de munca, neavand un venit stabil si /sau suficient pentru a -si putea intretine
familiile si cazand astfel in capcana acestor indivizi doar din dorinta de luc ra si de a -si castiga
existenta , fara sa le treaca prin minte unde ar putea ajunge. Aceste probleme se pun, in mod
evident, atunci cand exista consimtamantul victime i, in sensul ca ea insasi isi cauta un loc de
munca sau contacteaza o anumita persoana , in aceasta situatie nefiind incidente amenintarea sau
utilizarea fortei, insa existand inselaciunea deoarece fapta sau anuntul aparent legal e mascheaza
aceasta infractiune de trafic de persoane. De asemenea, persoana cu care victima ia legatura
poate fi un interme diar al adevaratului traficant, avand astfel calitatea de complice sau poate
chiar de coautor, si in aceasta situatie fapta fiind incriminata ca infractiune potrivit legii.

7
II.PREVEDERILE SI OBIECTIVELE CONVENTIEI
II.1.PREVEDERI GENERALE
Conventia a fost adoptata de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei la 3 mai 2005, ca
urmare a mai multor initiative ale CE pentru combaterea traficului de fiinte umane si a intrat in
vigoare la 1 februarie 2008.
Principala valoare pe care o aduce aceasta Conve ntie este din perspectiva drepturilor omului si
focusarea pe protectia oferita victimelor. Conventia defineste clar faptul ca traficul de persoane
este mai presus de orice , o violare a drepturilor umane si o incalcare a demnitatii si integritatii
fiintelor umane, de unde rezulta necesitatea exacerbata de a oferi o protectie sporita victimelor.
Conventia cuprinde o sfera larga de aplicare acoperind toate formele de trafic – national sau
transnational, asociat sau nu cu crima organizata – si protejand toate per soanele care sunt victime.
Conventia prevede, de asemenea, o serie de masuri pentru protejarea si promovarea drepturilor
victimelor. Victimele traficului trebuie sa fie identificate si recunoscute ca atare pentru a evita ca
politia si autoritatile publice sa le t rateze ca pe niste migranti iregulari sau infracto ri. Victimelor
trebuie sa li se asigure asistenta psihica si psihologica, precum si suport pentru reintegrarea lor in
societate.
Termenul de „v ictima ” desemneazã orice per soanã fizicã despre care existã informații cã a
suferit o vãtãmare fizicã sau psihicã, o suferințã emoționalã, o pierdere economicã sau o
vãtãmare gravã a drepturilor sale fundamentale, prin acțiuni sau inacțiuni care încalcã legislația
penalã în materia p reveni rii și combaterii traficului de persoane.
In sfera dreptului procesual penal, Conventia prevede obligatia partilor de a eficientiza o
urmarire efectiva a traficantilor si de a asigura pedepsirea acestora proportional cu gravitatea
faptei. Totodata, s tatele -parti ar trebui sa prevada posibilitatea de a nu aplica sanctiuni victimelor
pentru implicarea lor in activitati ilegale.
O alta valoare importanta pe care Conventia o aduce este reprezentata de sistemul de
monitorizare infiintat cu scopul de a supr aveghea implementarea obligatiilor cuprinse in aceasta,
care consta in doi piloni , si anume Grupul de Experti pentru Actiunea Impotriva Traficului de
Persoane – GRETA – si Comitetul Partilor.
II.2.OBIECTIVE
Obiectivele Convent iei Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de fiinte umane
sunt mentionate in art.1 si presupun prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane,
garantand egalitatea dintre femei si barbati, protectia drepturilor fundamentale ale victimelor
traficului, realizarea unui cadru complet de protectie si asistenta a victimelor si martorilor,
garantand egalitatea dintre femei si barbati, precum si asigurarea de anchete si urmariri eficiente
si promovarea cooperarii internationale in domeniul luptei impotr iva traficului de fiin te umane.

8
Dupa cum putem observa, primul obiectiv se refera la prevenirea si combaterea traficului de
fiinte umane. Pentru realizarea acestui obiectiv, in continutul Conventiei se statueaza obligatia
fiecarui stat de a lua masuri cu privire la coordonarea pe plan national a organelor si
organismelor statale care au atributii in acest sens si de asemenea, obligativitatea statului de a se
implica in mod activ in procesul de prevenire prin intermediul cercetarilor, campaniilor de
infor mare, programelor de preg atire, garantand in acelasi timp egalitatea dintre femei si barbati
precum si respectarea drepturilor fundamentale.
Astfel, toate activitatile desfasurate de catre au toritatile publice trebuie sa se bazeze pe
respectarea drepturilor omului . Statul si auto ritatile competente, care au un rol expres prevazut
pentru combaterea acestui fenomen, au indatorirea de a lansa politici si programe eficiente prin
intermediul unor campanii de informare, campanii de constientizare a gradului de periculozitate
al fenomenu lui. De asemenea, autoritatile competente in acest sens trebuie sa vina cu intiative
atat sociale, cat si economice pentru a descuraja persoanele care cad victime ale acestei
infractiuni si pentru a determin a oamenii sa constientizeze cat de grava este ace asta fapta si ce
consecinte pot suferi ca urmare a caderii in aceasta capcana. Consideram ca un rol important il
pot avea ONG -urile care ar trebui sa organizeze diferite conferinte la nivelul scolilor prin care sa
informeze tinerii cu privire la crunta rea litate, sa -i incurajeze pe acestia si sa -i sfatuiasca cu
privire la importanta educatiei lor si cu privire la frecventa cu care acestia trebuie sa mearga la
scoala, fapte care contribuie la dezvoltarea unei gandiri sanatoase, la capacitatea de a cantari
avantajele si/sau dezavantajele care pot aparea intr -o astfel de situatie, dar si ce masuri trebuie sa
adopte in cazul in care s-ar afla in situatia de victime , cunoscandu -si drepturile pe care le a u si
pasii de urmat in vederea denuntarii unei astfel de fap te.
De asemenea, statele sunt obligate si sa ia masuri privitoare la frontiera in sensul de a spori
controlul de securitate , dar si masuri cu privire la veridicitatea documentelor, care nu trebuie sa
fie falsificate sau modificate in scopul savarsirii acestei infractiuni, autoritatile avand
posibilitatea ca in astfel de situatii sa identifice victimele. In mod evident, aceste masuri trebuie
sa fie adoptate fara a afecta si fara a produce prejudicii de orice fel angajamentelor i nternationale
privind l ibera circulatie a persoanelor. Nu in ultimul rand, fiecare stat -parte la aceasta Conventie,
care poate fi de origine, de tranzit sau de destinatie, are obligatia de a adopta masuri legislative
pentru incriminarea ca infractiune a acestei fapte ilicite in l egislatia nationala a fiecaruia,
incriminand atat fapta tip asa cum este definita in art.4 , dar si mijloacele prin care documentele
sunt falsificate ori documentele reale sunt sustrase de la victime imediat dupa trecerea granitei.
De asemenea, legislatia na tionala a fiecarui stat trebuie sa prevada dispozitii exprese cu privire la
complicitatea si tentativa la aceasta infractiune, ambele trebuind sanctionate.
Cel de -al doilea obiectiv face referire la protectia drepturilor fundamentale ale victimelor
traficu lui si realizarea unui cadru complet de protectie si asistenta a victimelor si martorilor,
garantand egalitatea dintre femei si barbati . In acest sens, victimele traficului de persoane
beneficiaza de anumite drepturi prevazute expres de Conventie. In primu l rand, acestea trebuie sa

9
fie identificate in mod corespunzator si tratate ca atare fiind necesar ca persoanele raspunzatoare
de aceasta activitate sa fie pregatite si calificate in prevenirea si lupta impotriva traficului de
fiinte umane. Acestea trebuie sa fie competente in a identifica victimele si in a le acorda sprijinul
necesar in vederea reintegrarii lor in societate precum si a depasirii anumitor traume. Statele au
obligatia de a proteja datele personale de identificare ale fiecarei persoane, punan d accent mai
ales pe victimele copii ale caror date nu trebuie sa ajunga in mainile mass -mediei , acest lucru
putandu -se intampla doar in situatii de natura exceptionala, prevaland astfel interesul superior al
copilului. Conventia prevede faptul ca victimel e au dreptul la asistenta pentru reabilitarea fizica,
psihologica si sociala. In aceasta privinta, statele au obligatia de a oferi conditii de viata care sa
poata asigura un nivel mediu de trai, fapt care impune infiintarea unor centre de cazare special
concepute in acest sens. La nivelul fiecarui centru trebuie sa existe un serviciu medical de
urgenta care sa ofere ingrijire medicala de specialitate in cazul aparitiei unei situatii de urgenta,
de exemplu rani fizice ale victimelor dar si asistenta psiholog ica. Pentru a putea fi reintegrate in
societate, acestea trebuie sa ben eficieze si de sprijin material care poate fi acordat sub forma
sustinerii de a a ccede pe piata muncii, de a beneficia de o pregatire profesionala adecvata varstei
si necesitatii psihic e si psihologice, precum si accesul la invatamant.
In art. 13 din Conventie este prevazut dreptul victimei de a nu fi aplicata nicio masura de
expulzare cu privire la aceasta. Astfel, odata identificata o victima de catre autoritati, aceasta are
un drept d e recuperare si de reflectie cu privire la situatia in care se afla, pentru a se hotari daca
si in ce masura va coopera cu autoritatile competente in combaterea traficului de persoane. Acest
drept se desfasoara pe parcursul a cel putin 30 de zile de la ide ntificare, iar in cazul in care
victima nu este cetatean al statului respectiv, aceasta va avea si drept de sedere.
Cu privire la tragerea la raspundere penala a inculpatului si a repararii prejudiciului de catre
acesta, Coventia prevede dreptul victimei d e a fi asistata de un aparator si dreptul la asistenta
juridica gratuita, in conditiile prevazute de dreptul intern. De asemenea, statul trebuie sa ia
masuri pentru garantarea compensarii victimei pentru prejudiciile materiale si morale care i -au
fost cauz ate prin intermediul exploatarii. In art. 26 al Conventiei este pre vazuta o dispozitie de
nesanctionare a victimelor care denunta aceste fapte, intrucat vict imele nu au realizat activitatile
ilegale din propria vointa, ci acestea au fost fortate sa le desf asoare pentru a creste castigu rile
traficantilor. O protectie speciala este acordata si martorilor care doresc sa furnizeze informatii
cu privire la aceasta infractiune, statul avand obligatia de a adopta masurile legislative pentru a
asigura protectia ade cvata fata de posibilele represalii sau intimidari care pot surveni pe durata
investigatiilor, potrivit art. 28.
Privitor la principiul cooperarii internationale si a cooperarii cu societatea civila, statele parti au
obligatia de a colabora unele cu altele , pe de -o parte prin intermediul prevederilor din Conventie
si pe de alta parte, prin elaborarea si aplicarea unor instrumente regionale si internationale
relevante, care sa asigure atat cat este posibil atingerea scopurilor cu privire la prevenirea si
combaterea traficului de persoane, protejarea si acordarea de asistenta victimelor, investigarii sau

10
desfasurarii procedurilor privind infractiunile stabilite prin Conventie. In cazul in care exista
suspiciuni cu privire la o persoana ca este victima a traficului, statul pe al carui teritoriu aceasta
se afla are datoria de a anunta, fara intarziere, statul de origine, pentru ca acesta sa ia masurile
necesare in vederea desfasu rarii investigatiilor si a procedurilor judiciare, intarind astfel
cooperarea dintre state. Si in cazul in care exista persoane disparute, partile trebuie sa intareasca
cooperarea in ceea ce priveste cautarea acestora, daca informatiile pe care le detin ii determina sa
creada ca acestea pot fi victime ale traficului de persoane. De asemenea, statele pot incheia
instrumente internationale sub forma tratatelor bilaterale sau multilaterale pentru a spori
cooperarea dintre acestea si a eficientiza procesul de p revenire si combatere.
III.GRETA -Grupul de Experti pentru Actiunea Impotriva Traficului de Persoane
GRETA a luat nastere ca urmare a prevederilor art.36 din Conventie si este compusa din 15
experti impartiali si independenti alesi datorita competentei lor recunoscute in domeniul
drepturilor omului, asistarii si protectiei victimelor si luptei impotriva traficului de fiinte umane
sau datorita experientei lor profesionale in arii acoperite de Conventie. Mandatul membrilor este
de 4 ani cu posibilitatea reinno irii o singura data, iar printre membri nu trebuie sa existe 2, in
acelasi timp, avand cetatenia aceluiasi stat.
Sarcina GRETA este aceea de a evalua implementarea Conventiei de catre statele -parti, aceasta
urmand o procedura de evaluare in runde, la incep utul fiecarei runde GRETA selectand
prevederile specifice pe care p rocedura de evaluare se va baza si cu ocazia fiecarei runde va
adopta un chestionar care va servi ca baza pentru respectiva evaluare si care este adresat partilor.
Prima runda de evaluare a fost lansata in februarie 2010 , urmand a se desfasura pe parcursul a 4
ani, avand ca moment final sfarsitul anului 2013, iar chestionarul pentru aceasta runda a fost
trimis partilor in conformitate cu orarul desfasurat de GRETA, care a avut ca scop reflec tarea
momentului intrarii in vigoare a Conventiei pentru fiecare parte si modul in care Conventia a fost
aplicata de fiecare parte.
Cea de -a doua runda de monitorizare, a fost lansata la 15 mai 2014. Pe durata acestei runde
GRETA a decis sa examineze masur ile legislative, politice si practice privind prevenirea
traficului, protectia drepturilor victimelor traficului si urmarirea penala a traficantilor.
III.1. ITALIA
Cu privire la prima runda de evaluare, statele -parti au fost impartite in mai multe grupuri, iar noi
vom face referire la situatia Italiei, aceasta aflandu -se in cel de -al patrulea grup. Astfel, desi in
Italia au fost adoptate masuri de combatere a traficului de per soane inca din anul 1998, acestea
au avut ca scop doar combaterea traficului avand ca finalitate exploatarea sexuala. GRETA, ca
urmare a culegerii de informatii din diversele surse precum ONG -urile civile, dar si din
intrunirile cu autoritatile, a descoper it faptul ca in ultimii ani a crescut tot mai mult traficul de
persoane avand ca scop munca fortata, dar si traficul de copii in vederea exploatarii, solicitand de

11
urgenta si incurajand Italia sa lucreze la masurile de prevenire, sa le imbunatateasca astfe l incat
toti actorii care joaca un rol in combaterea traficului sa se implice mai mult.
Ca urmare a acestei intiative, Italia a modificat Decretul legislativ nr.25/2014 care transpune
Directiva Europeana nr.36/2011 creand un plan de actiune pentru combater ea acestui fenomen si
masurile de spr ijin si suport fata de victime. Printre masurile propuse de GRETA se afla si aceea
de a creste preventia prin intermediul educatiei din scoli, precum si indrumarea autoritatilor de a
consolida aspectul prevenirii prin m asuri socio -economice care sa vizeze grupurile vulnerabile.
Delegatii GRETA au vizitat adaposturile pentru victimele traficului in Adelfia si Lecce, dar si
Centrul de Identificare si Expulzare (CIE) din Ponte Galeria, Roma. Italia este o tara de
destinatie si tranzit, iar principalele tari de origine ale victimelor sunt Nigeria, Romania, Maroc
si China, dar si Egip t, Albania si Republica Moldova, iar in acest moment nu exista date care sa
ateste numarul total de victime ale traficului identificate in fiecar e an din cauza lipsei unui sistem
de identificare uniform, insa Departamentul de Oportunitati Egale real izeaza statistici privitoare
la numarul de victime care au beneficiat anual de proiectele de asistenta si integrare sociala.
An 2011 2012 2013
Nr. Total 1955 1650 925
Nr. de victime femei 1417 1094 650
Nr. de victime barbati 446 420 230
Nr. de victime copii 63 114 45
Tabel 1 – Statistica privind nr. de victime care au beneficiat de asistenta si integrare sociala3
An 2011 2012 2013
Exploatare sexuala 1359 1067 570
Munca fortata 377 296 163
Prelevare de organe 3 3 –
Tabel 2 – Statistica privind finalitatea traficului de fiinte umane4
Cu privire la aceste statistici, consideram ca nu exprima valoarea reala a acestor cazuri deoarece
suntem convinsi ca foarte multe victime au ramas neidentificate ca urmare a frici acestora de a
lua legatura cu autoritatile. In acest sens si GRETA observa ca cifrele de mai sus nu dezvaluie
amploarea reala a fenomenului de trafic de persoane in Italia deoarece exista deficiente in
ident ificarea victimelor si a colect arii de date, lipsa constientizarii problemelor traficului la
nivelul publicului larg si chi ar la nivelul functionarilor publici. Se remarca o atentie insuficienta
fata de traficul de persoane avand alte scopuri decat exploatarea sexuala si de aici rezulta
necesitatea constientizarii faptului ca exi sta foarte multe cazuri de trafic de minori si d e trafic de
persoane obligate la munca fortata.

3 GRETA -Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in
Human Beings by Italy , 2014 – p.9
4 GRETA -Report concerning the implementation of the Council of Europe Convention on Action against Trafficking in
Human Beings by Italy, 2014 – p.9

12
La nivel international, pe langa Conventia Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului
de persoane, Italia este parte si la Conventia Natiunilor Unite impotriva Criminalitatii
Transnationale Organi zate si la Protocolul pentru Prevenirea, Reprimarea si Pedepsirea
Traficului de Persoane, in special al femeilor si copiilor. De asemenea, Italia este parte si la
Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului si Protocolul facultativ la Conventie ,
referitor la vanzarea de copii, prostitutia copiilor si pornografia infantila, Conventia eliminarii
tuturor formelor de disciminare fata de femei, dar este si parte la mai multe conventii elaborate in
cadrul OIM.
III.2. CADRUL INSTITUTIONAL PENTRU ACTIUN I IMPOTRIVA TRAFICULUI DE
FIINTE UMANE IN ITALIA
In Italia exista mai multe institutii si organizatii cu un rol foarte important in lupta impotriva
traficului de persoane.
Astfel, o prima institutie este reprezentata de Comisia Interministeriala care a fost constituita ca
un organism tehnic si nu ca unul de elaborare sau supraveghere a politicilor privind programele
de asistenta a victimelor. De fapt, aceasta se ocupa cu planificarea resurselor, evaluarea si
selectarea proiectelor care urmeaza a fi finan tate in cadrul cererilor anuale de oferta de care se
ocupa Departamentul de Oportunitati Egale.
Departamentul de Oportunitati Egale este subordonat presedintelui Consiliului de Ministri si este
corpul responsabil de coordonarea si implementarea politicilor anticoruptie, cu exceptia
activitatilor din sfera dreptului penal.
Ministerul Muncii si al Afacerilor Sociale administreaza Registrul asociatiilor si organismelor
care desfasoara activitati de combatere a discriminarii. Toate ONG -urile care aplica pentru
implementarea proiectelor de protectie sociala pentru victimele traficului trebuie sa fie
inregistrate in acesta si trebuie sa indeplineasca anumite criterii.
Directiile nationale si regionale anticoruptie; potrivit art.51 din Codul de procedura penala
italian, faza de urmarire penala a suspectilor acuzati de savarsirea infractiunii de trafic de
persoane se realizeaza de catre procurorii anticoruptie. Directia Nationala Anticoruptie este
compusa dintr -un procuror si 20 de membri ai Biroului Procurorilor Pub lici- autoritate investita
cu realizarea investigatiilor.
Agentiile de aplicare a legii sunt reprezentate de Politia Statala si Carabinieri . Politia Statala are
o competenta generala fiind subordonata Ministerului de Interne. La nivelul fiecarei provincii
exista un sediu al politiei numit Questura , care este condus de un sef de politie numit Questore,
avand putere de decizie cu privire la acordarea sau nu a unui permis de sedere unei victime a
traficului pentru a putea avea acces la proiectele de asistenta si integrare sociala. Fiecare
Questura are o echipa de urmarire penala care investigheaza cazuri de trafic de persoane.
Carabinieri este un organ al politiei cu competenta militara aflat pe langa Ministerul Apararii

13
care este responsabil cu siguranta publi ca, dar are si si alte prerogative special prevazute de lege.
Carabinieri este format din mai multe structuri, printre acestea aflandu -se Grupul de operatiuni
speciale care se ocupa cu infractiunile de crima organizata si terorism, iar la nivel national ex ista
6 departamente, 20 de unitati si 2 echipe care investigheaza traficul de persoane.
De asemenea, exista ONG -uri sub forma asociatiilor sau cooperativelor sociale care opereaza la
nivel local sau regional, dar conectate una cu cealalta prin retele inter regionale sau nationale cu
scopul de a identifica victimele dintr -o regiune sau alta. ONG -urile organizeaza activitati de
prevenire si asigura pregatirea relationata cu tema traficului a ofiterilor de politie, a procurorilor,
a muncitorilor dar si altor pe rsoane interesate. Exista si organizatii religioase care lupta activ
impotriva traficului de persoane precum Caritas , care ofera adapost si asigura asistenta
victimelor folosind propriile resurse financiare.
Un rol important il joaca si avocatii specializ ati care reprezinta migrantii, inclusiv victimele
traficului.
La nivel national, in dreptul italian, infractiunea de trafic de persoane este incriminata de art.601
din Codul penal si se pedepseste cu inchisoare de la 8 la 20 de ani.
IV. ROMANIA – LEGISLATIE NATIONALA
Asa cum spuneam, Ro mania a semnat aceasta C onventie in anul 2005. Anterior acestui
eveniment, Romania a semnat Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului
de persoane, in special a femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva
criminalitatii transnationale organiz ate, crearea acest ui docu ment international realizandu -se ca
urmare a constatarii necesitatii existentei unui instrument universal care sa cuprinda toate
aspectele privitoare la traf icul de persoane, lipsa unui astfel de instrument punand in per icol si
afectand mijloacele de protectie a persoanelor vulnerabile.
Una dintre cele mai importante consecinte dato rate semnarii acestui Protocol a fost reprezentata
de adoptarea Legi nr.678/2 001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane si
protectia si asistenta acordata victimelor unui astfel de trafic . Infractiunea de trafic de persoane
este prevazuta la art. 12 din aceasta lege, care prevede urmatoarele „constituie infractiune a de
trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane,
prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori
înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea ace lei persoane de a se apăra
sau de a -și exprima voința, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte
foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane,
în scopul exploatării acestei persoa ne, și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și
interzicerea unor drepturi.” In aceeasi lege, la art.13 este prevazut in mod expres traficul de
minori care reprezinta „ Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei
persoane c u vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie

14
infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea
unor drepturi. ” Alin.(2) constituie forma agravanta, referindu -se la victima minor care nu a
implinit varsta de 15 ani, unde pedeapsa cu inchisoarea este sporita, de la 5 la 15 ani.
Infractiunea de trafic de persoane este prevazuta si in Codul penal la art.210. La alin.(1) este
prevazuta varianta tip a acestei infractiuni, C.pen of erind aceeasi definitie ca si cea data de lege
si de Conventie si prevede pedeapsa cu inchisoarea de la 3 la 10 ani. Alin.(2) prevede varianta
agravata in care subiectul activ este calificat, acesta fiind un functionar public in exercitiul
atributiilor de serviciu si se pedepseste cu inchisoarea de la 5 la 12 ani, iar alin.(3) prevede faptul
ca consimtamantul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.
GRETA a analizat si situatia din Romania odata cu lansarea celei de -a doua runde de evaluare
care a avut loc in anul 2014. Ca urmare a raportului efectuat de aceasta, Romania este
considerata in principal o tara de origine a victimelor traficului de fiinte umane, in perioada
cuprinsa intre 2011 -2015 fiind identificate 4622 de victime, 66 % dintre acestea fiind de gen
feminin. Cele mai multe cazuri de exploatare au fost identificate in scopul exploatarii sexuale,
54%, urmate de munca fortata, 34%, si cersetorie , 6%. Majoritatea victimelor identificate aveau
nationalitate romana, iar ca tari de destinatie, primele locuri erau ocupate de Italia, Spania,
Germania, Franta, Grecia, Polonia si Marea Britanie. Cu privire la victimele copii, numarul
acestora exprimat in procente a fost si mai mare, respectiv 78%.
In perioada 2012 -2016, in Romania s-a adoptat o Strategie nationala de combatere a traficului de
persoane, in urma careia au fost realizate investigatii de catre politie si organele de urmarire
penala cu privire la modul de aplicare a dispozitiilor legale, din care a rezultat faptul ca in
Romania, in anul 2016, au existat un numar de 333 de condamnari defintive pentru infractiunea
de trafic de persoane, minori si pornografie infantila. Ulterior, aceste activitati investigative au
fost completate si de organizatiile neguvernamentale romane si straine care au inregistrat
existenta unui nr. de 4330 de victime la nivel national in Romania.
Cu privire la structura acestei infractiuni, am constatat ca in legislatia romaneasca se cer trei
conditii esentiale necesare pentru existenta acestei infrac tiuni. In primul rand este necesara
existenta unei actiuni specifice, alternative sau concomitente, asa cum este prevazut de lege,
aceasta fiind fie recrutare, fie transportare, fie transferare, fie cazare sau primire de persoane. In
al doilea rand, pentru existenta acestei infractiuni se cere o conditie esentiala cu privire la
modalitatea in care actiunea se realizeaza, respectiv prin amenintare, violenta sau prin alte forme
de constrangere, prin rapire, frauda, inselaciune, abuz de autoritate sau profitan d de
imposibilitatea acelei persoane de a se apara sau de a -si exprima vointa. In al treilea rand, toate
aceste actiuni si mijloace prin care se realizeaza elementul material al acestei infractiuni trebuie
sa aiba o finalitate, un scop, respectiv exploatar ea acestei persoane, constatand astfel ca
infractiunea nu se consuma doar daca faptuitorul si -a atins scopul, ci se consuma odata cu
realizarea uneia dintre actiunile prevazute de lege prin utilizarea unui anumit mijloc.

15
V. ROMANIA – CADRUL INSTITUTIONAL SI MASURILE ADOPTATE
Ca si in cazul Italiei, si Romania a adoptat nenumarate masuri pentru a preveni si a combate
traficul de persoane. In primul rand, in urma raporturilor de evaluare realizate de GRETA, acest
organism a identificat anumite deficiente in le gislatia romana, ceea ce a condus la necesitatea si
obligativitatea Romaniei de a face anumite schimbari. Initial, infractiunea de trafic de persoane
era prevazuta doar in Legea 678/2001, insa dupa recomandarile GRETA, Romania a luat masuri
pentru a largi sfera de incriminare a acestei infractiuni, modificand astfel Codul Penal si Codul
de Procedura Penala care au fost adoptate in 2009, respectiv in 2010 si au intrat in vigoare in
2014. Ca urmare a acestor modificari, astazi, infractiunea de trafic de perso ane, dar si altele care
se afla in legatura cu aceasta, sunt incriminate separat in art. 182 – exploatarea persoanelor,
art.210 – traficul de persoane, art.211 – traficul de minori, art. 367 – constituirea unui grup
infractional organizat. Pe de alta parte, Co dul de Procedura Penala prevede reglementari cu
privire la traficul de persoane care sunt de competenta DIICOT.
Totodata, Legea 272/2004 cu privire la protectia si promovarea drepturilor copilului a fost
modificata prin Legea 257/2013 care prevede mentiuni speciale pentru protectia copiilor ai caror
parinti lucreaza in strainatate.
La nivel national, organul care se ocupa cu coordonarea, evaluarea si monitorizarea aplicarii
politicilor in domeniul combaterii traficului este ANIT P care este subordonat MAI. ANITP este
compusa din 15 birouri regionale in care activeaza un nr. de 88 de persoane.
DIICOT, in colaborare cu Parchetul de pe langa ICCJ, ramane principalul organ de investigare si
cercetare penal cu privire la infractiunile de crima organizata, printre care si traficul de persoane.
Un rol important il ocupa DCCO – Directia de combatere a criminalitatii organizate care este
structura specializata din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane.
In legatura cu pregatirea profesionala adecvata a membr ilor autoritatilor publice specializate in
acest domeniu, in perioada 21 -25 octombrie 2013 Institutul de Studii pentru Ordinea Publica –
ISOP a organizat un curs in domeniul traficului de persoane in cadrul Programului International
de Cooperare. La acest c urs au luat parte 20 de angajati ai DIICOT si ai Brigadelor de combatere
a criminalitatii organizate. INM este responsabil pentru formarea si pregatirea continua a
procurorilor si judecatorilor, insa pregatirea in domeniul traficului de persoane nu este
obligatorie pentru acestia, dar pentru cei care sunt interesati Institutul le pune la dispozitie
materiale si cursuri online.
Statul roman se preocupa si de problema identificarii victimelor, autoritatile regionale
organizand in acest sens sesiuni de trainin g pentru cei care pot intra in contact, la un momentdat,
cu potentialele victime, printre cei instruiti regasindu -se ofiteri de politie, profesori, inspectori
scolari, psihologi, asistenti sociali si preoti.

16
In realizarea obiectivului propus de Conventie c u privire la cooperarea internationala dintre state,
in anii 2012 -2013 Parchetul de pe langa ICCJ si INM in colaborare cu Ministerul Justitiei in
Franta, Ministerul de Interne si Scoala Nationala a Magistratilor din Franta au desfasurat un
proiect intitula t „Consolidarea capacitatii institutionale a autoritatilor romane si franceze de
combatere a traficului de persoane”, un proiect la care a participat un grup de 20 de persoane
(judecatori, procurori, ofiteri de politie si jandarmi, atat francezi, cat si ro mani), proiectul
facilitand cooperarea dintre cele doua tari.
In ceea ce priveste prevenirea traficului in anii 2014 -2016, ANITP a luat parte la un proiect
organizat de UE care a urmarit identificarea si stabilirea profilului socio -demografic al
traficantului, in Romania fiind vizati 200 de traficanti. Informatiile cu privire la acestia au fost
colectate cu ajutorul interviurilor si chestionarelor adresate fata de 63 de det inuti din 6 inchisori
din Romania, un rol important jucandu -l si dosarele penale.
Tot ANITP, in parteneriat cu Asociatia „Salvati Copiii”, a lansat campania „Traficul de copii pe
intelesul copiilor” care a avut ca grupuri tinta copiii, parintii si profesor ii din mediul rural.
Acestia au fost informati cu privire la riscul pe care aceasta infractiune il prezinta, pe de -o parte,
cat si cu privire la posibilitatea de a cere ajutor prin intermediul liniei de asistenta telefonica
0800.800.678, administrata de AN ITP; in perioada 2012 -2015 nr. de apeluri anuale inregistrate a
fost de aproximativ 950. Un alt proiect intitulat „Unde incepe cersetoria se sfarseste copilaria” a
fost la nsat de Ambasada Frantei in Romania. De asemenea, ONG -ul „Salvati Copiii” a elaborat
un cod de conduita pentru industria turistica, in scopul reducerii cererii de servicii sexuale de la
copii.
VI. JURISPRUDENTA RELEVANTA
In ceea ce priveste jurisprudenta, in Romania exista destul de multe condamnari a persoanelor
care au savarsit aceasta i nfractiune. Astfel, un exemplu este reprezentat de Sentinta penala
nr.392 din 13.09.2011, pronuntata de Tribunalul Arges . In aceasta speta este vorba despre
inculpatul X, care in perioada februarie -martie 2010 a recrutat prin inselaciune pe partea
vatamata Y, careia i -a asigurat transportul in Spania in scopul exploatarii prin obligarea la
practicarea prostitutiei. Pentru a putea fi siguri ca victima va respecta cu strictete indicatiile date
de acestia, inculpat si sotia acestuia, cei doi au amenintat -o pe victima ca daca nu se prostitueaza,
rudele inculpatului, care se aflau in tara, ii vor omori pe concubinul acesteia si pe copiii lor
minori. In perioada in care a fost obligata sa practice prostitutia, actele vi ctimei au fost sustrase
de incu lpat pentru ca aceasta sa nu poata fugi pana ce nu plateste asa -zisele datorii. De asemenea,
inculpatul a exercitat in mod continuu o presiune psihica asupra victimei deoarece o supraveghea
in permanenta si o trata urat, aplicand asupra acesteia acte repetate de violent a.
Din analiza acestei spete am observat ca victimei i -au fost incalcate mai multe drepturi precum
dreptul persoanei la libertate de vointa si dreptul la actiune, precum si respectarea bunelor
moravuri in relatiile de convietuire sociala si de asigurare li cita a mijloacelor de existenta.

17
Instanta a condamnat inculpatul la 7 ani de inchisoare si interzicerea unor drepturi, precum si
obligatia de a plati victimei suma de de 5000 de lei cu titlul de „daune morale”. Totodata, in
aceasta perioada victima prin ac tivitatea ilicita la care a fost supusa in mod fortat a realizat
castiguri in valoare de 5000 de euro, bani care au fost fost revendicati de inculpat si cu privire la
care instanta a decis sa aplice masura confiscarii.
Intr-o alta speta5, inculpatul X impr euna cu alte persoane , in perioada octombrie 2008 –
septembrie 2009, prin inselaciune, a recrutat, transportat si cazat si exploatat prin munca in
Spania, in orasul Valencia, un nr. de 23 de persoane vatamate, exploatarea realizandu -se fara
respectarea cond itiilor legale de munca, salarizare, sanatate si securitate si in scopul de a obtine
foloase materiale. Inainte de a lua aceste rezolutii infractionale, inculpatul era director la firma
surorii sale si de asemenea era investit cu functia de consilier local al primariei. Deoarece acesta
a participat la alegerile locale in vederea ocuparii functiei de primar, alegeri care au avut un final
neasteptat de inculpat, adica acesta nu a fost ales de suficiente persoane, inculpatul a suferit
pierderi financiare surve nite in urma cheltuielilor electorale si astfel a luat decizia infractionala
de a produce bani prin interm ediul exploatarii muncii altor persoane, munca prestata fara forme
legale, in strainatate. Astfel, inculpatul a demarat activitatile premergatoare rec rutarii de
persoane, lansand oferta de munca in comuna. Aceasta oferta presupunea faptul ca persoanele
interesate vor merge la cules de citrice in Spania, unde vor fi platite cu 1.25 euro/ ladita,
transportul va fi asigurat de acestia, banii urmand a fi r ecuperati odata cu primul salariu iar
cazarea muncitorilor se va face intr -un apartament cu mai multe camere, iar contravaloarea
cazarii si a hranei sunt gratuite. In aceasta capcana au picat 23 de persoane care au fost
transportate cu mijloace terestre di n Bacau pana in Valencia. Odata ajunse acolo, din cauza
conditiilor meteo nefavorabile, consatenii nu au putut merge la munca, ceea ce i-a determinat pe
inculpati sa adopte o atitudine agr esiva si violenta fata de acesti a, intrucat si -au vazut planurile
date peste cap. De asemenea, toate cele 23 de persoane au fost cazate intr -un apartament cu 3
camere, conditiile de trai fiind la nivel minimal. In continuare, inculpatii au cerut sume de bani
de la rudele persoanelor traficate pentru a fi achitate datoriile privitoare la transportul si hrana
victimelor. Relevant in acest sens este cazul a 2 victime care au solicitat o suma de peste 1000 de
euro de la rudele din tara, bani din care inculpatul a oprit suma de 800 de euro pentru
presupusele datorii. Ulterior, a ceste 2 persoane au scapat din mana traficantilor, si au reusit sa
anunte politia spaniola din localitate, insa celelalte persoane au continuat sa fie exploatate, in
aceleasi conditii de teroare si amenintare. M ajoritatea dintre acestea au re usit sa plece in
Romania dupa achitarea catre inculpati a sumei de 400 euro de persoana. Instanta a condamnat
inculpatul la 7 de inchisoare si 4 ani pedeapsa complementara a interzicerii dreptu lui de a fi ales
în autoritățile publice sau în funcții elective publice si dreptul de a ocupa o funcție i mplicând
exercițiul autorității de stat. De asemenea, a fost obligat la plata unor sume multiple cuprinse
intre 400 -5000 de euro, cu titlul de daune materiale si/sau morale catre persoanele vatamate care
s-au constituit parti civile.

5 Sentință pen ală nr. 33 din data de 31.01.2014 , Tribunalul Bacau

18
CONCLUZII
Traficul de persoane este o infractiune deosebit de grava si complexa, dar mai presus de toate
imorala deoarece oamenii sunt recrutati si folositi in mod fortat de catre alti oameni, pentru a le
aduce beneficii financiare acestora din urma. Traficul de persoane reprezinta o forma de scalvie
moderna, dar care aduce castiguri materiale mult mai profitabile decat sclavia in sine deoarece
prin sclavie banii sunt obtinuti o singura data de pe urma unei persoane vandute, in timp ce prin
trafic foloasele sunt obtinute in mod repetat prin exploatarea continua a unei persoane.
Din perspectiva noastra, traficul de persoane reprezinta poate una dintre cele mai grave forme
prin care o persoana isi poate castiga in mod ilegal existenta. Ceea ce este si mai grav, este faptul
ca aceste fapte sunt savarsite tot de niste oameni, dar care in opinia noastra nu merita sa aiba
aceasta calitate, umanitatea unei persoane constand in faptul ca aceasta are sentimente,
empatizeaza cu ceilalti, ii ajuta pe ceilalti . In schimb, aceste persoane nu sunt caracterizate de
aceste trasaturi, dimpotriva acestia profitand de situatia de vulnerabilitate a celorlalti datorata
unei vieti de familie plina de greutati, de imposibilitatea unora de a beneficia de educatie, din
motive de sanatate sau din motive financiare, vazand persoanele vulnerabile din jurul lor doar ca
pe niste prazi usoare care ii pot ajuta sa -si duca la bun sfarsit intentiile ilegale si imorale de a
obtine bani prin exploatarea acestora.
Cu privire la formele de exploatare, consideram ca toate sunt la fel de grave, neputand aprecia ca
una este mai grava ca alta, deoarece fiecare prezinta implicatiile si consecintele specifice. Toate
aceste exploatari se realizeaza cu incalcarea drepturilor omului, dreptul la a ctiune, dreptul la
viata, dreptul de a alege, dreptul de a se exprima liber si toate aceste tragedii afecteaza fiecare
persoana victima a traficului atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.
In ceea ce priveste sanctionarea celor care savarsesc aceasta infractiune, respectiv inchisoarea de
la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi, suntem de parere ca aceasta pedeapsa este mult prea
usoara intrucat deprinderile unei persoane nu pot fi alterate prin privarea de libertate pe o
perioada atat de scurta, c onsiderand ca o pedeapsa proportionala cu aceasta infractiune fiind de
cel putin 15 ani. Am adoptat aceasta opinie deoarece consideram ca traficul de persoane savarsit
de catre o persoana sau de mai multe persoane in forma criminalitatii organizate, vizeaz a foarte
multe victime intrucat scopul acestei infractiuni este obtinerea de venituri foarte mari, iar
cresterea acestor venituri este direct proportionala cu numarul de victime, astfel ca infractorii
sunt determinati sa recruteze victime cat mai multe.

19
BIBLIOGRAFIE

1.LEGISLAȚIE
1.1 Conventia Consiliului Europei privind lupta impotriva traficului de fiinte umane
1.2 Conventia Europeana a Drepturilor Omului
1.3 Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane
1.4 Codul Penal Roman
1.5 Codul Penal Italian
1.6 Ordin nr. 335 din 29 octombrie 2007 pentru aprobarea Mecanismului National de Identificare si
Referire a Victimelor Traficului de Persoane
1.7 H.G. Nr. 1.142/2012 privind aprobarea Strategiei naționale împotriva traficulu i de persoane pentru
perioada 2012 –2016 și a Planului național de acțiune 2012 –2014 pentru implementarea Strategiei
naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012 –2016
1.8 H.G. Nr. 299 din 13 martie 2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozitiilor Legii nr.
678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane

2.JURISPRUDENȚĂ
2.1 Sentinta penala nr. 392 din data de 13.09.2011 pronuntata de Tribunalul Arges
2.2 Sentință penală nr. 33 din data de 31.01.2014 pronunt ata de Tribunalul Bacau

3. DOCTRINĂ
3.1 Codrut Olaru, Particularitatile criminalitatii organizate in Romania, Editura Hamangiu, Editia a 2 -a,
2015
3.2 Alexandru Boroi, Drept penal – Partea Speciala, Editura C.H.Beck , Editia a 3 -a, Bucuresti, 2016
3.3 Nicolae Voiculescu, Protectia international a drepturilor omului, Note de curs, Editura Hamangiu,
Editia a 2 -a, revizuita, Bucuresti, 2017
3.4 Traficul de fiinte umane in scopul exploatarii economice, Manual pentru trainin guri, care poate fi
accesat la a dresa urmatoare in format pdf: http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/ –ed_norm/ –
declaration/documents/instructionalmateria l/wcms_088507.pdf
3.5 Report concerning the implementation of the Council of Europe Covention on Action against
Trafficking in Human Beings by Italy, First evaluation round, adopted on 4 July 2014, Published on 22
September 2014
3.6 Report concerning the implementation of the Council of Europe Covention on Action against
Trafficking in Human Beings by Romania, Second evaluation round, adopted on 8 July 2016, Published
on 30 September 2016