1. INTRODUCERE …………………… ……………………… ………………… …………….. ……………. 2 2. LEGISLA ȚIE CU… [625114]

CUPRINS

1. INTRODUCERE …………………… ……………………… ………………… …………….. ……………. 2
2. LEGISLA ȚIE CU PRIVIRE LA CONDI ȚIILE DE ANGAJARE A
PERSOANELOR CU DIZABILIT ĂȚI…………………. …………….. …………….. …………….. 2
3. MODALIT ĂȚI DE RELA ȚIONARE CORECT Ă CU PERSOANELE CU
DIZABILIT ĂȚI………………….. …………………… ………………….. ………………… ……………….. 5
4. MITURI ȘI REALIT ĂȚI DES PRE PERSOANELE CU DI ZABILIT ĂȚI……….. 8
5. EXEM PLU DE BUNA PRACTIC Ă………………… ……………………… …………… ……….. 9
6. EXEM PLE DE LOCURI DE M UNCĂ CARE SE POT AD APTA USOR LA
NECESI TĂȚILE SPECI FICE ALE PERSOANELO R CU DIFERITE TIPURI DE
DIZABILIT ĂȚI………………….. …………………… ………………….. ………………. ……………….. 11
7. FONDURI S TRUCTURALE ( OPORTUNITATI DE ACCESARE A
FONDURILOR STRUCTURALE ÎN DOM ENIUL ANGAJARII Î N MUNCĂ A
PERSOANELOR CU DIZABILIT ĂȚI)………………… …………….. …………….. …………… 12

1

Ghid pentru angajatori

1. INTRODUCE RE

Persoanele cu handicap reprezint ă minoritatea cea m ai mare din țara no astră și cu c ea m ai mare rată de
creștere.
În societatea rom ânească există o prejudecat ă confor m căreia dizabilitatea este în sp ecial o proble mă a
persoanelor vârstnice, dar, 72,25% dintre persoanele cu dizabilit ăți din Rom ânia aparțin grupei de
vârstă sub 65 de ani; 58,25 % au vârsta cuprins ă între 19 și 65 de an i și 14,15% au vârsta sub 19 ani.
Dupa cum se vede m area m ajoritate a persoanelor cu dizabilit ăți aparține grupelor d e vârsta în ca re ar
putea m unci.
În stadiu l actual de dezv oltare al eco nomiei române ști, în care exist ă zone destul de i mportante cu o
foarte m are cerere de for ță de m uncă neacoperit ă, societatea rom ânească nu-și poa te perm ite să ignore
imensele resurse um ane care zac nefolosi te în rândul persoanelor cu dizabilit ăți.
Mulți întreprinzatori, patroni de firm e, asi milează angajarea persoanelor cu dizabilit ăți cu neputin ța de
a executa an umite sarcin i, cu scăderea productivit ății și, implicit a p rofitului. Lucru to tal neadev ărat!
Prin aces t ghid inten ționăm să demonstram că angajarea unei persoane cu handicap la locul cel m ai
potriv it cu a bilitățile sale poate fi o aleg ere cât se poate de în țeleaptă, care poate genera profit pentru
angajator.
Și…..deoarece lipsa de inform ații este cel m ai mare dușman al unui întrepri nzator ne propunem s ă
răspundem la câteva dintre cele m ai frecvente întreb ări care apar în mom entul în care un angajato r
dorește să angajeze o p ersoană cu handicap.

2. LEGISLA ȚIE CU PRIVIRE  LA CONDIȚIILE DE ANGAJARE  A PERSOANELOR  CU 
DIZABILIT ĂȚI

1. I: Am voie de angajez cu contract de munc ă o persoan ă cu handicap?
R: Persoanele cu handicap (posesoa re de certificat de încadrare în tr-o categorie de persoane cu
handicap) se pot încadra în m uncă, confor m pregătirii lor profesionale și capacității de m uncă. (Lg.
448/2006. art. 77, al. 1)

2. I: Legea m ă obligă să angajez persoane cu handicap?
R: Orice angajato r care are peste 50 de angaja ți este obligat s ă angajeze în procent de 4% persoane cu
dizabilități. Dacă nu o face, are dou ă posibilități:
– plătește în fiecare lun ă, pentru fiecare persoan ă cu handicap neangajat ă 50% din salariul de baz ă
minim brut pe țară
– să achi ziționeze în fiecare lun ă, produse sau servicii de la o unitate protejat ă în valoarea s umei
datorate statului. (Lg. 448/2006. art. 77, al. 3)

3. I: Cheltu ielile suplimentare generate de angajarea în munc ă a unei persoane cu handicap sunt
deductibile?
R: Sunt ded uctibile de la calcu lul profitului im pozabil u rmătoarele cheltuieli:
– cheltuie lile efectuate p entru adap tarea locu lui de m uncă
– cheltu ielile efectuate pentru ach iziționarea utilajelor și echip amentelo r utiliza te în pro cesul de
producție de către persoan ă cu handicap
– cheltuie lile ef ectuate p entru transp ortul p ersoanelor cu h andicap de la d omiciliu la locul de m uncă
2

– che ltuielile efectua te pentru transportul m ateriilor p rime și al produselor finite la și de la domiciliul
persoanei cu handicap, angajat ă pentru m uncă la dom iciliu.
(Lg. 448/2006. art. 83, al. a. și b.)

4. I: Ce alte cheltuieli legate de procesul de integrare în munc ă al unei persoane cu handic ap mai
sunt deductibile?
R: Cheltuielile sp ecifice de pregatire, form are și orientare profesional ă și de încad rare în m uncă a
persoanelor cu handicap sunt deductibile din bugetul asigur ărilor de so maj pe care îl plate ște unitatea
către bugetul de stat. (Lg. 448/2006. art. 83, al. c.)

5. I. Dacă am angajat o persoan ă cu handicap, beneficiez de subven ții din partea statului?
R: Dacă nu sunteți oblig at prin lege să angajați persoane cu handicap, ve ți primi tim p de un an de z ile
salariul m inim pe econom ie, lunar, pentru fiecare persoan ă cu handicap angajat ă, cu condi ția să o
păstrați anga jată cel putin 2 ani. (lg. 76 din 16 ianuarie 2002, m odificată, art. 85, al. 2)

6. I: Dac ă am angajat o persoan ă cu handicap, proaspat absolvent, beneficiez de subven ții din
partea statului?
R: Angajato rii ca re înca drează în muncă pe durată nedeterm inată absolven ți din rândul persoanelor cu
handicap sunt scuti ți de plata asigur ărilor pen tru som aj și prim esc lunar, tim p de 1,5 ani u rmătoarele
sume:
a) 1 salariu de baz ă minim brut de țară pentru absolvenții ciclului inferior al liceului sau ai școlilor d e
arte și meserii;
b) 1,2 salarii de baz ă minim e brute pe țară, pentru absolven ții de învățământ secundar superior sau
învățământ postliceal;
c) 1,5 salarii de baz ă minime brute pe țară, pentru absolven ții de învățământ superior.
(lg. 76 din 16 ianuarie 2002, m odificată, art. 80)

7. I: Sunt un angajator care dore ște să angajez e o per soană cu handicap. Unde trebuie s ă mă
adresez ?
R: Există câteva in stituții care vă pot ajuta în m od special, deoarece au dezvoltat servicii de inform are,
consiliere, îndrum are, consultan ță și mediere pe piața muncii pentru persoanele cu handicap:
– Agențiile județene (sau de sector în cazul m unicipiulu i Bucu rești) pentru Ocuparea F orței de Munc ă –
le puteți găsi adresele la www.ano fm.ro
– Direcțiile Generale d e Asistență Socială și Protecție a Copilulu i în ra za cărora lo cuiți. Multe dintre
acestea au dezvoltat servicii spec ializate d e integrare pe pia ța muncii dedicate persoanelor cu
dizabilități. Adresele acestora pe puteți găsi în baza de date a Autorit ății Naționale pentru Persoane cu
Handicap – www.anph.r o
– Organiza țiile neguvernam entale ale persoanelor cu handicap. Adresele ONG-urilor le pute ți găsi ori
la www.anp h.ro, directorul “Adrese utile”, sectiunea ONG-uri, ori pe pagi na Ministerului Muncii, la
secțiunea “F urnizori de servicii acreditate” – http://sas.mm ssf.ro/servicii_furnizori.php
Mai puteți posta anunțurile dvs. sau c ăuta CV-ur i în:
– porta lurile specia lizate în plas area f orței de m uncă
– publicații on-line de spe cialita te sau edita te de O NG-uri
– bursele locurilor de munc ă – există burse ale locurilor de munc ă specializate pentru persoanele cu
handicap atât la nivel jude țean cât și local
– forumurile sau listele de discu ții ale perso anelor cu handicap – acestea sun t locuri de în tâlnire
virtuală ale persoanelor cu handicap foarte bune pentru postarea anunturilor dvs. .

3

8. I: Ce înseamn ă o unitate protejat ă?
R: Confor m Art. 44. din Ordinul 60/2007 – sunt considerate unit ăți protejate, en titățile cu sau fară
personaliate juridic ă, în cadru l căreia își desfasoar ă activitatea persoane cu handicap, în urm atoarele
condiții în sensul legii:
a) operatorii econom ici cu personalitate juridic ă, indiferent de fo rma de proprietate și organizare, care
au cel putin 30% din num ărul tota l de anga jați persoane cu handicap încadra te cu contract individual
de m uncă;
b) secții, ateliere sau alte structuri din cadru l ope rator ilor economici, ins tituțiilor publice sau din cadrul
organizațiilor neguvernam entale, care au gestiune proprie și cel putin 30% din num ărul to tal de
angajați persoane cu handicap încadrate și salariz ate;
c) persoana fizic ă cu handicap au torizată potrivit legii s ă desfășoare activit ăți econom ice independente,
inclus iv aso ciația familială care are în com ponență o persoan ă cu handicap. Sunt incluse aici și
persoanele fizice cu handicap autorizat e în baza unor legi speciale, care î și desfașoară activitatea at ât
individual, cât și în una dintre form ele de organizare ale profesiei.
Art. 45. – (1) Unitatea protejat ă are oblig atia că pana la data de 31 ianuarie a anului în curs pentru anul
anterior s ă prezin te Au torității Naționale pentru Persoanele cu Ha ndicap rapo rtul de activ itate care
trebu ie să cuprindă cel puțin următoarele:
a) numărul persoanelor cu handicap angajate raporta t la numarul total de angaja ți, pentru fiecare lun ă
calendaris tică;
b) dom eniile în ca re luc reaza p ersoanele cu hand icap anga jate;
c) modalitatea de re spectare a dispoz ițiilor lega le ref eritoare la f uncționarea unit ăților protejate;
d) numărul de contracte încheiate în sensul ar t. 77 alin. (3) lit. b) din lege.
(2) În caz de neprezen tare a rapo rtulu i, președintele Autorit ății Naționale pentru Persoanele cu
Handicap va dispune suspendarea autoriza ției.
(3) Unit atea pr otejată căreia i s-a suspendat auto rizația va pu tea so licita, în te rmen de 30 de z ile de la
data com unicării, anularea m ăsurii luate, prezentând în acest se ns rapo rtul de activitate.
(4) În cazu l în care unitatea p rotejată nu prezint ă acest rapo rt în term enul precizat m ai sus, președintele
Autorității Naționale pentru Persoanele cu Ha ndicap dispune retragerea autoriza ției de funcționare.
(5) Pentru anul 2006, raportul de activitate se va depune în term en de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentei hot ărâri.

9. I: Unde trebuie s ă mă adresez dacă vreau să-mi înfiin țez o unitate protejat ă?
R: Ins tituția abilitat ă să auto rizeze func ționarea unei unit ăți protejate este ANPH – Autoritatea
Națională pentru Persoanele cu Handicap. Ai ci trebuie depus un dosar cu urm ătoarele acte:
– cerere pen tru eliberarea autoriza ției;
– copii de pe statut și de pe actu l constitutiv, lega lizate;
– copie de pe certificatul de înregistrare la registrul com erțului;
– copii de p e alte ac te doveditoa re privind înf iințarea, organ izarea și exercitarea uno r profesii în baza
unor legi speciale;
– un tabel cu structura și numărul personalului, din care s ă rezulte procentul de persoane cu handicap
încadrate cu contract individual de m uncă din numărul total a l angajaților
– precizări referito are la activit ățile/produsele/serviciile pe care le ofer ă entitatea car e a solic itat
autorizarea de func ționare ca unitate protejat ă;
– copii de pe contract ele individuale de m uncă ale persoanelor cu handicap;
– copii de pe certif icatele de în cadrare într -o categorie de persoane cu ha ndicap ale persoanelor cu
handicap angajate;
– copie de p e autorizația de func ționare vizat ă anual pentru asocia țiile f amiliale sau pentru per soanele
cu handicap care desf ășoară activități econom ice independente.
4

(Ordinul 60/2007, Anexa 1, art. 3)

10. I: Care sunt facilit ățile fiscale d e care beneficiaz ă o uni tate protejat ă?
R: Unitățile protejate au torizate b eneficiază de următoarele d repturi:
– scutire d e plata taxe lor de auto rizare la înf iințare și de reau torizare;
– scutire de plata a im pozitului pe profit, cu condi ția ca cel putin 75% din fondul ob ținut p rin sc utire
să fie re investit pentru rest ructu rare sau pentru achizi ționarea de echipam ente tehnologice, și/sau
amenajarea locurilor de munc ă protejate
– alte drep turi acord ate de autorit ățile adm inistrației public e locale f inanțate din fondurile proprii. (lg.
448, art. 81)

11. I: De ce ar trebui s ă fac eforturi pentru a angaja o persoan ă cu handicap în firma mea?
R: Deoarece orice firm ă sau unitate econom ică a aparut și s-a dezvoltat în tr-o com unitate și cu ajutorul
oamenilor d in acea co munitate. Secolu l 21 este un secol al interdependen țelor între m embrii unei
comunități. Așa cum o firmă s-a bazat în dezvoltarea ei pe resu rsele oferite de com unitate, în acela și fel
firma este datoare s ă întoarcă în co munitate un procent din ajutoru l prim it. Orice firm a are obligatia
morala să contribuie la ajutarea și dezvoltarea durabila a com unității din care face parte. Și cum ar
putea să facă lucru l aces ta mai bine decat ajutân d oam enii din acea com unitate. Perso anele cu han dicap
reprezintă o resursă a com unității nu suficient de m ult exploatat ă. În randul persoanelor cu handicap
zac com ori nebănuite, c are ar putea fi valorificate în f olosul întregii societăți. Integrare a în muncă a
unei persoane cu handicap o transfor mă pe aceas ta din consum ator de venitu ri de la bu get în
producator de venit, în contribua bil, în consum ator de produse și servicii. În felul ac esta întreag a
comunitate are de câ știgat. Chiar dac ă câștigul financiar nu este atât de evident, investi ția în persoanele
cu handicap este o investi ție pe term en lung în de zvoltarea întregii societ ăți rom ânești.

3. MODALIT ĂȚI DE REL AȚIONARE CORECT Ă CU PERSO ANE LE CU DI ZABI LITĂȚI
(comunicare verbal ă, non-verbală, etc.)

A. Limbajul

Deși este important s ă avem un înțeles general al cuvintelor și expres iilor ca re jig nesc persoanele cu
dizabilități, este, d e asem enea interesant s ă observăm de unde provin și de ce au ap ărut ele. Istoria
dizabilității este una f ascinantă.
Dacă înțelegem de unde provin lucrurile, putem asam bla piesele m ozaicului și putem înțelege s ensul
întregului tablou.
– Sintagm a “persoan e handicapate” im plică exis tența unui grup om ogen, separat de restul societ ății.
Suntem cu toții indiv izi. Sintagm a preferată este persoane cu dizabilit ăți.
– Term enul “handicap ați” este jignitor pentru multe persoane cu dizabilit ăți, deoarece este asociat (din
limba englez ă) cu „ șapca ținută în mână” (handy – cap) și cu cerșitul. Term enul preferat este persoane
cu dizab ilități.
– Un alt exem plu este term enul „invalid”. A cesta echiv alează dizabilitatea cu b oala și poate fi
interpretat ca „nevalabil” sau „f ără valoare”.

Lista de ma i jos vă oferă exemple concrete de limbaj nepo trivit și pot rivit

Limbaj nepotrivit: Limbaj corespunz ător:

5

1.Handicapa ți,
1.Persoane cu dizabilit ăți

2.Persoane cu handicap
2.Persoane cu dizabilit ăți

3.Copii cu handicap
3.Copii cu dizabilit ăți

4.Invalizi
4.Persoane cu dizabilit ăți

5.Beteag, nes ănătos, diform Persoană cu dizabilit ăți

6.Șchiop Persoană cu deficien ță fizică

7.Persoanele cu handicap sever/g rav
5.Persoan ă care necesit ă asis tență personal ă
substanțială sau sem nificativă
8.Suferă de….
Exem ple:
El este o v ictimă a paraliziei cereb rale
O femeie chinuită de distrofie m usculară 7.Trăiește cu (o num ită stare m edicală)
Exem ple:
El are paralizie cerebral ă
O femeie cu distrofie m usculară
Persoană în cărucior
Utilizato r de fotoliu ru lant
9.Boli m intale/problem e de sănătate mintal ă
8.Trăiește cu o anum ită problemă de sănătate
mintală sau se precizeaz ă diagnosticul dac ă
acest lucru e de bun sim ț, însă este d e prefera t
să i se spună pe num e

10.Handicapa ți mintal
11.Dizabilit ăți de învățare
9.Persoane cu dificult ăți de învățare
10.Persoane cu dificult ăți de învățare

12.Dizabilit ăți de învățare 10.Persoane cu dificultăți de învățare
13.Surzii
11.Persoane surde/persoane care aud greu sau
persoane cu deficien țe de auz
14.Orbii
12.Persoane nev ăzătoare/persoane par țial
văzătoare sau persoane cu deficien țe vizuale
15.Îngrijire 13.Asistent personal/ajutor personal

16.Îngrijitori (referindu- se la îngrijitorii
plătiți care vin la dom iciliu)
15.Asisten ți personali

17.Nevoi speciale
16.Cerințe specifice (preciza ți care sunt
acestea)

18.Toalet ă pentru handicapa ți
17.Toalet ă accesib ilă

19.Parcare pentru handicapa ți
18.Parcare pentru persoane cu dizabilit ăți /
parcare accesi bilă

19.Accesibil pentru c ărucioare 19.Utilizato r de fotoliu rulan t/scuter sau
6

acces ibil u tilizato rilor de fotoliu ru lant/scu ter

20.Pentru fotoliile rulante
20.Pentru utilizatorii de fotoliu rulant

b. Etichet ă și politețe
Nu faceți presupuneri cu privire la abilitatea un ei persoa ne de a face anum ite lucru ri. Persoanele cu
dizabilități își dezvo ltă propriile m etode pentru a dep ăși prob lemele ziln ice pe ca re le întâlnesc.

Nu presupune ți că dacă o deficien ță nu este vizibil ă, ea nu exis tă. Multe persoane cu dizabilit ăți, cu
deficiențe ascunse, pot fi discrim inate.
Majoritatea persoanelo r cu diz abilități nu utilizea ză fotolii rulante!

Tratați persoanele cu dizabilit ăți la f el cum ați trata orice alta persoan ă, de exem plu ca pe o fe meie, ca
pe un bărbat, ca pe un p ărinte, ca pe un m uncitor. Dac ă o persoan ă are nevoie de un t imp pentru a face
anum ite lucr uri, f iți răbdători cu ea.

Nu fiți jenați dacă veți folosi expresii obi șnuite c a “ne vedem m ai târziu ” către o persoan ă nevăzătoare
sau “hai s ă facem câțiva pași împreună” către un utiliz ator de fotoliu rulant, c a apoi să realizați că ele
se pot referi la deficien ța unei persoane.

Nu utiliza ți un com portam ent specific interac țiunii cu copii, de exem plu la propriu sau la figurat, s ă
mângâiați pe cap un utilizator de fotoliu rulant.

Când vorbi ți cu o persoan ă cu retard m intal, în cercați să folosiți un lim baj sim plu și concep te clare.
Țineți seama că un lim baj sim plu nu este un limbaj copil ăresc.

Nu presupune ți că o ofertă de sprijin vă fi accep tată în m od autom at. Așteptați până când oferta voastr ă
este accep tată. Chiar și atunci, nu presupune ți că știți cel m ai bine cum să ajutați persoanele cu
dizabilități. Asculta ți orice f el de instru cțiuni oferite de c ătre expert. (Adic ă cel care prim ește
asistență).

Nu insulta ți o persoan ă cu dizabilit ăți vorbindu-i prin inte rmediul altcuiva și spunând, de exem plu „are
diabet/ia cu mva insulin ă pentru diabet? ”

Relaxați-vă, vorbiți norm al și stați în f ața persoanei respective pentru a o putea privi în ochi, la fel cum
ați vorbi cu orica re altă persoană.

În situații de conta ct fizic, verba l, sau prin limbajul trupu lui, respec tați lim itele și spațiul personal ale
interlocutorului.

c. Zece lucruri pe care s ă nu le spui niciodat ă unei persoa ne cu diz abilități!

1. "Este în regul ă, știu cum să mă comport cu tin e, am mai lucrat cu perso anele cu d izabilități."
2. "Parten erul tău este și el persoan ă cu dizab ilități?"
3. "Așa deci, care e situ ația ta?"
4. "Dacă aș dobândi un handicap cred c ă m-aș sinucide."
7

5. "Am văzut un lucru minunat la o em isiune care ți-ar putea fi de folos ție….."
6. "Aaa … și pe strada m ea locuiește o doam nă cu dizab ilități. O m ai văd uneori trecând."
7. "Așteaptă acolo …"
8. "Trebuie s ă fie plăcut să ieși pe af ară."
9. "Eu cred c ă ești curajos întradev ăr."
10. "Eu, sincer, te adm ir."

4. MITURI ȘI REALIT ĂȚI DE SPRE P ERSOANEL E CU DI ZABILITĂȚI (prejudec ăți ale
societății versus situatia real ă)

MIT REALITATE
Persoanele cu dizabilit ăți rep rezintă cel m ai
mic segm ent din popula ția Rom âniei. Persoanele cu dizabilit ăți reprezintă cel m ai num eros
grup m inoritar din Rom ânia.
Dizabilitatea este o condi ție patologic ă
neobișnuită. Dizabilita tea este o parte n ormală a vie ții,
experim entată aproape d e oricine, în special la v ârsta
bătrâneții.
Dizabilitatea afecteaz ă mem bri familiilor alto r
persoane. Aproape o treim e din fam iliile rom ânilor inclu d cel
puțin un m embru persoan ă cu dizabilit ăți.
Dizabilitatea afecteaz ă orice familie o dată și odată…
Dizabilita tea este în s pecial o pr oblemă a
persoanelor vârstnice. 72,25% dintre persoanele cu dizabilit ăți din Rom ânia
aparțin grupei de vârst ă sub 65 de ani; 58,25 % au
vârsta cuprins ă între 19 și 65 de ani și 14,15% au
vârsta sub 19 ani.
Major itatea persoane lor cu dizabilit ăți sunt fie
utiliza tori d e fotoliu rulant, f ie nevăzători, fie
surzi. Major itatea deficiențelor sunt foarte pu țin vizibile.
Bolile de in imă sau alte boli interne sunt dintre cele
mai des întâlnite cauze care produc sc ăderea
mobilității.
Persoanele cu dizabilit ăți nu sunt integrate pe
piața m uncii deo arece dizab ilitatea îi
împiedică să muncească. Multe persoane cu dizabilit ăți chia r lucrează și multe
altele ar pu tea să muncească dacă li s-ar oferi locuri
de m uncă accesib ilizate.
Persoanele nev ăzătoare sau surde, care au
paralizie cerebral ă, tetraplegie sau alt ă
deficiența severă nu pot fi angajate în locuri de
muncă obișnuite. Un programator nev ăzător poate folosi un com puter
prevăzut cu un sintetiz ator de voce.
Un func ționar surd poate comunica cu clien ții
folosind un m ecanism de telecom unicații. O persoan ă
cu paralizie cerebral ă se poate dep lasa la lo cul de
muncă folosind un fotoliu rulan t elec tric și poate
comunica cu colegii folosind o tastatur ă specială sau
un sintetizator de voce.
Major itatea lim itărilor f uncționale pot fi dep ășite cu
ajutorul tehnologiei asistive.
Persoanele cu retard m intal sau alte deficien țe
mintale nu- și pot m enține un loc de m uncă
stabil. Persoanele cu dificult ăți de învățare chiar m uncesc.
Cu ajutoru l serviciilor de suport aceste persoane
reușesc să-și păstreze s lujbele p ermanente și plătite.
Persoanele cu dizabilit ăți primesc ajutoare
financiare de la stat și, din aceast ă cauză, nu
mai vor să munceasc ă. Aproxim ativ 79% din adul ții cu dizabilități care nu
lucre ază ar prefera să fie încadra ți în câm pul muncii.
8

Dizabilita tea este o prob lemă pur m edicală. Dizabilita tea este o problem ă a dr epturilor omului.
Este vorba de dreptul pe rsoanelor cu dizabilit ăți la o
viața independent ă.
Integrarea copiilor cu dizabilit ăți în
învățământul de m asă reduce standardele
educaționale. În țările în c are exis tă această experiență profesorii și
părinții au f ost de acord că educația inclu sivă aduce
beneficii atât elev ilor cu dizabilități, cât și cole gilor
lor fără dizabilități.
Dacă faci o ram pă la o c lădire ai rezolv at
problem a accesibilit ății persoanelor cu
dizabilități. Barierele fiz ice și arhitecturale care împiedic ă accesul
unei persoane cu dizabilit ăți într -o clădire sunt mul t
mai complexe și includ: accesul p e holuri, săli, etaje
superioare, corpuri sanitare, etc.
Facilitățile de accesibilizare su nt folosite
numai de o categorie m ică de persoane. Facilitățile de accesibilizare sunt folosite d e mai
multe categorii de persoane: perso ane cu m obilitate
redusă (perm anentă sau tem porară), mame cu copii în
cărucior. Societatea în ansam blul ei pierde de fiecare
dată când un individ este îm piedicat s ă iasă din casă,
să se ducă la serv ici, să-și facă cum părături, să
apeleze la serv icii b ancare sau să mănânce la
restaurant. Persoanele cu dizabilit ăți – aproape 13%
dintre rom âni – au acelea și drepturi funda mentale la
independen ță și la deplina particip are în so cietate că
orice altă persoană.
Oam enii de afaceri pot da falim ent dacă sunt
forțați să înlăture b arierele arh itecturale. Barierele arhitectu rale existente trebu ie în lăturate
atunci când acom odarea es te “realizabil ă”.
Construcțiile noi sau cele re novate pot fi u șor
acces ibilizate înc ă din faza de proiectare la o frac țiune
din costul necesar înl ăturării barierelor fizice deja
existente.
Persoanele cu dizabilit ăți, cons tituie, deasem enea, o
piață profitabil ă pentru multe afacer i sau servicii.
Persoanele cu dizabilit ăți nu utiliz ează
sistem ul de transport în comun, deci
acces ibilizarea aces tuia este inu tilă. Dacă sistem ul de transp ort în com un ar fi accesibil
numărul persoanelor cu dizabilit ăți care îl f olosesc ar
crește considerabil.
Prea m ulte locuri de p arcare sun t rezervate
pentru persoane cu dizabilit ăți. În spec ial în parcările mari, num arul legal al locurilor
de parcare accesib ilizate es te cu m ult mai mic decât
necesarul.

5. EXEMP LU DE BUNA PRACTIC Ă (din perspectiva angajatoru lui):

Nicolo Della Pupa – persoan ă cu handicap grav, utilizator de f otoliu rulan t, ang ajată pe post de
inspector de specialitate la Directia Generala de Asisten ță Socială a Municipiului Bucure ști. In terviu cu
angaja torul lui, Dl. Al exandru Dicu, Director.

1. Când și cum ați hotărât să spargeti ghea ța și să angajați o persoan ă cu dizabilit ăți în cadr ul
instituției dumneavoastr ă?

9

În cadru l acestei instituții angajarea persoanelor cu dizabilit ăți a fost încă de la început o preocupare ,
datorită specificulu i instituției și faptului c ă persoanele cu dizabilit ăți sunt cele m ai în măsura să
cunoască nevoile particulare de grup.
Servic iul Pr otecția Pers oanelor cu Dizabilit ăți este ce l care, de la înce putul dir ecției, a f ost gândit ca
având rolul de a prelua nu num ai problem atica dizabilit ății ci și, prin angajarea persoanelor cu
dizabilități, crearea unui m odel de lucru necesar rezo lvării cât m ai eficiente a tutu ror problem elor ce
pot apărea legat de acest dom eniu.

2. Cum au primit superiorii dumneavoastr ă acest lucru?

Nu știu, nu i-am intrebat, dar nu cred c ă s-ar fi opus, nu a m avut niciun sem nal că ar dezag rea acest
lucru.

3.Dar subalternii?

Au fost deschi și și au un com portam ent firesc. Cred c ă aceia care lucreaz ă în acest dom eniu au de la
început o alt ă deschidere sufleteasc ă.

4. Care a fost cea mai mare problem ă pe care ați înta mpin at-o atunci când v-a ți hotărât să angajați
o persoan ă cu dizabilit ăți? (accesibilita tea, mentalit ățile, etc)

Legislația nu perm itea c a persoan ele cu dizab ilități să-și păstreze indem nizația cum ulată cu salariul, iar
salar iul fiind la nive lul bugetar ilor, a aparut refuzul de a se an gaja.

5. Cum s-a integrat persoana cu dizabilit ăți în c adrul cole ctivului pe ca re îl conduce ți?

Foarte b ine. A exis tat deschidere de am bele părți. La obținerea unui nou serviciu, to ți trecem printr-o
perioadă de acom odare. Și nu aș putea să spun că în caz ul colegu lui nostru a f ost altf el: s-au creat
relații de colegialitate, de colaborar e, într-un parcurs norm al de tim p.

6. Sunteți multumit de colaborarea cu persoana pe care a ți angajat-o, considera ți că “ați facut o
achizitie bu nă”? Dacă da, de ce ?

Sunt m ulțumit. Consider c ă, potr ivit prin cipiilor “Agendei 22”, în care eu cred, per soana cu diz abilități
își cunoaște cel m ai bine nevoile și problem ele.
Da este o achizi ție bună.

7. Ce crede ți că ar trebui s ă știe ang ajatorii car e doresc să colaboreze cu persoanele cu dizabilit ăți?

Că între an gajați nu există deosebire.

8. Ce le-a ți recomanda persoanelor cu dizabilit ăți care doresc s ă se angajeze?

Să se angajeze. Far ă temeri, pentru c ă nu li se va întâm pla nim ic rău. Nu poți afla cum este în ap ă până
nu înveți să înoți.
10

Să aibă încredere în capacit ățile lor și răbdare pentru a c ăuta un loc de m uncă pentru a se angaja.
Oricum mentalita tea oa menilor e mult schim bată și sunt privite cu m ult mai multă deschidere inten țiile
persoanelor cu dizabilit ăți de a se integra în m uncă.

9. Cum vede ți viitorul în ceea ce pr ivește angajarea persoanelor cu dizabilit ăți din România?

Sper ca auto ritățile statului vor în țelege nu num ai aspectele legate de um anitate și principiile Drep tului
Omului, ci și aspectele de ordin econom ic și anu me adevaratul poten țial (nefolosit înc ă) al p ersoanelor
cu dizabilit ăți și, în p lus, avantaju l trecerii de la un sistem pasiv de sprijin social, bazat pe alo cații, la
unul activ, b azat pe folosirea eficien tă a capacit ății de m uncă.

10. Care crede ți că este punctul asupra c ăruia trebuie lu crat cel mai mult pentr u ca persoanele cu
dizabilități să aiba mai multe șanse și oportunit ăți de angajare?

– Educația persoanelor cu dizabilit ăți
– Pregătirea profesional ă a persoanelor cu dizabilit ăți
– Orientarea profesional ă a persoanelor cu dizabilit ăți
– Legislația cu priv ire la angaja rea persoanelor cu dizabilit ăți.

6. EXEMP LE DE LOCURI DE MUNCĂ CARE SE POT ADAP TA USOR LA NECES ITĂȚILE
SPECIFICE AL E PE RSOANE LOR CU DI FERIT E TIPURI DE DI ZABILIT ĂȚI

În general, orice loc de m uncă se poate adap ta la neces itățile specifice unei persoane cu dizabilit ăți.
Numai că, acest proces se poate face cu m ai multe, sau m ai puține res urse m ateriale sau finan ciare.
Pentru a pu tea eficientiza acest pro ces es te de dorit s ă se identifice cea m ai bună potrivire dintre
cerințele fișei postu lui și abilitățile persoanei cu dizabilit ăți.
Chiar dac ă nu există o lim itare a tip urilo r de loc uri de m uncă acesib ile diferitelor tip uri de dizab ilități,
de exem plu, persoanele cu dizabilit ăți locom otorii sunt po trivite pen tru dif erite locu ri de m uncă care
implică lucrul în f ața unei m ese/biro u/banc de lu cru, f ară deplasări în alte locații. Exemple: operatori în
call-center-uri, operatori telefonie, operatori vâ nzari prin telefon, help -desk, operatori inform ații, relații
cu publicul, operatori calculator și toate tipu rile de m eserii din dom eniul luc rului cu com puteru l;
operator calculator, contabilitate.
În acest m oment, pe pi ața rom anească exis tă nenum arate firm e de publicitate, institute de sondare a
opiniei publice, etc, care deruleaz ă anchete p e străzi sau la domiciliul pop ulației. P entru a f i prelucrate,
rezultatele acesto r anchete trebuiesc introdu se în calculator. În m ulte cazuri, m unca aceas ta este
efectuată de persoane cu dizabilit ăți fizice.
Sunt m ulte dom enii de activ itate ca re la pr ima vedere par inacces ibile persoanelor cu deficien țe fizice,
dar, la o an alizare m ai atentă se vă observa c ă există anumite posturi care se potrivesc cu lim itările
funcționale ale persoanelor cu dizabilit ăți. D e exem plu, într-o editur ă/tipografie persoanele cu
dizabilități pot să facă: introducerea textului de pe m anuscris în calculator, tra duceri, co recturi,
tehnoredactare pe calculator. Într-o tipograf ie digitală persoanele cu handicap – în func ție de deficien ță
– se pot descurca foarte bine în fa ța mașinilor de tipărit. Multe reviste m oderne de astâzi sun t livrate pe
piață la pachet cu diverse obiecte prom oționale. Activtatea de am balare a acestor cadouri îm preună cu
revistele poate fi realizat ă de persoane cu dizabilit ăți.
Un alt dom eniu de activitate nou ap ărut pe pia ța muncii, care poate fi accesat d e pers oane cu anu mite
deficiențe este cel al d istribuirii de materiale pro moționale (reviste, reclam e, etc.)
11

În orice co mpanie m are, fie că este din dom eniul construc țiilor, al industriei grele sau u șoare, al
transpo rturilor sau al c omerțului exist ă posturi care se p ot adapta u șor abilităților persoanelor cu
diferite deficien țe:
– recepționer marfă/servicii
– com isionar
– operator xerox
– contabil
– telefonist
– secretar
– casier/vânzator
Sunt m ulte persoane cu dizabilit ăți care au talente și abilități deosebite în dom eniul ar tistic și, în
specia l, pla stic. Aceste abilități poti fi folosite în ope rațiuni de finisare m anuală, de decorare a
diferitelor o biecte realizate d in ceram ică, sticlă, metal, lem n, piele, et c.; realiz are de felicitări,
gablonțuri, bijuterii, m ici cadouri, lum ânări, m arțișoare, articole d e artizanat, în special obie cte unica t
sau serie m ică.
Persoanele cu deficien țe de vedere au nevoie de o ordine deosebit ă în muncă lor, dar – ca un avantaj –
pot lucra în schim bul 3 de lucru (noaptea) far ă să consum e curent pentru ilum inat.
O persoan ă nevăzătoare care beneficiaz ă de tehnologia asistiv ă necesară – un cititor de ecran care s ă
traducă audio infor mațiile de pe ecranul m onitorului – poate s ă ocupe orice loc de munc ă care implic ă
muncă la calculato r.
Un alt domeniu în care persoanele cu deficien țe de vedere ob țin perform anțe profesionale deosebite
este cel al recuper ării m edicale: fizioterapie, m asaj.
Persoanele cu deficien țe de auz pot face fa ță foarte bine m ediilor de luc ru zgom otoase, car e ar produce
un stres foarte m are unei persoane far ă dizabilități. În res t, aceste pers oane pot face fa ță foarte bine
aproape în toate dom eniile de activitate: m ecanică, industrie u șoară (confecții), prelucrarea lem nului.
Persoanele cu dizabilit ăți inte lectuale, cu o p regatire și o evaluare prealabil ă atent facute pot s ă
îndeplineasc ă cu success sarcin i de s ervici care n ecesită o rutină îndelungat ă.
Angajarea acesto r pers oane a rep rezentat un s uces în dife rite tipu ri de servicii sa u la lucrări simple
repetative pe banda rulant ă.
Nu există o rețetă universal valabil ă privind tipurile de locuri de m uncă potrivite persoanelor cu
dizabilități. În functie de deficien ța fiecărei persoane s e poate id entifica “om ul potriv it la locul
potrivit”.
Cel m ai importan t factor este voin ța – pe de o parte a angajatorilo r de a a cesib iliza lo curile de m uncă –
și pe de alta parte ale persoanelor cu dizabilit ăți de a se integra profesional în ciuda tuturor barierelor.

7. FONDURI ST RUCT URAL E (OPORTUNIT ATI DE ACCESARE A FONDURILOR
STRUCT URAL E ÎN DOMENI UL ANGAJARII Î N MUNC Ă A PE RSOANE LOR CU
DIZABI LITĂȚI)
Prezentare g enerală
Ce este politica de co eziune?
Politica de coez iune economic ă și socia lă reprezintă o s umă de interven ții la nivel comunita r,
incluzând atât politica de dezvoltare regional ă (orientată, în principal, c ătre reducerea disparit ăților
teritoriale, regenerarea zonelo r industriale în declin ), câ t și anum ite aspec te ale politic ii sociale
(precum combaterea som ajului pe term en lung, sprijinirea procesului educa țional și de f ormare
continuă, incurajarea ac țiunilo r ce v izează creșterea adap tabilității și a in cluziun ii sociale).

Obiec tivele de interven ție ale politicii de co eziune economic ă și socială a UE
12

– Convergenta
finantat cu 80% din bugetul destinat fondurilo r structurale și de coeziun e, care v izeaza regiun ile din
statele m embre ale Uniu nii Europen e care au un PIB/locuitor m ai mic decat 75% din m edia com unițara
– Competit ivita te reg ionala și ocup area forței de munc ă
finantat cu 15% din bugetul de stinat fondurilor structurale și de coeziun e, care v izeaza regiun ile care
nu sunt eligibile în cadrul obiectivului de convergenta;
– Cooperare teritoriala europeana, este finantat cu doar 5% di n bugetul destin at fondurilor
structurale și de coeziune se refera la cooperarea tr ansnationala, cooperar ea transfrontaliera și cea
interregionala.

Rom ânia este eligibilă, cu toate cele 8 regiuni de dezvol tare, doar pentru obiectivul Convergen ță și
pentru obiectivul Cooperare teritorial ă european ă.

Principale le domenii care sunt finan țate p rin po litica d e coeziune sunt urm atoarele:
• Cercetare și dezvoltare tehnologic ă
• Inform atizarea societ ății
• Transport
• Energie
• Protecția mediului
• Turism
• Regenerare urban ă și rurală
• Suport pentru com panii și antrepreno ri
• Acces la locuri de m uncă stabile
• Cultura
• Incluziune social ă pentru persoane defavorizate
• Dezvoltarea capitalulu i uman
• Investiții în inf rastruc tură socială, inclusiv cea d e sănătate și educație
• Prom ovarea dezvolt ării parteneriatulu i

Ce sunt fondurile structurale?
Fondurile structurale sunt instrum ente financiare prin care Uni unea E uropeana actioneaza pentru
eliminarea d ezechilib relor econom ice și sociale între regiuni, în scopul realizarii coez iunii econom ice
și sociale.
Tipuri de fonduri structurale:
Pentru program area 2007-2013 exist ă trei Instrum ente Financiare cunoscute c ă Fonduri structural e
respec tiv:
1. Fondul European de Dezvoltare Regional (F EDR)
2. Fondul Social European(FSE)
3. Fondul de Coeziune (FC)
și două Acțiuni Complementare , respectiv:
4. Fondul European pentru Agricultura și Dezvo lare Rurală (FEAD R)
5. Fondul European pentru Pescuit (FEP)

FEDER finanteaz a reducerea dis paritatilor regionale și sprijinirea ajustarilor structura le în
special în zonele industr iale în declin, prin:
• inovare, cercetare și dezvoltare tehnologic ă
13

• antrep renor iat; IMM-u ri
• servicii d e sprijin pentru afaceri și crearea de fonduri de garantare
• creare de noi locuri de m uncă
• investiții
• energie
• turism
• mediu – protec ția mediului și prevenire accidente ecologice
• infrastru ctură
• educație
• societatea in formațională
• asistență tehnică

FSE finanteaz a activita ti legate de combaterea și prevenirea somajului, prin:
• prom ovarea incluziunii sociale și a acesulu i categorii lor defavorizate pe pia ța muncii
• dezvoltarea educatiei și a formarii c ontinue
• Sprijin irea intrepr inzatorilor și a creari ide locu ri de m uncă
• dezvoltarea resurs elor u mane din cercetare, s tiinta și tehnologie

Fondul de Coeziune n u co-finanteaza prog rame, ci furnizeaza finantare d irecta pentru proiecte
individu ale mari, care sunt c lar iden tificate de la incepu t, din urmatoarele dom enii: masuri în domeniul
mediului; masuri de dezvoltare durab ila cu avan taje pentru m ediu inf rastruc tura de transpo rt – retele
transeu ropene, în spec ial proiecte d e interes Euro pean; transp ort feroviar, m aritim , urban.

Planul Na țional de De zvoltare (PND)

Este instrum entul fundam ental prin care România v ă încerca să recup ereze diferen țele de dezvoltare
socio-econom ică față de Uniunea Europeana.

În PND-ul Rom âniei au fost stabilite șase prio rități naționale de dezvoltare, ce grupeaz ă în in terior o
multitud ine de dom enii și sub-dom enii pr ioritare:
Priorități:
1. Creșterea com petitivității econom ice și dezvoltarea economiei bazate pe cunoa ștere;
2. Dezvoltarea și modernizar ea inf rastructurii de transpor t
3. Protejarea și îmbunătățirea calității mediului
4. Dezvoltarea resurselor um ane, pr omovarea ocup ării și a incluziunii s ociale și întărirea capacit ății
administrative
Subsidiar e:
5. Dezvoltarea econom iei rurale și crester ea prod uctiv ității în sectoru l agricol
6. Diminuarea disparit ăților d e dezv oltare între regiunile țării

Pentru fiecare PRIORITATE DE DEZVOLTARE a fost elaborat cate un PROGRAM
OPERAȚIONAL detaliat pentru im plementarea In strumentelor Structurale în dom eniul
corespunzator.

Fiecare Prog ram Operațional este gestionat de cate o AUTORITATE DE MANAGE MENT.

14

Programele Opera ționale

Program ele Operation ale sunt docu mente strategice care re prezin tă angajam entul com un al Uniunii
Europene și Rom âniei pentru solu ționarea aspectelor legate de d ezvoltare a sec toarelor p rioritare și
dezvoltarea teritorial ă identificate în planur ile de dezvoltare na țională și regional ă.

Sistemu l de implementare

Comitetu l monitor izare PO Comitet monitorizare
Progra m operațional
Autoritate Management
Organis m intermediar
Beneficiari

Autoritatea
de
certificare/
plată
Sarcin i:
• Supervizeaz ă implem entarea fiecarui POS
• Aprobă criterii de selec ție pentru proiecte
• Analizeaz ă evoluția POS și aprobă rapoartele anuale privind im plementarea
• Propune și aproba orice modific ări ale POS
• Poate cons titui sub- comitete speciali zate av ând s arcini precis e. Ex: selec ția pro iectelo r
Com ponența:
Constitu it din repre zenta nți ai principalilor f actori inte resati (aproxim ativ 60 m embri):
• reprezentan ții altor AM ( coeren ta)
• repr. OI (p reiau im plem entare m asuri)
• Instituții:Cons. Conc., Autorit. achiz. publ.
• ONG-uri:m ediu, egalitate de sanse
• mediu de afaceri – patro nate & sindicate
• Com isia European ă
• Banca Euro peană de Investi ții

Autoritate Manageme nt
• Răspunde de m odul în care se im plem entează POS (autoritate contractant ă)
• Proiecte selectate c onform criteriilor POS
15

• Proiec tele f urnize ază produsele/serviciile scontate
• Verifică eligibilita tea ch eltuielilor co nform regulilor CE și naționale
• Elaboreză rapoartele anuale și finale
• Se asigură că evaluarea POS se face confor m standardelo r de calitate

Autoritatea de Certific are
• Aproba cheltuielile facute prin PO
• Cere regu lat Com isiei re sursele pentru rambursarea cheltuie lilor aprob ate
• Efectueaz ă plațile individuale c ătre beneficiarii finali
• Restitu ie Co misiei, banii neutiliza ți

Organism e interm ediar e
• Structu ri tehnice (m inistere, agen ții) care gestion eză sectoru l respectiv
• Asigură legatura z ilnică cu beneficiarii finali pentru,
• Evaluarea și monitorizarea proiectelor

Beneficia ri finali
• Instituții publice, ONG-uri sau co mpanii private ce realizeaz ă proiecte sau gestioneaz ă o
schemă de granturi
• Contracteaz ă lucrări sau servic ii pentru im plem entare a proie ctelor/schemelor de g ranturi
• Prim esc fondurile

Programe opera ționale – obiectiv Convergen ța

POR Programul Opera țional Regional

Obiec tivul general îl reprezint ă creșterea econo mică mai accelerat ă a regiunilor slab dezvoltate, astfel
încât rapor tul între ce a mai dezvo ltată și cea m ai slab dezvo ltată Regiune, în term eni de PIB, s ă nu se
mărească în perioada de program are, față de situația exis tentă în prezent (ultim ul an pentru care exist ă
date s tatistic e).

Obiective s pecifice:
• Îmbunătățirea gradului general de atractivitate și acces ibilitate a reg iunilo r
• Creșterea co mpetitiv ității reg iunilo r ca locații pentru afaceri
• Valorificarea poten țialului tur istic, isto ric și cultu ral al regiun ilor și creșterea contribu ției
acesto r domenii la dezvo ltarea regiun ilor
• Creșterea ro lului econo mic și social al centrelor urbane
AXE P RIORITARE
AP1 – Sprijinirea dez voltării durab ile a orașelor – potențiali poli de c reștere
1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban ă
AP 2 – Îmbun ătățirea infrastruc turii de trans port region ale și locale
2.1 Reabilitarea și moderniza rea inf rastruc turii județene și a străzilor orășenești, inclusiv construc ția,
reabilitarea șoselelor de centur ă, porturilor și aero portur ilor de interes regional
AP 3 – Îmbun ătățirea infrastruc turii so ciale
3.1 Reabilitarea /m odernizar ea /echiparea infrastructu rii serviciilor de s ănătate
16

3.2 Reabilitarea /m odern izarea /dezvoltarea și echiparea inf rastructur ii serv iciilor socia le
3.3 Îm bunătățirea dotării cu echipam ente a bazelor opera ționale pen tru intervenții în s ituații de urgență
3.4 Reabilitarea /m odern izarea/ dezvoltarea și echiparea infrastructurii educa ționale preuniversitare,
universitare și a inf rastructurii pen tru formare pro fesională continuă

AP 4 – Sprijinirea dez voltării mediului de afa ceri regiona l și local
4.1 Dezvoltarea durabil ă a structurilor de sprijinire a mediului de afaceri
4.2 Reabilitarea si turilor industria le neutilizate și poluate și pregătite pentru noi activit ăți
4.3 Sprijinirea dezvolt ării m icroîntreprinderilor

AP 5 – De zvoltarea du rabilă și promovarea turismului
5.1 Restaurarea și valorificarea durab ilă a patrimoniului cultu ral – isto ric și și crearea/modernizarea
infrastru cturilor conexe
5.2. Crearea/ dezvoltarea/ m odernizarea infrastruc turilor specifice pentru valorificarea durabil ă a
resurs elor n aturale cu p otențial turis tic.
5.3 Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea struct urilor de cazare cu utilit ățile conexe, precum
și a facilităților de recreere

AP 6 – Asisten ță tehnică pentru sprijinirea implement ării PO R
6.1 Sprijinirea im plementării, m anagem entului și eva luării Program ului Opera țional Regional
6.2 Sprijinirea activit ăților de publicitate și informare

PROGRAMUL OPERA ȚIONAL SECTORIAL “DEZVO LTAREA RE SURSELOR UMANE ”
2007 – 2013

Obiectivul general al POS DRU:

Dezvoltarea capitalulu i uman și creșterea co mpetitiv ității aces tuia, prin conectarea edu cației și a
învățării pe tot parcursul vie ții cu p iața muncii și asigurarea de oportunit ăți sporite pentru viitoarea
participare a 850.000 de persoane pe o pia ță a forței de m uncă moderne flexibile și inclusive.

Obiective s pecifice:

• Prom ovarea calit ății sistemului de educa ție și form are profesi onală inițială și continuă, inclusiv
învățământul superior și cercetarea;

• Prom ovarea cultur ii an trepr enoriale și îmbunătățirea calit ății și produ ctivității la locul de
muncă;

• Facilitarea inser ției tine rilor și a șomerilor de lung ă durată pe piața muncii;

• Dezvoltarea unei pie țe a muncii m oderne, flexib ile și inclusive;

• Prom ovarea (re)inser ției pe piața muncii a p ersoanelor inactiv e, inclu siv în zonele rur ale;

• Îmbunătățirea serviciilor publice d e ocupare ;
17

• Facilitarea accesulu i persoanelor apar ținând grupurilor vulne rabile la edu cație și pe piața forței
de m uncă.

Prioritățile avute în vedere pentru dezvolta rea resurselor u mane, conform alocărilor financiare, sunt:

• Promovarea înv ățării pe parcurs ul întreg ii vieți și adaptabilitatea forței de munc ă și a
întreprinderilor (AP 2 și 3): 40% ;
• Promovarea m ăsurilor active d e ocupare pentru popula ția inac tivă, în sp ecial pen tru
persoanele ocupate în agricultura de subzisten ță, șomeri tiner i și șomeri de lung ă durată, că și
inserția pe piața forței de munc ă și incluziunea soci ală a grupurilor vulne rabile (AP 4,5 și 6):
33%;
• Moderniz area sistemelor de formare profes ională și educație in ițială și contin uă, inclusiv
susținerea educa ției și cercetării (AP 1): 22%;

AP 1 – Educa ția și formarea profesional ă în sprijinul cr eșterii econ omice și dezvoltării so cietății
bazate pe cunoa ștere

Dom enii m ajore de inte rvenție:
• Acces la edu cație și formare profesional ă inițială de calita te;
• Învățământ superior de calitate;
• Dezvoltarea resurselor um ane din sistem ul educațional și de f ormare profesional ă;
• Calita te în F PC;
• Program e doctorale și post doctorale în sprijinul cercet ării.
•
Operațiuni indicative relevante:
• Dezvoltarea și implem entare a ins trumentelor și mecanism elor de îm bunătățire a sistem ului pre-
universitar, inclusiv ac țiuni inovative;
• Form area personalului din educa ție;
• Dezvolta rea și implem entare a sistemului de as igurare a calit ății în sistemul universitar și pre-
universitar, inclusiv dezv oltarea resurselor um ane și acțiuni inovative;
• Sprijin pentr u dezvoltare a sistemului de îndrum are și con siliere pentru creșterea perform anțelor
educaționale ;
• Sprijin p entru dezvoltare a și diversificarea educa ției și formării profesionale ini țiale;
• Sprijin pentru dezvo ltarea de instr umente și mecanism e pentru îm bunătățirea accesulu i la
educație și formare profesional ă inițială pentru to ți;
• Sprijin p entru dezvoltare a educației antrepr enoriale și a spiritului c ivic a ctiv;

AP 2 – Conectarea înv ățării pe tot parcursul vie ții cu piața muncii

Dom enii m ajore de inte rvenție:
• Tranziția de la școală la o viață activă;
• Prevenirea și corectarea p ărăsirii prem ature a școlii;
• Acces și participare la F PC.
18

•
Operațiuni indicative relevante:
• Program e, schem e de învățare bazate pe m uncă pentru elevi și studenți;
• Sprijin p entru parten eriate între școli/universit ăți/ într eprind eri;
• Orientare, consiliere și îndrum are, care s ă susțină trecerea de la școală la viața activă;
• Monitorizarea inser ției tiner ilor abso lvenți pe piața muncii;
• Acțiuni inovative, cu scopul de a îm bunătăți tranz iția de la școală la viața activă;

AP 3 – Cre șterea adaptabilit ății forței de munc ă și a înt reprinderilo r

Dom enii m ajore de inte rvenție:
• Prom ovarea cultu rii antr eprenor iale;
• Form are profesional ă și sp rijin pentru întreprinderi și ang ajați pentru prom ovarea
adaptab ilității;
• Dezvolta rea partene riatului și încu rajarea inițiative lor pen tru par teneri socia li și soci etatea
civilă.
Operațiuni indicative relevante:

• Creșterea co nștientizării și atitud inii pozitive cu privire la cultura an treprenoria lă;
• Dezvolta rea și promovarea abilit ăților manageriale m odern e, în special pentru
microîntreprinderi și IMM-uri;
• Prom ovarea m ijloacelor flexibile de organiz are formală a muncii
• Prom ovarea for mării profesionale pentru persoane care prezint ă riscul de a p ărăsi piața muncii;
• Prom ovarea și susținerea for mării profesionale în noile tehnologii, inclusiv TIC;
• Dezvoltarea capacit ății adm inistrativ e a partenerilor sociali și a ONG-urilor;

AP 4 – Moderniz area Servic iului P ublic de Oc upare

Dom enii m ajore de inte rvenție:
• Întărirea cap acității SPO de furnizare a serviciilor de ocupare;
• Form area personalu lui Serviciului Public de Ocu pare.

Operațiuni indicative relevante:
• Dezvoltarea bazelo r de d ate privind s erviciile furnizate, locu ri de m uncă vacante și angajato ri;
• Dezvolta rea servic iilor d e asistență adapt ate și a unei abord ări personalizate a șomerilor;
• Dezvolta rea servic iilor d e tip “ self-service ”,
• Prom ovarea parteneriatelor cu serviciile publice de ocupare a Statelor Mem bre UE pentru a
identifica și aplica bunele prac tici în dom eniu;
• Analize, stu dii și previziuni privind pia ța muncii, inclusiv problem atica general ă a muncii la
negru sau a ocup ării inf ormale;
• Dezvolta rea și im plementar ea uno r instrum ente adecvate de m onitorizare și eval uare a
impactului real a m ăsurilor active pe pia ța forței de m uncă;
• Instru irea personalu lui A NOFM;

AP 5 – Promovarea m ăsurilor active de ocupare

19

Dom enii m ajore de inte rvenție
• Dezvoltarea și implem entare a măsurilor ac tive d e ocupare ;
• Prom ovarea sustenabilit ății pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce prive ște dezvoltarea
resurs elor u mane și ocuparea for ței de m uncă.

Operațiuni indicative relevante:
• Susținerea tuturor activit ăților p rivind măsuri active pe pia ța forței de m uncă;
• Măsuri p entru prom ovarea m obilității ocupaționale și geograf ice a forței de m uncă;
• Măsuri pentru o m ai bună com patibilitate în tre apti tudinile individuale, poten țialul educațional
și prof esion al și oportunit ățile de pe pia ța forței de m uncă;
• Schem e inovative în vederea prom ovării ocupării pentru tin eri și șomeri de lung ă durată;
• Dezvoltarea program elor integr ate pentru formare, ocupare și alte măsuri de sprijin pentru
populația din zonele rurale, care urm ăresc reducerea o cupării în agricultura de subz istență.

AP 6 – Promovarea in cluziunii sociale

Dom enii m ajore de inte rvenție:
• Dezvoltarea econom iei sociale;
• Îmbunătățirea accesu lui și participării grupurilor vulnerabile pe pia ța muncii;
• Prom ovarea egalit ății de șanse pe pia ța muncii;
• Inițiativele transna ționale pe o pia ța inclusiv ă a muncii.
•
Operațiuni indicative relevante:
• Prom ovarea oportunit ăților de angajare și de adaptare a persoanelor necalificate, cu dizabilit ăți
și a persoanelor cu risc de excluziune social ă în unități ale econom iei sociale;
• Integrarea pe pia ța muncii a grupurilor vulnerab ile, cu risc de m argina lizare, în special prin
formele eco nomiei sociale;
• Susținerea parteneriate lor între f urnizorii d e serv icii so ciale;
• Program e pentru d ezvo ltarea abilit ăților de baz ă, calificărilor și formării pentru grupurile
vulnerabile;
• Dezvolta rea servic iilor d e îngrijire pentru persoanele dependente;
• Dezvoltarea unor program e specifice de form are pentru personalul activ în dom eniul
incluziunii s ociale;
• Susținerea ini țiativelor trans-na ționale și a parteneriatelor la nivel european pentru crearea unei
piețe inclu sive a m uncii;

AP 7- Asisten ța tehnică

Dom enii m ajore de inte rvenție:
• Sprijin p entru implem entarea, m anagem entul general și evalu area POS DRU;
• Sprijin p entru prom ovarea POSDRU și com unicare.

Cine implementeaz ă: Organisme Intermediare pentru POSDRU
• 8 OI regionale în subordinea MMSSF;
• Ministerul E ducației și Cerce tării;
20

• Agenția Naționala pentru Ocuparea For ței de Munc ă;
• Centrul Na țional pentru Dezvoltarea Înv ățământului Profesional și Tehn ic;
• Fondul Român pentru D ezvoltare Social ă;
• Fundatia pentru Dezvoltarea Societ ății Civ ile.

Cine beneficiaz ă:
• Școli, univ ersități, centre de cercetare;
• Structu rile Mini sterului Educa ției și Cercetării;
• Furnizor i acreditați de form are profesional ă;
• Organizații ocupaționale;
• Camerele de Com erț și Industrie;
• Asociații sindicale și patronale;
• CNFP A
• ANOFM și Agențiile de ocupare jude țene și locale;
• Autorități publice loca le;
• IMM-u ri;
• Asociații și fundații;
• Alte organism e active în dom eniul econom iei sociale (cooperative sociale, asocia ții de sprijin
reciproc, organiza ții de voluntariat, organiza ții de caritate).

21