Specializarea : Statistică și Previziune Economică LUCRARE DE LICENȚ Ă Conducător științific : Conf.univ.dr. Ilie MURĂRIȚA Absolvent, Maria -Ioana… [625107]

1 Universitatea din Craiova
Facultatea de economie și administrarea afacerilor
Specializarea : Statistică și Previziune Economică

LUCRARE DE LICENȚ Ă

Conducător științific :
Conf.univ.dr. Ilie MURĂRIȚA
Absolvent: [anonimizat], 2016

2 Universitatea din Craiova
Facultatea de economie și administrarea afacerilor
Specializarea : Statistică și Previziune Economică

Analiza statistico -economică
a structurii și dinamicii
potențialului economic al
județului Dolj

Conducător științific:
Conf.univ.dr. Ilie MURĂRIȚA
Absolvent: [anonimizat], 2016

3

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………..4

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA JUDEȚULUI DOLJ …………………..5
1.1. Prezentarea județului Dolj …………………………………………………. ……………5
1.1.1. Localizarea și caracterizarea zonei …………………………………………..5
1.1.2. Informații turistice ………………………………….. …………………………….6
1.2. Potențialul economic al județului Dolj …………………….. ……………………….7

CAPITOLUL 2. ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII
POTENȚIALULUI ECONOMIC AL JUDEȚULUI DOLJ ………. ………….10
2.1. Analiza statistică a populației județului Dolj ……………………….. …………10
2.2. Analiza statistică a forței de muncă în județul Dolj …………………………13
2.3. Analiza statistică a agriculturii în județul Dolj …….. …………………………18
2.4. Analiza statistică a turismului județului Dolj ………. …………………………23
2.5. Analiza statistică a PIB -ului județului Dolj …………. ……… ………………….27
2.6. Structura investițiilor pe domenii ale economiei ………. …………………….30

CONCLUZII …………. ………………………………………………… …………………………32
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………. …………………………34

4
INTRODUCERE

Această lucrare are la bază analiza statistico -economică a structurii și dinamicii
potențialului economic al județului Dolj, care se află printre primele zece locuri în ce ea ce
privește numărul de locuitori, suprafața și inclusiv în ceea ce privește aspectele economice.
Prin analiza structurii dar și a dinamicii potențialului economic am identificat
punctele forte și punctele slabe ale economiei județului Dolj, precum și factorii care au
favorizat și influențat dezvoltarea acestora. De asemenea această analiză n e oferă posibilitatea
să ne creă m o imagine de ansamblu asupra dezvoltării economiei celui mai mare județ din
regiune.
Tema abordată nu analizează doar un aspect economic sau o unitate economică, ci
analizează o regiune din mai multe puncte economice (populație, forță de muncă, agricultură,
turism, Produsul Intern Brut și structura investițiilor) determinând astfel impactul pozitiv sau
negativ asupra întregii economii.
Pe parcursul acestui studiu vor fi luate în considerare date din anii 2000 până în 2014,
acestea reprezentând c ele mai actuale informații. Datele sunt bazate pe Anuarul Statistic și pe
sursele prezentate de Institutul Național de Statistică.
Folosind analiza seriilor cronologice studiate în statistică vom vedea rezultatele
obținute , pe parcursul perioadei 2000 -2014 , de situațiile economice analizate. Statistica joacă
un rol che ie în gâ ndirea critică. Ea poate minți doar dacă este incorect aplicată. În această
lucrare voi utiliza: indicatorii absoluți și relativi, indicatorii medii și câteva menționări legate
de ajus tările seriilor cronologice. Cu ajutorul acestor indicatori statistici, pe lângă rezultatele
obținute se pot face și eventuale previziuni, în cazul de față pentru unele domenii importante
din economia județului Dolj .
În cadrul temei studiate am pus accentu al pe analiza câtorva domenii printre care:
populația, forța de muncă, agricultura, turismul, PIB -ul, precum și investițiile făcute la
nivelul principalelor ramuri ale celor trei sectoare economice. Aceste domenii sunt printre
cele mai importante care infl uențează sau contribuie la buna desfășurare a economiei unei
zone sau la declinul acesteia. În cazul de față este studiat un județ și trebuie ținut cont de
aspectele geografice ale acestuia deoarece am putea spune că sunt factorii determinanți în
elaborare a unui studiu legat de economie.
În urma studiului efectuat asupra județului Dolj se va putea observa o contribuție
importantă a acestuia asupra situației economice a României în domenii precum: rata
șomajului , ritmul de creștere a PIB -ului, al investițiilor sau al agriculturii. Prin utilizarea
indicatorilor statistici se pot identifica tendințele evolutive și se pot elabora prognoze privind
evoluțiile viitoare ale fenomenului studiat. În acest mod și în județul Dolj se pot constata
domenii de d ezvoltare pentru care se pot întocmi proiecte care pot fi finanțate cu fonduri
europene, producând astfel efecte favorabile economiei naționale. Utilizarea fondurilor ne
privește pe toț i, deoarece prin intermediul lor România are șansa de a se dezvolta și
moderniza mai rapid.

5
Capitolul 1

CARACTERIZAREA JUDEȚULUI DOLJ

1.1. Prezentarea Județului Dolj

1.1.1. Localizarea și caracterizarea zonei

Județul Dolj este un județ situat în partea de Sud -Vest a României, făcând parte din
regiunea Oltenia, aflându -se într -o zonă roditoare și productivă a Câmpiei Dunării și a
Olteniei, având condiții de clima, dar mai ales de sol dintre cele mai favorabile.
Județul Dolj este situat în partea de Sud-Vest a României, fiind situat pe cursul
infer ior al râului Jiu, de la care îș i trage numele, Doljul, adică Jiul de Jos și se întinde între
43°43' și 44°42' latitudine nordică si 22°50' si 24°16' longitudine esti că.
Suprafața județului Dolj este de 7.414 km2 ocupând 3,1% din teritoriul României și
25,4% din Regiunea de Dezvoltare Sud -Vest Oltenia, fiind cel mai mare județ din regiune și
este situat pe locul ș apte la nivel de ț ară.
Județul Dolj se învecinează cu cele lalte patru județe ale Regiunii de Dezvoltare Sud –
Vest Oltenia astfel : la vest Mehedinți, la nord Gorj si Vâlcea, la est Olt, iar la sud fluviul
Dunărea, pe o lungime de aproximativ 150 km, care reprezintă o parte din granița naturală a
României cu Bulgar ia.
Doljul este unul dintre județele cu veche tradiție din Țara Românească a cărui
existentă a fost legată de numele unui râu, de Jiu, sau mai exact de valea acestuia. Din punct
de vedere administrativ -teritorial județul Dolj este format din: 3 municipii ( Craiova care este
reședința de județ, Calafat si Băilești), 4 orașe (Segarcea, Filiași, Bechet și Dăbuleni), 104
comune și 380 sate. În acest județ trăiesc aproximativ 646.000 de persoane cu o pondere de
51,8 % a populației urbane , reprezentând 3,3 % din populația țării.
Rețeaua hidrografică a județului este reprezentată de Dunăre care curge prin partea de
Sud, între Cetate și Dăbuleni, pe o distanță de 150 de km, deținând două porturi ( Calafat și
Bechet), de râul Jiu care străbate județul de la Filiași la Zăval pe o distanță de 154 de km și de
lacuri și iazuri: Bistreț, Fântâna Banului, Golenți , Maglavit, Ciuperceni, etc.
Relieful județului este compus din lunca Dunării, câmpia și zona de deal. Altitudinea
crește de la Sud ul spre Nordul județului, de la 30 m la 350 m fața de nivelul mării, formând
un larg amfiteatru deschis spre soare. Relieful apare ca niște trepte care se ridică in formă de
piramidă din lunca Dunării spre dealurile Amaradiei.1
Trebuie să menționăm existența celei mai m ari suprafețe nisipo ase din țară , în Sudul
județului, si numărul impresionant de lacuri care s -au format fie din revărsările Dunării, fie
din acumulările de precipitații. În funcție de formele de relief predominante județul Dolj
poate fi considerat un județ de câmpie, iar în funcție de principalul agent care a generat
formele de relief în cea mai mare parte a teritoriului să u poate fi cons iderat si un județ
dunărean.2
Depresiunea Carpatică facilitează utilizarea terenurilor agricole, județul Dolj deținând
4% din suprafața agricolă a României, fiind al doilea județ ca pondere deținută din suprafața
agricolă națională. Din totalul terenului agricol, suprafața arabilă ocupă 488.677 ha, pășunile
ocupă 68.4 35 ha, viile și pepinierele viticole ocupă 17.538 ha, iar livezi le și pepinierele
pomicole ocupă 8.097 ha, reprezentând 5,2%, 2%, 0,2%, 7,8% și respectiv 3,7% din totalul

1 https://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Dolj
2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Dolj

6 suprafețelor respective la nivel național . Pădurile și celelalte suprafețe forestiere ocupă doar
85.041 ha, județul Dolj situându -se pe locul 29 din cele 41 de județe ale României. Pe de altă
parte, cu 20.757 ha de ape și bălți reprezin tă 2,5% din totalul la nivel naț ional, situând județul
pe locul 5 din cele 41 de județe. Județul este bog at în resurse hidrice datorită prezenței
fluviului Dunărea și a râului Jiu. Totuși, calitatea apei râului Jiu este foarte afectată de
activitățile industriale care se desfășoară atât în județul Dolj cât și în județele vecine.
Județul Dolj aparține zonei cl imatice temperate, dar poziția sa și caracterul
depresionar al terenului pe care o ocupă în apropriere de curbura lanțului munt os carpato –
balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală și nordică a țării.3
Efectele cele mai ev idente ale schimbărilor climatice sunt secetele și ploile abundente din ce
în ce mai frecvente. Alternanța între perioade de secetă și ploi abundente afectează calitatea
culturilor agricole și favorizează producerea inundațiilor datorită capacității reduse a
terenurilor de a absorbi apa în exces.

1.1.2. Info rmații turistice

O mare parte din teritoriul județului Dolj este câmpie fiind traversată de șapte râuri,
de Dunăre și are lacul Bistreț la Sud (1.867 ha). Numele județului este dat de râul Jiu, care
traversează județul de la Nord la Sud, Dolj însemnând pământul Jiului de Jos. Prima sa
atestare documentară datează din 1444, sub numele de regiunea Balta din Câmpia Dunării.
Potențialul turistic al județului este reprezentat de valoarea și varietatea istoriei
tradiționale și moderne, monumentele culturale și de artă, nenumăratele monumente ale
natur ii, rezervații, locuri de vânătoare, peisaje pitorești , floră și faună bogate.
Acest județ se găsește la intersecția câtorva dintre drumurile naționale și a rutelor
turistice internaționale. De asemenea, numeroase șosele și căi ferate fac posibil acc esul spre
numeroase zone pitorești cum ar fi Porțile de Fier sau județele Vâlcea și Gorj, cât și spre
Munții Parâng, la Nord, și spre Dună re, la Sud. Pe calea ferată București – Craiova –
Timișoara – Jimbolia se face legătura cu Serbia prin punctul de frontieră Porțile de Fier și
Stomora – Moravila, iar prin Calafat și Bechet legătura cu Bulgaria. În apropierea orașelor se
găsesc zone pitore ști și interesante. Lângă Craiova se găsesc pădurile Bucovăț, Ciutura și
Bratovoești; lângă Filiași se găsesc pădurile Negaia și Burgețelu; lângă Plenița – Pădurea
Bujor; la Băilești – zona Cilieni, iar Calafatul este poarta spre zona Dunării, bogată în pe ște.
O importantă atracție o reprezintă Parcul Nicolae Romanescu din Craiova – unul
dintre monumentele arhitecturii peisagistice din România, și care cuprinde 96 ha de pădure, 4
ha de lacuri, un hipodrom de 20 ha, o grădină zoologică, o pistă de aterizare, câteva
restaurante și peste 250 de specii de arbori și arbuști, fiind al doilea parc ca mărime din Estul
Europei .
Absența peisajelor naturale și transformările antropice det ermină un potențial turistic
redus, dar care recompensează prin obiectivele turistice și arhitectonice din principalele
orașe. Era normal ca o astfel de zonă să se remarce în peisajul cultural al țării. Pe teritoriul
județului, în 19 muzee, se află depozit ate și expuse valori reprezentând trecutul și prezentul.
Se remarcă în acest sens Muzeul Olteniei din Craiova cu secțiile de istorie, etnografie și
științe ale naturii, Muzeul de Artă, care depozitează capodopere ale artei românești și
universale, în al că rui salon “Constantin Brâncuși” este expusă celebra lucrare “Sărutul”.
Câteva obiective turistice ale județului Dolj ar putea fi următoarele:
Rezervații și monumente ale naturii: Pădurea Ciumela -Poiana Mare, rezervație
forestieră reprezentând o veche pădur e de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și
dimensiunile arbori lor, unice în Europa; Rezervația ornitologică -Ciupercenii, un însemnat loc

3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Județul_Dolj

7 de cuibărit pentru multe specii de păsări, fiind singurul loc din lunca Dunării care a rămas
neîndiguit; Rezer vația paleontologică -Bucovăț, în apropierea Craiovei unde se găsește un
vestit punct fosilifer; Rezervația de bujori sălbatici -Plenița, un unicat în peisajul României;
Parcul Nicolae Romanescu -Craiova, realizat între 1900 -1903 după planurile arhitectului
francez E. Redont. Proiectul a obținut medalia de aur la Expoziția de la Paris din 1900.
Grădina Botanică -Craiova, cuprinde elemente floristice caracteristice Olteniei, o gradină
italiană și o grădină chinezească; Pădurea -Coșoveni este o zonă de vânătoare d e fazani și
căpriori; Pădurea Radovan; Pădurea Braniște, cuprinde stejar brumăriu.4
Vestigii istorice: Casa Băniei -Craiova, cea mai veche clădire din oraș și una dintre
cele mai vechi de acest gen din țară, construită în 1699 din inițiativa domnitorului Co nstantin
Brâncoveanu. În prezent adăpostește Muzeul de Etnografie și Artă Populară; Ruinele
Castrului roman Răcari ; Casa Glogoveanu -Craiova, clădire din sec. XVIII care a aparținut
boierilor Glogoveni, în care a locuit o perioadă și Tudor Vladimirescu; Fântâna Jianu –
Craiova, tradiția menționează că aici a poposit vestitul haiduc Iancu Jianu .5
Edificii religioase: Mănăst irea Bucovăț interesant monument de artă medieval
construit între 1506 -1512, cu refaceri ulterioare, deține o cronică murală care este un unicat în
Țara Românească ; Biserica Domnească "Sf. Dumitru" – Craiova, cel mai vechi monument de
arhitectură al Craiove i; Mănăstirea -Sadova, ctitorită de boierii Craiovei și refăcută de Matei
Basarab și Constantin Br âncoveanu; Biserica Madona Dudu -Craiova, construită în 1929 pe
locul uneia mai vechi din 1758.6
Edificii culturale: Muzeul de artă -Craiova, instalat în Palatul lui Dinu Mihail,
construcție din 1867, după planurile arhitectului francez Paul Gottereanu. Operele expuse
aparțin unor renumiți pictori și sculptori români și străini (Th. Aman, N. Grigorescu, Gh.
Tattarescu, O. Băncilă , St. Luchian, I. Jalea, D. Paciure a). Un loc de seamă îl ocupă operele
marelui maestru Constantin Brâncuși (șapte scu lpturi, printre care si celebrul "Sărut");
Muzeul Olteniei -Craiova, înființat în 1915, dispune de valoroase exponate în cele trei secții
ale sale (istorie, etnografie și ști ințele naturii). Teatrul Național Marin Sorescu -Craiova,
cunoscut anterior sub numele de Teatrul Național din Craiova a fost fondat în anul 1850 si
denumit după omul de cultură si scriitorul local Marin Sorescu, în anii de după Revoluția din
1989.7

1.2. Potențialul economic al județului Dolj

În fața unei perioade de recesiune economică, unul dintre aspectele cele mai studiate
de către economiști pe mapamond îl reprezintă potențialul economic. Când ne referim la
evoluția potențialului economic avem în ve dere ritmul sustenabil de evoluție a l unei economii
pe termen mediu și lung.
Analiza ritmului de evoluție a PIB -ului potențial este importantă pentru toți agenții
economici. În luarea deciziilor de investiții, companiile iau în calcul variabile economice
fundamentale, un rol important fiind acordat potențialului economic al unei economii. De
asemenea, această variabilă influențează dinamica pieței forței de muncă, cu impact direct
pentru populație. Nu în ultimul rând, această variabilă este importantă pentr u luarea deciziilor
de politică macroeconomică, iar guvernele pot adopta și implementa măsuri menite să
contribuie la majorarea acestei variabile , cu consecințe pozitive pe termen mediu și lung.
Doljul este un județ atractiv, un spațiu economic stabil și diversificat, capabil să
asigure prosperitatea populației, în care disparitățile de dezvoltare față de alte regiuni au fost
reduse. Fiind cel mai mare oraș și centrul cultural ce l mai important din zona de Sud -Vest a

4 https://www.ropedia.ro/obiective -turistice/Dolj/
5 https://www.ropedia.ro/obiective -turistice/Dolj/
6 https://www.ropedia.ro/obiective -turistice/Dolj/
7 https://www.ropedia.ro/obiective -turistice/Dolj/

8 României, Municipiul Craiova joacă și u n rol de motor în economia județului și a întregii
regiuni.
Un număr relevant de localități din zona urbană sunt situate de -a lungul rutelor
principale de transport, contribuind astfel la creșterea incidenței traficului rutier de la și spre
Craiova, precum și la creșterea numărului clădirilor orașului în direcția itinerariilor principale
de transport, lăsând o porțiune im portantă complet nedezvoltată. I nfrastructura de transport,
utilitățile și serviciile publice sunt insuficient dezvoltate în zonele din apropierea imediată a
Craiovei.
Infrastructura transportului urban din toate zonele urbane ale județului Dolj este
dezvoltată inegal, iar în general se relevă un nivel scăzut de modernizare a drumurilor, de
exemplu 10% în Bechet, Dăbuleni și Segarcea ajung ând la aproximativ 30 % în Craiova,
Băilești și Calafat.
Accesibilitatea unui teritoriu, mișcarea liberă și într -un mod simplu a oamenilor și
bunurilor, este o condiție preliminară de bază pentru dezvoltarea socio -economică a
teritoriului amintit.
În anul 2013 , la sfârșitul lunii mai, a fost inaugurat pod ul de la Calafat care leagă țara
noastră cu Peninsula Balcanică, un atu în plus pentru regiunea noastră și un motiv de
dezvoltare continuă. Totodată, în ce ea ce priveș te infrastructura, nu cu mult timp în u rmă s-a
deschis Aeroportul Internaț ional din Craiova, un alt punct important în dezvoltarea economiei
județului Dolj.
Și în zona de câ mpie putem puncta anumite direcții care ar contribui la o dezvoltare
reală și eficientă a economiei județului, în ciuda ce lor care neagă potenț ialul turistic al zonei.
Avantajele se vor regăsi pe orizontală în toate celelalte planuri, nu neapărat șomaj sau
avantaje imediate, dar se implică producători din toate sferele posibile: agricultură, industrie,
care concurează la dezv oltarea turismului.
Județul Dolj deține o varietate de resurse din patrimoniul natural și construit care ar
putea fi valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.
Bogăția resurselor naturale ale județului Dolj cum ar fi fluviul Dunărea, ariile
protejate și habitatele naturale care, în condițiile creării unor structuri de gestionare a zonelor
în mod adecvat cu nevoile de protecția mediului, ar putea sta la baza dezvoltării turismului
ecologic de nișă. Pe de altă parte, izvoarele subterane din zonele Urzicuța și Gighera, în
partea de sud a județului, unde caracterul mineralizat al apei este folosit de către populația
locală în scop terapeutic, ar putea fi valorizate în urma unor amenajări corespunzătoare sub
raportul igienico -sanitar și a l altor dotări, pentru a se dezvolta turismul balneo -climateric.
Totodată turismul cultural și rel igios ar putea fi bine promovate atât în mediul rural
cât și în mediul urban. În ambele cazuri, turismul cultural și religios vor putea fi dezvoltat e
prin inte grarea resurselor din județul Dolj în circuitul turistic regional care promovează
tradiția culturală și etnografică tipică din regiunea istorică a Olteniei. De asemenea, turismul
rural , în general , ar putea fi dezvoltat prin valorificarea activităților meș teșugărești (cum ar fi
covoarele oltenești din Bechet) și promovarea atât a tradițiilor folclorice (inclusiv
festivalurile și serbările populare, cum ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât și produselor etno –
gastronomice locale ( de exemplu vinul din Segarcea).
În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce
în ce mai mulți turiști străini în județul Dolj, în special, în Municipiul Craiova, datorită
condițiilor economice favorabile investițiilor străine.
Craiova reprezintă u n pol cultural de importanță națională: Muzeul de Artă, localizat
în Palatul Jean Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care
cuprinde creații de excepție semnate de Constantin Brâncuși, Theodor Aman, Nicolae
Grigorescu sau Theo dor Pallady. O altă instituție reprezentativă este Muzeul Olteniei, care
cuprinde o secție de istorie și arheologie, o secție de etnografie precum și o secție de științele
naturii. De asemenea în Craiova funcționează Teatrul Național și Filarmonica Oltenia .

9 Segmentarea pieței turistice va permite dezvoltarea turismului într -un mod rațional și
coerent cu potențialul teritoriului. În aceasta privință, Asociația de Turism Oltenia a
identificat, în cadrul pi eței turistice din Regiunea Sud -Vest, următoarele segm ente: turism
balneo-climateric, turism istoric, turism de afaceri, turism de tranzit, turism educațional,
turism rural sau agroturism, ecoturism, turism cultural, turism Dunărean, turism vitivinicol,
turism de vână toare și pescuit și turism de divertisment .
Pe lângă infrastructură și turism nu putem exclude și activitățile agricole, ce stau la
baza economiei rurale din județul Dolj și care oferă un potențial important de dezvoltare al
spațiului rural.
Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce privește numărul persoanelor
ocupate, țin ând seama de faptul că ocupă 44. 24% din populația ocupată civilă.
Productivitatea foarte scăzută, care rezultă din exploatarea ineficientă a terenurilor, este
legată de natura duală a sectorului agricol, unde 99% d intre unități, sunt de dimensiuni mici și
caracterizate de un nivel scăzut de mecanizare și cultivă o parte redusă a terenurilor, în timp
ce foarte puține întreprinderi mijlocii sau mari și moderne cultivă 37% din teren. Așadar, cu
un potenț ial ridicat de dezvoltare și valorificare, sectorul agricol al Județului Dolj necesită
mari investiții pentru modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea și modernizarea
unităților de procesare a produselor agricole și silvice, modernizarea infrastructurii agricole și
silvice, promovarea înființării grupurilor de producători agricoli, formarea profesională a
producătorilor agricoli, promovarea valorii produ selor si crearea de branduri .
Economia județului Dolj este caracterizată de o industrie și agricultură puternic
consolidate în teritoriu, precum și de un sector de servicii în curs de dezvoltare, care
înregistrează o tendință susținută de creștere.
Așadar, Doljul reprezintă un județ cu un mare potențial economic în multe domenii
cuprinse în cele trei sectoare ale e conomiei. Prin valorificarea oportunităților și utilizarea
beneficiilor câ știgate în urma aderării la U niunea Europeană , acest potențial va fi mereu în
creștere.

10
Capitolul 2
ANALIZA STRUCTURII ȘI DINAMICII POTENȚIALULUI
ECONOMIC AL JUDEȚULUI DOLJ

2.1 Analiza statistică a populației județului Dolj

Populația reprezintă numărul total de oameni care trăiesc într -o anumită zonă, la un
moment dat.
În graficul următor este prezentată evoluția populației județului Dol j, în perioada
anilor 2000 -2014 (grafic 2.1).

Grafic 2.1 Evoluția popul ației județului Dolj, în perioada 2000 -2014

Populația județului Dolj înregistrează scăderi ale numărului de locuitori în perioada
2000 -2014 , iar în anul 2012 populația prezintă o scădere bruscă față de anul precedent, de la
700431 la 659016. O scădere importantă se poate observa între anul 2014 și anul de referință
2000, de la 745328 la 650548 cu aproximativ 95000 de persoane.
Factorii care au dus la scădere a numărului de locuitori sunt creșterea fluxului de
emigrări, datorită condițiilor vitrege de trai din țară, îmbătrânirea populației, cât și creșterea
mortalității în defavoarea natalității .

745328
743740
732520
727758
722823
720857
716713
713873
710669
707629
704436
700431
659016
654456
650548
600000620000640000660000680000700000720000740000760000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

11 În cele ce urmează vom prezenta calculul indicatorilor relativi și absoluți pentru
populația județu lui Dolj, în perioada 2000 -2014 (tabel 2.1).

Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 745328 – – – – – –
2001 743740 -1588 -1588 0.998 0.998 -0.21% -0.21%
2002 732520 -12808 -11220 0.983 0.985 -1.72% -1.51%
2003 727758 -17570 -4762 0.976 0.993 -2.36% -0.65%
2004 722823 -22505 -4935 0.970 0.993 -3.02% -0.68%
2005 720857 -24471 -1966 0.967 0.997 -3.28% -0.27%
2006 716713 -28615 -4144 0.962 0.994 -3.84% -0.57%
2007 713873 -31455 -2840 0.958 0.996 -4.22% -0.40%
2008 710669 -34659 -3204 0.953 0.996 -4.65% -0.45%
2009 707629 -37699 -3040 0.949 0.996 -5.06% -0.43%
2010 704436 -40892 -3193 0.945 0.995 -5.49% -0.45%
2011 700431 -44897 -4005 0.940 0.994 -6.02% -0.57%
2012 659016 -86312 -41415 0.884 0.941 -11.58% -5.91%
2013 654456 -90872 -4560 0.878 0.993 -12.19% -0.69%
2014 650548 -94780 -3908 0.873 0.994 -12.72% -0.60%
Total 10610797 – – – – – –
Tabel 2.1 Indicatorii absoluți și relativi pentru popul ația județului Dolj, în perioada
2000 -2014

Din calculul indicatorilor, precum și din grafic, reiese faptul că populația județului
Dolj este î ntr-o continuă descreștere. După evoluția indicelui dinamicii putem afirma că
proporția existentă între nivelul anului 2000 și a celorlalți ani este în scăder e de la 0.998 la
0.940 in anul 2011 și până la 0.873 în anul 2014.
În tabelul următor am calculat și indicatorii medii pentru populație (tabel 2.2) .

Ym Dm Im Rm Am
707386 -6318.67 0.924 -0.89% 707779.5
Tabel 2.2 Indicatorii medii pentru populația județului Dolj

În urma calculării indicatorilor medii se poate observa o scădere a numărului de
locuitori ai județului Dolj. Din tabel reiese că modificarea absolută este mai mică decât 0
(-6318.67) ceea ce semnifică o tendință involutivă a numărului de locuitori. Ritmul mediu ne
arată de asemenea că numărul de locuitori a scăzut în medie cu 0.89% de la un an la altul.
Pe baza indicatorilor calculați putem spune că populația județului Dolj a fost și va
rămâne în scădere.

O analiză Swot a populației va putea scoate în evidență punctele tari ale județului care
pot fi exploatate pentru a combate prognoza negativă și totodată, va arăta și amenințările și
punctele slabe pentru a determina astfel modalitățile de anihilare a acestora ș i de evidențiere a
aspectelor pozitive în favoarea creșterii numărului de locuitori progresiv (tabel 2.3) .

12
Tabel 2.3 Analiza Swot pentru populația județului Dolj
Puncte tari Puncte slabe
Cea mai mare parte a populației județului
este concentrată în orașe;
Grad mai mare de urbanizare, dezvoltare
econom ică și socială în comparație cu
celelalte jud ețe ale regiunii ;
Două Universități importante ce atrag
populația celorlalte jude țe, dar și a străinilor;
 Numărul persoanelor cu studii superioare a
crescut în mediul urban
Furn izarea serviciilor publice este facili tată
datorită densității mari a populației;
Interesu l străinilor dar și a celor din mediul
urban a altor județe pentru construirea de
locuințe în zonele rurale liniștite;
 Localitățile din apropierea Craiovei
înregistrează creșteri ale populației.
Scăderea populației cu 4,56% implicând și
scăderea în densitate.
Scăderea natalității, și gradul mare de
mortalitate se datorează fertilității scăzute și
îmbătrâ nirii populației;
 Spor natural negativ;
Discrepanța apărută între me diul urban și
rural în ceea ce privește accesul la servicii
sociale;
ccentuarea migrației internă spre alte
orașe mari ale României și externă a tinerilor
spre destinații care le oferă mai multe
oportunități de realizare profesională.
Oportunități Amenințări
Proiecte de creare a locurilor de muncă
pentru tinerii absolvenți;
Crearea unor locuri atractive de muncă bine
remu nerate pentru toate categoriile de vârstă
inclusiv pentru categoria celor care sunt
aproape de vârsta pensionării;
Creșterea numărului de nașteri printr -un
spriji n financiar substanțial acordat familiilor
cu un necesar financiar ridicat;
Tendințele pozitive de dezvoltare
economică vor co nduce la creșterea nivelului
educațional al populației;
Facilitățile o ferite de programele naționale
și europene pentru menținerea tinerilor în
mediul rural;
Dezvoltar ea economică pentru a contribui
la creșterea nivelului de trai și atragerea
astfel a persoa nelor stabilite în alte regiuni
sau țări. Riscul de părăsire a z onei în căutarea unor
noi locuri de muncă ;
Rata redusă a fertilității ;
Spor natural negativ ;
Tendința de îmbătrânire demografică ;
Nu se poate an ticipa o creștere a efectivu lui
de populație tânără care să genereze o
creștere a numărului născuților vii;
Creșterea ratei șomajului;
Amplificarea migrației;
Posibilitate a stabilirii permanente în alte
părți ale României sau în străinătate datorită
traiului de viață mai ridicat.

13 2.2 Analiza statistică a forței de muncă în județul Dolj

În cel de -al doilea grafic este prezentată evoluția populației active a județului Dolj
care contribuie la creșterea și evoluția economiei acestuia di n anii 2000 până în anii 2014 ,
ținând cont de ultimele date statistice (grafic 2.2) .

Grafic 2.2 Evoluția populației active a județului Dolj, în perioada 2000 -2014

Populația activă a județului Dolj a înregistrat mici fluctuații pe parcursul anilor 2000 –
2014, dar având în vedere scăderea numărului de locuitori, am putea spune că diferențele nu
sunt prea mari de la o perioadă la alta.
După cum se poate observa, popula ția activă în anul 2014 a înregistrat o scădere în
comparație cu anul de referință 2000 de la 340.8 la 284.1, însă valoarea populației active
înregistrată în anul 2014 nu a fost cea mai mică din perioada analizată 2000 -2014, cea mai
mică fiind î nregistrată în anul 2004, de 280.
Însa, următorul tabel va evidenția, ținând cont de calculele efectuate cu ajutorul
statisticii, evoluția acestui fenomen (tabel 2.4) , iar indicatorii medii din cel de -al doilea tabel
prezintă și o mică prognoză pentru perioada următo are (tabel 2.5) .

340.8
330.8
296.9
294.2
280
284.4
288.1
290.6
300.9
297.7
296.9
286.5
294
290.9
284.1
050100150200250300350400
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

14 Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 340.8 – – – – – –
2001 330.8 -10 -10 0.971 0.971 -2.93% -2.93%
2002 296.9 -43.9 -33.9 0.871 0.898 -12.88% -10.25%
2003 294.2 -46.6 -2.7 0.863 0.991 -13.67% -0.91%
2004 280 -60.8 -14.2 0.822 0.952 -17.84% -4.83%
2005 284.4 -56.4 4.4 0.835 1.016 -16.55% 1.57%
2006 288.1 -52.7 3.7 0.845 1.013 -15.46% 1.30%
2007 290.6 -50.2 2.5 0.853 1.009 -14.73% 0.87%
2008 300.9 -39.9 10.3 0.883 1.035 -11.71% 3.54%
2009 297.7 -43.1 -3.2 0.874 0.989 -12.65% -1.06%
2010 296.9 -43.9 -0.8 0.871 0.997 -12.88% -0.27%
2011 286.5 -54.3 -10.4 0.841 0.965 -15.93% -3.50%
2012 294 -46.8 7.5 0.863 1.026 -13.73% 2.62%
2013 290.9 -49.9 -3.1 0.854 0.989 -14.64% -1.05%
2014 284.1 -56.7 -6.8 0.834 0.977 -16.64% -2.34%
Total 4456.8 – – – – – –
Tabel 2. 4 Indicatorii absoluți și relativi pentru populația activă a județului Dolj, în
perioada 2000 -2014
În urma analizei statistice se pot observa unele perioade care au înregistrat mici
creșteri în privința populației active. Dup ă calculul indicatorilor absoluț i putem spune că în
comparație cu anul 2000, toți anii au cunoscut o scădere a fenomenului, dar în comparație cu
anul precedent au fost înregistrate și perioade de creștere a populației active.

Ym Dm Im Rm Am
297.12 -3.78 0.921 -1.15% 328.886
Tabel 2. 5 Indicatorii medii pentru populația activă a județului Dolj

Totuși, din păcate, ne putem aștepta ca în anii ce urmează, să nu se observe creșteri
semnificative, ba chiar am putea spune că prezintă o tendință involutivă.
După calculul indicatorilor medii pentru anii analizați 2000 -2014 putem observa că
media este de 297.12, modificarea medie absolută înregistrează o scădere cu 3.78, astfel
putem spune ca populația a scăzut de la un an la altul cu un ritm mediu de 1.15%.
Acest aspect ar putea fi o consecință a emigrărilor tot mai crescânde ale populației.
Totodată, și îmbătrânirea populației este un factor ce influențează in sens negativ.
In plus declinul industrial treptat de după 1990 a dus la pierderea a numeroase locuri
de muncă, iar închiderea accelerată a multor întreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea
forței de muncă din industrie și migrarea ei către sectorul privat.

În graficul următor am analizat numărul salariaților și procentul șomerilor începând
cu anul 2000 și încheind cu anul 2014 (grafic 2.3) .

15
Grafic 2.3 Evoluția salariaților și a șomerilor în județul Dolj, în perioada 2000 -2014

Din graficul prezentat putem observa că numărul de salariați între anii 2000 -2010
înregistrează fluctuații mai mari sau mai mici, iar din anul 2011 până în anul 2014 are un
progres relativ constant, cele mai mari valori fiind observate în anul 2007, de 133652,
respectiv în anul 2008, de 136003. Făcând o comparație între anul 2000 și anu l 2014 reiese
faptul că numărul de salariați a scăzut de la 130452 (în 2000) la 116328 (în 2014).
În ceea ce privește șomerii din perioada analizată, putem spune că aceștia au atins cea
mai mare valoare în anul 2000, de 41965, acest lucru însemnând costur i suplimentare pentru
cheltuielile de șomaj , pentru calificări superioare, cursuri urmate de aceștia pentru găsirea
unui loc de muncă, aspecte negative din punct de vedere economic, la polul opus aflându -se
anul 2007 înregistrând 14347, ceea ce reprezintă un lucru bun pentru populație, deoarece
scăzând numărul de șomeri, numărul de salariați crește. Ca și în cazul salariaților, numărul de
șomeri din anul 2011 până în anul 2014 are un progres relativ constant. De asemenea se mai
poate observa și faptul că nu mărul de șomeri în anul 2014 a re o scădere fața de anul 2000.
Tabelul următor prezintă calculul indicatorilor dinamicii pentru prezentarea evoluției
numărului de salariați (tabel 2.6) .

130452
127373
123546
122096
120431
119219
124565
133652
136003
128976
119236
115041
115628
115293
116328 41965
36921
20934
23580
16176
17834
19598
14347
24310
33643
29167
25395
27748
28229
26755
020000400006000080000100000120000140000160000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Salariați
Șomeri

16 Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 130452 – – – – – –
2001 127373 -3079 -3079 0.976 0.976 -2.36% -2.36%
2002 123546 -6906 -3827 0.947 0.970 -5.29% -3.00%
2003 122096 -8356 -1450 0.936 0.988 -6.41% -1.17%
2004 120431 -10021 -1665 0.923 0.986 -7.68% -1.36%
2005 119219 -11233 -1212 0.914 0.990 -8.61% -1.01%
2006 124565 -5887 5346 0.955 1.045 -4.51% 4.48%
2007 133652 3200 9087 1.025 1.073 2.45% 7.29%
2008 136003 5551 2351 1.043 1.018 4.26% 1.76%
2009 128976 -1476 -7027 0.989 0.948 -1.13% -5.17%
2010 119236 -11216 -9740 0.914 0.924 -8.60% -7.55%
2011 115041 -15411 -4195 0.882 0.965 -11.81% -3.52%
2012 115628 -14824 587 0.886 1.005 -11.36% 0.51%
2013 115293 -15159 -335 0.884 0.997 -11.62% -0.29%
2014 116328 -14124 1035 0.892 1.009 -10.83% 0.90%
Total 1847839 – – – – – –
2.6 Indicatorii absoluți și relativi pentru numărul mediu de salariați în județul Dolj, în
perioada 2000 -2014

După calculul indicatorilor absoluți și relativi se poate observa că în comparație cu
anul 2000, în aproape toți anii se înregistrează scăderi ale numărului de salariați, excepție
făcând anul 2007 și anul 2008, care înregistrează o creștere a numărului de salariați. Anul
2014 în comparație cu anul de referință, 2000, din perioada analizată, prezintă o scădere a
numărului de salariați, însă în comparație cu anul precedent, 2013, prezintă o creștere.
În continuare am calculat indica torii medii pentru numărul de salariați (tabel 2.7) .

Ym Dm Im Rm Am
123189.3 -941.6 0.926 -0.70% 134514.3
Tabel 2. 7 Indicatorii medii pentru numărul de salariați în județul Dolj

În urma calculării indicatorilor medii pentru perioada 2000 -2014 se observă că în
medie numărul de salariați în județul Dolj este de 123189.3, modificarea medie absolută
înregistrează o scădere cu 941.6, astfel putem spune că numărul salariaților a scăzut de la un
an la altul cu un ritm de 0.70%. Toate acestea ne arată că în perioada ce urmează numărul de
salariați ar putea prezenta o tendință involutivă.

În continuare am calculat indicatorii dinamicii pentru prezentarea evoluției numărului
de șomeri din județul Dolj în perioada 2000 -2014 (tabel 2.8) .

17 Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 41965 – – – – – –
2001 36921 -5044 -5044 0.880 0.880 -12.02% -12.02%
2002 20934 -21031 -15987 0.499 0.567 -50.12% -43.30%
2003 23580 -18385 2646 0.562 1.126 -43.81% 12.64%
2004 16176 -25789 -7404 0.385 0.686 -61.45% -31.40%
2005 17834 -24131 1658 0.425 1.102 -57.50% 10.25%
2006 19598 -22367 1764 0.467 1.099 -53.30% 9.89%
2007 14347 -27618 -5251 0.342 0.732 -65.81% -26.79%
2008 24310 -17655 9963 0.579 1.694 -42.07% 69.44%
2009 33643 -8322 9333 0.802 1.384 -19.83% 38.39%
2010 29167 -12798 -4476 0.695 0.867 -30.50% -13.30%
2011 25395 -16570 -3772 0.605 0.871 -39.49% -12.93%
2012 27748 -14217 2353 0.661 1.093 -33.88% 9.27%
2013 28229 -13736 481 0.673 1.017 -32.73% 1.73%
2014 26755 -15210 -1474 0.638 0.948 -36.24% -5.22%
Total 386602 – – – – – –
Tabel 2. 8 Indicatorii absoluți și relativi pentru numărul șomerilor în județul Dolj, în
perioada 2000 -2014

În urma calculelor efectuate pentru indicatorii absoluți și relativi se observă că în
comparație cu anul 2000 toți ani înregistrează scăderi ale numărului șomerilor din județul
Dolj, acesta fiind un lucru îmbucurător, iar în ceea ce privește comparația cu anul precedent
fenomenul a cunoscut atât creșteri cât și scăderi.
Tabelul următor prezintă calculul indicatorilor medii în ceea ce privește numărul
șomerilor existenți în județ (tabel 2.9) .

Ym Dm Im Rm Am
25773.47 -1014 0.937 0.44% -228966
Tabel 2. 9 Indicatorii medii pentru numărul șomerilor în județul Dolj

În ceea ce privește șomerii media pentru aceștia este de 25773.47, modificarea medie
absolută prezintă o scădere cu 1014, astfel putem spune că numărul șomerilor a crescut de la
un an la altul c u 0.44% reprezentând un lucru nefavorabil pentru județul Dolj.

O analiză Swot a forței de muncă, va ajuta la descoperirea punctelor slabe și la
conceperea planului de eliminare a lor, dar și a punctelor tari care pot fi valorificate. Deși
sunt prezente și amenințări, oportunitățile menționate pot fi elementele de contracarare a
acestora (tabel 2.10) .

18 Tabel 2. 10 Analiza Swot pentru forța de muncă în județul Dolj
Puncte tari Puncte slabe
Cel mai mare număr de absolvenți de studii
superioare din regiune;
Existența unor universități care pot furniza
importante resurse umane și informaționale;
Existența programelor de formare continuă
și de învățământ la distanță în cadrul
universităților prezente în Craiova;
Existen ța stagiilor de practică pentru
studenți pe perioada studiilor cu posibili tăți
de angajare la centrele de practica;
Poten țial ridicat pentru dezvoltarea
activitățil or din turism, industrializarea
produselor agricole, a produselor fores tiere,
piscicole și în sectorul serviciilor. Capacitate scăzută de reținere a forței de
munc ă superior calificată , forța de muncă
superior calificată preferă plecarea în
străinătate ;
Necore larea planului de învățământ cu
necesități le pieței de muncă județene sau
locale;
Forța de muncă în curs de îmbătrânire;
Atractiv itate scăzută a orașului pentru forța
de muncă din alte zone ale țării și din cauza
salariilor mai mici decât în alte orașe;
Incompatibilitate între oferta și cererea de
instruire, în special pentru inst ruirea în
tehnologii moderne.
Oportunită ți Amenință ri
Programe guvernamentale de sprijin pentru
calificare, recalifi care sau încadrarea
șomerilor;
Orientare a programelor spre specializări în
dome niile cerute de piața forței de muncă;
Cerințe rid icate ale pieței externe pentru
produse tradi ționale și meșteșug ărești, care
pot fi realiza te la nivelul teritoriului prin
înființarea d e ateliere care pot crea locuri de
muncă și venituri pentru populație;
Încheierea unor contracte noi î ntre marile
întreprinderi și Universităț i pentru asigurarea
unor locuri de muncă studenților cu rezultate
bune după terminarea studiilor. Emigrarea forței de muncă calificată în
special în UE și spațiul nord american
reprezintă încercă ri de schimbare a situației
socio-economice din țară;
Exodul masiv al forței de muncă în UE
odată cu integrarea;
Îmbătr ânirea populației cu consecințe
negative asu pra sistemului de sănă tate și a
celui de pensii;
Creșter ea ponderii muncii la negru are
efecte negative asupra pieței muncii,
economiei locale și implicit a asistenței
sociale;
Acorduri int ernaționale privind legalizarea
deplasăril or pentru munca în străinătate,
creșterea astfel a numărului de imigranți.

2.3 Analiza statistică a agriculturii î n județul Dolj

Agricultura este o ramură a producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și
creșterea animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare sau a unor bunuri material e
incluzând totalitatea operațiilor și a metodelor de cultivare a pământului.
În ceea ce privește acest aspect, deși județul Dolj are un punct forte din acest punct de
vedere, două domenii ale acestui fenomen economic sunt printre cele mai recunoscute și ce le
cu potențialul cel mai mare de dezvoltare și exploatare.
Cerealele din această zonă sunt mult mai recunoscute ca în celelalte județe. Zona de
câmpie este propice pent ru cultivarea acestora și merită exploatat acest punct forte.
Graficul următor prezintă producția de cereale, în kilograme pe hectar, în perioada
2000 -2014 (grafic 2.4) .

19
Grafic 2.4 Evoluția producției de cereale (kg/ha) în județul Dolj, în perioada 2000 -2014

Din grafic se observă că pr oducția de cereale a județului Dolj, în perioada 2000 -2014,
este una destul de bună cu excepția anilor 2002 (având o producție de 367 kg/ha) și 2007 (cu
o producție de 622 kg/ha), înregistrând o scădere foarte mare față de anul precedent , deși
județul Dolj este cunoscut ca avâ nd un sol fertil și clima potrivită pentru cultivarea cerealelor.
În aceiași situație se află și anii 2000 (cu 119 kg/ha), 2003 (cu 1610 kg/ha) și 2012 (cu 1953
kg/ha), însă scăderea acestora este mai mică. Toți ceilalți ani înregistrea ză valori de peste
2500 kg/ha.
Anul 2014 comparativ cu anul de referință 2000 înregistrează o creștere majoră de la
1194 kg/ha la 3567 kg/ha. De asemenea cea mai bună producție de cereale s -a obținut în anul
2005, la o mică diferență aflându -se anii 2004 și 2014.
În același timp, am putea spune că cerealele sunt folosite pentru fabricarea produselor
de consum zilnic de strictă necesitate, cum ar fi pâinea și atunci, difere nța de valori este
explicabilă.

În tabelul următor am calculat indicatorii absoluți și relativi pentru producția de
cereale a județului Dolj, în perioada 2000 -2014 (tabel 2.11) .

1194 2859
367 1610 3561 3577
2754
622 3105 3011 3233 3304
1953 3371 3567
05001000150020002500300035004000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

20 Anii y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 1194 – – – – – –
2001 2859 1665 1665 2.394 2.394 139.45% 139.45%
2002 367 -827 -2492 0.307 0.128 -69.26% -87.16%
2003 1610 416 1243 1.348 4.387 34.84% 338.69%
2004 3561 2367 1951 2.982 2.212 198.24% 121.18%
2005 3577 2383 16 2.996 1.004 199.58% 0.45%
2006 2754 1560 -823 2.307 0.770 130.65% -23.01%
2007 622 -572 -2132 0.521 0.226 -47.91% -77.41%
2008 3105 1911 2483 2.601 4.992 160.05% 399.20%
2009 3011 1817 -94 2.522 0.970 152.18% -3.03%
2010 3233 2039 222 2.708 1.074 170.77% 7.37%
2011 3304 2110 71 2.767 1.022 176.72% 2.20%
2012 1953 759 -1351 1.636 0.591 63.57% -40.89%
2013 3371 2177 1418 2.823 1.726 182.33% 72.61%
2014 3567 2373 196 2.987 1.058 198.74% 5.81%
Total 38088 – – – – – –
Tabel 2. 11 Indicatorii absoluți și relativi pentru producția de cereale în județul Dolj, în
perioada 2000 -2014

Au fost și perioade care nu au înregistrat creșteri, ba chiar am putea spune că au avut
o scădere îngrijorătoare față de anul precedent, de exemplu anii 2002 și 2007 de la câteva
tone bune la câteva sute de kilograme, o diferența de 69% respectiv 48% în comparație cu
anul anterior. Față de anul de bază, numărul kilogramelor de cereale la hectar s -a triplet
începând din anul 2008 până în 2014, atingând o creștere de 199% în ultimul an însemnând o
creștere de 2,99 ori mai mult conform indicatorilor relativi, excepție făcând anul 2012 care a
înregistra t o scădere.
În continuare am calculat indicatorii medii pentru producția de cereale (tabel 2.12) .

Ym Dm Im Rm Am
2539.2 158.2 1.503 57.03% 277.40
Tabel 2.1 2 Indicatorii medii pentru producția de cereale

În ciuda acelor diferențe mari exprimate la început, ritmul mediu de creștere este de
57.03%, un aspect foarte favorabil. Modificarea medie absolută arată de asemenea o tendință
evolutivă a acestui fenomen. Ț inând co nt și de investițiile ce s -au fă cut și se vor face în
continuare, previziunile stati stice sunt corecte. În medie județul Dolj a avut o producție de
2539.2 kg/ha.
Din analiza efectuată se observă că producția suferă fluctuații mari care sugerează o
sensibilitate puternică a recoltelor agricole față de factorii externi. În pofida folosirii
îngrășămintelor, în general producția medie la hectar este sub nivelul naționa l pentru toate
tipologiile de culturi, exceptând cerealele, fapt ce poate fi corelat și cu nivelul scăzut al
mecanizării din sector, cu toate ca Județul Dolj absoarbe mare parte din mașinile folosite în
domeniul agricol în regiunea Oltenia.

Pe lângă cultura cerealelor, o contrib uție importantă în agricultura j udețului Dolj o au
și fructele.

21 Următorul graf ic prezintă evoluția producției de fructe în județul Dolj, în perioada
2000 -2014 (grafic 2.5) .

Grafic 2.5 Evoluția producției de fructe în județul Dolj, în perioada 2000 -2014

Din păcate, rezultatele graficului nu sunt foarte bune, din 2005 până în prezent
înregistrându -se o scădere foarte mare de la 51000 de ton e la 12000 de tone. Cea mai mică
producție de fructe a fost înregistrată în anul 2002, la polul opus cu cea mai mare producție se
află anul 2005, iar din 2010 până în 2014 se înregistrează mici fluctuații de la un an la altul.
În comparație cu anul 2000, din anul 2009 până în anul 2014 se înregistr ează o scădere.

Datele din următorul tabel prezintă calculul indicatorilor absoluți și relativi pentru
producția de fructe din județul Dolj în perioada 2000 -2014 (tabel 2.13) .

15981
18150
3356
30357
17300
51048
29022
20315
16983
14734
12188
10992
11165
11078
12011
0100002000030000400005000060000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

22 Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 15981 – – – – – –
2001 18150 2169 2169 1.136 1.136 13.57% 13.57%
2002 3356 -12625 -14794 0.210 0.185 -79.00% -81.51%
2003 30357 14376 27001 1.900 9.046 89.96% 804.56%
2004 17300 1319 -13057 1.083 0.570 8.25% -43.01%
2005 51048 35067 33748 3.194 2.951 219.43% 195.08%
2006 29022 13041 -22026 1.816 0.569 81.60% -43.15%
2007 20315 4334 -8707 1.271 0.700 27.12% -30.00%
2008 16983 1002 -3332 1.063 0.836 6.27% -16.40%
2009 14734 -1247 -2249 0.922 0.868 -7.80% -13.24%
2010 12188 -3793 -2546 0.763 0.827 -23.73% -17.28%
2011 10992 -4989 -1196 0.688 0.902 -31.22% -9.81%
2012 11165 -4816 173 0.699 1.016 -30.14% 1.57%
2013 11078 -4903 -87 0.693 0.992 -30.68% -0.78%
2014 12011 -3970 933 0.752 1.084 -24.84% 8.42%
Total 274680 – – – – – –
Tabel 2.1 3 Indicatorii absoluți și relativi pentru producția de fructe din județul Dolj, în
perioada 2000 -2014

Față de anul 2000, cantita tea de fructe a scăzut din ce î n ce mai mult, păstrând o
tendință de scădere din anul 2006, după avântul cunoscut în anul 2005.
În continuare am calculat și indicatorii medii pentru producția de fructe din județul
Dolj (tabel 2.14) .

Ym Dm Im Rm Am
18312 -264.66 1.445 51.20% -516.927
Tabel 2.1 4 Indicatorii medii pentru producția de fructe

Județul Dolj a produs în medie 18312 tone de fructe. Modificarea medie absolută
scade cu 264.667, ceea ce reprezintă o tendință involutivă. După 2005, scăderea a fost destul
de mare, cu puține șanse de a se a junge la valoarea anului 2005 într -un timp convenabil.
Din păcate, sectorul agricol nu este foarte bine valorificat în această zonă. Majoritatea
celor care se ocupă cu acest domeniu, folosesc recoltele pentru uz propriu, fără tendințe de
valorificare a pr oduselor naturale și de comercializare la scară largă a acestora.
Din totalul de sortimente de fructe, cele care au o contribuție semnificativă sunt
prunele și merele. Având un sol fertil și o climă bună, pot exista șanse de investire în
valorizarea acesto ra și de a ajunge chiar la exportarea fructelor ecologice în celelalte țări ale
Europei, diminuând astfel importurile și contribuind totodată la creșterea economiei țării.

Analiza Swot a acestui domeniu de dezvoltare a potențialului economic pentru județul
Dolj ajută la identificarea punctelor slabe, dar și a celor tari precum și amenințările și
oportunitățile care trebuie exploatate. În urma ei, se pot lua decizii cu privire la investiții
(tabel 2.15) .

23 Tabel 2.1 5 Analiza Swot pentru agricultura ju dețului Dolj
Puncte tari Puncte slabe
Resurse naturale propice pentru lucrări
agricole profitabile;
Tendinț e pozitive ale investițiilor în sectorul
agricol;
Productivi tatea cerealelor mai bună decât la
nivelul național;
Existenț a resurselor naturale în zonele
rurale;
Prezența fondurilor europene ce pot fi
absorbite pentru impulsionarea afacerilor î n
agricultură ;
Relieful zonei este favorabil ramurilor
agricole;
Potențial ridicat pentru cultivarea cerealelor
și a fructelor;
Structura diversă a terenurilor agricole
propice p entru pomicultură , viticultură,
cereale și leguminoase. Productivit ate foarte scăzută a sectorului
agricol;
Nivel scă zut de mecanizare în exploatațiile
agricole individuale;
Dive rsificarea scăzută a producției
agricole;
Lipsa siste melor de colectare a produselor
agricole ;
Lipsa unei burse a mărfurilor
agroalimentare care să ducă la existența unei
piețe libere în domeniu;
Produse agricole neetichetate și
necertificate;
Existența unor suprafețe agricole
necultivate mai mulț i ani consecutivi.
Oportunită ți Amenință ri
Diversif icarea și încurajarea economiei
rurale prin intervenții cu finan țări
guvernamentale și de la Uniunea Europeană;
Creare a/îmbunătățirea relației dint re turism,
agricultură și resurse naturale cu efecte
pozitive în zonă;
Îmbunătăți rea sectoarelor agro -alimentare și
agro-industriale prin intervenții adecvate;
Tendinț a în U.E. privind agricultura
ecologică -agricultura extensivă;
Acces area fondurilor europene pentru
finanțarea agriculturii;
Îmbunătățirea practicilor agricole;
Înfiin țarea centrelor de colectare și
prelucrare agricolă;
Depopular ea continuă a zonelor rurale și
deteriorarea mediului;
Deteriorare a calității vieții ș i creșterea
fenom enului de sărăcie în special în zonele
rurale;
Utilizarea insuficientă a fondurilor
europene aloca te pentru agricultură și
dezvoltare rurală;
Degradarea și eroziunea calității solului
care poate duce la scăderea randamentului;
Număru l de concurenți în creș tere în ce ea
ce privește p rodusele agroalimentare atât pe
piața rom ânească dar și pe piața Uniunii
Europene.

2.4 Analiza statistică a turismului județului Dolj

Deși zona de câmpie nu este întotdeauna o zonă de atracție pentru turiști, Județul Dolj
are un potențial mare pentru turism, în special cel de afaceri și cultural.
În graficul ce urmează este prezentată evoluția capacității de cazare în județul Dolj, în
perioada 2000 -2015 (grafic 2.6) .

24
Grafic 2.6 Evoluția capacității de cazare în județul Dolj, în perioada 2000 -2015

Din grafic se observă că pe perioada analizată capacitatea de cazare din județul Dolj
prezintă o creștere de la 975 de locuri, în anul 2000, până la 2246 de locuri, în anul 2015. Cel
mai mare număr de locu ri a fost înregistrat în anul 2012, la o diferență de câteva locuri de
anii 2011 și 2015.
În tabelul următor am calculat indicatorii absoluți și relativi pentru capacitatea de
cazare din județul Dolj, în perioada 2000 -2014 (tabel 2.16) .

Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 975 – – – – – –
2001 1033 58 58 1.059 1.059 5.95% 5.95%
2002 1116 141 83 1.145 1.080 14.46% 8.03%
2003 1179 204 63 1.209 1.056 20.92% 5.65%
2004 1068 93 -111 1.095 0.906 9.54% -9.41%
2005 1140 165 72 1.169 1.067 16.92% 6.74%
2006 1297 322 157 1.330 1.138 33.03% 13.77%
2007 1450 475 153 1.487 1.118 48.72% 11.80%
2008 1290 315 -160 1.323 0.890 32.31% -11.03%
2009 1400 425 110 1.436 1.085 43.59% 8.53%
2010 1646 671 246 1.688 1.176 68.82% 17.57%
2011 2242 1267 596 2.299 1.362 129.95% 36.21%
2012 2259 1284 17 2.317 1.008 131.69% 0.76%
2013 2125 1150 -134 2.179 0.941 117.95% -5.93%
2014 2191 1216 66 2.247 1.031 124.72% 3.11%
2015 2246 1271 55 2.304 1.025 130.36% 2.51%
Total 24657 – – – – – –
Tabel 2.16 Indicatorii absoluți și relativi pentru capacitatea de cazare din județul Dolj,
în perioada 2000 -2015

975
1033
1116
1179
1068
1140
1297
1450
1290
1400
1646
2242
2259
2125
2191
2246
05001000150020002500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

25 Din calculul indicatorilor se observă că în comparație cu anul 2000 se înregistrează o
creștere a capacității de cazare din județul Dolj, însa în ceea ce privește evoluția de la un an la
altul se pot observa și scăderi în anii 2004, 2008 și 2013.
În tabelul următor am calculat indicatorii medii pentru capacitatea de cazare din
județul Dolj (tabel 2.17) .

Ym Dm Im Rm Am
1643.8 84.733 1.062 6.28% 1348.69
Tabel 2.17 Indicatorii medii pentru capacitatea de caza re

Județul Dolj, în perioada 2000 -2015, a a vut în medie o capacitate de cazare de 1643.8
locuri, modificarea medie absolută a crescut cu 84.733, cu un ritm mediu de creștere de
6.28%.

În graficul următor am analizat evoluția sosirilor ale turiștilor atât naționali cât și
străini în perioada 2000 -2014 (grafic 2.7) .

Grafic 2.7 Evoluția numărului de turiști atât români cât și străini

În ceea ce privește numărul de sosiri al e turiștilor se poate observa că acestea au și
creșteri și scăderi pe perioada analizată. Turiști pot fi atât străini cât și din țară din alte zone,
aceștia pot veni atât în interes de afaceri cât și pentru a vizita. De asemenea se poate observa
și o diferență mare a numărului de turiști dintre anul 2014 (91150 de turiști) și anul de
referință 2000 (cu 53321 de turiști).
În continuare am calculat indicatorii absoluți și relativi pentru numărul total de turiști,
în perioada 2000 -2014 (tabel 2.18) și pentru numărul de tu riști străini, în perioada 2006 -2014
(tabel 2.19) .

8421
8182
8326
4678
3579
12539
20824
18676
18317 53321
49579
56133
37255
38698
41309
44392
56684
57279
33529
28762
58538
83024
85847
91150
0100002000030000400005000060000700008000090000100000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Straini
Total

26 Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 53321 – – – – – –
2001 49579 -3742 -3742 0.930 0.930 -7.02% -7.02%
2002 56133 2812 6554 1.053 1.132 5.27% 13.22%
2003 37255 -16066 -18878 0.699 0.664 -30.13% -33.63%
2004 38698 -14623 1443 0.726 1.039 -27.42% 3.87%
2005 41309 -12012 2611 0.775 1.067 -22.53% 6.75%
2006 44392 -8929 3083 0.833 1.075 -16.75% 7.46%
2007 56684 3363 12292 1.063 1.277 6.31% 27.69%
2008 57279 3958 595 1.074 1.010 7.42% 1.05%
2009 33529 -19792 -23750 0.629 0.585 -37.12% -41.46%
2010 28762 -24559 -4767 0.539 0.858 -46.06% -14.22%
2011 58538 5217 29776 1.098 2.035 9.78% 103.53%
2012 83024 29703 24486 1.557 1.418 55.71% 41.83%
2013 85847 32526 2823 1.610 1.034 61.00% 3.40%
2014 91150 37829 5303 1.709 1.062 70.95% 6.18%
Total 815500 – – – – – –
Tabel 2.18 Indicatorii absoluți și relativi pentru numărul total de turiști din județul
Dolj, în perioada 2000 -2014

Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2006 8421 – – – – – –
2007 8182 -239 -239 0.972 0.972 -2.84% -2.84%
2008 8326 -95 144 0.989 1.018 -1.13% 1.76%
2009 4678 -3743 -3648 0.556 0.562 -44.45% -43.81%
2010 3579 -4842 -1099 0.425 0.765 -57.50% -23.49%
2011 12539 4118 8960 1.489 3.503 48.90% 250.35%
2012 20824 12403 8285 2.473 1.661 147.29% 66.07%
2013 18676 10255 -2148 2.218 0.897 121.78% -10.32%
2014 18317 9896 -359 2.175 0.981 117.52% -1.92%
Total 103542 – – – – – –
Tabel 2.19 Indicatorii absoluți și relativi pentru numărul de turiști străini din județul
Dolj, în perioada 2006 -2014

Din calculul indicatorilor absoluți și relativi se observă că anul 2014 înregistrează o
creștere cu 71% față de anul de referință 2000. Comparativ cu anul anterior anul 2011
înregistrează cea mai mare creștere cu 104 %. În ceea ce privește numărul de turiști străini
cea mai mare creștere față de anul 2006 s -a înregistrat în anul 2012 cu 147%.
Tabelele următoare prezintă calculul indicatorilor medi i pentru numărul total de turiști
(tabel 2.20) și pentru numărul de turiști străini (tabel 2.21) .

Ym Dm Im Rm Am
54366.7 2521.93 1.01243 7.91% 31884.3
Tabel 2.20 Indicatorii medii pentru numărul total de turiști

27 Ym Dm Im Rm Am
6902.8 659.733 0.69053 15.72% 4196.77
Tabel 2.21 Indicatorii medii pentru numărul de turiști străini

Județul Dolj a avut în medie 54366.7 turiști, prezentând un ritm de creștere cu 8%,
ceea ce înseamnă că în următorii ani numărul de turiști ar putea crește. În ceea ce privește
numărul de turiști străini, media acestora este de 6902.8, având un ritm de creștere cu 16%.
Având în vedere faptul că zona de câmpie prezintă puține atracții turistice, numărul
crescut al persoanelor străine în acest județ se poate datora turism ului de afaceri.

2.5 Analiza statistică a PIB-ului județului Dolj

Produsul Intern Brut este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de
piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile
economiei în interiorul unei țări, localități , regiuni sau județ în decurs de un an.
Următorul grafic prezintă evoluția PIB -ului total al României, precum și PIB -ul
regiunii de Sud -Vest Oltenia și, respectiv cel al județului Dolj , în perioada 2000 -2013 (grafic
2.8).

Grafic 2.8 Evoluția PIB -ului total, regional și PIB -ul județului Dolj

Ultimele date referitoare la Produsul Intern Brut cuprind evoluția acestuia până în
anul 2013. Se poate observa că în anul 2008 PIB -ul total are o tendință de creștere, însă
aceasta durează până în anul 2009 când înregistrează o ușoară scădere, după acest an având o
evoluție crescătoare . PIB -ul regional și cel al județului Dolj au o evoluție relativ crescătoare,
PIB-ul regional detașându -se de cel al județului Dolj prezentând o creștere mai mare.
Tabelul următor prezintă calculul indicatorilor absoluți și relativi pentru PIB -ul total,
în perioada 2000 -2013 (tabel 2.22).

0100000200000300000400000500000600000700000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013PIB Dolj
PIB regional
PIB total

28
Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 81275.3 – – – – – –
2001 118327.2 37051.9 37051.9 1.456 1.456 45.59% 45.59%
2002 152630 71354.7 34302.8 1.878 1.290 87.79% 28.99%
2003 198761.1 117485.8 46131.1 2.446 1.302 144.55% 30.22%
2004 248747.6 167472.3 49986.5 3.061 1.251 206.06% 25.15%
2005 290488.8 209213.5 41741.2 3.574 1.168 257.41% 16.78%
2006 347004.3 265729 56515.5 4.269 1.195 326.95% 19.46%
2007 418257.9 336982.6 71253.6 5.146 1.205 414.62% 20.53%
2008 524388.7 443113.4 106130.8 6.452 1.254 545.20% 25.37%
2009 510522.8 429247.5 -13865.9 6.281 0.974 528.14% -2.64%
2010 533881.1 452605.8 23358.3 6.569 1.046 556.88% 4.58%
2011 565097.2 483821.9 31216.1 6.953 1.058 595.29% 5.85%
2012 595367.3 514092 30270.1 7.325 1.054 632.53% 5.36%
2013 637456 556180.7 42088.7 7.843 1.071 684.32% 7.07%
Total 5222205 – – – – – –
Tabel 2.22 Indicatorii absoluți și relativi pe ntru PIB -ul total, î n perioada 2000 -2013

Se poate observa că în anul 2013 PIB -ul României a înregistrat o creștere majoră cu
684% față de anul 2000. Deși pe toată perioada analizată s -a înregistrat creștere, în anul 2009
PIB-ul a suferit o ușoară scădere cu 3% față de anul 2008.
Urmează calculul indicat orilor medii pentru PIB -ul total (tabel 2.23) .

Ym Dm Im Rm Am
373014.7 39727.19 1.094 16.59% 239423.9
Tabel 2.23 Indicatorii medii pentru PIB -ul total

După calculul indicatorilor medii se observă că PIB -ul total a crescut în medie cu
16.59%, prezentând o tendință evolutivă pentru următorii ani. Din păcate, Doljul nu se
numără printre județele care au avut o contribuție semnificativă la creșterea PIB -ului total,
fiind una dintre zonele cu număr mare de șomeri, mai exact cel mai mare din Regiunea Sud –
Vest.
Tabelul următor prezintă calculul indicatorilor absoluți și relativi pentru PIB -ul
Regiunii de Sud -Vest Oltenia , în perioada 2000 -2013 (tabel 2.24) .

29
Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 14705 – – – – – –
2001 21919.3 7214.3 7214.3 1.491 1.491 49.06% 49.06%
2002 27310.8 12605.8 5391.5 1.857 1.246 85.72% 24.60%
2003 37136.4 22431.4 9825.6 2.525 1.360 152.54% 35.98%
2004 46188.4 31483.4 9052 3.141 1.244 214.10% 24.38%
2005 51865.6 37160.6 5677.2 3.527 1.123 252.71% 12.29%
2006 63290.3 48585.3 11424.7 4.304 1.220 330.40% 22.03%
2007 75584.8 60879.8 12294.5 5.140 1.194 414.01% 19.43%
2008 92798.1 78093.1 17213.3 6.311 1.228 531.06% 22.77%
2009 91013.8 76308.8 -1784.3 6.189 0.981 518.93% -1.92%
2010 96091.3 81386.3 5077.5 6.535 1.056 553.46% 5.58%
2011 100500.7 85795.7 4409.4 6.834 1.046 583.45% 4.59%
2012 104471.6 89766.6 3970.9 7.104 1.040 610.45% 3.95%
2013 108543 93838 4071.4 7.381 1.039 638.14% 3.90%
Total 931419.1 – – – – – –
Tabel 2.24 Indicatorii absoluți și relativi pentru PIB -ul regional, în perioada 2000 -2013

PIB-ul Regiunii Sud -Vest Oltenia înregistrează creșteri față de anul 2000, ajungând
până la o creștere cu 638% în anul 2013. În ceea ce privește anul precedent putem spune că
anul 2009 față de anul 2008 a înregistrat o ușoară scădere cu 2%.
În ceea ce urmează am calculat indicatorii medii pentru PIB -ul regional (tabel 2.25) .

Ym Dm Im Rm Am
66529.94 23459.5 1.090 16.19% 144926.6
Tabel 2.25 Indicatorii medii pentru PIB -ul regional

PIB-ul regional în perioada analizată a înregistrat o creștere cu 16.19%, modificarea
absolută având o valoare de 23459.5, ceea ce înseamnă că prezintă o tendință evolutivă. În
esență, Pib -ul regiunii nu are doar aspecte negative, însa nu se ridică nici la standardele
posibile. Cu ajutorul celorlalte domenii de exploatare, se va putea ajunge la valori
semnificative.
Tabelul următor prezintă calculul indicatorilor absoluți și relativi pentru PIB -ul
județului Dolj, în perioada 2000 -2013 (tabel 2.26) .

30 Anii Y Dt/1 Dt/t-1 It/1 It/t-1 Rt/1 Rt/t-1
2000 2041.6 – – – – – –
2001 3064.6 1023 1023 1.501 1.501 50.11% 50.11%
2002 3614.2 1572.6 549.6 1.770 1.179 77.03% 17.93%
2003 5154 3112.4 1539.8 2.524 1.426 152.45% 42.60%
2004 6607.6 4566 1453.6 3.236 1.282 223.65% 28.20%
2005 7332.1 5290.5 724.5 3.591 1.110 259.13% 10.96%
2006 8769.2 6727.6 1437.1 4.295 1.196 329.53% 19.60%
2007 10554.2 8512.6 1785 5.170 1.204 416.96% 20.36%
2008 13555.8 11514.2 3001.6 6.640 1.284 563.98% 28.44%
2009 13520.2 11478.6 -35.6 6.622 0.997 562.24% -0.26%
2010 13609.3 11567.7 89.1 6.666 1.007 566.60% 0.66%
2011 14307.3 12265.7 698 7.008 1.051 600.79% 5.13%
2012 14850.1 12808.5 542.8 7.274 1.038 627.38% 3.79%
2013 15636.4 13594.8 786.3 7.659 1.053 665.89% 5.29%
Total 132616.6 – – – – – –
Tabel 2.26 Indicatorii absoluți și relativi pentru PIB -ul județului Dolj, în perioada 2000 –
2013

După calculul indicatorilor absoluți și relativi se observă că PIB -ul județului Dolj a
crescut în anul 2013 față de anul 2000 cu 666%.
Indicatorii medii pentru PIB -ul județului Dolj sunt prezentați în următorul tabel (tabel
2.27) .

Ym Dm Im Rm Am
9472.614 971.0571 1.095 16.63% 5839.112
Tabel 2.27 Indicatorii medii pentru PIB -ul județului Dolj

PIB-ul județului Dolj a înregistrat o creștere cu 16.63%, modificarea absolută avâ nd o
valoare de 971.06, ceea ce înseamnă că prezintă o tendință evolutivă.
Din analiza efectuată asupra PIB -ului am constatat că are o evoluție crescătoare în
toate cele trei ipostaze analizate (PIB total, PIB regional și PIB -ul județului Dolj).
Din calculele efectuate putem spune și faptul că județul Dolj are o contribuție mare la
PIB-ul regional, deși sunt alte județe care dețin întreprinderi importante, mai multe și ca
număr cum este Oltul și Gorjul.
De asemenea putem spune că economia Regiunii de Sud -Vest Oltenia, precum și cea
a județului Dolj e ste influențată și de evoluția sectorului agricol, deoarece în anii în care
condițiile sunt vitrege pentru agricultură, Produsul Intern Brut suferă modificări în sensul
scăderii.

2.6 Structu ra investițiilor pe domenii ale economiei

Investițiile reprezintă o categorie de cheltuieli care angajează cel mai mult viitorul,
deoarece de ele depind creșterea și perfecționarea productivității unei întreprinderi prin
extindere și modernizare.

31 Graficul următor prezintă structura investițiilor pe domenii ale economiei în anul
2014, din județul Dolj (grafic 2.9) .

Grafic 2.9 Structura investițiilor pe domenii ale economiei în anul 2014, în județul Dolj

Din grafic se observă că domeniile în care s -a investit cel mai mult sunt industria
prelucrăt oare în proporție de 22% și energie, gaze, apă caldă, aer co ndiționat cu un procent de
16%. Următoarele domenii care au înregistrat investiții medii sunt comerțul cu un procent de
12%, transport și depozitare cu un procent de 10%, urmează construcțiile cu 9% și industria
extractivă cu 8%. Domeniile în care s -a investit cel mai puțin sunt hoteluri și restaurante,
învățământ, sănătate și asistență socială, respectiv alte activități de servicii, toate cu un singur
procent.

6% 8%
22%
16%
4% 9% 12% 10% 1% 5% 4% 1% 1%
1% Investiții
Agricultură, silvicultură și
pescuit
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Energie, gaze, apă caldă, aer
condiționat
Distribuția apei, salubritate
Construcții
Comerț
Transport și depozitare
Hoteluri și restaurante
Informații și comunicații
Tranzacții imobiliare
Învățământ
Sănătate și asistență socială
Alte activități de servicii

32
CONCLUZII

Pe parcursul acestei lucrări am prezentat analiza statistico -economică a structurii și
dinamicii potențialului economic al județului Dolj punând în evidență fenomenele care
contribuie la dezvoltarea economiei acestei zone, utilizând indicatorii statistici ai dinamicii.
În urma analizelor efectuate s -a observat faptul că s -au înregistrat fluctuații
semnificative sau mai puțin semnificative în perioada 2000 -2014 și în unele cazuri începând
cu anul 2006.
Dezvoltarea pe teritori ul județului Dolj este întârziată datorită unui număr de factori,
care includ : structura ratei de ocupare, tendințele demografice, gradul de dezvoltare a
afacerilor, nivelul de accesibilitate , dotarea cu infrastructură educațională și de sănătate și
calita tea mediului. Aceștia afectează profund standardul de viață și nivelul dezvoltării umane,
deoarece acționează diferit în zonele rurale față de cele urbane.
Prima analiză pe care am efectuat -o a fost cea asupra populației județului Dolj care a
suferit descr eșteri pe toată perioada analizată. Principalele cauze care au dus la aceste
descreșteri sunt : creșterea fluxului de emigrări, datorită condițiilor vitrege de trai din țară,
îmbătrânirea populației, cât și creșterea mortalității în defavoarea natalității . De asemenea și
din calculul indicatorilor medii s -a observat tendința involutivă pentru anii următori. Însă prin
analiza S wot am identificat punctele ce determină această stare, dar am observat și câteva
soluții ce pot duce la stoparea acestei tendințe. Pentru creșterea numărului de locuitori în
județul Dolj s -ar putea recurge la diversificarea economiei prin crearea unor locuri de muncă
remunerate corespunzător, precum și prin acordarea unui sprijin financiar pentru familiile
care au posibilități financiar e minime, astfel contribuind la creșterea natalității.
Populați activă este cel de -al doilea fenomen analizat care a înregistrat mici fluctuații
pe parcursul anilor 2000 -2014, însă ținând cont de scăderea numărului de locuitori nu
prezintă diferențe semnif icative pe perioada analizată. Îngrijorător este faptul că în perioada
următoare s -ar putea înregistra scăderi ale populației active, deoarece ritmul mediu calculat
ne indică o tendință de scădere. Deși județul Dolj are un număr mare de resurse umane cu
nivel bun de pregătire, precum și un potențial de creștere mare al acestor resurse cu ajutorul
instituțiilor și programelor de formare profesională, îmbătrânirea populației și emigrarea au o
influență negativă. Însă prin orientarea programelor de formare pro fesională spre specializări
cerute de piața forței de muncă acest fenomen ar putea fi diminuat.
În privința agriculturii, județul Dolj are un punct forte, deoarece două domenii ale
acestui fenomen economic sunt cele mai recunoscute și prezintă cel mai mare potențial de
dezvoltare și exploatare,acestea fiind producția de cereale și fructe.
Din analiza efectuată se observă că producția de cereale suferă fluctuații mari care
sugerează o sensibilitate puternică a recoltelor agricole față de factorii externi. A vând un sol
fertil și o climă favorabilă, pot exista șanse de investire în valorificarea acestora și de a
ajunge chiar la exportarea fructelor în celelalte țări ale Europei, diminuând astfel importurile
și contribuind totodată la creșterea economiei țării. Una dintre cele mai bune oportunități, de
care se poate profita cu rezultate sigure este finanțarea agriculturii prin accesarea de fon duri
europene.
Din păcate, sectorul agricol nu este foarte bine valorificat în această zonă. Majoritatea
celor care se o cupă cu acest domeniu, folosesc recoltele pentru uz propriu, fără tendințe de
valorificare a produselor naturale și de comercializare la scară largă a acestora.
În ceea ce privește turismul putem spune că în mediul urban, turismul cultural se
îmbină cu tur ismul de afaceri care atrage un număr de turiști din ce în ce mai mare, în special
în Municipiul Craiova, datorită condițiilor economice favorabile investițiilor străine.
Din calculele efectuate se poate observa că numărul de locuri disponibile pentru turi ști
în perioada analizată 2000 -2015 a înregistrat o creștere. Același lucru putem spune și despre

33 sosirile turiștilor și anume faptul că prezintă o creștere, însă numărul acestora crește cu un
ritm mai mare decât al capacității de cazare. Interesul intern ațional crescut pentru turismul
cultural, balnear, ecoturism, agroturism și turism rural și totodată includerea unor porțiunii
ale Dunării în circuitul turismului de croazieră sunt doua dintre oportunitățile care pot fi
valorificate și exploatate printr -o promovare corespunzătoare.
Un alt fenomen analizat este evoluția PIB -ului, care are tendințe de creștere pentru
următorii ani. Privită în ansamblu situația PIB -ului pe perioada analizată prezintă atât aspecte
pozitive cât și negative, dar important este as pectul de creștere care va fi accentuat în
perioada viitoare odată cu investițiile locale făcute pentru dezvoltarea agriculturii și a
turismului, precum și atragerea de investiții străine pentru diferite domenii.
Din punct de vedere economic, județul Dolj face parte din categoria județelor
dezvoltate ale României, ocupând locul 9 din punct de vedere al PIB -ului în valori absolute,
având o contribuție de 2.5% la PIB -ul național și de 31.5% la PIB -ul regional, reprezentând
cel mai important pol economic din Regiunea de Sud -Vest Oltenia.
În urma analizei structurii investițiilor, la nivelul anului 2014, se observă că industria
prelucrătoare a înregistrat cele mai mari investiții, fiind urmată de energie, gaze, apă caldă și
aer condiționat , iar domeniile cu o i nvestiție mică sunt: hoteluri și restaurante, învățământ,
sănătate și asistență socială, respectiv alte activități de servicii.
În comparație cu structura economiei naționale și regionale, județul Dolj înregistrează
o pondere mare și în creștere a sectorul ui agricol, contrar tendinței de la nivel național. De
asemenea sectorul cu ponderea cea mai mică este reprezentat de cel al serviciilor, acesta fiind
cel cu cea mai mare valoare adăugată și un nivel de remunerare peste medie.
Datele cu privire la comerțul extern prezintă o creștere a balanței comerciale,
începând cu anul 2013, acest lucru datorându -se creșterii exporturilor , în cadrul cărora o
contribuție importantă având fabrica de automobile Craiova, după preluarea acesteia de către
Ford . Totuși , în anul 2014 exporturile au scăzut fiind influențate, în special, de scăderea
producției Ford, fabrica suspendând activitatea mai multe luni.
Județul Dolj din Regiunea de Sud -Vest a Olteniei este un județ cu un potențial mare
de creștere economică și cu multe op ortunități create pe parcursul ultimilor ani care vor
deschide calea spre altele noi. Prin aderarea României la Uniunea Europeana aceste
oportunități s -au diversificat, iar prin utilizarea fondurilor europene acordate pentru progresul
economic, obiectivele propuse vor putea fi îndeplinite, iar structura și dinamica potențialului
economic al acestui județ vor fi într -o continuă diversificare și dezvoltare.

34
Bibliografie

 Andrei T., Statistică și econometrie , Ed. Economică, București, 2003
 Enea -Smarandache Ion, Murărița Ilie, Statistică economică , Ed. Universitaria,
Craiova, 2006
 Enea-Smarandache I. , Ciurlău C. , Murărița I. , Criveanu R.C. , „STATISTICA
ACTIVITĂȚII ECONOMICE. Teorie și aplicații ", Editura UNIVERSITARIA,
Craiova , 2008
 Murărița Ilie, Radu Carmen, Ionașcu Costel, STATISTICĂ. Teorie și Aplicații
rezolvate în Excel , Editura PIM, Iași, 2014
 Radu Carmen, Enea -Smarandache Ion, Ionașcu Costel, Murărița Ilie, STATISTICĂ.
Teorie și aplicații , Ed. Universitaria, Craiova, 2003
 Radu Carmen, Ionașcu Costel, Murărița Ilie , ,,Statistică Teoretică ”, Ediția a II -a,
Editura UNIVERSITARIA, Craiova , 2009
 ***: “Strategia de Dezvoltare Economico – Sociala a Județului Dolj pentru perioada
2014 -2020”, Consiliul Județean Dolj, Octombrie 2015
 http://www.insse.ro/
 www.mdrt.ro