Comisia Consultativă de [625102]

Ministerul Sănătății
Comisia Consultativă de
Obstetrică și Ginecologie Colegiul Medicilor din România
Comisia de Obstetrică
și Ginecologie Societatea de Obstetrică
și Ginecologie din România

Institutul pentru Ocrotirea Mamei
și Copilului "Alfred Rus escu"
București

SERIA GHIDURI CLINICE PENTRU OBSTETRICĂ ȘI GINECOLOGIE

Ghidul 15/Revizia 0
12.12.2010

Operația cezariană

Publicat de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România și Colegiul Medicilor din România
Editor: Roxana Șucu

© Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România, 2010.
Grupul de Coordonare a pr ocesului de elaborare a ghidurilor încurajează schimbul liber și punerea la dispoziție în
comun a informațiilor și dovezilor cuprinse în acest ghid, precum și adaptarea lor la condițiile locale.
Orice parte din acest ghid poate fi copiată, reprodusă sau di stribuită, fără permisiunea autorilor sau editorilor, cu
respectarea următoarelor condiții: (a) materialul să nu fie copiat, reprodus, distribuit sau adaptat în scopuri comerciale;
(b) persoanele sau instituțiile care doresc să copieze, reproducă sau distr ibuie materialul, să informeze Societatea de
Obstetrică și Ginecologie din România; Colegiul Medicilor din România; și (c) Societatea de Obstetrică și Ginecologie
din România; Colegiul Medicilor din România să fie menționate ca sursă a acestor informații î n toate copiile,
reproducerile sau distribuțiile materialului.

Acest ghid a fost aprobat de Ministerul Sănătății prin Ordinul 1524/2009 cu m odifică rile și complet ările ulterioare
și avizat favorabil de Colegiul Medicilor din România și de Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România.

Precizări
Ghidurile clinice pentru Obstetrică și Ginecologie sunt elaborate sistematic la nivel național cu scopul de a asista
personalul medical pentru a lua decizii în îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ginecologi ce și obstetricale. Ele prezintă
recomandări de bună practică medicală clinică bazate pe dovezi publicate, pentru a fi luate în considerare de către
medicii obstetricieni/ginecologi și de alte specialități, precum și de celelalte cadre medicale implicate î n îngrijirea
pacientelor cu afecțiuni ginecologice și obstetricale.
Deși ghidurile reprezintă o fundamentare a bunei practici medicale bazate pe cele mai recente dovezi disponibile, ele nu
intenționează să înlocuiască raționamentul practicianului în fiecar e caz individual. Decizia medicală este un proces
integrativ care trebuie să ia în considerare circumstanțele individuale și opțiunea pacientei, precum și resursele,
caracterele specifice și limitările instituțiilor de practică medicală. Se așteaptă ca fie care practician care aplică
recomandările în scopul diagnosticării, definirii unui plan terapeutic sau de urmărire, sau al efectuării unei proceduri
clinice particulare să utilizeze propriul raționament medical independent în contextul circumstanțial clini c individual,
pentru a decide orice îngrijire sau tratament al pacientei în funcție de particularitățile acesteia, opțiunile diagnostice și
curative disponibile.
Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid au depus eforturi pentru ca informația conținută în ghid să fie
corectă, redată cu acuratețe și susținută de dovezi. Dată fiind posibilitatea erorii umane și/sau progresele cunoștințelor
medicale, ele nu pot și nu garantează că informația conținută în ghid este în totalitate corectă și completă .
Recomandările din acest ghid clinic sunt bazate pe un consens al autorilor privitor la abordările terapeutice acceptate în
momentul actual. În absența dovezilor publicate, ele sunt bazate pe consensul experților din cadrul specialității. Totuși,
ele nu r eprezintă în mod necesar punctele de vedere și opiniile tuturor clinicienilor și nu le reflecta in mod obligatoriu pe
cele ale Grupului Coordonator.
Ghidurile clinice nu sunt gândite ca directive pentru un singur curs al diagnosticului, managementului, tra tamentului sau
urmăririi unui caz, sau ca o modalitate definitivă de îngrijire a pacientei. Variații ale practicii medicale pot fi necesare pe
baza circumstanțelor individuale și opțiunii pacientei, precum și resurselor și limitărilor specifice instituției sau tipului de
practică medicală. Acolo unde recomandările acestor ghiduri sunt modificate, abaterile semnificative de la ghiduri trebuie
documentate în întregime în protocoale și documente medicale, iar motivele modificărilor trebuie justificate detaliat .
Instituțiile și persoanele care au elaborat acest ghid își declină responsabilitatea legală pentru orice inacuratețe,
informație percepută eronat, pentru eficacitatea clinică sau succesul oricărui regim terapeutic detaliat în acest ghid,
pentru modalitat ea de utilizare sau aplicare sau pentru deciziile finale ale personalului medical rezultate din utilizarea
sau aplicarea lor. De asemenea, ele nu își asumă responsabilitatea nici pentru informațiile referitoare la produsele
farmaceutice menționate în acest ghid. În fiecare caz specific, utilizatorii ghidurilor trebuie să verifice literatura de
specialitate specifică prin intermediul surselor independente și să confirme că informația conținută în recomandări, în
special dozele medicamentelor, este corectă.
Orice referire la un produs comercial, proces sau serviciu specific prin utilizarea numelui comercial, al mărcii sau al
producătorului, nu constituie sau implică o promovare, recomandare sau favorizare din partea Grupului de Coordonare,
a Grupului Tehnic de Elaborare, a coordonatorului sau editorului ghidului față de altele similare care nu sunt menționate
în document. Nici o recomandare din acest ghid nu poate fi utilizată în scop publicitar sau în scopul promovării unui
produs.
Toate ghidurile clinice sunt supuse unui proces de revizuire și actualizare continuă. Cea mai recentă versiune a acestui
ghid poate fi accesată prin Internet la adresa www.sogr.ro sau www.ghiduriclinice. ro.

Tipărit la R.A. Monitorul Oficial
Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
Operatia cezariana / coord.: prof. dr. Dimitrie Nanu; ed. dr. Roxana
Sucu. – Bucuresti : Oscar Print, 2011
ISBN 978-973-668-278-0

I. Nanu, Dimitrie (coord.)
II. Sucu, Rox ana (ed.)

618.5 -089.888.61

i Cuprins
1 Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 1
2 Scop ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 1
3 Metodologie de elaborare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 2
3.1 Etapele procesului de elaborare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 2
3.2 Principii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 2
3.3 Data reviziei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 2
4 Structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 2
5 Evaluare și diagnostic – Indicațiile operației cezariane ………………………….. ………………………….. ………… 3
5.1 Obstrucția canalului de naștere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 3
5.2 Malformațiile vaginului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 3
5.3 Sarcina asociată cu cancer de col uterin ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
5.3.1 Stadiile IA2, IB -IIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 4
5.3.2 Stadiile IIB -IIIB ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 4
5.4 Patologie cicatricială cervico -vagino -perineală ………………………….. ………………………….. ……………….. 4
5.5 Patologie asociată sarcinii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 5
5.6 Distocie osoasă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
5.7 Prezentații distocice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 5
5.8 Distocia de dinamică și de dilatație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 5
5.9 Hipertensiunea arterială asociată sarcinii ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
5.10 Sarcina multiplă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 6
5.11 Uterul cicatriceal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
5.12 Ruptura uterină ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 7
5.13 Placenta praevia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 7
5.14 Dezlipirea prematură de placentă normal inserată ………………………….. ………………………….. ………….. 7
5.15 Patologia cordonului ombilical ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 8
5.16 Ruptura prematură de membrane ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
5.17 Ruptura precoce de membrane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 8
5.18 Alte cauze de patologie a anexelor fetale ………………………….. ………………………….. ………………………. 8
5.19 Infecții materne cu transmitere materno -fetală ………………………….. ………………………….. ………………… 8
5.20 Suferința fetală acută ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
5.21 Suferința fetală cronică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 9
5.22 Izoimunizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 9
5.23 Malformații congenitale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
5.24 Operația cezariană la cerere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 10
6 Management ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 10
6.1 Intervalul de decizie în cazul operației cezariene de urgență ………………………….. ……………………….. 10
6.2 Evaluarea preoperatorie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
6.3 Pregăt irea pentru operația cezariană ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 11
6.4 Anestezia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
6.4.1 Evaluarea preanestezică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 11
6.4.2 Profilaxia sindromului de aspirație ………………………….. ………………………….. ………………….. 11
6.4.3 Tromboprofilaxia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 12
6.4.4 Opțiuni anestezice pentru nașterea prin cezariană ………………………….. ………………………… 12
6.5 Management intraoperator ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 12
6.5.1 Metode de prevenire a transmiterii HIV ………………………….. ………………………….. …………… 12
6.5.2 Pregătirea tegumentelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 12
6.5.3 Incizia peretelui abdominal ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
6.5.4 Incizia țesutului subcutanat ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 12
6.5.5 Incizia aponevrozei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 13
6.5.6 Abordarea mușchilor drepți abdominali ………………………….. ………………………….. …………… 13

ii 6.5.7 Deschiderea peritoneului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 13
6.5.8 Decolarea vezicii urinare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 13
6.5.9 Histerotomia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 13
6.5.10 Extracția fătului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
6.5.11 Metode de extracție a placentei ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
6.5.12 Controlul cavității uterine ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
6.5.13 Folosirea uterotonicelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14
6.5.14 Histerorafia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
6.5.15 Inchiderea peritoneului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 15
6.5.16 Sutura aponevrozei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 15
6.5.17 Sutura drepților abdominali ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 15
6.5.18 Închiderea țesutului subcutanat și drenajul supraaponevrotic ………………………….. ………….. 15
6.5.19 Închiderea tegumentului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
6.6 Îngrijirea nou -născutului extras prin operație cezariană ………………………….. ………………………….. ….. 16
7 Urmărire și monitorizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
7.1 Monitorizarea postoperatorie de rutină ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
7.2 Managementul durerii postoperatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
7.3 Reluarea precoce a a limentației enterale ………………………….. ………………………….. ……………………… 17
7.4 Suprimarea cateterului urinar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 17
7.5 Îngrijirea plăgii operatorii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
7.6 Consilierea pacientei după operația cezariană ………………………….. ………………………….. ……………… 17
8 Aspecte administrative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
8.1 Obținerea consimțământului informat ………………………….. ………………………….. ………………………….. 17
8.2 Factori ce influențează decizia realizării operației cezariene ………………………….. ……………………….. 18
8.3 Element e interesând actul operator ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
9 Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 20
10 Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 28
10.1 Anexa 1. Lista participanților la Întâlnirea de Consens de la București, 10 – 12 decembrie 2010 …. 29
10.2 Anexa 2. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor ………………………….. ………………………….. … 30
10.3 Anexa 3. Medicația menționată în ghid ………………………….. ………………………….. ……………………….. 31
10.4 Anexa 4. Obținerea consimțământului informat pentr u operația cezariană ………………………….. ……. 33
10.5 Anexa 5. Formular de consimțământ informat ………………………….. ………………………….. ……………… 35
10.6 Anexa 6. Formular opera ție cezarianǎ ………………………….. ………………………….. …………………………. 37

iii Grupul de Coordonare a elaborării ghiduril or
Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății
Prof. Dr. Szabó Béla

Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiului Medicilor din România
Prof. Dr. Vlad Tica

Societatea de Ob stetrică și Ginecologie din Româ nia
Prof. Dr. B ogdan Marinescu

Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București
Prof. Dr. Gabriel Bănceanu

Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii
Dr. Mihai Horga

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului
Coordonator
Profesor Dr. Dimitrie Nanu
Scriitor
Dr. Roxana Șucu
Membri
Dr. Cristian Popescu
Dr. Claudia Mehedințu
Dr. Stelian Conci
Dr. Alexandru Ispas
Dr. Alexandru Matei
Dr. Luminița Udrea
Dr. P ătrașcu Georgeta

Mulțumiri
Mulțumiri experților care au revizuit ghidul:
Prof. D r. Bogdan Marinescu
Conf. Dr. Liana Ple ș

Mulțumim pentru colaborare în realizarea acestui ghid Prof. Dr. Silvia Stoicescu și Conf. Dr. Elena Copaciu.

Mulțumim Fondului ONU pentru Populație pentru sprijinul tehnic și financiar acordat procesului dezvoltăr ii
ghidurilor clinice pentru obstetrică și ginecologie.

Mulțumim Dr. Alexandru Epure pentru coordonarea și integrarea activităților de dezvoltare a ghidurilor clinice
pentru obstetrică și ginecologie.

iv Abrevieri
AGREE Appraisal of Guidelines for Research & Evaluation (Revizia Ghidurilor pentru Cercetare și
Evaluare)
ATI Anestezie și terapie intensivă
ALT Alanin aminotransferaza
AST Aspartat aminotransferaza
BCF Bătăi cardiace fetale
BPD Diametrul biparietal
bpm Bătăi pe minut
β- HCG Fracțiunea β a gonadotropinei corionice umane
CA Corioamniotită
CID Coagulare intravasculară diseminată
cm Centimetri
CT Computer tomograf
CUD Contracții uterine dureroase
dl Decilitri
DPPNI Dezlipirea prematură de placentă normal inserată
F Fiole
G Grame
GTE Grup Tehnic de Elaborare (a ghidurilor clinice)
Hb Hemoglobină
HELLP Hemoliza -elevated liver enzymes, low platelet count (hemoliza, transaminaze crescute,
trombocitopenie)
HIV Virusul imunideficienței umane
HLG Hemoleucograma
HRLP Histerectomie radical ă cu limfadenectomie pelvină
Ht Hematocrit
HTA Hipertensiune arterială
HTAIS Hipertensiune arterială indusă de sarcină
ILA Indice de lichid amniotic
I.O.M.C. Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului "Alfred Rusescu" București
i.v. Intravenos
kg Kilograme
mg Miligrame
ml Mililitru
mm Milimetri
MoM Multiplu de mediană
m2 Metru pătrat
µg Micrograme
nr Număr
OC Operație cezariană
OG Obstetrică Ginecologie
ONU Organizația Națiunilor Unite
p.e.v. Perfuzie endovenoasă
RCP Raport cerebro -placentar
Rh Rhesus
RMN Rezonanța magnetică nucleară
Sp O 2 Saturația parțială în Oxigen (Pulsoximetrie)
VHB Virus hepatic B
VHC Virus hepatic C
U.I. Unități Internaționale
UNFPA United Nations Population Fund (Fondul ONU pentru Populație)

Pagina 1 1 INTRODUC ERE
Operația cezariană (OC) este o intervenție chirurgicală ce presupune incizia peretelui uterin pentru extragerea
fătului. Acest ghid a apărut din necesitatea de a asigura îngrijiri de calitate pacientelor ce nasc prin cezariană.
Scopul său este de a fur niza informații de bază personalului medical (OG, ATI, neonatolog, etc.) privind
managementul acestei intervenții chirurgicale:
 riscurile și beneficiile OC,
 anumite indicații specifice OC,
 strategiile efective de evitare a OC,
 aspectele anestezice și chiru rgicale,
 măsurile ce reduc morbiditatea indusă de OC,
 aspecte organizatorice și de mediu (locale) care influențează ratele OC.
În România, frecvența operației cezariane a crescut constant (4,72 % în 1988 și 12,39% în 1998 (1)). Tendință
similară s -a înregi strat în multe dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, exemplul cel mai elocvent
este Brazilia, unde incidența cezarienei a depășit 35% din totalul nașterilor.(2-7)
În mai multe state dezvoltate s -au efectuat studii privind factorii ce au determinat creșterea numărului de OC. Ele
au demonstrat că diferitele rate ale incidenței OC pot fi explicate prin modificările caracteristicilor demografice ale
populației fertile. De exemplu, femeile amână nașterea, au mai puțini copii, iar vârsta de apa riție a primului copil a
crescut. (8)
Definiții. Operația cezariană electivă reprezintă intervenția realizată parturientei pe baza unor indicații obstetricale
și/sau medicale sau la cererea acesteia. OC electivă este în mod frecvent o intervenție “planifi cată” și realizată
înainte de instalarea travaliului. În contrast, OC efectuată în timpul travaliului, din necesitate, este denumită “OC
de urgență”. (9)
2 SCOP
Scopul acestui ghid este de a standardiza indicațiile și metodele de efectuare a OC, de a cuantif ica riscul și a
stabili o conduită clinică adecvată.
Prezentul ghid clinic pentru conduita în OC, se adresează personalului de specialitate obstetrică -ginecologie, dar
și personalului medical din alte specialități (medicină de familie, medicină de urgentă, ATI, neonatologie, chirurgie
generală) care se confruntă cu problematica abordată.
Prezentul ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:
 creșterea calității unui serviciu medical, a unei procedur i medicale
 referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate sau pentru un indicator specific
 reducerea variațiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)
 reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice
 aplicarea evidențelor în practica medicală; diseminarea unor noutăți științifice
 integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)
 creșterea încrederii personalului medical în rezultatul unui act medical
 ghidul constituie un instrument de consens înt re clinicieni
 ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului
 ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici și de asistente
 ghidul permite structurarea documentației medicale
 ghidul permite oferirea unei baze de info rmație pentru analize și comparații
 armonizarea practicii medicale românești cu principiile medicale internațional acceptate.
Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este conceput pentru aplicare la nivel național. Ghidul clinic
precizează stand ardele, principiile și aspectele fundamentale ale managementului particularizat unui caz concret
clinic, care trebuie respectate de practicieni, indiferent de nivelul unității sanitare în care activează.
Se prevede ca acest ghid să fie adaptat la nivelul s ecțiilor de obstetrică și ginecologie sub forma unor protocoale.
Ghidurile clinice sunt mai rigide decât protocoalele, ele fiind realizate la nivel național de grupuri tehnice de
elaborare respectând nivele de dovezi științifice, tărie a afirmațiilor, grad e de recomandare. Protocoalele
reprezintă modalitatea de aplicare a ghidurilor clinice naționale în context local și specifică exact într -o situație
clinică anume ce anume trebuie făcut, de către cine și când. Ele permit un grad mai mare de flexibilitate și
reflectă circumstanțele și variațiile locale datorate diferitelor tipuri de îngrijire clinică la un anumit nivel

Pagina 2 3 METODOLOGIE DE ELABOR ARE
3.1 Etapele procesului de elaborare
Ca urmare a solicitării Ministerului Sănătății de a sprijini procesul de elaborare a ghidurilor clinice pentru
obstetrică -ginecologie, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) a organizat în 8 septembrie 2006 la Casa ONU o
întâlnire a instituțiilor implicate în elaborarea ghidurilor clinice pentru obstetrică -ginecologie. A fost prezentat
contextul general în care se desf ășoară procesul de redactare al ghidurilor și implicarea diferitelor instituții. În
cadrul întâlnirii, s -a decis constituirea Grupului de Coordonare a procesului de elaborare al ghidurilor. A fost de
asemenea prezentată metodol ogia de lucru pentru redactarea ghidurilor, a fost prezentat un plan de lucru și au
fost agreate responsabilitățile pentru fiecare instituție implicată. A fost aprobată lista de subiecte ale ghidurilor
clinice pentru obstetrică -ginecologie și pentru fiecar e ghid au fost aprobați coordonatorii Grupurilor Tehnic de
Elaborare (GTE) pentru fiecare subiect.
În data de 14 octombrie 2006, în cadrul Congresului Societății de Obstetrică și Ginecologie din România a avut
loc o sesiune în cadrul căreia au fost prezent ate, discutate în plen și agreate principiile, metodologia de elaborare
și formatului ghidurilor. Pentru fiecare ghid, coordonatorul a nominalizat componența Grupului Tehnic de
Elaborare, incluzând un scriitor și o echipă de redactare, precum și un număr d e experți externi pentru recenzia
ghidului. Facilitarea și integrarea procesului de elaborare a tuturor ghidurilor a fost efectuată de un integrator.
Toate persoanele implicate în redactarea sau evaluarea ghidurilor au semnat Declarații de Interese.
Scriitorii ghidurilor au fost instruiți asupra metodologiei redactării ghidurilor conform medicinii bazate pe dovezi,
după care au elaborat prima versiune a ghidului, în colaborare cu membrii GTE și sub conducerea
coordonatorului ghidului. După verificarea ei d in punctul de vedere al principiilor, structurii și formatului acceptat
pentru ghiduri și formatarea ei a rezultat versiunea 2 a ghidului, care a fost trimisă pentru revizia externă la
experții selectați. Coordonatorul și Grupul Tehnic de Elaborare au luat în considerare și încorporat după caz
comentariile și propunerile de modificare făcute de recenzorii externi și au redactat versiunea 3 a ghidului.
Această versiune a fost prezentată și supusă discuției detaliate punct cu punct în cadrul un ei Întâlniri de Consens
care a avut loc la București în perioada 10 – 12 decembrie 2010. Participanții la Întâlnirea de Consens sunt
prezentați în Anexa 1. Ghidurile au fost dezbătute punct cu punct și au fost agreate prin consens din punct de
vedere al conținutului tehn ic, gradării recomandărilor și formulării.
Evaluarea finală a ghidului a fost efectuată utilizând instrumentul Agree elaborat de Organizația Mondială a
Sănătății (OMS). Ghidul a fost aprobat formal de către Comisia Consultativă de Obstetrică și Ginecologie a
Ministerului Sănătății, Comisia de Obstetrică și Ginecologie a Colegiul Medicilor din România și Societatea de
Obstetrică și Ginecologie din România.
3.2 Principii
Ghidul clinic pentru conduita în OC a fost conceput cu respectarea principiilor de elaborare a Ghidurilor clinice
pentru obstetrică și ginecologie aprobate de Grupul de Coordonare al elaborării ghidurilor și de Societatea de
Obstetrică și Ginecologie din România. Pentru prezentul ghid au fost revizuite Cochrane Library 2006 vol. 4,
bazele de date Medline și Ovid între anii 1970 -2006. Nu au fost identificate trialuri clinice randomizate sau
metaanalize privind OC. Majoritatea Publicațiilor sunt studii retrospective, studii de caz și recenzii sistematice.
Fiecare recomandare s -a încercat a fi bazată pe dovezi științifice, iar pentru fiecare afirmație a fost furnizată o
explicație bazată pe nivelul dovezilor și a fost precizată puterea științifică (acolo unde există date). Pentru fiecare
afirmație a fost precizată alăturat tăria afirmației (Standard, Recomandare sau Opțiune) conform definițiilor din
Anexa 2.
Pe parcursul ghidului, prin termenul de medic se va întelege medicul de specialitate obstetrică și ginecologie,
căruia îi este dedicat în principal ghidul clinic. Acolo unde s -a considerat necesar, specialitatea medicului a fost
enunțată în clar, pentru a fi evitate confuziile de atribuire a responsabilității actului medical.
3.3 Data reviziei
Acest ghid clinic va fi revizuit în 2013 sau în momentul în care apar dovezi științifice noi care modifică
recomandările făcute.
4 STRUCTURĂ
Acest ghid clinic pentru obstetrică și ginecologie este structurat în 4 capitole specifice temei abordate:
 Evaluare (aprecierea riscului) și diagnostic
 Conduita (prevenție și tratament)
 Urmărire și monitorizare
 Aspecte administr ative

Pagina 3
5 EVALUARE ȘI DIAGNOSTI C –
INDICAȚIILE OPERAȚIEI CEZARIANE
5.1 Obstrucția canalului de naștere
Standard Medicul trebuie să indice nașterea prin OC în caz de obstrucție a canalului de naștere
matern (filiera pelvi -genitală). B
Argumentare În situați i destul de rare, diverse tumori materne pot obstrua canalul de naștere. Un miom
cervical sau o tumoră ovariană mobilă pot ocupa strâmtoarea superioară, interpunându –
se între prezentație și filiera de naștere. În unele cazuri, tumora ovariană mobilă sau un
miom uterin pediculat pot fi mobilizate cranial de dezvoltarea uterului gravid, permițând
chiar nașterea pe căi naturale. Tumorile pelvine praevia ce pot obtura canalul de naștere
nu sunt dependente întotdeauna de uter și/sau ovar. În situația în care se palpează o
masa pelvină, putem lua în calcul ipoteza unui rinichi ectopic pelvin sau un rinichi ptozat,
o splină ptozată, un lob aberant hepatic sau o tumoră vezicală. (1-3) III

Recomandare În cazul tumorilor praevia, în caz de obstrucție a canalului de naștere matern, se
recomandă medicului să indice terminarea sarcinii prin operație cezariană înainte de
debutul travaliului. B
Argumentare Tumorile praevia influențează negativ angajarea și coborârea prezentației supunând
gravida și fătul unor riscuri inutile. (1) III

Recomandare În cazul tumorilor praevia, în caz de obstrucție a canalului de naștere matern, se
recomandă medicului practicarea operației cezariene de la 38 SA complete. E

Opțiune În cazul tumorilor praevia, în caz de obstrucție a canalului de naștere matern, medicul
poate să indice terminarea sarcinii prin operație cezariană la debutul travaliului. E

Recomandare În cazul tumorilor -praevia, în caz de obstrucție a canalului de naștere matern, se
recomandă medicului să practice ablația formațiunii tumorale, dacă este indicat și tehnic
este posibil. B
Argumentare Forțarea unei intervenții chirurgicale extensive, pe terenul gravidic expune la riscuri
materne greu de aproximat.(1,2) III

Standard Cu ocazia laparotomiei, medicu l trebuie să trimită la examen anatomopatologic
extemporaneu formațiunile tumorale anexiale excizate în condițiile disponibilității acestui
examen. E
Argumentare O serie de studii atestă că aproximativ 5% dintre masele anexiale diagnosticate în timpul
sarcinii au etiologie neoplazică.

Opțiune În timpul operației cezariane, medicul poate să extirpe mioamele uterine praevia, în
condiții locale favorabile. B
Argumentare Ablația mioamelor uterine, mai ales a celor voluminoase, după extracția fătului pr in
operația cezariană poate determina sângerări masive, greu de controlat, ce se pot solda
cu histerectomie de necesitate. Excepție pot face mioamele pediculate, al căror pedicul
are bază mică de inserție uterină.(2) III

5.2 Malformațiile vaginului
Recomandare În caz de malformații vaginale, care obstruează canalul de naștere, se recomandă
medicului să indice terminarea sarcinii prin operație cezariană înainte de declanșarea
travaliului. C

Pagina 4 Argumentare Orice tentativă de naștere pe cale joasă poate pun e în pericol viața parturientei.
Malformațiile vaginale sunt, de regulă, congenitale, de cauză necunoscută. Ele imbracă
mai multe forme clinice, dintre care cele mai frecvente sunt vaginul septat, vaginul
hipoplazic. Diagnosticul se bazează pe examenul cli nic.(2,4) IV

5.3 Sarcina asociată cu cancer de col uterin
Standard În prezenta diagnosticului de cancer de col uterin asociat sarcinii, medicul trebuie să
indice nașterea prin OC, indiferent de stadiul clinic. E

Recomandare În alegerea momentului OC, se recomandă ca medicul să țină cont de viabilitatea fetală și
de dorința pacientei. E

Opțiune În cancerul de col uterin asociat sarcinii, în stadiile IA și IB medicul poate opta pentru a
continua OC:
 cu limfadenocol pohisterectomia totală lărgită
sau
 a indica efectuarea în lăuzie a radioterapiei urmate de intervenția chirurgicală
practicată în timpul II. E
Standard În cancerul de col uterin asociat sarcinii, în stadiile II sau III, medicul trebuie să îndrume
lăuza la radioterapie. E

5.3.1 Stadii le IA2, IB -IIA
Opțiune Pentru stadiile IA2 și IB -IIA, în care pacienta optează pentru menținerea sarcinii până la
atingerea viabilității fetale, medicul poate sa practice histerectomie radicală cu
limfadenectomie pelvină (HRLP ) în continuarea operației c ezariene practicate începând
cu 32-34 săptămâni de amenoree. E
Argumentare Operația cezariană este recomandată atât în interes fetal cât și pentru reducerea
riscurilor de diseminare a celulelor tumorale în timpul travaliului și a hemoragiei
abundente ce p oate apărea în cazul tumorilor voluminoase. Se va aplica același
tratament corespunzător stadiului ca și în cazul pacientelor negravide. (9,12,13)

5.3.2 Stadiile IIB -IIIB
Standard În stadiile IIB -IIIB, medicul trebuie să practice operația cezariană și a poi trebuie să
îndrume pacienta către serviciul oncologic pentru radioterapie și chimioterapie. B
Argumentare Se va aplica același tratament corespunzător stadiului ca și în cazul pacientelor
negravide. (9,12,13) IIb

Standard În stadiile IIB -IIIB, me dicul trebuie să practice operația cezariană începând cu 32 -34
săptămâni de amenoree. B
Argumentare Operația cezariană este recomandată atât în interes fetal (prematuritate) cât și pentru
reducerea riscurilor de diseminare a celulelor tumorale în timpul t ravaliului și a hemoragiei
abundente ce poate apărea în cazul tumorilor voluminoase.(14,15) IIa

5.4 Patologie cicatricială cervico -vagino -perineală
Recomandare Se recomandă ca medicul să indice terminarea nașterii prin operație cezariană pentru
pacien tele cu:
 soluții de continuitate cervicale cu risc de ruptură uterină propagată
 trahelectomie
 plastia sfincterului anal. E

Pagina 5 Standard Medicul trebuie să indice terminarea nașterii prin operație cezariană pentru pacientele cu
intervenții chirurgicale an terioare sarcinii destinate:
 refacerii staticii pelvine
 incontinenței urinare
 pentru tratamentul fistulelor recto -vaginale și/sau vezico -vaginale. B
Argumentare S-a constatat un risc considerabil – determinat de faptul că evoluția unei noi sarcini,
cobo rârea prezentației în timpul travaliului și manevrele obstetricale pot anula rezultatele
intervenției anterioare prin repetarea unui traumatism care poate genera reapariția
manifestărilor inițiale, făcând dificilă sau imposibilă o nouă intervenție de corec tare.(16) III

5.5 Patologie asociată sarcinii
Recomandare În cazul patologiei asociate sarcinii, se recomandă ca medicul să respecte indicația de
finalizare a sarcinii prin OC, stabilită de medicul de specialitate, din specialitatea
respectivă, documen tată în scris, semnată și parafată de către medicul respectiv. E

5.6 Distocie osoasă
Standard Medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin operație cezariană în cazul disproporției
cefalopelvice apreciate clinic și paraclinic (echografic sau even tual RMN). C
Argumentare În cazul incompatibilității dintre diametrul biparietal fetal și diametrul util al bazinului osos
dovedite clinic și paraclinic nașterea nu poate decurge pe cale vaginală fără suferință
fetală și maternă. (4,29,30,31,32) IV

Opțiune Medicul poate să indice în cazul bazinelor limită proba de travaliu . B
Argumentare Proba de travaliu permite alegerea căii de naștere (vaginală sau operație cezariană), fără
să expună mama sau fătul la un risc inutil. (4,29,30,31,32). IIa

Standard Medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin operație cezariană în cazul probei de
travaliu negative. B
Argumentare În acest caz, terminarea sarcinii pe cale vaginală expune mama și fătul unor riscuri inutile.
(4,29,30,31,32) IIb

5.7 Prezen tații distocice
Standard Medicul trebuie să indice operația cezariană în cazul gravidelor cu făt în prezentație
distocică:
 așezare transversală,
 prezentații craniene deflectate (frontală, facială mento -posterioară). C
Argumentare Orice făt în prezentați e distocică are risc crescut pentru traumatism la naștere, prolabare
de cordon și blocarea capului fetal în excavația pelvină. (4,41,42,49) IV

Recomandare Se recomandă ca medicul să indice operația cezariană în cazul gravidelor cu făt în
prezentație d istocică facială mento -anterioară și bregmatică. E

5.8 Distocia de dinamică și de dilatație
5.8.1 Distocia de dilatație
Standard În lipsa progresiei dilatației sau progresiunii prezentației, în prezența unei dinamici
corecte sau corectate medicament os, medicul trebuie să indice finalizarea nașterii prin
OC. B

Pagina 6 Argumentare În caz de probă de travaliu negativă, terminarea sarcinii pe cale vaginală expune mama și
fătul unor riscuri inutile. (4,29 -32) IIb

5.8.2 Distocia de dinamică
Standard Medic ul trebuie să indice finalizarea nașterii prin OC în prezența sindromului hipoton –
hipokinetic sau hiperton -hiperkinetic/tetanie uterină necorectate medicamentos cu sau
fără suferință fetală. E
Argumentare Morbiditatea și mortalitatea perinatală cresc con siderabil în caz de travaliu precipitat sau
sindrom hipokinetic. (4,41)

5.9 Hipertensiunea arterială asociată sarcinii
Standard Medicul trebuie să indice terminarea nașterii prin operație cezariană la pacientele cu
hipertensiune arterială, în caz de:
 HTA persistentă sub tratament, cu risc matern
 sindrom HELLP
 eclampsie
 semne de suferință fetală . E

Standard Medicul trebuie să indice terminarea nașterii prin operație cezariană la pacientele cu
hipertensiune arterială, în caz de preeclampsie severă. B
Argumentare În cazul pacientelor cu preeclampsie, modificarea parametrilor materni sau fetali se
corelează cu un prognostic sever materno -fetal, sancțiunea terapeutică fiind doar
nașterea. (33, 34, 35, 36, 37) IIa

5.10 Sarcina multiplă
Recomandare Se recomandă ca medicul să finalizeze sarcina prin operație cezariană în următoarele
cazuri:
 sarcinile monoamniotice
 gemenii conjugați
 fătul A în prezentație cefalică și fătul B în prezentație non -cefalică, dacă feții au mai
puțin de 1500 g și/sau sarcina este mai mică de 34 de săptămâni de amenoree
 fătul A în prezentație non -cefalică (pelviană sau transversă)
 mai mult de trei feți
 indicațiile valabile și în cazul sarcinii unice. B
Argumentare În timpul travaliului și mai ales a expulziei, există riscul cr escut de acroșare, coliziune,
impacție, compacție și de înnodare a cordoanelor ombilicale. (38)
Pasajul feților conjugați prin canalul obstetrical este dificil și riscant. (38)
Analizând datele obținute din studiile clinice, s -a observat o incidență crescu tă a
traumatismului fetal și o creștere a morbidității și a mortalității neonatale la nașterea
acestor feți pe cale vaginală. (38)
Dacă feții au între 1500 -4000 g, nașterea pe cale vaginală este asociată cu un prognostic
fetal mai bun decât în cazul operaț iei cezariene. (38)
Medicul poate să decidă în funcție de condițiile obstetricale și medicale individuale o altă
atitudine, decât cea chirurgicală. (38)
Creșterea mortalității neonatale în nașterea pe cale vaginală datorită riscului crescut de
acroșare în situația în care fătul A este în prezentație non -cefalică. (39)
Datorită dificultății de efectuare a manevrelor obstetricale și a riscurilor crescute de
traumatism fetal în cazul existenței a mai mult de trei feți. (40) III

Pagina 7 5.11 Uterul cicatriceal
Recom andare Se recomandă medicului terminarea sarcinii prin operație cezariană în cazul gravidelor
care prezintă cicatrice uterină:
 post operație cezariană iterativă
 post operație cezariană alta decât segmento -transversală
 post operație cezariană mai recentă de 1 an
 post-miomectomie
sau
 post-traumatism uterin operat. E
Argumentare Complicația uterului cicatriceal cea mai gravă în travaliu este ruptura uterină, cu
consecințe materne și fetale importante.(41,42)

Opțiune În cazul uterului cicatriceal dup ă OC segmento -transversală, documentată și
necomplicată, medicul poate să opteze pentru calea de naștere în consultare cu pacienta
după consimțământul informat al acesteia. E

Recomandare În cazul indicației de OC pe uter cicatriceal se recomandă medic ului terminarea sarcinii
prin operație cezariană profilactică iterativă cât mai aproape de 39 săptămâni de
amenoree, înainte de declanșarea travaliului. E
Argumentare Operația cezariană profilactică iterativă nu se indică înainte de 39 săptămâni de
amenor ee pentru a nu induce o prematuritate fetală iatrogenă.(41,42)

5.12 Ruptura uterină
Standard În caz de ruptură uterină, medicul trebuie să indice terminarea sarcinii prin laparotomie de
urgență în interes matern și fetal. C
Argumentare Prognosticul ma terno -fetal depinde de promptitudinea intervenției chirurgicale. Intervalul
optim de intervenție după diagnosticul rupturii uterine este de 10 -37 de minute, după
această perioadă complicațiile fetale sunt mult mai frecvente.(41,42) IV

5.13 Placenta praevi a
Standard Operația cezariană trebuie aleasă de medic ca și cale de naștere în următoarele situații :
 placenta praevia centrală
 placenta praevia parțial centrală. E

Recomandare În caz de placenta praevia marginală sau laterală cu sângerare apreciabi lă, persistentă
și/sau repetată se recomandă ca medicul să practice OC. E

Recomandare În absența indicației chirurgicale de urgență, se recomandă medicului să indice operația
cezariană electivă în jur de 38 de săptămâni de amenoree și în afara travali ului. C
Argumentare Morbiditatea neonatală crește semnificativ după aceasta vârstă de gestație.(43) IV

5.14 Dezlipirea prematură de placentă normal inserată
Standard În caz de dezlipire prematură de placentă normal inserată medicul trebuie să indice de
urgență finalizarea sarcinii prin OC în interes vital matern. E

Pagina 8 5.15 Patologia cordonului ombilical
Standard Medicul trebuie să indice OC în caz de prolabare, procidență, laterocidență de cordon
ombilical în prezentație craniană. E

5.16 Ruptura premat ură de membrane
Standard Medicul trebuie să finalizeze sarcina prin operație cezariană în următoarele cazuri:
 prezentație pelviană
 uter cicatriceal
 CA clinic manifestă
 indicații obstetricale
 suferință fetală
 de urgență, în caz de prolabare de cordon. E

5.17 Ruptura precoce de membrane
Standard Medicul trebuie să finalizeze sarcina prin operație cezariană în următoarele cazuri:
 eșecul declanșării farmacologice a travaliului
 prezentație pelviană
 uter cicatriceal
 CA clinic manifestă
 indicații obstetrical e
 status fetal incert (suferință fetală)
 de urgență, în caz de prolabare de cordon. A
Argumentare Amânarea terminării nașterii sau alegerea căii naturale de naștere expun mama și fătul
unor riscuri inutile. (42,58,59) Ia

5.18 Alte cauze de patologie a an exelor fetale
Standard În caz de vasa praevia și inserția velamentoasă a cordonului ombilical, medicul trebuie să
indice terminarea sarcinii prin operație cezariană după atingerea vârstei de maturitate
pulmonară fetală, cât mai tardiv cu putință, dar nu mai târziu de 38 săptămâni de
amenoree. B
Argumentare În cazul nașterii pe cale vaginală, există riscul unei hemoragii severe ce poate pune în
pericol viața mamei și a fătului. (55,56) IIa

5.19 Infecții materne cu transmitere materno -fetală
Standard Medicul trebuie să indice operația cezariană ca modalitate de terminare a sarcinii la
gravidele HIV pozitive înainte de debutul travaliului și de ruperea membranelor. B
Argumentare Efectuarea operației cezariene la gravidele HIV pozitive reduce riscul tra nsmiterii de la
mamă la făt a infecției. (60-69) IIb

Standard Medicul trebuie să nu indice de rutină operația cezariană ca modalitate de terminare a
sarcinii la gravidele infectate cu virus hepatitic B în cazul în care nou -născutul va primi
imunoglobu line specifice și vaccinare. A
Argumentare Nu există dovezi suficiente care să demonstreze că operația cezariană în această situație
reduce riscul de transmitere materno -fetală a virusului hepatitic B. (70-74) Ib

Pagina 9 Standard Medicul trebuie să nu indice de rutină terminarea sarcinii prin operație cezariană pentru
gravidele cu virus hepatitic C în absența altor indicații obstetricale. B
Argumentare Nu există dovezi suficiente care să demonstreze că operația cezariană reduce riscul de
transmitere materno -fetală a virusului hepatitic C. (75-77) IIb

Standard Medicul trebuie să indice operația cezariană ca modalitate de terminare a sarcinii la
gravidele care prezintă în trimestrul al III -lea de sarcină infecție primară cu virus herpetic
sau un episod act iv în apropierea nașterii. B
Argumentare Practicarea operației cezariene la gravidele cu infecție primară cu virus herpetic în
trimestrul III de sarcină reduce riscul de transmitere la făt. (78-80) III

Standard Medicul trebuie să nu indice de rutină terminarea sarcinii prin operație cezariană pentru
gravidele cu infecție recurentă cu virus herpetic. B
Argumentare Nu există date certe că operația cezariană în acest caz reduce transmiterea materno –
fetală. (81-85) III

5.20 Suferin ța fetală acută
Stan dard În caz de suferință fetală acută medicul trebuie să indice operația cezariană ca modalitate
de terminare a sarcinii în interes fetal. A
Argumentare În această situație, efectuarea operației cezariane previne instalarea dereglărilor severe
ale echilib rului acido -bazic fetal. (41,42) Ib

5.21 Suferin ța fetală cronică
Recomandare Se recomandă ca medicul să indice operația cezariană în caz de suferință fetală cronică
cu sau fără RCIU, luând în considerare următorii parametri:
 scor biofizic
 biometrie fet ală
 velocimetrie Doppler
 oligoamnios și aspectul placentei
 non stress test
 test de stress la contracție (test de stress la oxytocin). E

Standard În caz de suferință fetală cronică cu sau fără RCIU, momentul intervenției trebuie decis de
către medic în funcție de alterarea parametrilor enumerați. E

5.22 Izoimunizarea
Standard În caz de incompatibilitate Rh cu izoimunizare, medicul trebuie să indice finalizarea
sarcinii la cel puțin 37 săptămâni de amenoree dacă valoarea velocită ții maxime pe artera
cerebrală medie se men ține < 1,5 MoM. C
Argumentare Deoarece beneficiul păstrării sarcinii este mai mic decât riscurile fetale. (98-101) IV

Standard Dacă velocitatea maximă pe artera cerebrală medie este > 1,5 MoM și sarcina este peste
35 săptămâni de amenoree, medicul trebuie să indice nașterea imediată. (98-101) C

Pagina 10 5.23 Malformații congenitale
Standard În cazul malformațiilor fetale congenitale, diagnosticate antenatal, cu făt viabil, la care
actul nașterii vaginale le poate agrava prognosticul ș i care beneficiază de tratament
postpartum, medicul trebuie să indice operația cezariană prin consult interdisciplinar. B
Argumentare Operația cezariană reduce riscul fetal de agravare a patologiei congenitale asociate. (87-91)
Exemple:
 defectele de tub neural
 hidrocefalie
 displaziile scheletice fetale (osteogeneza imperfectă tip III)
 defecte ale peretelui abdominal fetal asociate cu hernierea ficatului. IIa

5.24 Operația cezariană la cerere
Opțiune Medicul va putea lua în discuție operația cezariană efectuată la cerere după stabilirea
cadrului legislativ. E

6 MANAGEMENT
6.1 Intervalul de decizie în cazul operației cezariene de urgență
Recomandare Se recomandă medicului să efectueze operația cezariană de urgență în cazul afectării
acute materno -fetale într -un timp cât mai scurt de la luarea deciziei. B
Argumentare Efectuarea operației cezariene într -un interval mai mic de 30 de minute de la luarea
deciziei rămâne un deziderat în terapia de urgență a afectării acute materno -fetale.(2-5) III

6.2 Evaluarea preoperatorie
Recomandare Se recomandă medicului să solicite preoperator:
 consult ATI
 determinări minime de laborator:
 grup sanguin + Rh
 hemoleucogramă completă
 coagulograma. B
Argumentare Stabilirea valorii Hb și Ht la femeia gravidă înainte de operația cezariană este utilă pentru
identificarea celor cu anemie. Cu toate că pierderea unei cantități de sânge > 1000 ml
este puțin frecventă la operația cezariană, totuși pierderea de sânge intra – și postoperator
poate determina multiple complicații.
Formula leucocitară (din cadrul hemoleucogramei) poate furniza informații asupra unor
infecții acute sau cronice și alergii. HLG este utilizată în diagnosticarea diferitelor tipuri de
anemie și reflectă severitatea acesteia. III
Gravidele la care se efec tuează operația cezariană de urgență în cazul hemoragiei
(dezlipire de placentă, ruptura uterină, placenta praevia, etc.) au un risc mai mare de
pierdere sangvină > 1000 ml, motiv pentru care operația cezariană trebuie efectuată într –
o maternitate care poa te asigura transfuzia de sânge izogrup izoRh. IV
Realizarea unui bilanț clinic și paraclinic complet permit încadrarea gravidei în grupe de risc
anestezic. Numărătoarea trombocitelor și efectuarea coagulogramei sunt indicate
preponderent la pacientele ce asociază factori de risc (trombocitopenie maternă, HTA
indusă de sarcină, sindrom HELLP – afecțiuni ce pot antrena în evoluția lor tulburări de
coagulare secundare). Complicațiile hemoragice (placenta praevia, placenta accreta, etc)
pot fi sancționate ter apeutic cu sânge izogrup izoRh. (37) IV

Pagina 11 6.3 Pregătirea pentru operația cezariană
Standard Medicul trebuie să indice cateterizarea vezicii urinare. A
Argumentare Gravidele care urmează a fi supuse unei operații cezariene trebuie sondate deoarece
aneste zicul determina hipotonie vezicală cu supradistensia acesteia și pericolul lezării
intraoperatorii. (21) Ib

Standard Medicul trebuie să efectueze antibiotico -terapia profilactică prin folosirea unei singure
doze de cefalosporină generația I sau Ampici llinum. A
Argumentare Antibiotico -profilaxia reduce riscul infecțios postoperator (endometrita, infecții de tract
urinar, infecția plăgii etc.). (34) Ib

6.4 Anestezia
Standard Medicul anestezist trebuie să stabilească tipul de anestezie în funcție de indicația de
cezariană precizată de medicul obstetrician și de gradul de urgență, în consens cu
recomandările Societății Române de Anestezie. (37) E

Recomandare Se recomandă ca medicul ATI, să informeze pacienta privind opțiunile anestezice pentru
OC, de care dispune secția ATI. E

6.4.1 Evaluarea preanestezică
Standard Medicul ATI trebuie să realizeze pre -operator un bilanț al gravidei incluzând:
 anamneza
 examenul clinic E

Recomandare Se recomandă medicului ATI să indice alte examene paraclin ice adaptate cazului. E

6.4.2 Profilaxia sindromului de aspirație
Standard Medicul anestezist trebuie să recomande pacientelor candidate pentru operația
cezariană electivă o perioadă de post de 6 -8 ore preoperator. (37) E

Standard Medicul trebuie s ă interzică pacientelor aflate în travaliu ingestia de alimente solide. C
Argumentare În evoluția travaliului pot apare complicații ce necesită intervenția chirurgicală de urgență
(risc de aspirație pulmonară).(37) IV

Standard Medicul ATI trebuie să indice administrarea la gravidă de antiacide. A
Argumentare Antiacidele reduc aciditatea si volumul gastric, scăzând riscul de apariție a pneumoniei de
aspirație. (23-27) Ib

Recomandare Se recomandă ca medicul să indice administrarea de antiemetic e. A
Argumentare Antiemeticele reduc aciditatea si volumul gastric, scăzând riscul de apariție a pneumoniei
de aspirație. (23,28 -33) Ib

Pagina 12 6.4.3 Tromboprofilaxia
Standard Medicul ATI trebuie să efectueze profilaxia trombozei venoase periferice, alegând una
sau mai multe din următoarele metode:
 ciorapi compresivi;
 hidratare;
 heparină cu greutate moleculară mică. B
Argumentare Pacientele supuse operației cezariene au un risc crescut de tromboembolism venos. (35,36) III

6.4.4 Opțiuni anestezice pentru naștere a prin cezariană
Standard Medicul ATI trebuie să stabilească tipul de anestezie în funcție de factorii de risc
anestezici, obstetricali, fetali și preferințele pacientei.
Tipuri de anestezie:
 tehnici neuraxiale
 anestezie generală. E
Argumentare Pentru cele mai multe nașteri prin cezariană sunt preferate tehnicile neuraxiale.

6.5 Management intraoperator
6.5.1 Metode de prevenire a transmiterii HIV
Recomandare Se recomandă medicului și personalului sanitar, la pacientele HIV pozitive supuse
operației cezariene, ca pre -, intra – și postoperator:
 să poarte 2 perechi de mănuși;
 să utilizeze câmpuri și halate sterile de unică folosință
 să poarte ochelari de protecție. A
Argumentare Aceste măsuri se recomandă pentru reducerea riscului de contaminare. (38,39 ) Ia

6.5.2 Pregătirea tegumentelor
Recomandare Se recomandă medicului să indice dezinfecția tegumentului. B
Argumentare Dezinfecția tegumentelor cu soluții antiseptice reduce riscul infecției. (68,69) IIb

6.5.3 Incizia peretelui abdominal
Recomandare Se recomandă medicului să efectueze incizia transversală a peretelui abdominal, în
absența unei indicații specifice pentru incizia mediană. B
Argumentare Deoarece este asociată cu durere postoperatorie redusă comparativ cu incizia mediană și
de asemenea pentru efectul cosmetic. (40,41) IIa

Opțiune Medicul poate să efectueze incizia transversală tip Joel Cohen. B
Argumentare Deoarece este asociată cu cel mai scurt timp intraoperator și reducerea morbidității febrile
postoperatorii. (40, 41, 70) IIb

6.5.4 Incizia țesutului subcutanat
Recomandare Se recomandă medicului efectuarea instrumentară a unei breșe minime în țesutul
subcutanat urmată de deschiderea digitală a acestuia. C
Argumentare Se reduce astfel timpul operator și sângerarea prin evitar ea lezării vaselor epigastrice
inferioare. (40) IV

Pagina 13 6.5.5 Incizia aponevrozei
Recomandare În cazul inciziei transversale a peretelui abdominal, se recomandă medicului să efectueze
o incizie transversală minimă cu bisturiul a aponevrozei, urmată de prelung irea digitală
sau instrumentală a acesteia. (40) E

6.5.6 Abordarea mușchilor drepți abdominali
Opțiune Medicul poate să adopte tehnica preferată în abordarea mușchilor drepți abdominali. C
Argumentare Studiile efectuate au demonstrat o recuperare simi lară a pacientelor la care s -a efectuat
secționarea drepților abdominali și a celor la care aceștia s -au îndepărtat pe linia
mediană. (71-73) IV

6.5.7 Deschiderea peritoneului
Recomandare Se recomandă medicului să efectueze cu atenție deschiderea periton eului parietal, digital
sau instrumental, la distanță de vezica urinară. C
Argumentare Se evită astfel lezarea organelor învecinate. (72,74) IV

6.5.8 Decolarea vezicii urinare
Recomandare Se recomandă medicului să efectueze o incizie directă deasupra f aldului vezical fără
decolarea vezicii urinare. C
Argumentare Decolarea vezicii urinare prelungește timpul operator, crește riscul microhematuriei și
necesită creșterea analgeziei postoperatorii. (74-76) IV

6.5.9 Histerotomia
Recomandare Se recomandă ca medicul să efectueze incizie segmento -transversală, cu excepția altor
indicații. E
Argumentare Deși nu sunt studii care să susțină superioritatea inciziei uterine segmento -transversale,
aceasta este recomandată de cei mai mulți experți. Beneficiile major e ale acesteia fiind
legate de tehnica facilă și de cantitatea mult mai redusă de sânge, comparativ cu alte
tipuri de incizie. (42-43)
Incizia verticală sau incizia în “T” sunt ocazional practicate, utilizarea acestora fiind
condiționată de:
 Acces dificil la nivelul segmentului inferior prin
 Aderență anormală a vezicii urinare, secundară unei intervenții anterioare,
 Prezența unui miom ce ocupă segmentul inferior,
 Cancer cervical infiltrant.
 Prezentație transversală, mai ales când sunt membrane rupte, cu imp actarea
umărului în canalul de naștere,
 Unele cazuri de placenta praevia cu localizare anterioară, mai ales la uterele
cicatriceale (inserție anormală),
 Prematuritate cu segment inferior gros, neformat,
 Obezitate maternă morbidă cu acces dificil la nivelul segmentului inferior.(83)

Recomandare În cazul inciziei segmento -transversale, se recomandă medicului ca pe un segment
inferior bine format prelungirea histerotomiei să se facă digital și nu prin tăiere. A
Argumentare Pentru a reduce hemoragia și i mplicit incidența transfuziei în postpartum. (42,43) Ia

Pagina 14 6.5.10 Extracția fătului
Recomandare Se recomandă medicului să efect ueze extracția manuală a capului fetal . B
Argumentare Extracția manuală este cea mai puțin traumatizantă pentru făt. (44) Utiliza rea forcepsului
asociază frecvent complicații materne și fetale. IIb

Opțiune În caz de dificultate în extracția capului fetal, medicul poate opta pentru:
 prelungirea corporeală a histerotomiei
sau
 extracția instrumentală a fătului. E

6.5.11 Metode de extracție a placentei
Recomandare Se recomandă medicului extracția placentei prin tracțiune controlată asupra cordonului
ombilical. A
Argumentare Pentru reducerea riscului de endometrită postpartum din cazul extracției manuale a
placentei. (48-53) Ia

6.5.12 Controlul cavității uterine
Standard Medicul trebuie să efectueze controlul cavității uterine. E
Argumentare Este o tehnică frecvent utilizată cu toate că nu există studii în acest sens. (48-53)

Opțiune Medicul poate efectua controlul cavită ții uterine prin:
 controlul manual
sau
 controlul instrumental E

6.5.13 Folosirea uterotonicelor
Recomandare Se recomandă medicului să indice de rutină administrarea intravenoasă de oxitocinum
după clamparea cordonului ombilical, în cadrul operației cez ariene. C
Argumentare Pentru stimularea contractilității uterine și reducerea pierderilor sangvine. (45,84) IV

Recomandare Se recomandă medicului să adapteze doza și ritmul administrării de oxitocinum la
particularitatea cazului. E
Argumentare Deși nu sunt studii care să stabilească doza optimă de oxitocinum, se recomandă
administrarea de 5UI în bolus sau de 10 UI oxitocinum în perfuzie lentă.

Opțiune Medicul poate utiliza methylergometrinum în cazul ineficienței oxitocinum -ului. E
Argumentare Methylergometrinum este utilizat pentru stimularea contractilității uterine și reducerea
pierderilor sangvine.

Opțiune Medicul poate utiliza o singură doză de 100 µg de carbetocinum. B
Argumentare Utilizarea de carbetocin în prevenția atoniei ute rine a scăzut necesitatea utilizării altor
uterotonice. (46,47) III

Pagina 15 6.5.14 Histerorafia
Opțiune Medicul poate să efectueze histerorafia cu sau fără exteriorizarea uterului din cavitatea
peritoneală. A
Argumentare Exteriorizarea acestuia este asociată cu creșterea senzației dureroase și nu
îmbunătățește efectele postoperatorii cum ar fi hemoragia sau infecția. (54) Ib

Standard Medicul trebuie să practice histerorafia. E

Recomandare Se recomandă ca medicul să practice histerorafia în unul sau în două straturi cu material
lent resorbabil. C
Argumentare Nu există date actuale care să susțină superioritatea unei anumite tehnici de histerorafie
pentru a asigura închiderea perfectă a uterului și o hemostază optimă. (55,56) IV

Standard În cazul i mposibilității asigurării hemostazei, medicul trebuie să utilizeze mijloace
farmacologice și / sau manevre chirurgicale particularizate pacientei. E

6.5.15 Inchiderea peritoneului
Recomandare Se recomandă medicului să nu închidă peritoneul visceral sau p arietal. A
Argumentare Neînchiderea peritoneului visceral și parietal se asociază cu reducerea timpului operator
și a necesității de analgezie postoperatorie. (57) Ib

6.5.16 Sutura aponevrozei
Recomandare Se recomandă medicului să închidă aponevroza cu fir lent resorbabil în sutură continuă. A
Argumentare S-a constata o incidență mai mică a complicațiilor (dehiscență, hernie) la sutura continuă
decât la cea cu fire separate. (58) Ia

6.5.17 Sutura drepților abdominali
Recomandare Se recomandă medicului să nu sutureze mușchii drepți abdominali. E
Argumentare Majoritatea practicienilor sunt de acord că mușchii își regăsesc singuri poziția anatomică
și că suturarea acestora asociază dureri inutile la mobilizarea pacientei.(81)

6.5.18 Închiderea țesutului s ubcutanat și drenajul supraaponevrotic
Recomandare Se recomandă medicului să efectueze capitonaj sau drenaj la pacientele cu țesut adipos
mai mare de 2 cm. A
Argumentare Drenajul țesutului subcutanat, când acesta este mai gros de 2 cm, scade riscul
comp licațiilor postoperatorii. (60,61 82) Ia

6.5.19 Închiderea tegumentului
Recomandare Se recomandă medicului să închidă tegumentul în funcție de preferință sau de situația
locală . B
Argumentare Studiile actuale nu evidențiază beneficii nete ale unui tip de sutură unul față de altul.
Percepția pacientei asupra cicatricei operatorii este influențată în principal de tipul de
incizie, transversală sau mediană. (62) IIa

Pagina 16 6.6 Îngrijirea nou -născutului extras prin operație cezariană
Standard Înainte de nașt ere, medicii obstetrician și neonatolog trebuie să identifice factorii de risc
ce pot ajuta la anticiparea necesității reanimării. C
Argumentare Prezența factorilor de risc impune pregătirea echipamentului de reanimare suplimentar și
solicitarea de perso nal medical suplimentar. (85,86) IV

Standard Personalul medical neonatologie trebuie să asigure confortul termic al nou -născutului, în
concordanță cu reglementările în vigoare privind îngrijirea nou – născutului. C
Argumentare Copii născuți prin OC sunt mai susceptibili în a dezvolta hipotermie. (64) IV

Recomandare Se recomandă medicului neonatolog să asigure contactul materno -fetal precoce (“skin to
skin”). A
Argumentare S-a demonstrat că îmbunătățește percepția mamei asupra fătului, abilit ățile/instinctele
materne, facilitează alăptatul și scade plânsul copilului. (65) Ia

Recomandare Se recomandă medicului neonatolog să ofere ajutor suplimentar în inițierea alăptatului
pacientelor ce au născut prin OC. B
Argumentare S-a constatat c ă incidența alăptatului este mai mare în cazul nașterii pe cale vaginală față
de cea prin operație cezariană. (66,67) IIa

7 URMĂRIRE ȘI MONITORIZ ARE
7.1 Monitorizarea postoperatorie de rutină
Standard Medicul anestezist trebuie ca în postoperator, în po stpartumul imediat să monitorizeze
următorii parametri:
 statusul hemodinamic (AV, TA, SpO2)
 intensitatea durerii
 diureza
 frecvența respiratorie
 temperatura. E

Standard Medicul OG trebuie ca în postpartumul imediat să monitorizeze următorii parametr i:
 sângerarea vaginală
 globul de siguranță uterin
 drenajul abdominal (peritoneal, supra -aponevrotic). E

Standard Medicii ATI și OG trebuie să încurajeze mobilizarea precoce a pacientei. B
Argumentare Mobilizarea precoce scade riscul complicațiilor tromboembolice. (6,7) III

Standard Medicul trebuie să monitorizeze evoluția postoperatorie a lăuzei. E

7.2 Managementul durerii postoperatorii
Standard Medicul ATI trebuie să asigure managementul durerii postoperatorii. E

Pagina 17 7.3 Reluarea precoce a alimentației enterale
Opțiune Medicul poate să indice alimentarea enterală precoce, după primele 6 -8 ore postoperator,
în funcție de necesitățile pacientei de a mânca sau a bea. A
Argumentare Studiile au demonstrat că alimentarea enterală precoce s -a asociat cu reluarea mai
rapidă a peristalticii intestinale și cu reducerea perioadei de spitalizare.(12) Ia

7.4 Suprimarea cateterului urinar
Standard Medicul ATI trebuie să indice suprimarea cateterului urinar după mobilizarea pacientei și
nu mai devreme de 12 ore după administrarea ultimei doze anestezice în analgezia
epidurală. B
Argumentare Menținerea vreme îndelungată a cateterului vezical predispune la complicații infecțioase
urinare.(13,14) IIb

7.5 Îngrijirea plăgii operatorii
Standard Medicul OG trebuie să supravegheze evoluția plăgii postoperatorii:
 înlocuirea/suprimarea pansamentului la 24 de ore de la operație sau la nevoie
 monitorizarea temperaturii
 monitorizarea semnelor de infecție
 încurajarea de a purta haine confortabile și de bumbac
 planificarea îndepărtării materialelor de sutură de la nivelul tegumentelor. E

7.6 Consilierea pacientei după operația cezariană
Recomandare Se recomandă ca medicul să consilieze pacienta după OC asupra implicațiilor legate de o
sarcină ulterio ară pe uter cicatriceal. E
Argumentare Gravidele cu uter cicatriceal au risc de ruptură uterină.(18)

8 ASPECTE ADMINISTRATIV E
8.1 Obținerea consimțământului informat
Standard Medicul trebuie să obțină consimțământul/ refuzul informat pentru operația cez ariană. C
Argumentare Consimțământul/ refuzul informat pentru operația cezariană trebuie documentat după ce
pacienta a fost corect informată, într -o asemenea manieră încât aceasta să înțeleagă
explicațiile oferite. Informarea corectă a pacientei într -o m anieră care îi respectă
demnitatea, discreția, credința și nivelul socio -economic, luând în considerare situația sa
clinică, este un element major al procesului de obținere a consimțământului informat
pentru operația cezariană. (1-4) IV

Recomandare Pentru obținerea consimțământului informat, medicul trebuie să poarte o discuție cu
pacienta, în care să fie evidențiate beneficiile și riscurile operației cezariene în comparație
cu nașterea pe căi naturale, raportate la cazul respectiv. A
Argumentare Pentru a estima efectul operației cezariene asupra sănătății materne, a fost urmărită
morbiditatea post operație cezariană în mai multe studii randomizate controlate.
Morbiditatea post operație cezariană poate fi însă compusă din mai multe comorbidități
(de e xemplu la aceeași pacientă și transfuzie de sânge și histerectomie). Introducerea
tuturor morbidităților în studii fără a lua în seamă că unele au apărut la aceeași pacientă a
condus la concluzia că morbiditatea materno -fetală pare să fie mai mare la opera țiile
cezariene programate decât la nașterile pe căi naturale programate. Introducerea
morbidităților pe cazuri individuale, având în vedere la fiecare pacientă ce comorbidități a
avut post operator sau post naștere pe căi naturale a condus la rezultatul c ă nu există
diferențe notabile între comorbiditățile materno -fetale post operație cezariană programată
și cele post naștere pe cale vaginală programată. Ia

Pagina 18 De notat că la rezultatele grupului de paciente cu naștere pe cale vaginală programată au
fost incluse și comorbiditățile apărute după cezarienele de urgență care au fost efectuate
în unele din aceste cazuri, iar la grupul cu operație cezariană programată au fost incluse
și comorbiditățile apărute după cezarienele de urgență care au fost efectuate de
neces itate în unele din aceste cazuri. (6-12)

Standard Medicul trebuie să accepte refuzul pacientei pentru orice tratament propus, inclusiv
pentru operația cezariană. C
Argumentare Pentru ca procesul de obținere a consimțământului să aibă sens, refuzul tratamentului
trebuie să existe ca și opțiune. Adulții conștienți au dreptul să refuze un tratament , chiar
dacă această conduită (intervenție chirurgicală) prezintă un beneficiu clar și evident
pentru mamă sau/și pentru făt.(1, 5) IV

Standard În ca zul în care pacienta refuză operația cezariană, medicul curant trebuie să menționeze
în foaia ei de observație acest lucru. E
Argumentare Pentru evitarea unei situații de malpraxis, refuzul informat trebuie documentat în actele
medicale, pacienta asumând u-și răspunderea deplină pentru riscurile potențiale.

Standard Când s -a luat decizia efectuării operației cezariene, medicul trebuie să dispună persoanei
abilitate înregistrarea sau să înregistreze în fișa de observație factorii care au condus la
această decizie și care dintre aceștia este cel mai important. C
Argumentare Orice terapie sau intervenție chirurgicală trebuie să aibă în foaia de observație motivul
efectuării acesteia pentru o posibilă evaluare ulterioară a evoluției cazului, dar și pen tru
protecția medicului. (30) IV

8.2 Factori ce influențează decizia realizării operației cezariene
Standard Fiecare unitate medicală în care se efectuează operații cezariene își va redacta
protocoale proprii bazate pe prezentele standarde. E

Stan dard În luarea deciziei asupra terminării nașterii prin operație cezariană medicul curant trebuie
să se consulte cu medicul șef de secție sau șef de gardă. B
Argumentare Luarea deciziei asupra terminării nașterii trebuie luată după consultarea medicului ș ef de
secție/de gardă deoarece această situație conduce la scăderea ratei cezarienelor. (30) III

Standard Medicul trebuie să efectueze operația cezariană numai într -o maternitate capabilă să
efectueze transfuzii de sânge sau derivate. A
Argumentare Pacientele a căror cezariană este efectuată pentru hemoragie antepartum, abruptio
placentae, ruptură uterină și placenta praevia au risc crescut de a pierde peste 1000 ml
sânge intraoperator. Transfuziile cu sânge sau derivate, pot fi necesare în cazurile c u
hemoragii obstetricale severe, capacitatea de a efectua transfuzii fiind astfel un factor
preventiv pentru evoluția acestor complicații majore. 1,4% din pacientele cu cezariene
programate necesită transfuzie de sânge.(8, 10 – 14) Ia

Standard În caz ul maternităților fără linie de gardă ATI, în condițiile prezentării pentru naștere a
unei paciente cu indicații pentru operația cezariană, medicul trebuie să indice transferul la
cea mai apropiată unitate de nivel superior conform legislației în vigoare E

Pagina 19 8.3 Elemente interesând actul operator
Recomandare Se recomandă ca fiecare serviciu ATI să dezvolte un protocol propriu de gestionare a
aportului de alimente solide și lichide în perioada peripartum ca și de profilaxia a
sindromului de aspirație în c onsens cu recomandările SRATI.

Standard Fiecare maternitate trebuie să dezvolte un protocol pentru eșecul intubației oro – traheale
în cursul anesteziilor în obstetrică. C
Argumentare Eșecul intubației oro – traheale este una dintre cauzele de deces matern și are o incidență
de apariție de 1/249 cazuri.(15 – 23) IV

Recomandare Se recomandă medicului să practice operația cezariană pe o masă de operație cu
posibilitatea de a se înclina spre lateral stânga cu 15 grade. B
Argumentare Înclinarea spr e lateral stânga cu 15 grade se utilizează pentru a reduce efectele
sindromului de venă cavă inferioară, prin scăderea compresiei venei cave inferioare de
către uterul gravid și hipotensiunea rezultantă. (31) III

Standard La orice operație cezariană e ste obligatorie prezența unui medic neonatolog sau pediatru
instruit în resuscitarea nou -născutului. B
Argumentare Copiii născuți prin operație cezariană cu anestezie generală au o rată de apariție a unui
scor Apgar sub 7 mai mare decât copiii născuți pri n operație cezariană cu anestezie
regională. (24) III
Copiii născuți prin operație cezariană cu anestezie regională au o rată de apariție a unui
scor Apgar la 1 minut de sub 4 mai mare decât copiii născuți pe cale vaginală. (24) IIb
Operația cezariană este una dintre situațiile ce necesită prezența medicului neonatolog la
naștere. (25 – 29) III

Standard În cazul tumorilor -praevia, în caz de obstrucție a canalului de naștere matern, medicul
trebuie să îndrume gravida către o unitate de nivel II sau III. E

Standard În cazul în care aceste tumori sunt anexiale și se suspicionează malignitatea, medicul
trebuie sa trimită gravida la o unitate nivel II sau III cu posibilitatea ex amenului
anatomopatologic extemporaneu , în condițiile disponibilității acestui examen . E

Standard Medicul trebuie să îndrume pacientele gravide cu cancer de col uterin în servicii de
obstetrică de Nivel II sau III. E

Pagina 20 9 BIBLIOGRAFIE
Introducere
1. Munteanu I, Tratat de Obstetrică, Volumul I.
2. Barros F, Victora C, Morris S. Caesarean sections in Brazil. Lancet. 1996. 347: 839.
3. Béhague, DP, Victora, CG, Barros, FC. Consumer demand for caesarean sections in Brazil: informed
decision making, patient choice, or social inequality? BMJ 2002;324:942
4. Belizán JM, Althabe F, Barros FC, Alexander S. Rates and implications of caesarean sections in Latin
America: ecological study. BMJ. 1999. 319: 1397 -1400.
5. Freitas PF, Sakae TM, Jacomino ME. Medical and non -medical factors associated with cesarean section
rates in a university hospital in southern Brazil. Cad Saude Publica. 2008 May; 24(5):1051 -61.
6. Hopkins, Kristine.“Are Brazilian women really choosing to deliver by cesarean?” Social Science & Medicine.
2000. 51(5): 725 –740.
7. Nuttall C. The Caesarean Culture of Brazil. BMJ. 2000. 7241: 1074
8. Thomas J, Paranjothy S, Royal College of Obstetricians and Gynaecologists Clinical Effectiveness Support
Unit. The National Sentinel Caesarean Section Audit Report. London: RCOG Press; 2001
9. NIH (2006). "Stat e-of-the-Science Conference Statement. Cesarean Delivery on Maternal Request". Obstet
Gynecol 107: 1386 –1397.
Evaluare și diagnostic
1. Compton AA. Soft tissue and pelvic dystocia. Clin Obstet Gyneco l 1987; 30;69 -76
2. Criscuolo JL, Magnin G. Dystocie des parties molles. In: Edition Techniques. Encycl Med Chir. paris -France,
1989
3. Hogston P, lilford Rj. Ultrasound study of ovarian cysts in pregnancy: prevalence and significance. Br. J.
Obstet Gynaecol 198 6;93:625 -8.
4. Ioan Munteanu. Tratat de obstetrica 2000
5. Van der, Vange N, Weverling, GJ, Ketting, BW, et al. The prognosis of cervical cancer associated with
pregnancy: a matched cohort study. Obstet Gynecol 1995; 85:1022.
6. Economos, K, Veridiano, NP, Delke, I, et al. Abnormal cervical cytology in pregnancy: A 17 -year
experience. Obstet Gynecol 1993; 81:915.
7. Takushi, M, Moromizato, H, Sakumoto, K, Kanazawa, K. Management of invasive carcinoma of the uterine
cervix associated with pregnancy: outcome of intenti onal delay in treatment. Gynecol Oncol 2002; 87:185.
8. Sevin, BU, Nadji, M, Averette, HE, et al. Microinvasive carcinoma of the cervix. Cancer 1992; 70:2121.
9. Sood, AK, Sorosky, JI, Krogman, S, et al. Surgical management of cervical cancer complicating pregna ncy: a
case -control study. Gynecol Oncol 1996; 63:294.
10. Hannigan, EV, Whitehouse HH, 3rd, Atkinson, WD, Becker, SN. Cone biopsy during pregnancy. Obstet
Gynecol 1982; 60:450
11. Schorge, JO, Lee, KR, Sheets, EE. Prospective management of stage IA1 cervical aden ocarcinoma by
conization alone to preserve fertility: a preliminary report. Gynecol Oncol 2000; 78:217.
12. Committee on Practice Bulletins -Gynecology. Diagnosis and treatment of cervical carcinomas, number 35,
May 2002. Obstet Gynecol 2002; 99:855.
13. Hopkins, MP, Lavin, JP. Cervical cancer in pregnancy. Gynecol Oncol 1996; 63:293.
14. Penn, Z, Ghaem -Maghami, S. Indications for caesarean section. Best Pract Res Clin Obstet Gynaecol 2001;
15:1.
15. Zanardo, V, Padovani, E, Pittini, C, et al. The influence of timing of e lective cesarean section on risk of
neonatal pneumothorax. J Pediatr 2007; 150:252.
16. McKenna D, ester Jr, elective cesaerean delivery for whomen with previous anal sphincter rupture. Am J
Obstet Gynecol, 2003. Nov; 189 95);1251 -6
17. Kriplani A, relan S, Misra NK, Mehta VS, Takkar D, Ruptured intraceranial aneurysm complicating pregnancy.
Int J Gynaecol Obstet 1995, feb; 48(2):201 -6
18. Piotin M, Souza Filho Cb, Moret J, endovascular treatment of acutely ruptured intracranial aneurysm in
pregnancy. Am J Obstet Gynec ol 2001. Nov; 185(5):1261 -2
19. Brisman JL, Soliman E, 2007. Cerebral aneurysm. eMedicine, topic=3468
20. Nienaber C, Von Kodolitsch Y, Therapeutic management of pacients with Marfan syndrom. Foscus on
cardiovascular involvment. Cardiol Rev, 1999 Nov -Dec; 7(6):332 -41
21. Keskin H, Mungan T, Aktepe -keskin E, Marfan syndrom in pregnancy: A case report, Ann saudi Med, 2002

Pagina 21 22. Hwa J, Richards Jg, Huanhg H, mcKay D, The natural history of aortic dilatation in Marfan Syndrome. Med J
Aust, 1993. Apr 19;158 (8);558 -62
23. Pyeritz R, maternal and fetal complications of pregnancy in the Marfan syndrom. Am J Med, 1981. Nov;71
24. Sakala Ep, Harding MD, Ehlers -Danlos syndrom type III and pregnancy – a case report, J reprod med 1991
25. Lurie S, Manor M, Hagay Zj, The threat of type iv Ehlers -Danlos syndrome on maternal well being during
pregnancy 1998
26. Sunness Js, Pregnancy and retinal disease. In: Sj Ryan, Ap Schachat, RBM. retina. second ed. St Louis,
Mosby -1994
27. Sunnes Js. The pregnanat women's eye. surv Ophthalmol 1988 32 (4) : 219 -238
28. Fastenber g DM, Ober RR, Central serous choroidopathy in pregnancy. Aech Ophthalmol 1999
29. Hanzal E, Kainz C, Hoffmann G, Deutinger J. An analysis of the prediction of cephalopelvic disproportion.
Arch Gynecol Obstet 1993;253:161 –6.
30. Pattinson RE. Pelvimetry for fetal cephalic presentations at term. Cochrane Database Syst Rev 2001;(3).
31. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Pelvimetry. Guideline No. 14. London: RCOG; 2001.
32. Cunningham FG, MacDonald PC, Gant NF (eds). Williams Obstetrics. 19th ed. Norwalk, Con n: Appleton &
Lange; 1993
33. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grive, D. Urinary protein excretion and expectant management of early
onset, severe preeclampsia. Int J Gynaecol Obstet 2002; 77:1.
34. Chammas, MF, Nguyen, TM, Li, MA, et al. Expectant management of severe preterm preeclampsia: is
intrauterine growth restriction an indication for immediate delivery?. Am J Obstet Gynecol 2000; 183:853.
35. Chari, RS, Friedman, SA, O'Brien, JM, Sibai, BM. Daily antenatal testing in women with severe preeclampsia.
Am J Obst et Gynecol 1995; 173:1207.
36. Hall, DR, Odendaal, HJ, Steyn, DW, Grove, D. Expectant management of early onset, severe preeclampsia:
maternal outcome. BJOG 2000; 107:1252.
37. Sibai, BM, Akl, S, Fairlie, F, Moretti, M. A protocol for managing severe preeclampsia in the second trimester.
Am J Obstet gynecol 1990; 163:733
38. Management of Twin Pregnancies (Part I) 2000. Society of Obstetricians and Gynaecologists of Canada.
www.gfmer .ch/Guidelines/Pregnancy_newborn/Multiple_pregnancy.html
39. Danforth’s Obstetrics and Gynecology sixth edition,1990; cap. Multiple pregnancy; pg. 381 -402
40. John E. Turrentine, MD – Clinical Protocols in Obstetrics and Gynecology – second edition 2003 The
Parthe non Publishing Group pg. 327, 332 -333l
41. Williams Obstetrics 23st Ed
42. Steven Gable, Jennifer Niebyl, joe leigh simpson. Obstetrics, Normal and problem pregnancies 2007
43. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Placenta Praevia and Placenta Accreta D iagnostic and
management. Guideline No. 27
44. Ghourab S. Third trimester transvaginal ultrasonography in placenta praevia: does the shape of the lower
placental edge predict clinical outcome? Ultrasoun Obstet Gynecol 2001;18:103 -8.
45. Oppenheimer, LW, Farine, D, Ritchie, JW, et al. What is a low -lying placenta?. Am J Obstet Gynecol
1991;165:1036.
46. Dawson, WB, Dumas, MD, Romano, WM, et al. Translabial ultrasonography and placenta previa: does
measurement of the os -placenta distance predict outcome?. J Ultrasound Me d 1996; 15:441.
47. Bhide, A, Prefumo, F, Moore, J, et al. Placental edge to internal os distance in the late third trimester and
mode of delivery in placenta praevia. BJOG 2003; 110:860.
48. Oyelese, Y, Smulian, JC. Placenta previa, placenta accreta, and vasa pre via. Obstet Gynecol 2006; 107:927.
49. Cunningham FG, Williams JW. Obstetrics 19th edition. Placenta Praevia pag.836 -40.
50. Kayem G, Pannier E, Goffinet F, Grange G, Cabrol D. Fertility after conservative treatment of placenta
accreta. Fertil Steril 2002;78:637 -8.
51. Courbiere B, Bretelle F, Porcu G, Gamere M, Blanc B. Conservative treatment of placenta acccreta. J
Gynecol Obstet Biol Reprod 2003;32;549 -54.
52. Clement D, Hayem G, Cabrol D. Conservative treatment of placent percreta:a safe alternative. Eur J Obstet
Gynec ol Reprod Biol 2004;114:108 -9.
53. Butt K, Gagnon A, Delisle MF. Failure to methotrxate and internal iliac ballon catheterization to manage
placenta percreta. Obstet Gynecol 2002;99:981 -2.
54. Dinkel HP, Durig P, Schnatterbeck P, Triller J. Percutaneous treatment of placenta percreta using coil
embolisation. J Endovasc Ther 2003;10:158 -62.
55. Oyelee Y, Simulian JC, Placenta praevia, placenta accreta and vasa praevia. Obstet Gynecol 2006 Apr; 107
(4): 927 -41

Pagina 22 56. Lijoi A ,Brady J, Vasa praevia diagnosis and management. J Am Board Fam Pract 2003 Nov -Dec; 16(6):543 –
8
57. Neilson JP. Interventions for treating placental abruption (Cochrane Rewiew). The Cochrane Library 2006,
Issue 3
58. Merenstein GB, Weisman LE. Premature rupture of the membranes: neonatal consequences. Semin
Perinato l1996; 20:375 –80.
59. American College of Obstetricians and Gynecologists. Premature rupture of membranes. Clinical
management guidelines for obstetrician -gynecologists. ACOG practice bulletin no. 1. Int J Gynaecol Obstet
1998; 63:75 -84.
60. Mandelbrot L, Le Chena dec J, Berrebi A, Bongain A, Benifla J -L, Delfraissy JF, et al. Perinatal HIV -1
transmission. Interaction between zidovudine prophylaxis and mode of delivery in the french perinatal cohort.
JAMA 1998;280:55 –60.
61. Duong T, Ades AE, Gibb DM, Tookey PA, Masters J. Vertical transmission rates for HIV in the British Isles:
estimates based on surveillance data. BMJ 1999;319:1227 –9.
62. Health Protection Agency. Renewing the Focus: HIV and other Sexually Transmitted Infections in the United
Kingdom in 2002 Annual Report , November 2003.
www.hpa.org.uk/infections/topics_az/hiv_and_sti/publications/annual2003/annual2003.htm
63. Rodriguez EJ, Spann C, Jamieson D, Lindsay M. Postoperative morbidity associated with cesarean delivery
among human immunodeficiency virus -seropositive women. Am J Obstet Gynecol 2001;184:1108 –11.
64. Maiques -Montesinos V, Cervera -Sanchez J, Bellver -Pradas J, Abad -Carrascosa A, Serra -Serra V. Post –
cesarean section morbidity in HIV -positive women. Acta Obstet Gynecol Scand 1999;78:789 –92.
65. Urbani G, de Vries MM , Cronje HS, Niemand I, Bam RH, Beyer E. Complications associated with cesarean
section in HIV -infected patients. Int J Obstet Gynaecol Obstet 2001;74:9 -15.
66. Ratcliffe J, Ades AE, Gibb D, Sculpher MJ, Briggs AH. Prevention of mother -to-child transmission of HIV-1
infection: alternative strategies and their cost -effectiveness. AIDS 1998;12:1381 –8.
67. Mrus JM, Goldie SJ, Weinstein MC, Tsevat J. The cost -effectiveness of elective Cesarean delivery for HIV –
infected women with detectable HIV RNA during pregnancy. AI DS 2000;14:2543 –52.
68. Halpern MT, Read JS, Ganoczy DA, Harris DR. Cost -effectiveness of cesarean section delivery to prevent
mother -to-child transmission of HIV -1. AIDS 2000;14:691 –700.
69. Chen KT, Sell RL, Tuomala RE. Cost -effectiveness of elective cesarean de livery in human immunodeficiency
virus -infected women(1). Obstet Gynecol 2001;97:161 –8.
70. Derso A, Boxall EH, Tarlow MJ, Flewett TH. Transmission of HBsAg from mother to infant in four ethnic
groups. BMJ 1978;1(6118):949 –52.
71. Wong VC, Ip HM, Reesink HW, Lelie PN, Reerink -Brongers EE, Yeung CY, et al. Prevention of the HBsAg
carrier state in newborn infants of mothers who are chronic carriers of HBsAg and HBeAg by administration
of hepatitis -B vaccine and hepatitis -B immunoglobulin. Double -blind randomised plac ebo-controlled study.
Lancet 1984;1:921 –6.
72. Xu Z -Y, Liu C -B, Francis DP. Prevention of perinatal acquisition of hepatitis B virus carriage using vaccine:
preliminary report of a randomized, double -blind placebo -controlled and comparative trial. Pediatrics
1985;76:713 –18.
73. Beasley RP, Trepo C, Stevens CE, Szmuness W. The e antigen and vertical transmission of hepatitis B
surface antigen. Am J Epidemiol 1977;105:94 –8.
74. Lee SD, Tsai YT, Wu TC, Lo KJ, Wu JC, Yang ZL. Role of caesarean section in prevention of moth er-infant
transmission of hepatitis B virus. Lancet 1998;833 –4.
75. Pembrey L, Newell ML, Tovo PA. Hepatitis C virus infection in pregnant women and their children. Italian
Journal of Gynaecology and Obstetrics 2000;12:21 –8.
76. Gibb DM, Goodall RL, Dunn DT, Healy M, Neave P, Cafferkey M, et al. Mother -to-child transmission of
hepatitis C virus: Evidence for preventable peripartum transmission. Lancet 2000;356:904 –7.
77. European Paediatric Hepatitis C Virus Network. Effects of mode of delivery and infant feeding on th e risk of
mother -to-child transmission of hepatitis C virus. BJOG 2001;108:371 –7.
78. Brown ZA, Selke S, Zeh J, Kopelman J, Maslow A, Ashley RL, et al. The acquisition of herpes simplex virus
during pregnancy. N Engl J Med 1997;337:509 –15.
79. Brown ZA, Benedetti J, Ashley R, Burchett S, Selke S, Berry S, et al. Neonatal herpes simplex virus infection
in relation to asymptomatic maternal infection at the time of labor. N Engl J Med 1991;324:1247 –52.
80. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Management of g enital herpes in pregnancy. Guideline
No. 30. London: RCOG Press; 2002.
81. Brocklehurst P, Carney O, Ross E, Mindel A. The management of recurrent genital herpes infection in
pregnancy: a postal survey of obstetric practice. Br J Obstet Gynaecol 1995;102:791 –7.

Pagina 23 82. Prober CG, Sullender WM, Yasukawa LL, Au DS, Yeager AS, Arvin AM. Low risk of herpes simplex virus
infections in neonates exposed to the virus at the time of vaginal delivery to mothers with recurrent genital
herpes simplex infections. N Engl J Med 1987 ;316:240 –4.
83. Catalano PM, Merritt AO, Mead PB. Incidence of genital herpes simplex virus at the time of delivery in
women with known risk factors. Am J Obstet Gynecol 1991;164:1303 –6.
84. van Everdingen JJ, Peeters MF, ten Have P. Neonatal herpes policy in The Netherlands. Five years after a
consensus conference. J Perinat Med 1993;21:371 –5.
85. Arvin AM, Hensleigh PA, Prober CG, Au DS, Yasukawa LL, Wittek AE, et al. Failure of antepartum maternal
cultures to predict the infants risk of exposure to herpes simplex vi rus at delivery. N Engl J Med
1986;315:796 –800.
86. Sakala EP, Andree I. Optimal route of delivery for meningomyelocele. Obstet Gynecol Surv. Apr
1990;45(4):209 -12.
87. Preis K, Swiatkowska -Freund M, Janczewska I. Spina bifida –a follow -up study of neonates born f rom 1991 to
2001. J Perinat Med. 2005;33(4):353 -6.
88. Luthy DA, Wardinsky T, Shurtleff DB, et al. Cesarean section before the onset of labor and subsequent motor
function in infants with meningomyelocele diagnosed antenatally. N Engl J Med. Mar 7 1991;324(10 ):662 -6.
89. How HY, Harris BJ, Pietrantoni M, et al. Is vaginal delivery preferable to elective cesarean delivery in fetuses
with a known ventral wall defect?. Am J Obstet Gynecol. Jun 2000;182(6):1527 -34.
90. Salihu HM, Emusu D, Aliyu ZY, et al. Mode of delivery and neonatal survival of infants with isolated
gastroschisis. Obstet Gynecol. Oct 2004;104(4):678 -83.
91. Puligandla PS, Janvier A, Flageole H, Bouchard S, Laberge JM. Routine cesarean delivery does not improve
the outcome of infants with gastroschisis. J Ped iatr Surg. May 2004;39(5):742 -5.
92. ACOG Committee Opinion No. 340. Mode of term singleton breech delivery. Obstet Gynecol. Joule
2006;108(1):235 -7
93. State -of-the-Science Conference Statement Cesarean Delivery on Maternal Request 27 –29 March 2006.
NIH. Availabl e at http://consensus.nih.gov/2006/2006CesareanSOS027main.htm .
94. Schenker JG, Cain JM. FIGO Committee Report. FIGO Committee for the Ethical Aspects of Human
Reproduction and Women's Health. International Federation of Gynecology and Obstetrics. Int J Gynaecol
Obstet. Mar 1999;64(3):317 -22.
96. Lee YM, D'Alton ME. Cesarean delivery on maternal request: maternal and neonatal complications. Curr
Opin Obstet Gynecol. Dec 2008;20(6):59 7-601Kroll L, Twohey L, Daubeney PE, Lynch D, Ducker DA. Risk
factors at delivery and the need for skilled resuscitation. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1994;55:175 –7.
97. Eidelman AI, Schimmel MS, Bromiker R, Hammerman C. Pediatric coverage of the delivery room: an
analysis of manpowerutilization. Journal of Perinatology 1998;18:131 –4.
98. Brass LM, Pavlakis SG, De Vivo D et. al: Transcranial Doppler measurements of the middle cerebral artery.
Effect of hematocrit. Strike 1988; 19: 1466 -1469.
99. Mari G, Adrignolo A, Abuhamad AZ, et. al: Diagnosis of fetal anemia with Doppler ultrasound in pregnancy
complicated by maternal blood group immunization. Ultrasound Obstet Gynecol 1995; 5: 400 -405.
100. Vyas S, Nicolaides KH, Campbell s: Doppler examination of the middle cerebr al artery in anemic fetuses. Am
J Obstet Gynecol 1990; 162: 1066 -1068.
101. Johnson MJ, Kramer WB, Alger LS, et. al: Middle cerebral artery peak velocity and fetal anemia. 17th Annual
meeting of Society of Perinatal Obstetricians, Anaheim, CA, Jan 22 -25, 1997.
Management
1. Morrison JJ, Rennie JM, Milton PJ. Neonatal respiratory morbidity and mode of delivery at term: influence of
timing of elective caesarean section. Br J Obstet Gynaecol 1995;102:101 –6.
2. Schauberger CW, Rooney BL, Beguin EA, Schaper AM, Spindler J. Evaluating the thirty minute interval in
emergency cesarean sections. J Am Coll Surg 1994;179:151 –5.
3. Roemer VM, Heger -Romermann G. [Emergency Cesarean section –basic data]. [German]. Zeitschrift fur
Geburtshilfe und Perinatologie 1992;196:95 –9.
4. Chauhan S P, Roach H, Naef RW, Magann EF, Morrison JC, Martin JN Jr. Cesarean section for suspected
fetal distress. Does the decision -incision time make a difference? J Reprod Med 1997;42:347 –52.
5. Dunphy BC, Robinson JN, Sheil OM, Nicholls JSD, Gillmer MDG. Caesarea n section for fetal distress, the
interval from decision to delivery, and the relative risk of poor neonatal condition. J Obstet Gynaecol
1991;11:241 –4.
6. Lewsi G, Drife J, editors. Why Mothers Die 1997 –1999. The Fifth Report of the Confidential Enquiries in to
Maternal Deaths in the United Kingdom. London: RCOG Press; 2001.
7. Collea JV, Chein C, Quilligan EJ. The randomized management of term frank breech presentation: a study of
208 cases. Am J Obstet Gynecol 1980;137:235 –44.

Pagina 24 8. Stones RW, Paterson CM, Saunders N J. Risk factors for major obstetric haemorrhage. Eur J Obstet Gynecol
Reprod Biol 1993;48:15 –18.
9. Waterstone M, Bewley S, Wolfe C. Incidence and predictors of severe obstetric morbidity: case -control study.
BMJ 2001;322:1089 –93.
10. National Institute for Clin ical Excellence. Preoperative tests. The use of routine preoperative tests for elective
surgery: evidence,methods and guidance. London: NICE; 2003.
11. Suzuki S, Sawa R, Yoneyama Y, Asakura H, Araki T. Preoperative diagnosis of dehiscence of the lower
uterine segment in patients with a single previous Caesarean section. Aust N Z J Obstet Gynaecol
2000;40:402 –4.
12. Kerr-Wilson RH MS. Bladder drainage for caesarean section under epidural analgesia. Br J Obstet Gynaecol
1986;93:28 –30.
13. Ghoreishi J. Indwelling urinary catheters in cesarean delivery. Int J Gynaecol Obstet 2003;Vol. 83: -270
14. Basevi V, Lavender T. Routine perineal shaving on admission in labour. Cochrane Database Syst Rev
2003;(3).
15. Rayburn W, Harman M, Legino L, Woods R, Anderson J. Routine preoperative ul trasonography and
cesarean section. Am J Perinatol 1988;5:297 –9.
16. Lonky NM, Worthen N, Ross MG. Prediction of cesarean section scars with ultrasound imaging during
pregnancy. J Ultrasound Med 1989;8:15 –19.
17. Tully L, Gates S, Brocklehurst P, McKenzie -McHarg K , Ayers S. Surgical techniques used during caesarean
section operations: results of a national survey of practice in the UK. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol
2002;102:120 –6.
18. Chou MM, Ho ES, Lee YH. Prenatal diagnosis of placenta previa accreta by transabdo minal color Doppler
ultrasound. Ultrasound Obstet Gynecol 2000;15:28 –35.
19. Lam G, Kuller J, McMahon M. Use of magnetic resonance imaging and ultrasound in the antenatal diagnosis
of placenta accreta. J Soc Gynecol Investig 2002;9:37 –40.
20. Tully L, Gates S, Bro cklehurst P, McKenzie -McHarg K, Ayers S. Surgical techniques used during caesarean
section operations: results of a national survey of practice in the UK. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol
2002;102:120 –6.
21. Kerr-Wilson RH MS. Bladder drainage for caesarean se ction under epidural analgesia. Br J Obstet Gynaecol
1986;93:28 –30.
22. Basevi V, Lavender T. Routine perineal shaving on admission in labour. Cochrane Database Syst Rev
2003;(3).
23. Thomas J, Paranjothy S, Royal College of Obstetricians and Gynaecologists Clinic al Effectiveness Support
Unit. The National Sentinel Caesarean Section Audit Report. London: RCOG Press; 2001.
24. Lewis RT, Burgess JH, Hampson LG. Cardiorespiratory studies in critical illness. Changes in aspiration
pneumonitis. Arch Surg 1971;103:335 –40.
25. Ewart MC, Yau G, Gin T, Kotur CF, Oh TE. A comparison of the effects of omeprazole and ranitidine on
gastric secretion in women undergoing elective caesarean section. Anaesthesia 1990;45:527 –30.
26. Tripathi A, Somwanshi M, Singh B, Bajaj P. A comparison of intr avenous ranitidine and omeprazole on
gastric volume and pH in women undergoing emergency caesarean section. Can J Anaesth 1995;42:797 –
800.
27. Yau G, Kan AF, Gin T, Oh TE. A comparison of omeprazole and ranitidine for prophylaxis against aspiration
pneumonitis in emergency caesarean section. Anaesthesia 1992;47:101 –4.
28. Lussos SA, Bader AM, Thornhill ML, Datta S. The antiemetic efficacy and safety of prophylactic
metoclopramide for elective cesarean delivery during spinal anesthesia. Reg Anesth 1992;17:126 –30.
29. Numazaki M, Fuji Y. Subhypnotic dose of propofol for the prevention of nausea and vomiting during spinal
anaesthesia for caesarean section. Anaesth Intensive Care 2000;28:262 –5.
30. Fujii Y, Tanaka H, Toyooka H. Prevention of nausea and vomiting with granisetro n, droperidol and
metoclopramide during and after spinal anaesthesia for caesarean section: a randomized, double -blind,
placebo -controlled trial. Acta Anaesthesiol Scand 1998;42:921 –5.
31. Pan PH, Moore CH. Intraoperative antiemetic efficacy of prophylactic on dansetron versus droperidol for
cesarean section patients under epidural anesthesia. Anesth Analg 1996;83:982 –6.
32. Pan PH, Moore CH. Comparing the efficacy of prophylactic metoclopramide, ondansetron, and placebo in
cesarean section patients given epidural a nesthesia. J Clin Anesth 2001;13:430 –5.
33. Abouleish EI, Rashid S, Haque S, Giezentanner A, Joynton P, Chuang AZ. Ondansetron versus placebo for
the control of nausea and vomiting during Caesarean section under spinal anaesthesia. Anaesthesia
1999;54:479 -82.
34. Hopkins L, Smaill F. Antibiotic prophylaxis regimens and drugs for cesarean section. Cochrane Database
Syst Rev 2005;1.

Pagina 25 35. Gates, S, Brocklehurst, P, and Davis, L. J. Prophylaxis for venous thromboembolic disease in pregnancy and
the early postnatal period. C ochrane Database Syst Rev 2003;(2).
36. Brocklehurst P. Randomised controlled trial (PEACH) and meta -analysis of thromboprophylaxis using low –
molecular weight heparin (enoxaparin) after caesarean section. J Obstet Gynaecol 2002;22:S52.
37. Copaciu E, Constandache F, Sandu L, Bandrabur D, Dinca V, Calin L, Ursache E, Dumitrascu O, Tudor C,
Birjar A. Recomandările de bună practică medicală privind anestezia obstetricală și analgezia la naștere ale
S.R.A.T.I., 2009
38. Tanner J, Parkinson H. Double gloving to reduce sur gical cross -infection. Cochrane Database Syst Rev
2003;(1).
39. Royle JP. AIDS and the vascular surgeon. J Cardiovasc Surg (Torino) 1992;33:139 –42.
40. Franchi M, Ghezzi F, Raio L, DiNaro E, Miglierina M, Agosti M, et al. Joel -Cohen or Pfannenstiel incision at
cesarean delivery: Does it make a difference? Acta Obstet Gynecol Scand 2002;81: 1040 -6.
41. Mathai M, Ambersheth S, George A. Comparison of two transverse abdominal incisions for cesarean
delivery. Int J Gynecol Obstet 2002;78:47 -9.
42. Lao TT, Halpern SH, Crosby ET, Huh C. Uterine incision and maternal blood loss in preterm caesarean
section. Arch Gynecol Obstet 1993;252:113 -7.
43. Schutterman EB, Grimes DA. Comparative safety of the low transverse versus the low vertical uterine
incision for cesarean delivery of br eech infants. Obstet Gynecol 1983;61:593 -7.
44. Johanson RB, Menon V. Vacuum extraction versus forceps for assisted vaginal delivery. Cochrane Database
Syst Rev 2005;1.
45. Elbourne DR, Prendiville WJ, Carroli G, Wood J, McDonald S. Prophylactic use of oxytocin i n the third stage
of labor. Cochrane Database Syst Rev 2005;1.
46. Boucher M, Horbay GLA, Griffin P, Deschamps Y, Desjardins C, Schulz M, et al. Double -blind, randomized
comparison of the effect of carbetocin and oxytocin on intraoperative blood loss and uteri ne tone of patients
undergoing cesarean section. J Perinatol 1998;18:202 -7.
47. Dansereau J, Joshi AK, Helewa ME, Doran TA, Lange IR, Luther ER, et al. Double -blind comparison of
carbetocin versus oxytocin in prevention of uterine atony after cesarean section. Am J Obstet Gynecol
1999;180:670 -6.
48. McCurdy CM, Magann EF, McCurdy CJ, Slatzman AK. The effect of placental management at cesarean
delivery on operative blood loss. Am J Obstet Gynecol 1992;167:1363 -7.
49. Magann EF, Dodson MK, Allbert JR, McCurdy CM, Martin RW, Morrison JC. Blood loss at the time of
cesarean section by method of placental removal and exteriorization versus in situ repair of the uterine
incision. Surg Gynecol Obstet 1993;177: 389 -92.
50. Magann EF, Washburne JF, Harris RL, Bass JD, Duff WP, Morri son JC. Infectious morbidity, operative blood
loss, and length of the operative procedure after cesarean delivery by method of placental removal and site
of uterine repair. J Am Coll Surg 1995;181:517 -20.
51. Atkinson MW, Owen J, Wren A, Hauth JC. The effect o f manual removal of the placenta on post -cesarean
endometritis. Obstet Gynecol 1996;87:99 -102.
52. Lasley DS, Eblen A, Yancey MK, Duff P. The effect of placental removal method on the incidence of
postcesarean infections. Am J Obstet Gynecol 1997;176:1250 -4.
53. Chandra P, Schiavelo HJ, Kluge JE, Holloway SL. Manual removal of the placenta and postcesarean
endometritis. J Reprod Med 2002;47:101 -6.
54. Jacobs -Jokhan D, Hofmeyr GJ. Extra -abdominal versus intraabdominal repair of the uterine incision at
caesarean section. Cochrane Database Syst Rev 2005;1.
55. Enkin MW, Wilkinson C. Single versus two layer suturing for closing the uterine incision at caesarean section.
Cochrane Database Syst Rev 2005;1.
56. Bujold E, Bujold C, Hamilton EF, Harel F, Gauthier RJ. The impact of a sin gle-layer or double -layer closure
on uterine rupture. Am J Obstet Gynecol 2002;186:1326 -30.
57. Tulandi T, Al -Jaroudi D. Nonclosure of peritoneum: a reappraisal. Am J Obstet Gynecol 2003;189:609 -12.
58. Weiland DE, Bay RC, Del Sordi S. Choosing the best abdominal closure by meta -analysis. Am J Surg
1998;176:666 -70.
59. Del Valle GO, Combs P, Qualls C, Curet LB. Does closure of Camper fascia reduce the incidence of post –
cesarean superficial wound disruption? Obstet Gynecol 1992;80:1013 –16.
60. Cetin A. Superficial wound dis ruption after cesarean delivery: effect of the depth and closure of subcutaneous
tissue. Int J Obstet Gynaecol Obstet 1997;57:17 –21.
61. Allaire AD, Fisch J, McMahon MJ. Subcutaneous drain vs. suture in obese women undergoing cesarean
delivery. A prospective, randomized trial. J Reprod Med 2000;45:327 –31.
62. Lindholt JS, Moller -Christensen T, Steele RE. The cosmetic outcome of the scar formation after cesarean
section: percutaneous or intracutaneous suture? Acta Obstet Gynecol Scand 1994;73:832 –5.

Pagina 26 63. Ong BY, Cohen MM , Palahniuk RJ. Anesthesia for cesarean section –effects on neonates. Anesth Analg
1989;68:270 –5.
64. Christensson K. Fathers can effectively achieve heat conservation in healthy newborn infants. Acta Paediatr
1996;85:1354 –60.
65. McClellan MS, Cabianca WA. Effects of early mother -infant contact following cesarean birth. Obstet Gynecol
1980;56:52 –5.
66. Ever-Hadani P, Seidman DS, Manor O, Harlap S. Breast feeding in Israel: maternal factors associated with
choice and duration. J Epidemiol Community Health 1994;48:281 –5.
67. Vestermark V, Hogdall CK, Birch M, Plenov G, Toftager -Larsen K. Influence of the mode of delivery on
initiation of breast -feeding. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1990;38:33 –8.
68. Magann EF, Dodson MK, Ray MA, Harris RL, Martin JN, Morrison JC. Preoperative skin preparation and
intraoperative pelvic irrigation: impact on post cesarean endometritis and wound infection. Obstet Gynecol
1993;81:922 -5.
69. Edwards PS, Lipp A, Holmes A. Preoperative skin antiseptics for preventing surgical wound infections after
clean surgery. Cochrane Database Syst Rev 2005;1.
70. Joel-Cohen S. Abdominal and vaginal hysterectomy. 2nd ed. Philadelphia: Lippincott; 1977.
71. Ayers JWT, Morley GW. Surgical incision for cesarean section. Obstet Gynecol 1987;70:706 -8.
72. Berthet J, Peresse JF, Rosie r P, Racinet C. Comparative study of Pfannestiel’s incision and transverse
abdominal incision in gynecologic and obstetric surgery. Presse Med 1989;18:1431 -3.
73. Giacalone PL, Daures JP, Vignal J, Herisson C, Hedon B, Laffargue F. Pfannenstiel versus Maylard incision
for cesarean delivery: a randomized controlled trial. Obstet Gynecol 2002;99:745 -50.
74. Hohlagschwandtner M, Ruecklinger E, Husslein P, Joura EA. Is the formation of a bladder flap at cesarean
necessary? A randomized trial. Obstet Gynecol 2001;98:108 9-92.
75. Stark M, Chavkin Y, Kupfersztain C, Guedj P, Finkel AR. Evaluation of combinations of procedures in
cesarean section. Int J Gynaecol Obstet 1995;48:273 -6.
76. Pelosi MA, Pelosi MA III, Giblin S. Simplified cesarean section. Contemp Obstet Gynecol 1995;4 0:89-100.
77. Hershey DW, Quilligan EJ. Extraabdominal uterine exteriorization at cesarean section. Obstet Gynecol
1978;52:189 -92.
78. Magann EF, Dodson MK, Harris RL, Floyd RC, Martin JN, Morrison JC. Does method of placental removal or
site of uterine incision r epair alter endometritis after cesarean delivery? Infect Dis Obstet Gynaecol
1993;1:65 -70.
79. Edi-Osagie ECO, Hopkins RE, Ogbo V, Lockhat -Clegg F, Ayeko M, Akpala WO, et al. Uterine exteriorisation
at caesarean section: influence on maternal morbidity. BJOG 1 998;105:1070 -8.
80. Wahab MA, Karantzis P, Eccersley PS, Russell IF, Thompson JW, Lindow SW. A randomised, controlled
study of uterine exteriorization and repair at caesarean section. BJOG 1999;106:913 -6.
81. American Journal of Obstetrics and Gynecology (2005) 19 3, 1607 –17; Evidence -based surgery for cesarean
delivery; Vincenzo Berghella, MD,a Jason K. Baxter, MD, MSCP,a Suneet P. Chauhan, MDb; Department of
Obstetrics and Gynecology, Division of Maternal -Fetal Medicine, Jefferson Medical College of;Thomas
Jeffers on University, Philadelphia, PAa; Aurora Health Care, West Allis, WIb; Received for publication
January 21, 2005; revised March 18, 2005; accepted March 26, 2005.
82. Magann EF, Chauhan SP, Rodts -Palenik S, Bufkin L, Martin JN, Morrison JC. Subcutaneous stitch closure
versus subcutaneous drain to prevent wound disruption after cesarean delivery: a randomized clinical trial.
Am J Obstet Gynecol 2002;186:1119 -23.
83. Williams Obstetrics, 23rd Edition.
84. Munn MB, Owen J, Vincent R, Wakefield M, Chestnut DH, Hauth JC. Co mparison of two oxytocin regimens
to prevent uterine atony at cesarean delivery: a randomized controlled trial. Obstet Gynecol 2001;98:386 -90
102. Lee YM, D'Alton ME. Cesarean delivery on maternal request: maternal and neonatal complications. Curr
Opin Obstet G ynecol. Dec 2008;20(6):597 -601Kroll L, Twohey L, Daubeney PE, Lynch D, Ducker DA. Risk
factors at delivery and the need for skilled resuscitation. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1994;55:175 –7.
103. Eidelman AI, Schimmel MS, Bromiker R, Hammerman C. Pediatric coverage of the delivery room: an
analysis of manpowerutilization. Journal of Perinatology 1998;18:131 –4.
Urmărire și monitorizare
1. Association of Anaesthetists of Great Britain and Ireland. Recommendations for standards of monitoring
during anaesthesia an d recovery. London: Association of Anaesthetists of Great Britain and Ireland; 2000.
2. Lewsi G, Drife J, editors. Why Mothers Die 1997 –1999. The Fifth Report of the Confidential Enquiries into
Maternal Deaths in the United Kingdom. London: RCOG Press; 2001.
3. Department of Health, Welsh Office, Scottish Office Department of Health, Department of Health and Social
Services NI. Report on Confidential Enquiries into Maternal Deaths in the United Kngdom 1991 –1993.
London: HMSO; 1996.

Pagina 27 4. Smith ID, Klubien KE, Wood ML , Macrae DJ, Carli F. Diamorphine analgesia after caesarean section.
Comparison of intramuscular and epidural administration of four dose regimens. Anaesthesia 1991;46:970 –3.
5. Gerancher JC, Floyd H, Eisenbach J. Determination of an effective dose of intrath ecal morphine for pain
relief after cesarean delivery. Anesth Analg 1999;88:346 –51.
6. Gates, S, Brocklehurst, P, and Davis, L. J. Prophylaxis for venous thromboembolic disease in pregnancy and
the early postnatal period. Cochrane Database Syst Rev 2003;(2).
7. Brocklehurst P. Randomised controlled trial (PEACH) and meta -analysis of thromboprophylaxis using low –
molecular weight heparin (enoxaparin) after caesarean section. J Obstet Gynaecol 2002;22:S52.
8. Husaini SW, Russell IF. Intrathecal diamorphine compared wit h morphine for postoperative analgesia after
caesarean section under spinal anaesthesia. Br J Anaesth 1998;81:135 –9.
9. Howell PR, Gambling DR, Pavy. Patient -controlled analgesia following caesarean section under general
anaesthesia: a comparison of fentanyl with morphine. Can J Anaesth 1995;42:41 –5.
10. Moiniche S, Mikkelsen S, Wetterslev J, Dahl JB. A qualitative systematic review of incisional local
anaesthesia for postoperative pain relief after abdominal operations. Br J Anaesth 1998;81:371 –83.
11. Bush DJ, Lyons G, Macdonald R. Diclofenac for analgesia after caesarean section. Anaesthesia
1992;47:1075 –7.
12. Mangesi L, Hofmeyr GJ. Early compared with delayed oral fluids and food after caesarean section. Cochrane
Database Syst Rev 2003;(2).
13. Sharma KK, Mahmood TA, Smit h NC. The short term effect of obstetric anaesthesia on bladder function. J
Obstet Gynaecol 1994;14:254 –5.
14. Dunn TS, Forshner D, Stamm C. Foley catheterization in the postoperative patient. Obstet Gynecol
2000;95:S30.
15. Kaplan B, Rabinerson D, Neri A. The eff ect of respiratory physiotherapy on the pulmonary function of women
following cesarean section under general anesthesia. Int J Obstet Gynaecol Obstet 1994;47:177 –8.
16. Bick D, MacArthur C, Knowles H, Winter H. Postnatal Care: Evidence and Guidelines for Manag ement.
Edinburgh: Churchill Livingstone; 2002.
17. Meyer S, Schreyer A, De Grandi P, Hohlfeld P. The effects of birth on urinary continence mechanisms and
other pelvic -floor characteristics. Obstet Gynecol 1998;92:613 –18.
18. Rageth JC, Juzi C, Grossenbacher H. De livery after previous cesarean: a risk evaluation. Obstet Gynecol
1999;93:332 –7.
Aspecte administrative
1. Good practice in consent implementation guide: consent to examination or treatment. London: Department of
Health Publications; 2001.
2. British Medical As sociation. Consent tool kit. 5th ed. December 2009.
[http://www.bma.org.uk/ethics/consent_and_capacity/consenttoolkit.jsp].
3. General Medical Council. Duties of a doctor. Guidance from the General Medical Council. London: General
Medical Council; 1995.
4. Gener al Medical Council. Seeking patients’ consent: the ethical considerations. London: General Medical
Council; 1998
5. American College of Obstetricians and Gynecologists. ACOG Committee Opinion. Surgery and patient
choice: the ethics of decision making. Obstet Gynecol 2003; 102:1101 –6.
6. Viegas OA, Ingemarsson I, Sim LP, Singh K, Cheng M, Ratnam SS, et al. Collaborative study on preterm
breeches: vaginal delivery versus caesarean section. Asia Oceania J Obstet Gynaecol 1985;11:349 –55.
7. Zlatnik FJ. The Iowa prematur e breech trial. Am J Perinatol 1993;10:60 –3.
8. Lumley J, Lester A, Renou P, Wood C. A failed RCT to determine the best method of delivery for very low
birth weight infants. Control Clin Trials 1985;6:120 –7.
9. Wallace RL, Schifrin BS, Paul RH. The delivery rout e for very -low-birth-weight infants. A preliminary report of
a randomized, prospective study. J Reprod Med 1984;29:736 –40.
10. Penn ZJ, Steer PJ, Grant A. A multicentre randomised controlled trial comparing elective and selective
caesarean section for the deli very of the preterm breech infant. Br J Obstet Gynaecol 1996;103:684 –9.
11. Collea JV, Chein C, Quilligan EJ. The randomized management of term frank breech presentation: a study of
208 cases. Am J Obstet Gynecol 1980;137:235 –44.
12. Hannah ME, Hannah WJ, Hewson S A, Hodnett ED, Saigal S, Willan AR. Planned caesarean section versus
planned vaginal birth for breech presentation at term: a randomised multicentre trial. Lancet 2000;356:1375 –
83.
13. Gimovsky ML, Wallace RL, Schifrin BS, Paul RH. Randomized management of the nonfrank breech
presentation at term: a preliminary report. Am J Obstet Gynecol 1983;146:34 –40.
14. Rabinovici J, Barkai G, Reichman B, Serr DM, Mashiach S. Randomized management of the second
nonvertex twin: Vaginal delivery or cesarean section. Am J Obstet Gynecol 1987;156:52 –6.

Pagina 28 15. Lewsi G, Drife J, editors. Why Mothers Die 1997 –1999. The Fifth Report of the Confidential Enquiries into
Maternal Deaths in the United Kingdom. London: RCOG Press; 2001.
16. Barnardo PD, Jenkins JG. Failed tracheal intubation in obstetr ics: a 6 -year review in a UK region.
Anaesthesia 2000;55:690 –4.
17. Rocke DA, Murray WB, Rout CC, Gouws E. Relative risk analysis of factors associated with difficult
intubation in obstetric anesthesia. Anesthesiology 1992;77:67 –73.
18. Ansermino JM, Blogg CE, Car rie LE. Failed tracheal intubation at caesarean section and the laryngeal mask.
Br J Anaesth 1992;68:118.
19. Davies JM, Weeks S, Crone LA. Failed intubation at caesarean section. Anaesth Intensive Care
1991;19:303.
20. Suresh MS, Wali A. Failed intubation in obs tetrics: airway management strategies. Anesthesiol Clin North
America 1998;16:477 –98.
21. Ezri T, Szmuk P, Evron S, Geva D, Hagay Z, Katz J. Difficult airway in obstetric anesthesia: A review. Obstet
Gynecol Surv 2001;Vol 56:631 –41.
22. Harmer M. Difficult and fai led intubation in obstetrics. Int J Obstet Anesth 1997;Vol 6:25 –31.
23. Goodwin MWP, French GWG. Simulation as a training and assessment tool in the management of failed
intubation in obstetrics. Int J Obstet Anesth 2001;10:273 –7.
24. Annibale DJ, Hulsey TC, Wagne r CL, Southgate WM. Comparative neonatal morbidity of abdominal and
vaginal deliveries after uncomplicated pregnancies. Arch Pediatr Adolesc Med 1995;149:862 –7.
25. Kroll L, Twohey L, Daubeney PE, Lynch D, Ducker DA. Risk factors at delivery and the need for s killed
resuscitation. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1994;55:175 –7.
26. Eidelman AI, Schimmel MS, Bromiker R, Hammerman C. Pediatric coverage of the delivery room: an
analysis of manpower utilization. Journal of Perinatology 1998;18:131 –4.
27. Jacob J, Pfenninge r J. Cesarean deliveries: When is a pediatrician necessary? Obstet Gynecol 1997;89:217 –
20.
28. Gonzalez F, Juliano S. Is pediatric attendance necessary for all cesarean sections? J Am Osteopath Assoc
2002;102:127 –9.
29. Hogston P. Is a paediatrician required at ca esarean section? Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1987;Vol
26:91 –3.
30. Caesarian section. Clinical guideline April 2004. RCOG Press 2004
31. Brock -Utne JG, Buley RJ, Downing JW, Cuerden C. Advantages of left over right lateral tilt for caesarean
section. S Afr M ed J 1978;54:489 –92.
Anexa 4
1. National Collaborating Centre for Women’s and Children’s Health. Caesarean Section. Clinical Guideline.
London: RCOG Press; 2004.
2. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Obtaining Valid Consent. Clinical Governance A dvice No
6. London: RCOG; 2008
3. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Presenting Information on Risk. Clinical Governance
Advice No. 7. London: RCOG; 2008
4. Hager RM, Daltveit AK, Hofoss D, Nilsen ST, Kolaas T, Oian P, et al. Complications of cae sarean deliveries:
rates and risk factors. Am J Obstet Gynecol 2004;190:428 –34.
5. Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Birth After Previous Caesarean Section. Green -top
Guideline No. 45. London: RCOG; February 2007
6. Royal College of Obstetrician s and Gynaecologists. Caesarean section. Consent Advice No 7. London:
RCOG; October 2009
10 ANEXE
Anexa 1. Lista participanților la Întâlnirea de Consens de la București, 10 – 12 decembrie 2010
Anexa 2. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor
Anexa 3. Medicația menționată în ghid
Anexa 4. Obținerea consimțământului informat pentru operația cezariană
Anexa 5. Formular de consimțământ informat
Anexa 6 . Formular operație cezarianǎ

Pagina 29 10.1 Anexa 1. Lista participanților la Întâlnirea de Consens de la Bucureșt i, 10 – 12 decembrie 2010

Prof. Dr. Virgil Ancăr, Clinica Obstetrică –
Ginecologie, Spitalul Clinic de Urgenta "Sf.
Pantelimon" București
Dr. Stelian Bafani, Clinica Obstetrică -Ginecologie I,
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța
Prof. Dr. Gabriel Bănceanu, IOMC, Maternitatea
"Polizu" București
Dr. Metin Beghim, Clinica Obstetrică -Ginecologie I,
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța
Conf. Dr. Elena Iolanda Blidaru, Clinica Obstetrică –
Ginecologie II, Maternitatea “Cuza Voda” Iași
Prof Dr. Șt efan Buțureanu, Clinica Obstetrică –
Ginecologie III, Maternitatea „Elena -Doamna" Iași
Dr. Gabriela Caracostea, Clinica Obstetrică –
Ginecologie I, Spitalul Județean Universitar de
Urgență Cluj -Napoca
Dr. Bogdan Călinescu, IOMC, Maternitatea "Polizu"
București
Prof. Dr. Petru Chitulea, Spitalul Clinic de
Obstetrica -Ginecologie Oradea
Dr. Dorina Codreanu, Spitalul Clinic de Obstetrică –
Ginecologie "Panait Sârbu" București
Dr. Anca Teodora Constantin, Ministerul Sănătății
SL Dr. Gheorghe Cruciat, Clinica Obstetric ă-
Ginecologie I, Spitalul Județean Universitar de
Urgență Cluj -Napoca
Ana Derumeaux, UNFPA
Dr. Gabriela Dumitru, IOMC, Maternitatea "Polizu"
București
Dr. Alexandru Epure, Clinica Obstetrică –
Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal"
București
Prof. Dr. Mihai Georgescu Brăila, Clinica Obstetrica
Ginecologie II, Spitalul Universitar Craiova
Conf. Dr. Dorin Grigoraș, Clinica Obstetrică –
Ginecologie I, Spitalul Clinic de Obstetrică și
Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timișoara
Dr. Mihai Horga, Insti tutul Est European de
Sănătate a Reproducerii
Prof. Dr. Vasile Valerică Horhoianu, Clinica
Obstetrică -Ginecologie, Spitalul Universitar
București
Dr. Raluca Ioan, IOMC, Maternitatea "Polizu"
București
Dr. Cristian Anton Irimie, Ministerul Sănătății
Alexand ru Costin Ispas, Clinica Obstetrică –
Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal"
București Prof. Dr. Bogdan Marinescu, Spitalul Clinic de
Obstetrică -Ginecologie "Panait Sârbu" București
Dr. Claudia Mehedințu, Clinica Obstetrică –
Ginecologie, Spital ul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal"
București
Dr. Doina Mihăilescu, Clinica Obstetrică –
Ginecologie, Spitalul Universitar de Urgență "Elias"
București
Prof. Dr. Dimitrie Nanu, Clinica Obstetrică –
Ginecologie, Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal"
București
Prof. Dr. Liliana Novac, Clinica Obstetrică –
Ginecologie I, Spitalul Clinic Municipal "Filantropia"
Craiova
Conf. Dr. Anca Pătrașcu, Clinica Obstetrică –
Ginecologie II, Spitalul Clinic Municipal "Filantropia"
Craiova
Dr. Mircea Gabriel Preda, Spitalul Clini c de
Obstetrică -Ginecologie "Panait Sârbu" București
Prof. Dr. Zenovia Florentina Pricop, Clinica
Obstetrică -Ginecologie III „Elena -Doamna" Iași
Conf. Dr. Lucian Pușcașiu, Clinica Obstetrică –
Ginecologie I, Spitalul Clinic Județean de Urgență
Târgu -Mureș
Conf. Dr. Manuela Cristina Russu, Clinica
Obstetrică -Ginecologie, Spitalul "Dr. I. Cantacuzino"
București
Prof. Dr. Florin Stamatian, Clinica Obstetrică –
Ginecologie I, Spitalul Județean Universitar de
Urgență Cluj -Napoca
Conf. Dr. Anca Stănescu, Maternitatea "Bucur",
Spitalul Clinic de Urgenta „Sf Ioan” Bucuresti
Prof. Dr. Silvia Stoicescu, IOMC, Maternitatea
"Polizu" București
Conf. Dr. Nicolae Suciu, IOMC, Maternitatea
"Polizu" București
Prof. Dr. Béla Szabó, Clinica Obstetrică -Ginecologie
I, Spitalul Clini c Județean de Urgență Târgu -Mureș
Dr. Alma Ștefănescu, IOMC, Maternitatea "Polizu"
București
Dr. Roxana Șucu, Clinica Obstetrică -Ginecologie,
Spitalul Clinic Caritas "Acad. N. Cajal" București
Prof. Dr. Vlad Tica, Clinica Obstetrică -Ginecologie I,
Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța
Dr. Andreea Vultur, Spitalul Clinic de Obstetrică –
Ginecologie "Panait Sârbu" București

Pagina 30 10.2 Anexa 2. Grade de recomandare și nivele ale dovezilor

Tabel 1. Clasificarea tăriei aplicate gradelor de recomandare
Standard Standardele sunt norme care trebuie aplicate rigid și trebuie urmate în cvasitotalitatea cazurilor,
excepțiile fiind rare și greu de justificat.
Recomandare Recomandările prezintă un grad scăzut de flexibilitate, nu au forța standardelor, iar atunci când
nu sunt aplicate, acest lucru trebuie justificat rațional, logic și documentat.
Opțiune Opțiunile sunt neutre din punct de vedere a alegerii unei conduite, indicând faptul că mai multe
tipuri de intervenții sunt posibile și că diferiți medici pot lua deciz ii diferite. Ele pot contribui la
procesul de instruire și nu necesită justificare.

Tabel 2. Clasificarea puterii științifice gradelor de recomandare
Grad A Necesită cel puțin un studiu randomizat și controlat ca parte a unei liste de studii de calitate
publicate pe tema acestei recomandări (nivele de dovezi Ia sau Ib).
Grad B Necesită existența unor studii clinice bine controlate, dar nu randomizate, publicate pe tema
acestei recomandări (nivele de dovezi IIa, IIb sau III).
Grad C Necesită dovezi obți nute din rapoarte sau opinii ale unor comitete de experți sau din experiența
clinică a unor experți recunoscuți ca autoritate în domeniu (nivele de dovezi IV).
Indică lipsa unor studii clinice de bună calitate aplicabile direct acestei recomandări.
Grad E Recomandări de bună practică bazate pe experiența clinică a grupului tehnic de elaborare a
acestui ghid.

Tabel 3. Clasificarea nivelelor de dovezi
Nivel Ia Dovezi obținute din meta -analiza unor studii randomizate și controlate
Nivel Ib Dovezi obținut e din cel puțin un studiu randomizat și controlat, bine conceput
Nivel IIa Dovezi obținute din cel puțin un studiu clinic controlat, fără randomizare, bine concepute
Nivel IIb Dovezi obținute din cel puțin un studiu quasi -experimental bine conceput, pref erabil de la mai
multe centre sau echipe de cercetare
Nivel III Dovezi obținute de la studii descriptive, bine concepute
Nivel IV Dovezi obținute de la comitete de experți sau experiență clinică a unor experți recunoscuți ca
autoritate în domeniu

Pagina 31 10.3 Anexa 3. Medicația menționată în ghid

Numele medicamentului Oxytocinum
Indicații Produce contracții ritmice ale uterului gravid, cu efect progresiv pe măsura
creșterii vârstei gestaționale și a apariției de receptori ocitocici la nivelul
uterului. În doze mi ci determină creșterea frecvenței și intensității contracțiilor
uterine; în doze mari determină contractura tetanică a uterului; vasopresor și
antidiuretic.
fiole de 2 ml/2 UI sau 1 ml/ 5 UI
Doze 5 UI în bolus
10 UI în p.e.v. 500 ml ser fiziologic în rit m de 10 -20 pic/min.
Doza poate fi ajustată în func ție de necesită ți.
Contraindicații Hipersensibilitate documentată, HTAIS severă, hiperdinamică uterină,
prezentații distocice, travalii în care nașterea pe cale vaginală trebuie evitată
(neoplasm cervical , prolabare de cordon, placenta praevia totală, vase
praevia).
Interacțiuni Crește efectul hipertensiv al simpatomimeticelor.
Sarcina și alaptare Categoria X – contraindicat în sarcină; precauție în alăptare
Atenție! Risc de hipotensiune, aritmii, stop cardiac la injectare bolus; intoxicație cu
apă la aport oral hidric; monitorizare fetală.

Numele medicamentului Ampicillinum
Indicații Infecții genito -urinare (infecții gonococice, endometrite)
Preoperator în profilaxia infecției
Endocardita bacterian ă
Doza pentru adulți Adulți 2g i.v./zi (500 mg/ 6 ore)
Contraindicații Hipersensibilitate cunoscută
Interacțiuni Poate diminua efectele contraceptivelor orale
Sarcina Categoria B – De obicei sigură, dar avantajele trebuie să contrabalanseze
riscurile
Atenție! Doza trebuie ajustată în cazul disfuncțiilor renale

Numele medicamentului Methylergometrinum

Indicații Alcaloid care produce contracția tetanică a uterului;
fiole de 1 ml/ 0.2 mg.
Doza pentru adulți 0.2 ml i.v. = doza administrată pentru di rijarea Periodului
III
În hipotonia uterina: 0.2 ml i.v. lent (efectul apare în 10 secunde), repetabilă
la 30 min sau 0.2 ml diluat în 500 ml ser fiziologic și administrat în debitul
necesar efectului uterotonic sau 0.2 ml i.m. (efectul apare în 7 min)
Interacțiuni. Nu se asociază cu vasoconstrictoarele
Sarcină și alaptare Categoria X – contraindicat în sarcină și travaliu
Atenție!
Efecte secundare: dozele mari pot provoca greață, vomă, dureri pelviene,
hipertensiune arterială trecătoare ; injectarea intravenoasă rapidă (în mai
puțin de 1 minut) poate fi cauză de hipertensiune arterială bruscă (chiar de
accidente cerebro -vasculare), parestezii, amețeli, cefalee, tinitus, palpitații,
dureri precordiale, dispnee, sudorație; rareori erupții cutanate.

Pagina 32 Numele medicamentului Methotrexatum
Indicații Leucemie limfocitară, coriocarcinom, cancer de sân, de col uterin, testicular,
etc. (se folosește obișnuit în asociații polichimioterapice); psoriazis; ca
imunodepresiv în transplantul de măduvă și în cazuri s elecționate de boli
autoimune (artrita reumatoidă, dermatomiozita, granulom Wegener, etc.).
Comprimate de 2,5 mg
Fiole a 1 ml/ 5 mg, 25 mg sau 50 mg
Doza pentru adulți Oral 15 -30 mg/m2 în cure de 5 zile, mai multe săptămâni; Administrarea
parenterală 25 -75 mg/m2 o dată sau de două ori pe săptămână, în funcție de
natura și severitatea afecțiunii tratate.
Produsul se mai poate administra: intramuscular, intratecal și intratumoral.
Contraindicații Insuficiență renală severă, insuficiență hepatică, hipopla zie medulară;
leucopenie, trombocitopenie sau anemie, afecțiuni renale sau hepatice, în
boala ulceroasă, colită ulceroasă, în prezența infecției, la copiii mici și la
bătrâni .
Interacțiuni Nu se asociază cu salicilați și alte antiinflamatorii nesteroidien e, sulfamide,
antibacteriene, andiabetice sau diuretice, tetracicline, cloramfenicol um, acid
p-aminobenzoic, ca și cu diferite medicamente potential nefrotoxice si
hepatotoxice (crește riscul reacțiilor toxice la metotrexat); se vor evita
băuturile alcooli ce. Sarcina (se va evita concepția in timpul si 3 luni după
terminarea tratamentului), perioada de alăptare ,
Sarcina Categoria X – contraindicat în sarcină; precauție în alăptare
Atenție! Doza trebuie ajustată în cazul disfuncțiilor renale, hepatice, he matologice

Numele medicamentului Carbetocinum
Indicații Atonie uterină, hemoragie postpartum
Doza pentru adulți Doză unică de 100 µg i.v
Contraindicații Hipersensibilitate dovedită, afecțiuni cardiovasculare severe, inducerea
travaliului
Interac țiuni Crește efectul hipertensiv al simpatomimeticelor.
Sarcina Categoria X – contraindicat în sarcină;
Atenție! Risc de hipotensiune, aritmii

Pagina 33 10.4 Anexa 4. Obținerea consimțământului informat pentru operația cezariană

Această Anexă oferă sfaturi medicil or privind obținerea acordului pacientelor pentru a li se efectua operația
cezariană.
Scopul său este de a se asigura că fiecare pacientă care alege această intervenție primește informații corecte,
suficiente și adecvate pentru a -și da un consimțământ inf ormat pentru aceasta. Este știut că fiecare problemă
potențială legată de o patologie sau de un tratament are un grad diferit de semnificație și importanță de la o
femeie la alta, în general în funcție de circumstanțele clinice ale situației fiecăreia. Tot uși, medicii trebuie să fie
pregătiți să discute unele sau chiar toate dintre următoarele probleme cu pacienta și să noteze în fișa de
observație că această discuție a avut loc.
Prezentarea incidenței unui eveniment:
Termen de utilizat Incidența Echivalent colocvial
Foarte des 1/1 până la 1/10 Un om din fiecare familie
Des 1/10 până la 1/100 Un om de pe fiecare stradă
Mai rar 1/100 până la 1/1000 Un om dintr -un sat
Rar 1/1000 până la 1/10000 Un om dintr -un orășel
Foarte rar Sub 1/10000 Un om dintr -un oraș mare
Acest tabel este preluat după: Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. Presenting Information on
Risk. Clinical Governance Advice No. 7. London: RCOG; 2008
1. Numele pacientei
2. Numele procedurii propuse: Operație cezariană
3. Proce dura propusă
Pacienta trebuie să fie informată că fătul sau feții se vor naște pe cale abdominală prin incizia abdomenului și a
uterului. Explicați procedura într -o manieră inteligibilă pentru pacientă. Este important ca procedura să fie
explicată în confo rmitate cu ghidurile naționale.
Dacă sunt programate și alte intervenții concomitente operației cezariene, de exemplu sterilizarea chirugicală
tubară, și pentru acestea trebuie obținut un alt consimțământ informat. Consimțământul pentru sterilizare trebui e
obținut înainte de intrarea pacientei în travaliu, ideal cu câteva săptămâni înainte.
4. Beneficiile și riscurile procedurii
Motivația operației cezariene: asigurarea celei mai sigure și/sau rapide metode de naștere în circumstanțele
momentului la care s e decide intervenția, astfel încât atât sănătatea mamei cât și a fătului să se mențină la
niveluri optime.
Medicii trebuie să explice într -o manieră inteligibilă pentru pacientă care sunt riscurile potențiale ale acestei
intervenții. Se recomandă ca medici i să explice diferențiat pe cât posibil complicațiile majore de cele frecvente.
Femeile obeze, sau cu intervenții chirurgicale anterioare, sau cu alte patologii supra -adăugate trebuie să
înțeleagă că riscul de a dezvolta unele complicații mai frecvente sau majore sunt mărite în cazul lor. De
asemenea, orice intervenție chirurgicală implică riscurile de infecție a plăgii și de tromboembolism.
Rata complicațiilor pentru operațiile cezariene este mare. Rata complicațiilor este mai mare la cezarienele
efectuate în travaliu decât la cele efectuate „la rece” (24% față de 16%).(1,4,5) De asemenea, rata complicațiilor
este mai mare la cezarienele efectuate la dilatație aproape completă sau completă decât la cezarienele efectuate
la debutul travaliului (33% față de 1 7%).(1,4,5)
5. Complicații majore
Complicațiile majore includ6:
Complicație Frecvența apariției (%) Colocvial
Materne Histerectomie 0,7 – 0,8 Mai rar
Necesitatea unei intervenții chirurgicale ulterioare,
inclusiv curetajul uterin 0,5 Mai rar
Leziuni ale vezicii urinare 0,1 Rar
Leziuni ureterale 0,03 Rar
Deces Rată 1/12.000 Foarte Rar
Sarcini
viitoare Risc crescut de ruptură uterină în cursul unor
sarcini/nașteri viitoare Până la 0,4 Mai rar
Sarcină oprită în evoluție 0,4 Mai rar
Risc crescut de placenta praevia și accreta la
sarcinile viitoare 0,4 – 0,8 Mai rar

Pagina 34 6. Complicații frecvente
Complicațiile frecvente materne includ:
 Persistența plăgii și dureri abdominale în primele câteva luni după operație (des)
 Riscul crescut de operație cezarian ă la sarcinile următoare (foarte des).
 Reinternare (des)
 Hemoragie (mai rar)
 Infecție (des)
Complicațiile frecvente fetale sunt reprezentate de dilacerații fetale (des).
Este de așteptat ca atât complicațiile majore cât și cele mai frecvente să apară cu o prevalență mai mare la
cezarienele efectuate de urgență decât la cele programate, în ciuda antibioterapiei profilactice și a
tromboprofilaxiei, care sunt efectuate astăzi de rutină pentru a minimiza încă freventele și uneori importantele
riscuri de infecți e și tromboembolism postoperatorii.
5. Alte proceduri ce ar putea deveni necesare în cursul acestei intervenții:
 Transfuzia de sânge sau derivate
 Alte proceduri:
 Leziuni la nivelul vezicii urinare și repararea acestora
 Intervenții la nivelul unor vase mar i de sânge
 Chistectomie ovariană, ovarectomie sau anexectomie ca urmare a patologiei descoperite intraoperator
 Histerectomie
6. Ce ar putea implica această intervenție, beneficiile și riscurile oricărei alte metode alternative de tratament,
inclusiv lipsa oricărui tratament
Ce implică (ce înseamnă ) aceasta intervenție – nașterea copilului sau a copiilor precum și a placentei sau a
placentelor printr -o intervenție deschisă, printr -o incizie abdominală și una uterină. Ambele incizii sunt de obicei
transversal e. Dacă o laparotomie mediană sau o incizie uterină clasică sunt luate în considerare, femeia trebuie
informată cu privire la motive și la riscurile adiționale. Motivele operației cezariene trebuiesc discutate. O femeie
gravidă conștientă și bine informată poate alege lipsa oricărui tratament, adică să refuze operația cezariană, chiar
dacă aceasta este în detrimentul sănătății sale sau a fătului.
O notă trebuie realizată și înregistrată în foaia de observație privind informațiile oferite femeii înainte de
intervenție.
7. Anestezia
Pacienta trebuie să fie informată cu privire la tipul de anestezie planificat pentru dânsa, precum și să i se ofere
ocazia de a o discuta în detaliu cu medicul anestezist înaintea intervenției. Trebuie însă avut în vedere faptul că
unele patologii ale sarcinii sau alte patologii preexistente acesteia pot crește atât riscul anestezic cât și cel
operator.
8. Declarația pacientei: proceduri ce nu trebuiesc efectuate fără a fi discutate în prealabil sau explicate
aparținătorilor în cazu l în care pacienta nu este conștientă sau nu are discernământ
Alte proceduri care ar putea fi efectuate la momentul intervenției actuale, precum o chistectomie ovariană sau o
ovarectomie, trebuiesc discutate în prealabil și notate doleanțele pacientei. Pe ntru aceste intervenții adiționale
trebuie obținut un consimțământ informat separat, sau adaptat consimțământul operației cezariene în sensul
adăugării datelor privind intervențiile adiționale și consimțământul informat pentru acestea.

Pagina 35 10.5 Anexa 5. Formular de consimțământ informat

Formular de consimțământ în vederea operației cezariene
Acest document reprezintă o anexă a foii de observație a pacientului și face astfel parte din aceasta.

Subsemnata _____________________________________________ domiciliată în ______________ _________
_____________________ _____________________ _ legitimat cu B.I/C.I. seria ____ nr. _________în calitate de:
1. Pacientă internată în secția ____________________________________________________________
2. Reprezentant legal al mino rei __________________ _________________________ în vârstă de ________ ani
3. Aparținător (soț, frate, soră, fiu – în cazul în care pacienta este în incapacitate de a decide) al pa cientei
_________________________ _____________________ internată în secția _ _______ _____________________
sunt de acord cu efectuarea operației cezariene.

Natura și scopul, beneficiile și riscurile efectuării/neefectuării acestei operații, precum și alternativele, mi -au fost
explicate pe înțelesul meu de către Dr. ________________ ____________________________ _, pe care îl accept
și îl numesc medicul meu curant.

Diagnostic și procedură
Următoarele aspecte mi -au fost explicate în termeni generali și am înțeles:
 Am fost diagnosticată cu: __________________ ____________________________ _____________________
 Tipul procedurii este operația cezariană.
 Scopul procedurii este: _________________ __________________________________________________ _
Mi s-au prezentat riscurile asociate unui act chirurgical major:
 infecție,
 reacție alergică,
 dehiscența plăgii,
 hemoragii importante,
 pierderea unui organ sau a funcției sale,
 paralizie,
 leziuni cerebrale,
 stop cardio -vascular,
 deces,
riscurile specifice operației cezariene:
 lezări ale vezicii urinare, tractului urinar,
 lezarea pachetului vasculo nerv os hipogastric,
 leziuni ale planșeului pelvin,
 traumatism fetal,
precum și implicațiile intervenției chirurgicale asupra sarcinilor ulterioare :
 risc de placentă anormal inserată,
 obligativitatea efectuării operației cezariene la viitoarele sarcini în caz d e incizie corporeală.
Declar că sunt conștientă de aceste riscuri și le accept, întrucât scopul intervenției este spre binele meu și al
fătului.
În cazul în care în timpul intervenției chirurgicale apar situații și/sau condiții neprevăzute, care impun proc eduri
suplimentare față de cele descrise mai sus (inclusiv transfuzia), solicit și accept ca Dr. _ ____ ________________
și echipa medicală cu care colaborează să acționeze în baza pregătirii lor profesionale, în interesul meu personal
și spre binele fătului .
De la acest accept pot face excepție: _____________________________ _____________________________ _ .
Ca urmare, înțeleg necesitatea acestei operații pe care doresc să o efectuez și recunosc ca nu mi se pot da
garanții sau asigurări în ceea ce privește rez ultatul final, acceptând și înțelegând că medicina nu este o știință
exactă.
În consecință și în condițiile precizate în acest formular , îmi dau liber și în cunoștință de cauză consimțământul în
vederea efectuării operației cezariene.

Pagina 36 Declar că sufăr/nu su făr de o afecțiune psihică. Dacă da, aceasta este :
________________________________________ ________________________________________________ _ .
Declar că sufăr/nu sufăr de o boală transmisibilă sexual. Dacă da, aceasta este :
_________________________ _______ __________________________________________________ ________
și am fost informată cu privire la riscurile adiționale implicate de această boală în evoluția mea și a copilului meu
născut prin această operație cezariană.

Am înțeles beneficiile și riscurile op erației de cezariană ce urmează să mi se facă și sunt de acord/nu sunt de
acord cu efectuarea acesteia.
Solicit / Nu doresc sterilizarea chirurgicală concomitent cu efectuarea operației cezariene.
În cazul apariției în timpul procedurii a unei complicații ce necesită intervenție chirurgicală de urgență,
sunt de acord / nu sunt de acord ca aceasta să se efectueze în conformitate cu decizia medicului curant.
Doresc / nu doresc să fiu informată în continuare cu privire la starea de sănătate a mea și a copilu lui meu născut
prin această operație cezariană.
Sunt de acord / Nu sunt de acord cu recoltarea, păstrarea și folosirea unor materiale biologice (cum ar fi de
exemplu, placenta) pentru efectuarea unor investigații medicale.
Sunt de acord / Nu sunt de acord cu distrugerea acestor materiale biologice atunci când acestea nu mai sunt
necesare și nu voi reclama nici un drept de proprietate asupra acestora.
Sunt de acord / Nu sunt de acord cu fotografieri, filmări ale operației în scopuri educative și/sau științif ice, precum
și cu publicarea acestora, însă fără a mi se dezvălui identitatea.
Înțeleg că operația are loc într -un centru universitar și sunt de acord / nu sunt de acord cu prezența în sala de
operație a unor medici și studenți la medicină în scop educativ .

Declar că am fost informată cu privire la drepturile și obligațiile generale ale pacientului internat și mă oblig să le
respect întocmai.
Declar că am fost informată cu privire la dreptul meu de a solicita o a doua opinie medicală.

Certific că am citit , am înțeles și accept pe deplin cele de mai sus și ca urmare le semnez.

Semnătura pacientului/reprezentantului legal1 ___________________________
Ziua _____ Luna_______ Anul______________

Subsemnatul ___________ ___________________________________ ______ ________ , în calitate de martor,
confirm că prezentul formular de consimțământ a fost completat în prezența mea și semnat de pacient fără ca
asupra lui să se fi exercitat vreo constrângere.

Semnătura martorului ___________________________
Ziua _____ Luna_______ Anul______________

______________________________
1 Se vor nota datele de identitate ale acestuia, gradul de rudenie, precum și datele împuternicirii de reprezentare
în cazul tutorilor.

Pagina 37 10.6 Anexa 6. Formular opera ție cezarianǎ

Formular operație cezarianǎ
Nr. condică operații ………………………. din ziua ……… luna ……………. anul 20…… ora ………. : ……….
Nr. condică nașteri ……………………….
Nr. condică nou -născuți ……………………….
Nume ………………………………………….. Prenume ……………………………………………… Vârsta …….. ani
Internată în ziua ……… luna ……………. anul 20…… ora ………. : ……….
Nr. foii de observație ……………………….
Operație …………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………….
……………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………….. ….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………. .
Operatori …………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………
Indicația principală …………………………………………………. ……………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………….. ……………
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………….
……………………………….. …………………………………………………………………………………………………………….. ………………
Indicații secundare
1. …………………………………………………………………………….. …………………………………………………………………………….
2. ………………………………………………………………………………………………………….. …………………………………… ………….
3. ………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………….
4. …………………………………………………. ………………………………………………………………………………………………………..
Urgență
 Da  Nu
Preoperator au fost efectuate
 Evaluare obstetricală (materno -fetală)  Consult ATI  Consimțământ informat
 Cateterizarea vezicii urinare
Toaleta abdomenului și a zonei de incizie cu
 Clorhexidină  Betadină  Alcool iodat  Altceva ……………………………………………………………………….
Anestezie
 Loco -regionalǎ  De condu cere  Generalǎ IOT
Incizia iterativă a peretelui abdominal
 Da, cu excizia vechii cicatrici  Da, fără excizia vechii cicatrici  Nu
Incizia peretelui abdominal
 Joel-Cohen  Pfannenstiel  Laparotomie medianǎ  Alta: descriere:…………. ………………………………..
Incizia țesutului subcutanat
 Instrumentală  Minimă cu bisturiul, apoi dilacerare digitală
Deschiderea drepților abdominali
 Prin secționare  Prin depărtare

Pagina 38 Abordarea vezicii urinare
 Fără decolare, dar cu in cizia peritoneului la distanță de aceasta  Decolarea vezicii
 Fără decolare, cu dilacerarea digitală a peritoneului
La deschiderea cavitǎții peritoneale se constatǎ
 Uter gravid cu segmentul inferior  Format  Neformat  Altceva: ……….. ………………………………………
Aderențe
 Nu  Da: descriere: ……………………………………………………………………………………………….. ………………………
Incizia peritoneului vezicouterin
 Nu  Da Prelungită:  Digital  Instrumental
Incizia uterului
 Segmento -transversalǎ  Medio -corporealǎ  În T
Extensia inciziei uterine
 Digitalǎ  Instrumentalǎ
Incidente
 Nu  Da: descriere: ………………………………………. ……………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………… ……………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………….
……………………………… …………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………….
Abord transplacentar
 Da  Nu
Extracția fǎtului
 Manualǎ  Prin aplicare de forceps  Vacuum extracție
Extracția fǎtului din prezentație
 Craniană tipul: ………………………….  Pelviană tipul: ………………………….  Alta tipul: ………………………….
Sexul fătului
 Masculin  Feminin  Hermafrodi t
Starea fătului
 Viu : greutate …………. g lungime ……… cm APGAR: ………….
 Mort: greutate …………. g lungime ……… cm
Pensare, secționare cordon ombilical
Recoltare sânge ombilical pentru celule stem
 Da  Nu
Recoltare segment ombilical pentru celule stem
 Da  Nu
Îngrijiri fetale
 Dezobstrucție oro -traheală  Predare medicului neonatolog
Prevenția atoniei uterine
 Derivate de secarǎ cornutǎ  Oxitocin  Carbetocin  Altceva:
…………………………. …………………………

Pagina 39 Extracția placentei
 Tracțiune controlatǎ pe cordon  Extracție manualǎ  Extracție instrumentalǎ  Nu s-a efectuat
Descriere placentă
Greutate …………. g Formă …………………………………….. Loc alizare ……………………………………………………………..
Cordon
Lungimea …………. cm  Inserat central  Inserat paracentral  Altă localizare …………………………………….
Control uterin
 Manual  Instrume ntal
Placenta a fost trimisă la examen histo -patologic
 Da  Nu
Uterul
 Nu a fost exteriorizat  A fost exteriorizat
Histerorafie
 Un strat  Două straturi cu fire:  Lent resorbabile  Neresorbabile  Altele: ……………………………… ….
Lavaj peritoneal
 Da  Nu
Închiderea peritoneului visceral și parietal:
 Doar visceral  Doar parietal  Ambele  Nici unul
Închiderea peritoneului cu fire
 Lent resorbabile  Resorbabile  Altele:……………………………….. ……………………………………………………….
Închiderea aponevrozei cu fire
 Lent resorbabile  Neresorbabile realizatǎ:  În suturǎ continuǎ  Cu fire separate
Drenaj
 Douglas  Supraaponevrotic  Subaponevrotic  Altǎ loca lizare: …………………………………………………
Drenaj exteriorizat prin
 Contraincizie la nivelul ………………………………………………………………………………………. ………………..  Plagă
Capiton aj
 Da cu fire:  Lent resorbabile  Resorbabile  Nu
Închiderea tegumentului
 Fire lent resorbabile  Fire neresorbabile  Fire separate  Intradermicǎ
 Pansament  Exprimare conținut uterin  Toaletǎ vulvovaginalǎ
Sondaj vezical
 Urinǎ clarǎ  Altceva: …………………………………………………………………………………………………….. ………………..
Interven ții asociate
 Nu  Da: descriere: …………………………………………….. ………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………….. ………………………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………….