Parte Personala Oncescu Ciprian, Md 2018 [625096]

34

CAPITOLUL 4
MATERIAL ȘI METODĂ

Pentru realizarea acestui studiu au fost utilizate foile de observație întocmite în
urma evaluăr ii clinice și anamnestice a pacienților de către studenți ai Facultății de
Medicină Dentară, Constanța, în cadrul disciplinei de Parodontologie, pe perioada 2015 –
2016. Pacienții incluși în studiu s -au prezentat pentru igienizare dentară profesională.
A fost selectat un număr de 1 28 de foi de observație ale unor pacienți cu vârste
cuprinse între 20 și 80 de ani. În funcție de starea generală, s -au ales pacienț i cu diabet,
pacienți cu boli cardiovasculare și pacienți fără afecțiuni sistemice , criteriul principal
constând în faptul că aceștia prezentau parodontită în diferite stadii de evoluție.
Pacienții cu alte afecțiuni sistemice asociate decât cele menționate mai sus, au fost
excluși , putând genera erori la evaluarea factorilor de risc.
Din aceste foi s -au extras anumite date folositoare studiului, acestea fiind
reprezentate de:
 vârsta pacientului:
 sexul pacientului:
 mediu social din care provine:
– rural/urban;
 diagnosticul general:
– selecția s -a focusat pe identificarea pacienților cu dia bet și boli
cardiovasculare, pe lângă aceștia fiind inclus un grup martor de pacienți
clinic sănătoși din punct de vedere al stării generale;
 numărul dinților absenți:
– s-au numărat dinții absenți ai fiecărui pacient, consemnați în foile de
observație, nel uându -se în calcul absența molarilor 3 ;
 indicele de placă , tartru și sângerare:
– calculați în foile de observație în funcție de prezența plăcii bacteriene, a
tartrului și, respectiv , a sângerării pe anumite fețe ale dintelui, care adunate
au fost împărțite la numărul total de suprafețe al dinților de pe fiecare
arcadă, superioară și inferioară;
– exprimat procentual pentru fiecare arcadă
 retracția gingivală :
– valoarea maximă consemnată, în urma examinării fiecărui pacient,
exprimată în milimetrii ;
 adâncimea pungii parodontale:
– valoarea maximă consemnată, în urma examinării fiecărui pacient,
exprimată în milimetrii ;

35
 pierderea de atașament parodontal clinic sau CAL:
– valoarea maximă identificată în foile de observație, în urma examinării
fiecărui pacient, exprimată în milimetrii ;
 punga falsă:
– prezența sau absența acestora, exprimată în milimetrii ;
 gradul de afectare al furcației:
– cel mai mare grad consemnat în foile d e observație în urma examinării;
 gradul de mobilitate dentară:
– cel mai mare grad consemnat în foile de observație în urma examinării;
 indicele cerințelor de tratament parodontal al colectivității sau CPITN:
-valoarea maximă consemnată în foile de observ ație în urma examinării
sextanților.
În scopul prelucrării datelor din fișele respective, acestea au fost introduse în
programul Microsoft Excel din pachetul Office 2010, creându -se o bază de date cu ajutorul
căreia au fost concepute grafice.
Statistica descriptivă s -a realizat cu ajutorul programul ui IMB SPSS Statistics 20.
Prin același program, a fost utilizat Testul Chi Square pentru aprecierea unei posibile
legături dintre grupul de control (diabetici/bolnavi cardiovasculari) și grupul martor
(pacienț ii fără afecțiuni sistemice). De asemenea, s -au estimat riscul cotelor ( odd ratio ) și
riscul relativ ( relative risk ).

36

CAPITOLUL 5
REZULTATE

5.1. Statistică descriptivă

a. Statusul sistemic
Din totalul de 128 de pacienți selectați au reieșit 57 de pacienți fără afecțiuni
generale , reprezentând 44 .5%, și 71 de pacienți cu afecțiuni sistemice, 20 dintre ei fiind
diabetici (15.6 %), iar restul de 51 cei c u afecțiuni cardiovasculare (39.8 %).

b. Vârsta
În privința vârstei, valoarea medie a fost de 49,58, pacientul cel mai tânăr având 20
de ani, iar cea mai în vârstă 79 de ani. Deviația standard a fost 14,225.

Tabel 5.1.1 Distribuția pacienților pe criteriul statusului sistemic
Diabet,
15.6%
BCV,
39.8% Fără
afecțiuni,
44.5%
Fig. 5.1.1 Distribuția pacienților pe criteriul statusului sistemic

37

Pacienții au fost împărțiți în următoarele trei categorii, distribuția în funcție de
acestea fiind următoarea: cu v ârste mai mici de 35 de ani (16. 4%), cu vârste cuprinse între
35 și 59 de ani (5.,5%), și cu vârste mai mari sau egale cu 60 de ani (28.1%).

Distribuția grupurilor de pacienți pe criteriul vârstei a fost următoarea: pacienții cu
vârste mai mici de 35 ani s -au regăsit în cadrul grupului cu boli cardi ovasculare într -un
procent de 5. 9%, iar pentru cei sănătoși, într -un procent de 31.6%. Procentele pentru
pacienții în vârstă de 60 de ani au fost similar e în cazul diabeticilor și a bolnavilor
Tabel 5.1.2 Statistică descriptivă în privința vârstei

>35 ani,
16.4%
35-59 ani,
55.5% >=60 ani,
28.1%
Tabel 5.1.3 Distribuția pacienților pe categoriile vârstă
Fig. 5.1.2 Distribuția pacienților pe categoriile vârstă

38
cardiovasculari, fiind de 45% și 45. 1%, în timp ce pentru grupul pacienților fără afecțiuni
sistemice a reprezentat doar 7%. Intervalul de vârstă 35 -59 de ani, s -a regăsit în
următoarele procente: 55% pentru diabetici, 49% pentru BCV și 61. 4% pentru cei fără
afecțiuni.

c. Genul
În ceea ce privește genul, sexul feminin a fost majoritar, reprezentând 57,8%, iar
cel masculin 42,2%.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 0.0% 5.9% 31.6% 55.0% 49.0% 61.4% 45.0% 45.1% 7.0%
> 35 ani 35-59 ani >=60 ani
Tabel 5.1.4 Distribuția grupurilor de pacienți pe criteriul vârstei

Fig. 5. 1.3 Distribuția grupurilor de pacienți pe criteriul vârstei

39

Pentru intervalele de vârstă, distribuția a fost următoarea: pentru pacienții cu vârste
mai mici de 35 de ani, sexul masculin a reprezentat 47.6%, iar cel feminin 52. 4%; pentru
cei cu vârste cuprinse între 35 și 59 de ani, au reieșit 43.1% respectiv 56. 9%, iar pentru
pacienții în vâ rstă de 60 ani sau mai mult, 36.1, respectiv 63. 9%.

Fig. 5.1.4 Distribuția pacienților pe criteriul sexului
Masculin,
42.2%
Feminin,
57.8%
0%20%40%60%80%100%
<35 ani
35-59 ani
>=60 ani47.6%
43.1%
36.1% 52.4%
56.9%
63.9%
Masculin Feminin
Tabel 5.1.5 Distribuția pacienților pe criteriul sexului
Fig. 5.1.5 Repartiția procentuală a categoriilor de vârstă în funcție de gen

40

Pentru grupuri, distribuția pe criteriul genului: a fost asemănătoare între grupul
diabeticilor și a bolnavilor cardiovasculari, sexul masculin fiind reprezentând 40%,
respectiv 37. 3%, iar sexul feminin 60%, r espectiv 62. 7%. Pentru grupul pacienților fără
afecțiuni sistemice, sexul masculin s -a regăsit într -un procent de 47. 4%, iar ce l feminin
într-un pr ocent de 52. 6%.

0%20%40%60%80%100%
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni
sistemice 40.0% 37.3% 47.4% 60.0% 62.7% 52.6%
Masculin Feminin
Tabel 5.1.6 . Repartiția procentuală a categoriilor de vârstă în
funcție de gen
Tabel 5.1.7 Distribuția grupurilor de pacienți pe criteriul genului
Fig. 5.1.6 Distribuția grupurilor de pacienți pe criteriul genului

41
c. Mediul de proveniență
Din totalul de pacienți selectați, repartiția pe mediul de proveniență a fost
următoarea: 87,5% provin din mediul urban, în timp ce restul de 12,5%, provin din mediul
rural.

Distribuția în funcție de mediul de proveniență pentru fiecare grup de pacienți a
fost următoarea: mediul urban s -a regăsit în procent de 75% pentru diabetici, 84.3% pentru
BCV și 91.9% pentru pacienții fără afecțiuni generale, iar mediul rural în procent de 25%,
15.7%, și respectiv 8.1%.

0%20%40%60%80%100%
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni
sistemice 25.0% 15.7% 8.1% 75.0% 84.3% 91.9%
Rural Urban
mediul
rural,
12.5%
mediul
urban,
87.5%
Tabel 5.1.8 Distribuția pacienților pe mediul de proveniență
Fig. 5.1.7 Distribuția pacienților pe mediul de proveniență
Fig. 5.1.8 Distribuția pe mediul de proveniență a grupurilor de pacienți

42

d. Dinții absenți
Pacienții fiecărui grup au fost împărțiți în 3 categorii , în funcție de numărul de dinți
absenți: pacienți cu ≤ 5 dinți absenți, pacienți având între 6 și 15 de dinți absenț i, și
pacienți cu mai mult de 15 de dinți absenți.
Categoria cu 6 -15 dinți absenți s-a regăsit în procent majoritar pentru grupul
diabeticilor (60%) și a l bolnavilor cardiovasculari (56.9%), în schimb pentru grupul
pacienților fără afecțiuni sistemice majoritară a fost categoria cu ≤ de 5 dinți absenți
(71.9%) . Ultima categorie, cu cea mai mare pierdere de dinți, a reieșit în procente minore
pentru toate g rupurile: 5 %, 7,8% și, respectiv , 3.5%.

Tabel 5.1.9 Distribuția pe mediul de proveniență a grupurilor de pacienți
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 35.0% 35.3% 71.9% 60.0% 56.9% 24.6% 5.0% 7.8% 3.5%
<=5dinți absenți 6-15 dinți absenți >15 dinți absenți
Fig. 5.1.9 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de numărul
dinților absenți

43

e. Indicii de placă, de tartru și de sângerare
Indicii de placă, tartru și sângerare, au fost fost împărțiți în trei intervale cu scopul
trierii grupurilor de pacienți, anume: placă/tartru/sângerare în procent de < 30% din
numărul total al suprafețelor dentare , între 30 și 60% din numărul total al suprafețelor
dentare , și mai mult de 60% din numărul total al suprafețelor dentare .
Indicele de placă de peste 60% a fost majoritar la fiecare arcadă pentru
aproximativ toate grupurile, cu excepția arcadei superioare la diabetici (unde predominant
a fost indicele cuprins între 30 -60%). Procentele au fost destul de ridicate pentru această
categorie în cazul indicelui de placă inferior, pentru diabetici reprezentând 70%, pentru
bolnavii cardiovasculari 76,5% și pentru cei fără afecțiuni generale 59,6%.

Tabel 5.1.10 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de numărul dinților absenți
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 5.0% 9.8% 15.8% 50.0%
37.3% 35.1% 45.0% 52.9%
49.1% <30% 30-60% >60%
Fig. 5.1.10 Repartiția procentuală a indicelui de placă
superior în funcț ie de statusul sistemic

44

Tabel 5.1.12 Repartiția procentuală a indicelui de placă inferior în funcțuie de statusul
sistemic

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 5.0% 5.9% 7.0% 25.0%
17.6% 33.3% 70.0% 76.5% 59.6% <30% 30-60% >60%
Tabel 5.1.11 Repartiția procentuală a indicelui de placă superior în funcț ie de statusul
sistemic

Fig. 5.1.11 Repartiția procentuală a indicelui de placă inferior în funcțuie de statusul
sistemic

45

Indicele de tartru pentru mandibulă,în procent de peste 60%, a fost majoritar
pentru toate grupurile (50% pentru diabetici, 58.8% pentru BCV și 45.6% pentru pacienții
fără afecțiuni generale), în schimb indicele de tartru pentru maxilar a reieșit în următoarele
procente: 25 %, 21.6% și, respectiv , 10.5%. Majoritară pentru grupurile de pacienți
diabetici și fără afecțiuni generale pentru indicele de tartru superior a fost categoria
pacienților cu mai puțin de 30%, pentru bolnavii cardiovasculari această categorie aflându –
se în raport egal cu intervalul 30 -60%.

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 40.0% 39.2% 52.6%
35.0% 39.2% 36.8%
25.0%
21.6%
10.5% <30% 30-60% >60%
Tabel 5.1.13 Repartiția procentuală a indicelui de tartru superior în funcție de
statusul sistemic

Fig. 5.1.12 Repartiția procentuală a indicelui de tartru
superior în funcție de statusul sistemic

46

Atât indicele de sângerare superior , cât și cel inferior, la intervalul de mai puțin
de 30% a fost majoritar pentru toate grupurile. Dacă pentru arcada superioară, indicele de
sângerare de peste 60% a reieșit în procente mai mici, pentru arcada inferioară s -a remarcat
o creștere semnificativă a acestora în cazul diabetului (40%) și a bolilor cardiovasculare
(33,3%), în timp c e la grupul pacienți lor fără afecțiuni sistemice s -a regăsit într -un procent
de 10.5%.

Tabel 5.1.14 Repartiția procentuală a indicelui de tartru inferior în funcție de
statusul sistemic

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 20.0% 19.6%
15.8% 30.0% 21.6% 38.6% 50.0% 58.8%
45.6% <30% 30-60% >60%
Fig. 5.1.13 Repartiția procentuală a indicelui de tartru inferior
în funcție de statusul sistemic

47

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 50.0% 60.8% 70.2%
45.0%
19.6% 22.8%
5.0% 19.6%
7.0% <30% 30-60% >60%
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 45.0% 41.2% 49.1%
15.0% 25.5% 40.4% 40.0%
33.3%
10.5% <30% 30-60% >60%
Tabel 5.1.15 Repartiți a procentuală a indicelui de sângerare superior în funcție de
statusul sistemic

Fig. 5.1.14 Repartiția procentuală a indicelui de de sângerare
superior în funcție de statusul sistemic

Fig. 5.1.15 Repartiți a procentuală a indicelui de
sângerare inferior în funcție de statusul sistemic

48

f. Retracția gingivală
În cazul valorii maxime a retracției gingivale, pacienții au fost împărțiți în funcție
clasificarea lui Mlinek [87]: superficială (<3 mm) și profundă (>=3 mm).
Forma profundă s-a regăsit în procente majoritare pentru toate cele trei grupuri,
având un procent semnificativ în cazul diabeticilor (90%) și a bolnavilor cardiovasculari
(80.4%), pentru grupul celor fără afecțiuni sistemice găsindu -se în proporție de 64.9%.
Forma superficială s-a regăsit la cele trei grupuri în următoarele procente: 10%, 19.6% și ,
respectiv , 35.1%.

Tabel 5.1.16 Repartiția procentuală a indicelui de sângerare inferior în funcție de
statusul sistemic

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni
sistemice 10.0% 19.6% 35.1% 90.0%
80.4%
64.9% formă superficială (<3 mm) formă profundă(>=3 mm)
Fig. 5.1.16 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de
nivelul de retracție gingivală

49

g. Adâncimea maximă de sondare
La adâncimea maximă de sondare, procentul pungilor gingivale (<4 mm) s-a
remarcat la toate cele trei grupuri de pacienți, în procente asemănătoare și anume: 85%
pentru diabetici, 84.3% pentru bolnavii cardiovasculari, și 89.5% pentru cei fără afecțiuni .
Pungile profund e (mai mari sau egale cu 6 mm) s-au regăsit doar în cazul diabeticilor, într –
un procent de 5 %, lipsind la celelalte grupuri de pacienți. Pacienții cu pungi superficiale
(între 4 și 5.5 mm) s-au regăsit în toate cele trei grupuri astfel : 10%, 15.7% și, res pectiv ,
10.5% .

Tabel 5.1.17 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de nivelul de retracție gingivală

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 85.0% 84.3% 89.5%
10.0% 15.7%
10.5% 5.0% 0.0% 0.0% Pungi gingivale (<4 mm)
pungi superficiale (4-5.5 mm)
pungi profunde (>=6 mm)
Fig. 5.1.17 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de adâncimea
maximă de sondaj

50

h. Pierderea de atașament clinic (CAL)
Pentru valoarea maximă a nivelului pierderii de atașament clinic , pacienții au fost
împărțiți în funcție clasificarea propusă de Lindhe și colab . [88]: forma ușoară (≤2 mm),
forma superficială (<5 mm) și forma profundă (≥5 mm).
Pierderea de atașament clinic parodontal mai mare de sau egală cu 5 mm ( forma
severă ) a fost înregistrată în procent majoritar pentru toate grupurile de pacienți: diabeticii
au avut procentul cel mai crescut (90%), pentru BCV fiind de 66.7%, iar pentru săn ătoși
59.6%. Forma moderată s-a regăsit la 10% din pacienți diabetici, 33.3% la pacienții BCV
și 36.8% la pacienții fără afecțiuni sistemice.

Tabel 5.1.18 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de adâncimea maximă de sondaj

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 0.0% 0.0% 3.5% 10.0% 33.3% 36.8% 90.0%
66.7%
59.6% formă ușoară (<=2 mm) formă moderată (<5 mm) formă severă (>=5 mm)
Fig. 5.1.18 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de nivelurile
de pierdere a atașamentului clinic parodontal

51

i. Punga falsă
În cazul pungilor false, pacienții au fost împărțiți în 2 categorii pentru fiecare grup
de pacienți: pacienți fără pungi false și pacienți cu pungi false ( ≥cu 2 mm) .
Pacienții cu pungi false au reieșit într -un procent de 15% la diabetici, 21.6% la
BCV, ș i 26.3% la pacienții care nu prezintă afecțiuni generale, procentul pacienților fără
pungi false predominând pentru toate grupurile (85%, 78.4% și, respectiv , 73.7%).

Tabel 5.1.19 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de nivelurile de pierdere
a atașamentului clinic parodontal

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 85.0%
78.4% 73.7%
15.0% 21.6% 26.3% fără pungi false cu pungi false (>=2 mm)
Fig. 5.1.19 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de prezența
pungilor false

52

j. Afectarea furcației
În privința afectării furcației, s -a împărțit fiecare grup de pacienți în funcție de
gradul cel mai mare de afectare găsit. Cei neafectați au rezultat în u rmătoarele procente:
diabetici – 35%, BCV – 47.1%, iar cei sănătoși – 66.7%. Nu s -a regăsit în nici un grup
pacienți având gradul 4 de afectare a furcației, cel mai grav. Gradul 3 s -a regăsit în
procente minore pentru cele trei grupuri: 10%, 13.7% și, respectiv , 1.8%. O pondere mare
a reieșit în cazul diabeticilor în privința celor cu grad 2 de afectare a furcației, reprezentând
45%, pentru c elelalte grupuri fiind de 25.5% și, respectiv , 15.8%. Gradul 1 a reprezentat
10% pentru diabetici, 13.7% pentru BCV, și 15.8 % pentru sănătoși.

Tabel 5.1.20 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de prezența pungilor false

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni
sistemice 35.0% 47.1% 66.7% 65.0% 52.9% 33.3% fără afectare a furcației cu afectarea furcației
Fig. 5.1.20 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de afectarea
furcației

53

k. Mobilitatea dentară
Distribuția pe criteriul mobilității dentare a fost realizată pentru fiecare grup de
pacienți în funcție de prezența (exprimată în cele 3 grade) sau absența acesteia. Cei fără
mobilitate dentară au reieșit în următoarele procente: 25% pentru diabetici, 35.3% pentru
bolnavii cardiovasculari și 54.4% pentru cei fără a fecțiun i generale. Pentru cei cu
mobilitate dentară , la diabetici proporțiile au fost apropiate, cei cu gradul 1 – 30%, cei cu
gradul 2 – 25% și cei cu gradul 3 – 20%. În cazul BCV, cei cu gradul 1 au fost în procent de
Diabetici Bolnavi cardiovasculari Pacienți fără afecțiuni
sistemice 35.0% 47.1% 66.7%
10.0% 13.7% 15.8% 45.0%
25.5%
15.8%
10.0% 13.7%
1.8% 0.0% 0.0% 0.0% fără afectare gradul 1 gradul 2 gradul 3 gradul 4
Tabel 5.1.21 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de gradul de afectare a furcației

Fig. 5.1.21. Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de gradul de afectare a
furcației

54
15,7%, cei cu gradul 2 – 23.5%, și cei cu g radul 3 – 25.5%. La ultimul grup, al sănătoșilor,
repartiția procentuală a rezultat astfel: gra dul 1 – 21.1%, gradul 2 – 10.5% și gradul 3 –
14%.

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni
sistemice 25.0% 35.3% 54.4% 75.0% 64.7% 45.6% fără mobilitate dentară cu mobilitate dentară
Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără
afecțiuni sistemice 25.0% 35.3% 54.4%
30.0%
15.7% 21.1% 25.0% 23.5%
10.5% 20.0% 25.5%
14.0%
fără mobilitate dentară gradul 1 gradul 2 gradul 3
Fig. 5.1.23 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de gradul de
mobilitate dentară

Fig. 5.1.22 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de prezența
mobilității dentare

55

l. CPITN
Pentru CPITN, pacienți fiecărui grup au fost împărțiți în funcție de scorul
consemnat în foaia de observație. Scorul 2 a reieșit majoritar pentru toate cele trei grupuri,
reprezentând: 85% la diabetici, 84.3% la cei cu afecțiuni cardiovasculare, și 91.2% p entru
cei sănătoși. Scorul 3 a reieșit: 10%, 15.7% și, respectiv , 8.8%, în timp ce scorul 4 s -a
regăsit doar la primul grup (5%).

Tabel 5.1.22 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de gradul de mobilitate
dentară

Diabetici Bolnavi
cardiovasculariPacienți fără afecțiuni
sistemice 0.0% 0.0% 0.0% 85.0% 84.3% 91.2%
10.0% 15.7%
8.8% 5.0%
0.0% 0.0% scor 1 scor 2 scor 3 scor 4
Fig. 5.1.24 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de scorul CPITN

56

5.2. Analiza statistică în funcție de valorile medii ale parametrilor

a. Vârsta
Valoarea medie a vârstei a fost în cazul pacienților diabetici de 56.75 (cu deviația
standard de 9.14), pentru pacienții cu boli cardiovasculare de 56.20 (cu DS de 12.79), iar
pentru pacienții fără afecțiuni de 41.14 (cu DS 12.39).
În privința valorilor m edii a vârstei în funcție de sex și status sistemic, a reieșit o
valoare mai mare pentru bărbații cu boli cardiovasculare spre deosebire de femei. În
schimb, femeile prezintă valori mai mari față de bărbați la pacienții diabetici și la cei fără
afecțiuni s istemice.

Fig. … Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de scorul CPITN

Tabel 5.2.1 Vârsta medie a pacienților în funcție de sex și status sistemic

Tabel 5.1.23 Distribuția grupurilor de pacienți în funcție de scorul CPITN

57
b. Dinții absenți
Valoarea medie a numărului dinților absenț i pentru toți pacienții a fost 5 , în funcție
de statusul sistemic reieșind pentru diabetici și BCV 6, iar pentru cei fără afecțiuni
sistemice 2.
În funcție de categoriile de vârstă, s -au remarcat diferențe între pacienții fără
afecțiuni generale cu vârste >=60 ani, cu valoarea medie de 9.50, și cei între 35 -59 ani, cu
valoarea medie de 3. Pentru aceste două categorii de vârstă, valorile medii au fost apropiate
în cazul diabeticilor (7, respectiv 6) și a celor cu BCV (8, respectiv 6).
În privința genului, nu s-au remarcat diferențe majore între sexele fiecărui grup de
pacienți.

Tabel 5.2.2 Valoarea medie a numărului dinților absenți în funcție de
categoriile de vârstă și status sistemic

Tabel 5.2.3 Valoarea medie a numărului dinților absenți în funcție de gen și
status sistemic

58
c. Retracția gingivală
Valoarea medie a retracției gingivale pentru toți pacienții a fost de 3.7 mm. În ca zul
diabeticilor a fost de 4.5 mm, a celor cu BCV 3.8 mm, iar pentru cei fără afecțiuni
sistemice de 3.3 mm.
Pentru categoriile de vârstă, valorile medii au fost apropiate în cazul diabeticilor și
a bolnavilor cardiovasculari, spre deosebire de grupul celor fără afecțiuni unde categoria
celor cu vârste între 35 -59 ani au avut o valoare medie de 3.3mm, iar cei ≥60 ani 4 .6 mm.
Valorile medii au fost apropiate între bărbaț ii și femeile diabetice (4.6mm,
respectiv 4.4mm ), în schimb, genul masculin la BCV are o valoare de 4.3mm , spre
deosebire de femei, unde a reieșit 3.5 mm ca medie. Pentru cei fără afecțiuni sistemice
genul masculin a avut o valoare medie de 3 .2 mm , iar cel feminin de 3 .4.

Tabel 5.2.4 Valoarea medie retracției gingivale în funcție de categoriile de
vârstă și status sistemic

Tabel 5.2.5. Valoarea medie retracției gingivale funcție de gen și status sistemic

59
d. Punga parodontală
Valoarea medie a adâncimii maxime la sondare pentru toți pacienții a fost de 2.2
mm. În cazul diabeticilor a fost de 2.7, la pacienții cu BCV de 2.3mm, iar la cei f ără
afecțiuni sistemice de 2 mm.
În privința categoriilor de vârstă au existat diferențe ale valorilor medii de aproape
1 mm pentru diabetici și pacienții fără afecțiuni sistemice (c ategoria cu vârste între 35 și 5 9
ani a av ut valori de 3 mm, respectiv 2.1 mm, în comparație cu pacienții în vârstă de ≥60
ani – 2.3mm, respectiv 3 mm). Pentru BCV, valorile medii în funcție de cele două categorii
au fost de 2.2, respectiv 2.6.
În privința genului, pentru fiecare grup nu s -au remarcat diferențe majore ale
valori lor medii.

Tabel 5.2.7 Valoarea medie adâncimii maxime de sondaj în funcție de gen și status sistemic

Tabel 5.2.6 Valoarea medie adâncimii maxime de sondaj în funcție de
categoriile de vârstă și status sistemic

60

e. CAL
Valoarea medie pentru pierderea atașamentului clinic parodontal pentru toți
pacienții a fost de 5.8 mm. În funcție de statusul sistemic, au reieșit următoarele valori: 6.9
mm la diabetici, 6.08 mm la cei cu BCV și 5.3 mm la cei fără afecțiuni sistemice.
În funcție de categoriile de vârstă și statusul sistemic, s -au remarcat diferențe la
pacienții fără afecțiuni sistemice între cei de 35 -59 de ani și cei de ≥60 ani (5.5 mm,
respectiv 7.6 mm). În cazul diabeticilor a predominat prima categorie de vârstă de mai sus
(7.2 mm spre deosebire de 6.6 mm). Pentru BCV, valorile medii au fost mai mici decât
cele ale diabeticilor, categoria de vârstă cu valori medii mai mari fiind cea de -a doua
menționată mai sus (5.9 mm, respectiv 6.4 mm). Pentru cei cu vârste <35 ani (prezent doar
la BCV și cei fără afecțiuni generale), valorile medii au fost mai mici în comparație cu
celelalte categorii de v ârstă (5 mm, respectiv 4.3 mm).
În funcție de gen și statusul sistemic, genul masculin a avut valori mai mari spre
deosebire de cel femini n în cazul diabeticilor (7.3 mm, respectiv 6.7 mm) și a celor cu
BCV (6.2 mm, respectiv 5.9 mm). În schimb cei fără afecțiuni sistemice au avut valori
medii apropiate între genuri (5.3, respectiv 5.2 mm).

Tabel 5.2.8 . Valoarea medie a CAL în funcție de categoriile de vârstă și status ul
sistemic

61

5.3. Analiza factorilor de risc

a. Retracția gingivală

 pacienții cu diabet vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre diabet și forma profundă a retracției gingivale (≥3 mm) :
– X2 a fost de 4.56, adică mai mare decât valoarea critică (“critical “ value ) care
este 3. 84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0. 033, adică mai mic decât pragul de semnifica ție al testului (α) care este 0. 05
Raportul cotelor sau impropriu, raportul risc/șansă ( odds ratio, OR ), reprezentând
raportul dintre riscul de a prezenta forma profundă de retracție gingivală (≥3 mm) pentru
grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților fără afecțiuni sistemice,
a fost de 4.86. Valoarea este semnificativ ă din punct de vedere statistic, in tervalul de
confidență 95% IC = {1.02, 23.12} neconținând valoarea 1.
Riscul relativ (relative risk , RR), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
ce prezintă forma profundă a retracției gingivale în cele două grupuri, a fost de 1.38
(valoare semnificativă din punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC =
{1.09, 1.76} neavând valoarea 1) .

Tabel 5.2.9 . Valoarea medie a CAL în funcție de gen și status sistemic

62

Tabel 5.3.1 Distribuția numerică a pacienților diabetici și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de forma retracției gingivale

Tabel 5.3.2 Testul Hi pătrat pentru aprecierea unei posibile relații între diabet și
forma profundă a retracției gingivale

Tabel 5.3.3 Riscul estimat pentru dezvoltarea formei
profunde a retracției gingivale la diabetici

63
 pacienții cu boli cardiovasculare vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre bolile cardiovasculare și forma profundă a retracției gingivale (≥3
mm) :
– X2 a fost de 3.21, adică mai mic decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.073 , adică mai mare decât pragul de semnificație al testului (α) care este
0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de a prezenta
forma profundă de retracție gingivală (≥3 mm) pentru grupul pacienților cu diabet și
același risc, dar în cazul pacienților fără afecțiuni sistemice, a fost de 2.21. Valoa rea este
nesemnificativă din punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {0.92,
5.34) conținând valoarea 1.
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
ce prezintă forma profundă a retracției gingivale în cele două grupuri a fost de 1.23
(valoare nesemnificativă din punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC =
{0.98, 1.56} conținând val oarea 1).

Tabel 5.3.4 Distribuția numerică a pacienților cu BCV și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de forma retracției gingivale

Tabel 5.3.5 Testul Hi pătrat pentru aprecierea unei posibile relații între BCV și
forma profundă a retracției gingivale

64

b. Punga parodontală

 pacienții cu diabet vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre diabet și apariția pungii parodontale (adâncimea la sondare mai
mare de 3 mm) :
– X2 a fost de 0.28, adică mai mică decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.592 , adică mai mare decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de a prezenta
pungă parodontală la grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 1.50. Rezultatul este unul nesemnificativ din punct de
vedere statistic, in tervalul de confidență 95% IC = {0.33, 6.66} conținând valoarea 1.
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
ce prezintă pungă parodontală în cele două grupuri, a fost de 1.42 (valoare nesemnificativă
din punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {0.39, 5.17} conținând
valoarea 1).

Tabel 5.3.6 Riscul estimat pentru dezvoltarea formei
profunde a retracției gingivale la bolnavii cu BCV

Tabel 5.3.7 Distribuția numerică a pacienților diabetici și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de prezența pungii parodontale

65

 pacienții cu boli cardiovasculare vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre bolile cardiovasculare și apariția pungii parodontale (adâncimea
la sondare mai mare de 3 mm) :
– X2 a fost de 0.63, adică mai mică decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.425 , adică mai mare decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de a prezenta
pungă parodontală la grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 1.58. Rezultatul este unul nesemnificativ din punct de
vedere statistic, intervalul de conf idență 95% IC = {0.50, 4.91} conținând valoarea 1.
Tabel 5.3.8 Testul Hi pătrat pentru aprecierea unei posibile relații între diabet și
apariția pungii parodontale

Tabel 5.3.9 Riscul estimat pentru apariția pungii
parodontale la diabetici

66
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
ce prezintă pungă parodontală în cele două grupuri, a fost de 1.49 (valoare nesemnificativă
din punct de vedere statis tic, intervalul de confidență 95% IC = {0. 55, 4.00} conținând
valoarea 1).

Tabel 5.3.10 Distribuția numerică a pacienților cu BCV și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de prezența pungii parodontale

Tabel 5.3.11 Testul Hi pătrat pentru aprecierea unei posibile relații între BCV și
apariția pungii parodontale

Tabel 5.3.12 Riscul estimat pentru apariția pungii
parodontale la pacienții cu BCV

67
c. Pierderea de atașament clinic parodontal (CAL)

 pacienții cu diabet vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre diabet și dezvoltarea formei severe a pierderii de atașament clinic
parodontal (≥ 5 mm):
– X2 a fost de 6.22, adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.013 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de a prezenta
forma severă CAL la grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 6.08. Valoarea este semnificativă din punct de vedere
statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.28, 28.72} neconținând valoarea 1.
Riscul relativ (relative risk , RR), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
ce prezintă forma severă a pierderii de atașament clinic parodontal în cele două grupuri, a
fost de 1.50 (valoare semnificativă din punct de vedere statistic, intervalul de confidență
95% IC = {1.16, 1.95} neconținând valoarea 1).

Tabel 5.3.13 Distribuția numerică a pacienților diabetici și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de severitatea pierderii de atașament clinic

Tabel 5.3.14 Testul Hi pătrat pentru aprecierea unei posibile relații între diabet și
dezvoltarea formei severe a pierderii de atașament clinic

68

 pacienții cu boli cardiovasculare vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre bolile cardiovasculare și dezvoltarea formei severe a pierderii de
atașament clinic parodontal (≥ 5 mm):
– X2 a fost de 0.56, adică mai mic decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.451 , adică mai mare decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de a prezenta
forma severă CAL la grupul pacienților cu boli cardiovasculare și același risc, dar în cazul
pacienților fără afecțiuni sistemice, a fost de 1.35. Rezultatul este unul nesemnificativ din
punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {0.61, 2.97} conținând valoarea
1.
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
ce prezintă forma severă CAL în cele două grupuri, a fost de 1.11 (valoare semnificativă
din punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {0.83, 1.49} conținând
valoarea 1).

Tabel 5.3.15 Riscul estimat pentru dezvoltarea formei
severe a pierderii de atașament clinic la diabetici

Tabel 5.3.16 Distribuția numerică a pacienților cu BCV și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de severitatea pierderii de atașament clinic

69

d. Afectarea furcaț iei

 pacienții cu diabet vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre diabet și afectarea furcației :
– X2 a fost de 6.11, adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.013 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de afectare a
furcației la grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților fără afecțiuni
sistemice, a fost de 3.71. Valoarea este semnificativă din punct de vedere statistic,
intervalul de conf idență 95% IC = {1.27, 10.84} neconținând valoarea 1.
Tabel 5.3.17 Testul Hi pătrat pentru aprecierea unei posibile relații între BCV și
dezvoltarea formei severe a pierderii de atașament clinic

Tabel 5.3.18 Riscul estimat pentru dezvoltarea formei
severe a pierderii de atașament clinic la pacienții cu
BCV

70
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
de afectare a furcației în cele două grupuri, a fost de 1.95 (valoare semnificativă din punct
de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.19, 3.17} neconținând valoarea
1).

Tabel 5.3.19 Distribuția numerică a pacienților cu diabet și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de afectărea furcației dinților pluriradiculari

Tabel 5.3.20 Testul Hi pătrat pentru determinarea unei posibile relații între diabet și
afectarea furcației

Tabel 5.3.21 Riscul estimat de afectare a furcației la
diabetici

71
 pacienții cu boli cardiovasculare vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre bolile cardiovasculare și afectarea furcației :
– X2 a fost de 4.32, adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.040 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de afectare a
furcației la grupul pacienților cu boli cardiovasculare și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 2.25, intervalul de confidență 95% IC = {1.03, 4.90}
neconținând valo area 1.
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
de afectare a furcației în cele două grupuri, a fost de 1.58 (valoare semnificativă din punct
de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.01, 2.48} neconținând valoarea
1).

Tabel 5.3.22 Distribuția numerică a pacienților cu BCV și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de afectarea furcației dinților pluriradiculari

Tabel 5.3.23 Testul Hi pătrat pentru determinarea unei posibile relații între BCV și
afectarea furcației

72

e. mobilitatea dentară

 pacienții cu diabet vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre diabet și apariția mobilității dentare :
– X2 a fost de 5.13, adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.023 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de mobilitate
dentară la grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților fără afecțiuni
sistemice, a fost de 3.57. Valoarea este una semnificativă din punct de vedere statistic,
intervalul de co nfidență 95% IC = {1.14, 11.16} neconținând valoarea 1.
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
cu mobilitate dentară în cele două grupuri, a fost de 1.64 (valoare semnificativă din punct
de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.12, 2.40} neconținând valoarea
1).

Tabel 5.3.24 Riscul estimat de afectare a furcației la
pacienții cu BCV

Tabel 5.3.25 Distribuția numerică a pacienților cu diabet și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de prezența mobilității dentare

73

 pacienții cu boli cardiovasculare vs. pacienții fără afecțiuni
sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre bolile cardiovasculare și apariția mobilității dentare :
– X2 a fost de 3.95, adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.047 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de mobilitate
dentară la grupul pacienților cu boli cardiovasculare și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 2.18. Valoare este semnificativă din punct de vedere
statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.006, 4.747} neconținând valoarea 1.
Tabel 5.3.26 Testul Hi pătrat pentru determinarea unei posibile relații între diabet și
mobilitatea dentară

Tabel 5.3.27 Riscul estimat de apariție a mobilității
dentare la diabetici

74
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
cu mobilitate dentară în cele două grupuri, a fost de 1.41 (valoare semnificativă din punct
de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.00 1, 2.01 0} neconținând valoarea
1).

Tabel 5.3.28 Distribuția numerică a pacienților cu BCV și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de prezența mobilității dentare

Tabel 5.3.29 Testul Hi pătrat pentru determinarea unei posibile relații între BCV și
mobilitatea dentară

Tabel 5.3.30 Riscul estimat de apariție a mobilității
dentare la pacienții cu BCV

75
f. numă rul dinți lor absenți

 pacienții cu diabet vs. pacienții fără afecțiuni sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ) au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre diabet și numărul dinților absenți :
– X2 a fost de 8.60, adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.003 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de pierdere a
mai mult de 5 dinți la grupul pacienților cu diabet și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 4.75. Valoarea este semnificativă din punct de vedere
statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.60, 14.08} neconținând valoarea 1.
Riscul r elativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
cu mai mult de 5 dinți pierduți în cele două grupuri, a fost de 2.31 (valoare semnificativă
din punct de vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = { 1.36, 3.91} neconți nând
valoarea 1) .

Tabel 5.3.31 Distribuția numerică a pacienților diabetici și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de absența unui număr de dinți ( >5 sau ≤5)

Tabel 5.3.32 Testul Hi pătrat pentru determinarea unei posibile relații între diabet și
absența unui număr de dinți mai mare de 5

76

 pacienții cu boli cardiovasculare vs. pacienții fără afecțiuni
sistemice
Conform testului Hi pătrat (Chi Square Test ), ) au reieșit următoarele rezultate
privind relația dintre bolile cardiovasculare și numărul dinților absenți :
– X2 a fost de 14.57 , adică mai mare decât valoarea critică (“critical” value ) care este
3.84
– df (gradul de libertate/ degrees of freedom ) = 1
– p = 0.000 , adică mai mic decât pragul de semnificație al testului (α) care este 0.05
Raportul cotelor (odds ratio, OR ), reprezentând raportul dintre riscul de pierdere a
dinților la grupul pacienților cu boli cardiovasculare și același risc, dar în cazul pacienților
fără afecțiuni sistemice, a fost de 4.69. Valoarea este semnificativă din punct de vedere
statistic, interval ul de confidență 95% IC = {2.08 , 10.60} neconținând valoar ea 1.
Riscul relativ (relative risk, RR ), reprezentând raportul dintre proporțiile cazurilor
cu dinți absenți în cele două grupuri, a fost de 2.30 (valoare semnificativă din punct de
vedere statistic, intervalul de confidență 95% IC = {1.45, 3.66} neconținând valoarea 1) .

Tabel 5.3.33 Riscul estimat de pierdere a mai mult de
5 dinți la diabetici

Tabel 5.3.34 Distribuția numerică a pacienților cu BCV și a celor fără afecțiuni
sistemice, în funcție de absența unui număr de dinți ( >5 sau ≤5)

77

Tabel 5.3.35 Testul Hi pătrat pentru determinarea unei posibile relații între BCV și
absența unui număr de dinți mai mare de 5

Tabel 5.3.36 Riscul estimat de pierdere a mai mult de
5 dinți la pacienții cu BCV

78

CAPITOLUL 6
DISCUȚII

În urma studiului de față , s-au găsit următoarele relații de dep endență între: între
diabet și forma profundă a retracției gingivale ( X2 = 4.56 , p=0.033 ), între diabet și forma
severă a pierderii de atașament clinic (X2 = 6.22 , p=0.013 ), între diabet și afectarea
furcației ( X2 = 6.11 , p=0.013 ), între diabet și mobilitatea dentară (X2 = 5.13 , p=0.023 ),
între diabet și dinții absenți (X2 = 8.60, p=0.003 ), între bolile cardiovasculare și afectarea
furcației (X2 =4.32 , p=0.040 ), între bolile cardiovasculare și mobilitatea dentară (X2 =3.95,
0.047 ), între bolile cardiovasculare și numărul dinților absenți (X2 = 14.57 , p=0.000 ).
(Tabelul 6.1. )
Riscul de a dezvolta forma profundă a retracției gingivale la grupul pacienților
cu diabet a fost de 3.53 ori mai mare decât riscul de a dezvolta aceeași formă la grupul
pacienților fără afecțiuni sistemice. Proporția cazurilor cu forma profundă de retracție
gingivală este de 1.38 ori mai mare la diabetici decât la pacienții cu fără afecțiuni
sistemic e.
Riscul de a dezvolta forma severă a pierderii de atașament clinic parodontal la
grupul pacienților cu diabet a fost de 6.08 ori mai mare decât riscul de a dezvolta aceeași
formă la grupul pacienț ilor fără afecțiuni sistemice. Rezultatul riscului relativ a arătat o
proporție a cazurilor cu forma severă a pierderii de a tașament clinic parodontal de 1.50 ori
mai mare la diabetici decât la pacienții fără afecțiuni sistemice.
Comparativ, într -un studiu din 2014 s-a relatat o valoare mai mică a riscului de a
dezvolta forma severă a pierderii de atașament față de rezultatul de mai sus, aceasta fiind
de 2.35. [ 89]
Probabilitatea de afectare a furcației la grupul pacienților cu diabet a fost de 3.71
ori mai mare decât același risc la grupul pacienților fără afecț iuni sistemice. P roporția
cazurilor de afectare a furcației este de 1.95 ori mai mare la diabetici decât la pacienții cu
fără afecțiuni sistemice.
Shamala și colab. au raportat într -un studiu realizat în 2017 o valoare a OR
apropiată, riscul fiind de 4 ori mai mare pentru pacienții diabetici de afectare a furcației,
spre deosebire de pacienții non -diabetici. [90]
Riscul de apariție a mobilității dentare la grupul pacienților cu diabet a fost de
3.57 ori mai mare decât același risc la grupul pacienților f ără afecțiuni sistemice. Riscul
relativ arată că proporția cazurilor de mobilitate dentară este de 1.64 ori mai mare la
diabetici decât la pacienții cu fără afecțiuni sistemice.

79
Comparativ, în urma aceluiași studiu al lui Shamala și colab. se relatează faptul că
există un risc de a prezenta mobilitate dentară de 2 ori mai mare pentru diabetici față de cei
fără diabet. [90]
Riscul de pierdere a mai mult de 5 dinți la grupul pacienților cu diabet a fost de
4.75 ori mai mare decât același risc la grupul pac ienților fără afecțiuni sistemice. Riscul
relativ indică faptul că proporția cazurilor de pierdere a mai mult de 5 dinți este de 2.31 ori
mai mare la diabetici decât la pacienții cu fără afecțiuni sistemice.
Comparativ, Imai & Mansfied au raportat într -un studiu realizat în 2015 pe
populația din North Carolina o valoarea apropiată a OR găsit în studiul de față. Pentru
pacienții diabetici cu vârste <65 de ani s -a arătat că sunt mai predispuși de 2.77 ori să
piardă 6 sau mai mulți dinți, spre deosebire de pacienții care nu prezentau diabet. Kapp și
colab. , au găsit o valoare mai mică față de studiul prezent, riscul de pierdere a mai mult de
5 dinți fiind de 1.64 ori mai mare la diabetici decât la pacienții non -diabetici. Shamala și
colab. au prezentat o valoare a probabilității de 4.4, dar în ceea ce privește riscul de
pierdere a mai mult de 7 dinți. [9 1, 92, 90]
Posibilitatea de afectare a furcației la grupul pacienților cu boli cardiovasculare a
fost de 2.25 ori mai mare decât același risc la grupul pacienților fără afecțiuni sistemice,
proporția cazurilor de afectare a furcației fiind de 1.58 ori mai mare la bolnavii
cardiovasculari decât la pacienții cu fără afecțiuni sistemice.
Riscul de mobilitate dentară la grupul pacienților cu boli cardiovasculare a fost
de 2.18 ori mai mare decât același risc la grupul pacienților fără afecțiuni sistemice, iar
riscul relativ indică o proporție a cazurilor de mobilitate dentară de 1.41 ori mai mare la
bolnavii c ardiovasculari decât la pacienții cu fără afecțiuni sistemice.
Probabilitatea de a pierde mai mult de 5 dinți la grupul pacienților cu BCV a fost
de 4.69 ori mai mare decât același risc la grupul pacienților fără afecțiuni sistemice. Riscul
relativ indică faptul că proporția cazurilor cu mai mult de 5 dinți absenți este de 2.31 ori
mai mare la bolnavii cardiovasculari decât la pacienții cu fără afecțiuni sistemice.
Comparativ, un studiu din 2005 a găsit o probabilitate de pierdere a mai mult de 5
dinți de 3.46 ori mai mare la pacienții cu boli cardiovasculare, decât la cei fără afecțiuni
sistemice. [93]
Nu s-au găsit studii asemănătoare în ceea ce privește influența BCV asupra afectării
furcației și a mobilității dentare, pentru a putea face o comparație.
Majoritatea studiilor se focusează pe relația inversă a celor două afecțiuni, anume
influența parodo ntitei asupra incidenței bolii cardiovasculare.

80

VARIABILE X2 calc P
value OR 95% CI pentru
OR RR 95% CI pentru
RR
Lower Upper Lower Upper
Retracție
gingivală și
Diabet 4.566 0.033 4.86 1.02 23.12 1.38 1.09 1.76
Retracție
gingivală și
BCV 3.215 0.073 2.21 0.92 5.34 1.23 0.98 1.56
Punga
parodontală și
diabet 0.287 0.592 1.50 0.33 6.66 1.42 0.39 5.17
Punga
parodontală și
BCV 0.635 0.425 1.58 0.50 4.91 1.49 0.55 4.00
Pierderea de
atașament
clinic și diabet 6.220 0.013 6.08 1.28 28.72 1.50 1.16 1.95
Pierderea de
atașament
clinic și BCV 0.568 0.451 1.35 0.61 2.97 1.11 0.83 1.49
Afectarea
furcației și
diabet 6.113 0.013 3.71 1.27 10.84 1.95 1.19 3.17
Afectarea
furcați ei și
BCV 4.232 0.040 2.25 1.03 4.90 1.58 1.01 2.48
Mobilitatea
dentară și
diabet 5.136 0.023 3.57 1.14 11.16 1.64 1.12 2.40
Mobilitatea
dentară și BCV 3.958 0.047 2.18 1.006 4.74 1.41 1.001 2.01
Num ărul de
dinți absenți și
diabet 8.600 0.003 4.75 1.60 14.08 2.31 1.36 3.91
Numărul de
dinți absenți și
BCV 14.576 0.000 4.69 2.08 10.60 2.30 1.45 3.66
Tabel 6.1. Analiza diabetului și a bolilor cardiovasculare ca potențiali factori
pentru parodontită

81

CONCLUZII

Studiul de față a arătat că diabetul și boala cardiovasculară, reprezintă factori de
risc pentru diferiți parametrii specifici parodontitei , susținând afirmațiile din literatura de
specialitate care leagă sănătatea generală de cea orală .
S-au găsit valori semnificative pentru asocierea diabetului cu majoritatea
parametrilor pa rodontitei, o parte din rezultate fiind în concordanță cu c ele ale unor studii
anterioare, relația dintre aceste două afecțiuni fiind demonstrată și confirmată în
majoritatea studiilor care acoperă acest domeniu .
Influența bolii cardiovasculare asupra parodontitei s -a remarcat doar prin prisma
afectării furcației, a mobilității dentare și a numărului de dinți pi erduți. Nu s -au găsit foarte
multe studii de specialitate similare pentru a putea compara rezultatele, majoritatea
acestora conce ntrându -se pe relația inversă dintre două afecțiuni , anume influența
parodontitei asupra incidenței bolii cardiovasculare. Cu privire la acest aspect , sunt
necesare cercetăr i ulterioare, având în vedere riscul mare de mortalitate al bolilor
cardiovasculare și prev alența expresivă a parodontitei.
Studiul de față prezintă unele limitări: eșantionul a fost ales aleator, evaluarea
sistemică a fost doar anamnestică ( nefiind consemnate date legate de markeri specifici ale
celor două afecțiuni sistemice rezultate în urma unor analize, date legate de tratamentul
pacientului), evaluarea pacienților a fost efectuată de diferiți examinatori necali brați.